Fi Zio Master

Întrebarea Nr. 1: Care din următoarele afirmații este corectă?
 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2

 lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală
a măduvei spinării
 fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
 acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice
 diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
 fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)

 nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
 fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare
 fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele țintă,
noradrenalină
 fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina
 pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici

 glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
 motilitatea gastrointestinală crește prin stimularea vagală
 activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii scheletici și vasoconstricție în
viscere și tegument
 stimularea vagală produce tahicardie
 adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice

și produce vasodilatație
 noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor
 efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
 receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
 acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează asupra
receptorilor muscarinici
Întrebarea Nr. 5: Cotransmițătorul parasimpatic periferic este:
 polipeptidul vasointestinal
 ATP
 neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
Întrebarea Nr. 6: Cotransmițătorul simpatic periferic este:
 polipeptidul vasointestinal
 ATP
 neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
Întrebarea Nr. 7: Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor activează:
 adenilat ciclaza
 protein kinaza A
 protein kinaza C
 calmodulina
 fosfolipaza C
Întrebarea Nr. 8: Noradrenalina determină contracția musculaturii netede din:
 bronhiole
 iris
 intestin
 arteriole
 corpul ciliar
Întrebarea Nr. 9: Neuronii simpatici:
 care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari

 care produc noradrenalina sunt preganglionari
 cei postganglionari eliberează noradrenalină
 cei preganglionari produc acetilcolină
 acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, și determină creșterea frecvenței și
forței de contracție
Întrebarea Nr. 10: Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos
vegetativ simpatic și parasimpatic?
 lungimea fibrelor preganglionare

 neuromediația la nivel ganglionar
 receptorul nicotinic la nivel ganglionar
 organele efectoare
 originea fibrelor preganglionare
Întrebarea Nr. 11: Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic
și vegetativ parasimpatic?
 neuromediația la nivelul ganglionilor

 receptorii la nivel de organ efector
 neuromediatorii la nivel de organ efector
 receptorii la nivel ganglionar
 localizarea neuronilor în măduva spinării
Întrebarea Nr. 12: Receptorii nicotinici se găsesc:
 la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici

 la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic
Întrebarea Nr. 13: Acetilcolina intervine în neuromediație la următoarele nivele:
 sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici

 sinapsele neuroneuronale, din ganglionii parasimpatici
 sinapsele terminale, neuroefectoare simpatice din intestinul subțire
 sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice din intestinul subțire
 sinapsele terminale, neuroefectoare somatice din intestinul subțire
Întrebarea Nr. 14: SC. Sistemul nervos enteric este considerat ca o diviziune a:
 sistemului nervos simpatic

 sistemului nervos parasimpatic
 sistemului nervos vegetativ
 sistemului nervos somatic
 nervului vag
Întrebarea Nr. 15: Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:
 sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine

 mediație sinaptică colinergică
 receptori nicotinici pe celulele cromafine
 secreție de adrenalină 20% și de noradrenalină 80% în circulație
 secreție de adrenalină 50% și de noradrenalină 50% în circulație
Întrebarea Nr. 16: Mecanismul de acțiune comun la nivelul receptorilor beta-1 și beta-2-
adrenergici este:
 IP3-Ca2+
 DAG
 AMPc
 GMPc
 nu folosesc mesageri secunzi
Întrebarea Nr. 17: Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:
 este electrică
 implică eliberarea de acetilcolină
 este mediată de receptorii adrenergici în exclusivitate
 implică receptorii muscarinici. nicotinici, sau ambii
 implică receptorii nicotinici
Întrebarea Nr. 18: Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ și K+?
 alfa-1-receptorii
 alfa-2-receptorii
 beta-1-receptorii
 receptorii nicotinici
 receptorii muscarinici
Întrebarea Nr. 19: Care receptori pot fi activați prin acetilcolina?
 receptorii alfa-1 și alfa-2-adrenergici
 receptorii beta-1-adrenergici
Întrebarea Nr. 20: Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină?
 receptorii alfa-1-adrenergici
 receptorii alfa-2-adrenergici
Întrebarea Nr. 21: Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină,
comparativ cu alfa-receptorii?
Întrebarea Nr. 22: Stimularea căror receptori produce creșterea frecvenței cardiace
 alfa-1-adrenergici
 beta-1-adrenergici
 muscarinici colinergici
Întrebarea Nr. 23: Stimularea căror receptori produce secreția de adrenalină în
medulosuprarenală
 nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 24: Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru
Na+ și K+, la joncțiunea neuromusculară
Întrebarea Nr. 25: Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui
receptor
Întrebarea Nr. 26: Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă
și la nivelul joncțiunii neuromusculare
Întrebarea Nr. 27: Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală
produc vasodilatație prin stimularea receptorilor
Întrebarea Nr. 28: Stimularea căror receptori produce creșterea contractilității cardiace
Întrebarea Nr. 29: Stimularea căror receptori produce scăderea motilității gastrointestinale
Întrebarea Nr. 30: Stimularea căror receptori produce constricția sfincterelor digestive
Întrebarea Nr. 31: Asupra cărui proces are o influență mai mare parasimpaticul, față de
simpatic?
 vasodilatație
 motilitate și secreție gastrointestinală
 dilatația pupilei
 răspunsul apărare – atac
 arterioloconstricție
Întrebarea Nr. 32: Un medicament, care dilată pupila și simultan blochează acomodarea
cristalinului, este un medicament care:
 stimulează receptorii adrenergici

 blochează receptorii adrenergici
 stimulează receptorii colinergici muscarinici
 blochează receptorii colinergici muscarinici
 stimulează receptorii colinergici nicotinici
Întrebarea Nr. 33: Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât și
parasimpatică, asupra frecvenței cardiace este:
 sistemul nervos central

 lanțul ganglionar paravertebral
 ganglionul terminal de la nivelul inimii
 măduva spinală sacrată
 măduva spinală toracală
Întrebarea Nr. 34: Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci
digestive?
 fibrele simpatice preganglionare

 fibrele simpatice postganglionare adrenergice
 fibrele parasimpatice preganglionare
 fibrele parasimpatice postganglionare
 fibrele simpatice postganglionare colinergice
Întrebarea Nr. 35: În timpul reacției de apărare – atac, descărcarea de adrenalină
determină majoritatea efectelor simpaticului, cu excepția:
 vasoconstricției în teritoriul splanhnic

 sudorației
 hipertensiunii
 bronhodilatației
 tahicardiei
Întrebarea Nr. 36: Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează
răspunsurile simpatice și parasimpatice pentru că:
 acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi

 acetilcolina participă la neuromediația vegetativă în sinapsele postganglionare
 receptorii colinergici sunt localizați în toate organele efectoare vegetative
 acetilcolina este unicul neuromediator în sistemul nervos periferic
 acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice și simpatice colinergice
Întrebarea Nr. 37: Pentru stimularea bronhodilatației la un pacient astmatic, fără a produce
tahicardie, se recomandă:
 un stimulent selectiv alfa-1
 un stimulent selectiv alfa-2
 un stimulent selectiv beta-1
Întrebarea Nr. 38: Denervarea completă a intestinului subțire produce:
 creșterea peristaltismului de repaus

 scăderea peristaltismului de repaus
 are un efect redus asupra peristaltismului
 produce obstrucție intestinală
 produce peristaltism haotic și neregulat
Întrebarea Nr. 39: Care din următoarele afirmații sunt corecte?
 fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreția de glucagon

 nicotină, în doze mici, scade producerea de acetilcolina în ganglionii simpatici
 axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatici
 administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină, determină
scăderea cantității de noradrenalină în circulație
 administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce
scăderea frecvenței și forței de contracție a miocardului
Întrebarea Nr. 40: Care din următoarele afirmații nu este corectă?
 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-T2

 lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală
a măduvei spinării
 fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
 acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice
 diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
 fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)

 nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
 fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare
 fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele țintă,
noradrenalină
 fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina
 pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici

 glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
 motilitatea gastrointestinală crește prin stimularea vagală
 activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii scheletici și vasoconstricție în
viscere și tegument
 stimularea vagală produce tahicardie
 adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice
și produce vasodilatație
 noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor
 efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
 receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
 acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează asupra
receptorilor muscarinici
Întrebarea Nr. 44: Alegeti afirmatiile corecte:
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
 Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;
Întrebarea Nr. 45: Alegeti afirmatiiile incorecte:
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
 Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;
 Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
 Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
 Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;
Întrebarea Nr. 47: Alegeti afirmatiile incorecte:
 Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
 Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
 Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;
 Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
 Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;
 Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
 Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;
 In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în

faza de depolarizare;
 In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise
în faza de depolarizare;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul
DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul
DLD;
 In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în

faza de depolarizare;
 In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise
în faza de depolarizare;
DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul
DLD;

DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza
de repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în
timpul DLD;

DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza
de repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în
timpul DLD;
Întrebarea Nr. 54: Alegeti afirmatia corecta:
 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;250

 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;150
 In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune
este aceiasi;

 In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune
este aceiasi;
 Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
 Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
 Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
 Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
 Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
 Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
Întrebarea Nr. 58: Alegeti afirmatia corecta:
 Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
 Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de
repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;
 Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
 Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
 Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;
 Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
 Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de
repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;
 Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
 Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
 Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de
50 ml;
70 ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de
70-75 ml;
120 ml;
50 ml;
50 ml;
70 ml;
70-75 ml;
120 ml;
50 ml;
 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a
presiunii intraatriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
 Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;
 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a
presiunii intraatriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
 Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;
 Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
 In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
 Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;
 Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;

 In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
 Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;
 Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;

 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară
cu 1,5 cm medial;
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;
 Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec

 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting
 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară
cu 1,5 cm medial
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

 Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
 Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
 Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;

 Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
 Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
 Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
 Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;
 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
 Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;
 Unda T in toate derivatiile este maxima;

 Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;
 Unda T in toate derivatiile este maxima;

 Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;
 Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

 Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
sistola ventriculelor;
 Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele
arterial in diastola ventriculara;
 Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola
ventriculelor;
 Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
 Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

 Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
 Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele
arterial in diastola ventriculara;
 Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola
ventriculelor;
 Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
 Presiunea sistolica depinde de volemie;
 Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea diastolica depinde de volemie;
 Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;
 Presiunea sistolica depinde de volemie;

 Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea diastolica depinde de volemie;
 Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;
 Emotii stres presiunea arteriala creste;

 Emotii stres presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;
 Emotii stres presiunea arteriala creste;

 Emotii stres presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;
 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;
 La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale

(hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale

(hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
 presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;
 presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
 presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;
Întrebarea Nr. 86: La capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile filtrarii este de 41
mmHg: Alegeti afirmatiile corecte care determina aceasta suma;
 presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;

 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8 mmHg;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice 8 mmHg;
 presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular -3;
Întrebarea Nr. 87: Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al
capilarului:
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 88: Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al
capilarului:
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 89: Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al
capilarului:
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune
reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 90: Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al
capilarului:
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune
reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 91: Alegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al
baroreceptorilor arteriali:
 Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

 Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
 Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
Întrebarea Nr. 92: Alegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control al
baroreceptorilor arteriali:
 Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

 Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
 Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;
Întrebarea Nr. 95: Alegeti afirmatiile corecte privind calea de transmitere a semlalelor de la
baroreceptori :
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;

 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX ;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
Întrebarea Nr. 96: Alegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a semlalelor de
la baroreceptori :
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;

 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;

 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;
 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;

 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;
Întrebarea Nr. 99: Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen
mediu a presiunii arterial:
 Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
 Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
 Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
 Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
Întrebarea Nr. 100: Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen
mediu a presiunii arterial:

rapid a presiunii arterial:

rapid a presiunii arterial:

lung a presiunii arterial:

 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
lung a presiunii arterial:

 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
 Vasopresina este hormon vasoconstrictor;

 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;
 Vasopresina este hormon vasoconstrictor;

 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;
 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;

 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
 Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;

 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
 Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
Întrebarea Nr. 109: Alegeti afirmatiile corecte) Monoxidul de azot (NO):
 Factorul de relaxare derivat din endoteliu;

 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
 Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
 Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
Întrebarea Nr. 110: Alegeti afirmatiile incorecte) Monoxidul de azot (NO):
 Factorul de relaxare derivat din endoteliu;

 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
 Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
 Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
Întrebarea Nr. 111: Alegeti afirmatiile corecte) Adenozina:
 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;

 Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
 Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
 Acționează pe receptori specifici-purinergici;
Întrebarea Nr. 112: Alegeti afirmatiile incorecte) Adenozina:
 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;

 Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
 Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
 Acționează pe receptori specifici-purinergici;
Întrebarea Nr. 113: Alegeti afirmatiile corecte) Endotelina:
 Are efect opus angiotensinei II;

 Are efect asemănător angiotensinei II;
 Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
 Este un puternic vasodilatator;
 Este un puternic vasoconstrictor;
Întrebarea Nr. 114: Alegeti afirmatiile incorecte) Endotelina:
 Are efect opus angiotensinei II;

 Are efect asemănător angiotensinei II;
 Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
 Este un puternic vasodilatator;
 Este un puternic vasoconstrictor;
Întrebarea Nr. 115: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) In miocard:
 potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase
simpatice
 potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici
 mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potențialului de acțiune
 numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker
 potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap
Întrebarea Nr. 116: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
 Potențialele de acțiune din miocard sunt de 100 ori mai lungi ca durată, față de cele din
mușchiul scheletic)
 Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV.
 Potențialul de acțiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate)
 Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de
0,3 - 0,4 m/sec)
 Țesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncțiuni
gap.
Întrebarea Nr. 117: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
 Unda P pe EKG reflectă contracția atrială

 Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare
 Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV.
 Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare)
 Intervalul PQ măsoară 0,2 sec)
Întrebarea Nr. 118: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte
 In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.
 In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de
16kDa(120 mmHg).
 In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.
 In stadiul inițial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică.
 Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depășește
presiunea din atriul stâng.
 Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale și tricuspide)

 Zgomotul I precede unda R pe EKG.
 Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și pulmonară).
 Zgomotul II are loc în cursul undei T.
 Zgomotul 1 corespundepauzei generale a cordului
 Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic)

 Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine)
 Hiperemia reactivă este dată de vasodilatația produsă prin acumularea de cataboliți, în
cursul perioadei de ocluzie a vaselor.
 Activarea simpatică produce vasoconstricție, în viscere și piele și vasodilatație, în
mușchii scheletici.
 Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul gastrointes-
tinal.
 Lichidele circulă între capilare și țesuturi, mai ales prin difuziune)

 Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide)
 Capilarele constituie un factor important de rezistență vasculară.
 Toate lichidele care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin
circulația limfatică.
 Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune osmotică mai mi-că.
Întrebarea Nr. 122: Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai
lent prin:
 musculatura atrială
 nodului atrio-ventricular
 fasciculul Hiss
 rețeaua Purkinje
 musculatura ventriculară
Întrebarea Nr. 123: Valvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:
 contracției atriale
 contracției izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
 zgomotului II
 ejectiei rapide a singelui
 ejectiei lente a singelui
Întrebarea Nr. 124: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) Zona reflexogenă
sinocarotidiană:
 cuprinde numai baro (preso) receptori

 este aferentă nervului vag
 este formată din receptori care au proprie-
 conține atât baro~ cât și chemoreceptori
 declanșează reflexe depresoare
Întrebarea Nr. 125: O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a:
 volumului bătaie
 tonusului nucleului nervului vag
 rezistenței periferice totale
 activității sistemului nervos simpatic
 activității sistemului nervos parasimpatic
Întrebarea Nr. 126: O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii:
 vasoconstricție arterială
 vasodilatare venoasă
 creșterea secreției de catecolamine
 creșterea eliberării de HAD
 bradicardie
Întrebarea Nr. 127: Arteriolele:
 reprezintă zona de minimă rezistență a sistemului vascular

 participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale
 participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local
 prezintă o bogată inervație simpatică
 sunt influențate numai pe cale umorală
Întrebarea Nr. 128: In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:
 activittea sistemului nervos parasimpatic

 debitul sistolic
 frecvența cardiacă
 rezistența periferică vasculară totală
 presiunea sistolică
Întrebarea Nr. 129: Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt
asigurate de:
 reflexe inițiate de baroceptorii arteriali

 sistemul renină - angiotensină aldosteron
 reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian
 mecanisme renale de control a volemiei
 intervenția aldosteronului
Întrebarea Nr. 130: Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de
platou a potențialului de acțiune ventricular, față de repaus:
 gNa+
 conductanța totală a membranei
 gK+
 gCa24
 gCP
Întrebarea Nr. 131: Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai
rapid prin:
 musculatura atrială
 nodului atrio-ventricular
 fasciculul Hiss
 rețeaua Purkinje
 musculatura ventriculară
Întrebarea Nr. 132: Kininele:
 au intense efecte vasodilatatoare

 derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare și mică
 se formează sub acțiunea glucocorticoizilor
 sunt activate de către kininaze
 pot determina creșterea permeabilității capilare
Întrebarea Nr. 133: Perioada de contracție izovolumetrică:
 corespunde cu începutul sistolei ventriculare

