Simestru II

Întrebarea Nr. 1: Modificarea potentialului de membrana al receptorului la actiunea stimulului

senzorial se numeste:

 potential postsinaptic de excitatie

 potential de actiune
 potential de receptor
 potential vestigial
 potential postsinaptic de inhibitie

Întrebarea Nr. 2: Alegeti modul corespunzator de excitatie a receptorilor senzoriali mecanici:

 actiunea undelor sonore

 efectele radiatiei electromagnetice
 modificarea temperaturii membranei receptorilor
 aplicarea unei substante chimice pe membrana receptorului
 deformarea mecanica a receptorului

Întrebarea Nr. 3: Care substanta din cele enumerate este cea mai dureroasa:

 histamina
 acetilcolina
 ioni de potasiu
 serotinina
 bradichinina

Întrebarea Nr. 4: Selectati afirmatiile corecte cu referire la sistemul opioid al creerului:

 face parte din sistemul de analgezie a creierului

 percepe durerea acuta
 este calea de transmitere a durerii viscerale
 percepe durerea fantom
 asigura aparitia durerii reflectate

Întrebarea Nr. 5: Semnalul gustativ se transmite catre sistemul nervos central prin urmatorii
nervi cranieni:

 nervul facial
 nervul glosofaringian
 nervul vag
 nervul trigemen
 nervul hipoglos

Întrebarea Nr. 6: Care suprafata a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de
refractie:
  suprafata posterioara a cristalinului
 suprafata posterioara a corneei
 suprafata anterioara a cristalinului
 corpul vitros
 suprafata anterioara a corneei

Întrebarea Nr. 7: Controlul autonom al acomodatiei ochiului este asigurat de:

 sistemul nervos somatic

 sistemul nervos parasimpatic
 sistemul limbic
 sistemul nervos simpatic
 mecanisme hormonale

Întrebarea Nr. 8: Selectati afirmatiile corecte:

 presbiopia apare in rezultatul dereglarii inervatiei muschiului ciliar

 presbiopia apare in rezultatul cresterii tensiunii intraoculare
 presbiopia apare in rezultatul alungirii globului ocular
 presbiopia apare in rezultatul opacifierii cristalinului
 presbiopia apare in rezultatul scaderii elasticitatii cristalinului

Întrebarea Nr. 9: Selectati afirmatiile corecte:

 cataracta se manifesta prin alungirea globului ocular

 cataracta se manifesta prin cresterea presiunii intraoculare
 cataracta se manifesta prin modificarea curburii corneei
 cataracta se manifesta prin dereglarea inervatiei m.ciliar
 cataracta se manifesta prin opacifierea cristalinului

Întrebarea Nr. 10: Pentru determinarea acuitatii vizuale optotipul este plasat de la persoana
examinata la distanta de:

 5m
 2m
 15m
 8m
 20m

Întrebarea Nr. 11: Selectati afirmatiile corecte:

 corectia astigmatismului poate fi efectuata folosind preparate farmacologice

 corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile concave
 corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile cilindrice
 corectia astigmatismului poate fi efectuata prin indepartarea chirurgicala a cristalinului
 corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile convexe
Întrebarea Nr. 12: Ce structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase:

 cristalinul
 procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar
 irisul
 retina
 muschii ciliari

Întrebarea Nr. 13: Cum se modifica punctul remotum al vederii clare in miopie:

 se apropie
 se indeparteaza
 A si D corecte
 se suprapune cu punctul proxim al vederii clare:
 nu se modifica

Întrebarea Nr. 14: Cum se modifica punctul proxim al vederii clare in presbiopie:

 se suprapune cu punctul remotum al vederii clare:

 se apropie
 nu se modifica
 se indeparteaza
 C si D corecte

Întrebarea Nr. 15: Substanta chimica fotoreceptoare din bastonase se numeste:

 bilirubina
 iodopsina
 melanina
 rodopsina
 fotopsina

Întrebarea Nr. 16: Care este cauza hemeralopiei(orbire nocturna):

 dereglarea vascularizarii retinei

 insuficienta enzimei retinal -izomeraza
 insuficienta severa de vitamina A
 opacifierea cristalinului
 lipsa pigmentului melanina

Întrebarea Nr. 17: Sistemul nervos interpreteaza diferite senzatii de culoare in dependenta de:

 cantitatea rodopsinei
 viteza de scindare a rodopsinei
 cantitatea pigmentului melanina
 proportiile stimularii celor trei tipuri de conuri
  intensitatea fluxului de lumina

Întrebarea Nr. 18: Care este cauza defectelor vederii color:

 lipsa bastonaselor
 insuficienta de melanina
 scaderea elasticitatii cristalinului
 lipsa diferitor tipuri de conuri
 insuficienta rodopsinei

Întrebarea Nr. 19: Selectati afirmatiile corecte:

 celule bipolare nu fac parte din celulele retinei

 celule ciliate externe nu fac parte din celulele retinei
 celule ganglionare nu fac parte din celulele retinei
 celule amacrine nu fac parte din celulele retinei
 celule orizontale nu fac parte din celulele retinei

Întrebarea Nr. 20: Disparitia perceptiei vizuale in diferite arii a cimpului vizual poarta
denumirea de:

 hemianopsie
 astigmatism
 presbiopie
 acromazie
 miopie

Întrebarea Nr. 21: Hemianopsia bitemporala apare cind semnalele senzitive nu se transmit:

 prin nervul optic drept

 prin nervul vag
 prin nervul optic sting
 prin fibrele incrucisate din chiazma optica
 prin fibrele neincrucisate din chiazma optica

Întrebarea Nr. 22: Hemianopsia binazala apare cind semnalele senzitive vizuale nu se
transmit:

 prin nervul optic drept

 prin nervul vag
 prin fibrele incrucisate din chiazma optica
 prin fibrele neincrucisate din chiazma optica
 prin nervul optic stang

Întrebarea Nr. 23: Ce numim anizocorie:

 Anomalie a refractiei ochiului

  diametrul diferit al pupilelor
 dereglarea acomodarii
 dereglarea vederii cromatice
 cresterea presiunii intraoculare

Întrebarea Nr. 24: Care din elementele enumerate nu fac parte din urechea medie:

 muschiul tensor al timpanului

 scarita
 nicovala
 membrana vestibulara
 ciocanul

Întrebarea Nr. 25: Care este mecanismul de protejare a analizatorului auditiv de zgomotele
nocive:

 extinderea reflexa a membranei bazilare

 relaxarea muschiului scaritei
 relaxarea muschiului tensor al timpanului si slabirea membranei timpanice
 contractia reflexa a muschiului stapedius si tensor al timpanului
 inhibitia celulelor cu cili

Întrebarea Nr. 26: Cum se modifica sensibilitatea auzului cind se inlatura timpanul si sistemul
oscilator:

 nu se modifica
 creste esential
 apare surditatea totala
 se deregleaza transmiterea sunetelor pe cale osoasa
 scade esential

Întrebarea Nr. 27: Ce numim helicotrema:

 orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea medie

 membrana pe care se gasesc receptorii auditivi
 orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea vestibulara
 orificiul ce uneste rampa medie cu cea vestibulara
 membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie

Întrebarea Nr. 28: Care segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine
la sunete cu frecuenta inalta:

 segmentul de la baza cohleei

 segmentul distal si mediu
 toate trei segmente vibreaza cu amplitudine egala
 segmentul distal
  segmentul mediu

Întrebarea Nr. 29: O persoana tinara poate sa auda sunete de intensitate mare cu limitele
spectrului de frecventa:

 5000-8000 Hz
 20-20000 Hz
 500-10000 Hz
 200-5000 Hz
 500-3000 Hz

Întrebarea Nr. 30: Care din ariile enumerate nu se incadreaza in clasificarea ariilor de
asociatie:

 aria limbica
 aria Wernicke
 aria lui Broca
 aria prefrontala
 aria somatosenzitiva

Întrebarea Nr. 31: Care este functia de baza a ariei Broca:

 analiza senzatiilor auditive

 este responsabila de emotii si motivatii
 este responsabil de formarea cuvintelor
 controleaza miscarile voluntare ale corpului
 analiza senzatiilor vizuale

Întrebarea Nr. 32: Lezarea caror arii corticale provoaca aparitia afaziei motorie:

 aria limbica de asociatie

 aria Broca
 aria Wernicke
 aria vizuala secundara
 aria prefrontala de asociatie

Întrebarea Nr. 33: Care este functia majora a ariei Wernicke:

 analiza informatiei auditive

 analiza informatiei vizuale
 intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale
 formarea cuvintelor
 e responsabila de compartament

Întrebarea Nr. 34: Prin ce se caracterizeaza afazia auditiva:

 afectarea receptorilor auditivi

  surditate
 incapacitatea de a vorbi
 incapacitatea analizei incapacitatea analizei informatiei auditive
 incapacitatea de a intelege cuvintele rostite

Întrebarea Nr. 35: Care structuri ale creierului sint responsabile de trecerea informatiei din
memoria de scurta durata in memoria de lunga durata:

 ganglionii bazali
 hipofiza
 hipocampul
 cerebelul
 nucleul supraoptic al hipotalamusului

Întrebarea Nr. 36: Ce dereglari survin la exterparea hipocampului:

 amnezie retrograda
 dereglarea perceperii culorilor
 amnezie anterograda
 dizartrie
 tremor intentionat

Întrebarea Nr. 37: Circulatia repititiva a semnalelor printr-un traseu neuronal (circuit
reverberant) este un mecanism al memoriei:

 de scurta durata
 senzoriale
 A si B corecte
 tertiare
 de lunga durata

Întrebarea Nr. 38: Modificari structurale la nivelul sinapselor survin in timpul dezvoltarii
memoriei:

 tertiare
 C si D corecte
 de scurta durata
 senzoriale
 de lunga durata

Întrebarea Nr. 39: Amnezia retrograda se caracterizeaza prin:

 A si B corecte
 incapacitatea de a intelege cuvintele rostite
 incapacitatea de a stoca informatii sub forma memoriei de lunga durata
 incapacitatea de a evoca amintiri din memoria de lunga durata
  incapacitatea de a intelege cuvintele scrise

Întrebarea Nr. 40: Care trasaturi nu sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente):

 scaderea presiunii sangvine

 scaderea metabolismului bazal
 scaderea frecventei cardiace
 miscari rapide a globilor oculari
 micsorarea tonosului muscular

Întrebarea Nr. 41: Care trasaturi nu sunt caracteristice pentru faza REM al somnului:

 miscari musculare neregulate

 metabolismul total al creierului scade
 visele
 frecventa cardiaca neregulata
 miscari rapide ale globilor oculari

Întrebarea Nr. 42: Care din substantele descrise este considerata neurotransmitatorul major
implicat in producerea somnului lent:

 acetilcolina
 serotonina
 glicina
 dopamina
 noradrenalina

Întrebarea Nr. 43: Enumerati tipurile fundamentale de receptori senzoriali:

 chemoreceptori
 mecanoreceptori
 termoreceptori
 toate raspunsurile corecte
 nociceptori

Întrebarea Nr. 44: Care sunt caile ce transmit informatiile senzitive ce provin de la segmentele
somatice ale corpului:

 sistemul lemniscal dorsal

 tractul piramidal
 tractul rubrospinal
 tractul reticulospinal
 sistemul antero-lateral

Întrebarea Nr. 45: Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul antero-lateral:

 durere
  senzatii sexuale
 senzatii de vibratie
 senzatii de pozitie
 senzatii termice

Întrebarea Nr. 46: Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul lemniscal dorsal:

 senzatii vibratorii
 senzatii termice
 senzatii de pozitie
 senzatii de gidilit
 senzatii de durere

Întrebarea Nr. 47: Enumerati principalele tipuri de receptori de durere:

 mecanici
 chimici
 tactil
 electromagnetici
 termici

Întrebarea Nr. 48: Ce structuri a SNC nu participa in perceptia durerii:

 cortexul cerebral
 talamusul
 cerebelul
 nucleii vestibulari
 formatiunea reticulara

Întrebarea Nr. 49: Principalele substante neuromediatoare a sistemului de analgezie al

creierului sint:

 serotonina
 beta-endorfina
 enkefalina
 histamina
 bradikinina

Întrebarea Nr. 50: Sensibilitatea termica este asigurata de urmatoarele tipuri de receptori:

 receptori mecanici
 receptori pentru cald
 receptori pentru durere
 receptori pentru frig
 chimici

Întrebarea Nr. 51: Alegeti trasaturile caracteristice pentru receptorii gustativi:

  sunt receptori secundari
 receptioneaza senzatia olfactiva
 contin microvili
 sunt receptori primari
 provin din celule epiteliale

Întrebarea Nr. 52: Alegeti trasaturile caracteristice pentru celulele olfactive:

 contin cili
 sunt receptori primari
 provin din SNC
 sunt receptori secundari
 nu se adapteaza

Întrebarea Nr. 53: Alegeti caracteristicile substantelor care determina mirosul:

 toate raspunsurile corecte

 sunt substante volatile
 provoaca hiperpolarizarea membranei biologice
 sunt hidrosolubile
 formeaza complexe cu proteinele de legare a membranei celulei

Întrebarea Nr. 54: Alegeti caracteristicile imaginii unui obiect de pe retina:

 este marita
 este inversata
 este reala
 este micsorata
 este virtuala

Întrebarea Nr. 55: Cind muschiul ciliar ocular este complect relaxat:

 puterea de refractie a cristalinului creste

 ligamentele capsulei cristalinului se relaxeaza
 puterea de refractie a cristalinului scade
 ligamentele capsulei cristalinului se tensioneaza
 cristalinul se aplatizeaza

Întrebarea Nr. 56: Numiti erorile de refractie ale ochiului:

 glaucomul
 hipermetropia
 prezbiopia
 miopia
 astigmatismul

Întrebarea Nr. 57: Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza miopia:

  imaginea obiectului indepartat se focalizeaza in fata retinei
 poate fi erectata cu lentile convexe
 globul ocular este mai lung
 poate fi corectata cu lentile concave
 globul ocular este mai scurt

Întrebarea Nr. 58: Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza hipermetropia:

 scade elasticitatea cristalinului

 globul ocular este mai lung
 imaginea obiectului indepartat se localizeaza in spatele retinei
 poate fi corectata cu lentile convexe
 globul ocular este mai scurt

Întrebarea Nr. 59: Astigmatismul este determinat de:

 cresterea presiunii intraoculare

 forma alungita a corneei
 opacifierea cristalinului
 forma alungita a cristalinului
 alungirea globului ocular

Întrebarea Nr. 60: Lichidul intraocular cuprinde:

 cristalinul
 umoarea vitroasa
 corpul ciliar
 corneea
 umoarea apoasa

Întrebarea Nr. 61: Alegeti produsii finali de scindare ai rodopsinei:

 metarodopsina II
 batorodopsina
 metarodopsina I
 scotopsina
 trans retinal

Întrebarea Nr. 62: Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza potentialul receptor al

bastonaselor:

 este determinat de scaderea conductantei pentru Na+ a membranei celulare

 durata 1 - 1,5 sec
 este determinat de cresterea conductantei pentru Na+ a membranei celulare
 reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului
 reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului
Întrebarea Nr. 63: Alegeti manifestarile electroencefalografice ale somnului rapid (REM):

 predomina undele delta

 predomina undele beta
 are loc sincronizarea ritmului
 predomina undele alfa
 are loc desincronizarea ritmului

Întrebarea Nr. 64: Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul corpului geniculat lateral:

 retransmite informatia senzitiva de la receptorii termici

 retransmite informatia senzitiva de la receptorii auditivi la cortexul auditiv
 retransmite informatia de la tractul optic la cortexul vizual
 este centrul superior de perceptie a durerii
 functia de filtrare a semnalelor ce pleaca spre cortexul vizual

Întrebarea Nr. 65: Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul maculelor din aparatul
vestibular:

 detecteaza acceleratia lineara a corpului

 detecteaza orientarea capului fata de corp
 participa la mentinerea echilibrului static
 detecteaza orientarea capului fata de forta gravitationala
 determina perceperea senzatiei de incetinire a miscarii de rotatie

Întrebarea Nr. 66: Cind se stimuleaza receptorii maculei din aparatul vestibular?:

 la modificarea pozitiei corpului fata de forta gravitationala

 la o modificare a directiei deplasarii liniare a corpului cu mentinerea vitezei constante
 la o micsorare brusca a vitezei deplasarii liniare a corpului
 la o miscare liniara accelerata a corpului
 la o rotatie brusca a capului

Întrebarea Nr. 67: Alegeti afirmatiile corecte referitoare la rolul receptorilor din canalele
semicirculare:

 preintimpina pierderea echilibrului in cazul schimbarii bruste a directiei deplasarii corpului

 participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei unghiulare constante
 participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei liniare
 participa la reglarea echilibrului static
 detecteaza debutul si incetarea miscarii de rotatie

Întrebarea Nr. 68: Numiti cele mai importante arii de asociație ale cortexului:

 aria somatica secundara

 aria limbica
 aria auditiva secundara
  aria parieto-occipito-temporala
 aria prefrontala

Întrebarea Nr. 69: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza afazia Wernicke:

 incapacitatea de a interpreta gandul exprimat de cuvintele rostite

 incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise
 dementa totala
 incapacitatea de a intelege cuvintele rostite
 incapacitatea de a intelege cuvintele scrise

Întrebarea Nr. 70: Care sunt principalele unde electrice cerebrale in stare de veghe:

 beta
 teta
 alfa
 gama
 delta

Întrebarea Nr. 71: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale alfa:

 frecventa 8-13 HZ
 se inregistreaza in starea de veghe in repaus
 se inregistreaza in timpul somnului
 frecventa 20-30 Hz
 apar in incordare nervoasa

Întrebarea Nr. 72: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale beta:

 apar in stare de veghe in repaus

 frecventa mai mica de 14Hz
 apar in timpul stimularii sistemului nervos central
 frecventa mai mare de 14Hz
 apar in somnul paradoxal

Întrebarea Nr. 73: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale
delta:

 apar in boli cerebrale grave

 apar in starea de veghe in repaus
 apar in somnul foarte profund
 frecventa 8-13 HZ
 frecventa mai mica de 3Hz

Întrebarea Nr. 74: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale teta:

 voltajul mai mare ca la undele alfa

  apar in somnul paradoxal
 frecventa 1-3 Hz
 frecventa 4-7 Hz
 apar in stresul emotional si somnul ortodoxal

Întrebarea Nr. 75: Numiti principalele trasaturi ale reflexului conditionat:

 poate fi elaborat la diferiti stimuli

 este innascut
 se elaboreaza pe baza reflexului neconditionat
 se elaboreaza fara participarea cortexului
 este dobandit

Întrebarea Nr. 76: Numiti conditiile ce se iau in consideratie la elaborarea reflexelor

conditionate:

 importanta fiziologica a excitantul conditionat e mai mica decat a celui neconditionat

 starea de veghe a organismului
 importante fisiológica a excitantului conditionat este mai mare decit a celui neconditionat
 excitantul conditionat urmeaza dupa excitantul neconditionat
 lipsa afectiunilor grave ale scoartei

Întrebarea Nr. 77: Indicati structurile cerebrale responsabile de aparitia motivatiilor si

emotiilor:

 formatiunea reticulara
 sistemul limbic
 nucleul rosu
 hipotalamusul
 cerebelul

Întrebarea Nr. 78: Selectati conditiile in care poate aparea procesul de desincronizare a
undelor electrice ale cortexului:

 in timpul stimularii sistemului nervos central ce se afla in stare de repaus

 la trecerea sistemului nervos de la activitate psihica la stare de repaus
 trecerea de la somnul paradoxal la cel ortodoxal
 in stare de narcoza
 trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal

Întrebarea Nr. 79: Selectati afirmatiile ce caracterizeaza memoria:

 capacitatea creierului de a receptiona informatia

 capacitatea creierului de recunoastere a informatiei
 toate raspunsurile corecte
 capacitatea creierului de evocare a informatiei
  capacitatea creierului de conservare a informatiei

Întrebarea Nr. 80: Selectati starile in care are loc procesul de sincronizare a ritmului EEG:

 la tercerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal

 la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica
 la trecerea de la starea de veghe la starea de somn
 la excitarea SNC
 la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal

Întrebarea Nr. 81: Indicati celule retinei ce transmit semnalele vizuale electrotonic:

 conurile si bastonasele
 celulele amacrine
 toate raspunsurile corecte
 celulele orizontale
 celulele bipolare

Întrebarea Nr. 82: Care segment al membranei bazilare oscileaza cu cea mai mare amplitudine
la sunetele cu frecventa joasa:

 segmentul mediu
 segmentul la baza cohleei
 segmentul distal
 A si B corecte
 membrana bazilara in intregime

Întrebarea Nr. 83: Selectati afirmatiile corecte privind rolul trompei lui Eustachio:

 nu influenteaza asupra gradului de oscilatie a timpanului

 micsoreaza gradul de vibratie al timpanului
 mareste gradul de vibratie al timpanului
 egaleaza presiunea atmosferica pe cele doua fete ale timpanului
 asigura vibratia perfecta a timpanului

Întrebarea Nr. 84: Selectati afirmatiile corecte privind receptorii auditivi:

 potentialul generator apare in terminatiunile nervului auditiv

 sunt receptori cu sensibilitate primara
 sunt receptori cu sensibilitate secundara
 potentialul receptor apare in terminatiunile nervului auditiv
 potentialul generator apare in celulele senzitive

Întrebarea Nr. 85: Selectati afirmatiile corecte privind adaptarea sensibilitatii acustice la
diferite ambiante sonore:

 in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va scadea

  in conditii de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste
 pragul de excitatie va ramine acelasi
 in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea se va reduce
 in conditii de zgomot sensibilitatea va creste

Întrebarea Nr. 86: La ce temperatura excitarea termoreceptorilor incepe sa provoace senzatia

de durere:

 la 5 C
 toate raspunsurile corecte
 la 30 C
 la temperatura, la care tesuturile incep sa fie alterate de caldura
 peste 45 C

Întrebarea Nr. 87: Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza mioza:

 reflex fotomotor la excesul de lumina si la vederea de aproape

 contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic
 dilatarea pupilei
 contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic
 ingustarea pupilei

Întrebarea Nr. 88: Alegeti raspunsurile caracteristice midriazei:

 contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic

 micsorarea diametrului pupilei
 marirea diametrului pupilei
 se produce la intuneric
 contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic si adrenalina)

Întrebarea Nr. 89: Indicati localizarea centrelor corticali:

 girusul frontal - centrul auditiv

 girusul postcentral - centrul sensorial somatic
 girusul postcentral- centrul vizual
 girusul temporal - centrul auditiv
 girusul occipital - centrul vizual

Întrebarea Nr. 90: Selectati caracteristicile regiunii foveale ale retinei:

 are un diametru de 0,4 mm

 vasele de singe, celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera
conurile
 este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5
microni
 este pata oarba
  fiecare con face sinapsa cu celula bipolara

Întrebarea Nr. 91: Selectati caracteristicile fiziologice ale somnului lent (non-REM):

 scaderea tonusului muscular

 predominarea proceselor anabolice
 toate raspunsurile corecte
 scaderea activitatii cardiace si presiunii sangvine
 scaderea tonusului simpatic

Întrebarea Nr. 92: Selectati manifestarile electroencefalografice ale somnului lent (non-REM):

 are loc sincronizarea ritmului

 predomina undele delta
 are loc desincronizarea ritmului
 predomina undele alfa
 predomina undele beta

Întrebarea Nr. 93: Selectati caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (REM):

 toate raspunsurile corecte

 miscari rapide a globilor oculari
 creste metabolismul total al creierului
 pragul de trezire este ridicat
 predomina undele beta

Întrebarea Nr. 94: Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza endolimfa:

 are compozitie similara cu a lichidelor extracelulare

 este localizata in scala medie
 este secretata de stria vestibularis
 este localizata in scala timpanica
 se afla in scala vestibulara

Întrebarea Nr. 95: Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza surditatea de transmisie:

 apare in intoxicatii cu monoxid de carbon

 apare la lezarea cortexului primar
 apare la lezarea nucleului cohlear
 apare in flamatii ale urechii medii
 apare in traumatisme ale timpanului

Întrebarea Nr. 96: Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza cohleea:

 contine mecanoreceptori, pentru detectarea vibratiilor sonore

 contine membrana bazilara, care vibreaza cu frecventa variabila, in functie de miscarile cililor
celulelor receptoare
  contine rampa timpanica si rampa vestibulara, care contin perilimfa bogata in ioni de K+
 contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria
acelulara
 prezinta sensibilitate maxima la sunete cu frecventa peste 20000 herti

Întrebarea Nr. 97: Care din următoarele senzații sunt produse de neuroni care nu au releu
talamic și nu proiectează în neocortex?

 tactil
 proprioceptive
 miros
 gust
 accelerație

Întrebarea Nr. 98: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza umoarea apoasă:

 este permanent format la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/min)

 este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele
extraoculare
 circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă și ajunge în camera anterioară a
ochiului
 toate răspunsurile sunt corecte
 contribuie la reglarea volumului și presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20
mm Hg

Întrebarea Nr. 99: Ce particularități prezintă potențialul receptor, produs prin excitarea
bastonașelor?

 descompunerea rodopsinei scade conductanța pentru Na+, la nivelul membranei

segmentare externe, datorită unei cascade de excitație
 este un potențial de hiperpolarizare, produs prin creșterea negativității interioare a
membranei
 este un potențial de depolarizare
 nici un raspuns corect
 durează ceva mai mult de o secundă și este proporțional cu logaritmul intensității luminoase

