METABOLISMUL BACTERIAN.

CREŞTEREA ŞI MULTIPLICAREA
BACTERIANĂ.

FIZIOLOGIA MICROORGANISMELOR
 COMPOZIȚIA CHIMICĂ
Cantitatea, compoziţia Funcţiile de bază

Proteine 40 – 80%
Lipide 3 – 40%
Glucide 14 – 20%
Substanţe 3 – 30%
minerale
Apa 75 – 85%

Vitamine

Pigmenţi
NUTRIȚIA MICROORGANISMELOR
• Toate organismele vii întreţin un
schimb necontenit de substanţe
cu mediul extern.
• Pentru a realiza procesele de
nutriţie şi multiplicare este
necesară prezenţa unor
substanţe nutritive, din care
bacteriile să-şi sintetizeze părţile
componente ale corpului şi să se
obţină energie pe calea oxidării
acestor substanţe.
Transportul substanţelor nutritive
 TIPURILE DE TRANSPORT
A SUBSTANȚELOR NUTRITIVE

• Difuzia pasivă – echilibrarea concentraţiilor,

presiunii osmotice din ambele părţi a anvelopei.
• Difuzia ameliorată – prin intermediul vectorilor
(femenţi) permeaze, formând legături provizorii
difundează prin membrană , eliberând substanţele
organice în interiorul celulei, decurge fără consum de
energie.
• Transport activ – prin intermediul permeazelor cu
consum de energie.
• Translocare grupelor chimice – substanţele
transportate sunt supuse schimbărilor chimice
 RESPIRAȚIA
MICROORGANISMELOR
• Respirația reprezintă
un proces complex,
prin reacții biochimice
(participarea
sistemelor enzimatice),
în urma cărora se
eliberează energia
necesară pentru
activitatea vitală a
celulelor bacteriene.
TIPURILE DE RESPIRAŢIE A
MICROORGANISMELOR
FERMENȚII (ENZIME)
• Enzimele sânt nişte catalizatori
organici de structură
macromoleculară elaboraţi de
însăşi celula vie.
• Ei sunt de natură proteică, au o
acţiune strict specifică şi un rol
primordial în metabolismul
bacterian.
APLICAREA
• Enzimele de origine
ENZIMELOR bacteriană sânt foarte
active şi au o acţiune
variată.
• Ele se folosesc pe larg
în industrie,
agricultură, medicină,
substituind treptat
materiile enzimatice
obţinute din plante
superioare şi animale.
• În industria medicală
prin intermediul
enzimelor se obţin
vitamine, hormoni,
alcaloizi, antibiotice.
PARTICULARITĂȚILE ENZIMELOR
• EXO FERMENŢII,
eliminându-se în
mediul exterior,
scindează macro-
moleculele substanţelor
nutritive până la
compuşi mai simpli,
care pot fi asimilaţi de
celula microbiană
(hidrolazele - scindează
proteine, lipide,
glucide).

• ENDOFERMENŢII
participă la reacţiile
metabolice, care au loc
în interiorul celulei.
• FERMENȚII CONSTITUTIVI
se află permanent în celula
microbiană, indiferent de
condiţiile de existenţă a acesteia
(proteaze, lipaze, carbohidraze).

• FERMENŢII INDUCTIVI
(ADAPTIVI) se sintetizează în
celulă doar sub influenţa
substratului corespunzător din
componenţa mediului de cultură
când microorganismele sânt
impuse să-1 asimileze.