 începe odată cu închiderea valvelor semilunar
 începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare
 începe odată cu declinul presiunii intraventriculare
 este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și deschiderea valvelor
semilunare
Întrebarea Nr. 134: Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistolâ
a cordului de broască?
 excitarea electrică a nervului vag

 administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat
 administrarea de acetilcolină pe cordul izolat și perfuzat
 administrarea de CaCl2 în exces, pe cordizolat și perfuzat
 administrarea de noradrenalina pe cordul izolat și perfuzat
Întrebarea Nr. 135: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:
 accelerează ritmul
 rărește ritmul
 opresc inima în diastola
 cuplează excitația cu contracția
 determină repolarizare lentă în platou
Întrebarea Nr. 136: Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:
 arteriolele
 venulele
 aorta
 trunchiul arterei pulmonare
 cordul drept
Întrebarea Nr. 137: Factorii vasoactivi de control pentru circulatia periferică pot fi:
 circulatori, endotelio-dependenți
 circulatori, endotelio-independenți
 derivați din endoteliu
 neuromediatori
 metabolici
Întrebarea Nr. 138: Sistolă atrială:
 este urmată de unda P

 contribuie 70% la umplerea ventriculară
 determina unda a pe flebogramă
 determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială
 corespunde zgomotului I
Întrebarea Nr. 139: Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I?
 unda P
 undaQ
 unda R
 unda T
 segmentul T-P
Întrebarea Nr. 140: In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:
 temperatură
 oxigenul din lichidul de perfuzie
 concentrația unor ioni
 mediatorii
 inervația vegetativă
Întrebarea Nr. 141: In timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele
fenomene:
 depolarizarea ventriculară
 depolarizarea nodulului a-v
 repolarizarea atrială
 începutul repolarizării ventriculare
 repolarizarea apexului
Întrebarea Nr. 142: Intoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:
 contracțiile musculaturii scheletice

 creșterea presiunii abdominale
 negativitatea accentuată a presiunii intratoracice
 scăderea presiunii în atriul drept
 scaderea presiunii abdominale
Întrebarea Nr. 143: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:
 accelerează ritmul
 opresc inima în diasistolă
 cuplează excitația cu contracția
 determină repolarizarea lentă în platou
 repolarizeaza atriile
Întrebarea Nr. 144: Potențialul de acțiune în fibra miocardicătie lucru
 are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută

 este precedat de o depolarizare lentă diastolică
 începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ și Na+
 durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară
 durează mai puțin în fibra musculară atrală, față de cea ventriculară
Întrebarea Nr. 145: Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din
componentele unui traseu EKG:
 intervalul T-P
 segmentul P-Q
 complexul QRS
 segmentul izoelectric S-T
 unda T
Întrebarea Nr. 146: Capilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:
 cortexul cerebral
 hipofiza poslerioară
 ficat
 intestinul subțire
 rinichi
Întrebarea Nr. 147: Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt
asigurate de:
 reflexe inițiate de baroreceptori arteriali

 sistemul renină-angiotensină-aldosteron
 reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotic
 mecanisme renale de control a volemiei
 intervenția HAD
Întrebarea Nr. 148: Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a
concentrației locale de:
 NO
 angiotensina II
 factor natriuretric atrial (FNA)
 hidrogen ioni (FT)
 bradikinină
Întrebarea Nr. 149: Ce se înțelege prin automatism cardiac?
 întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ
 producerea unor contracții ritmice, fără participarea inervației
 apariția unor contracții foarte frecvente
 generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal
 generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice
Întrebarea Nr. 150: Care dintre formațiunile țesutului nodal arerol de centru de comandă
fiziologic?
 nodului sinoatrial
 fasciculul Hiss
 nodului atrioventricular
 rețeaua lui Purkinje
 după caz, toate formațiunile pot prelua rolul de centru de comandă
Întrebarea Nr. 151: In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:
 30-40 ml
 50-60 ml
 70-80 mi
 90-100 ml
 100-110 ml
Întrebarea Nr. 152: Care este teritoriul vascular lipsit de inervatie?
 arteriolar
 venos
 capilar
 arterial
 microcirculația
Întrebarea Nr. 153: Teritoriul vascular cu cea mai mare suprafață de schimb (cm2) este
reprezentat de:
 arterele mari
 arteriole
 capilare
 venele mari
 arterele și venele mari
Întrebarea Nr. 154: Sectorul vascular de capacitanță, cu rol îndepozitarea unei mari
cantități de sânge, este reprezentat de:
 artere
 capilare
 vene
 circulația pulmonară
 inima
Întrebarea Nr. 155: Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva
minute moartea?
 extrasistolele
 aritmia
 flutterul atrial
 fibrilația atrială
 fibrilația ventriculară
Întrebarea Nr. 156: Presiunea arteriala este intretinuta de)
 forta de contractie a inimii

 debitul cardiac crescut
 elasticitatea vaselor mari
 volumul, viscozitatea si presiunea osmotica a singelui
 rezistenta vasculara
Întrebarea Nr. 157: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :
 acelereaza ritmul ;
 opresc inima in diastola ;
 intervin in mecanismul homeometric de reglare a cordului;
 intervin in mecanismul hoterometric de reglare a cordului;
 determina repolarizarea in platou ;
Întrebarea Nr. 158: Trecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face
prin:
 fibrele nodale ;
 fasciculele internodale ;
 fasciculul atrioventricular Hiss ;
 tesutul miocardic ;
 nici un raspuns corect ;
Întrebarea Nr. 159: Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a
fibrelor miocardice atipice:
 creste conductanta membranei pentru Na+ ;

 creste fluxul intracelular de Cl- ;
 scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
 creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
 creste conductanta pentru K+ ;
Întrebarea Nr. 160: Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a
fibrelor miocardice tipice:
 creste conductanta membranei pentru Na+ ;

 creste fluxul intracelular de Cl- ;
 .scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
 creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
 creste conductanta pentru K+ ;
Întrebarea Nr. 161: Glandele endocrine sunt:
 hipofiza;
 ficatul;
 ganglionul spinal;
 gonadele;
 tiroida;
Întrebarea Nr. 162: Exista secretie endocrina la nivelul:
 hipofizei;
 rinichiului;
 tubului digestiv;
 hipotalamusului;
 toate raspunsurile corecte;
Întrebarea Nr. 163: Hormonii pot fi ca structura:
 proteine;
 aminoacizi;
 glucide;
 steroizi;
Întrebarea Nr. 164: Hormonii derivati de la colesterol sunt:
 hormonii sexuali;
 hormonii glucocorticoizi;
 hormonii mineralocorticoizi;
 parathormonul;
 calcitonina;
Întrebarea Nr. 165: Hormonii hipofizari sunt ca structura:
 peptide, proteine;
 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;
Întrebarea Nr. 166: Hormonii pot fi metabolizati la nivelul:
 ficatului;
 miocardului;
 tesuturilor tinta;
 plamanului;
 tubului digestiv;
Întrebarea Nr. 167: Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:
 proteine;
 steroizi;
 glicoproteine;
 glucide;
 amine biogene;
Întrebarea Nr. 168: Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni:
 hormonii hipotalamici;
 hormonii hipofizei anterioare;
 parathormonul;
 estradiolul;
 tiroidieni;
Întrebarea Nr. 169: Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
 glicoproteine;
 glucide;
 steroizi;
 proteine;
 amine biogene;
Întrebarea Nr. 170: Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul :
 nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;

 nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
 nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
 centrului setei;
 hipofizei posterioare;
Întrebarea Nr. 171: Liberinele si statinele se secreta la nivelul:
 nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;

 nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
 nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
 hipotalamusul posterior;
Întrebarea Nr. 172: Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:
 hormonii proteici;
 adrenalina;
 hormonii steroizi;
 hormonii tiroidieni;
Întrebarea Nr. 173: Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni:
 proteici;
 steroizi;
 adrenalina;
 tiroidieni;
 hipofizei anterioare;
Întrebarea Nr. 174: Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul:
 tubului contort proximal;

 ansa lui Henle;
 tubului contort distal;
 tubului colector;
 vasa recta;
Întrebarea Nr. 175: Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar:
 reabsorbtia sodiului;
 reabsorbtia apei;
 secretia potasiului;
 secretia H+;
 reabsorbtia Ca ++;
Întrebarea Nr. 176: Vasopresina produce :
 contractia musculaturii netede;

 relaxarea musculaturii netede;
 contractia vaselor sangvine;
 cresterea presiunii arteriale;
 scaderea presiunii arteriale;
Întrebarea Nr. 177: Sistemul port hipotalamo-hipofizar:
 este un sistem vascular;

 leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
 leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
 transporta oxitocina si vasopresina;
 transporta liberine si statine;
Întrebarea Nr. 178: Deficitul de vasopresina (ADH) produce :
 diabetul zaharat;
 diabetul insipid;
 maladia Cushing;
 eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
 retentia de apa in organism;
Întrebarea Nr. 179: Hormonii hipotalamici sunt ca structura:
 peptide, proteine;
 steroizi;
 lipide;
 glicoproteine;
 glucide;
Întrebarea Nr. 180: Hormonii pancreatici sunt ca structura:
 peptide-proteine;
 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;
Întrebarea Nr. 181: Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta :
 hormonii de eliberare hipotalamici

 hormonii de inhibitie hipotalamici;
 oxitocina;
 vasopresina;
 neurofizinele;
Întrebarea Nr. 182: Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de :
 hipofiza posterioara ;
 suprarenale ;
 hipofiza anterioara;
 hipotalamus;
 tiroida;
Întrebarea Nr. 183: Prolactina este secretata de :
 hipofiza posterioara;
 hipotalamusul medial;
 testicul;
 ovar;
Întrebarea Nr. 184: Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de:
 hipotalamusul anterior;
 hipofiza anterioara ;
 ovar;
 testicul;
Întrebarea Nr. 185: Hormonul somatotrop produce:
 cresterea tesuturilor;
 cresterea oaselor in lungime;
 cresterea oaselor in grosime;
 cresterea viscerelor;
 inhibitia cresterii tesuturilor;
Întrebarea Nr. 186: Somatotropul:
 creste transferul aminoacizilor in celula;

 creste sinteza proteinica;
 scade sinteza proteinica;
 nu influenteaza metabolimul proteinelor;
 nu influenteaza metabolizmul lipidelor;
Întrebarea Nr. 187: Hormonul luteinizant (LH) la barbat:
 stimuleaza spermatogeneza;
 stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
 inhiba secretia de testosteron;
 stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
 nu influenteaza secretia hormonala;
Întrebarea Nr. 188: Hipersecretia de hormon somatotrop produce:
 nanismul hipofizar la copil;

 gigantismul la copil;
 acromegalia la adult;
 boala Basedow;
 cretinismul la copil;
Întrebarea Nr. 189: Hormonii tiroidieni sunt:
 tireoglobulina;
 monoiodtirozina;
 triiodotironina;
 tetraiodotironina;
 calcitonina;
Întrebarea Nr. 190: Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:
 corticosuprarenalei;
 gonadelor;
 pancreasului endocrin;
Întrebarea Nr. 191: Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:
 pancreasului endocrin;
 tiroidei;
Întrebarea Nr. 192: Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul:
 medulosuprarenalei;
 cantitatii mici in ovar;
 glandei testiculare;
Întrebarea Nr. 193: Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:
 inhibitia sintezei de proteina;

 catabolism proteic exagerat;
 determina cresterea proteinelor din ficat si plasma;
 scade sinteza de imunoglobuline;
 nu influenteaza metabolismul proteinelor;
Întrebarea Nr. 194: Calcitonina este secretata de:
 tiroida in compartimentul folicular;

 tiroida in compartimentul interstitial;
 paratiroida;
 ficat;
Întrebarea Nr. 195: Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul:
 ovarului;
 tiroidei;
Întrebarea Nr. 196: Ovarul secreta:
 hormoni estrogeni;
 androgeni in cantitati mici;
 aldosteron;
 relaxina;
 hormonul foliculostimulant;
Întrebarea Nr. 197: Hormonii androgeni sunt:
 aldosteronul;
 testosteronul;
 estradiolul;
 dehidrotestosteronul;
 cortizolul;
Întrebarea Nr. 198: Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
 proteici;
 steroizi;
 provin din colesterol;
 glicoproteici;
 provin din vitamina C;
Întrebarea Nr. 199: Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
 stimuleaza secretia de glucagon;

 stimuleaza secretia de insulina;
 inhiba secretia de insulina;
 inhiba secretia de glucagon;
 nu influenteaza secretia celor doi hormoni;
Întrebarea Nr. 200: Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
 stimuleaza secretia de insulina;

 stimuleaza secretia de glucagon;
 inhiba secretia de insulina;
 inhiba secretia de glucagon;
 nu influenteaza secretia celor doi hormoni;
Întrebarea Nr. 201: Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de :
 hipotalamus;
 tiroida;
 pancreas;
Întrebarea Nr. 202: Hormonul tireotrop (TSH):
 stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;

 stimuleaza secretia glandei tiroide;
 inhiba secretia glandei tiroide;
 stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
 stimuleaza secretia hipofizei posterioare;
Întrebarea Nr. 203: Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni:
 gonadotropine;
 oxitocina;
 slab de hormonul antidiuretic;
 hormonii estrogeni;
 hormonii androgeni;
Întrebarea Nr. 204: Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:
 reabsorbtia sodiului;
 secretia de potasiu;
 secretia ionilor de hidrogen;
 reabsorbtia potasiului;
 reabsorbtia calciului;
Întrebarea Nr. 205: Neurofizinele:
 sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;

 sunt hormoni;
 sunt proteine transportoare;
 transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
 transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
Întrebarea Nr. 206: Renina:
 este secretata de aparatul juxta-glomerular;

 este secretata de interstitiu renal;
 este secretata in ficat;
 transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
 transforma angiotensina I in angiotensina II;
Întrebarea Nr. 207: Angiotensina II:
 stimuleaza secretia reninei;

 are efect vasoconstrictor;
 creste presiunea arteriala;
 nu modifica presiunea sangvina;
 este secretata de rinichi;
Întrebarea Nr. 208: Progesteronul este secretat la nivelul:
 foliculuilui ovarian;
 corpului galben;
 testiculului;
 placentei;
Întrebarea Nr. 209: Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu
exceptia:
 mareste diureza;
 are actiune antidiuretica;
 creste volumul plasmatic;
 produce concentrarea urinei;
 scade concentratia plasmei ;
Întrebarea Nr. 210: Testiculul produce:
 spermatozoizi din celulele liniei seminale;

 hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
 gonadotropine LH, FSH;
 progesteron;
 cortizol;
Întrebarea Nr. 211: Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de :
 factorul de eliberare hipotalamic(LRH);

 estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
 estradiol prin feed-back negativ;
 gonadotropina LH;
 gonadotropina FSH;
Întrebarea Nr. 212: Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de:
 factorul de eliberare hipotalamic;

 estradiolul prin feed-back negativ;
 testosteronul prin feed-back negativ;
 gonadotropina LH;
 gonadotropina FSH;
Întrebarea Nr. 213: Hormonii pancreasului endocrin sunt:
 insulina;
 somatostatina;
 glucagonul;
 aldosteronul;
 calcitonina;
Întrebarea Nr. 214: Glucagonul este secretat de:
 celulele alfa pancreatice;

 celulele beta pancreatice;
 hipofiza;
 medulosuprarenala;
 ficat;
Întrebarea Nr. 215: Diabetul zaharat se datoreste:
 excesului de insulina;
 lipsei de insulina;
 lipsei de glucagon;
 excesul de glucagon;
 excesul de mineralocorticoizi;
Întrebarea Nr. 216: In diabetul zaharat se produce:
 hiperglicemie;
 hipoglicemie;
 poliurie;
 glucozurie;
Întrebarea Nr. 217: Mixedemul se caracterizeaza prin:
 marirea metabolismului bazal;

 retinerea apei in organism;
 scaderea metabolismului bazal;
 scaderea excitabilitatii SNC;
 tahicardie;
Întrebarea Nr. 218: Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de :
 scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);