Întrebarea Nr. 100: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza mugurii gustativi:

 sunt foarte sensibili și la stimuli de contact, temperatură, durere

 reprezintă receptorii gustativi
 toate raspunsurile corecte
 prezintă o mare adaptabilitate
 prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi

Întrebarea Nr. 101: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza corpusculii Pacini:

 sunt termoreceptori
  sunt mecanoreceptori
 sunt receptori cu adaptare lentă
 sunt algoreceptori
 sunt receptori cu adaptare rapidă

Întrebarea Nr. 102: Care din următoarele senzații nu sunt inițiate de la nivelul terminațiilor
nervoase libere?

 senzatii de durere
 senzația de gâdilat
 senzatia de gust
 senzatii tactile
 senzații termice

Întrebarea Nr. 103: Vitamina A este un precursor pentru sinteza:

 colesterolului
 retinenului 1
 pigmenților irisului
 scotopsinei
 melatoninei

Întrebarea Nr. 104: Intensitatea sunetelor se măsoară:

 în pascali
 în amperi
 în decibeli
 în daltoni
 în volti

Întrebarea Nr. 105: Care din următoarele afirmații este incorectă?

 sunetul este produs de vibrații ale aerului, care formează unde sonore
 intensitatea undei sonore este determinată de frecvențe
 calea auditiva nu trece prin talamus
 scărița se sprijină cu talpa pe fereastra ovală
 timbrul undei sonore este determinat de vibrațiile armonice supraadăugate

Întrebarea Nr. 106: Un nucleu din bulb, care primește fibre aferente primare de la cohlee este:

 corpul restiform
 ganglionul spiral
 corpul trapezoidal
 coliculul cvadrigemen inferior
 nucleul cohlear dorsal
Întrebarea Nr. 107: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza celulele receptoare
senzoriale cohleare:

 au stereocili prinși în membrana tectoria

 sunt celule cilindrice înalte, asemănătoare cu celulele ciliate vestibulare de tipul II
 toate raspunsurile corecte
 nu au kinocil
 sunt scăldați de endolimfă

Întrebarea Nr. 108: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza tonurile de înaltă

frecvență, in concordanță cu teoria localizării (tonotopie):

 stimulează selectiv numai celulele ciliate externe

 produc deplasarea maximă a membranei bazilare la baza cohleei
 stimulează câțiva neuroni din nucleul cohlear și cea mai mare parte a neuronilor din coliculul
cvadrigemen inferior
 fac ca membrana bazilară să vibreze uniform, ca un microfon
 nici un raspuns corect

Întrebarea Nr. 109: Care din următoarele structuri nu aparține de cohlee?

 membrana bazilară
 rampa medie
 utricula
 rampa timpanică
 rampa vestibulară

Întrebarea Nr. 110: Ce ion se găsește în concentrații mai ridicate în perilimfă, comparativ cu
endolimfa?

 nici unul
 Ca2+
 Na+
 K+
 Cl-

Întrebarea Nr. 111: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza potențialul microfonic:

 este produs la stimularea chimică a celuleleor ciliate

 este produs la stimularea electrică a celulelor ciliate
 este produs la stimularea nervoasă a celuleleor ciliate
 nici un raspuns corect
 este produs la stimularea mecanică a celuleleor ciliate

Întrebarea Nr. 112: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza canalele semicirculare:

 sunt esențiale în detectarea accelaratiei angulare

  sunt esențiale în detectarea sunetelor
 nici un raspuns corect
 sunt esențiale în menținerea refelxelor auditive
 sunt esențiale în fixarea obiectelor în spațiu

Întrebarea Nr. 113: Surditatea unilaterală este produsă prin distrugerea unilaterală a:

 lemniscului lateral
 coliculului cvadrigemen inferior
 nucleilor cohleari
 nucleului geniculat medial
 cortexului auditiv

Întrebarea Nr. 114: Alegeți răspunsurile corecte:

 Câmpurile receptoare ale receptorilor tactili învecinați coincid în parte

 Prima treaptă în transducerea senzorială este generarea potențialului receptor
 Diferite tipuri de receptori specializați răspund mai ușor la stimuli specifici
 Un stimul constant, aplicat pe un receptor tactil, va determina o rată constantă de descărcări
în axonul neuronului corespunzător receptorului
 Frecvența unui grup (tren) de potențiale de acțiune, într-o fibră nervoasă aferentă, reflectă
intensitatea stimulării asupra receptorului

Întrebarea Nr. 115: Alegeți răspunsurile corecte:

 Tractul spinotalamic lateral transmite informații de la termoreceptorii cutanați

 Toți receptori tactili sunt incapsulați
 Receptorii tactili sunt repartizați uniform pe tegument
 Termoreceptorii cutanați sunt terminații nervoase libere
 Informațiile senzoriale, de la receptorii tactili cutanați, ajung la scoarța cerebrală via
deutoneuronii din coarnele medulare posterioare

Întrebarea Nr. 116: Alegeți răspunsurile corecte:

 Durerea viscerală este neplăcută și în același timp, de obicei, slab localizată

 Algoreceptorii pot fi activați consecutiv eliberării de bradikinină
 Semnalele de la sistemul somatosenzitiv ajung în girusul precentral
 Senzațiile de durere pot fi amplificate prin stimularea cortexului somatosenzitiv primar
 Algoreceptorii sunt terminații nervoase libere

Întrebarea Nr. 117: Alegeți răspunsurile corecte:

 La lumina puternică, ambele pupile se contractă

 Mioza se produce pentru vederea de aproape
 Umoarea apoasă este un ultrafiltrat plasmatic
 Presiunea intraoculară este de 15 mm Hg, cu limite între 12-20 mm Hg
  Diametrul pupilar este controlat exclusiv de inervația parasimpatică

Întrebarea Nr. 118: Alegeți răspunsurile corecte:

 Hipermetropia se poate corecta cu lentile divergente, pentru că imaginea se focalizează

după retină
 Focalizarea ochiului este controlata de inervația parasimpatică a corpului ciliar
 În miopie, focalizarea imaginilor are loc înaintea retinei și corecția se face cu lentile
divergente
 Dacă ochiul focalizează un obiect la distanță, mușchii ciliari se contractă
 Cristalinul este cel mai important element din sistemul de refracție a ochiului

Întrebarea Nr. 119: Alegeți răspunsurile corecte:

 În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuală este optima în regiunea parafoveală

 Adaptarea completă la întuneric necesită 30 minute
 Vederea cromatică completă este posibilă în lumina obscură
 În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuala este optimă în centrul câmpului vizual
 Protanopii nu pot distinge roșu de verde, pentru că nu au pigment pentru detectarea luminii
verzi

Întrebarea Nr. 120: Alegeți răspunsurile corecte:

 Endolimfa din rampa timpanică are o compoziție similară cu plasma

 Oscioarele din urechea medie sunt esențiale pentru transmiterea eficientă a sunetelor spre
cohlee
 Limitele câmpului auditiv sunt cuprinse între 20 Hz și 20 kHz
 Urechea este mai sensibilă la frecvența între 1 kHz și 3 kHz
 Transmiterea sunetelor este mult mai afectată la pacienții la care pierderea conducerii
osoase și a conducerii aeriene a sunetelor este similară

Întrebarea Nr. 121: Alegeți răspunsurile corecte:

 La deplasarea rectilinie uniformă se stimulează celulele ciliate din creasta ampulară

 Utricula răspunde la decelerația mișcării vehiculelor
 Dacă un subiect este rotit într-un scaun, ochii săi prezintă nistagmus optokinetic
 Canalele semicirculare au rol esențial în menținerea echilibrului
 Canalele semicirculare conțin perilimfă

Întrebarea Nr. 122: Care dintre viciile de refracție se corectează cu lentile convexe:

 miopia
 prezbiția
 astigmatismul miopic
 hipermetropia
 astigmatismul hipermetropic
Întrebarea Nr. 123: Selectați afirmațiile corecte referitoare la celulele ciliate interne din
organul Corti:

 utilizează acetilcolina ca mediator chimic principal

 reprezintă receptori auditivi propriu-ziși
 nu primesc fibre eferente
 sunt aranjate pe un singur rând
 funcționează ca amplificatori

Întrebarea Nr. 124: În care din situațiile următoare o persoană nu mai percepe culorile:

 are pupila în midriază

 are tulburări de acomodație
 are leziuni retiniene în regiunea maculară
 are pupila în mioză
 are leziuni în retina periferică

Întrebarea Nr. 125: Care dintre viciile de refracție se corectează cu lentile divergente:

 hipermetropia
 astigmatismul miopic
 miopia
 astigmatismul hipermetropic
 prezbiția

Întrebarea Nr. 126: Funcția primară a oscioarelor din urechea medie de la om este:

 detectarea direcției sunetelor

 filtrarea sunetelor cu frecvență înaltă din stimulii sonori
 diferențierea sunetelor cu frecvențe diferite
 protejarea urechii de deteriorări
 amplificarea stimulilor sonori și conducerea lor spre cohlee

Întrebarea Nr. 127: Care din următoarele structuri este responsabilă de reflexul de atenuare a
transmisiei sonore?

 urechea internă
 membrana tectoria
 membrana bazilară
 mușchiul scăriței și tensor al timpanului
 urechea externă

Întrebarea Nr. 128: Selectați afirmațiile adevărate despre celulele ciliate din organul lui Corti?

 înclinarea cililor în direcție opusă, determină hiperpolarizarea celulelor și reducerea

frecvenței potențialului de acțiune
  înclinarea cililor într-o direcție, determină depolarizarea celulelor și creșterea frecvenței
potențialului de acțiune
 vibrațiile membranei bazilare antrenează celulele auditive, ale căror cili vor suferi deformări
mecanice la contactul cu membrana tectoria
 cilii auditivi situați la nivelul polului apical ai celulelor auditive externe pătrund în membrana
tectoria
 toate răspunsurile corecte

Întrebarea Nr. 129: Selectați afirmațiile adevărate despre retinenul (retinalul) din structura
pigmenților vizuali:

 este o aldehidă a vitaminei A, aceeași pentru toți pigmenții vizuali

 există sub 2 forme izomere: cis și trans trecerea din forma cis în trans se face sub acțiunea
energiei luminoase și trecerea din trans în cis are loc la întuneric
 este grupare neproteică
 retinenul + scotopsina = pigment vizual
 forma trans se combină ușor cu opsinele formând pigmentul caracteristic

Întrebarea Nr. 130: Care dintre fasciculele care pleacă de la nivelul nucleilor vestibulari
bulbari controlează echilibrul static și dinamic?

 vestibulonuclear
 a și b corecte
 toate răspunsurile corecte
 vestibulospinal
 vestibulocerebelos

Întrebarea Nr. 131: Selectați afirmațiile corecte referitor la acomodarea ochiului pentru
vederea de aproape:

 creșterea convergenței cristalinului

 scăderea convergenței cristalinului
 midriază
 convergența axelor oculare
 miozâ

Întrebarea Nr. 132: Ca urmare a absorbției energiei radiației luminoase electromagnetice, cu

lungimi de undă cuprinse între 400-750 nm, are loc următoarea translocare a pigmenților
vizuali:

 disocierea scotopsinei și metarodopsinei

 transformarea formei cis în forma trans a retinenului
 descompunerea în retinen și scotopsină
 disocierea scotopsinei
 transformarea vitaminei A în retinen

Întrebarea Nr. 133: Dacă o persoană se rotește încet spre dreapta:

  se poate observa componenta lentă a nistagmusului, inițiată de impulsuri vestibulare
 atât ochiul drept, cât și ochiul stâng deviază spre stânga
 celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal stâng se depolarizează
 stereocilii celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal se apropie de
kinocil
 a, b și c corecte

Întrebarea Nr. 134: Selectați afirmațiile corecte referitor la prezbiopie:

 punctul proxim crește

 punctul remotum scade
 puterea totală de refracție crește
 acuitatea vizuală crește
 capacitatea de a vedea obiectele la distanță scade

Întrebarea Nr. 135: Selectați afirmațiile adevărate referitor la influența luminii asupra retinei:

 crește concentrația GMPc

 crește potențialul de membrană de la nivelul fotoreceptorilor
 crește concentrația de rodopsină din fotoreceptori
 crește frecvența impulsurilor transmise de fotoreceptori
 crește conductanța sodiului la nivelul fotoreceptorilor

Întrebarea Nr. 136: Razele luminoase determină următoarele modificări la nivelul retinei:

 depolarizarea celulelor cu conuri

 activarea fosfodiesterazei
 formarea de cis-retinol din rodopsină
 conversia GTP în GMPc
 inactivarea celulelor cu bastonașe

Întrebarea Nr. 137: Acomodarea vizuală pentru vederea de aproape implică următoarele
mecanisme:

 contracția fibrelor musculare circulare ale irisului și ale mușchilor ciliari sub control vegetativ
parasimpatic (nervul III cranian)
 scăderea convergenței cristalinului de la 30 la 15 dioptrii
 covergența axelor vizuale
 contracția fibrelor musculare radiare ale irisului
 secreția de noradrenalină, în fibrele nervoase simpatice

Întrebarea Nr. 138: Midriaza implică următoarele procese, cu excepția:

 relaxării fibrelor musculare circulare ale irisului

 transmiterii impulsurilor prin ganglionul cervical superior
 descărcărilor nervoase simpatice
 contracției fibrelor musculare radiare ale irisului
  stimulării nucleului Behterev

Întrebarea Nr. 139: Următoarele afirmații despre ochi sunt adevărate, cu excepția:

 punctul focal la ochiul emetrop este pe retină

 punctul focal la ochiul hipermetrop este înapoia retinei
 cu ajutorul lentilelor biconvexe convergente poate fi corectată miopia
 punctul focal la ochiul miop (hipometrop) este înaintea retinei
 cu ajutorul lentilelor biconcave divergente poate fi corectată hipermetropia

Întrebarea Nr. 140: Aparatul vestibular se caracterizează prin următoarele, cu excepția:

 adaptarea crescută a receptorilor maculări, care descarcă impulsuri, chiar și în absența

mișcărilor capului
 capacitatea de a detecta accelerația angulară, prin receptorii din creasta amputară
 capacitatea de a detecta accelerația liniară, prin receptorii din macula
 prezența endolimfei în canalele semicirculare membranare
 potențialele de acțiune de la nivelul receptorilor vestibulari sun transmise spre nucleii motori
ai nervilor cranieni și spre paleocerebel, prin nucleii vestibulari bulbari

Întrebarea Nr. 141: Selectați afirmațiile incorecte referitor la ochi:

 numai celulele cu conuri se adaptează la întuneric

 pata galbenă (macula lutea) este în dreptul axului vizual
 lumina determină un reflex pupiloconstrictor parasimpatic
 umoarea apoasă este secretată în camera posterioară și este drenată în cea anterioară
 aparatul dioptric ocular este format din cornee și cristalin și are o putere totală de refracție de
60 dioptrii

Întrebarea Nr. 142: Selectați afirmațiile corecte referitor fotoreceptori:

 conțin pigmenți vizuali numiți rodopsină în celulele cu bastonașe și iodopsinâ în celulele cu

conuri
 fac sinapsă direct cu ganglionii multipolari din retină
 prezintă pigmenți cu aceeași absorbantă pentru energia luminoasă
 prezintă mecanisme comune de fotorecepție, amplitudinea potențialului generator este
proporțională cu logaritmul intensității luminoase
 produc potențiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmenților, ceea ce determină
modificări ale conductanței ionice

Întrebarea Nr. 143: Care dintre defectele optice necesită corectarea cu lentile bifocale?

 astigmatismul
 hipermetropia
 miopia
 strabismul
  presbitismul

Întrebarea Nr. 144: Care din următoarele afirmații sunt incorecte? Fovea centralis este
suprafața retinei unde:

 lipsesc celulele cu bastonașe

 acuitatea vizuală este maximă
 sensibilitatea la lumină este mai mare față de alte arii din retină
 concentrația celulelor cu conuri este maximă
 nervul optic părăsește globul ocular și arterele globului ocular intră

Întrebarea Nr. 145: Care din următoarele afirmații sunt incorecte?

 mușchii irisului și mușchii corpului ciliar sunt mușchi netezi care constituie mușchii intrinseci
ai globului ocular
 corpul celulelor vizuale receptoare este situat mai departe de coroidă,față de segmentele
externe ale celulelor
 pata oarbă nu participa în fotorecepție
 pata oarbă (papila optică) reprezintă locul de ieșire a nervului optic din globul ocular și este
situată medial și inferior de pata galbenă
 stratul plexiform extern este reaizat de sinapsele dintre neuronii bipolari și celulele
ganglionare

Întrebarea Nr. 146: Care din următoarele enunțuri sunt incorecte?

 puterea de acomodare crește cu vârsta datorită scăderii elasticității cristalinului

 vederea diurnă colorată, la lumină puteinică este asigurată de celulele cu conuri
 punctul remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poale fi văzut
clar, fără efort acomodativ
 punctul proxim reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut
clar, cu efort acomodativ maxim
 nictalopia apare în avitaminoza A, când este compromisă adaptarea la întuneric

Întrebarea Nr. 147: Dacă lumina pătrunde într-un ochi:

 este stimulat reflexul contralateral pupilioconstrictor parasimpatic

 pupila ipsi- și contralaterală se micșorează
 nici un răspuns corect
 au loc modificări pupilare, dacă nervul II cranian este secționat bilateral
 este stimulat reflexul ipsilateral pupilodilatator simpatic

Întrebarea Nr. 148: Care din următoarele afirmații sunt incorecte?

 mioza este produsă la acomodarea la distanță

 midriaza este produsă prin ischemfe cerebrală
 mioza este produsă de substanțe ca morfina
 mioza este produsă de anxietate
  midriaza este produsă de substanțe parasimpaticolitice ca și atropină

Întrebarea Nr. 149: Transecțiunea pe calea optică produce:

 pierderea vederii în câmpurile nazal și temporal a unui singur ochi, dacă secțiunea s-a
efectuat la nivelul nervului optic respectiv
 pierderea vederii în câmpul temporal al ochiului contralateral și în câmpul nazal al ochiului
ipsilateral, dacă secțiunea interesează tractul optic
 pierderea vederii în câmpurile temporale ipsilaterale și temporale contralaterale, dacă s-a
efectuat transecțiunea totală a nervului optic
 nici un răspuns corect
 pierderea vederii numai în câmpurile temporale la ambii ochi, dacă secțiunea este totală și
interesează chiasma optică

Întrebarea Nr. 150: Selectati afirmatiile corecte:

 contracția mușchiului ciocanului reduce vibrațiile timpanului la sunete prea puternice

 amplitudinea vibrațiilor timpanului este maximă, când presiunile pe cele 2 fețe ale sale sunt
egale
 căile și centrii acustici au o organizare tonală
 trompa lui Eustachio echilibrează presiunea aerului din urechea medie, cu cea din urechea
internă
 distrugerea ariilor auditive primare provoacă surditate, însă distrugerea ariilor auditive
secundare provoacă afazie auditivă

Întrebarea Nr. 151: Selectati afirmatiile corecte:

 endolimfa comunică prin apeductul vestibulului osos cu lichidul cefalorahidian

 endolimfa are o concentrație de Na+ și de K+ asemănătoare lichidului extracelular
 endolimfa se găsește în labirintul osos
 endolimfa are o concentrație de Na+ mai mare ca în lichidul extracelular
 endolimfa prezintă variații de presiune, care fac să vibreze membrana bazilară, dacă a avut
loc transmisia prin urechea externă, medie și perilimfă

Întrebarea Nr. 152: Impulsurile prin nervul auditiv (cohlear) drept:

 sunt inițiate prin stimularea celulelor receptoare din organul Corti

 a și c corecte
 sunt transmise spre nucleii cohleari
 rezultă din stimularea ariei auditive din lobul occipital
 rezultă din stimularea neuronilor din corpul geniculat metatalamic

Întrebarea Nr. 153: Selectați afirmațiile corecte:

 senzația de gust este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează în

neocortex
  senzația de tact este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează în
neocortex
 senzația de gust și miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează
în neocortex
 senzația de accelerație este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează
în neocortex
 senzația de miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează în
neocortex

Întrebarea Nr. 154: Selectați formulările incorecte:

 primul neuron situat pe segmentul de conducere gustativ face sinapsă în nucleul solitar
 neuronul receptor olfactiv face sinapsă cu celulele mitrale din bulbul olfactiv
 fibrele protoneuronului gustativ sunt cuprinse în nervii cranieni VII, IX și X
 rinencefalul îndeplinește în totalitate funcțiile olfactive
 mugurii gustativi sunt situați numai pe limbă
 iritantele nazale ca menta, mentolul și clorul stimulează neuronii trigeminali și inițiază
lăcrimare, strănut și inhibiție respiratorie

Întrebarea Nr. 155: Selectați afirmațiile corecte referitor la acuitatea vizuală normală a
ochiului uman:

 a, b, c, d corecte
 se reduce de 5-10ori în afara ariei foveale, și devine tot mai slabă la periferia retinei
 are valoarea de 45 secunde de arc
 este maximă la nivelul foveei centrale
 este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase

Întrebarea Nr. 156: Selectați afirmațiile corecte referitor la umoarea apoasă:

 este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele
extraoculare
 este permanent formată la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/ min)
 circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă și ajunge în camera anterioară a
ochiului
 toate răspunsurile sunt corecte
 contribuie la reglarea volumului și presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20
mm Hg

Întrebarea Nr. 157: Selectați afirmațiile corecte referitor la ciclul vizual retinian al rodopsinei
(purpurul vizual):

 depinde de prezența vitaminei A pentru formarea de novo a retinalului

 toate răspunsurile sunt corecte
 cuprinde resinteza sa, catalizată enzimatic de retinal-izomerază
 cuprinde descompunerea ei de către energia luminoasă într-un interval de o trilionime de
secundă (psec)
  depinde de sinteza 11-cis-retinolului, care se combină cu scotopsina și regenerează
rodopsină

Întrebarea Nr. 158: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează potențialul receptor al

bastonașelor:

 doar b și d corecte
 este un potențial de hiperpolarizare, produs prin creșterea negativității interioare a
membranei
 potențialul receptor durează ceva mai mult de o secundă și este proporțional cu logaritmul
intensității luminoase
 este un potențial de depolarizare
 descompunerea rodopsinei scade conductanța pentru Na+, la nivelul membranei
segmentare externe

Întrebarea Nr. 159: Selectați enzimele ce intervin în cascada chimică de la nivelul

bastonașelor, care explică sensibilitatea deosebită a acestora la întuneric:

 rodopsină activată
 transducina
 adenilat ciclaza
 fosfodiesteraza activată
 rodopsinkinaza

Întrebarea Nr. 160: Neuromediația sinaptică din retină se realizează cu următoarele

substanțe:

 noradrenalină, adrenalină, histamină

 GABA, glicină, glutamat
 TRH, GnRH, enkefaline și beta-endorfine
 acetiicolinâ, dopamină, serotonină
 PIV, CCK, neurotensinâ, histamină

Întrebarea Nr. 161: Resinteza GMPc, în citoplasmă fotoreceptorilor, depinde de:

 inhibarea fosfodiesterazei activate de lumină

 creșterea concentrației de Ca2+ în fotoreceptori
 toate răspunsurile sunt corecte
 activarea guanilil ciclazei
 creșterea concentrației de Na+ în fotoreceptori

Întrebarea Nr. 162: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează sensibilitatea spectrală a

celor 3 tipuri de conuri, conform teoriei tricromatice pentru percepția culorilor:

 este determinată de pigmenții din conuri (combinații de retinal și fotopsină), care le conferă
sensibilitate la culorile albastru, verde și roșu
  este asemănătoare curbelor de absorbție a luminii, de către cele 3 tipuri de pigmenți
fotosensibili
 poate fi influențată de absența conurilor receptoare, pentru o anumită culoare și de numărul
crescut compensator al conurilor, pentru celelalte culori
 a și c corecte
 b și c corecte

Întrebarea Nr. 163: Selectați afirmațiile incorecte:

 celulele ganglionare sunt de 3 tipuri. W, X și Y celulele W reprezintă peste 50% și au rol în

transmiterea imaginilor vizuale și percepția culorilor
 transmiterea majorității semnalelor din retină se face prin conducere electronică, nu prin
potențialul de acțiune, ceea ce permite conducerea gradată a intensității semnalului
 circuitul neuronal al retinei este organizat dinspre coroidă astfel: fotoreceptori → celule
orizontale → celule bipolare → celule amacrine → celule ganglionare
 inhibiția laterală prin celulele orizontale, determină creșterea acuității vizuale
 inhibiția laterală suplimentara prin unele celule amacrine, contribuie la creșterea contrastului
vizual

Întrebarea Nr. 164: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează neuronii bipolari din retină:

 pot fi depolarizanți și, în acest caz descarcă semnale excitatorii în căile vizuale
 asigură un mecanism secundar de inhibiție laterală
 doar b și c corecte
 pot fi hiperpolarizanți și în acest caz descarcă semnale inhibitorii în căile vizuale
 doar a și b corecte

Întrebarea Nr. 165: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează celulele ganglionare din
retină:

 prezintă un răspuns „on-of" în funcție de modificările intensității luminoase

 toate răspunsurile corecte
 transmit semnal sub formă de potențiale de acțiune continue, spontane
 semnalele vizuale se suprapun pe fondul potențialului de acțiune
 au axoni lungi, care formează nervul optic, chiasma optică și tractusul optic

