Sunteți pe pagina 1din 8

Farmacoterapie – Modulul IV Curs 2 (18-22 septembrie 2017)

Sistemul nervos vegetativ (2)


Baze fiziologice:
Sistemul nervos are următoarele componente:
- SNC – reprezentat de creier și măduva spinării
Se supun SNC-ului:
- SNV- reglator al activității organelor interne
- SN somatic – reglează activitatea aparatului locomotor.
-
Neuronul = unitatea morfo-funcţionalăa sistemului nervos;
Neuronul este format din:
•Corp neuronal = pericarion

•Prelungirile neuronilor : -dendrite;

-axoni -cu arborizaţie terminală;


-butoni terminali (neuromediatorichimici);
N.B.: Dendritele conduc influxul nervos centripet către corpul neuronal, iar axonul conduce influxul
centrifug.

Rol: conduce informaţia prin intermediul sinapselor chimice


Sinapsa = loc de contiguitate dintre doi neuroni (sinapsă interneuronală) sau dintre un neuron şi
o celulă efectoare(sinapsă neuroefectoare).

Act reflex. Arc reflex


1
Farmacoterapie – Modulul IV Curs 2 (18-22 septembrie 2017)

Act reflex = procesul fiziologic prin care o informaţie este condusă din periferie către centrii nervoşi ce
analizează informaţia primită şi trimit un răspuns către organul efector;
Arc reflex = baza anatomică a actului reflex, alcătuit din:
•Receptori;
•Cale nervoasă aferentă;
•SNC (cortex + măduva spinării);
•Cale nervoasă eferentă;
•Organ efector;

Arcul reflex poate fi de 2 feluri: somatic sau vegetativ.

Arc reflex somatic vegetativ


Calea aferentă este formată Calea aferentă este formată
Asemănări
dintr-un neuron dintr-un neuron
Calea eferentă este formată Calea eferentă este formată din
Deosebiri
dintr-un neuron doi neuroni
Organ efector =componentă a Organ efector=muşchii netezi
aparatului locomotor(muşchi ai organelor interne, miocard,
striat, ligament, tegument) glande exocrine

Ganglionii vegetativi sunt aglomerări de corpi neuronali fără prelungiri. În ganglioni fac staţie fibrele
preganglionare simpatice şi parasimpatice.

Componentele SNV
1. Sistemul nervos simpatic (S);
2. Sistemul nervos parasimpatic (PS)

N.B.: Fiecare organ primeşte inervaţie dublă S şi PS.


Între cele două sisteme există o relaţie de antagonism :
-la nivelul tubului digestiv: S scade motilitatea (S↓),PS creşte motilitatea (PS↑);
-la nivelul bronhiilor: S bronhodilataţie(S↓),PS bronhoconstricţie(PS↑);
2
Farmacoterapie – Modulul IV Curs 2 (18-22 septembrie 2017)

-la nivelul inimii: S stimulează (S↑), PS deprimă (PS↓).

Între cele două sisteme există un echilibru perfect. Ruperea echilibrului dintre cele două sisteme
determină apariţia distoniei neurovegetative.

3
Farmacoterapie – Modulul IV Curs 2 (18-22 septembrie 2017)

SINAPSA
= reprezintă locul de contiguitate dintre doi neuroni, sau un neuron și organul efector.
1. Componenta presinaptică:
a. Membrana presinaptică polarizată în stare de repaus cu sarcini „+” la exterior și „-” la
interior;
b. Vezicule cu neuromediatori chimici
c. Receptori presinaptici.
Receptorii presinaptici sunt considerați receptori autoreglatori deoarece reglează prin
mecanism de feedback +/- concentrația de neuromediator din fanta sinaptică. Vezi sinapsa
adrenergică.
2. Componenta postsinaptică:
a. Aceeași polarizare membranară.
b. Receptori postsinaptici.
3. Fanta sinaptică=spațiul capilar dintre cele 2 membrane.