 scaderea volumului plasmatic;
 cresterea volumului plasmatic;
 stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular
(hiperosmie);
 stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
Întrebarea Nr. 219: Receptorii hormonilor tiroidieni se afla:
 pe membrana celulei «tinta»;

 in citoplasma celulei «tinta»;
 pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
 pe mitocondrii;
 A si B;
Întrebarea Nr. 220: Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:
 reabsorbtia tubulara a sodiului;

 excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
 micsorarea reabsorbtia apei;
 marirea reabsorbtia apei;
 marirea reabsorbtia calciului;
Întrebarea Nr. 221: Boala Bazedow se caracterizeaza prin:
 marirea metabolismului bazal;

 scaderea metabolismului bazal;
 poliurie;
 marirea excitabilitatii SNC;
 bradicardie;
Întrebarea Nr. 222: Deficitul mineralocorticoizilor provoaca:
 hipernatriemie;
 hiperkaliemie;
 hiponatriemie;
 scaderea volumului de lichid extracelular;
 marirea volumului de lichid extracelular;
Întrebarea Nr. 223: Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de :
 hipersecretia glucocorticoizilor;
 hiposecretia glucocorticoizilor;
 hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
 insuficienta de insulina;
 insuficienta de hormon antidiuretic;
Întrebarea Nr. 224: Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt:
 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;

 marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
 cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
 stimularea sintezei glicogenului;
Întrebarea Nr. 225: Progesteronul favorizeaza:
 proliferarea endometriului;
 secretia endometrului;
 contractia uterului;
 relaxarea uterului;
 proliferarea alveolelor sanilor;
Întrebarea Nr. 226: Estrogenii favorizeaza:
 dezvoltarea organelor sexuale;
 dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
 contractia uterului;
 secretia endometrului;
Întrebarea Nr. 227: Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de :
 stimulare a secretiei glucagonului;

 stimulare a glicogenolizei in muschi si ficat;
 inhibitie a secretiei insulinei;
 stimularea secretiei insulinei;
 stimularea glicogenogenezei;
Întrebarea Nr. 228: Tractul hipotalamo-hipofizar:
 este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;

 este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
 este un sistem vascular ;
 ajunge la hipofiza anterioara;
 ajunge la hipofiza posterioara;
Întrebarea Nr. 229: Secretia de hormon somatotrop este reglata de :
 gonadotropine;
 somatostatine;
 prolactina;
 somatoliberina;
 adrenocorticotropina;
Întrebarea Nr. 230: La femeie secretia de gonadotropine este reglata de :
 adrenalina;
 estradiol prin feed-back negativ;
 estradiol prin feed-back pozitiv;
 hormonul de eliberare hipotalamic;
 testosteron prin feed-back negativ;
Întrebarea Nr. 231: Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc:
 gluconeogeneza hepatica;
 hiperglicemie;
 glicogenoliza;
 hipoglicemie;
 nu influenteaza metabolismul glucidelor;
Întrebarea Nr. 232: Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul:
 fibrelor postganglionare simpatice;
 paratiroidelor;
Întrebarea Nr. 233: Corpul galben:
 se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;

 se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
 secreta hormoni estrogeni si progesteron;
 se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
 se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
Întrebarea Nr. 234: Hormonul luteinizant (LH) la femeie:
 promoveaza secretia endocrina in ovar;

 stimuleaza lactatia;
 produce ovulatia;
 formeaza corpul galben;
 maturizeaza foliculul ;
Întrebarea Nr. 235: Hormonul foliculostimulant (FSH):
 stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;

 promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
 stimuleaza spermatogeneza;
 produce ovulatia;
 formeaza corpul galben;
Întrebarea Nr. 236: Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei:
 tahicardia;
 vasodilatatie;
 vasoconstrictie;
 cresterea presiunii arteriale;
 scaderea presiunii arteriale;
Întrebarea Nr. 237: Parathormonul:
 este hormon hipercalcemiant;

 este hormon hipocalcemiant;
 favorizeaza depunerea calciului in oase;
 creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
 mareste eliminarile urinare de fosfor;
Întrebarea Nr. 238: Calcitonina:
 este hormon hipercalcemiant;

 este hormon hipocalcemiant;
 este hormon antagonist al parathormonului;
 mobilizeaza calciu din oase;
 favorizeaza depunerea calciului in oase;
Întrebarea Nr. 239: Efectele metabolice ale adrenalinei:
 glicogenoliza hepatica si musculara;
 activeaza consumul celular de glucoza;
 hiperglicemie;
 produce hipoglicemie;
 nu influenteaza metabolismul glucidelor;
Întrebarea Nr. 240: Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:
 tubului contort proximal;

 ansei lui Henle;
 tubului contort distal;
 tubului colector;
 glomerulului renal;
Întrebarea Nr. 241: Boala Addison este:
 insuficienta corticosuprarenalei;
 hiperfunctia corticosuprarenalei;
 insuficienta medulosuprarenalei;
 hiperfunctia suprarenalei in general;
 hipofunctia hipofizei anterioare;
Întrebarea Nr. 242: Glucagonul produce:
 hiperglicemie;
 hipoglicemie;
 gluconeogeneza hepatica;
 glicogenoliza hepatica;
 gluconeogeneza musculara;
Întrebarea Nr. 243: Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii:
 alfa-adrenergici;
 beta-adrenergici;
 muscarinici;
 nicotinici;
 nu influenteaza receptorii mentionati;
Întrebarea Nr. 244: Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:
 stimularea gluconeogenezei;
 scaderea gluconeogenezei;
 scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
 cresterea glicemiei;
 hipoglicemia;
Întrebarea Nr. 245: Hormonii sexuali sunt produsi de:
 corticosuprarenala;
 ovar;
 testicul;
 medulosuprarenala;
Întrebarea Nr. 246: Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:
 creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;

 creste sinteza proteinelor;
 produce catabolism proteic;
 promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
 promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;
Întrebarea Nr. 247: Hormonii tubului digestiv sunt:
 colecistokinina;
 oxitocina;
 gastrina;
 secretina;
 prolactina;
Întrebarea Nr. 248: Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai
hipotalamusului:
 adrenalina;
 noradrenalina;
 somatomedina;
 somatostatina;
 somatotropina;
Întrebarea Nr. 249: In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata
insulindependenta a glucozei:
 muschiul cardiac;
 creer;
 muschiul scheletal;
 epitelui renal;
 epiteliu intestinal;
Întrebarea Nr. 250: Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este:
 tiroxina;
 triiodtironina;
 tireoglobulina;
 acidul triiodtiroacetic;
Întrebarea Nr. 251: Oxitocina provoaca:
 lactogeneza;
 contractia miometrului;
 eliberarea laptelui;
 contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
Întrebarea Nr. 252: Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:
 hormonul antidiuretic;
 hormonul foliculostimulant;
 hormonul luteinizant;
 gonadotropina corionica;
 progesteronul;
Întrebarea Nr. 253: Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la :
 inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;

 micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
 micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
 marirea consumului de oxigen in creier;
 stimularea secretiei hormonului tireotrop;
Întrebarea Nr. 254: Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune
prin AMPc:
 adrenocorticotropina;
 hormonii tiroidieni;
 vazopresina;
 hormonii gonadotropi;
Întrebarea Nr. 255: Somatotropul :
 scade utilizarea glucozei in scop energetic;

 mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
 mareste depozitele de glicogen;
 scade concentratia glucozei in singe;
 micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe;
Întrebarea Nr. 256: Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai:
 digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;

 eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
 discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
 discompunerea tireoglobulinei in celulele «tinta»;
Întrebarea Nr. 257: Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:
 captarea rapida a glucozei de catre celule;

 captarea lenta a glucozei de catre celule;
 cresterea glicolizei;
 cresterea secretiei de insulina;
Întrebarea Nr. 258: Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt:
 creste proteoliza tireoglobulinei;

 scade activitatea pompei de iod;
 creste iodarea tirozinei;
 creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
 scade numarul de celule tiroidiene
Întrebarea Nr. 259: Secretia hormonului tireotrop este reglata de :
 efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;

 actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
 temperatura scazuta a mediului extern;
 temperatura ridicata a mediului extern:
 reactii emotionale;
Întrebarea Nr. 260: Cauzele hipertiroidismului sunt:
 secretia excesiva de hormon tireotrop;

 prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
 insuficienta nutritiei;
 insuficienta iodului in hrana;
 emotii negative;
Întrebarea Nr. 261: Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de:
 cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;

 cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
 hormonul adrenocorticotrop;
 cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
 cresterea fluxului sangvin renal;
Întrebarea Nr. 262: Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH:
 cresterea apreciabila de ACTH;

 cresterea secretiei cortizolului ;
 scaderea secretiei cortizolului;
 cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
 nu influenteaza asupra secretiei ACTH;
Întrebarea Nr. 263: Boala Addison este determinata de:
 hipertrofia cortexului adrenal;

 atrofia cortexului adrenal;
 distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
 cresterea secretiei de ACTH;
 cresterea secretiei adrenalinei;
Întrebarea Nr. 264: Deficitul glucocorticoizilor provoaca:
 intensificarea gluconeogenezei;
 intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
 reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
 micsoreaza nivelul de zahar in sange;
Întrebarea Nr. 265: Boala Cushing este determinata de :
 hiperplazia cortexului suprarenal;
 hipoplazia cortexului suprarenal;
 cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
 scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
 cresterea secretiei de androgeni;
Întrebarea Nr. 266: Hormonul tisular vilichinina:
 stimuleaza secretia sucului intestinal;

 stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
 inhiba motilitatea intestinului;
 stimuleaza secretia pancreatica;
 stimuleaza secretia gastrica;
Întrebarea Nr. 267: Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ:
 hormonul cresterii;
 surplusul de hormoni tiroizi;
 hormonii glucocorticoizi;
 insulina;
 mineralocorticoizii;
Întrebarea Nr. 268: Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia:
 hormonul antidiuretic;
 somatomedina;
 beta -endorfina;
 hormonul tireotrop;
 oxitocina;
Întrebarea Nr. 269: Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
 deficitul de HAD (Hormon antidiuretic) crește riscul de hiperhidratare;

 dopamina acționează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă
prolactină;
 deficitul de TSH crește riscul de acromegalie;
 secreția de STH este controlată atât de somatostatină, cât și de GHRH (Hormonul de
eliberare a hormonului de crestere;
 hiperfuncția hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei
metabolismului bazal;
 celulele cromafine se găsesc în glanda medulosuprarenala;

 secreția excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
 frecvența cardiacă se reduce sub acțiunea catecolaminelor circulante;
 secreția crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
 catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;
 oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;

 scăderea HAD duce la creșterea excesivă a diurezei;
 atât oxitocina, cât și HAD, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
 secreția de oxitocină și HAD este reglată de releasing hormoni hipotalamici;
 HAD acționează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din tubii
colectori;
 corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici și steroizi;

 consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
 aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei și magneziemiei;
 secreția de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
 cortizolul este un hormon hiperglicemiant;
 hormonii tiroideni sunt esențiali pentru dezvoltarea și maturizarea timpurie a SNC;

 T3 și T4 stimulează secreția de TRH;
 persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
 un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
 cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este
încorporat în tireoglobulină;
 cortizolul are efecte imunosupresoare și antiinflamatoare;

 cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
 hormonii tiroideni produc creșterea consumului de O2 și a ratei metabolismului;
 creșterea nivelului de aminoacizi plasmatici determină creșterea ratei de STH.
 cortizolul determină scăderea lipolizei;
Întrebarea Nr. 275: Referitor la metaobolismul glucozei:
 gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;

 glucogenoliza și glucogenoza sunt funcții hepatice;
 glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
 gluconeogeneza este stimulată în condiții de hipoglicemie;
 glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
Întrebarea Nr. 276: Precizați răspunsurile corecte:
 erecția este un reflex simpatic;

 erectia apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil penian;
 în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția prostatică și a veziculelor seminale;
 fertilizarea normală are loc în uter;
 fertilizarea poate avea loc și după 3 zile de la ovulație;
Întrebarea Nr. 277: Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori
(inhibine), sunt:
 STH;
 ACTH;
 gonadotropinele;
 prolactina;
 tireotropina;
Întrebarea Nr. 278: Au activitate lipolitică următorii hormoni:
 glucagonul;
 adrenalina;
 insulina;
 cortizolul;
Întrebarea Nr. 279: Insulina produce următoarele efecte:
 utilizarea crescută a glucozei în țesutul adipos și mușchii scheletici;

 lipoliza crescută;
 hiperpolarizarea celulară;
 gluconeogeneză scăzută;
 cetogeneză scăzută;
Întrebarea Nr. 280: Hormonul tiroidian cel mai activ în circulație este sub formă de:
 triiodotironină;
 tiroxină;
 tireoglobulină;
 tirotropină;
 factor stimulator tiroidian cu acțiune prelungită (FSTAP);
Întrebarea Nr. 281: Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii
stimuli:
 deshidratare;
 hemoragie severă;
 scăderea osmolarității sanguine;
 durere, stress chirurgical;
Întrebarea Nr. 282: Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:
 contracția miometrului uterin;

 lactogeneza;
 ejecția laptelui;
 pregătirea glandei mamare pentru secreția lactată;
 contracția celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
Întrebarea Nr. 283: Secreția de ACTH:
 este scăzută în condiții de stress;

 este inhibată de durere;
 este stimulată de stress;
 este stimulată de hipoglicemie;
 intervine în pigmentarea pielii în exces;
Întrebarea Nr. 284: Neurofizinele I și II:
 sunt neuromodulatori;
 sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulația sistemică;
 sunt părți ale moleculelor precursoare de HAD și respectiv OX (oxitocina);
 sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
 sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
Întrebarea Nr. 285: Glucagonul:
 este secretat și de celulele G din mucoasa antrului piloric;

 scade glicogeneza hepatică;
 inhibă secreția de insulină;
 stimulează absorbția intestinală a glucozei;
 crește glucogenoliza hepatică;
Întrebarea Nr. 286: Alegeți combinația corectă hormon-efect în următoarele cupluri:
 STH(somatotropina) – bilanț azotat negativ;

 insulina - efect catabolizant lipidic;
 cortizol – hiperglicemie,
 tiroxina – efect inotrop și cronotrop pozitiv;
 inhibină – inactivarea testosteronului;
Întrebarea Nr. 287: Hormonul paratiroidian determină:
 creșterea depozitelor minerale osoase;

 cresterea cantității de calciu în singe;
 scaderea reabsorbției tubulare a fosfaților,
 scade reabsorbtia tubulara a calciuui;
 nici unul din efectele menționate;
Întrebarea Nr. 288: Hipersecreția de STH (somatotropina) la adult poate duce la:
 acromegalie,
 hipoglicemie;
 inhibitia transportului aminoacizilor;
 stimularea formarii ureei;
 atrofia gonadelor;
Întrebarea Nr. 289: Următorii factori cresc secreția de insulină cu excepția:
 aminoacizilor argininei si lizinei;

 hiperglicemiei;
 stimulării vagale;
 STH (somatotropina), ACTH (adenocorticotropina);
 catecolaminelor;
Întrebarea Nr. 290: Secreția de hormon antidiuretic este stimulată în caz de:
 scădere a osmolarității plasmei;

 expunere la frig;
 hiperhidratare;
 hipoosmolaritate;
 hiperosmolaritate;
Întrebarea Nr. 291: Calcitonina are următoarele efecte cu excepția unuia:
 scade calcemia;
 scade fosfatemia;
 inhibă activitatea osteoblastelor;
 inhibă activitatea osteoclastelor;
 acționează prin intermediul unui receptor membranar specific și a AMPc;
Întrebarea Nr. 292: Hormonii tiroideni:
 inhibă acțiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creștere;