Întrebarea Nr. 166: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează nucleul geniculat

dorsolateral (corpul geniculat lateral):

 toate răspunsurile corecte

 are 6 straturi celulare care primesc diferențiat semnale de la retina temporală ipsilaterală și
cea nazală heterolaterală
 conține neuroni magnocelulari, care primesc semnale de la celulele ganglionare X și neuroni
parvocelulari care primesc semnale de la celulele ganglionare Y
 filtrează transmiterea semnalelor spre cortexul vizual
 este un nucleu de releu între axonii tractului optic și neuronii ai căror axoni formează tractul
geniculocalcarin
Întrebarea Nr. 167: Selectați enunțurile incorecte:

 fuzionarea imaginilor vizuale de la cei doi ochi, în puncte corespondente, se produce printr-
un mecanism neuroumoral
 între ochi - creier-mușchii extrinseci se poate descrie un mecanism de feedback, care
determină fixarea ochilor într-un punct anume din câmpul vizual
 cortexul vizual percepe în principal linii și margini, în locul suprafețelor plane din cadrul
imaginii vizuale
 semnalele din diferite părți ale retinei sunt localizate în cortexul vizual primar diferit: aria
maculară →polul occipital semnalele periferice din retină→ anterior de polul occipital, în
cercuri concentrice
 cortexul vizual primar (cortexul striat) ocupă aria fisurii călcărine și se întinde către polul
occipital, pe fața medială a emisferei

Întrebarea Nr. 168: În transmiterea sunetului spre fereastra ovală nu intervine:

 reflexul de atenuare
 mușchii scăriței și tensor al timpanului
 sistemul osicular
 cohleea
 membrana timpanică

Întrebarea Nr. 169: În procesul de rezonanță, care apare în cohlee, participă în mod diferit
următoarele elemente:

 lungimea și rigiditatea fibrelor bazilare

 cantitatea de lichid din rampa medie
 cantitatea de lichid din rampa vestibulară
 cantitatea de lichid din rampa timpanică
 toate răspunsurile sunt corecte

Întrebarea Nr. 170: Principiul localizării în determinarea înălțimii (frecvenței) sunetului, se

referă la detectarea diferitelor frecvențe sonore, în raport:

 de locul unde membrana tectoria este cel mai mult stimulată

 de locul unde membrana Reissner este cel mai mult stimulată
 de tipul de celule ciliate stimulate (externe sau interne)
 a și d
 de locul unde membrana bazilară este cel mai mult stimulată

Întrebarea Nr. 171: Hărțile tonotopice din cortexul auditiv primar și ariile auditive de asociație,
se referă la analiza sunetelor, după caracteristicile lor specifice:

 după intensitate
 după direcție
 c și d
 după frecvențe
  după secvențialitate (secvență de tonuri)

Întrebarea Nr. 172: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează mugurii gustativi:

 prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi

 nu prezintă adaptabilitate
 sunt sensibili și la stimuli termici și de durere
 conțin celule gustative
 sunt chemoreceptori pentru substanțe sapide, insipide, odorante și inodore

Întrebarea Nr. 173: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează simțul gustativ:

 intervine în reflexele salivare necondiționate

 are rol în controlul dietei în raport de preferință
 împreună cu olfacția, are și o componentă emoționala, contribuind la elaborarea unor stări
afective complexe de plăcere și neplăcere
 toate răspunsurile sunt corecte
 oferă informații asupra calității alimentelor introduse în gură

Întrebarea Nr. 174: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează senzațiile primare ale
mirosului:

 sunt mirosurile putrid, pătrunzător (înțepător) eteric, mentolat, floral, de camfor și de mosc
 sunt parțial și încă puțin cunoscute
 au fost grupate în baza testelor fiziologice și în funcție de agenții stimulanți în 7 clase
 toate răspunsurile sunt corecte
 în baza studiilor genetice senzațiile primare depășesc numărul de 100

Întrebarea Nr. 175: Transmiterea semnalelor olfactive de la receptori spre cortexul olfactiv
urmează traseul:

 bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex

 membrana olfactivă → bulb olfactiv → tract olfactiv → cortex
 membrana olfactivă → nerv olfactiv → bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex
 cilii olfactivi ai veziculelor olfactive ale protoneuronului → axonii protoneuronului (nervul I) →
celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→ cortex
 axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→
cortex

Întrebarea Nr. 176: Selectați caracteristicile ariilor corticale olfactive foarte vechi (
arhicortexul olfactiv):

 controlul învățat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice
 a și b
 reflexe olfactive primitive
 analiza conștientă a mirosului și perceperea corectă a olfacției
  reflexe condiționate olfactive mai complicate

Întrebarea Nr. 177: Selectați caracteristicile ariilor corticale olfactive vechi( paleocortexul
olfactiv):

 controlul învățat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice
 a și c
 analiza conștientă a mirosului și perceperea corectă a olfacției
 reflexe condiționate olfactive mai complicate
 reflexe olfactive primitive

Întrebarea Nr. 178: Selectați caracteristicile ariilor corticale olfactive noi (neocortexul
olfactiv):

 reflexe olfactive primitive

 controlul învățat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice
 analiza conștientă a mirosului și perceperea corectă a olfacției
 b și d
 reflexe condiționate olfactive mai complicate

Întrebarea Nr. 179: Care sunt localizările ariilor olfactive foarte vechi (arhicortexul olfactiv)?

 talamus (nucleul dorsomedial) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal

 aria olfactivă laterală: cortexul piriform și prepiriform, porțiunea corticală a nucleilor
amigdalieni
 aria olfactivă medială: nuclei situați anterior și superior de hipotalamus
 a și c
 b și c

Întrebarea Nr. 180: Care sunt localizările ariilor olfactive vechi (paleocortexul olfactiv)?

 ) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal

 a și c
 aria olfactivă laterală: cortexul piriform și prepiriform, porțiunea corticală a nucleilor
amigdalieni
 b și c
 aria olfactivă medială: nuclei situați anterior și superior de hipotalamus

Întrebarea Nr. 181: Care sunt localizările ariilor olfactive noi ( neocortexul olfactiv)?

 talamus (nucleul dorsomedia!) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal

 a și c
 aria olfactivă laterală: cortexul piriform și prepiriform, porțiunea corticală a nucleilor
amigdalieni
 b și c
 aria olfactivă medială: nuclei situați anterior și superior de hipotalamus
Întrebarea Nr. 182: Selectați afirmațiile corecte ce se referă la rolul simțului olfactiv:

 are rol în detectarea intensității agenților odoranți

 are rol de apărare, de avertizare, de sesizare a substanțelor alimentare în putrefacție și a
substanțelor toxice poluante
 are rol în detectarea prezenței sau absenței agenților odoranți
 toate răspunsurile sunt corecte
 are rol în mecanismele stimulatorii sau inhibitorii în relațiile intersexuale

Întrebarea Nr. 183: Selectați afirmațiile corecte ce se referă la stimularea celulelor olfactive
prin stimuli chimioolfactivi:

 este posibilă dacă substanțele sunt volatile și dacă se dizolvă în lichidul care acoperă
mucoasa olfactivă
 se face cu participarea unor proteine de legare a substanțelor odorante, situate la nivelul
membranelor cililor
 are loc la nivelul cililor
 toate răspunsurile sunt corecte
 poate fi explicată prin teoria mesagerului secund: stimul → proteine de legare (receptori
membranari) → activarea proteinei Gs cuplată cu proteina receptoare →activarea
adenilatciclazei →formarea cAMP → deschiderea unor canale ionice membranare→influx de
Na+ → depolarizarea membranei celulei receptoare

Întrebarea Nr. 184: Olfacția și simțul gustului au următoarele roluri comune:

 evitarea locurilor cu aer viciat

 favorizarea reflexelor secretorii digestive
 procurarea și selectarea hranei
 recunoașterea partenerului sexual la animale
 evitarea alimentelor alterate

Întrebarea Nr. 185: Analizatorii olfactiv și gustativ au următoarele elemente comune:

 receptorii sunt chemoreceptori

 adaptarea receptorilor este rapidă
 sunt rudimentare la om
 prezintă aceeași importanță la om
 stimularea receptorilor se face după dizolvarea substanțelor excitante, care interacționează
specific cu receptorul

Întrebarea Nr. 186: Alegeți afirmațiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină
senzația primară de acru:

 a și c adevărat
 sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
 sunt substanțe organice cu lanț lung, care conțin azot și alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina,
chinina)
  sunt acizi organici și anorganici
 sunt substanțe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide

Întrebarea Nr. 187: Alegeți afirmațiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină
senzația primară de sărat:

 b și c adevărat
 sunt substanțe organice cu lanț lung, care conțin azot și alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina,
chinina)
 sunt substanțe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
 sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
 sunt acizi organici și anorganici

Întrebarea Nr. 188: Alegeți afirmațiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină
senzația primară de dulce:

 sunt substanțe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
 b și d adevărat
 sunt acizi organici și anorganici
 sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
 sunt substanțe organice cu lanț lung, care conțin azot și alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina,
chinina)

Întrebarea Nr. 189: Alegeți afirmațiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină
senzația primară de amar:

 a și b adevărat
 sunt substanțe organice cu lanț lung, care conțin azot și alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina,
chinina)
 sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
 sunt substanțe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
 sunt acizi organici și anorganici

Întrebarea Nr. 190: Selectați afirmațiile adevărate ce reiese din mecanismul stimulării
mugurelui gustativ:

 fiecare tip de receptor răspunde la cel puțin 2 tipuri de substanțe sapide, proprietate ce
permite potențarea gusturilor
 nespecificitatea mugurilor pentru stimulii gustativi primari și secundari
 depolarizarea celulei gustative, cu transformarea potențialului de repaus în potențial de
recepție pentru gust
 toate răspunsurile corecte
 că substanțele sapide se leagă de molecule proteice receptoare de la nivelul membranei
microvililor, în consecință se deschid sau se închid unele canalele ionice și membrana
celulei se depolarizează

Întrebarea Nr. 191: Adaptarea la un stimul senzorial produce:

  oboseala receptorului
 amplificarea senzației, dacă stimulul este aplicat repetat
 diminuarea senzației, dacă stimulul este aplicat intermitent
 diminuarea senzației, dacă stimulul este aplicat nemodificat mai mult timp
 localizarea senzației, dacă stimulul este aplicat în același loc

Întrebarea Nr. 192: Care dintre următoarele senzații nu sunt inițiate de la nivelul terminațiilor
nervoase libere?

 senzația de gâdilat
 senzația de rece
 durerea
 gustul
 atingerea

Întrebarea Nr. 193: Senzația de atingere a unei mâini nu poate fi produsă prin stimularea:

 suprafeței corticale a mâinii din aria somestezică I de partea opusă zonei stimulate
 neuronilor din tractul spinotalamic lateral, care primesc aferente de la mână
 suprafeței talamice a mâinii de partea opusă zonei stimulate
 a și c corecte
 neuronilor aferenți de la mână spre măduva spinării

Întrebarea Nr. 194: Precizați asocierile incorecte de mai jos, referitoare la receptori:

 celule ciliate - epiteliu gustativ

 celule ciliate - epiteliu olfactiv
 presoreceptori - sinus carotidian și aortic
 chemoreceptori - corpuscul carotidian și aortic
 celule ciliate - organ Corti

Întrebarea Nr. 195: Care din următoarele senzații sunt supuse facilitării și inhibiției în
sistemul nervos central?

 senzația de cald
 durerea
 atingerea
 auzul

Întrebarea Nr. 196: Acomodarea vizuală la vederea de aproape implică:

 relaxarea mușchiului circular al irisului

 creșterea tensiunii în ligamentul suspensor al cristalinului
 scăderea curburii cristalinului
 creșterea presiunii intraoculare
 contracția mușchiului ciliar
Întrebarea Nr. 197: În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a
conurilor:

 întreaga retină
 pata galbenă
 regiunea parafoveală
 fovea centralis
 pata oarbă

Întrebarea Nr. 198: În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a
bastonașelor:

 regiunea parafoveală
 întreaga retină
 pata galbenă
 fovea centralis
 pata oarbă

Întrebarea Nr. 199: Vitamina A este un precursor pentru sinteza:

 scotopsinei
 melatoninei
 pigmenților irisului
 colesterolului
 retinenului

Întrebarea Nr. 200: Selectați afirmațiile adevărate referitoare la fovea centralis:

 este zona în care se găsesc numai celule cu conuri

 este zona cu acuitate vizuală maximă
 este depresiunea centrală, cu suprafață de 1,5 mm2 de la nivelul maculei lutea
 este zona cu pragul de sensibilitate luminoasă cel mai scăzut
 este zona cea mai bogată în celule cu bastonașe

Întrebarea Nr. 201: Care din afirmațiile de mai jos sunt incorecte?

 dacă suprafața retinei este egal luminată, centrii corticali nu mai pot discrimina obiectele din
jur
 imaginea formată pe retină de aparatul dioptric ocular este reală, dreaptă și egală cu obiectul
 vederea diurnă cromatică este caracteristică retinei periferice, iar cea nocturnă în alb-negru
este caracteristică retinei centrale
 unitatea funcțională retiniana este formată dintr-o celulă multipolară împreună cu celulele
bipolare și fotoreceptoare aflate în relații sinaptice
 adaptarea la întuneric are ioc în 2 faze: o fază rapidă și apoi o fază lentă, care durează
împreună 20 de minute

Întrebarea Nr. 202: Unde este localizat centrul salivar:

  in cerebel
 in talamus
 in bulbul rahidian
 in diencefal
 in mezencefal

Întrebarea Nr. 203: La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva:

 cartofi
 carne
 pesmeti
 piine
 unt

Întrebarea Nr. 204: La ce nivel al tubului digestiv actioneaza numai mecanismul nervos de
reglare a secretiei digestive:

 stomac
 intestin gros
 cavitatea bucala si stomac
 intestin subtire
 cavitate bucala

Întrebarea Nr. 205: Ce mediator se elimina in terminatiunile coardei timpanice, care inerveaza
glanda submaxilara:

 dopamina
 adrenalina
 glicina
 acetilcolina
 noradrenalina

Întrebarea Nr. 206: Care-i actiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare:

 vasodilatatie
 vasoconstrictie
 initial vasodilatatie apoi vasoconstrictie
 initial vasoconstrictia apoi vasodilatatia
 nu actioneaza

Întrebarea Nr. 207: Care dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric:

 oxintice (parietale)
 toate trei
 mucoase (auxiliare)
 primele doua
  peptici (principale)

Întrebarea Nr. 208: Care dintre celulele glandelor stomacale secreta acidul clorhidric:

 toate trei
 mucoase (auxiliare)
 peptice (principale)
 primele doua
 oxintice (parietale)

Întrebarea Nr. 209: Care dintre celulele glandelor stomacale secreta mucina:

 primele doua
 peptice (principale)
 toate trei
 mucoase (auxiliare)
 oxintice (parietale)

Întrebarea Nr. 210: La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala:

 lapte
 zahar
 piine
 carne
 egal

Întrebarea Nr. 211: Precizati care este locul de secretie al hormonului gastro-gastrinei:

 pancreasul
 cavitatea bucala
 tot traseul tubului digestiv
 portiunea pilorica a stomacului
 duodenul

Întrebarea Nr. 212: Care din functiile enumerate ii apartin enterokinazei:

 scindeaza proteinele
 scindeaza lipidele
 serveste ca excitant umoral in secretia sucului pancreatic
 activeaza tripsinogenul
 intensifica motorica stomacului

Întrebarea Nr. 213: Valoarea pH-ului sucului pancreatic:

 7,0-7,8
 1,8-2,5
 6,5-7,0
  7,8-8,4
 8,8-9,0

Întrebarea Nr. 214: Care din enzimele enumerate nu-i apartin sucului pancreatic:

 primele doua
 pepsina
 gelatinaza
 carboxipolipeptidaza
 chimotripsina

Întrebarea Nr. 215: Reglarea secretiei pancreatice are loc cu participarea sistemului nervos:

 corect B si C
 corect A si B
 parasimpatic
 simpatic
 somatic

Întrebarea Nr. 216: In reglarea umorala a secretiei pancreatice participa:

 gastrina
 colecistokinina
 toate raspunsurile corecte
 acetilcolina
 secretina

Întrebarea Nr. 217: In componenta sucului pancreatic se contin urmatoarele grupuri de

fermenti:

 proteaze
 lipaze
 primele doua
 carboxipolipeptidaze
 A,B,C-corect

Întrebarea Nr. 218: Miscarile de foame ale stomacului se datoreaza:

 senzatiilor de durere determinate de lipsa alimentelor din stomac

 nici un raspuns corect
 secretiei crescute de suc gastric
 contractiei musculaturii stomacului gol
 lipsei alimentelor din stomac

Întrebarea Nr. 219: In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a:

 lipidelor
  zaharozei
 glucozei
 amidonului preparat
 proteinelor

Întrebarea Nr. 220: Care din enzimele enumerate sunt secretate sub forma inactiva:

 chimotripsina
 carboxipolipeptidaza
 Toate raspunsurile corecte
 pepsina
 tripsina

Întrebarea Nr. 221: In urma digestiei gastrice se formeaza o pasta omogena, semifluida cu
reactie acida numita:

 substanta alimentara
 chim intestinal
 bol alimentar
 chim gastric
 bol fecal

Întrebarea Nr. 222: Evacuarea continutului gastric in duoden depinde de:

 consistenta continutului gastric

 presiunea osmotica a continutului gastric
 pH-ul continutului gastric si intestinal
 gradul de umplere a duodenului
 toate raspunsurile corecte

Întrebarea Nr. 223: Sarurile biliare au rol in:

 favorizarea absorbtiei vitaminelor liposolubile

 emulsionarea grasimilor
 stimularea secretiei biliare
 toate raspunsurile corecte
 activarea lipazelor pancreatice

Întrebarea Nr. 224: Pigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare ai:

 mioglobinei
 trombocitelor
 hemoglobinei
 leucocitelor
 sarurilor biliare

Întrebarea Nr. 225: Unde are loc absorbtia maxima a apei in tubul digestiv:
  stomac
 ileon
 jejun
 colon
 toate raspunsurile corecte

Întrebarea Nr. 226: Care din substantele enumerate se absorb prin mecanism activ:

 ionii Na+, K+
 aminoacizii
 glucoza, fructoza, galactoza
 ionii de Ca ++
 toate raspunsurile corecte

Întrebarea Nr. 227: Care din functiile enumerate nu-i corespund salivei

 excretorie
 respiratorie
 termoreglare
 digestiva
 facilitarea vorbirii

Întrebarea Nr. 228: Senzatia de satietate este determinata de:

 concentratia sodiului plasmatic

 concentratia proteinelor plazmatice
 concentratia intracelulara a glucozei
 volumul lichidului extracelular
 presiunea sangvina

Întrebarea Nr. 229: Catre hormonii intestinali se atirna:

 pancreozimina
 toate raspunsurile corecte
 secretina
 polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP)
 enterogastronul

Întrebarea Nr. 230: Ce are loc cu glucoza absorbita din intestin in sânge?

 se oxideaza eliminând energie

 se transforma in grasimi
 toate raspunsurile corecte
 se transforma in glicogen
 circula prin sânge

Întrebarea Nr. 231: Care din substantele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic
  noradrenalina
 acetilcolina
 gastrina
 adrenalina
 atropina

Întrebarea Nr. 232: Care este stimulul adecvat pentru declansarea defecatiei:

 umplerea vezicii urinare

 destinderea ampulei rectale in urma patrunderii in rect a materiilor fecale
 stimularea simpatica
 contractia diafragmului
 contractia musculaturii peretelui abdominal

Întrebarea Nr. 233: In intestinul subtire au loc urmatoarele tipuri de miscari:

 segmentare
 toate raspunsurile corecte
 peristaltice
 tonice
 pendulare

Întrebarea Nr. 234: Care din procesele enumerate nu au loc in intestinul gros:

 reabsorbtia sarurilor biliare

 absorbtia apei
 sinteza vitaminelor K si B1 (tiamina)
 secretia mucinei
 formarea de indol si scatol

Întrebarea Nr. 235: In ce consta rolul excretor al salivei

 eliminarea unor medicamente (ca stricnina,chinina)

 eliminarea unor virusi (ca cel al rabiei)
 eliminarea plumbului, mercurului ,bismutului
 eliminarea prin saliva a ureei, acidului uric si amoniacului
 toate raspunsurile corecte

Întrebarea Nr. 236: Cum actioneaza sucul pancreatic asupra cantitatii enterokinazei din sucul
intestinal

 mareste
 actioneaza numai in prezenta bilei
 la inceput mareste apoi micsoreaza
 nu actioneaza
 micsoreaza
Întrebarea Nr. 237: Care din vitaminele enumerate sunt sintetizate de bacteriile intestinului
gros:

 toate raspunsurile corecte

 vitamina K
 vitamina B12
 tiamina (B1)
 riboflavina (B2)

Întrebarea Nr. 238: Secretia pancreatica este stimulata de:

 pancreozimina
 secretina
 gastrina
 acetilcolina
 toate raspunsurile corecte

Întrebarea Nr. 239: Care din enzimele enumerate nu intra in componenta sucului pancreatic

 tripsina
 carboxipolipeptidaza
 nici una din enzimele enumerate
 chimotripsina
 pepsina

Întrebarea Nr. 240: Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subtire

 insulina
 secretina
 colecistokinina
 gastrina
 serotonina

Întrebarea Nr. 241: Care din miscarile de segmentare sunt caracteristice pentru intestinul
subtire

 segmentare neregulata
 segmentare regulata
 segmentare regulata slaba
 segmentare izolata
 toate raspunsurile corecte

Întrebarea Nr. 242: Sucul gastric «de apetit» se elimina in urmatoarele faze:

 intestinala
 in toate trei faze
 cerebrala
  stomacala
 numai in faza cerebrala si stomacala

Întrebarea Nr. 243: Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele
salivare

 secretie seroasa, de volum mare, saraca in enzime

 secretie seromucoasa, de volum mare, cu continut enzimatic variabil, fara efect vascular
 secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime
 vasoconstrictie
 vasodilatatie

Întrebarea Nr. 244: Care dintre fazele deglutitiei este involuntara:

 esofagiana
 bucala
 nici una
 faringiana
 toate

Întrebarea Nr. 245: Care din functiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului
gastric

 scindeaza lipidele
 provoaca denaturarea si tumefierea proteinelor
 transforma pepsinogenul in pepsina
 creaza mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric
 scindeaza proteinele

Întrebarea Nr. 246: Care din enzimele enumerate nu sunt componente ale sucului gastric

 gelatinaza
 ptialina
 maltaza
 pepsinogenul
 chimozina

Întrebarea Nr. 247: Care din secretiile digestive nu contin nici o enzima cu rol in digestie

 bila
 secretia glandelor submaxilare si sublinguale
 secretia glandelor gastrice
 secretia glandelor mucoase din intestinul gros
 secretia glandelor parotide

Întrebarea Nr. 248: Care sunt efectele actiunii colecistokininei in secretia biliara:
  determina contractia colecistului
 produce inchiderea sfincterului Oddi
 formeaza pigmentii biliari
 produce cresterea secretiei de bila in ficat
 determina relaxarea sfincterului Oddi

Întrebarea Nr. 249: Asupra lipidelor emulsionate actioneaza:

 lipaza pancreatica
 sarurile biliare
 pepsinele
 lipaza gastrica
 lipaza intestinala

Întrebarea Nr. 250: De ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros:

 de starea valvulei iliocecale

 de starea sfincterului Oddi
 de calitatea si cantitatea continutului intestinului subtire
 de gradientul de presiune dintre intestinul subtire si gros
 de starea sfincterului piloric

Întrebarea Nr. 251: Substantele organice comune din saliva si sucul gastric sunt:

 mucina
 pepsina
 ureea,acidul uric
 lizozimul
 amilaza si lipaza

Întrebarea Nr. 252: In ce consta rolul de protectie al salivei:

 reglarea pH-ului mediului intern

 scindarea amidonului
 umectarea mucoasei cavitatii bucale
 actiunea antimicrobiana
 lavajul cavitatii bucale de resturi alimentare

Întrebarea Nr. 253: Scindarea proteinelor are loc in urmatoarele portiuni ale tractului digestiv:

 esofag
 intestinul subtire
 intestinul gros
 cavitatea bucala
 stomac

Întrebarea Nr. 254: Hormonul intestinal enterogastronul indeplineste urmatoarele functii:

  intensifica motilitatea intestinului
 inhiba motilitatea stomacului
 contribuie la absorbtia grasimilor
 inhiba secretia gastrica
 intensifica secretia pancreatica exocrina

Întrebarea Nr. 255: Care din factorii umorali stimuleaza secretia pancreatica:

 tiroxina
 gastrina
 secretina
 pancreozimina
 adrenalina

Întrebarea Nr. 256: Colesterolul endogen este un component al:

 sucului pancreatic
 bilei
 sucului intestinal
 sucului gastric
 salivei

Întrebarea Nr. 257: Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de:

 xerostomie
 bulemie
 hiposalivatie
 sialoree
 hipersalivatie

Întrebarea Nr. 258: Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:

 bila nu contine enzime digestive

 pH-ul salivar creste odata cu cresterea ratei secretiei
 bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin miscari segmentare
 saliva contine o enzima, care degradeaza amidonul
 deglutitia este un act pur voluntar absolut (complet)

