„ Cercul mincinoșilor”

Colegiul Național „ Radu

Greceanu”
Clasa 9B
Elev : Florea Raluca
Gabriela
Profesor : Mirela Moraru
 „ Cercul mincinoșilor ” –
Dezbaterea importanței poveștilor și alte
lucruri esențiale

În primul rând, am ales această imagine

deoarece întruchipează subiectul paragrafului
respectiv – poveștile– prin cărțile aranjate sub
forma coroanei pomului.
În al doilea rând, pomul semnifică viața iar
cărțile reprezintă înțelepciunea , două elemente
ce se regăsesc în „ Cercul mincinoșilor ” dar și (
parțial) în titlu iar viața fără istorie , povestire ,
este o viață inutilă , așa cum este descris în
operă .
 Capitolul 1.
„ Cercul mincinoșilor ” Prefață - ce
știam ?

1 .„ Pentru că totul este poveste, până şi Istoria. Totul este povestit ca un şir de fapte succesive, în care fiecare decurge din
cel precedent, anulându-1. S-a întâmplat un lucru, apoi altul.” Acest lucru a fost știut de mine încă din clipa în care am
început să învăț istoria , imaginându-mi toate războaiele și bătăliile povestite cu satisfacție de învățătoarea mea. Cu toate
că este o poveste , este una reală , ceea ce o diferențiază de cele ficționale care nu sunt întru totul inspirate din realitate.
2 . „Nu suntem numai poveşti. Însă fără poveste, fără posibilitatea de a spune această poveste, nu însemnăm nimic, sau
însemnăm foarte puţin.” Este adevărat că fără povești oamenii nu ar fi decât niște creaturi fără minte ce ar munci zi și
noapte pentru averi imposibile dar , într-o lume realistă nu poți fi un visător fără a suporta consecințele impuse de socitate
3. „Frumuseţea unei poveşti vine aproape întotdeauna din faptul că este învăluită în întuneric. Marii autori sunt
necunoscuţi”. De asemenea , misterul este piesa principală ce mă atrage în începerea unei cărți sau a unei povești. Dacă
misterul – oricare mister , al cărții , al autorului , al personajelor – mă captivează atunci consider că este o carte bună, în
special fiindcă mie îmi place genul fantasty .
 Capitolul 2.
„ Cercul mincinoșilor ” Prefață- Ce voiam
să știu și am aflat ?
În primul rând , nu am auzit de Rimbaud , aflând apoi că acesta a fost un poet
francez ce a început a scrie poezii la vârsta de 10 ani .
De asemena , nici de Victor Hugo nu auzisem sau de Mahăbhărata . În cele din
urmă am aflat că Victor Hugo ( așa cum mă așteptam ) a fost un scriitor francez iar
Mahăbhărata este una din cele două cele mai importante epopei ale Indiei antice .
 Capitolul 3.
„ Cercul mincinoșilor” - Pasaje memorabile

„Povestea ne face să uităm urâţenia însângerată a lumii sau prostia ei plicticoasă. Povestea înseamnă evadare,
fiindcă ne poartă pe tărâmul uitării.”. Acest pasaj este corelat cu emoțiile mele de fiecare dată când citesc iar asta mă face
să uit de toate lucrurile fie ele importante sau nu , dându-mi o stare de bine , de fluturi în stomac .
„ Dar ce istorii, ce poveşti să alegi ? Cum să găseşti, cum să culegi câteva picături dintr-un ocean ? In chip obligatoriu,
şi nu fără părere de rău, trebuie să selectăm, prin urmare să eliminăm.” Pasajul citat mă duce cu gândul la o alegere pe
care a trebuit să o facă unul dintre personajele mele preferate dintr-o carte . În seria „ Regatul spinilor și al trandafirilor ” de
Sarah J. Maas , Rhysand trebuie sa facă o alegere: să lase tot Regatul Nopții la mila tiranei Amarantha ori să își folosească
firmitura de putere pe care aceasta i- a lăsat-o pentru a proteja Velarisul , Orșul Luminii. Rhys , în cele din urmă, (cum era
de așteptat) alege protejarea Velarisului, lăsând Orașul Coșmarurilor să putrezească și dându-se drept aliat al Amaranthei .
„Timpul povestirii a intrat aproape fără greutate în patul stăpânului de neînvins. Acesta pare să-şi piardă pentru
moment orice influenţă şi chiar orice putere asupra noastră.” Aș putea spune că acest citat îi este dedicat , din punctul
meu de vedere , fiecărei Fae ( zâne) pe care am întâlnit-o până acum în cele mai recente cărți pe care le-am citit , invocând
imortalitatea acestora și faptul că , pentru ei timpul parcă stă în loc după plăcerea lor , rămânând veșnic frumoși , puternici ,
vicleni , malefici , reci și cunoscători a toți și toate , dar mai important , rămânând magici.
 Capitolul 4.
„ Cercul mincinoșilor ”-
Lecții studiate

„ Povestea este atât de trainică pentru că ne duce, în câteva cuvinte, într-o altă
lume, în care nu trăim întâmplările, ci le închipuim, o lume în care stăpânim spaţiul şi
timpul, în care punem în mişcare personaje imposibile, cucerim după dorinţă alte
planete, strecurăm tot soiul de făpturi sub ierburile de pe fundul iazurilor, între
rădăcinile stejarilor, o lume în care carnaţii atârnă în copaci, râurile curg spre izvoare,
păsări guralive răpesc copii, răposaţi fără odihnă se întorc pe furiş fiindcă au uitat
ceva, o lume fără graniţe şi fără legi, în care putem orândui cum ne place întâlnirile,
luptele, pasiunile.” Acest pasaj poate fi pus în legătură cu „Hronicul și cântecul
vârstelor ” de Lucian Blaga deoarece în fragment se vorbește despre avantajul
poveștilor și cum ne pot face acestea să ne simțim ceea ce este prezentat în mare și în
romanul pomenit .
 Capitolul 4.
„ Cercul mincinoșilor ” –
Lecții studiate

„ Purificarea estetică şi cea etnică au fost dintotdeauna surori gemene. La aceasta se mai
adaugă în zilele noastre aşa-zisul liberalism, care vine să ne spună, nici mai mult nici mai
puţin, să ne ţinem gura.”. Prin acest citat se poate face trecerea de la „ Cercul mincinoșilor ”
la „ Horă de băieți ” de Tudor Arghezi ce are ca subiect prostia omenească și cum aceasta a
stăpânit lumea din cele mai vechi timpuri. Referința la limitarea oamenilor se integrează în
subiectul abordat în cea de- a doua operă .
 Capitolul 4.
„ Cercul mincinoșilor ”
Lecții studiate

„In legătură cu poveştile pe care le numim „fantastice", adică izvorâte din fantezie, mai putem vorbi -
ce-i drept, cu prudenţă - despre naivitate, despre o nevoie copilărească de a visa, despre o spărtură în
realitatea apăsătoare.” Naivitatea este un element comun al acestui paragraf și al capitolelor din
„Amintiri din copilărie” de Ion Creangă ce povestesc năzbâtiile acestuia din copilărie și naivitatea cu
care trata orice , de la școală până la sfaturile și regulile părinților lui ; de asemena, naivitatea , fiind o
calitate obișnuită pentru un copil , este însoțită deseori de încăpățânare și de abilitatea de a te putea
bucura de toate lucrurile care , mai târziu vor părea nesemnificative .