 -receptorii adrenergici;inhibă
 inhibă lipoproteinlipaza;
 determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol, fosfolipide si trigliceride;
 cresc concentrația plasmatică a colesterolului;
Întrebarea Nr. 293: Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:
 stimularea secreției de glucagon;

 stimularea secreției de insulină;
 stimularea glicogenolizei hepatice și musculare;
 inhibarea secreției de insulină;
 inhibarea secreției de cortizol;
Întrebarea Nr. 294: Glucagonul determină:
 gluconeogeneza hepatică;
 glicogenoliza hepatică;
 cetogeneză hepatică;
 glicogenoliza musculară;
 lipogeneză în țesutul adipos;
Întrebarea Nr. 295: Următorii hormoni au acțiune hiperglicemiantă, in afara de :
 glucagonul;
 STH-ul;
 cortizolul;
 noradrenalina;
 adrenalina;
Întrebarea Nr. 296: Tiroxina fiziologica activă se găsește în una din următoarele forme:
 legată de albumină;
 legată de prealbumină,
 legată la oglobulină;
 ca o glucoronidă;
 nelegată, liberă;
Întrebarea Nr. 297: Adrenalina:
 se secretă în cantități crescute în cursul stărilor neobișnuite de anxietate și tensiune;

 are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
 adrenergeci; și acționează pe receptori
 stimulează sinteza de glicogen în ficat;
Întrebarea Nr. 298: Progesteronul:
 este secretat de corpul galben;

 este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
 este scăzut în timpul menstruațiilor;
 prezintă nivele constante după implantare;
 prezintă nivele scăzute după ovulație;
Întrebarea Nr. 299: Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei:
 facilitează creșterea foliculilor ovarieni;

 cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului și endometrului;
 pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
 pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
 toate raspunsurile corecte.
Întrebarea Nr. 300: Boala Addison (insuficiența corticosuprarenală globală) este asociată
cu:
 hiperglicemie și sensibilitate crescută la insulină;

 hipoglicemie;
 secreție scăzută de ACTH;
 hiperkaliemie;
 hiperpigmentare;
Întrebarea Nr. 301: Gușa endemică este caraczterizată prin:
 hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;

 tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
 absența congenitală a TSH;
 exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu gușă endemică,
 hipertrofia tiroidei și hipersecreția de coloid;
Întrebarea Nr. 302: Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:
 maturizarea întârziată a scheletului;

 nivele ridicate ale hormonului de creștere, în sânge;
 nivele ridicate ale tirotropinei (TSH în sânge);
 nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
 piticism asimetric;
Întrebarea Nr. 303: O secreție excesivă de tiroxină produce:
 cresterea masei corpului;
 reflexe miotatice rapide, tahicardie și tahipnee;
 somnolență și toleranță crescută la căldură;
 piele caldă și umedă;
 hipercatabolism proteic și bilanț azotat negativ;
Întrebarea Nr. 304: Pacienții cu boala Basedow-Graves:
 prezintă invariabil exoftalmie;

 prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale tiroidei;
 au o hipersecreție profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
 prezintă adesea imunoglobuline (în proporție de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre
care face parte și IgG;
 prezintă o creștere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;
Întrebarea Nr. 305: Zona glomerulară adrenală:
 este cea mai internă;

 reacționează puternic la ACTH (adenocprticotropina);
 este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentați de aldosteron;
 reprezintă 10% din volumul glandei;
 afectata în boala Addison;
Întrebarea Nr. 306: Secreția de cortizol:
 prezintă oscilații periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);

 răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
 se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
 crește ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
 este inhibată de aldosteron;
Întrebarea Nr. 307: Secreția de aldosteron este stimulată de:
 ACTH, prin mesagerul secund AMPc;

 hipokalcemie;
 angiotensină II;
 hipernatriemie;
 factorul natriuretic atrial;
 este secretată în cantități crescute la pacienții cu carcinom medular al tiroidei;

 creste concentratia sanguiuna a ionilor de Ca;
 are mai puțini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
 se știe că secreția sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
 are ca stimul declansator hipercalcemia;
Întrebarea Nr. 309: Ce acțiune are calcitonina?
 hipofosfatemie;
 hipocalcemie;
 natriureză;
 efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
 hipercalcemie;
Întrebarea Nr. 310: Glucocorticoizii sunt:
 hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;

 hormoni steroizi tip C19;
 hormoni steroizi tip C21;
 reprezentați prin aldosteron;
 reprezentați prin cortizol și corticosteron;
Întrebarea Nr. 311: Ce efecte are aldosteronul la nivel renal?
 determină creșterea reabsorbției tubulare de Na și hiponatriurie;

 acționează la nivelul tubului contor distal și tubului colector;
 acționează asupra tubului contor proximal;
 conservă Na în lichidul extracelular;
 determină reabsorbția de apă în cantități echivalente cu Na;
Întrebarea Nr. 312: Secretia somatotropului este controlata de :
 starea nutritionala;
 nivelul proteinelor celulare;
 hormonul hipotalamusului de eliberare;
 nivelul de glucoza in singe;
 nici unul din ele;
Întrebarea Nr. 313: Care din următoarele afirmatii este corectă?
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în

absenta excitării;
 potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în absenta excitării;
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
 potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în caz de excitare;
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
 valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este -60 – -90 V;

 valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
 V;valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -120 – -150
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz de

excitare;
 potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă
a membranei celulare, în absenta excitării;
 potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă
a membranei celulare, în caz de excitare;
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în
absenta excitării;
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
 depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul

intracelular de Cl-;
intracelular de K+;
intracelular de Na+;
extracelular de Na+;
extracelular de K+;
 potentialul de repaus durează 10 msec;

 potentialul de repaus durează 100 msec;
 potentialul de repaus durează 1 min;
 potentialul de repaus este permanent;
 potentialul de repaus durează 2 sec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;

 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase este permanent;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;
 muschiul striat are cea mai lungă durată de contractie;

 muschiul neted are cea mai lungă durată de contractie;
 muschiul cardiac are cea mai lungă durată de contractie;
 muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
 muschiul neted si muschiul cardiac au aproximativ aceeasi durata de contractie ;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sînge;
 muschiul striat posedă cea mai mare viteză de contractie;

 muschiul neted posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul striat si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
 muschiul cardiac si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul cardiac;

 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul scheletic;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted din viscere;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted vascular;
 toti muschii obosesc la fel;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcoplasmă;

 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcolemă;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în mitocondrii;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în ribozomi;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;

 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale
măduvei spinării;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formatiei reticulate;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a

calciului;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
sodiului;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
potasiului;
magneziului;
 în cursul contractiei izometrice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu

cresterea tensiunii;
 în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;

 fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
 fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei
relative;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare absolute;

 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare relative;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului negativ;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei de depolarizare;
 în cursul contractiei izotonice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea

tensiunii;
 în cursul contractiei izotonice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, relaxare,
contractie;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă,
contractie, relaxare;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie,
perioada latentă;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare,
perioada latentă;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada
latentă, relaxare;
 pragul de excitatie este valoarea maximă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;

 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
 pragul de excitatie este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;
 excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egală;
 excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare;
 excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei nervoase;
 labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
 labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
 pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;

 pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
 pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare;
 pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
 pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un

răspuns local;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
potentialul de actiune;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid
canalele de K+;
 nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de actiune;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se
inactivează canalele de Na+;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;

 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este muschiul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa
neuromusculară;
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mare labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mare
labilitate;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;

 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este muschiul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa
neuromusculară;
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mică labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;
 mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;

 mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
 mediatorul este eliminat de spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;
 membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de

mediator;
 membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;
 spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
 membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
 nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;
 colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana presinaptică;

 colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
 colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spatiul sinaptic;
 colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
 colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;
 miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptică;

 miorelaxantii scindează acetilcolina;
 miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
 miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
 miorelaxantii blochează miscarea moleculelor de acetilcolină în spatiul sinaptic;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin ligaturarea nervului;

 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin atingerea cu obiect
incandescent;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si
suturarea lui;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea cu lidocaină;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea atropinei;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;

 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;

 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele postganglionare vegetative;
Întrebarea Nr. 344: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?
 prin sinapsă excitatia se transmite unilateral;
 la transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
 amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;
 la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
 potentialul postsinaptic se supune legii “totul sau nimic”;
 acetilcolina este scindată de monoaminoxidază;

 acetilcolina este scindată de colinesterază;
 acetilcolina este scindata de catecol-O-metiltransferază;
 acetilcolina este scindata de adrenalină;
 acetilcolina este scindata de succinil dehidrogenază;
 miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia muschilor respiratori si asfixie;

 miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
 miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
 miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;
 miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;

 în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Na+;

 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru K+;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Ca2+;
 membrana postsinaptică contine canale chemodependente;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Cl-:
 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 3-18 m/s;

 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 0,5-2 m/s;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;

 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;
 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul

intracelular de Cl-;
intracelular de K+;
intracelular de Na+;
extracelular de Na+;
extracelular de K+;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de K+;

 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Na+;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Cl-;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au anionii;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Ca2+;
 răspunsul local apare la excitatie supraliminală;

 răspunsul local apare la excitatie subliminală;
 răspunsul local apare la excitatie liminală;
 răspunsul local apare la excitatie de 2 ori mai mare ca cea liminală;
 răspunsul local apare la excitatie de 3 ori mai mare ca cea liminală;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 40-70 m/s;

 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;

 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;
 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid lactic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid lactic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid piruvic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
 reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

 timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 40-70 m/s;

 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 0,5-2 m/s;
 ionii de Mg2+ determină cuplarea excitatia – contractia;

 ionii de Na+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de Cl- determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de Ca2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de H+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;

 fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
 fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
 fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
 sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;
 suprarăcirea nervului duce la micsorarea pragului de excitatie;

 suprarăcirea nervului duce la micsorarea labilitătii;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilitătii;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea labilitătii ;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitatie;
 capul miozinei se uneste cu troponina C;

 capul miozinei se uneste cu troponina T;
 capul miozinei scindează ATP;
 capul miozinei se uneste cu troponina I;
 capul miozinei scindează GTP;
 calsechestrina micsorează cantitatea de stocaj de Ca2+ in reticulul sarcoplasmatic ;
 calsechestrina mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina micsorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina măreste permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina măreste cantitatea de Ca stocat in reticulul sarcoplasmatic;
 în muschii netezi multiunitari fibrele sunt separate;

 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
 muschii netezi multiunitari este controlat mai ales de stimuli nervosi;
 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră functionează separat;
 muschii netezi multiunitari sunt muschi viscerali;
 în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip
«gap»);
 în muschii netezi monounitari excitatia este transmisă de la o fibră la alta;
 în muschii netezi monounitari toate fibrele se contractă împreună;
 muschii netezi monounitari se pot excita prin întindere;
 muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
 miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;

 mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii

potentialelor de actiune;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de unităti
motorii active;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei impulsurilor
motorii;
 muschiul scheletic întotdeauna are aceeasi fortă de contractie;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei potentialelor
de actiune;
 ionii de Ca2+ cuplează excitatia cu contractia;

 ionii de Ca2+ împiedică contractia;
 ionii de Ca2+ mentin contractia;
 ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contractiei;
 ionii de Ca2+ opresc contractia;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată in interior +;

 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă -;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată â in interior -;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă +;
 sarcina lipseste pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;
 potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;

 potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
 potentialul de actiune se sumează;
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;
 răspunsul local corespunde legii “totul sau nimic”;

 răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
 răspunsul local nu se propagă;
 răspunsul local se sumează;
 răspunsul local se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;

 excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile
Ranvier;
 propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;

 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
 ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 teaca mielinică propagă impulsul nervos;

 teaca mielinică este un izolator electric;
 teaca mielinică are functia trofică;
 teaca mielinică participa la cresterea fibrei nervoase;
 teaca mielinică asigura transportul unor substante active;
 prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
 prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este continuă;
 prin fibrele amielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
 viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare decît in cele mielinice;
 viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:
 membrana celulară contine bistratul lipidic;

 membrana celulară contine canalele proteice;
 membrana celulară contine proteinele cărăus;
 membrana celulară contine proteinele receptori;
 membrana celulară contine proteine contractile;
 difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;

 difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
 difuziunea simplă are loc canalele ionice;
 difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
 difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;
 potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti ale

membranei;
 intensitatea excitantului determină valoarea potentialului de repaus;
 potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti
ioni;
 activitatea pompei Na+/K+ mentine potentialul de repaus;
 potentialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;
 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste valoarea

potentialului de repaus;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează valoarea
potentialul de repaus;
 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste pragul de
excitatie ;
 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de
excitatie;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de
excitatie;
 micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;

 depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
 hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
 mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
 hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus

se micsorează;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus
se măreste ;
 la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
 la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea
depolarizarea;
 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului suprapragal;

 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului subpragal;
 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului pragal ;
 potentialul de actiune se supune legii “tot sau nimic”;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ

primar;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;
 filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea
înaltă;
 osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
 solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
 osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
 difuziunea apei are loc prin canale ionice;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă suprafata membranei scade;

 rata de difuzie a unei substante creste dacă grosimea membranei creste;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă dimensiunile particulei cresc;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de concentratie a particulei scade;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă liposolubilitatea particulei creste;
 transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;

 transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
 transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substante
pe un transportor comun;
 transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentratie;
 energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecintă a
unui transport activ primar;
 există cotransport de Na+ si apă;

 există cotransport de Na+ si H+;
 există cotransport de Na+ si glucoză;
 există cotransport de Na+ si Ca2+;
 există cotransport de Na+ si aminoacizi;
 există antiport pentru Na+/K+;

 există antiport Na+/Ca2+;
 există antiport Na+/H+;
 există antiport Na+/glucoză;
 există antiport Na+/aminoacizi;
 pompa de Na+/K+ introduce K+ în celulă;

 pompa de Na+/K+ are nevoie de ATP;
 pompa de Na+/K+ schimbă 3 ioni de Na+ intracelulari pe 2 ioni de K+ extracelulari;
 pompa de Na+/K+ evacuează Na+ din celulă;
 pompa de Na+/K+ schimbă 2 ioni de Na+ intracelulari pe 3 ioni de K+ extracelulari;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;

 arcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul
jonctiunii neuromusculare;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 40-70 m/s;

 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;

 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
 tonusul muscular aste determinat de numarul de miofibrile;
 tonusul muscular aste determinat de numărul unitătilor motorii în actiune si frecventa lor
de descărcare;
 tonusul muscular aste determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul
sarcoplasmatic;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 40-70 m/s;

 sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;

 sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a muschiului;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;
 în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a

fibrei musculare si pătrunde prin tubulii "T";
 în faza latentă a contractiei are loc influxul de K+ în celulă;
 în faza latentă a contractiei are loc eliberarea ionilor de Ca2+;
 în faza latentă a contractiei are loc hidroliza explozivă a ATP-ului;
 în faza latentă a contractiei eliberarea căldurii de activare;

 micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;

 depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
 hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
 mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
 hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;
 tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;

 tensiunea musculară este maximă la cresterea Mg 2+ intracelular;
 tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
 tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
 tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile usoare ale
miozinei;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale
miozinei;

 tropomiozina favorizează eliberarea ionilor de Ca2+ din cisternele reticulului

sasrcoplasmic;
 tropomiozina favorizează polimerizarea actinei globulare;
 tropomiozina hidrolizează ATP-ul;
 tropomiozina stabilizează moleculele de miozină;
 tropomiozina împiedică interactiunea dintre actină si miozină.
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;

 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul producerii cuantelor de neuromediator;

 potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei singure molecule de
neuromediator;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de Ca2+ în
terminatiile postsinaptice;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de K+ în
terminatiile postsinaptice;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;

 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;

 excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile
Ranvier;
 propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;

 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
 ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;

 potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;
 există cotransport de Na+ si apă;

 există cotransport de Na+ si H+;
 există cotransport de Na+ si glucoză;
 există cotransport de Na+ si Ca2+;
 există cotransport de Na+ si aminoacizi;
 există antiport pentru Na+/K+;

 există antiport Na+/Ca2+;
 există antiport Na+/H+;
 există antiport Na+/glucoză;
 există antiport Na+/aminoacizi;
Întrebarea Nr. 624: Hormonii sunt:
∙ catalizatori biologici
∙ substanțe biologice active
∙ compuși chimici cu specificitate înaltă de acțiune
∙ receptori cu activitate reglatoare
∙ sintetizați în sânge
Întrebarea Nr. 627: Clasificarea structurală a hormonilor:
∙ toți hormonii sunt proteine conjugate
∙ hormonii pot fi derivați ai colesterolului
∙ toți hormonii sunt proteine simple
∙ catecolaminele sunt derivați ai aminoacizilor
∙ hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
Întrebarea Nr. 629: Mecanismul citozolic-nuclear de acțiune a hormonilor este

caracteristic pentru:
∙ iodtironine
∙ adrenalină
∙ calcitonină
∙ cortizol
∙ glucagon