Întrebarea Nr. 259: Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:

 colecistokinina inhiba secretia gastrica

 factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice
 HCl este secretat de catre celulele parietale (oxintice)
 secretia gastrica nu este declansata, pana cind alimentele nu ajung in stomac
 In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl si
pepsinogen
Întrebarea Nr. 260: Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia
faptului ca:

 secretia sa este numai sub control nervos

 pH-ul sau este aproximativ 8,0
 contine colesteraza
 are un continut ridicat de bicarbonat
 se secreta in jur de 1000 ml/zi

Întrebarea Nr. 261: Secretia gastrica este stimulata de urmatoarele substante cu exceptia
uneia:

 histamina
 noradrenalina
 acetilcolina
 gastrina
 cafeina

Întrebarea Nr. 262: Dupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma
sa activa, tripsina prin:

 un pH alcalin
 lipaza pancreatica
 tripsina secretata anterior
 enterokinaza
 procarboxipeptidaza

Întrebarea Nr. 263: Protectia tesutului pancreatic de autodigestie se explica prin:

 inactivarea pepsinei
 continutul crescut de bicarbonat
 secretia de antienzime ca antitripsina
 actiunea lenta a enzimelor proteolitice
 secretia de proteaze sub forma de proenzime inactive

Întrebarea Nr. 264: Motilina:

 stimuleaza motilitatea duodenala

 stimuleaza tranzitul alimentelor
 este hormon tisular
 are actiuni similare glucagonului
 inhiba motilitatea gastrica

Întrebarea Nr. 265: Substantele nonhormonale eliberate de pancreas servesc pentru:

 reglarea nivelului glucozei in singe

 digestia lipidelor
  reglarea absorbtiei intestinale
 digestia hidratilor de carbon
 neutralizarea chimului gastric acid care intra in duoden

Întrebarea Nr. 266: Acidifierea duodenului va determina:

 cresterea contractiei sfincterului Oddi

 scaderea evacuarii gastrice
 cresterea contractiei colecistului prin intermediul secretinei
 scaderea secretiei de suc gastric prin intermediul secretinei
 cresterea secretiei de suc gastric

Întrebarea Nr. 267: Dintre vitaminele enumerate sintetizate de catre bacteriile intestinale si
absorbite in cantitati semnificative fac parte:

 vitamina K
 acidul folic
 vitamina D
 riboflavina B2
 vitamina B1

Întrebarea Nr. 268: Care faza a secretiei gastrice poate fi afectata prin vagotomie:

 intestinala
 bazala
 toate raspunsurile corecte
 gastrica
 cefalica

Întrebarea Nr. 269: Vitmina B12 se absoarbe maximal (preponderent) in:

 jejun
 colon
 ileon
 duoden
 stomac

Întrebarea Nr. 270: Vezica biliară este contractată cel mai puternic de:

 secretină
 colecistokinina
 glucagon
 insulină
 enterogastron

Întrebarea Nr. 271: Gastrina este secretată de:

  celulele principale ale glandelor gastrice
 neuroni din hipotalamus şi bulbul rahidian
 epiteliu duodenal
 celulele argentofile din mucoasa intestinului subţire
 celulele G de la nivelul antrului piloric

Întrebarea Nr. 272: Hormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilităţii gastrice sunt)

 somatostatina
 secretina
 motilina
 substanţa P
 colicistokinina

Întrebarea Nr. 273: Masticaţia:

 nu stimulează secreţia salivară

 este un act reflex cu centrul în bulb
 poate fi controlată cortical
 este iniţiată de stimularea proprioreceptorilor din muşchii masticatori
 este coordonată de SN vegetativ

Întrebarea Nr. 274: Care din următoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului:

 secretina
 acetilcolina
 gastrina
 histamina
 motilina

Întrebarea Nr. 275: În formarea HCl de către celulele parietale, transportul H + prin celulele
parietale este cuplat cu transportul de:

 Cl-
 K+
 Na+
 H+
 HCO3-

Întrebarea Nr. 276: Digestia gastrică la adult este cea mai importantă, pentru una din
următoarele substanţe:

 glucide
 vitamine
 minerale
 proteine
  grăsimi

Întrebarea Nr. 277: Factorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de către:

 celulele parietale (oxintice)

 celulele principale
 celulele "clare" din regiunea antrală
 celulele G şi D
 celulele auxiliare

Întrebarea Nr. 278: Factorul intrisec Castle:

 inhibă secreţia de mucus

 activează vitamina B12
 nu are nici unul din rolurile enumerate
 stimulează secreţia de HCl
 stimulează absorbţia fierului în ileon

Întrebarea Nr. 279: Contracţiile de foame:

 continuă aproximativ 30 min după umplerea stomacului

 sunt percepute în mod normal ca forme "dureroase"
 dispar după administrare de insulină
 apar întotdeauna după minimum 40 ore de post alimentar
 dispar după administrare de glucagon

Întrebarea Nr. 280: Bila, prin acizii biliari, are rol:

 absorbţia unor metale grele

 în neutralizarea acidităţii chimului gastric
 activarea lipazei pancreatice
 emulsionarea lipidelor
 coleretic

Întrebarea Nr. 281: Care din următoarele procese nu au loc la nivelulu intestinului gros:

 absorbţia apei
 formarea de NH3
 formarea de acid folic, vitamina B1
 resorbţia de Fe2+
 secreţia de mucină şi K+

Întrebarea Nr. 282: Prin mecanisme active se absorb:

 acizii graşi cu lanţ de atomi de carbon

 vitaminele hidrosolubile
 glicerina
  aminoacizii şi derivaţii nucleotidici
 monozaharidele de tipul pentozelor

Întrebarea Nr. 283: Care sunt asemănările reflexelor de deglutiţie şi defecaţie:

 implică participarea unor muşchi netezi şi striaţi

 sunt declanşate de mecanoreceptori
 implică mecanisme nervoase voluntari şi involuntari somatici
 sunt procese controlate voluntar, în totalitate
 sunt coordonate de centrii nervoşi din bulbul rahidian

Întrebarea Nr. 284: Masticaţia:

 previne leziunile mecanice pe care le-ar putea produce fragmentele mari de alimente
 facilitează funcţia de depozit alimentar a stomacului (relaxarea receptivă)
 permite amestecarea alimentelor cu salivă şi mucus şi lubrifierea după deglutiţie,
 facilitează atacul enzimelor gastrice şi intestinale, asupra particuleleor alimentare
fragmentate
 este ultima etapa a procesului digestiv

Întrebarea Nr. 285: Funcţia de depozit a ficatului se referă la:

 depozitarea glucidelor
 stocarea parţială a unor medicamente cu grad ridicat de toxicitate, ca de exemplu morfina,
stricnina, curara
 depozitarea albuminelor
 depozitarea de fier sub forma feritinei
 reţinerea unui volum de sânge de 20% din volumul stagnant din teritoriul splanhinic

Întrebarea Nr. 286: Enzimele proteolitice din sucul enteric (intestinal) sunt:

 enteropeptidaza
 peptidaze diverse
 aminopeptidazele
 colagenaza
 elastaza

Întrebarea Nr. 287: Undele peristaltice primare:

 sunt iniţiate în cursul timpului faringian

 apar în timpul esofagian al deglutiţiei
 sunt iniţiate în cursul timpului bucal al deglutiţiei
 apar la contactul peretelui esofagian cu bolul alimentar
 favorizează deplasarea bolului alimentar prin esofag

Întrebarea Nr. 288: Selectati afirmatia corecta referitor la transmiterea excitatiilor in muschiul
neted al intestinului:
  excitatia nu se transmite
 prin jonctiuni de tip gap
 prin sinapse chimice
 prin muschii striate
 prin neuroni

Întrebarea Nr. 289: Selectati afirmatia corecta referitor la activitatea electrica a muschilor
netezi ai tractului gastrointestinal:

 unde lente si spikeuri

 unde lente
 activitate electrica cu frecventa mare
 nu poseda activitate electrica
 spike-uri

Întrebarea Nr. 290: Selectati afirmatiile corecte referitor la valoarea potentialului membranar
in celulele TGI:

 nu se modifica
 variaza in jurul -56 mv
 se modifica la orice actiuni
 este de 120 mv
 se modifica la 1. intinderea fibrei musculare 2. la stimularea parasimpatica si secretia
acetilcolinei 3. la stimularea simpatico si secretia noradrenalinei

Întrebarea Nr. 291: Selectati afirmatiile corecte referitor la contractia muschilor netezi al
tractului gastrointestinal se realizeaza cu contributia:

 calmodulinei
 Mg++
 ionilor de Ca++
 fosforului
 Fe++

Întrebarea Nr. 292: Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI:

 reprezinta ganglionii paraverterbrali

 este propriu tractului gastrointestinal
 reprezinta sistemul nervos central
 reprezinta maduva spinarii
 se intinde in peretele intestinal de la esofag pina la anus

Întrebarea Nr. 293: Selectati afirmatiile corecte referitor la controlul activitatatii tractului
gastrointestinal:

 se afla la nivelul ganglionilor prevertebrali

 este efectuat de nervii tactili
  se afla la nivelul sistemului nervos central
 se afla la nivel intestinal clocal
 este efectuat de nervul frenic

Întrebarea Nr. 294: Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei:

 etapa esofagiana involuntara, ce determina trecerea din esofag in stomac

 a,b,corecte
 etapa faringiana care consta din trecerea alimentelor din faringe in esofag
 toate raspunsurile sunt corecte
 etapa voluntara ce initiaza procesul deglutitiei

Întrebarea Nr. 295: Selectati afirmatiile corecte referitor la durata deglutitiei:

 10 minute
 depinde de numarul de dinti
 1-2 minute
 este nelimitat
 1- 2 secunde

Întrebarea Nr. 296: Selectati afirmatia corecta referitor la deglutitie:

 deglutitia nu influenteaza respiratia

 in timpul deglutitiei respiratia este intensificata
 in timpul deglutitiei respiratia este oprita
 in timpul deglutitiei are loc expiratia
 in timpul deglutitiei are loc inspiratia

Întrebarea Nr. 297: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea esofagiala:

 miscari antiperistaltice
 miscari peristaltice secundare
 miscari peristaltice primare
 miscari convulsive
 nu poseda automatism

Întrebarea Nr. 298: Selectati afirmatiile corecte referitor la:Unda peristaltica a esofagului
provoaca in stomac:

 micsorarea volumului stomacal

 cresterea volumului stomacal
 fara modificari
 relaxare
 contractie

Întrebarea Nr. 299: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica):
Functiile motorii ale stomacului sunt:
  contractii de foame
 de golire lenta a alimentelor din stomac in intestinal subtire.
 de amestec a alimentelor cu sucul gastric
 de depozitare a unor cantitati de alimente
 antiperistaltice

Întrebarea Nr. 300: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica)-
Evacuarea gastrica este determinata de:

 motorica intestinului gros

 grosimea peretelui stomacal
 factorii duodenali
 factori gastrici
 motilitatea esofagului

Întrebarea Nr. 301: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-

Muschuiul neted gastrointestinal functioneaza:

 la comanda
 ca un sincitiu
 in mod reflex conditionat.
 ca muschii scheletici
 independent

Întrebarea Nr. 302: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Stratul

de muschi gastrointestinali longitudinali si circulari:

 au conexiuni intre ele

 sint muschi striati.
 functioneaza impreuna
 functioneaza separat
 nu au conexiuni intre ele

Întrebarea Nr. 303: Selectati afirmatiile corecte referitor la digestia bucala- Functia digestiva a
cavitatii bucale consta in:

 prelucrarea chimica a hranei

 a asigura fumatul
 protejarea limbii materne
 secretia salivei..
 prelucrarea mecanica a hranei

Întrebarea Nr. 304: Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare
ale TGI- Potentialul membranar de repaus a fibrei musculare gastrointestinale netede apare
cu o frecventa de:

 3 pe minut la nivelul intestinului gros

  12 pe minut la nivelul intestinului subtire
 nu se modifica.
 12 pe minut la nivelul intestinului gros
 3 pe minut la nivelul stomacului

Întrebarea Nr. 305: Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare
ale TGI - Potentialul de spike (virf) sunt potentiale de actiune adevarate a fibrei musculare a
intestinului ce apar:

 prezinta potentiale de repaus

 automat
 50 virfuri secunda
 la comanda
 cu o frecventa de 1-10 virfuri secunda

Întrebarea Nr. 306: Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare
ale TGI - Potentialul de membrana a fibrei musculare a intestinului:

 se poate modifica
 este aproximativ – 56 mv
 depinde de intinderea fibrei musculare
 este stabil
 depinde de stimularea simpatica si parasimpatica.

Întrebarea Nr. 307: Selectati afirmatiile corecte referitor la contractilitatea fibrelor musculare
ale TGI - La contractia muschiului intestinal participa:

 substantele nutritive
 calmodolina
 nitratii.
 magneziu
 ionii de calciu

Întrebarea Nr. 308: Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI:

 este reglat numai pe cale umorala

 c, d – raspuns incorrect.
 poseda automatism
 are un sistem nervos proporiu numit enteric
 activeaza dependent de mediul ambient

Întrebarea Nr. 309: Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI:

 este format din 5 plexuri

 este format din 3 plexuri
 este format din 4 plexuri
 este format din 6 plexuri
  este format din 2 plexuri

Întrebarea Nr. 310: Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI:

 este format din ganglionii prevertebrali

 este format din plexul extern mienteric Auerbach
 este format din ganglionii paravertebrali
 este format din plexul intern Miissher
 are functie exocrina

Întrebarea Nr. 311: Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI -
plexul extern mienteric Auerbach controleaza:

 compozitia sucului intestinal

 temperatura chimului intestinal
 secretia
 pH intestinal
 in special, motilitatea gastrointestinala

Întrebarea Nr. 312: Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI -
plexul enteric submucos Meissner controleaza:

 regleaza deglutitia
 pH intestinal
 motilitatea gstrointestinala
 secretia epiteliala locala gastrointestinala
 fluxul sangvin local

Întrebarea Nr. 313: Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI -
Receptorii din peretele intestinal trimit fibre aferente:

 la scoarta cerebelului.
 ganglionilor prevertebrali simpatici
 maduvei spinarii
 ambilor plexuri enterice Auerbach si Meissner
 prin nervii parasimpatici catre trunchiul cerebral

Întrebarea Nr. 314: Selectati afirmatiile corecte referitor la reglarea motilitatii si secretiei
intestinale:

 reglarea are loc in mod constient.

 are loc cu participarea reflexelor cu centrii in sistemul nervos central
 are loc fara participarea sistemului nervos
 are loc cu participarea reflexelor lungi cu centrii in ganglionii prevertebrali
 are loc cu participarea reflexelor locale la nivel intestinal
Întrebarea Nr. 315: Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI -
Neuronii enterici secreta urmatoarele tipuri de neurotransmitatori:

 colecistokinina, substanta P, polipeptidul vasoactiv(VIP), somatostatina

 acetilcolina si noradrenalina
 len-enkefalina, met-enkefalina si bombezina
 adrenalina.
 adenozin trifosfatul, serotonina, dopamine

Întrebarea Nr. 316: Selectati afirmatia corecta referitor la efectele parasimpatice asupra TGI:

 frineaza motilitatea stomacului plin

 frineaza functia tractului gastrointestinal
 mareste activitatea tractului gastrointestinal
 nu influenteaza functia tractului gastrointestinal
 nu enerveaza intestinul

Întrebarea Nr. 317: Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei:

 etapa gastrica
 etapa esofagiana
 etapa intestinala
 etapa faringiana
 etapa voluntara orala

Întrebarea Nr. 318: Alegeți afirmațiile corecte:

 Fluxul sanguin renal este menținut în limite strânse prin autoreglare

 Creșterea activității nervilor renali simpatici determină o creștere a fluxului renal
 Rinichii primesc 1/5 din debitul cardiac de repaus
 Fluxul plasmatic renal se măsoară prin clearance-ul PAH
 Dacă debitul cardiac crește în cursul efortului, fluxul sanguin renal crește

Întrebarea Nr. 319: Alegeți afirmațiile corecte:

 Filtratul glomerular are o compoziție identică cu a plasmei

 Rata filtrării glomerulare este de circa 125 ml/min la un bărbat adult
 Rata filtratului glomerular poate fi măsurată cu ajutorul clearance-ului inulinei
 Rata filtrării glomerulare depinde de presiunea din. arteriolele aferente
 O substanță cu clearance mai mic ca al insulinei trebuie să fie totdeauna reabsorbită la nivel
tubular renal

Întrebarea Nr. 320: Alegeți afirmațiile corecte:

 Apariția glicozuriei reflectă saturația transportorilor de glucoza în tubul proximal

 Transportul maxim de glucoza este de circa 260 mg/min
  Dacă clearance-ului renal al unei substanțe depășește pe cel al inulinei, în acest caz ea este
secretată în tubi
 Transportul glucozei și aminoacizilor princelulele epiteliale tubuiare renale este asociat cu
sodiu
 Reabsorbția moleculelor mici în tubii renali se face totdeauna prin moleculele transportoare
specifice

Întrebarea Nr. 321: Alegeți afirmațiile corecte:

 Tubii proximali epurează urina primara de aminoacizi

 Rata filtrării glomerulare este controlata prin feed-back glomerulo-tubular
 Bicarbonatul filtrat este reabsorbit prin transport de anioni
 La o persoană sănătoasă, glucoza filtrată se reabsoarbe în totalitate în tubul proximal
 Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate a
tubului contort proximal

Întrebarea Nr. 322: Alegeți afirmațiile corecte:

 Osmolalitatea spatiul interstitial in vecinatatea cu pelvis poate depăși 1200 mOsm/l

 Porțiunea groasă ascendentă a ansei lui Henle transportă ionii de Na+, în același fel ca și în
tubul proximal
 Porțiunea subțire ascendentă a ansei lui Henle este impermeabilă pentru apă
 Toți nefronii au o ansă Henle, ce penetrează adânc în membrană
 Porțiunea descendentă subțire a ansei lui Henle este permeabilă pentru apă

Întrebarea Nr. 323: Alegeți afirmațiile corecte:

 Celulele din macula densa secretă reninâ, dacă concentrația plasmatică a ionilor de Na
scade
 Reabsorbția ionilor de Na+ este realizata în tubul contort proximal
 Angiotensina II se formează din renină, în prezența unei enzime de conversie, din endoteliul
vaselor sanguine pulmonare
 Glandele corticosuprarenale secretă aldosteron, ca răspuns la stimularea prin angiotensina
II
 Angiotensina II acționează asupra glandei medulosuprarenale

Întrebarea Nr. 324: Alegeți afirmațiile corecte:

 Medulara renală are un gradient osmotic care scade de la limita cu cortexul, spre papilele
renale
 HAD este secretat de hipofiza anterioară, ca răspuns la scăderea osmolalității sângelui
 Gradientul osmotic al medularei renale rezultă din transportul ionilor de Na+ și CI‾, din
porțiunea ascendentă groasă a ansei lui Henle, spre lichidul interstițial
 HAD acționează la nivelul tubilor colectori, pentru creșterea permeabilității lor pentru apă
 După ingestia unei cantități mai mari de apă, o persoană normală poate produce urină cu
osmolalitate sub 100 mOsm/ kg

Întrebarea Nr. 325: Alegeți afirmațiile corecte:

  PTH influențează reabsorbția de Ca2+, în tubul contort proxima! și de fosfați, în tubul contort
distal
 Dacă debitul cardiac crește în cursul efortului, fluxul sanguin renal nu se modifică
 Comparativ cu plasma, urina conține mai mult K+, creatinină, uree și acid uric
 Nefronii juxtamedulari (25-30% din totalul nefronilor) prezintă o ansă Henle lungă, care
ajunge până la medulară
 Osmolalitatea plasmei este mai mică ca a urinii, pentru că proteinele nu trec în urină

Întrebarea Nr. 326: Alegeți afirmațiile corecte. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:

 crește diametrul arterei renale

 crește excreția de apă
 crește permeabilitatea tubului distal pentru apă
 crește excreția de Na+
 crește ritmul filtrării glomerulare

Întrebarea Nr. 327: Alegeți afirmațiile corecte. Capacitatea rinichiului de a excreta urina
concentrată va fi crescută dacă:

 activitatea pompei Na-K în ansa Henle scade

 ritmul fluxului prin ansa Henle crește
 permeabilitatea tubului colector pentru apă scade
 ritmul fluxului sanguin prin medulară scade
 permeabilitatea tubului proximal pentru apă scade

Întrebarea Nr. 328: Alegeți afirmațiile corecte. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular,
este reabsorbita în:

 tubul colector
 tubul contort proximal
 tubul contort distal
 ramura ascendentă a ansei Henle
 ramura descendentă a ansei Henle

Întrebarea Nr. 329: Alegeți afirmațiile corecte. Factorul natriuretric atrial (FNA) are
următoarele proprietăți:

 creste eliberarea de vasopresină

 inhibă reabsorbția de sodiu la nivel renal
 inhibă eliberarea de aldosteron
 inhibă secreția de renină
 stimulează reabsorbția de Na+ la nivel renal

Întrebarea Nr. 330: Alegeți afirmațiile corecte. Blocarea anhidrazei carbonice din epiteliul
tubular al nefronului este urmată de:

 creșterea concentrației Na+ seric

  creșterea eliminării urinare de NH3
 scăderea pH-ului mediului intern
 creșterea eliminării urinare de NaH2PO4
 scăderea eliminării urinare a HCO3‾

Întrebarea Nr. 331: Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul participă Ia combaterea alcaloze lor
prin:

 eliminarea unor urini alcaline

 creșterea aminogenezei
 sinteza de novo de bicarbonat
 reducerea reabsorbției bicarbonatului
 inversarea raportului fosfaților

Întrebarea Nr. 332: Alegeți afirmațiile corecte. Filtrarea glomerulară este influențată de

 sarcina osmotică a rinichiului

 concetrația CI‾ si Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa
 concentrația crescută glucozei sanguine
 clearance-ul inulinei
 presiunea coloid-osmotică a plasmei

Întrebarea Nr. 333: Alegeți afirmațiile corecte. Clearance-ul glucozei:

 reprezintă 60% din clereance-ul inulinei

 este influențat de nivelul glicemiei
 nu este influențat de nivelul glicemiei
 la indivizii sănătoși are valoarea 0
 la bolnavii cu diabet zaharat poate avea valoare pozitivă

Întrebarea Nr. 334: Alegeți afirmațiile corecte. Stimularea excesiva simpaticului renal produce
urmatoarele efecte:

 creșterea clearance-ului PAH

 hipodiureza
 creșterea clereance inulină
 scăderea presiunii efective de filtrare
 scăderea clereance inulină

Întrebarea Nr. 335: Alegeți afirmațiile corecte. In prezența hormonului antidiuretic:

 cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului colector

 crește clearance-ul osmolar
 crește eliminarea apei libere
 scade filtrarea glomerulară
 cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal
Întrebarea Nr. 336: Alegeți afirmațiile corecte. Ingestia excesivă de lichide:

 inhibă secreția de vasopresină

 determină creșterea diurezei
 stimulează secreția de hormon natriuretic
 determină creșterea filtrării glomerulare
 stimulează secreția de aldosteron

Întrebarea Nr. 337: Alegeți afirmațiile corecte. In porțiunea ascendentă groasă a ansei Hitilc
se reabsorb:

 proteine
 aminoacizii
 Ca2+ Mg2+ și HC03‾
 Na+
 K+

Întrebarea Nr. 338: Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția glucozei:

 are loc la polul apical al nefrocitului

 necesită prezența insulinei
 se realizează în cotransport cu Na+
 este limitată de o capacitate maximă de transport tubular
 este nelimitată

Întrebarea Nr. 339: Alegeți afirmațiile corecte. In absența vasopresinei, cea mai mare cantitate
de apă se reabsoarbe în:

 tubul proximal
 tubul distal
 tubul colector cortical
 ansa Henle
 tubul colector medular

Întrebarea Nr. 340: Alegeți afirmațiile corecte. Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiți
din filtratul glomerular prin transport activ la nivelul:

 tubului distal
 tubului colector
 tubului proximal
 ansei Henle
 pelvisului renal

Întrebarea Nr. 341: Alegeți afirmațiile corecte.Secreția de H+ în tubul proximal este în

principal asociată cu:

 excreția de ionii de K+
  reabsorbția de ioni de HCO3‾
 reabsorbția de ioni de HPO4 2‾
 reabsorbtia de ionii de Ca2+
 excreția de ioni FT

Întrebarea Nr. 342: Alegeți afirmațiile corecte:

 în tubul proximal se reabsoarbe 65% de Na+

 Na+ - reabsorbție prin contratransport cu fosfatul și lactatul
 balanța glomerulotubulară este realizata de catre tubul colector medular
 secreție distală de K+ crescută poate fi cauzata de K+ crescut în dietă
 in porțiunea ascendentă a ansei Henle se reabsoarbe 25% de Na+

Întrebarea Nr. 343: Alegeți afirmațiile corecte. Renina:

 convertește angiotensinogenul la angiotensina 1

 convertește angiotensina 1, la angiotensina II
 secreția sa este stimulată prin presiunea arterială crescută
 este secretată de celulele tubului proximal
 secreția sa duce la pierderea de Na și apă din plasmă

Întrebarea Nr. 344: Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele substanțe va fi mai
concentrată la sfârșitul tubului proximal decât la începutul acestuia?

 fosfatul
 creatinina
 bicarbonatul
 glucoza
 sodiul

Întrebarea Nr. 345: Alegeți afirmațiile corecte. HAD produce creșterea:

 reabsorbției izoosmotice a apei în tubulproximal în proporție de 1/3

 permeabilității apei în portiunea distala tubul distal și colector
 permeabilității apei în portiunea initiala al tubul distal și colector
 reabsorbției de apă în porțiunea terminalăanefronului prin acțiune pe receptorii Vi
 reciclării ureei

