METABOLISMUL BACTERIAN.

CREŞTEREA
ŞI MULTIPLICAREA BACTERIANĂ.

FIZIOLOGIA MICROORGANISMELOR
 COMPOZIȚIA CHIMICĂ
Cantitatea, Funcţiile de
compoziţia bază
Apa 75-85%

Proteine 40-80%

Lipide 3-40%

Glucide 14-20%

Substanţe 3-30%
minerale
Enzime
Vitamine
Pigmenţi
NUTRIȚIA MICROORGANISMELOR
• Toate organismele vii întreţin un
schimb necontenit de substanţe cu
mediul extern.
• Pentru a realiza procesele de
nutriţie şi multiplicare este
necesară prezenţa unor substanţe
nutritive, din care bacteriile să-şi
sintetizeze părţile componente ale
corpului şi să se obţină energie pe
calea oxidării acestor substanţe.
Transportul substanţelor nutritive
 TIPURILE DE TRANSPORT
A SUBSTANȚELOR NUTRITIVE

• Difuzia pasivă – echilibrarea concentraţiilor, presiunii

osmotice din ambele părţi a anvelopei.
• Difuzia ameliorată – prin intermediul vectorilor
(femenţi) permeaze, formând legături provizorii
difundează prin membrană , eliberând substanţele
organice în interiorul celulei, decurge fără consum de
energie.
• Transport activ – prin intermediul permeazelor cu
consum de energie.
• Translocare grupelor chimice – substanţele
transportate sunt supuse schimbărilor chimice
RESPIRAȚIA MICROORGANISMELOR

• Respirația reprezintă
un proces complex,
prin reacții biochimice
(participarea
sistemelor enzimatice),
în urma cărora se
eliberează energia
necesară pentru
activitatea vitală a
celulelor bacteriene.
TIPURILE DE RESPIRAŢIE A
MICROORGANISMELOR
FERMENȚII (ENZIME)
• Enzimele sânt nişte catalizatori
organici de structură
macromoleculară elaboraţi de
însăşi celula vie.
• Ei sunt de natură proteică, au o
acţiune strict specifică şi un rol
primordial în metabolismul
bacterian.
APLICAREA
• Enzimele de origine
ENZIMELOR bacteriană sânt foarte
active şi au o acţiune
variată.
• Ele se folosesc pe larg în
industrie, agricultură,
medicină, substituind
treptat materiile
enzimatice obţinute din
plante superioare şi
animale.
• În industria medicală prin
intermediul enzimelor se
obţin vitamine, hormoni,
alcaloizi, antibiotice.
PARTICULARITĂȚILE ENZIMELOR
• EXO FERMENŢII,
eliminându-se în mediul
exterior, scindează macro-
moleculele substanţelor
nutritive până la compuşi
mai simpli, care pot fi
asimilaţi de celula
microbiană (hidrolazele -
scindează proteine, lipide,
glucide).

• ENDOFERMENŢII
participă la reacţiile
metabolice, care au loc în
interiorul celulei.
• FERMENȚII CONSTITUTIVI se
află permanent în celula microbiană,
indiferent de condiţiile de existenţă a
acesteia (proteaze, lipaze,
carbohidraze).

• FERMENŢII INDUCTIVI
(ADAPTIVI) se sintetizează în celulă
doar sub influenţa substratului
corespunzător din componenţa
mediului de cultură când
microorganismele sânt impuse să-1
asimileze.