• FERMENŢII DE AGRESIE
servesc pentru depăşirea
barierelor naturale de protecţie şi
reprezintă factori ai patogenezei
microorganismelor.
MECANISMUL DE DE CONJUGARE, CU ELABORAREA ENZIMELOR
CE DISTRUG ANTIBIOTICELE (BETA LACTAMAZE).
 RECUNOAȘTEȚI ELEMENTELE
STRUCTURALE A BACTERIEI IMPLICATE
ÎN PROCESUL DE DIVIZIUNE?
PROCESUL DE DIVIZIUNE
la nivel cromozomial
CREŞTEREA ŞI MULTIPLICAREA
 PIGMENŢII

• Unele microorganisme (bacterii, ciuperci) pe

parcursul metabolismului formează pigmenţi.
După compoziţia chimică şi proprietăţi, pigmenţii
sânt foarte neuniformi:
• SOLUBILI ÎN APĂ (pigmentul albastru, numit
piocianină, eliminat de bacilul piocianic);
• SOLUBILI ÎN ALCOOL ŞI INSOLUBILI ÎN
APĂ (pigmentul roşu, numit prodigiozan, eliminat
de bacilul prodigiozum);
• INSOLUBILI ÎN APĂ ŞI ÎN ALCOOL
(pigmenţii negri şi bruni ai drojdiilor şi ciupercilor
de mucegai).
 AROMATOGENEZA
• Unele bacterii sintetizează substanțe aromate
volatile (esteri), ce determină proprietățile
aromatice a vinurilor, laptelui, untului,etc.,
• Altele, în urma activității vitale, formează
substanțe cu miros neplăcut (indol, scatol,
hidrogen sulfurat.
METODA BACTERIOLOGICĂ
DE DIAGNOSTIC
 METODA BACTERIOLOGICĂ DE
DIAGNOSTIC

• METODA BACTERIOLOGICĂ de cercetare

reprezintă un sistem de investigații îndreptate la
izolarea culturilor pure de microorganisme,
cultivarea şi cercetarea proprietăților.
Cultura pură
• CULTURA PURĂ
reprezintă cultura alcătuită
din microorganismele
aceleiași specii, ce sunt
necesare la diagnosticarea
bolilor infecțioase, cu
determinarea apartenenței
specifice a
microorganismelor, cu
scopul obținerii produselor
activității vitale a
microorganismelor
(toxinelor, antibioticelor,
vaccinurilor, etc.).
CONDIȚII DE REALIZARE
• Mediu de cultură
repartizat în
recipiente adecvate
cultivării;
• Instrumentar
pentru
însămânțarea
bacteriilor și
manipularea
culturii;
• Incubatoare care
asigură
temperaturile și
atmosfera optime
cultivării.
MEDIILE DE CULTURĂ
• MEDIILE DE
CULTURĂ sunt
substraturi
deosebite, pe care
microorganismele
își realizează toate
procesele vitale
(se alimentează,
respiră, se
înmulțesc, etc.).
CERINȚELE FATĂ DE MEDIILE
DE CULTURĂ
• să asigure bacteriilor condiții de dezvoltare
cât mai apropiate celor din mediul lor natural
(organismul uman, animal, sol etc.);
• să nu conțină substanțe inhibitoare pentru
bacteriile urmărite;
• să faciliteze observarea apariției şi dezvoltării
culturii (omogenitate, transparență, luciu al
suprafeței etc.);
• să faciliteze izolarea bacteriilor în culturi pure
(pH, osmolaritate etc.);
• să fie sterile.
CLASIFICAREA DUPĂ
PROVENIENȚA
NUTRIENŢILOR
• MEDIILE • MEDIILE SINTETICE
EMPIRICE au la includ ingrediente chimic
bază extracte pure. Au compoziție
apoase obținute minimă, riguros
fie la cald, prin controlată şi se folosesc
infuzare, prin pentru studiul
digestia cărnii, necesitaților nutritive şi al
cordului. metabolismului bacterian.
 CLASIFICAREA DUPĂ
CONSISTENTA
• medii lichide ( extracte apoase);
• solide gelificarea cu 2% agar-agar;
• mediile semisolide se obțin prin
gelificare cu numai 0,4-1% agar.
 CLASIFICAREA DUPĂ
COMPOZIȚIE
• MEDIILE SIMPLE, conțin numai
ingrediente de bază (bulionul nutritiv, apa
peptonată, agarul nutritiv), permit creșterea
bacteriilor nepretențioase nutritiv.
 CLASIFICAREA DUPĂ
COMPOZIȚIE
• MEDII COMPUSE prin adăugarea unor
componente la mediile de bază, permit
cultivarea bacteriilor pretențioase nutritiv
cu adăugarea sângelui, ser sanguin, glucoză,
extract de levură.