Întrebarea Nr. 346: Alegeți afirmațiile corecte. Dacă clearance-ul unei substanțe, care este
filtrată liber, este mai mic de 125 ml/ min:

 substanța este secretată în tubul contort proximal, mai mult ca în tubul contort distal
 are loc o reabsorbție netă a acesteia, la nivel tubular
 substanța se fixează pe proteine, la nivel tubular
 are loc o secreție netă a acesteia, la nivel tubular
 nu are loc nici reabsorbția și nici secreția netă a acesteia, la nivel tubular
Întrebarea Nr. 347: Alegeți afirmațiile corecte. Glucoza ete reabsorbită în:

 tubul contort distal

 tubul colector cortical
 ansa Henle
 tubul contort proximal
 tubul colector medular

Întrebarea Nr. 348: Alegeți afirmațiile corecte. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă ia
nivelul:

 glomerulului
 tubului contort proximal
 tubului colector cortical
 porțiunii groase a ansei Henle
 porțiunii subțiri a ansei Henle

Întrebarea Nr. 349: Alegeți afirmațiile corecte. Calculați clearance-ul unei substanțe
cunoscând că fluxul urinar = 3 ml/min, concentrația ei plasmatică - 20 mg/dl, concentrația ei
urinară = 50 mg/dl

 1,2 ml/min
 7,5 ml/min
 125 ml/min
 333 ml/min
 1,2 l/min

Întrebarea Nr. 350: Alegeți afirmațiile corecte. In cursul diurezei osmotice (diabet zaharat):

 osmolalitatea urinii este crescută și se produce intoxicația cu apă

 este inhibată acțiunea vasopresinei la nivel tubular
 reabsorbția apei în tubul contort proximal este redusă
 osmolalitatea urinii este mai mare față de cea a plasmei, pentru că retenția apei în tubul
contort proximal scade gradientui de concentrație a Na+, între fluidul tabular și celulele
tabulare, împiedicându-i reabsorbția
 are loc pierderea unei mari cantități de apă și electroliți prin urină

Întrebarea Nr. 351: Alegeți afirmațiile corecte. Locul de acțiune a furosemidului

 porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului

 tubul contort distal
 tubul contort proximal
 tubul colector
 porțiunea groasă a ansei Henle

Întrebarea Nr. 352: Alegeți afirmațiile corecte. Locul de acțiune a tiazidelor

  tubul contort distal
 tubul contort proximal
 porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului
 tubul colector
 porțiunea groasă a ansei Henle

Întrebarea Nr. 353: Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este
mai mare ca a plasmei

 porțiunea groasă a ansei Henle

 tubul contort proximal
 tubul contort distal
 tubul colector
 porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului

Întrebarea Nr. 354: Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+

 porțiunea groasă a ansei Henle

 tubul colector
 tubul contort distal
 tubul contort proximal
 porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului

Întrebarea Nr. 355: Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este secretat K+

 porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului

 porțiunea groasă a ansei Henle
 tubul contort proximal
 tubul contort distal
 tubul colector

Întrebarea Nr. 356: Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este reabsorbită glucoza

 tubul contort proximal

 porțiunea groasă a ansei Henle
 tubul colector
 porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului
 tubul contort distal

Întrebarea Nr. 357: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea tubulară cea mai permeabilă pentru
apă, în lipsa vasopresinei

 tubul colector
 porțiunea groasă a ansei Henle
 tubul contort proximal
 tubul contort distal
  porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului

Întrebarea Nr. 358: Alegeți afirmațiile corecte. Filtrare reprezinta

 proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante glomerulare
 bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spațiu! urinar dintre foițele capsulei
Bowman
 nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei și se întinde până în
medulara internă
 creșterea fluxului urinar determinată de substanțe osmotic active
 mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentrația
osmotică ridicată din medulară

Întrebarea Nr. 359: Alegeți afirmațiile corecte. Celule granulare

 constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de

modificările presiunii arteriale
 excreția anormală de proteine în urină
 mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentrația
osmotică ridicată din medulară
 celulele care sintetizează renină
 mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în
tubul colector

Întrebarea Nr. 360: Alegeți afirmațiile corecte. Nefronul juxtamedular renrezinta

 constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de

modificările presiunii arteriale
 nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei și se întinde până în
medulara internă
 mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentrația
osmotică ridicată din medulară
 creșterea fluxului urinar determinată de substanțe osmotic active
 celulele care sintetizează renină

Întrebarea Nr. 361: Alegeți afirmațiile corecte. Clearance reprezinta

 volumul virtual de plasmă exprimat în ml, din care rinichiul elimină complet o anumită
substanță în unitatea de timp
 proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante glomerulare
 nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei și se întinde până în
medulara internă
 creșterea fluxului urinar determinată de substanțe osmotic active
 bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spațiu! urinar dintre foițele capsulei
Bowman

Întrebarea Nr. 362: Alegeți afirmațiile corecte. Proteinurie reprezinta

  excreția anormală de proteine în urină
 constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale
 mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentrația
osmotică ridicată din medulară
 mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în
tubul colector
 celulele care sintetizează renină

Întrebarea Nr. 363: Alegeți afirmațiile corecte. Autoreglarea circulației renale

 mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în

tubul colector
 celulele care sintetizează renină
 excreția anormală de proteine în urină
 mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentrația
osmotică ridicată din medulară
 constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale

Întrebarea Nr. 364: Alegeți afirmațiile corecte. AMPc este

 celulele care sintetizează renină

 excreția anormală de proteine în urină
 mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentrația
osmotică ridicată din medulară
 mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în
tubul colector
 constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale

Întrebarea Nr. 365: Alegeți afirmațiile corecte. Diureza osmotică

 constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de

modificările presiunii arteriale
 mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentrația
osmotică ridicată din medulară
 creșterea fluxului urinar determinată de substanțe osmotic active
 mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în
tubul colector
 celulele care sintetizează renină

Întrebarea Nr. 366: Alegeți afirmațiile corecte. Membrana filtrantă glomerulară

 mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în

tubul colector
  bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spațiu! urinar dintre foițele capsulei
Bowman
 constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale
 mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentrația
osmotică ridicată din medulară
 celulele care sintetizează renină

Întrebarea Nr. 367: Alegeți afirmațiile corecte. Sistemul contracurent

 mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică
ridicată din medulară
 mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în
tubul colector
 constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale
 celulele care sintetizează renină
 excreția anormală de proteine în urină

Întrebarea Nr. 368: Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele cauze determina o
creștere a pragului renal pentru glucoza?

 administrarea de medicamente care inhibă reabsorbția glucozei

 scăderea numărului de cărăuși pentru transportul glucozei, în tubul contort proximal
 dieta
 insuficienta renala cronica
 scăderea ratei de filtrare glomerulară

Întrebarea Nr. 369: Alegeți afirmațiile corecte. Rata reabsorbției de glucoza este determinată
de:

 cantitatea filtrată
 insulina
 concentratia apei in urina primara
 metabolizarea rapidă a glucozei
 capacitatea de transport a celulelor

Întrebarea Nr. 370: Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele substanțe permit
măsurarea cea mai exactă a "filtratului glomerular la om?

 concentrația creatininei plasmatice

 ureea sanguină exprimată în azot
 clearance-ul inulinei
 clearance-ul PAH-lui
 clearance-ul creatininei endogene

Întrebarea Nr. 371: Alegeți afirmațiile corecte. Factorul major care determină reabsorbția apei
în celulele epiteliale ale tubului contort proximal este:
  presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare
 hormonul antidiuretic
 reabsorbția activă a amoniacului
 reabsorbția activă a Na+-lui
 reabsorbția activă a glucozei

Întrebarea Nr. 372: Alegeți afirmațiile corecte. La un pacient cu diabet insipid (ca urmare a
deficitului de HAD), osmolalitatea urinii și rata fluxului urinar au valori tipice înjur de:

 1200 mOsm/kg apă; 0,5 1/24 ore

 300 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
 300 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
 100 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
 50 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore

Întrebarea Nr. 373: Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția în proporție de 65% a Na+-lui și
apei filtrate se realizeaza la nivelul

 ansa Henle, porțiunea groasă ascendentă

 tubul contort proximal.
 tubul colector cortical
 tubul contort distal
 tubul colector

Întrebarea Nr. 374: Alegeți afirmațiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conține
un cărăuș cotransportor pentru Na+-K+-2Cl‾

 tubul colector
 ansa Henle, porțiunea groasă ascendentă
 tubul contort distal
 tubul colector cortical
 tubul contort proximal

Întrebarea Nr. 375: Alegeți afirmațiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conține
un cărăuș cotransportor pentru Na+-Cl‾

 ansa Henle, porțiunea groasă ascendentă

 tubul contort proximal
 tubul contort distal (portiunea initiala)
 tubul colector cortical
 tubul colector

Întrebarea Nr. 376: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea tubulară, în care permeabilitatea apei
este crescută

 tubul colector
 tubul contort proximal.
  ansa Henle, porțiunea groasă ascendentă
 tubul colector cortical
 tubul contort distal (portiunea initiala)

Întrebarea Nr. 377: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea tubulară, în care fluidul este
totdeauna izoton cu plasma

 tubul contort distal (portiunea initiala)

 tubul colector cortical
 tubul colector
 ansa Henle, porțiunea groasă ascendentă
 tubul contort proximal.

Întrebarea Nr. 378: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea tubulară, unde acționează
aldosteronul

 tubul contort proximal

 tubul colector
 tubul contort distal
 ansa Henle, porțiunea groasă ascendentă
 tubul colector cortical

Întrebarea Nr. 379: Alegeți afirmațiile corecte

 rata filtrării glomerulare este determinatăde forțele Starling

 vasa recta acționează ca multiplicator în contracurent
 ansa lui Henle acționează ca schimbător în contracurent
 nu toți nefronii sunt activi
 profilul presiunii de-a lungul capilarelor glomerulare nu este diferit, de cel din capilarele
comune

Întrebarea Nr. 380: Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină
pentru că:

 participă la metabolizarea unor hormoni sterolici

 participă la metabolizarea catecolaminelor
 participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon, parathormon,
calcitonină
 este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina și 1,25 dihidroxicolecal-ciferol
 secretă substanțe cu proprietăți de hormoni: renina, prostaglandine, kinine

Întrebarea Nr. 381: Care din factorii de mai jos nu participă la eliminarea Na+-lui?

 factorii renali hemodinamici și fizici

 sistemul renină-angiotensină-aldosteron
 sistemul prostaglandinic și kininic renal
 nervii renali parasimpatici
  nervii renali simpatici

Întrebarea Nr. 382: Alegeți afirmațiile corecte. Rata filtrării glomerulare crește ca urmare a

 compresiei capsulei Bowman

 vasodilatației pe arteriola aferenta
 vasoconstricției pe arteriola aferentă
 scăderii fluxului sanguin renal
 hipoproteinemiei

Întrebarea Nr. 383: Alegeți afirmațiile corecte. Secreția de H+ în tubul contort proximal este
asociată primar cu:

 reabsorbția ionilor de P043‾

 reabsorbția ionilor de Ca2+
 excreția ionilor de H+
 reabsorbția ionilor de HC03‾
 excreția ionilorde K+

Întrebarea Nr. 384: Alegeți afirmațiile corecte. Consumul de oxigen în rinichi:

 rămâne constant, la creșterea fluxului sanguin

 este reglat de eritropoetina
 este mai mare în medulară
 scade, la creșterea fluxului sanguin
 reflectă direct, nivelul de Na+ transportat

Întrebarea Nr. 385: Alegeți afirmațiile corecte. Diferența între concentrația de Na+ și cea a
anionilor majori este egală cu concentrația anionilor minori din plasmă. Care din următorii
ioni contribuie la deficitul anionic (anion gap)?

 fosfat
 Cl‾
 lactatul
 sulfat
 HCO3‾

Întrebarea Nr. 386: Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția Na+ în tubul contort distal, crește
dacă are loc o creștere a:

 concentrației de K+ plasmatic
 osmolalității plasmei
 debitului urinar
 presiunii arteriale medii
 volumului plasmatic

Întrebarea Nr. 387: Alegeți afirmațiile corecte. Creșterea potasemiei produce o creștere a:
  secreției de renină
 producției de angiotensina II
 secreției de aldosteron
 secreției de hormon antidiuretic
 secreției de hormon natriuretic

Întrebarea Nr. 388: Alegeți afirmațiile corecte. La ce nivel are loc reabsorbția aproape
completă alaminoacizilor din filtratul glomerular, prin transport activ?

 tubul contort distal

 tubul contort proximal
 pelvis renal
 ansa Henle
 tubul colector

Întrebarea Nr. 389: Alegeți afirmațiile corecte. Producția zilnică de ioni de H+ din CO2 este
tamponată inițial de:

 fosfatul plasmatic
 hemoglobina intraeritrocitară
 bicarbonatul de K intraeritrocitar
 proteinele plasmatice
 bicarbonatul de Na extracelular

Întrebarea Nr. 390: Alegeți afirmațiile corecte

 distrugerea nucleului supraoptic determină creșterea volumului urinar și eliminarea unei urini
foarte diluate
 celulele epiteliale din tubul contort proximal nu se deosebesc de cele din tubul contort distal;
ambele sunt prevăzute apical cu numeroși microvili
 corecția renală a hiperkaliemiei se face prin secretia aldosteronului
 renina determină transformarea angiotensinogenului în angiotensina
 cea mai mare parte a glucozei filtrată glomerular este reabsorbită în tubul contort distal

Întrebarea Nr. 391: Alegeți afirmațiile corecte. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi
scade dacă:

 excreția ionilor organici crește

 reabsorbția Na+ în nefronul distal scade
 fluxul sanguin tubular distal crește
 dieta în potasiu crește
 nivelul circulant al aldosteronului crește

Întrebarea Nr. 392: Alegeți afirmațiile corecte. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este
inhibată de:

 HAD
  agenți agoniști β-adrenergici
 creșterea presiunii în arteriolele aferente
 aldosteron
 prostaglandine

Întrebarea Nr. 393: Alegeți afirmațiile corecte. In cazul insuficienței renale, concentrația
plasmaticâ a ureei (uremia) este foarte ridicată pentru că:

 ureea este secretată în cantitate scăzută în tubul contort distal

 ureea este filtrată în cantitate redusă
 ureea se reabsoarbe în proporție de 80-90%'
 ureea se sintetizează în ficat în proporție foarte mare
 rata filtrării glomerulare scade

Întrebarea Nr. 394: Alegeți afirmațiile corecte. Aldosteronul:

 produce efecte la nivelul tubului contort distal influențând permeabilitatea pentru Na+
 produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influențând permeabilitatea pentru Na+
 intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na+
 acționează asupra unor receptori membranari și are ca mesager secund AMPc
 acționează asupra unor receptori intracelulari

Întrebarea Nr. 395: Alegeți afirmațiile corecte. Glomerulul reprezinta

 regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați

 regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
 regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă față de osmolalitatea plasmei
 reabsorbție izotonică de Na+
 regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală

Întrebarea Nr. 396: Alegeți afirmațiile corecte. Tubul contort proximal

 regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală

 reabsorbție izotonică de Na+
 regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați
 regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă față de osmolalitatea plasmei
 regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate

Întrebarea Nr. 397: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea ascendentă a ansei Henle

 regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală

 regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați
 reabsorbție izotonică de Na+
 regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
 regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă față de osmolalitatea plasmei

Întrebarea Nr. 398: Alegeți afirmațiile corecte. Ductul colector

  regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă față de osmolalitatea plasmei
 regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
 reabsorbție izotonică de Na+
 regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală
 regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați

Întrebarea Nr. 399: Alegeți asocierile corecte.

 1,25 dihidroxicolecalciferol - metabolit inactiv al vitaminei D3, format la nivel renal, sub
controlul parathormonului
 aldosteron - secreția sa are loc în zona glomerulară a corticosuprarenalei și este controlată
de angiotensina II
 parathormon - determină creșterea excreției urinare de fosfați
 factor natriuretic atrial - secreția sa este inhibata de creșterea volumului de lichid extracelular
 hormon antidiuretic - produce relaxarea musculaturii netede vasculare

Întrebarea Nr. 400: Alegeți afirmatiile corecte. Care din următorii hormoni acționează asupra
unor receptori bazo-laterali tubulari și au ca mesager secund AMPc?

 factorul natriuretic atrial

 angiotensina II
 hormonul antidiuretic
 parathormonui
 aldosteronul

Întrebarea Nr. 401: Alegeți afirmatiile corecte.

 rata reabsorbției = cantitatea filtrată - rata excreției

 rata secreției = rata excreției + cantitatea filtrată
 cantitatea filtrată = rata filtrării glomerulare - concentrația în plasmă
 rata excreției = fluxul urinar + concentrația substanței în urină
 cantitatea filtrată = rata filtrării glomerulare x concentrația în plasmă

Întrebarea Nr. 402: Alegeți afirmatiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbției Na+-lui în
tubul contort proximal are loc împreună cu:

 bicarbonat
 apa
 glucoza
 ionul de H+
 aminoacizii

Întrebarea Nr. 403: Alegeți afirmatia corecta. Contratransportul din cursul reabsorbției Na+-lui
în tubul contort proximal are loc împreună cu:

 apa
 aminoacizii
  ionul de H+
 glucoza
 bicarbonat

Întrebarea Nr. 404: Alegeți afirmatiile corecte. Direcția de deplasare izoosmotică a fluidului
tubular reabsorbit în tubul contort proximal este:

 lumen → celulă tubulară → lichid interstițial → capilare peritubulare

 lumen → spațiu intercelular → celulă tubulară → lichid interstițial → capilare peritubulare
 lumen → celulă tubulară → capilare peritubulare
 lumen → celulă tubulară → lichid interstițial → capilare glomerulare
 lumen → celulă tubulară → spațiu intercelular lateral → capilare peritubulare

Întrebarea Nr. 405: Alegeți afirmatiile corecte. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat sunt
reabsorbite în:

 portiunea descendenta a ansei Henle

 porțiunea ascendentă a ansei Henle
 tubul contort distal și tubul colector
 tubul contort proximal
 colectori

Întrebarea Nr. 406: Alegeți afirmatiile corecte. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat sunt
reabsorbite în:

 portiunea descendenta a ansei Henle

 tubul contort distal și tubul colector
 tubul contort proximal
 porțiunea ascendentă a ansei Henle
 colectori

Întrebarea Nr. 407: Alegeți afirmatiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, în vederea
reabsorbției, are loc împreună cu:

 clorul în tubul contort distal

 fosfatul și lactatul în tubul contort distal
 clorul în tubul contort proximal
 glucoza și aminoacizii în tubul contort proximal
 glucoza și aminoacizii în tubul contort distal

Întrebarea Nr. 408: Alegeți afirmatiile incorecte. Factorii principali care reglează excreția
urinară de K+ între 1-110% sunt următorii:

 rata fluxului urinar

 conținutul de K+ din dietă
 echilibrul acido-bazic
 nivelul de HAD
  nivelul de aldosteron

Întrebarea Nr. 409: Alegeți afirmatiile corecte. Factorii care cresc secreția de K+ în tubul
contort distal

 secreția crescută de aldosteron

 dietă bogată în K+
 diureticele tiazidice și de ansă
 micsorarea fluxului lichidian la nivelul tubului distal
 acidoza acuta

Întrebarea Nr. 410: Alegeți afirmatiile corecte. Pacientul X bea 2 litri de apă distilată. In urma
ingestiei, pacientul X va prezenta

 o creștere a volumelor de lichid intra- și extracelular;

 o creștere a osmolarității urinii
 o cresterea osmolaritatii plasmei
 o suprimare a secreției de HAD
 o scădere a osmolarității plasmei

Întrebarea Nr. 411: Alegeți afirmatiile corecte. Y bea 2 litri de soluție izotonică de NaCl. In
urma ingestiei, pacientul va prezenta

 o scădere a ratei fluxului urinar

 lipsa modificărilor osmolarității plasmei
 o creștere a osmolarității urinii
 o creștere a volumului de lichid extracelular
 o micsorarea a osmolarității urinii

Întrebarea Nr. 412: Alegeți afirmatiile incorecte.

 clearance-ul apei este pozitiv, dacă o persoană bea 2 litri apă distilată în 30 minute
 filtrarea glomerulară se oprește, dacă presiunea netă efectivă de filtrare prin membrana
filtrantă este zero
 reabsorbția ionului de HCO3 filtrat este inhibată în principal, prin scăderea pCO2
 dacă concentrația plasmatică de glucoza este mai mare decât transportul maxim rata
excreției de glucoza scade
 menținerea unei balanțe normale de H+ este posibilă, dacă excreția totală zilnică de H+ este
egală cu producția zilnică și ingestia zilnică de acizi nonvolatile

Întrebarea Nr. 413: Alegeți afirmatiile incorecte.

 la nivelul glomerulului renal există pompe, care pot determina modificări importante în
compoziția filtratului glomerular
 în cazul pacienților tratați cu inhibitori de anhidrază carbonică se elimină mai puțin H+ și se
reabsoarbe mai puțin HC03‾
  presiunea capilară glomerulară la un adult sănătos, scade în cazul vasoconstricției arteriolei
aferente
 transportul glucozei din fluidul tubular este dependent de Na+
 celulele tubului contort distal conțin cantități mari de anhidrază carbonică, cu rol în secreția
de H+ și reabsorbția de Na+, prin schimb cu secreția H+

Întrebarea Nr. 414: Alegeți afirmatiile corecte.

 dacă o substanță are un clearance renal de 20ori mai mare ca al inulinei, ea este numai
secretată în tubi
 raportul între cantitatea de inulină excretată pe minut și concentrația de inulină în plasma
arterială, în condiții de repaus, la un subiect examinat, scade ca răspuns la scăderea
presiunii coloidosmotice a plasmei
 ureea nu are transport maxim
 la un individ sănătos între 70-80% din fluxul plasmatic renal efectiv traversează capsula
glomerulară
 clearance-ul renal al Na+ crește după administrarea de aldosteron

Întrebarea Nr. 415: Alegeți afirmatiile corecte. Ureea:

 provine în principal din dieta proteică

 are un clearance mai mare ca al inulinei
 are un clearance crescut, dacă volumul de urină excretat crește
 este secretată în tubul contort distal
 prezintă reciclaj medular

Întrebarea Nr. 416: Alegeți afirmatiile corecte. Alcaloză metabolică

 pH plasmatic apropiat de normal

 pH plasmatic scăzut
 pH plasmatic normal
 conținut crescut de bicarbonat plasmatic
 pH plasmatic ridicat

Întrebarea Nr. 417: Alegeți afirmatiile corecte. Alcaloză respiratorie

 pH plasmatic apropiat de normal

 pH plasmatic ridicat
 conținut scăzut de bicarbonat plasmatic
 pH plasmatic normal
 conținut crescut de bicarbonat plasmatic

Întrebarea Nr. 418: Alegeți afirmatiile corecte. Alcaloză mixta

 pH plasmatic apropiat de normal

 conținut crescut de bicarbonat plasmatic
 pH plasmatic ridicat
  pH plasmatic normal
 pCO2 scazut

Întrebarea Nr. 419: Alegeți afirmatiile corecte. Acidoză metabolică

 pH plasmatic foarte ridicat

 pCO2 scazut
 pH plasmatic apropiat de normal
 pH plasmatic foarte scăzut
 conținut scazut de bicarbonat plasmatic

Întrebarea Nr. 420: Alegeți afirmatiile corecte. Acidoză respiratorie

 pH plasmatic foarte ridicat

 pCO2 scazut
 pH plasmatic foarte scăzut
 conținut crescut de bicarbonat plasmatic
 pH plasmatic apropiat de normal

Întrebarea Nr. 421: Alegeți afirmatiile corecte. Acidoză mixta

 pH plasmatic normal
 pH plasmatic foarte ridicat
 pCO2 scazut
 pH plasmatic foarte scăzut
 conținut scazut de bicarbonat plasmatic

Întrebarea Nr. 422: Alegeți afirmatiile corecte. Dacă presiunea sanguină scade la nivelul
baroreceptorilor sinocarotidieni, are loc:

 o scădere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal

 o scădere a secreției de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular
 o creștere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal
 o creștere a secreției de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular
 o vasoconstricție renală

Întrebarea Nr. 423: Alegeți afirmatiile incorecte.

 Filtrarea glomeruiarâ determină creșterea hematocritului în sângele capilarelor glomeru-lare.

 Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o substanță
la nivelul rinichiului în unitatea de timp.
 In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal.
 In tubul contort proximal are loc absorbția de glucoza și aminoacizi, cu ajutorul unor sisteme
de transportori, caracterizate prin transport maxim.
 Sinteza de renină crește la creșterea presiunii arteriale sistemice.

Întrebarea Nr. 424: Alegeți afirmatiile corecte.

  In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal.
 In tubul contort proximal are loc absorbția de glucoza și aminoacizi, cu ajutorul unor sisteme
de transportori, caracterizate prin transport maxim.
 Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o substanță
la nivelul rinichiului în unitatea de timp.
 Filtrarea glomeruiarâ determină creșterea hematocritului în sângele capilarelor glomeru-lare.
 Sinteza de renină crește la creșterea presiunii arteriale sistemice.