• FERMENŢII DE AGRESIE servesc

pentru depăşirea barierelor naturale
de protecţie şi reprezintă factori ai
patogenezei microorganismelor.
MECANISMUL DE DE CONJUGARE, CU ELABORAREA ENZIMELOR
CE DISTRUG ANTIBIOTICELE (BETA LACTAMAZE).
 RECUNOAȘTEȚI ELEMENTELE STRUCTURALE A
BACTERIEI IMPLICATE ÎN PROCESUL DE DIVIZIUNE?
PROCESUL DE DIVIZIUNE
la nivel cromozomial
CREŞTEREA ŞI MULTIPLICAREA
 PIGMENŢII

• Unele microorganisme (bacterii, ciuperci) pe parcursul

metabolismului formează pigmenţi. După compoziţia
chimică şi proprietăţi, pigmenţii sânt foarte neuniformi:
• SOLUBILI ÎN APĂ (pigmentul albastru, numit
piocianină, eliminat de bacilul piocianic);
• SOLUBILI ÎN ALCOOL ŞI INSOLUBILI ÎN APĂ
(pigmentul roşu, numit prodigiozan, eliminat de bacilul
prodigiozum);
• INSOLUBILI ÎN APĂ ŞI ÎN ALCOOL (pigmenţii
negri şi bruni ai drojdiilor şi ciupercilor de mucegai).
 AROMATOGENEZA

• Unele bacterii sintetizează substanțe aromate

volatile (esteri), ce determină proprietățile
aromatice a vinurilor, laptelui, untului,etc.,
• Altele, în urma activității vitale, formează
substanțe cu miros neplăcut (indol, scatol,
hidrogen sulfurat.
METODA BACTERIOLOGICĂ
DE DIAGNOSTIC
 METODA BACTERIOLOGICĂ DE
DIAGNOSTIC

• METODA BACTERIOLOGICĂ de cercetare

reprezintă un sistem de investigații îndreptate la
izolarea culturilor pure de microorganisme,
cultivarea şi cercetarea proprietăților.
Cultura pură
• CULTURA PURĂ
reprezintă cultura alcătuită
din microorganismele
aceleiași specii, ce sunt
necesare la diagnosticarea
bolilor infecțioase, cu
determinarea apartenenței
specifice a
microorganismelor, cu
scopul obținerii produselor
activității vitale a
microorganismelor
(toxinelor, antibioticelor,
vaccinurilor, etc.).
CONDIȚII DE REALIZARE
• Mediu de cultură
repartizat în
recipiente adecvate
cultivării;
• Instrumentar pentru
însămânțarea
bacteriilor și
manipularea culturii;
• Incubatoare care
asigură temperaturile
și atmosfera optime
cultivării.
MEDIILE DE CULTURĂ
• MEDIILE DE
CULTURĂ sunt
substraturi
deosebite, pe care
microorganismele
își realizează toate
procesele vitale
(se alimentează,
respiră, se
înmulțesc, etc.).
CERINȚELE FATĂ DE MEDIILE
DE CULTURĂ
• să asigure bacteriilor condiții de dezvoltare cât
mai apropiate celor din mediul lor natural
(organismul uman, animal, sol etc.);
• să nu conțină substanțe inhibitoare pentru
bacteriile urmărite;
• să faciliteze observarea apariției şi dezvoltării
culturii (omogenitate, transparență, luciu al
suprafeței etc.);
• să faciliteze izolarea bacteriilor în culturi pure
(pH, osmolaritate etc.);
• să fie sterile.
 CLASIFICAREA DUPĂ
PROVENIENȚA NUTRIENŢILOR

• MEDIILE • MEDIILE SINTETICE

EMPIRICE includ ingrediente chimic
(simple, pure. Au compoziție
minimă, riguros controlată
naturale) au
şi se folosesc pentru studiul
la bază extracte necesitaților nutritive şi al
apoase obținute metabolismului bacterian.
fie la cald, prin
infuzare, prin
digestia cărnii,
cordului.
 CLASIFICAREA DUPĂ CONSISTENTA

• medii lichide ( extracte apoase);

• solide gelificarea cu 2% agar-agar;
• mediile semisolide se obțin prin
gelificare cu numai 0,4-1% agar.
 CLASIFICAREA DUPĂ
COMPOZIȚIE
• MEDIILE SIMPLE, conțin numai
ingrediente de bază (bulionul nutritiv, apa
peptonată, agarul nutritiv), permit creșterea
bacteriilor nepretențioase nutritiv.
CLASIFICAREA DUPĂ COMPOZIȚIE

• MEDII COMPUSE prin adăugarea unor

componente la mediile de bază, permit
cultivarea bacteriilor pretențioase nutritiv cu
adăugarea sângelui, ser sanguin, glucoză,
extract de levură.