Etapele transmiterii sinaptice:


1. Sub acțiunea influxului enrvos are loc depolarizarea membranară presinaptice cu inversarea
sarcinilor electrice.

4
Farmacoterapie – Modulul IV Curs 2 (18-22 septembrie 2017)

2. Migrarea veziculelor cu neuromediator (NM) către marginea membranei presinaptice urmată de


exociza NM în fantă
3. Cuplarea NM cu R postsinaptici și depolarizarea concomitentă a membranei postsinaptice
urmată de apariția unui efect
4. NM poate urma următoarele căi: a. se poate biotransforma și elimina din organism sub formă de
metabolism, b. recaptare în citoplasma presinaptică ca atare sau sub formă de metabolit.
c.cuplarea cu receptorii presinaptici pentru autoreglarea concentrației
5. Revenirea la starea de polarizare de repaus a celulei care va primi un nou influx nervos.

Domeniul adrenergic
Neuromediatori: NA(noradrenalina) şi ADR(adrenalina-sinteza pleacă de la tirozină);
-biodegradare cu enzimele COMT şi MAOA
-produs final de degradare: acidul vanilmandelic;

Receptori adrenergici:
-alfa α1şi α2
-beta β1, β2, β3;

Localizarea receptorilor:
-postsinaptici, efectori: α1, β1, β2, β3, α2
-presinaptici, cu rol modulator (autoreglatori): α2şiβ2

Receptorii α2şiβ2 reglează cantitatea de mediator din fantă în funcţie de concentraţia


neuromediatorului astfel:
a) când concentraţia de NA este crescută se activează α2presinaptici→ scade eliberarea de NA în fantă
şi creşte recaptarea din fantă (mecanism de feedback negativ);
b) când concentraţia de ADR este scăzută se activează receptorii β2presinaptici→ creşte
eliberarea de ADR şi apare inhibarea recaptării neuromediatorului.

Efectele activării receptorilor adrenergici postsinaptici

alfa-1 (efecte de tip stimulare)


•muşchi netezi vasculari -contracţie →vasoconstricţie;
•muşchi neted radiar al irisului -contracţie→ midriază activă;
•uter gravid–contracţie→ efect ocitocic;
•muşchi netezi pilomotori–contracţie;
•muşchi netezi ai sfincterelor (stomacului, intestinului, vezicii urinare şi trigonul vezicii urinare) –
contracţie;
•ficat -creşte glicogenoliză → hiperglicemie;

alfa-2 (efecte de tip inhibare)


5
Farmacoterapie – Modulul IV Curs 2 (18-22 septembrie 2017)

•muşchi netezi cavitari ai tubului digestiv –relaxare →scăderea tonusului şi peristaltismului tubului
digestiv;
•pancreas endocrin-hiposecreţie de insulină din celulele β, cu tendinţă la hiperglicemie,
•trombocite-agregare plachetară;

beta-1 (efecte de tip stimulare)


•SNC -stimulare –efect antidepresiv;
•stimularea miocarduluicontractil (ventriculi, atrii -inotroppozitiv, tonotroppozitiv, batmotroppozitiv)
şi excito-conductor (fascicululHis şi reţeaua Purkinje, nodul SA şi nodul AV -cronotroppozitiv şi
dromotroppozitiv);
•stimularea secreţieide renină la nivelul aparatului juxtaglomerularrenal;
•ţesut adipos -lipoliză cu creşterea acizilor graşi în sânge

beta-3
-ţesutadipos–degradareagrăsimilor(lipoliză)

beta-2 (efecte de tip inhibare)


•muşchi netezi vasculari arteriolarişi venoşi -relaxare →vasodilataţie;
•muşchi netezi bronşici-relaxare →bronhodilataţie;
•muşchi netezi gastrointestinali –relaxare;
•miometrugravidşi negravid-relaxare → efect tocolitic;
•muşchiciliar –relaxare → acomodare pentru vederea la distanţăşicreşterea secreţiei de umoare
apoasă;
•ficat –creşte glicogenoliza→ hiperglicemie
•muşchi striat –creşte glicogenoliza→hiperlactacidemie(creşte formarea de acid lactic)