Întrebarea Nr. 425: Alegeți afirmatiile corecte. Care porțiune a nefronului este impermeabili
pentru apă?

 tubul colector
 tubul contort proximal
 porțiunea subțire a ansei Henle
 porțiunea groasă a ansei Henle
 tubul contort distal

Întrebarea Nr. 426: Alegeți afirmatiile corecte. Creșterile fiziologice ale diurezei sunt
determinate de:

 aportul hidric crescut

 efort fizic
 frig
 numărul micțiunilor
 căldură

Întrebarea Nr. 427: Alegeți afirmatiile corecte. Care din următoarele substanțe au
efectvasoconstrictor la nivel renal?

 angiotensina II
 acetilcolina
 kininele
 eritropoetina
 noradrenalina

Întrebarea Nr. 428: Alegeți afirmatiile corecte. Autoreglarea circulației renale se

caracterizează prin:

 poate fi menținută pe rinichiul denervat

 asigură decuplarea funcțiilor renale de fluctuațiile presiunii sistemice
 limite de reglare între 50-250 mm Hg
 menține filtrarea glomerulară constantă
 nu include mecanismul miogen

Întrebarea Nr. 429: Alegeți afirmatiile corecte. Funcțiile endocrine ale rinichiului se referă la
secreția de:
  endoteline
 catecolamine
 kinine
 prostaglandine
 urokinază

Întrebarea Nr. 430: Alegeți afirmatiile corecte. Funcția fibrinoliticâ a rinichiului se realizează
prin:

 PGF2α,
 urokinază
 eritropoetină
 plasmină
 β2 - microglobulină

Întrebarea Nr. 431: Alegeți afirmatiile corecte. Reabsorbția electroliților Na+, CI‾, P043‾ și
HC03‾ este:

 minimă în ansa Henle și maximă în tubul colector

 maximă în tubul contort proximal
 maximă în tubul contort distal și în tubul colector
 maximă în ansa Henle
 minimă în tubul contort distal și tubul colector

Întrebarea Nr. 432: Alegeți afirmatiile corecte. Substanța X se găsește în urină în concentrații
identice cu cele plasmatice; aceasta dovedește că:

 substanța X este transportată activ din lumen, în spațiul peritubular

 membranele tubulare sunt impermeabile la substanța X
 substanța X difuzează pasiv afară din capilarele peritubulare, în lumenul tubular
 substanța X este filtrată liber de glomerul, dar nu este secretată și nici reabsorbită de tubi
 nici una dintre afirmațiile din afirmatiile nu este corectă

436: Alegeți afirmatiile corecte. Substanțele organice cu valoare nutritivă sunt reabsorbite în:

 colectorii corticali
 ansa Henle
 toate porțiunile tubului urinifer, dependent de tipul substanței
 tubul contort distal
 tubul contort proximal

Întrebarea Nr. 437: Alegeți afirmatiile corecte. La un pacient cu diabet zaharat, poliuria este
determinată de:

 creșterea cantității de substanțe osmotic active din filtratul glomerular, substanțe care nu mai
pot fi reabsorbite tubular
 scăderea capacității hipofizei posterioare de a depozita HAD-ul
  imposibilitatea concentrării plasmei datorită deficitului de HAD
 scăderea reabsorbției tubulare de Na+
 scăderea secreției hipotalamice de HAD

Întrebarea Nr. 438: Alegeți afirmatiile corecte. Dacă o substanța are un clearance plasmatic
mai mic decât al inulinei, această substanță suferă la nivel renal:

 filtrare și reabsorbție tubulară

 numai filtrare
 numai secreție tubulară
 filtrare și secreție tubulară
 numai reabsorbție tubulară

Întrebarea Nr. 439: Alegeți afirmatiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate
observa în:

 vasoconstricție pe arteriola aferentă

 vasoconstricție pe arteriola eferentă
 vasodilatație pe arteriola aferentă
 cresterea usoara a presiunii arteriale
 creșterea presiunii în capsula Bowman

Întrebarea Nr. 440: Alegeți afirmatiile corecte. Scăderea secreției de aldosteron poate
determina:

 creșterea filtrării de Na+ la nivel glomerular

 nu influenteaza reabsorbtia si filtrarea de Na+
 scăderea reabsorbției tubulare a Na+
 scăderea filtrării de Na+ la nivel glomerular
 creșterea reabsorbției tubulare a Na+

Întrebarea Nr. 441: Alegeți afirmatiile corecte. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul
nefronului are loc pentru următoarele substanțe, cu excepția:

 sodiului
 bicarbonatului
 potasiului
 glucozei
 ureei

Întrebarea Nr. 442: Alegeți afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului unde
concentrația Na+-lui din ultrafiltrat este maximă?

 capsula Bowman
 ramura ascendentă a ansei Henle
 ramura descendentă a ansei Henle
 tubul contort proximal
  virful ansei Henle

Întrebarea Nr. 443: Alegeți afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului în care debitul
ultrafiltratului este maxim?

 tubul contort proximal

 tubul colector
 tubul contort distal
 capsula Bowman
 ansa Henle

Întrebarea Nr. 444: Alegeți afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
glomerular (180 1/24 ore) se elimină în aceeași perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I.
Precizați la ce nivel al nefronului are loc reabsorbția maximă a apei

 tubul contort proximal

 tubul colector
 ansa Henle porțiunea ascendentă
 ansa Henle porțiunea descendentă
 tubul contort distal

Întrebarea Nr. 445: Alegeți afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
glomerular (180 1/24 ore) se elimină în aceeași perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I.
Precizați la ce nivel al nefronului are loc reabsorbția apei în prezența HAD

 tubul contort distal

 tubul colector
 ansa Henle porțiunea ascendentă
 tubul contort proximal
 ansa Henle porțiunea descendentă

Întrebarea Nr. 446: Alegeți afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
glomerular (180 1/24 ore) se elimină în aceeași perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I.
Precizați la ce nivel al nefronului unde nu se reabsoarbe apa

 ansa Henle porțiunea ascendentă

 ansa Henle porțiunea descendentă
 tubul contort distal
 tubul colector
 tubul contort proximal

Întrebarea Nr. 447: Alegeți afirmatiile corecte. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a
urinii tubulare la aceeași presiune osmotică cu cea a urinii finale?

 tubul contort distal

 tubul contort proximal
 porțiunea ascendentă a ansei lui Henle
  virful ansei Henle
 porțiunea descendenta a ansei lui Henle

Întrebarea Nr. 448: Alegeți afirmatiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi
mari de apă și electroliți prin urină, se întâlnește în:

 după ingestia de alcool

 diabetul zaharat
 după administrarea de medicamente diuretice
 când în urina tubulară sunt substanțe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree,
glucoza,
 diabetul insipid

Întrebarea Nr. 449: Alegeți afirmatiile corecte. Clearance-ul este definit ca:

 ml plasmă care este epurată de o substanță/ml min

 mg substanță care este epurată din plasmă/l min
 ml plasma care este epurata de o substanta/ml ora
 mg substanță care este fiitrată/lmin
 mg substanță care se elimină prin urină/l min

Întrebarea Nr. 450: Alegeți afirmatiile corecte. Diureza apoasă survine în cazul:

 diabetului insipid
 ingerării unor cantități mari de lichide hipotone
 sistării secreției de ADH
 secreției crescute de ADH
 diabetului zaharat

Întrebarea Nr. 451: Alegeți afirmatiile corecte. Secreția de HAD este influențată direct de:

 toți factorii enumerați

 osmolaritatea plasmei
 sistemul renină-angiotensină
 ACTH
 osmolaritatea urinii

Întrebarea Nr. 452: Alegeți afirmatiile corecte. Filtrarea glomerulară nu depinde de:

 permeabilitatea membranei filtrante glomeralare

 schimburile în contracurent din vasele recta
 transportul maxim tubular
 presiunea efectivă de filtrare
 suprafața de filtrare

Întrebarea Nr. 453: Alegeți afirmatiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de

concentrare și diluare a urinii?
  homonul ADH
 sistemul de multiplicare în contracurent din ansa Henle
 schimburile în contracurent din vasele drepte (vasa recta)
 compoziția urinii primare
 autoreglarea circulației renale

Întrebarea Nr. 454: Alegeți afirmatiile corecte. După ingerarea unei cantități foarte mari de
apă, volumul urinii finale crește. Ce parametri ai funcției renale se modifică?

 permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului colector

 permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal
 permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort proximal
 filtrarea glomerulară
 reabsorbția tubulară de Na+

Întrebarea Nr. 455: Alegeți afirmatiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în

menținerea echilibrului acido-bazie?

 reabsorbția aproape în totalitate a ionului bicarbonic

 filtrarea glomerulară
 concentrația urinii prin contracurentu! multiplicator
 secreția tubulară a ionului de H+
 acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat monosodic

Întrebarea Nr. 456: Alegeți afirmatiile corecte. Rinichii intervin în menținerea constantă a
homeostaziei prin următoarele funcții:

 menținerea echilibrului acido-bazic

 eliminarea de substanțe inutile și toxice
 autoreglarea circulației renale
 menținerea echilibrului osmotic
 eliminarea de proteine

Întrebarea Nr. 457: Cea mai crescuta concentratie proteica este prezenta in:

 compartimentul de lichid interstitial.

 compartimentul de lichid intracelular
 lichid cerebrospinal
 plasma
 compartimentul de lichid transcelular

Întrebarea Nr. 458: Presiunea osmotica in conditii normale in spatiul extracelular este
determinata de:

 Cl-
 uree
 glucoza
  aminoacizi
 Na+

Întrebarea Nr. 459: Stimulul fiziologic pentru centru setei este reprezentat de deshidratarea
celulara. Mentionati care din urmatoarele conditii nu determina cresterea presiunii osmotice a
lichidului extracellular:

 aport hidric deficitar

 pierderi hidrice crescute
 pierderi de K+ crescute
 exces de Na+ lichidul extracelular
 aport hidric excesiv

Întrebarea Nr. 460: Edemul extracelular poate fi produs de urmatorii factori cu exceptia:

 cresterea permiabilitatii capilare

 scaderea proteinelor plasmatice
 scaderea presiunii osmotice a plasmei
 presiunea capilara crescuta
 scaderea permiabilitatii capilare

Întrebarea Nr. 461: In cursul unui exercitiu fizic prelungit nu se modifica pierderea de apa
prin:

 piele (pierderi insensibile)

 sudoare
 urina
 materiile fecale
 sistemul respirator (pierderi insensibile)

Întrebarea Nr. 462: Care este procentul mediu al apei totale din organismul adult:

 60%
 70%
 sub 60%
 80%
 90%

Întrebarea Nr. 463: Cel mai mare procent de apa din organism,in cursul ontogenezei, se
gaseste la:

 embrion
 copil in crestere
 adult
 fat
 batran
Întrebarea Nr. 464: Alegeti afirmatiile corecte. Apa intracelulara:

 contine ca si cationi majori ionii de K+ si de Mg 2+

 reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului
 contine ca si anioni majori ionii de Cl- si de HCO3-
 are un volum de 28 l pentru un adult de 70 kg
 se gaseste sub doua forme – libera si legata

Întrebarea Nr. 465: Care din urmatoarele tesuturi contine cea mai mica proportie de apa:

 smaltul dentar
 tesutul muscular
 tesutul cartilaginos
 tesutul osos
 dentina

Întrebarea Nr. 466: Alegeti afirmatiile corecte. Apa extracelulara:

 contine ca si cation major ionul de Na+

 reprezinta 20% din greutatea corpului
 contine anioni majori, ionii de proteinati
 contine ca si cation major ionul de K+
 se gaseste repartizata in 3 subcompartimente

Întrebarea Nr. 467: Alegeti afirmatiile corecte. Volumul plasmatic:

 are valoarea de 4-5% din masa corpului

 apartine de subcompartimentul transcelular
 contine ca si cation major ionul de Na+ si ca si anioni majori ionii de Cl- , HCO3- si proteinati
 are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apeitracelulare
 apartine de subcompartimentul intravascular al apei extracelulare

Întrebarea Nr. 468: Care din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina
direct:

 apa extracelulara
 volumul plasmatic
 volumul interstitial
 apa intracelulara
 apa totala

Întrebarea Nr. 469: Care din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina
indirect, pe baza de calcule, cunoscand valoarea volumelor masurate direct:

 volumul interstitial
 apa intracelulara
 apa extracelulara
  apa totala
 volumul plasmatic

Întrebarea Nr. 470: Substantele specifice pentru determinarea volumului diferitelor

compartimente lichidiene sunt:

 albastru Evans, albumine cu iod radioactiv pentru vol.plasmatice

 sodiul radioactiv si albastru Evans pentru lichidul interstitial
 ureea si antipirina pentru determinarea apei extracelulare
 insulina, manitolul si tiosulfatul de Na pentru determinarea apei intracelulare
 oxidul de deuteriu si de tritiu pentru masurarea apei totale

Întrebarea Nr. 471: Factorii care determina sensul de deplasare al apei in organism sint:

 presiunea hidrostatica
 membranele celulare si tisulare
 structura moleculara a apei
 presiunea osmotica
 presiunea coloidosmotica

Întrebarea Nr. 472: Variatiile mari ale continutului de apa in organismul adultului se datoreaza
tesutului:

 muscular striat
 conjunctiv elastic
 cartilaginos
 osos
 adipos

Întrebarea Nr. 473: Cea mai mara cantitate din aportul zilnic de apa se realizeaza:

 pe cale orala, prin ingestia de apa si alta lichide

 pe cale orala, ca apa exogena ingerata in cantitati crescute
 prin sinteza endogena, in urma oxidarilor
 pe cale orala, prin ingestia de alimente
 prin sinteza endogena, in urma oxidarilor hidrogenului din alimente

Întrebarea Nr. 474: Aportul normal de apa, in cazul unui organism adult sanatos, totalizeaza
pe 24 ore:

 1500 ml
 2300 ml
 2000 ml
 1500 ml
 2000 ml
Întrebarea Nr. 475: Pierderile zilnice de apa, in cazul unui organism adult sanatos, la
temperatura normala de confort, totalizeaza pe 24 ore:

 500 ml prin plamini

 700 ml prin perspiratie insensibila
 100 ml prin fecale
 2300 ml in total
 1400 ml prin urina

Întrebarea Nr. 476: Pierderile zilnice de apa la temperatura ridicata se realizeaza in cea mai
mare parte:

 transpiratie
 perspiratie insensibila
 fecala
 urina
 tegument, atat prin transpiratie, cat si prin perspiratie

Întrebarea Nr. 477: In timpul efortului fizic pierderile de apa:

 scad prin fecale

 pot atinge 6600 ml
 nu se modifica in ceea ce priveste pierderea prin fecale si prin perspiratie insensibila prin
tegument
 scad prin urina
 cresc prin transpiratie

Întrebarea Nr. 478: Reglarea aportului hidric se realizeaza prin:

 micsorarea osmolaritatii plasmatice cu activearea centrilor setei din hipotalamusul anterior si

lateral
 deshidratarea neuronilor din centrul setei, stimulul major pentru aparitia senzatiei de sete
 mecanismele implicate in controlul echilibrului hidroelectric
 prin aldosterona si peptidul natriiuretic
 senzatia de sete

Întrebarea Nr. 479: Bilantul hidric negativ semnifica:

 deshidratarea globala
 deshidratarea celulara
 deshidratarea extracelulara
 perturbarea echilibrului hidric cu acumlarea de apa
 hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala

Întrebarea Nr. 480: Bilantul hidric pozitiv semnifica:

 deshidratarea extracelulara si celulara

  perturbarea echilibrului hidric cu pierderi de apa
 hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala
 o perturbare a echilibrului hidric
 deshidratarea globala

Întrebarea Nr. 481: Continutul de apa din organism nu este influentat de

 starea de nutritie
 sex si varsta
 tipul de tesut si oprgan
 activitatea psihica
 sistemul luat in consideratie

Întrebarea Nr. 482: 45-50 % din apa din organism, in functie de varsta, sex si continut adipos,
se gaseste la:

 copil peste 2 ani, in spatiul intracelular

 adult de sex feminin normoponderat, in spatiul intracelular
 nou-nascut in spatiul intracelular
 adult de sex feminin hiperponderal, in substanta uscata
 adult de sex masculin hiperponderat, in spatiul interstitial

Întrebarea Nr. 483: Aproximativ ½ din cantitatea totala de apa din organism este continuta de:

 tesut adipos
 piele
 substanta cenusie si alba
 plasma
 musculatura scheletica

Întrebarea Nr. 484: Scaderea presiunii osmotice este determinata de:

 eliberarea crescuta de aldosteron

 ingestia crescuta de lichide sau insuficienta de saruri
 scaderea secretiei de ADH
 scaderea ingestiei de lichide
 excesul de saruri

Întrebarea Nr. 485: Precizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate
mare:

 tesut osos
 smalt
 splina
 rinichi
 muschi
Întrebarea Nr. 486: Precizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate
mica:

 rinichi
 embrion
 glande endocrine
 tesut osos
 smalt

Întrebarea Nr. 487: Apa extracelulara in proportie de 20% se gaseste in cea mai mara cantitate
ca:

 apa depozitata in substanta fundamentala

 lichid intracelular
 lichid interstitial
 apa transcelulara – l.c.r., lichidele intraoculare, pleural, pericardic, peritoneal, sinovial,
secretiile digestive, sudorale
 plasma-subcompartimentul vascular

Întrebarea Nr. 488: Care este compozitia caracteristica a fluidului intracelular:

 95 mEq Cl- /1
 155 mEq K+ /1
 70 mEq Na+ /1
 100 mEq HCO3- /1
 80 mEq Ca2+ /1

Întrebarea Nr. 489: Necesarul hidric mediu in raport de varsta este maxim la:

 sub un an
 6 ani
 adult
 batrin
 1 an

Întrebarea Nr. 490: Izotonia semnifica valoarea constanta a presiunii osmotice egala cu:

 300 mosmol
 300 mosmol/l
 300 osmol/l
 300 atm
 300mg%

Întrebarea Nr. 491: Cantitatea de apa din subcompartimentul transcelular este de:

 1,5%
 2%
  sub 1%
 5%
 3%

Întrebarea Nr. 492: Care din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului extracelular:

 Na+
 K+
 Mg2+
 Cl-
 Ca2+

Întrebarea Nr. 493: Care din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului intracelular:

 Ca2+
 K+
 Na+
 fosfat
 Mg2+

Întrebarea Nr. 494: Selectati afirmatiile corecte refritor la structuta și funcțiile ATP-lui:

 ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu

 ATP nu conține legături macroergice
 ATP-ul este un compus chimic foarte stabil
 In ATP radicalii fosfați sunt legați prin legături macroergice
 ATP-ul este un compus intermedial cu capacitatea de a reacționa cu substanțele nutritive
pentru extragerea energiei

Întrebarea Nr. 495: Selectati afirmatile incorecte referitor la structura și funcțiile ATP-lui:

 ATP-ul este un compus intermedia cu capacitatea de a reacționa cu substanțele nutritive

pentru extragerea energie
 ATP nu contine legaturi macroergice
 in ATP radicalii fosfati sunt legati prin legaturi macroergice
 ATP-ul este un compus chimic foarte stabil
 ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu

Întrebarea Nr. 496: Selectati afirmatiile corecte. Monozaharidele sunt transportate prin
membrana in citoplasma celulara prin:

 co-transport activ
 transport activ
 difuziune facilitala
 difuziune simpla
 trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare
Întrebarea Nr. 497: Selectati afirmatiile incorecte. Monozaharidele sunt transportate prin
membrana in citoplasma celulara prin:

 trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare

 difuziune simpla
 difuziune facilitala
 transport activ
 co-transport activ

Întrebarea Nr. 498: Selectati afirmatia corecta. Reducerea continutului de glucoza in sange se
numeste:

 hipoglicemie
 hiperglicemie
 hipertermie
 anemie
 hipotonie

Întrebarea Nr. 499: Selectati afirmatia corecta.Metabolismul glucidic nu este reglat de:

 adrenalina
 glucagon
 intermedina
 tiroxina
 insulina

Întrebarea Nr. 500: Selectati afirmatiile corecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii
hormoni:

 oxitocina
 adrenalina
 intermedina
 cortizol
 vasopresina

Întrebarea Nr. 501: Selectati afirmatiile incorecte. Metabolismul glucidic este reglat
de urmatorii hormoni:

 oxitocina
 intermedina
 vasopresina
 adrenalina
 cortizol

Întrebarea Nr. 502: Selectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucozei:

 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice

  fosforilarea glucozei este reversibila in celulele epiteliului interstitial
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului
 fosforilarea glucozei este ireversibila in toate celulele organismului uman
 fosforilarea glucozei este reversibila in epiteliul tubilor renali

Întrebarea Nr. 503: Selectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucozei:

 fosforilarea glucozei este reversibila in epiteliul tubilor renali

 fosforilarea glucozei este iriversibila in toate celulele organismului uman
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele epiteliului interstitial

Întrebarea Nr. 504: Selectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucosei:

 in majoritatea celulelor fosforilarea glucozei asigura captarea glucozei

 in celulele hepatice fosforilarea glucozei este inițiată de glucokinaza
 in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei
 in celule glucoza se combină cu radicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei
 in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila

Întrebarea Nr. 505: Selectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucosei:

 in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila

 in celule glucoza se combindicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei
 in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei
 in celulele hepatice fosforilarea glucozei este initiala de glucokinaza
 in majoritatea celulelor glucozei fosforilarea asigura captarea glucozei

Întrebarea Nr. 506: Selectati afirmațiile corecte referitor la glicogenoliză:

 glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza

 glicogenoliza este un process fizic
 glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula
 glicogenoliza este îndepărtarea rezervelor de glicogen
 glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat

Întrebarea Nr. 507: Selectati afirmatiile incorecte referitor la glicogenoliză:

 glicogenoliza este indepartarea rezervelor de glycogen

 glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula
 glicogenoliza este un process fizic
 glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza
 glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat

Întrebarea Nr. 508: Selectati afirmatiile corecte referitor la glicoliză:

  glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic
 glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic
 glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic
 glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului
 glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului

Întrebarea Nr. 509: Selectati afirmatiile incorecte referitor la glicoliză:

 glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului

 glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic
 glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic
 glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului
 glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic

Întrebarea Nr. 510: Selectati afirmatiile corecte referitor la gluconeogeneză:

 gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara

 gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism
 gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi
 gluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glycerol
 gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi

Întrebarea Nr. 511: Selectati afirmatiile incorecte referitor la gluconeogeneză:

 gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi

 gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi
 gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara
 gluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glicerol
 gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism

Întrebarea Nr. 512: Selectati afirmatiile corecte) Concentratia normala a glucozei sanguine la
o persoana care nu a mincat in intervalul ultimelor 3-4 ore:

 200 mg/1
 200 mg/100ml
 2,9 – 7,9 mmol/l
 2 g/100 ml
 3,3 – 5,5 mmol/l

Întrebarea Nr. 513: Selectati afirmatiile corecte. Care din compusii chimici le puteți clasifica
ca lipide:

 fosfolipide
 grasimile neutre (trigliceridele)
 lipoprotein – lipaza
 colesterolul
  aminoacizii

Întrebarea Nr. 514: Selectati afirmatiile incorecte. Compusii chimici, clasificati ce lipide sunt:

 fosfolipide
 aminoacizii
 lipoprotein – lipaza
 colesterolul
 grasimile neutre (trigliceridele)

Întrebarea Nr. 515: Selectati afirmatiile corecte referitor la caracteristicele lipoproteinelor:

 lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat

 lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati
 lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine
 lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii
 lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii

Întrebarea Nr. 516: Selectati afirmatiile incorecte referitor la lipoproteine:

 lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii

 lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine
 lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii
 lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat
 lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati

Întrebarea Nr. 517: Selectati afirmatiile corecte despre functiile lipoproteinelor:

 lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice

 lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei
 lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul
 lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul
 lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice

Întrebarea Nr. 518: Selectati afirmatiile incorecte despre functiile lipoproteinele:

 lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei

 lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul
 lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul
 lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice
 lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice

Întrebarea Nr. 519: Selectati afirmatiile corecte despre functiile ficatului in metabolismul
lipidelor:

 asigura sinteza acizilor grasi

 saturarea triglicidelor
  sinteza trigliceridelor din glucide
 sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi
 asigură desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie

Întrebarea Nr. 520: Selectati afirmatiile incorecte despre functiile ficatului in metabolismul
lipidelor:

 sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi

 desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie
 saturarea triglicidelor
 asigura sinteza acizilor grasi
 sinteza trigliceridelor din glucide

Întrebarea Nr. 521: Selectati afirmatiile corecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata
de:

 excesul de vasopresina
 excesul de insulina
 corticotropina care determina secretia cortizolului
 deficitul de insulina
 adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile:

Întrebarea Nr. 522: Selectati afirmatiile incorecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata
de:

 excesul de insulina
 deficitul de insulina
 excesul de vasopresina
 corticotropina care determina secretia cortizolului
 adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile:

Întrebarea Nr. 523: Selectati afirmatia corecta referitor la reglarea metabolismului lipidic. In
reglarea metabolismului lipidic nu participa:

 hipofiza
 glandele sexuale
 tiroida
 pancreasul
 parotiroidele

Întrebarea Nr. 524: Selectati afirmatia corecta referitor la functiile proteinelor plasmatice.
Functia principala a albuminelor plasmatice este:

 asigurarea presiunii coloid-osmotice

 asigura absorbtia vitaminelor
 participa la coagularea sangelui
 participa in formarea imunitatii
  asigura difuzia electrolitilor