Sânge agar Ciocolată agar

DUPĂ DESTINAȚIE:
• MEDII DE
ÎMBOGĂȚIRE
sunt medii lichide ce
favorizează
înmulțirea anumitor
bacterii și inhibă
dezvoltării florii de
asociație dintr-un
proces patologic.
DUPĂ DESTINAȚIE:
MEDII ELECTIVE
DUPĂ DESTINAȚIE: SELECTIVE
DUPĂ DESTINAȚIE: DIFERENȚIAL
DIAGNOSTICE

Lactoza fermentativ (roz)

 MEDII PENTRU
ANAEROBI STRICȚI

Mediu magniu tiogluconat Mediul Kitt Tarozzi

MEDII DE TRANSPORT
ALGORITMUL INVESTIGAȚIEI
MICROBIOLOGICE
ALGORITMUL INVESTIGAȚIEI
MICROBIOLOGICE
ALGORITMUL INVESTIGAȚIEI
MICROBIOLOGICE
Antibiograma
 CONDIȚII DE CULTIVARE A
AEROBILOR ȘI ANAEROBILOR
FACULTATIVI

TERMOSTAT, asigură temperatura optimă și aerarea.

CONDIȚII DE CULTIVARE A
ANAEROBILOR STRICȚI

Gass Pak
METODE DE ÎNSĂMÂNȚARE
ÎNSĂMÂNȚAREA PE GELOZĂ ÎNCLINATĂ
ÎNSĂMÂNȚAREA
PRIN
METODA”GAZON”
PROCESUL DE MULTIPLICARE
 COLONIE
• O COLONIE este o aglomerare de bacterii care se
dezvoltă dintr-o singură celulă sau grup de celule
de același fel (unitate formatoare de colonie,
abreviat U.F.C.) şi este vizibilă cu ochiul liber pe
suprafața mediului solid.
• O colonie este o clonă bacteriană, deci o cultură
pură.

Forma punctiformă circulară filamentoasă neregulată dendritică lenticulară

Relief plat convex bombat acuminat ombilicat papilat

Marginea întregi ondulate lobate erodate filamentoase ondulat

invazive
DIFERENȚIEREA COLONIILOR
• DIMENSIUNI – colonii mici (0,1-
1mm), medii (1-2mm), mari (2-
3mm)
• CONTUR (margini) – neted,
ondulat, zimțat, lobat, etc
• SUPRAFAŢĂ – plată, bombată,
convexă, ombilicată, etc
• FORMĂ – punctiformă, circulară,
filamentoasă, neregulată
• CULOARE (pigmentație) – albă,
galbenă, aurie, etc
• DENSITATE – opacă,
transparentă, etc
• CONSISTENŢĂ – cremoasă,
untoasă, uscată, mucoidă.
 Caracteristica formelor S şi R ale coloniilor
Forma S Forma R
Colonii netede, lucitoare, de formă regulată Colonii opace, rugoase, de formă neregulată
bombată.
La creșterea în bulion formează suspensie In bulionul nutritiv cresc în formă de
uniformă. sediment.
Bacteriile mobile conțin flageli. La bacteriile mobile flagelii pot lipsi.
La bacteriile capsulare se întâlnesc capsule. Capsulele lipsesc.
Sânt active din punct de vedere biochimic. Proprietățile biochimice sunt exprimate
slab.
Pot fi agenţi patogeni ai bolilor infecțioase. Majoritatea speciilor de bacterii sunt mai
puțin patogene.
Se înregistrează mai frecvent în perioada Se înregistrează, de regulă, în cazul bolilor
acută a bolilor infecțioase. cronice.
TIPURI DE COLONII
”R” ”S”
O zi bună în continuare,

MULȚUMESC DE ATENȚIE!