Domeniul adrenergic cuprinde totalitatea sinapselor adrenergice care pot fi:


a) sinapse interneuronalecentrale;
b) sinapse neuroefectoaresimpatice (cu excepţia glandelor sudoripare);
c) sinapsa ce merge la glanda medulosuprarenală

6
Farmacoterapie – Modulul IV Curs 2 (18-22 septembrie 2017)

Domeniul colinergic
Neuromediatori: -Ach
-enzima care catalizează formarea-colin-acetil-transferaza;
-enzima care catalizează descompunerea-acetilcolinesteraza;

Receptori colinergici:
-nicotinici: N1(NN); N2(NM);
-muscarinici: M1, M2, M3, M4, M5;

Localizarea receptorilor muscarinici:


-M1şi M5–la nivel SNC;
-M1–la nivelul ganglionilor vegetativi PS de la nivelul tubului digestiv;
-M3în muşchii netezi ai organelor interne (stomac, bronhii, vezică urinară, muşchiul circular alirisului)
şi la nivelul glandelor exocrine;
-M2la nivelul miocardului;

Localizarea receptorilor nicotinici:


-N1la nivel SNC şi a ganglionilor vegetativi S şi PS;
-N2la nivel SNC şi muşchi striaţi sau la nivelul plăcii motorii.

Efectele activării receptorilor muscarinici


-M1şi M5–la nivel SNC –stimulare;
-M1–la nivelul ganglionilor vegetativi PS de la nivelul tubului digestiv-stimulare;
-M3în muşchii netezi ai organelor interne:
-muşchii netezi ai stomacului şi intestinului –contracţie;
-bronhii –bronhoconstricţie;
-vezică urinară –contracţie;
-sfinctere –relaxare;
-muşchiul circular la irisului -mioză activă;
şi la nivelul glandelor exocrine -stimulare cu hipersecreţie;
-M2la nivelul miocardului -deprimarea tuturor proprietăţilor miocardului;

Domeniul colinergic cuprinde următoarele sinapse:


a)sinapse interneuronale centrale;
b)sinapse neuroefectoare somatice;
c)sinapse vegetative:
-sinapse interneuronale ganglionare din fibreleS și PS și fibra ce merge la glanda medulo-
suprarenală;
-sinapse neuro efectoare din fibrele PS+fibrasimpatică ce merge la glanda sudoripară.

7
Farmacoterapie – Modulul IV Curs 2 (18-22 septembrie 2017)

Clasificarea medicamentelor cu acţiune la nivelul SNV

a)după locul și sensul acțiunii


-la nivelul sinapselor neuroefectoare PS=PARASIMPATOTROPE;
-la nivelul sinapselor neuroefectoare S=SIMPATOTROPE;
-la nivelul sinapselor interneuronale ganglionare(S+PS)=GANGLIOTROPE;

b)după sensul acţiunii (mimetic sau litic/plegic):


-PARASIMPATOTROPE-sens stimulator=PARASIMPATOMIMETICE;
-sens inhibitor=PARASIMPATOLITICE;
-SIMPATOTROPE-sens stimulator=SIMPATOMIMETICE;
-sens inhibitor=SIMPATOLITICE;
-GANGLIOTROPE-sens stimulator=NICOTINOMIMETICE;
-sensinhibitor=GANGLIOPLEGICE;.

c)după mecanismul de acţiune:


-cu mecanism direct asupra receptorilor efectori postsinaptici:
-tip agonist, activator=ADRENOMIMETICE;
-tip antagonist,blocant=ADRENOLITICE;
-cu mecanismin direct, intervenind în metabolismul neuromediatorilor chimici:
-în sens activator(favorizarea eliberării şi inhibarea recaptării din fanta sinaptică cu inhibarea
metabolizării neuromediatorului)=NEUROSIMPATOMIMETICE, ANTICOLINESTERAZICE;
-în sens inhibitor (inhibareabiosintezei, golirea depozitelor veziculare de neuromediator, inhibarea
eliberării şi favorizarea recaptării din fanta sinaptică)=NEUROSIMPATOLITICE.