∙ hormonul paratiroidian
∙ insulină
∙ corticoliberină
∙ somatotropină
∙ calcitriol
Întrebarea Nr. 631: Mecanismul membrano-intracelularde de acțiune a hormonilor

este caracteristic pentru:
∙ aldosteron
∙ calcitriol
∙ cortizol
∙ adrenalină
∙ glucagon
Întrebarea Nr. 632: Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte

afirmațiile:
∙ complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu
∙ e caracteristic pentru hormonii peptidici
∙ hormonul servește drept mesager secundar
∙ este un mecanism lent
∙ receptorii sunt situați pe membrana plasmatică
Întrebarea Nr. 633: Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte

afirmațiile:
∙ este caracteristic pentru hormonii steroidici
∙ implică formarea complexului hormon-receptor membranar
∙ hormonii pătrund în celulă

∙ la transducția mesajului hormonal participă mesagerii secunzi
∙ receptorii sunt situați în nucleu
Întrebarea Nr. 634: Proteinele Gs:
∙ sunt amplasate pe suprafața externă a membranei citoplasmatice
∙ sunt cuplate cu adenilatciclaza
∙ posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele
∙ catalizează sinteza AMPc
∙ sunt proteine-trimeri alcătuite din subunitățile alfa, beta și gama
Întrebarea Nr. 635: Proteina Gs activă:
∙ activeaza adenilatciclaza
∙ este inactivată de fosfodiesterază
∙ este mesager secund al semnalului hormonal
∙ activează proteinkinazele
∙ reprezintă complexul alfa-GTP
Întrebarea Nr. 637: Mecanismul membrano-intracelular de acțiune a hormonilor mediat de

AMPc:
∙ este caracteristic pentru cortizol
∙ implică activarea proteinkinazelor A
∙ este specific numai insulinei
∙ reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor

∙ conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare
Întrebarea Nr. 638: Adenilatciclaza:
∙ catalizează formarea AMPc din ATP
∙ generează inozitolfosfați
∙ este inhibată de proteina Gi
∙ participă la sinteza ATP-lui
∙ este enzimă citoplasmatică
Întrebarea Nr. 639: AMP ciclic este:
∙ precursor în sinteza acizilor nucleici
∙ produs intermediar în metabolismul energetic
∙ mesager secundar al semnalului hormonal
∙ nucleozidă
∙ predecesor în procesele de biosinteză
Întrebarea Nr. 641: Proteinkinaza A:
∙ este inhibată de adenilatciclază
∙ este activată de AMP ciclic
∙ este localizată în nucleu
∙ catalizează reacția de fosforilare a unor enzime reglatoare
∙ este activată de hormonii steroidici

Întrebarea Nr. 642: Cofeina inhibă:
∙ fosfodiesteraza
∙ proteina Gs
∙ proteinkinaza A
∙ adenilatciclaza
∙ fosfoprotein fosfataza
Întrebarea Nr. 643: Fosfoprotein fosfatazele catalizează:
∙ defosforilarea unor enzime reglatoare
∙ activarea proteinkinazelor
∙ fosforilarea enzimelor reglatoare
∙ activarea proteinelor Gs
∙ formarea AMP ciclic din ATP
Întrebarea Nr. 645: Calmodulină:
∙ poate fixa Fe2+ și Mg2+
∙ conține multe resturi de Arg și Lys
∙ în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormoni
∙ este o nucleotidă
∙ conține 4 domenii de fixare pentru Ca2+

Întrebarea Nr. 647: Fosfolipaza „C" :
∙ este activată de hormonii steroidici
∙ este inhibată de cofeină
∙ scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine
∙ este activată de proteina G
∙ este localizată în citozol

∙ hormonii de natură proteică
∙ hormoni hidrofili
∙ catecolamine
∙ hormonii lipofili
∙ hormonii steroidici
Întrebarea Nr. 649: Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acțiune a

hormonilor sunt corecte afirmațiile:
∙ implică activarea proteinkinazelor
∙ complexul hormon-receptor reglează expresia genelor
∙ receptorii hormonali sunt situați în nucleu sau citozol
∙ are loc prin intermediul mesagerilor secundari

∙ este un mecanism rapid
Întrebarea Nr. 659: Selectați efectele metabolice ale somatotropinei:
∙ inhibă gluconeogeneza
∙ inhibă transcrierea și translația
∙ stimulează sinteza proteinelor în țesuturi
∙ inhibă lipoliza
∙ determină bilanț azotat pozitiv
Întrebarea Nr. 662: Tireotropina (TSH):
∙ activeaza sinteza și secreția iodtironinelor
∙ este derivat al tirozinei
∙ este precursorul hormonilor tiroidieni
∙ acționează prin intermediul AMP ciclic
∙ este sintetizată în glanda tiroidă
Întrebarea Nr. 663: Hormonul foliculostimulant (FSH):
∙ inhibă spermatogeneza
∙ este de natură steroidică
∙ controlează funcțiile glandelor sexuale
∙ se sintetizează în foliculii ovarieni
∙ promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni și pregătirea lor pentru ovulație

Întrebarea Nr. 664: Hormonul luteinizant (LH):
∙ stimulează sinteza estrogenilor și a progesteronei
∙ promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
∙ este o glicoproteină
∙ se sintetizează în corpul galben
∙ stimulează dezvoltarea glandelor mamare și lactația
Întrebarea Nr. 666: Referitor la vasopresină sunt corecte afirmațiile:
∙ se sintetizează în suprarenale
∙ în insuficiența de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid
∙ menține osmolaritatea și volumul lichidului extracelular
∙ se mai numește hormon antidiuretic
∙ țesutul-țintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorți distali și colectori
Întrebarea Nr. 668: Iodtironinele:
∙ reglează metabolismul calciului și al fosfaților
∙ acționează prin mecanismul membranaro-intracelular
∙ sunt sintetizați în glandele paratiroide
∙ sunt derivați ai tirozinei
∙ sunt triiodtironina (T3) și tiroxina (T4)
Întrebarea Nr. 669: Tireoglobulina:
∙ este proteina de transport a hormonilor tiroidieni

∙ este hormon trop al hipofizei
∙ conține peste 100 de resturi de tirozină
∙ este precursor al hormonilor tiroidieni
∙ este hormon reglator al hipotalamusului
Întrebarea Nr. 670: Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmațiile:
∙ oxidarea iodului și iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază
∙ are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componența tireoglobulinei
∙ are loc prin iodurarea tirozinei libere
∙ pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul oxidat
∙ are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componența tironinei
Întrebarea Nr. 671: Transportul iodtironinelor este realizat de:
∙ fibrinogen
∙ hemoglobină
∙ globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
∙ prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
∙ albumine
Întrebarea Nr. 672: Referitor la reglarea sintezei și secreției iodtironinelor sunt corecte
afirmațiile:
∙ tireotropina inhibă secreția iodtironinelo
∙ în cazul unui conținut scăzut de iod se sintetizează preponderent T4
∙ are loc sub acțiunea tireoliberinei și a tireotropinei
∙ nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropinei

∙ glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină
Întrebarea Nr. 674: Efectele metabolice ale T3 și T4:
∙ reglează diviziunea și diferențierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos și scheletic

∙ reglează metabolismul oxidativ prin inducția Na+/K+-ATP-azei
∙ stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii și utilizarea de O2
∙ inhibă ATP-sintaza
∙ în concentrații fiziologice posedă efect decuplant puternic
Întrebarea Nr. 676: Hipofuncția glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestă prin:
∙ statură joasă
∙ retard mental
∙ bradicardie
∙ exoftalmie
∙ micsorarea temperaturii corpului
Întrebarea Nr. 679: Parathormonul:
∙ crește capacitatea osului de a fixa calciul și fosfații
∙ crește fosfatemia
∙ stimulează reabsorbția calciului, dar inhibă reabsorbția fosfaților în rinichi
∙ inhibă absorbția calciului și fosfaților din intestin
∙ crește calcemia
Întrebarea Nr. 681: Hiperparatiroidismul se manifestă prin:
∙ excreția sporită a calciului cu urina
∙ hipercalcemie și hipofosfatemie
∙ osteoporoză
∙ hipocalcemie și hiperfosfatemie
∙ hipercalcemie și hiperfosfatemie
∙ acționează asupra intestinului, rinichilor și a oaselor
∙ acționează prin mecanismul citozolic-nuclear
∙ reglează concentrația calciului și a fosfaților
∙ este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
∙ hormon de natură steroidică
Întrebarea Nr. 683: Efectele metabolice ale calcitoninei:
∙ sporește depozitarea de Ca2+ și fosfat în oase
∙ stimulează absorbția calciului și a fosfaților din intestin
∙ micșorează concentrația calciului și a fosfaților în plasmă
∙ acționează prin intermediul calcitriolului
∙ inhibă reabsorbția calciului și a fosfaților în rinichi
Întrebarea Nr. 684: Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte

afirmațiile:
∙ se produce în intestin din vitamina D alimentară
∙ sinteza calcitriolului este controlată de parathormon
∙ este derivatul activ al vitaminei D3

∙ participă la reglarea concentrației plasmatice de sodiu și potasiu
∙ se obține prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat și în rinichi
Întrebarea Nr. 687: Secreția de insulină este activată de:
∙ adrenalină
∙ somatostatină
∙ serotonină
∙ glucoză
∙ fructoză, manoză
Întrebarea Nr. 688: Referitor la mecanismul de acțiune a insulinei sunt corecte afirmațiile:
∙ receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2
∙ subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică
∙ subunitatea beta este extracelulară și leagă insulina
∙ mecanismul de acțiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelular

∙ insulina acționează prin mecanismul citozolic-nuclear
Întrebarea Nr. 689: Selectați efectele metabolice ale insulinei:
∙ reglează sinteza ATP-lui și producerea căldurii
∙ favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)
∙ exercită acțiuni mitogene: influențează creșterea fetală, diferențierea celulară, procesele de regenerare
∙ sporește degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)
∙ reglează concentrația calciului și a fosfaților
Întrebarea Nr. 690: Insulina:
∙ inhibă glicogensintaza
∙ induce sinteza glucokinazei în hepatocite
∙ inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei
∙ activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei
∙ activează glicogenfosforilaza
Întrebarea Nr. 691: Insulina stimulează:
∙ utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaților
∙ transformarea aminoacizilor în glucoză
∙ conversia glicerolului în glucoză
∙ viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)
∙ transportul glucozei în țesuturi
Întrebarea Nr. 697: Secreția de glucagon este:
∙ stimulată de hiperglicemie
∙ activată de insulină
∙ stimulată de agoniștii beta adrenergici

∙ inhibată de hipoglicemie
∙ inhibată de somatostatină
Întrebarea Nr. 698: Glucagonul:
∙ activează gluconeogeneza
∙ stimulează sinteza proteinelor
Întrebarea Nr. 701: Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmațiile:
∙ succesiunea reacțiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalină
∙ succesiunea reacțiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină
∙ are loc în cortexul suprarenal
∙ are loc în medulosuprarenale
∙ succesiunea reacțiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină
Întrebarea Nr. 702: Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmațiile:
∙ receptorii α1 și α2 sunt cuplați cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" și determină creșterea
de AMPc
∙ receptorii α1 determină creșterea concentrației citoplasmatice de Ca2+
∙ receptorii α2 sunt cuplați cu proteina "Gi" și determină scăderea AMPc
∙ toți receptorii adrenergici sunt cuplați cu proteina Gs și determină creșterea concentrației AMPc ∙
receptorii β sunt cuplați cu proteina Gp și determină formarea diacilglicerolilor și a inozitolfosfaților
Întrebarea Nr. 703: Selectați efectele metabolice ale catecolaminelor:
∙ stimularea secreției de insulină

∙ stimularea lipolizei
∙ micșorarea tensiunii arteriale
∙ inhibarea gluconeogenezei
∙ inhibarea glicogenolizei
Întrebarea Nr. 704: Feocromocitomul:
∙ se manifestă clinic prin hipertensiune arterială
∙ este determinat de hiperplazia cortexului suprarenalelor
∙ este cauzat de hiposecreția de cortizol
∙ este determinat de sinteza sporită a melaninei în piele
∙ se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronului
Întrebarea Nr. 705: Selectați hormonii care se sintetizează în cortexul suprarenal:
∙ cortizolul
∙ adrenalina
∙ noradrenalina
∙ aldosteronul
∙ progesterona
Întrebarea Nr. 706: Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmațiile:
∙ sinteza hormonilor steroidici nu se reglează
∙ progesterona se sintetizează în cortexul suprarenal

∙ toți hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale
∙ pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidic
∙ cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni
Întrebarea Nr. 707: Reglarea sintezei și secreției glucocorticoizilor (cortizolului):
∙ nivelul plasmatic al cortizolului suferă variații diurne (ritm circadian
∙ sinteza maximală de cortizol are loc seara
∙ secreția de cortizol este dependentă de concentrația natriului și a potasiului
∙ în stări de stres are loc stimularea secreției de corticoliberină și corticotropină
∙ corticotropina inhibă sinteza și secreția de cortizol
Întrebarea Nr. 708: Referitor la mecanismul de acțiune a glucocorticoizilor sunt corecte

afirmațiile:
∙ utilizează receptori citozolici
∙ utilizează receptori membranari
∙ stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
∙ stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
Întrebarea Nr. 709: Selectați efectele metabolice ale glucocorticoizilor:
∙ induc sinteza proteinelor în mușchi
∙ induc biosinteza proteinelor în ficat și rinichi
∙ stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat și rinichi
∙ accelerează transportul glucozei în mușchi, țesut adipos și limfoid
∙ stimulează sinteza glicogenului

∙ inhibă lipoliza în țesutul adipos al membrelor
∙ provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremități
∙ scad concentrația acizilor grași liberi în sânge
∙ inhibă cetogeneza
∙ favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feței
∙ în concentrații mari stimulează sinteza anticorpilor
∙ favorizează depozitarea calciului și a fosfaților în oase
∙ posedă efect permisiv asupra catecolaminelor, glucagonului
∙ provoacă hipoglicemie
∙ efect antiinflamator
Întrebarea Nr. 712: Mineralocorticoizi:
∙ se sintetizează în medulosuprarenale
∙ se sintetizează din colesterol
∙ aldosteronul este principalul mineralocorticoid la om
∙ reglează concentrația de calciu și fosfați
Întrebarea Nr. 713: Referitor la reglarea sintezei și secreției aldosteronului sunt corecte
afirmațiile:
∙ enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II
∙ creșterea volemiei și a concentrației de natriu stimulează secreția reninei
∙ angiotenzina II inhibă secreția aldosteronului
∙ are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
∙ renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină II
Întrebarea Nr. 714: Angiotensina II:
∙ este de natură steroidică
∙ mărește presiunea sângelui
∙ se sintetizează în formă inactivă
∙ inhibă secreția de aldosteron
∙ are efect vasodilatator
Întrebarea Nr. 715: Mineralocorticosteroizii reglează:
∙ sinteza parathormonului
∙ homeostazia hidrică
∙ concentrația ionilor de calciu și fosfați
∙ concentrația natriului și a potasiului
∙ glicemia
Întrebarea Nr. 716: Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:
∙ eliminarea de K+, H+, NH4+
∙ eliminarea de Na+, Cl- și apă
∙ reabsorbția de fosfați
∙ reabsorbția Na+, Cl- și a apei
∙ reabsorbția de Ca++
Întrebarea Nr. 717: Sindromul Cushing:
∙ este cauzat de hiposecreția glucocorticoizilor
∙ este însoțit de diabet insipid
∙ se manifestă prin hipotensiune arterială
∙ se caracterizează prin obezitate centripetă
∙ se caracterizează prin hipoglicemie
Întrebarea Nr. 718: Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:
∙ obezitate centripetă
∙ scăderea conținutului de Na+, Cl- și creșterea K+ în sânge
∙ hiperpigmentarea tegumentelor
∙ hipertensiune arterială
∙ hiperglicemie, glucozurie
Întrebarea Nr. 720: Corticosteroizii se utilizează:
∙ ca imunodepresanți în transplantarea organelor și țesururilor
∙ ca agenți fibrinolitici
∙ ca agenți desensibilizanți (în astmul bronțic, bolile alergice)
∙ în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)
∙ în calitate de hemostatice
Întrebarea Nr. 721: Hormonii sexuali:
∙ se sintetizează numai în glandele sexuale
∙ sunt derivați ai aminoacizilor
∙ sunt reglați prin intermediul gonadotropinelor
Întrebarea Nr. 722: Hormonii sexuali sunt:
∙ folitropina
∙ progesterona
∙ estradiolul
∙ testosteronul
∙ hormonul luteinizant
Întrebarea Nr. 723: Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte afirmațiile:
∙ estrogenii se sintetizează în corpul galben
∙ în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
∙ în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona
∙ în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
∙ progesterona se sintetizează în folicului ovarieni