Întrebarea Nr. 525: Selectati afirmatia corecta referitor la functiile globulinelor plasmatice:

 asigura absorbtia vitaminelor

 asigurarea presiunii coloid-osmotice
 participa la coagularea sangelui
 asigura difuzia electrolitilor
 participa in formarea imunitatii

Întrebarea Nr. 526: Selectati afirmatia corecta. Functia principala a fibrinogenului plasmatic:

 asigurarea presiunii coloid-osmotice

 asigura difuzia electrolitilor
 participa in formarea imunitatii
 asigura absorbtia vitaminelor
 participa la coagularea sangelui

Întrebarea Nr. 527: Selectati afirmatia corecta referitor la gluconeogeneza și cetogeneză:

 conversia corpilor cetonici in glicogen se numese gluconeogeneza

 conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza
 conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza
 conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza
 conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza

Întrebarea Nr. 528: Selectati afirmatia incorecta referitor la gluconeogeneza:

 conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza

 conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza
 conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza
 conversia corpilor cetonici in glycogen se numese gluconeogeneza
 conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza

Întrebarea Nr. 529: Selectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat . Prin bilantul azotat
pozitiv se subintelege:

 cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in
organism cu hrana
 azotul introdus este egal cu cel eliminat
 deficitul de azot in organism
 cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din
organism cu hrana
 azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi

Întrebarea Nr. 530: Selectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat. Prin bilant azotat
negativ se subintelege:
  deficitul de azot in organism
 cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in
organism cu hrana
 cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din
organism cu hrana
 azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi
 azotul introdus este egal cu cel eliminat

Întrebarea Nr. 531: Selectati afirmatia corecta referitor la echilibrul azotat. Prin echilibru
azotat se subintelege:

 cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in
organism cu hrana
 deficitul de azot in organism
 cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din
organism cu hrana
 azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi
 azotul introdus este egal cu cel eliminat

Întrebarea Nr. 532: Selectati afirmatia corecta. Retentia azotului nu are loc:

 la marirea masei tesutului muscular (sportivi)

 la insanatosire dupa maladii grave
 la organismul in crestere
 in inanitie proteica
 in timpul sarcinii

Întrebarea Nr. 533: Selectati afirmatiile corecte referitor la bilantul azotat:

 este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut

 este echilibrat la persoana adulta sanatoasa
 este negativ in timpul sarcinii
 exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie)
 exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor

Întrebarea Nr. 534: Selectati afirmatiile incorecte referitor la bilantul azotat:

 exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor

 este echilibrat la persoana adulta sanatoasa
 este negativ in timpul sarcinii
 exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie)
 este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut

Întrebarea Nr. 535: Selectati afirmatiile corecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului
(ECO2):

 ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism

  ECO2 este in medie 6,25 kcal
 ECO2 este in medie 4,825 kcal
 ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in organism
 ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora

Întrebarea Nr. 536: Selectati afirmatiile incorecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului
(ECO2):

 ECO2 este in medie 4,825 kcal

 ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora
 ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in organism
 ECO2 este in medie 6,25 kcal
 ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism

Întrebarea Nr. 537: Selectati afirmatiile corecte referitor la metabolismul bazal (MB):

 MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor țesuturilor independent de efort fizic
sau alti factori externi
 MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard)
 MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman
 MB la adult este in medie 70 kcal/ora
 MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia

Întrebarea Nr. 538: Selectati afirmatiile incorecte referitor la metabolismul bazal (MB):

 MB la adult este in medie 70 kcal/ora

 MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor esuturilor independent de efort fizic
sau alti factori externi
 MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman
 MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard)
 MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia

Întrebarea Nr. 539: Selectati afirmatiile corecte referitor la Rata metabolismului:

 rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite
procese alimentare
 RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism
 RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale
ale organismului
 RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare
 RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului

Întrebarea Nr. 540: Selectati afirmatiile incorecte referitor la Rata metabolismului:

 RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism

 rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite
principii alimentare
  RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare
 RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale
ale organismului
 RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului

Întrebarea Nr. 541: Selectati afirmatiile corecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei
metabolismului:

 tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal

 absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului
 tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 60-100% peste normal
 tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului
 absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal

Întrebarea Nr. 542: Selectati afirmatiile incorecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei
metabolismului:

 tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal

 tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 6-100% peste normal
 absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului
 tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului
 absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal

Întrebarea Nr. 543: Selectati afirmatia corecta referitor la efectul stimularii simpatice asupra
ratei metabolismului:

 stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%
 stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%
 stimularea simpatica creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%
 stimularea simpatica nu schimba RM
 stimularea simpatico creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%

Întrebarea Nr. 544: Selectati afirmatiile corecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii
prin piele:

 prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura
 prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura
 prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura
 prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura
 prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura

Întrebarea Nr. 545: Selectati afirmatiile incorecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii
prin piele:

 prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura
 prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura
 prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura
  prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura
 prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura

Întrebarea Nr. 546: Selectati afirmatiile corecte referitor la pierderea de caldura prin
evaporare:

 evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate

 prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii:
 evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de
temperatura corpului
 pierderile suplimentare de caldura prin evaporare nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii
sudoratiei
 in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd
0,5 kcal sau 12-16 kcal/ora)

Întrebarea Nr. 547: Selectati afirmatiile incorecte referitor la pierderea de caldura prin
evaporare:

 in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd
0,5 kcal sau 12-16 kcal/ora
 evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate
 pierderile suplimentare de caldura prin evaporarea nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii
sudoratiei
 prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii
 evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de
temperatura corpului

Întrebarea Nr. 548: Selectati afirmatiile corecte referitor la efctul aldosteronului asupra
secretiei sudoripare:

 aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare

 aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare
 aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na+ in tubii sudoripali
 aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari
 aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali

Întrebarea Nr. 549: Selectati afirmatiile incorecte referitor la efctul aldosteronului asupra
secretiei sudoripare:

 aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare

 aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali
 aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari
 aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na+ in tubii sudoripali
 aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare

Întrebarea Nr. 550: Selectati afirmatia corecta referitor la centrul de termoreglare:

  centrul de termoreglare asigura controlul temperaturii numai atunci, cind tº corporala creste
peste norma
 centrul de termoreglare este localizat in bulbul ahidian
 receptorii termosensibili din maduva spinarii nu transmit semnale catre centrul de
termoreglare
 receptorii termosensibili din abdomen nu transmit semnale catre centrul de termoreglare
 centrul de termoreglare este localizat in hipotalamus

Întrebarea Nr. 551: Selectati afirmatiile corecte referitor la mecanismele pierderii de caldura la
supraincalzire:

 prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior

 prin inhibarea glandelor sudoripare
 prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici
 prin stimularea glandelor sudoripare
 prin vasoconstrictia vaselor din piele

Întrebarea Nr. 552: Selectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismele pierderii de caldura
la supraincalzire:

 prin vasoconstrictia vaselor din piele

 prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici
 prin inhibarea glandelor sudoripare
 prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior
 prin stimularea glandelor sudoripare

Întrebarea Nr. 553: Selectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul conservarii caldurii
cind scade tº corporala:

 excitatia chimica simpatica

 vasoconstrictia cutanata
 stimularea hipotalamica
 piloerectia si oprirea sudoratiei
 secretia crescuta de tiroxina

Întrebarea Nr. 554: Selectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul conservarii caldurii
cind scade tº corporala:

 piloerectia si oprirea sudoratiei

 secretia crescutade tiroxina
 excitatia chimica simpatica
 stimularea hipotalamica
 vasoconstrictia cutanata

Întrebarea Nr. 555: Selectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul productiei crescute de
caldura cind scade tº corporala:
  oprirea sudoratiei
 vasoconstrictia cutanata
 excitatia chimica simpatica
 piloerectia
 secretia crescuta de tiroxina

Întrebarea Nr. 556: Selectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul productiei crescute
de caldura cind scade tº corporala:

 secretia crescuta de tiroxina

 piloerectia
 vasoconstrictia cutanata
 excitatia chimica simpatica
 oprirea sudoratiei

Întrebarea Nr. 557: Selectati afirmatia corecta referitor la frison:

 in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism

 centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de « cald » din
hipotalamus
 centrul motor primar al frisonului se gaseste in bulb
 in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare
 centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de “rece” din piele
si maduva spinarii

Întrebarea Nr. 558: Selectati afirmatia corecta referitor la frison:

 in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare

 centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibat de semnele de « rece » din piele
si maduva spinarii
 in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism
 centrul motor primar al frisonului este localizat in portiunea dorsomediala a hipotalamusului
 centrul motor primar in mod normal este stimulat de semnele de « cald » de la termostatul
din zona preoptica

Întrebarea Nr. 559: Selectati afirmatia corecta referitor la frison:

 in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare

 centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “rece” din piele si
maduva spinarii
 in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism
 centrul motor al frisonului este localizat in bulb
 Centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “cald” de la
termostatul din zona preoptica

Întrebarea Nr. 560: Selectati afirmatia corecta referitor la frison:

  centrul motor al frisonului este localizat in bulb
 centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de « cald » din
hipotalamus
 centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “rece” din piele si
maduva spinarii
 in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare
 in timpul frisonului creste tonusul muscular intregului organism

Întrebarea Nr. 561: Selectati afirmatia corecta referitor la frison:

 in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism

 centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de « cald » din
hipotalamus
 centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “rece” din piele si
maduva spinarii
 centrul motor al frisonului este localizat in bulb
 in timpul frisonului creste sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare

Întrebarea Nr. 562: Selectati afirmatia corecta referitor la febra:

 febra reprezinta cresterea tº corporale peste limita obisnuita a normalului

 in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate
 febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt
 febra nu poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice
 febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate

Întrebarea Nr. 563: Selectati afirmatia corecta referitor la febra:

 in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate

 febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate
 febra poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice
 criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata
 febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt

Întrebarea Nr. 564: Selectati afirmatia corecta referitor la febra:

 febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate

 febra nu poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice
 febra poate fi cauzata de deshidratare
 febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt
 criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata

Întrebarea Nr. 565: Selectati afirmatia corecta referitor la febra:

 febra nu poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice

 febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt
 febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate
  febra apare in urma comutarii termostatului hipotalamic la un nivel mai inalt
 criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata

Întrebarea Nr. 566: Selectati afirmatia corecta referitor la febra:

 in timpul febrei toale mecanismele de conservare si de productie a caldurii sunt activate

 febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt
 in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate
 febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate
 criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata

Întrebarea Nr. 567: Selectati afirmatia corecta referitor la febra:

 in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a

termostatului la o valoare scazuta
 vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului
la o valoare ridicata
 criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata
 in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului
la o valoare scazuta
 in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o
valoare mai ridicata

Întrebarea Nr. 568: Selectati afirmatia corecta referitor la febra:

 in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului

la o valoarea mai ridicata
 in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o
valoare mai scazuta
 vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului
la o valoare ridicata
 criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata
 in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a
termostatului la o valoare scazuta

Întrebarea Nr. 569: Selectati afirmatia corecta referitor la febra:

 in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a

termostatului la o valoare scazuta
 in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o
valoare mai scazuta
 vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului
la valoare mai scazuta
 criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata
 in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului
la o valoare scazuta

Întrebarea Nr. 570: Selectati afirmatia corecta referitor la febra:

  in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o
valoare mai scazuta
 vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului
la o valoare ridicata
 criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata
 in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a
termostatului la o valoare mai ridicata
 in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului
la o valoare scazuta

Întrebarea Nr. 571: Selectati afirmatia corecta referitor la febra:

 vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului

la o valoare ridicata
 criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este cauzat de incalzirea brusca a pielii datorita
vasodilatatiei generalizate
 in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului
la o valoare scazuta
 in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a
termostatului la o valoare scazuta
 in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o
valoare mai scazuta

Întrebarea Nr. 572: Selectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar si reglarea lui:

 apetitul este dorinta de alimente in general

 foamea este dorinta de alimente asociata cu contractii ritmice ale stomacului, stare de
incordare si agitatie
 satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective
 foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului
 satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism

Întrebarea Nr. 573: Selectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar:

 foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului

 satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism
 apetitul ne ajuta sa determinam calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana
 satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective
 apetitul este dorinta de alimente in general

Întrebarea Nr. 574: Selectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar:

 satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism

 satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective
 apetitul este dorinta de un anumit tip de aliment si nu de mincare in general
 apetitul nu determină calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana
 apetitul este dorinta de alimente in general
Întrebarea Nr. 575: Selectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar:

 satietatea apare cint depozitele nutrtive si depozitele de glicogen sunt deja pline
 apetitul este dorinta de alimente in general
 satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism
 satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective
 foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului

Întrebarea Nr. 576: Selectati afirmatia corecta la continutul energetic al alimentelor (la fiecare
1g):

 glucide 5 kcal, lipide 12 kcal, proteine 5 kcal

 glucide 9 kcal, lipide 9 kcal, proteine 9 kcal
 glucide 4,0 kcal, lipide 9,0 kcal, proteine 4,0 kcal
 glucide 18 kcal, lipide 10 kcal, proteine 12 kcal
 glucide 4 kcal, lipide 4 kcal, proteine 4 kcal

Întrebarea Nr. 577: Selectati afirmatiile corecte referitor la coeficientul respirator (CR):

 CR este raportul VCO2 eliberat laVO2 consumat in timpul oxidarii substantelor

 CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi
 CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83
 CR este raportul VO2 eliberat la VCO2 consumat in timpul oxidarii
 CR este raportul VO2 consumat la VCO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor

Întrebarea Nr. 578: Selectati afirmatiile incorecte referitor la coeficientul respirator (CR):

 CR este raportul CO2 eliberat la O2 consumat in timpul oxidarii substantelor

 CR este raportul O2 consumat la CO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor
 CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi
 CR este raportul O2 eliberat la CO2 consumat in timpul oxidarii
 CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83

Întrebarea Nr. 579: Selectati afirmatiile corecte referitor la reglarea aportului alimentar:

 in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei

 in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii
 in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei
 pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei
 in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii

Întrebarea Nr. 580: Selectati afirmatiile incorecte referitor la reglarea aportului alimentar:

 in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii

 pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei
 in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii
 in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei
  in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei

Întrebarea Nr. 581: Selectati afirmatiile corecte refritor la centrii nervosi de reglare a aportului
alimentar:

 amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul

 miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic
 miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii
trunchiului cerebral
 excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire
 excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire

Întrebarea Nr. 582: Selectati afirmatiile incorecte refritor la centrii nervosi de reglare a
aportului alimentar:

 miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic
 excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire
 miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii
trunchiului cerebral
 amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul
 excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire

Întrebarea Nr. 583: Selectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului
alimentar:

 scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar

 cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar
 scaderea nivelului de glucoza in singe determina cresterea aportului alimentar
 cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar
 cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar

Întrebarea Nr. 584: Selectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului
alimentar:

 cresterea nivelului de glucoza in sange determina scaderea aportului alimentar

 scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar
 cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar
 cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar
 cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar

Întrebarea Nr. 585: Selectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului
alimentar:

 descresterea nivelului de glucoza in sange determina descresterea aportului alimentar

 cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar
 cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar
 cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar
  scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar

Întrebarea Nr. 586: Selectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului
alimentar:

 scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar

 cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar
 cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar
 descresterea nivelului de glucoza in sange determina descresterea aportului alimentar
 cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar

Întrebarea Nr. 587: Selectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului
alimentar:

 scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar

 cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar
 cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar
 descresterea nivelului de glucoza in sange determina descresterea aportului alimentar
 cresterea concentratie acizilor grasi liberi in sange determina o scadere a aportului alimentar
pe termen lung

Întrebarea Nr. 588: Selectati afirmatia corecta referitor la obezitate:

 pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul

de energie
 obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic
 in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali
 faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie
 obezitatea este determinate printr-un aport excesiv de energie comparativ cu consumul de
energie

Întrebarea Nr. 589: Selectati afirmatia corecta referitor la obezitate:

 pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul

de energie
 obezitatea este determinate printr-un aport diminuat de energie comparativ cu consumul de
energie
 obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic
 faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie
 in obezitatea instalata aportul alimentar este egal cu cel al indivizilor normoponderali

Întrebarea Nr. 590: Selectati afirmatia corecta referitor la obezitate:

 obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic
 obezitatea nu poate fi determinata de un aport excesiv de energie comparativ cu consumul
de energie
 in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali
  faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie
 pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul
de energie

Întrebarea Nr. 591: Selectati afirmatia corecta referitor la obezitate:

 aportul excesiv de energie (alimente) apare numai in timpul fazei de instalare a obezitatii
 pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul
de energie
 in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali
 faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie
 obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic

Întrebarea Nr. 592: Selectati afirmatia corecta referitor la obezitate:

 pentru ca o persoana sa ramina obeza aportul energetic trebuie sa depaseasca consumul

de energie
 obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic
 in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali
 pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul
de energie
 faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie

Întrebarea Nr. 593: Selectati afirmatia corecta referitor la inanitie:

 in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide

 depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor nu pot fi efecte majore in inanitie
 dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine creste
 in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate din proteinele din organism
 dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la o treime fata de
valoarea ei initiala

Întrebarea Nr. 594: csSelectati afirmatia corecta referitor la inanitie:

 dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine creste

 in inanitie grava singura sursa de energie este reprezintata de proteine
 dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la otreime fata de
valoarea ei initiala
 in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism
 depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor nu pot fi efecte majore in inanitie

Întrebarea Nr. 595: Selectati afirmatia corecta referitor la inanitie:

 dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la otreime fata de
valoarea ei initiala
 efectele majore ale inanitiei sunt considerate depletia progresiva a tesutului adipos si a
proteinelor
  in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide
 dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine creste
 in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism

Întrebarea Nr. 596: Selectati afirmatia corecta referitor la inanitie:

 dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei scade de la treime la o cincime fata de
valoarea ei initiala
 depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor nu pot fi efecte majore in inanitie
 in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism
 in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide
 dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine creste

Întrebarea Nr. 597: Selectati afirmatia corecta referitor la inanitie:

 in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism
 dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine scade
 depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor nu pot fi efecte majore in inanitie
 in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide
 dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la otreime fata de
valoarea ei initiala

Întrebarea Nr. 598: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A:

 keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de

vitamina A in organism
 formarea pigmentilor fotosensibili ai retinei are loc fara participarea vitaminei A
 excesul de vitamina A duce la descvamarea pielii si acne
 incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt
manifestari ai carentei vitaminei A
 vitamina A exista in organism sub forma de retinol

Întrebarea Nr. 599: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A:

 keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de

vitamina A in organism
 insuficienta vitaminei A duce la descuamarea pielii si acneei
 incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt
manifestari ai carentei vitaminei A
 vitamina A exista in organism sub forma de carotina
 formarea pigmentilor fotosensibili ai retinei are loc fara participarea vitaminei A

Întrebarea Nr. 600: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A:

 incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt

manifestari ai carentei vitaminei A
 excesul de vitamina A duce la descuamarea pielii si acne
  vitamina Aeste importanta in procesul formarii pigmentilor fotosensitili ai retinei
 vitamina A exista in organism sub forma de carotina
 keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de
vitamina A in organism

Întrebarea Nr. 601: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A:

 incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt

manifestari ai carentei vitaminei A
 excesul de vitamina A duce la descuamarea pielii si acne
 consecintele insuficientei vitaminei A pot fi keratinizarea corneei cu opacifierea consecutive
a acestuia
 formarea pigmentilor fotosensibili ai retinei are loc fara participarea vitaminei A
 vitamina A exista in organism sub forma de carotina

Întrebarea Nr. 602: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A:

 ca manifestare a carentei vitaminei A sunt incetinirea cresterii organismelor tinere si

incetinirea procesului de reproducere
 formarea pigmentilor fotosensibili ai retinei are loc fara participarea vitaminei A
 keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de
vitamina A in organism
 excesul de vitamina A duce la descuamarea pielii si acne
 vitamina A exista in organism sub forma de carotina

Întrebarea Nr. 603: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B:

 vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in

dezoxiribonucleotide, care determina formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea
eritrocitelor
 carenta de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor
nervoase atit din nervii periferici si din SNC
 excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor
bucale)
 excesul de tiamina provoaca vasodilatatia arteriolara urmata de edeme periferice si ascita
 anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina
B12) in organism

Întrebarea Nr. 604: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B:

 vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in

dezoxiribonucleotide, care determina formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea
eritrocitelor
 anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina
B12) in organism
 excesul de tiamina provoaca vasodilatatia arteriolara urmata de edeme periferice si ascita
  excesul de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor
nervoase din nervii periferici si din SNC
 insuficienta de riboflovina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparea
comisurilor bucale)

Întrebarea Nr. 605: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B:

 carenta de tiamina provoaca vasodilatarea artriala fapt ce poate fi cauza edemilor periferice
si ascitei
 anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina
B12) in organism
 excesul de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor
nervoase din nervii periferici si din SNC
 excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor
bucale
 vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in
dezoxiribonucleotide, care determina formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea
eritrocitelor

Întrebarea Nr. 606: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B:

 excesul de tiamina provoaca vasodilatatia arteriolara urmata de edeme periferice si ascita

 un efect particular al carentei de vitamina B12 este anemia pernicioasa
 excesul de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor
nervoase din nervii periferici si din SNC
 excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor
bucale
 vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in
dezoxiribonucleotide, care determina formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea
eritrocitelor

Întrebarea Nr. 607: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B:

 anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina

B12) in organism
 excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor
bucale
 excesul de tiamina provoaca vasodilatatia arteriolara urmata de edeme periferice si ascita
 excesul de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor
nervoase din nervii periferici si din SNC
 vitamina B12 are rol de coenzima in reducerea ribonucleotidelor pina la
dezoxiribonucleotide, care determina formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea
eritrocitelor

Întrebarea Nr. 608: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic
(vitamina C) si colecalciferolului (vitamina D):
  deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in
vitamina D
 insuficienta vitaminei D duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari
 excesul de vitamina C timp de 20-30 saptamini produce scorbut
 acidul ascorbic asigura transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului
 acidul ascorbic (vitamina C) activeaza enzyme prolil-hidroxilaza, care asigura reactiile de
consolidare a colagenului

Întrebarea Nr. 609: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic
(vitamina C) si colecalciferolului (vitamina D):

 deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in

vitamina D
 insuficienta vitaminei D duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari
 carenta de acid ascorbic (vitamina C) timp de 20-30 saptamini produce scorbut
 acidul ascorbic asigura transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului
 reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta
acidului ascorbic

Întrebarea Nr. 610: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic
(vitamina C) si colecalciferolului (vitamina D):

 acidul ascorbic asigura transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului

 deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in
vitamina D
 reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta
acidului ascorbic
 excesul de vitamina C timp de 20-30 saptamini produce scorbut
 insuficienta vitaminei C duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari

Întrebarea Nr. 611: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic
(vitamina C) si colecalciferolului (vitamina D):

 deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in

vitamina D
 transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului este asigurat de vitamina D
 reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta
acidului ascorbic
 insuficienta vitaminei D duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari
 excesul de vitamina C timp de 20-30 saptamini produce scorbut

Întrebarea Nr. 612: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic
(vitamina C) si colecalciferolului (vitamina D):

 insuficienta vitaminei D duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari

 deficitul de colecalciferol in organism poate fi prevenit prin expunere la raze ultraviolete
 acidul ascorbic asigura transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului
  reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta
acidului ascorbic
 excesul de vitamina C timp de 20-30 saptamini produce scorbut

Întrebarea Nr. 613: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si

vitaminei K:

 insuficienta vitaminei K determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula

 excesul de vitamina K determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a
membranei celulare
 vitamina E este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VII, IX si X
 afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de
vitamina E in organism
 vitamina E este numita « vitamina antisterilitate »

Întrebarea Nr. 614: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si

vitaminei K:

 afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de

vitamina E in organism
 vitamina E este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VII, IX si X
 insuficienta vitaminei E determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula
 vitamina K este numita vitamina antisterilitate
 excesul de vitamina K determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a
membranei celulare

Întrebarea Nr. 615: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si

vitaminei K:

 insuficienta vitaminei K determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula

 carenta de vitamina E determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a
membranei celulare
 vitamina E este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VII, IX si X
 vitamina K este numita vitamina antisterilitate
 afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de
vitamina E in organism

Întrebarea Nr. 616: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si

vitaminei K:

 excesul de vitamina K determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a

membranei celulare
 vitamina K este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VIII, IX si X
 vitamina K este numita vitamina antisterilitate
 insuficienta vitaminei K determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula
 afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de
vitamina E in organism
Întrebarea Nr. 617: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si
vitaminei K:

 afectarea microflorei din colon la administrarea antibioticilor creaza deficitul de vitamina K in

organism
 insuficienta vitaminei K determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula
 vitamina E este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VII, IX si X
 vitamina K este numita vitamina antisterilitate
 excesul de vitamina K determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a
membranei celulare

Întrebarea Nr. 618: Alegeți afirmația corectă referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite
asupra ventilației:

 sporește primele 24 ore

 sporește primele 24 ore apoi se reduce
 este redus primele ore
 nu variază cu timpul
 este mai pronunțat primele ore