Sânge agar Ciocolată agar

DUPĂ DESTINAȚIE:
• MEDII DE
ÎMBOGĂȚIRE
sunt medii lichide
ce favorizează
înmulțirea
anumitor bacterii
și inhibă dezvoltării
florii de asociație
dintr-un proces
patologic.
DUPĂ DESTINAȚIE:
MEDII ELECTIVE
DUPĂ DESTINAȚIE:
SELECTIVE
 DUPĂ DESTINAȚIE:
DIFERENȚIAL DIAGNOSTICE

Lactoza fermentativ (roz)

 MEDII PENTRU
ANAEROBI STRICȚI

Mediu magniu tiogluconat Mediul Kitt Tarozzi

MEDII DE TRANSPORT
ALGORITMUL INVESTIGAȚIEI
MICROBIOLOGICE
ALGORITMUL INVESTIGAȚIEI
MICROBIOLOGICE
ALGORITMUL INVESTIGAȚIEI
MICROBIOLOGICE
Antibiograma
 CONDIȚII DE CULTIVARE A
AEROBILOR ȘI ANAEROBILOR
FACULTATIVI

TERMOSTAT, asigură temperatura optimă și aerarea.

CONDIȚII DE CULTIVARE A
ANAEROBILOR STRICȚI

Gass Pak
METODE DE ÎNSĂMÂNȚARE
ÎNSĂMÂNȚAREA PE GELOZĂ ÎNCLINATĂ
ÎNSĂMÂNȚAREA
PRIN
METODA”GAZON”
PROCESUL DE MULTIPLICARE
 COLONIE
• O COLONIE este o aglomerare de bacterii care se
dezvoltă dintr-o singură celulă sau grup de celule
de același fel (unitate formatoare de colonie,
abreviat U.F.C.) şi este vizibilă cu ochiul liber pe
suprafața mediului solid.
• O colonie este o clonă bacteriană, deci o cultură
pură.

Forma punctiformă circulară filamentoasă neregulată dendritică lenticulară

Relief plat convex bombat acuminat ombilicat papilat

Marginea întregi ondulate lobate erodate filamentoase ondulat

invazive
DIFERENȚIEREA
COLONIILOR
• DIMENSIUNI – colonii mici
(0,1-1mm), medii (1-2mm), mari
(2-3mm)
• CONTUR (margini) – neted,
ondulat, zimțat, lobat, etc
• SUPRAFAŢĂ – plată, bombată,
convexă, ombilicată, etc
• FORMĂ – punctiformă,
circulară, filamentoasă,
neregulată
• CULOARE (pigmentație) –
albă, galbenă, aurie, etc
• DENSITATE – opacă,
transparentă, etc
• CONSISTENŢĂ – cremoasă,
untoasă, uscată, mucoidă.
 Caracteristica formelor S şi R ale coloniilor
Forma S Forma R
Colonii netede, lucitoare, de formă regulată Colonii opace, rugoase, de formă neregulată
bombată.
La creșterea în bulion formează suspensie In bulionul nutritiv cresc în formă de
uniformă. sediment.
Bacteriile mobile conțin flageli. La bacteriile mobile flagelii pot lipsi.
La bacteriile capsulare se întâlnesc capsule. Capsulele lipsesc.
Sânt active din punct de vedere biochimic. Proprietățile biochimice sunt exprimate
slab.
Pot fi agenţi patogeni ai bolilor infecțioase. Majoritatea speciilor de bacterii sunt mai
puțin patogene.
Se înregistrează mai frecvent în perioada Se înregistrează, de regulă, în cazul bolilor
acută a bolilor infecțioase. cronice.
TIPURI DE COLONII
”R” ”S”
O zi bună în continuare,

MULȚUMESC DE ATENȚIE!