Întrebarea Nr. 724: Referitor la reglarea sintezei și secreției hormonilor sexuali sunt
corecte afirmațiile:
∙ progesterona stimulează secreția lutropinei și folitropinei și inhibă secreția prolactinei

∙ folitropina stimulează spermatogeneza
∙ lutropina inhibă sinteza și secreția hormonilor sexuali
∙ lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletului
∙ folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
Întrebarea Nr. 725: Androgenii:
∙ sunt de natură proteică
∙ se sintetizează în celulele interstițiale Leydig din testicule
∙ principalul reprezentant este androstendionul
Întrebarea Nr. 726: Selectați efectele metabolice ale androgenilor:
∙ stimulează mineralizarea țesutului osos
∙ induc sinteza proteinelor în ficat și rinichi
∙ provoacă hiperglicemie
∙ determină bilanț azotat negativ
∙ activează replicarea și transcrierea, stimulând sinteza proteinelor

Întrebarea Nr. 727: Selectați efectele fiziologice ale androgenilor:
∙ controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare și a comportamentului la bărbați

∙ reglează tensiunea arterială
∙ inhibă sinteza anticorpilor
∙ au efect anabolizant asupra scheletului și a mușchilor
∙ stimulează spermatogeneza
Întrebarea Nr. 728: Selectați efectele fiziologice ale estrogenilor:
∙ au efect hperglicemiant
∙ au efect anabolizant asupra scheletului și a mușchilor
∙ controlează dezvoltarea organelor genitale feminine
∙ asigură desfășurarea sarcinii, a procesului de naștere și lactația
∙ controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
1. Hormonii sunt:
a) [x] substanţe biologice active
b) [x] secretaţi direct în sânge şi limfă
c) [x] sintetizaţi de glandele endocrine
d) [ ] catalizatori biologici
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare
2. Activitate biologică posedă:
a) [x] hormonul liber
b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport
e) ) [ ] nivelul total al hormonului
3. Proprietăţile generale ale hormonilor:
a) [x] activitate biologică înaltă
b) [ ] universală
c) [x] acţiune la distanţă
d) [] catalitică
e) [x ] specificitate înaltă
4. Hormonii au acţiune fundamentală asupra:
a) [x] morfogenezei (creşterea şi maturizarea organismului)
b) [x] dezvoltării sexuale
c) [x] funcţiei reproductive
d) [x] dezvoltării sistemului nervos
e) [ ] funcţiilor mecano- şi electroizolatorie
5. Clasificarea hormonilor:
a) [x] proteinopeptide
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] steroizi
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor
6. Este corectă afirmaţia:
a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple
b) [ ] hormonii nu pot fi derivaţi ai colesterolului

c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor
7. Nivelul sanguin al hormonului este reglat prin:
a) [x] retroinhibiţie negativă
b) [x] retroinhibare metabolit-hormonală
c) [] toţi prin retroinhibiţie pozitivă
d) [x] secreţia moleculelor reglatoare
e) [] modificare covalentă
8. Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de existenţa a:
a) [x] receptorilor specifici
b) [] proteinelor specifice de transport al hormonilor
c) [ ] mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual
d) [ ] lipoproteidelor sîngelui
e) [] colesterolului sanguin
9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin:
a) [x] proteoliză limitată
b) [ ] fosforilare-defosforilare
c) [ ] intermediul proteinkinazelor
d) [ ] efecte alosterice
e) [x] modificări conformaţionale
10. Receptorii hormonali sunt:
a) [] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale

c) [x ] glicoproteine
d) [ ] metaloproteine
e) [ ] lipoproteine
11. Proprietăţile receptorilor hormonali:
a) [x] posedă afinitate înaltă faţă de hormon
b) [] interacţiunea hormon-receptor este realizată prin legături covalente
c) [x] denotă efectul de saturaţie
d) [ ] sunt localizati numai în membrană
e) [ ] sunt localizati numai în nucleu
12. Mecanismul de acţiune al hormonilor:
a) [x] poate fi membrano -intracelular
b) [x] poate fi citozolic-nuclear
c) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic hormonilor hidrofili
d) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic pentru hormonii peptidici
e) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic catecolaminelor
13. Mecanismul membrano-intracelular:
a) [x] hormonul serveşte drept mesager primar
b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] e caracteristic pentru toţi hormonii
d) [x]e caracteristic pentru hormonii proteino-peptidici
e) [ ] e caracteristic pentru hormonii steroizi
14. Mecanismul membrano-intracelular:
a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu
b) [] hormonii pătrund în celulă

c) [x ] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este unicul mecanism characteristic hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
e) [ x] la transmiterea mesajului hormonal participă mesagerii secunzi
15. Proteinele "G":
a) [x] sunt trimeri, ce constau din subunităţile alfa, beta, gama (αβγ)
b) [] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
c) [] posedă un domeniu ce se leagă de receptor şi mesagerul secund
d) [ ] partea activă este dimerul beta, gama (βγ)
e) [ ] forma activă este GDP- alfa (GDP-α) complexul
16. Proteinele Gs şi Gi:
a) [ ] subunitatea α este identică structural şi funcţional de la o proteină la alta;
b) [x] ambele sunt cuplate cu adenilatciclaza
c) [ ] sunt cuplate cu citidilatciclaza
d) [x] Gs are acţiune stimulatoare asupra adenilatciclazei
e) [] Gi reduce activitatea adenilatciclazei mărind concentraţia mesagerului secund
17. Proteinele "Gq":
a) [x] proteina Gq este cuplată cu fosfolipaza "C"
b) [x] generează diacilglicerolul şi inozitoltrifosfat
c) [ ] în stare activă se află sub formă de trimeri (, , )
d) [ ] generează GMPc
e) [ ] proteina Gq este cuplată cu adenilatciclaza
18. Mesagerii secunzi hormonali sunt:
a) [x ] AMP-ciclic
b) [] GTP
c) [ x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) [x ] inozitoltrifosfatul
19. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:
a) [ ] este specific numai insulinei
b) [ ] guanilatciclaza catalizează formarea mesagerului secund AMPc
c) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gi
d) [] rolul de mesager îl poate îndeplini nucleotidul poliadenilic
e) [x ] secundar se activează proteinkinaza A
20. Adenilatciclaza:
a) [ ] este o hidrolază
b) [x] se referă la liaze
c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP
d) [ ] catalizează formarea AMPc din ADP şi H3PO4
e) [ ] se referă la ligaze
21. Adenilatciclaza:
a) [ ] este prezentă în celulele tuturor speciilor
b) [x] catalizează reacţia:ATP→ AMPc +PPi
c) [ ] catalizează reacţia: GTP → GMPc+PPi
d) [x] este situată în membrana plasmatică orientată spre citozol
e) [ ] este situată în membrana internă a mitocondriilor
22. Nucleotidele ciclice (AMPc, GMPc):
a) [x] servesc ca intermediari secundari în realizarea efectului hormonal
b) [x] se formează din ATP şi GTP sub influenţa ciclazelor corespunzătoare

c) [ ] se formează din ATP şi GTP sub influenţa fosfodiesterazelor
d) [x] se scindează sub influenţa fosfodiesterazelor corespunzătoare
e) [] AMPc îşi realizează efectul prin proteinkinaza C
23. AMPc este:
a) [ ] mediator primar
b) [x] mediator secundar
c) [ ] produs intermediar în metabolismul energetic
d) [ ] predecesor în procesele de biosinteză
e) [] nucleozid.
24. Fosfodiesteraza:
a)[x ] este enzima care scindează AMPc
a) [] reglează concentraţia de ADP
b) [ ] activitatea ei nu este dependentă de Ca2+
c) [x] activitatea ei este inhibată de viagră
d) [x] inhibiţia ei provoacă acumularea de AMPc şi GMPC
25. AMPc şi proteinkinazele:
a) [x] AMPc este mediatorul intracelular a multor semnale hormonale
b) [ ] la eucariote controlează direct exprimarea unor gene
c) [x] proteinkinaza A neactivă prezintă un tetramer (C2R2 - 2subunităţi catalitice şi 2reglatorii)
d) [ ] proteinkinaza A neactivă prezintă un dimer (C1R1 - subunităţi catalitice şi reglatorii)
e) [ ] enzima este activă la asocierea tuturor subunităţilor
26. Proteinkinaza:
a) [x] proteinkinazale active fosforilează proteinele-enzime
b) [ ] toate enzimele fosforilate sunt active

c) [x] AMPC este efector alosteric pentru proteinkinaze
d) [ ] se află în nucleul celulei
e) [] toate enzimele defosforilate sunt active
27. NO-reglator metabolic:
a) [x] acţionează asupra tuturor celulelor
b) [x] se sintetizează din L-arginină prin intermediul NO sintazei
c) [ ] reacţia nu necesită cofactori
d) [ ] concentraţii majore de NO nu provoacă apoptoza
e) [x] protejează vasele sanguine şi reglează expresia genelor la diferite nivele
28. După realizarea efectului hormonal are loc:
a) [x] adenilatciclaza devine inactivă
b) [x] formarea de AMPc încetează;
c) [x] AMPc legat cu subunităţile reglatoare ale proteinkinazei (PK) se eliberează şi este degradat
d) [ ] pe măsura eliberării receptorilor de hormoni AMPc părăseşte celula
e) [x] subunităţile R şi C ale PK se unesc şi PK trece în stare inactivă
29. Fosfodiesteraza:
a) [x] scindează AMPc cu formare de 5'-AMP
b) [ ] este o liază
c) [ ] este activată de cofeină, teofilină
d) [x] pentru activarea ei este necesar Ca2+
e) [ ] pentru activarea ei nu sunt necesari cationii (Ca2+, Mg2+, K+, Na+)
30. Sistemul intracelular de semnalizare al calciului:
a) [x] este dependent de calmodulină (CM)
b) [x] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare activă

c) [ ] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare inactivă
d) [] CM conţine 2 locusuri de fixare a Ca2+
e) [ ] sursă de Ca2+ sunt numai mitocondriile şi microzomii
31. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:
a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare
b) [x] activarea unor proteinkinaze
c) [ ] concentraţia de Ca2+ citozolic nu e dependentă de inozitoltrifosfat
d) [ ] nu activează pompa de calciu
e) [] nu interferează cu alte sisteme mesageriale
32. Referitor la calmodulină (CM):
a) [ ] e o proteină fixatoare de Fe şi Mg
b) [x] CM conţine 4 locusuri de fixare al Ca2+
c) [x] la toate speciile de animale are aceeaşi secvenţă aminoacidică
d) [ ] posedă 8 locusuri de fixare a Ca++
e) [x] în creier este fixată de o proteină, conducînd la inhibiţia fosfodiesterazei
33. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi

inozitoltrifosfat (IP3) :
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat cu proteina Gq
b) [] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol 4,5difosfat
d) [x ] este caracteristic pentru hormonii hidrosolubili
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili
34. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de
diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat:
a) [x] inozitoltrifosfatul (IP3) măreşte concentraţia intracelulară de Ca++

b) [x] diacilglicerolul activează proteinkinaza C
c) []Ca++ se eliberează numai din reticulul endoplasmatic
d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2
e) [ ] Ca++ nu pătrunde din exterior
35. Fosfolipaza „C" :
a) [x] prezintă sistem efector din componenţa sistemului ce generează mesageri secundari
b) [ ] acţionează asupra fosfolipidelor membranare, generînd diacilglicerol şi cholină
c) [x] este activată de proteina Gq
d) [ ] este activată de proteina Gi
e) [x] este o proteină fixatoare de Ca2+
36. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:
a) [] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
b) [x ] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi
c) [] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi pe suprafaţa externă a membranei celulare
d) [x ] complexul hormon receptor reglează procesul transcrierii genelor şi biosinteza proteinelor

secundar
e) [] hormonii cu asemenea mecanism de acţiune sunt hidrofili şi traversează membranele biologice
37. Hormonii hipotalamusului:
a) [ ] sunt de natură steroidă
b) [x] prezintă peptide scurte (3-44 resturi aminoacidice)
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormoni: liberine şi statine
e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari
38. Hormonii hipotalamusului:
a) [] sunt cinci statine:somatostatina, prolactostatina, tireostatina, corticostatina şi gonadostatina

b) [x] se găsesc sub controlul neurotransmiţătorilor
c) [x ] rolul de neurotransmiţători îl pot îndeplini: catecolaminele, acetilcholina, acidul gama

aminobutiric, histamina, indolaminele
d) [] sunt doar două liberine: somatoliberina şi prolactoliberina
e) [] sunt doar patru liberine: somatoliberina, prolactoliberina, corticoliberina şi tireoliberina.
39. Liberinele sunt:
a) [x] tireoliberina
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
d) [x] gonadoliberinele
e) [ ] tireotropina.
40. Statinele sunt:
a) [x] somatostatina
b) [x] melanostatina
c) [x] prolactostatina
d) [ ] corticostatină
e) [ ] tireostatină
41. Hormonii adenohipofizari:
a) [x] sunt proteino-peptidici
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi
d) [] sunt devizaţi în cinci subclase
e) [x ] reglează funcţiile altor glande endocrine.
42. Hormonii adenohipofizari sunt:
a) [ ] corticoliberina
b) [x] somatotropina
c) [x] corticotropina
d) [x] tireotropina
e) [ ] tireoliberina.
43. Hormonii adenohipofizari:
a) [x] reglează funcţiile glandelor endocrine periferice
b) [x] toţi sunt hormoni tropi
c) [ ] se împart în 2 grupe
d) [] toţi sunt peptide derivate din proopiomelanocortină
e) [ ] reglează metabolismul hidrosalin
44. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:
a) [x] corticotropina
b) [ ] prolactina
c) [] somatotropina
d) [] tireotropina
e) [ ] TSH şi FSH.
45. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):
a) [ ] stimulează sinteza şi secreţia numai a mineralocorticosteroizilor
b) [] reglează sinteza adrenalinei
c) [ ] nu posedă acţiune melanostimulantă
d) [ ] este o proteină conjugată - glicoproteidă
e) [x] este o polipeptidă simplă unicatenară.
46. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):
a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor, steroizilor androgeni

b) [ ] amplifică numai secreţia glucocorticoizilor
c) [x] secreţia de ACTH prezintă un ritm diurn d) [x] activează transformarea colesterolului în
pregnenolonă e) [x] creşterea plasmatică a cortizolului inhibă secreţia ACTH-ului.
47. Hormonii somatomamotropi sunt:
a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina
c) [ ] mamofizina
d) [x] prolactina
e) [x] lactogenul placentar.
48. Somatotropina (hormonul de creştere) prezintă:
a) [x] un lanţ polipeptidic (191 resturi aminoacidice)
b) [ ] o glicoproteină
c) [ ] o lipoproteină
d) [] un derivat al aminoacizilor
e) [] un hormon steroid.
49. Somatotropina, efectele:
a) [x] sunt mediate de somatomedine
b) [] are acţiune catabolică
c) [ ] inhibă procesele anabolice
d) [x ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
e) [ ] sunt similare cu cele ale insulinei.
50. Somatotropina:
a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
c) [ ] induce bilanţ azotat negativ

d) [x] scade utilizarea periferică a glucozei, inhibă glicoliza
e) [ ] inhibă gluconeogeneza.
51. Somatotropina:
a) [x] provoacă hiperglicemie şi cetonemie
b) [ ] inhibă lipoliza
c) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în plasmă
d) [] măreşte utilizarea periferică a glucozei
e) [x] stimulează beta-oxidarea acizilor graşi în ţesuturile periferice.
52. Somatotropina:
a) [x] stimulează retenţia ionilor de Ca2+, Mg2+, fosfat
b) [] este secretată de lobul posterior al hipofizei
c) [x] secreţia sa este inhibată de somatostatină
d) [ ] insuficienţa hormonului în perioada de creştere conduce la dezvoltarea acromegaliei
e) [ x] este hormon diabetogen
53. Prolactina:
a) [] este o glicoproteină
b) [ ] este un polipeptid
c) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
d) [x] se sintetizează în adenohipofiză
e) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
54. Prolactina:
a) [x] este o proteină simplă cu legăturile disulfidice
b) [ ] este o proteină conjugată
c) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia

d) [x] efortul fizic, stresul, somnul stimulează secreţia şi eliberarea prolactinei
e) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale
55. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:
a) [x] tireotropina
b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina
56. Tireotropina (TSH) este:
a) [ ] un dizaharid
b) [x] o glicoproteină cu structură dimerică
c) [ ] o lipoproteină
d) [] un derivat al aminoacizilor
e) [] un steroid.
57. Tireotropina (TSH):
a) [x] efectele sunt mediate de AMP-c
b) [] inhibă sinteza şi secreţia triiodtironinei şi tetraiodtironinei
c) [] reglarea eliberării lui are loc printr-un mecanism feedback pozitiv
d) [ ] inhibă lipoliza
e) [ ] somatostatina activează eliberarea de TSH.
58. Gonadotropinele:
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale
b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant (FSH) şi prolactina
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [] FSH inhibă spermatogeneza
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron.
59. Hormonul luteinizant (LH):
a) [x] promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronă
b) [] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [] la bărbaţi stimulează producţia de corticosteron de către celulele interstiţiale
d) [ ] la bărbaţi induce producţia de progesteronă
e) [x ] la bărbaţi stimulează producţia de testosteron de către celulele interstiţiale
60. Beta-lipotropina:
a) [x] se formează din proopiomelanocortină împreună cu ACTH
b) [] face parte din grupul hormonilor somatomamotropi
c) [ x] din ea se formează β-endorfinele
d) [x] endorfinele atenuează durerea, reglează emoţiile, influienţează memoria
e) [ ] este sursă de encefaline
61. Hormonii neurohipofizari:
a. [x] sunt reprezentaţi de vasopresină şi oxitocină
b. [] sunt reprezentaţi de malanotropină
c. [x] prezintă nonapeptide
d. [] se produc în lobul posterior al hipofizei
e. [x] împreună cu neurofizina specifică sunt depozitaţi în terminaţiunile nervoase din neurohipofiză.
62. Vasopresina şi oxitocina:
a. [] vasopresina se sintetizează în nucleul paraventricular

b. [ ] oxitocina are sediul de sinteză în nucleul supraoptic c. [x] ambii sunt sintetizaţi sub forma unor
precursori
d. [ ] vasopresina diferă de oxitocină prin 3 resturi aminoacidice
e. [] oxitocina se mai numeşte hormonul antidiuretic
63. Vasopresina:
a. [] reglează presiunea osmotică şi oncotică
b. [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c. [ ] inhibă reabsorbţia apei
d. [x] ţesutul ţintă este rinichiul- epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori
e. [x] mecanismul de acţiune este membrană-intracelular
64. Vasopresina:
a. [ ] în prezenţa ei diureza este sporită
b. [x] favorizează creşterea numărului de canale pentru reabsorbţia apei în tubii contorţi distali şi
colectori
c. [x] în insuficienţa ei se dezvoltă diabetul insipid
d. [ ] exercită acţiune vasodilatatoare
e. [x] exercită acţiune vasopresoare
65. Oxitocina:
a. [ ] este un octapeptid
b. [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu
c. [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui
d. [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e. [ ] inhibă sinteza proteinelor în celulele glandulare mamare
66. Hormonii tiroidieni:
a. [x] sunt derivaţi ai tirozinei

b. [] sursa de sinteză este triptofanul
c. [ ] prezintă derivaţi ioduraţi ai histidinei
d. [] prezintă derivaţi ioduraţi ai treoninei
e. [ ] sunt proteinopeptide
67. Iodtironinele:
a. [x] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4 ) liberi
b. [ ] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina legaţi de proteine
c. [x] moleculele deiodurate nu posedă activitate
d. [ ] mai activ este T4
e. [x] mai activ este T3
68. Sinteza hormonilor glandei tiroide include următoarele etape:
a. [x] biosinteza tireoglobulinei
b. [x] captarea iodului
c. [x] organificarea iodului
d. [ ] condensarea iodului, aminoacizilor, unor glucide şi lipide
e. [] transportul tiroxinei şi tireoglobulinei
69. Tireoglobulina prezintă:
a. [x] o proteină glicozilată
b. [ ] o proteină simplă
c. [ ] peste 100 de resturi de serină
d. [x] peste 100 de resturi de tirozină
e. [ ] o cromoproteină
70. Tireoglobulina:
a. [x] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine aproximativ 100 resturi tirozil
b. [x] se sintetizează în celulele tiroidiene
c. [] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine 100 resturi de treonină
d. [ ] este secretată în coloid pînă la glicozilare
e. [x ] este secretată în coloid după glicozilare
71. Asigurarea cu iod:
a. [ ] se realizează din rezervele tisulare
b. [x] iodul pătrunde în organism odată cu alimentele şi apă potabilă
c. [x] din plasmă ionii de iod sunt captaţi de tiroidă printr-un proces activ dependent de ATP (pompa de
iod)
d. [ ] mecanismul principal de captare al iodului este difuzia
e. [ ] ionii de iod pătrund în celulă prin mecanismul antiport cu Na+
72. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – oxidarea iodului:
a. [x] are loc pe suprafaţa apicală a celulelor tiroidiene
b. [ ] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea catalazei
c. [x] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea unei peroxidaze NADPH -dependente
d. [ ] H2O2 se formează sub acţiunea oxidazei FMN-dependente
e. [x ] iodul oxidat este utilizat la iodurarea resturilor de tirozină din tireoglobulină
73. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – iodurarea resturilor de tirozină :
a. [x] iodul aderă la inelul fenolic al resturilor de tirozină cu ajutorul enzimelor peroxidazice
b. [ ] peroxidaza catalizează iodurarea resturilor de tirozină în lipsa H2O 2
c. [] iodurarea decurge pînă la sinteza tireoglobulinei
d. [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină
e. [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină şi diiodtirozină
74. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – eliberarea T3 şi T4 din tireoglobulină:
a. [x] suprafaţa apicală a celulelor inglobează picături de coloid şi prin endocitoză picăturile sunt
internalizate
b. [x] are loc fuziunea picăturilor de coloid cu lizozomii şi hidroliza tireoglobulinei c. [ ] sunt secretaţi în
sînge T3, T4, monoiodtirozina (MIT) şi diiodtirozina ( DIT)
d. [x] se secretă în sînge în principal T4 şi mai puţin T3
e. [ ] T3 şi T4 sunt eliberaţi în cantităţi egale
75. Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de:
a. [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b. [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
c. [x] albumine
d. [ ] fibrinogen
e. [ ] hemoglobină
76. Metabolismul hormonilor tiroidieni:
1. [ ] primar- se supun transaminării
2. b) [x] primar - se supun deioduгării
3. c) [ ] se rupe nucleul imidazolic 4. d) [x] prin monodeiodurare T4 formează T3 şi revers T3
5. e) [ x] T ½ pentru T4 este de 6-7 zile şi de 1-2 zile pentru T3
77. Reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor tiroidieni:
a. [x] se află sub controlul feed-back negativ la care participă tireoliberina, tireotropina şi iodtironinele
circulante
b. [x] nivelul scăzut de T3 stimulează sinteza tireotropinei
c. [ ] sinteza şi secreţia iodtironinelor sunt controlate de către corticotropină şi somatostatină
d. [] nivelul plasmatic crescut al T3 stimulează sinteza şi secreţia de tireotropină şi tireoliberină
e. [x ] tiroida posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină
78. Mecanismul de acţiune al T3 şi T4:
a) [x] traversează liber membrana celulară

b) [ ] interacţionează cu receptorii membranari
c) [] micşorează concentraţia de AMPc
d) [x] hormonul preluat de receptori citozolici cu afinitate joasă este fixat pe receptorul nuclear
e) [x ] în nucleu activează transcrierea unor gene specifice
79. Efectele metabolice ale T3 şi T4:
a) [x] stimulează producerea ATP-ului
b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
d) [x] diminuează rezervele energetice (glucide, lipide)
e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)
80. Efectele metabolice ale T3 şi T4:
a)[x] rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală îndeosebi asupra sistemului nervos şi scheletic
b)[x] reglează metabolismul oxidativ prin sporirea sintezei de Na+/K+-ATP-ază
c)[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2
d)[ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic
e)[ ] inhibă transcrierea genelor, ce inhibă şi sinteza enzimelor respectiv
81. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
a)[ ] micşorarea oxidării glucidelor şi lipidelor
b)[x] intensificarea metabolismului bazal
c)[x ] creşterea temperaturii corpului
d)[x] bilanţ azotat negativ
e)[ ] mărirea nivelului de TSH
82. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
a)[x] cretinism
b)[x] la maturi se dezvoltă mixedemul
c)[x] scăderea metabolismului general, temperaturii corpului
d)[ ] amplificarea oxidarei glucidelor şi lipidelor
e)[] micşorarea nivelului de TSH
83. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
f) [x] în cretinism se constată o dereglare psihică profundă
g) [] în cretinism corpul se dezvoltă proporţional
h) [] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi TSH
i) [x] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi creşterea nivelului de TSH
j) [] tahicardie, exoftalm
84. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:
a) [x] hormonul paratiroid (parathormonul)
b) [x] calcitonină
c) [ ] vitaminele K şi E
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
e) [] tireotropină
85. Parathormonul:
a) [ ] este produs de tiroidă
b) [x] este un polipeptid (84 aminoacizi)
c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon
d) [ ] se sintetizează în formă activă
e) [x] creşterea calciemiei accelerează degradarea parathormonului
86. Parathormonul:
a) [x] degradarea hormonului are loc în special în ficat

b) [ ] are acţiune hipocalcemiantă
c) [x] mecanismul de acţiune este mediat de AMPc
d) [ ] iniţial se sintetizează sub formă de prohormon
e) [x]se activează prin proteoliză parţială
87. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos:
a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelor
b) [] creşte capacitatea osului de a fixa Ca2+
c) [ ] hiperproducţia determină creşterea cantităţii colagenului şi a proteoglicanilor
d) [x] la hiperfuncţie în celule creşte izocitratul, lactatul; în sînge - fosfataza alcalină e) [x] eliberarea în
fluxul extracelular a ionilor de Ca2+
88. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului renal:
a) [x] creşte reabsorbţia calciului şi inhibă reabsorbţia ionilor de fosfat
b) [x] inhibă reabsorbţia tubulară a potasiului, carbonatului şi fosfaţilor
c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor
d) [] inhibă 1-alfa-hidroxilaza renală
e) [] inhibă sinteza 1,25(OH)2D3
89. Efectele hormonului paratiroid la nivelul intestinului:
a) [x] promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism indirect
b) []promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism direct
c) [x ] sporeşte absorbţia fosfaţilor
d) [] la acest nivel se sintetizează 1,25-(OH)2D3
e) [x]1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilor.
90. Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:
a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoase
d) [] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) [ ] osteoporoză.
91. Trăsăturile metabolice ale hiperparatiroidismului:
a) [] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] hipercalciemie şi hipofosfatemie
d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina
e) [ x] osteoporoză.
92. Calcitonina este:
a) [x] produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroidei
b) [ ] produsă de paratiroide
c) [] hormon steroid format din 32 de aminoacizi
d) [ ] un derivat al tirozinei
e) [x] este un polipeptid
93. Reglarea secreţiei de calcitonină:
a) [x] sinteza şi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică a calciului ionizat
b) [x ] în concentraţia fiziologică a calciului secreţia calcitoninei este constantă
c) [x] secreţia ei depinde indirect de aportul alimentar de calciu, gastrină şi glucagon
d) [ ] sinteza şi secreţia ei depind de nivelul lui T3 şi T4
e) [] cantitatea ei suferă variaţii diurne, dependente de ciclul veghe-somn
94. Efectele metabolice ale calcitoninei:
a)[] inhibă translocarea fosfaţilor din lumenul extracelular în fluidul periostal şi în celulele osoase
b)[] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor în celule

c)[] provoacă hipercalciemie şi hiperfosfatemie
d)[x ] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
e)[x] se opune creşterii calciului şi fosfatului în plasmă
94. 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol):
a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol)
b) [] se produce în intestin din vitamina D alimentară c) [x] vit. D3 în ficat este hidroxilată în poziţia 25
cu formarea de 25-hidroxi-D3 d) [x] 25-hidroxi-D3 în rinichi sub influienţa 1-α-hidroxilazei se mai
supune unei hidroxilări şi se transformă în 1,25-dihidroxi-D3
e) [ ] este un hormon hidrosolubil
95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea fiziologică:
a) [x] 1,25-dihidroxi-D3 inhibă propria sa formare prin feedback
b) [x] parathormonul stimulează activitatea 1-α-hidroxilazei şi sinteza calcitriolului
c) [ ] calcitonina stimulează sinteza de calcitriol
d) [ ] 1,25 (OH)2D3 sporeşte depunerea de Ca2+ şi fosfat în oase
e) [x] ţesutul ţintă pentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, unde promovează absorbţia calciului şi a
fosfatului.
96. Hormonii pancreatici:
a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagon
c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina
d) [x] insulina şi glucagonul sunt principalii reglatori ai homeostaziei glicemice
e) [x] polipeptidul pancreatic este sintetizat de celulele F şi reglează diverse funcţii ale tractului digestiv
.
97. Insulina:
a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului
b) [] are acţiune hiperglicemiantă

c) [ ] este hormon de natură steroidă
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate între ele prin 3 punţi disulfurice.
98. Insulina:
a) [] se sintetizează direct în stare activă
b) [] se sintetizează sub formă de proinsulină
c) [x] se sintetizează sub formă de precursor inactiv preproinsulină
d) [x ] din proinsulină se formează insulina şi peptidul C
e) [ ] fiecare lanţ separat - A şi B posedă activitate.
99. Insulina -reglarea secreţiei:
a) [x] glicemia - factorul reglator principal al secreţiei ei
b) [x] fructoza, manoza stimulează secreţia de insulină
c) [ ] somatostatina stimulează secreţia de insulină
d) [ ] serotonina inhibă secreţia de insulină
e) [ ] adrenalina stimulează secreţia de insulină.
100. Insulina - metabolism:
a) [] timpul de înjumătăţire este de 30-50 minute
b) [x] în principal este inactivată în ficat
c) [x ] timpul de înjumătăţire al ei este de 3-5 minute
d) [] în principal insulina este inactivată în intestin
e) [ ] este inactivată în pancreas.
101. Insulina - mecanismul de acţiune:
a) [] este citozolic nuclear
b) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-intracelular

c) [x] receptorul insulinei reprezintă un complex heterotetrameric α2β2
d) [] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina
e) [x ] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică
102. Insulina:
a) [x] favorizează depozitarea excesului caloric sub formă de lipide, glicogen, proteine
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de
regenerare
d) [x] ţesuturile ţintă pentru insulină sunt: ţesutul adipos, muscular şi hepatic
e) [ ] activează glicogen sintaza prin fosforilare.
103. Efectele insulinei (metabolismul glucidic):
a) [] activarea glicogenfosforilazei
b) [x] majorarea activităţii glicogensintazei
c) [] activarea gluconeogenezei
d) [ ] activarea glicogenolizei
e) [x] induce sinteza de glucokinază în hepatocite
104. Insulina amplifică:
a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [] conversia glicerolului la glucoză
c) [] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchi
d) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) [x] viteza sintezei transportorului de glucoză (GLUT)
105. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic:
a) [ ] diminuiază toate căile de utilizare a glucozei în muşchi, ficat, ţesut adipos
b) [x] suprimă gluconeogeneza

c) [ ] favorizează glicogenoliza
d) [x] favorizează sinteza de glicogen
e) [ ] inhibă enzimele glicolizei
106. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
a) [ ] accelerează lipoliza
b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos
c) [x] activează lipoproteinlipaza
d) [ ] activează trigliceridlipaza din ţesutul adipos
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonici
107. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:
a) [x] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi
b) [x] stimulează biosinteza proteinelor
c) [x] influenţează sinteza unor proteine specifice la nivelul transcrierei genelor (glucokinaza,
fosfoenolpiruvat carboxikinaza)
d) [] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor.
108. Diabetul zaharat se caracterizează prin:
a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
c) [ ] hipoglicemie, uremie
d) [x ] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie.
109. Glucagonul:
a) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta
b) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa

c) [x] este un polipeptid (29 resturi de aminoacizi)
d) [ ] este un derivat al triptofanului
e) [ ] este un compus de natură steroidă.
110. Glucagonul:
a) [x] este sintetizat sub forma unui precursor de pre-pro-glucagon
b) [ ] se sintetizează direct în formă activă
c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
d) [ ] prin proteoliză limitată nu se transformă în hormon activ
e) [ ] acţiunile majore reglatorii se manifestă numai la nivelul ficatului
111. Glucagonul – reglarea secreţiei:
a) [x] somatostatina inhibă secreţia lui
b) [] hiperglicemia favorizează secreţia lui
c) [] hipoglicemia inhibă secreţia lui
d) [x ] agoniştii beta adrenergici stimulează secreţia lui
e) [ ] insulina activează secreţia lui.
112. Glucagonul - acţiuni:
a) [x] amplifică concentraţia de AMPc
b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza
d) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în sînge
e) [ ] efectul este mediat de Ca2+.
113. Glucagonul – acţiuni:
a) [x] efectele celulare sunt mediate de AMPc şi de proteinkinaza A
b) [x] activează lipoliza

c) [x] activează gluconeogeneza
d) [ ] inhibă activitatea enzimelor cheie a gluconeogenezei
e) [ ] activează enzimele glicolizei.
114. Hormonii gastrointestinali:
a) [x] toţi sunt polipeptide
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt de natură steroidă
d) [x] secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonaţi
e) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsină
115. Hormonii gastrointestinali:
a) [x] GIP (gastric inhibitory polypeptide) este produs de mucoasa gastrică
b) [x ] GIP inhibă activitatea şi secreţia gastrică
c) [ ] GIP inhibă eliberarea de insulină de către celulele pancreatice
d) [] colecistokininele inhibă secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare
e) [x] colecistokinina stimulează secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare.
116. Somatostatina:
a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier
b) [ ] se sintetizează în formă activă
c) [] activează secreţia de glucagon şi insulină
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină
e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina.
117. Catecolaminele sunt:
a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
b) [x] derivaţi ai tirozinei

c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
e) [] hormoni proteinopeptidici
118. Catecolaminele- biosinteză:
k) [x] se sintetizează din tirozină
b) [ ] metilarea noradrenalinei necesită CH3-tetrahidrofolat
c) [x] metilarea noradrenalinei necesită S-adenozilmetionină
d) [ ] tirozină → noradrenalină→ dopamină→ adrenalină
e)[] la sinteză nu participă vitamina C
119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:
a) [x] adrenalina şi noradrenalina sunt depozitate împreună cu ATP-Mg2+, Ca2+ şi cromogranină
b) [] eliberarea hormonilor nu este dependentă de influxul ionilor de Ca2+
c) [ ] timpul de înjumătăţire a hormonilor este lung (10-30 min)
d) [x ] sunt catabolizate sub acţiunea catecol-O-metil transferazei şi monoamin oxidazei
e) [x] catabolitul comun este acidul vanilmandelic care este secretat cu urina
120. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):
a) [x] în ţesuturi există receptori membranari adrenergici α, β cu subclasele lor
b) [ ] diferiţi receptori sunt cuplaţi cu aceleaşi sisteme mesageriale secunde
c) [] receptorii α1 şi α 2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină

creşterea de AMPc
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi", determină scăderea AMPc
e) [x] receptorii α1 determină creşterea intracelulară de Ca2+.
121. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):
a) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii citoplasmatici

b) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii nucleari c) [x] actitvarea receptorilor beta2 provoacă
relaxarea muşchilor netezi din vase d) [x] activarea receptorilor alfa 2 stimulează contracţia muşchilor
striaţi e) [ ] blocarea receptorilor beta1 favorizează creşterea vitezei şi forţei de contracţie a
miocardului.
122. Catecolaminele - efecte :
a) [x] constricţia vaselor periferice
b) [ ] micşorarea presiunei arteriale
c) [x] hiperglicemia şi glucozuria
d) [x] excitarea sistemului nervos central
e) [ ] inhibă gluconeogeneza
123. Catecolaminele realizează:
a) [ ] constricţia vaselor coronariene
b) [x] dilatarea vaselor coronariene
c) [x] relaxarea musculaturii netede a bronhilor
d) [x] stimularea lipolizei în ţesutul adipos
e) [ ] inhibarea triacilglicerol lipazei.
124. Feocromocitomul:
a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelor
b) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi noradrenalinei
c) [x] apare hiperglicemie
d) [] apare hipoglicemie
e) [ x] clinic se manifestă prin hipertensiune arterială.
125. Cortexul suprarenalelor:
a) [x] zona glomerulară produce mineralocorticoizi
b) [ ] zona fasciculată produce mineralocorticoizi şi androgeni

c) [ ] zona reticulată produce mineralocorticoizi
d) [x] zona fasciculata produce glucocorticoizi
e) [x] zona reticulată produce androgeni şi glucocorticoizi
126. Corticosteroizii conţin (particularităţi de structură):
a) [x] inelul ciclopentanperhidrofenantrenic
b) [ ] 20 aminoacizi
c) [x] legătură dublă între C4 şi C5
d) [ ] gruparea carboxil în poziţia C3
e) [x] cetogrupa în poziţia C3.
127. Corticosteroizii - biosinteză:
a) [x] precursorul general este colesterolul
b) [x] colesterolul este obţinut din beta-lipoproteinele plasmei sau sintetizat de novo
c) [ ] ca precursori sunt fosfolipidele şi sfingomielina
d) [x] etapa comună este transformarea colesterolului în pregnenelonă (enzima hidroxilaza, conţine
citocromul P450)
e) [ ] după biosinteză sunt depozitaţi în celule.
128. Corticosteroizii - transport:
a) [ ] în sînge circulă preponderent în stare liberă
b) [x] în sînge circulă fixaţi de proteine
c) [x ] cortizolul este transportat de transcortină (70%) şi de serumalbumină (15%)
d) [ ] cortizolul este transportat doar în stare liberă
e) [x ] aldosteronul şi androgenii sunt transportaţi de serumalbumină.
129. Metabolizarea corticoizilor:
a) [ ] T1/2 pentru cortizol este 15-20 ore
b) [x] T1/2 pentru cortizol este 1,5-2 ore

c) [x] calea majoră de catabolizare (în ficat) este hidrogenarea dublei legături de la C4 şi a grupării
cetonice de la C3
d) [x] produşii rezultaţi se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi sulfuric apoi sunt
excretaţi cu urina (17-cetosteroizi)
e) [ ] la conjugare se transformă în compuşi liposolubili.
130. 17-cetosteroizi:
a) [x] sunt produşi de degradare a corticosteroizilor şi androgenilor eliminaţi cu urina
b) [x ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele catabolismului androgenilor
c) [ ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele catabolismului glucocorticoizilor
d) [x] majorarea excreţiei acestor cataboliţi se constată în tumori ale testiculilor şi a cortexului
suprarenal (cca 600/mg/24 ore)
e) [] excreţii crescute însoţesc tireotoxicoza, hipofuncţia adenohipofizei, boala Addison.
131. Glucocorticoizii – reglarea sintezei şi secreţiei:
a) [x]în stări de stres, sistemul nervos central mediază secreţia corticoliberinei şi ACTH-ului
b) [ ] reglarea se bazează pe efectele alosterice
c) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenalonului
d) [x ] nivelul plasmatic suferă o variaţie diurnă (ritm circadian)
e) [] depind de cantitatea potasiului plasmatic.
132. Glucocorticoizii – acţiuni:
a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic -nuclear
b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) []stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [ x] utilizează receptori intracelulari care acţionează la nivelul genomului uman
e) [] utilizează receptorii membranari care acţionează la nivelul genomului uman .
133. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului proteic:

a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat şi rinichi
b) [ ] accelerează transportul aminoacizilor în celulele ţesutului muscular şi limfoid
c) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchi
d) [ ] accelerează biosinteza proteinelor în muşchi
e) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limfoid.
134. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului glucidic:
a) [] activează glicogensintaza în ficat
b) [x ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi
c) [] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adipos şi limfoid
d) [x ] diminuă utilizarea glucozei în muşchi şi ţesutul adipos
e) [] creşte producerea glicogenului în muşci.
135. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului lipidic:
a) [] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor
b) [ x] în organele centrale (faţă, trunchi) favorizează depunerea de lipide
c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
d) [ ] cetogeneza este inhibată complet
e) [] scade cantitatea acizilor graşi liberi în sînge
136. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului ţesutului osos:
a) [] stimulează biosinteza ARNm
b) [ ] accelerează biosinteza proteinelor
c) [x] inhibă biosinteza proteinelor
d) [x ] sporesc eliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sînge
e) [x] produc osteoporoză
137. Glucocorticoizii - efecte:

a) [x antiinflamator
b) [ x] în concentraţii mari inhibă formarea de anticorpi
c) [x] facilitează acţiunea catecolaminelor, glucagonului (efect permisiv)
d) [ ] hipoglicemiant
e) [] activează sinteza şi secreţia prostaglandinelor.
138. Hormonii mineralocorticoizi:
a) [x] sunt C21 steroizi
b) [ ] la om 11-dezoxicorticosteronul este de 30-50 ori mai activ ca aldosteronul
c) [x] se sintetizează din colesterol
d) [ ] se sintetizează din fenilalanină şi tirozină
e) [] mecanismul de acţiune e membrano-intracelular.
139. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului depinde de:
a) [x]sistemul renină-angiotensină
b) [ ] cantitatea ionilor de calciu plasmatic
c) [x] ACTH
d) [x ] cantitatea ionilor de potasiu şi sodiu plasmatic
e) []cantitatea ionului de magneziu plasmatic.
140. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului prin sistemul "renină-angiotensină":
a) [ ] renina (R) este o enzimă proteolitică produsă de hepatocite
b) [x] renina este eliberată în sînge sub influenţa diferitor factori (presiunea sîngelui, hipoxia renală,
concentraţia de Na+, Cl- în plasmă etc.)
c) [x] renina scindează un decapeptid din angiotensinogen generînd angiotensina I
d) [x] enzima de conversie transformă angiotensina I în angiotensină II (octapeptid)
e) [ ] angiotensina II este vasodilatator.
141. Angiotensina II:

a) [x] măreşte presiunea sângelui
b) [x] stimulează secreţia de aldosteron
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron
d) [ ] se formează direct din angiotensinogen
e) [ ] nu se supune degradării sub acţiunea angiotensinasei.
142. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:
a) [x] organul ţintă este rinichiul
b) [x] reglează homeostazia hidrică şi electrolitică
c) [] reglează concentraţia ionilor de calciu şi fosfor
d) [ ] reglează sinteza parathormonului
e) [ ] reglează glicemia.
143. Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:
a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+
d) [ ] reabsorbţia de K+, H+, NH4+
e) [x] reabsorbţia de Na+ prin mecanismul activ Na+/K+-ATP-aza.
144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:
a) [ ] majorează concentraţia de K+ în sînge şi reduce concentraţia de Na+, Cl-
b) [x] măresc reabsorbţia de Na+, Cl- şi HCO3- în tubii distali renali
c) [x] accelerează schimbul de sodiu extracelular cu potasiu intracelular
d) [] scade reabsorbţia apei
e) [ ] creşte eliminarea sodiului.
145. Excesul de glucocorticoizi provoacă:

a) [ ] sindromul Conn
b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.
146. Sindromul Cushing se caracterizează prin:
a) [] hiposecreţia, în special a glucocorticoizilor
b) [ x] obezitate centripetă
c) [x] apariţia hipertoniei, osteoporozei
d) [x] piele subţire cu vergeturi violacee, hirsutism, amenoree
e) [ ] dezvoltarea diabetului steroid cu hipoglicemie.
147. Deficitul de corticosteroizi provoacă:
a) [ ] sindromul Conn
b) [] sindromul Cushing
c) [x] boala Addison
148. Hipersecreţia de aldostereon se întîlneşte în:
a) [x ] sindromul Conn
b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
149. Hiposecreţia corticosteroizilor se caracterizează prin:
a) [] obezitate
b) [ ] creşterea conţinutului de Na+, Cl-, apă şi scaderea K+ în sânge
c) [x] scaderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
d) [] hiperglicemie, glucozurie
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor
150. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin:
a) [x] nivel scăzut de K+ în sânge
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge
c) [ ] hiposecreţia corticotropinei
d) [ ] edeme şi hipotensiune
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului.
151. Utilizarea practică a corticosteroizilor:
a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor
d) [x] folosirea îndelungată poate provoca atrofia cortexului suprarenalelor
e) [ ] folosirea îndelungată nu provoacă atrofia cortexului suprarenalelor
152. Hormonii sexuali :
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
b) [x] sunt de natură steroidă
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] în reglarea secreţiei participă gonadotropinele

e) [ ] utilizează receptorii membranari
153. Hormonii sexuali sunt :
a) [ ] folitropina
b) [x] testosteronul
c) [ ] hormonul luteinizant
d) [x] estradiolul
e) [x ] progesterona
154. Sinteza hormonilor sexuali:
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
b) [x] se sintetizează din colesterolul
c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona
d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
e) [ ] în faza a doua a a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii.
155. Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali:
a) [ ] lutropina reglează la bărbaţi sinteza glucocorticoizilor
b) [x] folitropina influenţează spermatogeneza
c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
d) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletului
e) [ ] progesterona induce secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei
156. Androgenii:
a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronul
b) [ ] principalul androgen este androsteronul
c) [ ] se depozitează în celule după sinteză
d) [ ] sunt transportaţi în sânge în stare liberă

e) [x] sunt transportaţi de o globulină sanguină specifică
157. Androgenii:
a) [x] sunt C19 steroizi b) [x ] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule
c) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia testosteronului
d) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%)
e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă
158. Catabolismul androgenilor:
a) [x] are loc primordial în ficat
b) [ ] are loc numai în rinichi
c) [x] se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi sulfuric şi se elimină cu urina
d) [ ] la bărbaţi 2/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară
e) [ x] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară
159. Androgenii – efecte metabolice:
a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă, stimulînd sinteza proteinelor
b) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi induc bilanţ azotat negativ
c) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
d) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos
e) [] provoacă hiperglicemie
160. Androgenii – efecte fiziologice:
a) [x] asigură spermatogeneza
b) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundare
c) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
d) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a muşchilor
e) [] inhibă spermatogeneza
161. Hormonii ovarieni (estrogenii şi progesterona):
a) [ ] se produc numai în ovare
b) [x] în cantităţi reduse se sintetizează în testiculi, adrenale, ficat, piele
c) [x] în timpul gestaţiei se produc şi în unitatea feto-placentară
d) [x ] estrogenii circulă în plasmă legaţi de proteine transportatoare specifice
e) [x] progesterona este intermediarul comun în biosinteza hormonilor steroizi
162. Hormonii estrogeni - catabolism:
a) [x] se petrece în ficat
b) [] se petrece doar în rinichi
c) [] se petrece în intestin
d) [ x] principalul catabolit este estriolul
e) [ x] estriolul se conjugă cu forma activă a acidului glucuronic sau sulfuric şi se elimină prin bilă şi
urină
163. Efectele metabolice ale estrogenilor:
a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor specifice în celulele organelor ţintă (organele sferei
genitale, glandelor mamare, cartilajului laringelui, cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.)
b) [ ] sunt inductori ai enzimelor gluconeogenezei
c) [ ] stimulează acumularea lipidelor în ficat şi ţesutul adipos
d) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesterolului
e) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea calciului şi fosfaţilor în epifizele oaselor
164. Efectele fiziologice ale estrogenilor:
a) [x] dezvoltarea organelor genitale feminine
b) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine c) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative

ale endometriului
d) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a ciclului ovarian

e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia
c) [x ] piruvatcarboxilaza;
d) [ ] epime

Fi Zio Master

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fi Zio Master

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Întrebarea Nr. 1: Care din următoarele afirmații este corectă?

 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2

 fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)

 pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici

 adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice

 care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari

 lungimea fibrelor preganglionare

 neuromediația la nivelul ganglionilor

 la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici

 sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici

 sistemului nervos simpatic

 sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine

 stimulează receptorii adrenergici

 sistemul nervos central

 fibrele simpatice preganglionare

 vasoconstricției în teritoriul splanhnic

 acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi

 creșterea peristaltismului de repaus

 fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreția de glucagon

 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-T2

 fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)

 pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici

 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

 In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în

 In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în

 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul

 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul

 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;250

 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;

 Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

 Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

 Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;

 Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;

 Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec

 Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;

 Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;

 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

 Unda T in toate derivatiile este maxima;

 Unda T in toate derivatiile este maxima;

 Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

 Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

 Presiunea sistolica depinde de volemie;

 Emotii stres presiunea arteriala creste;

 Emotii stres presiunea arteriala creste;

 La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale

 La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale

 presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

 presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

 presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;

 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;

 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

 Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

 Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;

 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;