FAMILIA

ENTEROBACTERIACEAE
 Clasificarea în funcţie de
patogenitate
Enterobacterii patogene:
• Genul Shigella
• Genul Salmonella
• Genul Escherichia - unele
specii
• Genul Yersinia , anume
specia Yersinia pestis,
extrem de patogenă
Enterobacterii condiţionat patogene:
• Genul Escherichia
• Genul Citrobacter
• Genul Enterobacter
• Genul Hafnia,
• Genul Klebsiella
• Genul Morganella
• Genurile Proteus,
Providencia, Serratia,
Edwardsiella, etc.
 Caracteristica generală a familiei
Enterobacteriaceae
Structura antigenică

• Caractere morfologice
• Cultivarea cu medii de
cultură
• Recoltarea prelevatelor
 Instrumente și metode
Prelevarea direct din colonul sigmoid Sonda Nelaton
 Consumabile de laborator
Recoltor universal Coprocultor (tubul de recoltare)
 Consumabile de laborator
Tampoane pe tijă de lemn Conservare în medii speciale Amies
specii:
Escherichia coli
Escherichia fergusonii
Escherichia hermanii
Escherichia vulneris
Escherichia blatae

GENUL ESCHERICHIA
 • Constituient permanent al

Habitat microflorei intestinale de 2-3*108

UFC/g de fecale.
• Indicator microbiologic sanitar de
poluare fecală a mediului ambiant
(titrul şi indicele coli).
• Antagonist al microflorei
intestinale.
• Escherichia coli produce fermenți
care contribuie la procesul de
digestie, sintetizează unele
vitamine (vitaminele grupei B, K).
• Absenţa Escherichia coli în
intestinul gros induce la
disbacterioză.
 Caractere morfologice
• Bastonașe drepte cu
capete rotunjite;
• Bacterii scurte 0,5 –
3,0 x 0,8 µm;
• Gram negative;
• Mobile , peritrichi;
• Formează capsule;
• Nesporulați;
Caractere de cultivare
• Escherichia coli este un
anaerob facultativ.
• Condițiile optime sunt
temperatura 370C , pH
7,2 – 7,5.
• Pe mediu gelatino
peptoze – formează
colonii S.
• Pe bulion peptonat –
opacitate uniforme.
 Caractere de cultivare
Culturile care formează capsule – Mediul Endo – colonii roşii – zmeurii cu
colonii mucozitare (fără) luciu metalic

•
Identificarea pe medii diferențial
diagnostice
Mediul Hiss Determinarea după
activitatea fermentativă

Scindează:
•lactoza
•glucoza
•manita
•maltoza
•zaharoza şi alcoolii – elimină
acizi şi gaze. Nu lichifează
jelatina
 Rezistența
• La 550C – mor în 1 oră
• La 600C – 15 minute.
• Soluția de dezinfectanți
îi omoară în 20-30
• În mediul ambiant rezistă
timp îndelungat.
minute.
• În sol şi apă se păstrează 2- • Deosebit de sensibili la
3 luni. verde de briliant.
• Sensibil la acțiunea factorilor • Servește ca indice al
fizici, chimici. răspândirii bacteriilor în
• În lapte – se păstrează şi se mediu, produse
înmulțesc alimentare.
 Structura antigenică
• Ag O (170) – responsabil de • Ag K (100 variante) –
activitatea toxică, endotoxina polisaharidic, dezvoltă
(lipopoliza -haride), este
rezistența la fagocitoză si
termostabil, rezistent la alcool.
caracterul de invazivitate
•

• Ag H (60) – proteic, determină formarea Ig G

• Enterotoxinele posadă
Toxinogeneză
activitate hemolitică.
• Posedă antigene adezive
sau factori de colonizare,
prin intermediul cărora
bacteriile se fixează de
celulele epiteliale ale
intestinului.
• Endotoxinele se
evidențiază post liza
bacteriilor.
• Exotoxine neurotrope.
 EPIDEMIOLOGIE
Mecanism de transmitere Sursa
• Orofecal • Animal bolnav
• Picături și praf • Persoane bolnave, purtători.
 ENTEROCOLITĂ
• Boala diareică acută – în colectivități cu condiții precare de
sanitație cu transmitere masivă fecal-orală. Este o cauză a
„diarei turiștilor”;
• Gastroenterite infantile;
• Sindrom diareic dezinteriform;
• Sindrom diareic holeriform;
• Enterocolită hemoragică (cu sindrom uremic hemoragic);
• Intoxicații alimentare - materii fecale, probe din alimente suspecte.
 Infecții extra
intestinale - PRELEVATE
• peritonite, septicemii –
hemocultură
• Meningite – LCR
• cistite, pielite, pielonefrite
– uroculturi;
• infecții post uterine,
salpingooforite – exsudat
cervical
• apendicite, otite, infecții
ale plăgilor, arsurilor -
puroi din focar
 Metode de diagnostic
Microscopică Microbiologică
 Metoda serologică
3. Test rapid imunocromatografic cu
1. Reacția de aglutinare determinarea serovariantei O157 in vitro

2. PCR – Reacția de
polimerizare în lanț
 Metode de prevenire
 Spălarea temeinică cu apă și săpun după
folosirea toaletei, după atingerea
animalelor, înainte și după prepararea
mâncării (în special după atingerea de carne
crudă, ouă în coaja).
 Spălarea sub jet de apă a fructelor și
legumelor.
 Tratamentul termic corespunzător al cărnii
și al cărnii tocate înainte de consum (cel
putin 70 de grade, timp de 2 minute, în
interiorul cărnii).
 Metode de prevenire
 Fierberea laptelui proaspăt (crud) înainte de
consum.
 Evitarea manipulării în condiții de igienă precară a
alimentelor.
 Persoanele care prezintă simptomatologie
caracteristică bolilor cu transmitere infecțioasă să
evite prepararea și servirea hranei.
 Depozitarea separată a cărnii
proaspete de alte alimente, precum
și utilizarea de tocătoare diferite de
cele folosite pentru prepararea
altor alimente.
 Tratament - Reechilibrare hidroelectrolitica
Fagul lipoproteic Obligatoriu antibiotic, conform
antibiogramei

Biopreparate: colibacterina, lactobacterina, bificol, bifidumbacterină.