Întrebarea Nr. 619: Alegeți afirmația corectă referitor la reducerea efectelor ventilatorii ale
hipercapniei prelungite:

 este cauzată de diminuarea permeabilității pentru CO2 a barierei hematoencefalice

 este cauzată de reducerea bicarbonaților în lichidul cerbrospinal
 este cauzată de creșterea eliminării bicarbonaților cu urina
 este cauzată de creșterea bicarbonaților în lichidul cerbrospinal
 este cauzată de reducerea bicarbonaților in sânge

Întrebarea Nr. 620: Alegeți afirmația corectă referitor la realizarea reflexului Hering-Breuer:

 un rol major îl joacă receptorii din foițele pleurale

 un rol major îl joacă receptorii localizați pericapilar în pereții alveolelor)
 un rol major îl joacă receptorii de intindere localizați în pereții bronșiilor și bronșiolelor
 un rol major îl joacă receptorii iritanți din straturile epiteliale și subepiteliale în alveole
 un rol major îl joacă proprioceptorii mușchilor respiratori

Întrebarea Nr. 621: Alegeți afirmația incorectă referitor la realizarea reflexului Hering Breuer:

 este declanșat de volume ce depășesc de treiori volumul curent normal

 căile conductorii trec în cadrul nervului glosofaringian
 are un rol protector contra volumelor respiratorii elevate
 nu este declanșat de volume curente normale la adulți
 participă în controlul respirației la nou născuți

Întrebarea Nr. 622: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la activitatea centrului pneumotaxic:
  la excitare produce tahipnoe
 la excitare produce apnea la inspirație
 la excitare reduce durata inspirației
 la excitare produce bradipnoe
 la excitare reduce volumul curent

Întrebarea Nr. 623: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la activitatea centrului pneumotaxic:

 la distrugere se reduce volumul curent

 la distrugere sporește durata ciclului respirator
 la distrugere apare bradipnoe
 la distrugere apare apnee la inpirație dacă a fost făcută vagotomia
 la distrugere apare tahipnoe

Întrebarea Nr. 624: Alegeți afirmația corectă referitor la efectul Bohr:

 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza reducerii afinității Hb produse de CO2

 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza creșterii ADP intracelular
 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza vazodilatației produse de adenozină
 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza vazodilatației produse de hipoxie
 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza reducerii PO2

Întrebarea Nr. 625: Alegeți afirmațiile corecte referitor la PaO2 a sângelui din atriul stâng:

 depășește PaO2 din alveole

 este 104 mm Hg
 este 95 mm Hg
 este mai joasă ca PaO2 din alveole
 este egală cu PaO2 din alveole

Întrebarea Nr. 626: Alegeți afirmația corectă referitor la gradientul de presiune parțială a O2

 între capilare și țesuturi variază în funcție de cantitatea de difosfoglicerat

 este 5- 6 mm Hg între capilarele și alveole
 este 64 mm Hg între alveole și capilarele
 este 5- 6 mm Hg între capilarele și țesut
 între capilare și țesuturi variază în funcție de efectul Bohr

Întrebarea Nr. 627: Alegeți afirmațiile corecte referitor la importanța surfactantului

 deficiența mărește elastanța pulmonară

 deficiența reduce elastanța pulmonară
 deficiența reduce complianța pulmonară
 deficiența mărește complianța pulmonară
 deficiența reduce tensiunea superficială

Întrebarea Nr. 628: Alegeți afirmația corectă referitor la complianța pulmonară

  crește odată cu mărirea elastanței
 crește odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
 este echivalentă cu ∆P /∆ V
 crește la deficit de surfactant
 scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor

Întrebarea Nr. 629: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la complianța pulmonară

 scade odată cu mărirea elastanței

 este 110 ml/cm H2O
 scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
 este mai mică ca complianța complexului plămân-torace
 este echivalentă cu ∆V /∆ P
 este 200 ml/cm H2O

Întrebarea Nr. 630: Alegeți afirmațile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la
anumită valoare a presiunii transpulmonare

 se mărește odată cu creșterea complianței pulmonare

 se micșorează odată cu creșterea complianței pulmonare
 este același în timpul inspirației și expirației
 este mai mare în timpul expirației
 nu depinde de valoarea complianței pulmonare
 este mai mare în timpul inspirației

Întrebarea Nr. 631: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite
asupra ventilației

 este potențat de hipoxie

 este potențat de sporirea pH-ului sângelui
 este cauzat de de mărirea H+ în lichidul cerebrospinal
 este cauzat de de mărirea HCO3- în lichidul cerebrospinal
 cauzat de acțiunea H+ asupra receptorilor centrali și periferici

Întrebarea Nr. 632: Alegeți afirmația incorectă referitor la efectul stimulator ventilator al
hipoxiei

 hipoxia produce vazoconstricție la nivel pulmonar

 apare la Pa O2 < 60 mm Hg
 este produs de stimularea chemoreceptorilor periferici
 hipoxia depolarizează celulele senzitive ale corpusculilor aortali și carotidieni prin reducerea
permeabilității canalelor de K+ senzitive la O2
 este produs de stimularea chemoreceptorilor centrali

Întrebarea Nr. 633: Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea de O2 a sângelui

 este determinată mai mult de pH-ul sângelui

  este determinată mai mult de solubilitatea O2
 este determinată mai mult de temperatura sângelui
 este determinată mai mult de cantitatea de Hb
 este determinată mai mult de CO2 din hematii

Întrebarea Nr. 634: Alegeți afirmația corectă referitor la transportul CO2

 este transportat mai mult fizic dizolvat

 este transportat mai mult ca compus carbaminic
 nu este legat cu cantitatea de bicarbonați
 CO2 facilitează formarea HbO2
 este transportat mai mult în formă de bicarbonați

Întrebarea Nr. 635: Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele hipoventilației

 reduce PO2 alveolar

 produce vazoconstricție cerebrală
 mărește pO2 alveolar
 reduce pCO2 alveolar
 produce vazodilatație cerebrală

Întrebarea Nr. 636: Alegeți afirmația corectă referitor la rolul surfactantul

 asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa

 modifică tensiunea superficială în funcție de diametrul alveolei
 este format de alveolocite de tip I
 tensiunea superficială este direct proporțonală cu concentrația de dipalmitoilfosfatidilcolină
 excesul de dipalmitoilfosfatidilcolină este cauza bolii membranelor hialinice la nou născuți

Întrebarea Nr. 637: Alegeți afirmațiile corecte referitor la activitatea chemoreceptorii perferici

 sunt stimulați de de pH arterial 7.4

 sunt stimulați direct de CO2
 sunt stimulați la un pH arterial 7.25
 sunt stimulați de PaO2 80-90 mm Hg
 sunt stimulați de de Pa O2 <60 mm Hg

Întrebarea Nr. 638: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la schimbul de gaze în țesuturi

 creșterea de PCO2 mărește afinitatea Hb către O2

 creșterea de PCO2 reduce afinitatea Hb către O2
 creșterea de PCO2 produce vazodilatația
 creșterea de PCO2 scade pH-ul
 creșterea de PCO2 mărește pH-ul

Întrebarea Nr. 639: Alegeți afirmația corecta referitor la coeficientul de difuziune a O2

  este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată
 nu diferă de cel a CO2
 este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 se combina cu Hb
 este mai mic comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este mai puțin solubil
 este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare

Întrebarea Nr. 640: Alegeți afirmația corecta referitor la concentrația CO2

 este cea mai mică în alveole la sfârșitul expirației

 este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației
 este cea mai mică în alveole la sfârșitul inspirației
 este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației
 este cea mai mică în sângele arterial

Întrebarea Nr. 641: Alegeți afirmația corecta referitor la concentrația a O2

 este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației

 este cea mai mare în alveole la sfârșitul inspirației
 este cea mai mare în sângele arterial
 este cea mai mare în alveole la sfârșitul expirației
 este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației

Întrebarea Nr. 642: Alegeți afirmațiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2

 devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG

 devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea pH-ului
 devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea pH-ului
 devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea PaO2
 devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG

Întrebarea Nr. 643: Alegeți afirmațiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2

 devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG

 devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
 devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea pH-ului
 devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea PaO2
 devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului

Întrebarea Nr. 644: Alegeți afirmațile corecte referitor la ventilația cu volumuri curente de 200
ml la frecvența de 30 respirații/ minută

 va asigura homeostazia găzoasă

 poate produce hipoxemie
 mărește durata apneei voluntare
 poate produce hipercapnie cu acidoză respiratorie
 poate produce hipocapnie cu alcaloză respiratorie
Întrebarea Nr. 645: Alegeți afirmațile incorecte referitor la spirografie:

 permite estimarea capacității inspiratorii

 permite estimarea capacității reziduale funcțonale
 permite estimarea volumului curent
 permite estimarea capacității vitale
 permite estimarea volumului rezidual

Întrebarea Nr. 646: Hipoxia stimulează respirația prin:

 Stimulare corpusculilor aortali și carotidieni de PaO2 scăzut

 Hipoxie cerebrală
 Stimulare corpusculilor aortali și carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui
 Stimularea chemoreceptorilor periferici și centrali
 Diminuarea pH-ului in lichidul cerebrospinal

Întrebarea Nr. 647: Reflexul Hering-Breuer la adulți

 Își are originea din mechanoreceptorii pulmonari

 Întrerupe inspirația la volumuri respiratorii elevate
 Implică chemoreceptorii centrali și periferici
 Implică chemoreceptorii pulmonari
 Întrerupe inspirația la volumuri respiratorii normale

Întrebarea Nr. 648: Alegeți afirmația corectă referitor la centrul apneustic

 Reduce durata inspirației

 Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat după secțiune
mediopontină
 Este esențial pentru a asigura ritmul respirator de bază
 Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat
 Poate produce o inspirație prelungită în unele împrejurări

Întrebarea Nr. 649: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la la centrul respirator bulbar

 Primește mesaje aferente de la chemoreceptori

 Primește mesaje aferente de la mechanoreceptori
 Este sursa ritmului respirator de bază
 Activitatea lui este mărită în Blestemul Ondinei
 Nu este influiențat de influiențe stimulatorii și inhibitorii suprapontine

Întrebarea Nr. 650: Receptorii pulmonari de destindere:

 Reduc frecvența descărcărilor la inspirație

 Transmit impulsurile aferente prin nervul glosofaringian
 Inhibă faza de inspirație
 Recepționează mărirea volumului pulmonar
  Măresc durata inspirației

Întrebarea Nr. 651: În reglarea reflexă a respirație nu participă:

 Baroreceptorii vasculari
 Proprioceptori musculari
 Receptor alveolari
 Chemoreceptori vasculari
 Receptori viscerali din rinichi și ficat

Întrebarea Nr. 652: Alegeți afirmațiile corecte referitor la hiperventilația voluntară

 se reduce afinitatea Hb către O2

 se mărește afinitatea Hb către O2
 se reduce durata apnei voluntare
 se produce vazoconstricția la nivelul vaselor cerebrale
 se produce vazodilatația la nivelul vaselor cerebrale

Întrebarea Nr. 653: Alegeți afirmația corectă referitor la complianța pulmonară

 Este mai redusă la nivelul unei expirații profunde

 Redusă de surfactant
 Este de 110 ml /cm H2O
 Este mai redusă la nivelul unei inspirații profunde
 Mărită de țesutul cicatrizant din plămâni

Întrebarea Nr. 654: Alegeți afirmațiile corecte

 în timpul somnului nonREM ventilația nu diferă de starea de veghe

 în timpul somnului nonREM se reduce ventilația pulmonară
 în timpul somnului nonREM se mărește ventilația pulmonară
 în timpul somnului REM respirația este iregulată
 în timpul somnului nonREM respirația este iregulată

Întrebarea Nr. 655: Alegeți afirmațiile corecte referitor la complianța pulmonară

 Este mai înaltă la nivelul unei expirații profunde

 este redusă de surfactant
 este redusă de țesutul cicatrizant din plămâni
 este mai înaltă la nivelul unei inspirații profunde
 este de 200 ml /cm H2O

Întrebarea Nr. 656: Starea de veghe comparativ cu somnul ortodoxal (NonREM)

 mărește ventilația pulmonară

 Reduce variabilitatea indicilor respiratori
 mărește impactul structurilor suprapontine în controlul respirației
  reduce ventilația pulmonară
 nu influiențează ventilația pulmonară

Întrebarea Nr. 657: Controlul voluntar explicit a respirației este realizat

 în reflexele de tuse și strănut

 hipertermie și febră
 este realizat direct prin căile corticospinale
 în cadrul reacțiilor posturale
 în actul deglutiției

Întrebarea Nr. 658: La un pacient cu transplant a ambilor plămâni se observă

 dilatarea bronșiilor la aplicarea atropinei

 reflexul de tusă la stimulare receptorilor din căile respiratorii inferioare:
 reflexul de strănut
 reflexul Hering- Breuer la respirație cu volume mărite
 reflexul Hering- Breuer la respirație cu volume normale

Întrebarea Nr. 659: La un pacient cu transplant a ambilor plămâni nu se observă:

 Efecte ventilatorii la reducerea PaO2 și creșterea PaCO2

 Reflexul de strănut
 Modificări respiratorii la deglutiție
 Efecte ventilatorii la reducerea pH-ului
 Reflexul Hering- Breuer la respirație cu volume mărite

Întrebarea Nr. 660: Alegeți afirmațiile corecte referitor la reglarea respirației:

 Chemoreceptorii centrali sunt afectați de PaO2 de 60 mm Hg

 Chemoreceptorii centrali sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge
 Chemoreceptorii periferici sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge
 Baroreceptorii arteriali, pulmonari și cardiaci afectează activitatea centrilor respiratori
 CO2 stimulează direct chemoreceptorii periferici

Întrebarea Nr. 661: Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul apneustic:

 stimulează inspirația
 la distrugere produce o respirație adâncă cu oprirea respirației în faza inspiratorie
 este localizat în partea superioară a punții
 este localizat în partea inferioară a punții
 întrerupe inspirația, conrolând volumul inspirat și frecvența respiratorie

Întrebarea Nr. 662: Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul pneumotaxic:

 întrerupe inspirația, conrolând volumul inspirat și frecvența respiratorie

 este localizat în partea inferioară a punții
  este localizat în partea superioară a punții
 la excitare produce o respirație adâncă cu oprirea respirației în faza inspiratorie
 stimulează inspirația

Întrebarea Nr. 663: Alegeți afirmația incorectă referitor la grupul respirator dorsal:

 este responsabil in special pentru expirația forțată

 este implicat în generarea ritmului respirator de bază
 eferențele sunt realizate prin motoneuronii ce activează diafragmul
 primește aferențe pin intermediul nervului vag și glosofaringean
 activitatea este modulată de impulația cu origine în chemoreceptori și mecanoreceptori

Întrebarea Nr. 664: Alegeți afirmația incorectă referitor la grupul respirator ventral:

 sporește activitatea in cadrul unei ventilații mărite

 conține neuroni inspiratori și expiratori
 este responsabil pentru expirația activă
 determină includerea mușchilor respiratori auxiliari
 este responsabil pentru expirația pasivă

Întrebarea Nr. 665: Alegeți afirmația corectă referitor la grupul respirator dorsal:

 este implicat în generarea ritmului respirator de bază

 este responsabil in special pentru expirația forțată
 activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic
 este constituit în special de neuroni expiratori
 eferențele sunt realizate prin motoneuronii ce activează mușchii auxiliari

Întrebarea Nr. 666: Alegeți afirmația incorectă referitor la hipeventilația voluntară:

 diminuază stimularea chimică a centrului respirator

 produce vazoconstricția vaselor cerebrale
 produce o legătură mai trainică a HbO2
 produce hipoxie cerebrală
 poate induce o perdere a conștiinței din cauza unei hiperoxii cerebrale

Întrebarea Nr. 667: Alegeți afirmația corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:

 sunt în sângele venos

 sunt în aerul atmosferic
 sunt în aerul expirat
 sunt în sângele arterial
 sunt în aerul alveolar

Întrebarea Nr. 668: Alegeți afirmația corectă referitor la factorul ce nu afectează formarea
HbO2:
  2, 3- DPG și pH
 Viteza de circulatie
 temperatura
 PCO2
 PO2

Întrebarea Nr. 669: Alegeți afirmația corectă referitor la frecvența respirației la adult normal în
repaus:

 30-40 resp/min
 12-16 resp/min
 20-22 resp/min
 22-26 resp/min
 40-60 resp/min

Întrebarea Nr. 670: Alegeți afirmația corectă. Volumul de aer , implicat în schimbul de gaze în
repaus este format din:

 Capacitatea inspiratorie minus volumul spațiului mort

 Capacitatea totală minus volumul spațiului mort
 Volumul curent și volumul rezidual minus volumul spațiului mort
 Volumul expirator de rezerva si volumul inspirator de rezerva minus volumul spațiului mort
 Volumul curent și capacitatea reziduală funcțională minus volumul spațiului mort

Întrebarea Nr. 671: Alegeți afirmațiile corecte referitor la factorii ce afectează difuzia O2 în
plămâni:

 Se realizează conform gradientului PO2 între aerul atmosferic și sânge

 Este afectată de pH-ul sângelui
 Este afectat de suprafața de difuzie a membranei respiratorii
 Este afectată de conținutul de difosfoglicerat (2,3- DPG)
 Se realizează conform conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar și sânge

Întrebarea Nr. 672: Alegeți afirmațiile corecte referitor la presiunea pleurală

 Este mai negativă la inspirație

 Din diferența cu presiune atmosferică rezultă presunea transpulmonară
 Din diferența cu presiune intralveolară rezultă presunea transpulmonară
 Este egală cu presiunea transpulmonară
 Din diferența cu presiune intralveolară rezultă histereza

Întrebarea Nr. 673: Alegeți afirmația incorectă referitor la transportul CO2

 Compușii carbaminici transportă 23% de CO2

 în țesuturi H2O și Cl- trec din eritrocit în plazmă
 Hemoglobina leaga H+ rezultat din disocierea H2CO3, contibund la menținerea pH-ului
 în țesuturi anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3
  în țesuturi HCO3- este transportat în plazmă și Cl- trece în eritrocit

Întrebarea Nr. 674: Alegeți afirmața incorectă referitor la transportul CO2

 sărurile acidului carbonic transportă 70 % de CO2

 anhidraza carbonică catalizează formarea H2O și CO2 în plămâni
 anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3 în plămâni, ce contibue la menținerea pH-
ului sângelui
 abilitatea hemoglobinei de a lega H+ rezultat din disocierea H2CO3 contibue la menținerea
pH-ului
 în plămâni HCO3- este transportat în eritrocite și Cl- trece în plazmă

Întrebarea Nr. 675: Chemoreceptorii centrali (cu rol în reglarea respirației) sunt sensibili la:

 modificările PO2 a sângelui arterial

 modificarile CO2 din lichidul cerebrospinal
 modificarile concentrației ionilor H+ din lichidul cerebrospinal
 modificarile pH-ului sângelui arterial
 modificarile HCO3- din lichidul lichidul cerebrospinal

Întrebarea Nr. 676: Alegeți afirmațiile incorecte:

 CO se fixează cu ușurință la ferul hemic, fapt ce deplasează curba de disociere a HbO2 spre
stânga
 difosfogliceratul (2,3- DPG) scade afinitatea pentru O2 a Hb
 acidoza ionizează radicalii aminici și ca consecință scade formarea de carbhemoglobină
 CO2 se fixează de grupa NH2 a HbO2 fapt ce mărește afinitatea Hb catre O2
 ferul hemic ce se află în stare feroasă fixează O2

Întrebarea Nr. 677: Alegeți afirmația incorectă referitor la difosfoglicerat (2,3- DPG):

 2,3- DPG constitue factor de adaptare în hipoxie produsă de tulburarea circulației în țesuturi
 Sinteza 2,3- DPG este stimulată de hipoxie, alcaloză, reducerea cantității de Hb
 creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre stânga curba de disociere a HbO2
 creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre dreapta curba de disociere a HbO2
 2,3- DPG scade afinitatea pentru O2 a Hb micșorând pH-ul eritocitar și fixânduse de lanțul β
a dezoxi-Hb

Întrebarea Nr. 678: Alegeți modificările respiratorii ce apar la secționarea maduvei spinarii la
nivelul C1:

 tahipnee
 bradipnee
 apnee
 mărește durata timpului de expirație
 nu afecteaza respiratia
Întrebarea Nr. 679: Alegeți modificările respiratorii în timpul deglutitiei:

 expirația prelungită
 nu se modifică
 apnee de scurtă durată
 tahipnee
 bradipnee

Întrebarea Nr. 680: Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației în repaus:

 ambele faze sunt active

 ambele faze sunt pasive
 expirația devine activă în poziție ortostatică
 este activă numai inspirația
 este activă numai expirația

Întrebarea Nr. 681: În inspirație plămânii urmează mișcarile cutiei toracice datorita:

 bronhomotricității
 scăderii presiunii intrapulmonare
 scăderii presiunii intrapleurale
 țesutului pulmonar elastic
 surfactantului

Întrebarea Nr. 682: Alegeți afirmațiile corecte referitor la chemoreceptorii sensibili la hipoxie:

 între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia

 sub segmentul spinal C5
 sunt localizați în bulbul rahidian
 sunt localizați în mușchi respiratori
 la nivelul bulbar inferior (sub decusatia piramidala)
 sunt localizați în corpusculii carotidian și aortic
 zona mediopontina
 la nivelul șantului bulbopontin
 impulsurile aferente sunt conduse prin nervii vag și glosofaringean
 sunt localizați în organe cu metabolism intens
 Apnea apare în caz de secțiune:

Întrebarea Nr. 683: Apnea nu apare în caz de sectiune:

 sub decusatia piramidala (nivelul bulbar inferior)

 La nivelul sementului spinal C1
 zona mediopontina
 la nivelul șantului bulbopontin
 sub segmentul spinal C5

Întrebarea Nr. 684: Alegeți afirmația corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni și
țesuturi:
  prin transport activ
 prin difuziune
 prin transport cu carauși
 prin filtrare
 prin osmoza

Întrebarea Nr. 685: Alegeți afirmația corectă referitor la forma cea mai importantă de transport
a CO2:

 fizic dizolvată în plazmă

 acid carbonic
 carbamați (HbCO2)
 bicarbonați de sodiu în plazmă
 legată de proteine

Întrebarea Nr. 686: Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleurală în timpul
inspiratiei normale:

 -20 mm Hg
 +2 mm Hg
 +5 mm Hg
 -3 mm Hg
 -9 mm Hg

Întrebarea Nr. 687: Alegeți afirmația corectă referitor la volumul spatiului mort:

 350 ml
 1200 ml
 150 ml
 750 ml
 500 ml

Întrebarea Nr. 688: Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea pulmonala totala:

 5000 - 6000 ml
 1000-1500 ml
 3000-3500 ml
 2000-2500 ml
 4000-4500 ml

Întrebarea Nr. 689: Alegeți afirmația corectă referitor la centrul pneumotaxic:

 este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului

 este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbul rahidian
 este localizat în regiunea dorsală bulbul rahidian
 este localizat în nucleul parabrohial în partea superioară punții
  este localizat în partea inferioară a punții

Întrebarea Nr. 690: Alegeți afirmația incorectă referitor la pneumotorax:

 presiunea intrapleurală este egală cu cea atmosferica în pneumotorax deschis

 este produs artificial cu scop de a trata cavernele tuberculoase
 poate deplasa organele mediastinului
 presiunea intrapleurală este mai mare ca cea atmosferică în pneumotorax deschis
 presiunea intrapleurală este mai mare decît cea atmosferica în pneumotorax valvular

Întrebarea Nr. 691: Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapulmonară:

 este mai mai mică față de presiunea atmosferică la inspirație

 este mai mai mare față de presiunea atmosferică la expirație și inspirație
 este mai mica față de presiunea atmosferica la inspirație și la expirație
 este mai mai mică față de presiunea atmosferică la expirație
 este egală cu presiunea atmosferică la expirație

Întrebarea Nr. 692: Alegeți afirmația corectă referitor la mechanismul respirației forțate:

 ambele faze sunt active

 este activă numai expiratia
 ambele faze sunt pasive
 expirația este pasivă în poziția clinostatică
 este activă numai inspiratia

Întrebarea Nr. 693: Un gram de hemoglobina poate fixa urmatoarea cantitate (in ml) de O2:

 3,14
 14
 2,58
 0,54
 1,34

Întrebarea Nr. 694: Alegeți afirmațiile corecte referitor la mecanismul expirației obișnuite:

 este pe seama elasticitatii pulmonare

 expirația este pasivă numai în poziția clinostatică
 este pe seama contracției muschilor intercostali interni și a diafragmului
 este pe seama contracției muschilor toracali si abdominali
 se implică elasticitatea ligamentelor si cartilajelor costale

Întrebarea Nr. 695: Alegeți afirmația corectă referitor la modificările produse de hipoventilatie:

 normocapnie și hipoxie
 hipoxie, hipercapnie și acidoză respiratorie
 hipocapnie și alcaloză respiratorie
  hipercapnie, hipocapnie și acidoză respiratorie
 hiperoxie și acidoză metabolică

Întrebarea Nr. 696: Alegeți valorile normale ale presiunilor partiale ale O2 și CO2:

 pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 46 mm Hg

 pO2 alveolar 110 mm Hg - pO2 sânge venos 70 mm Hg
 pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg
 pO2 alveolar 104 mm Hg - pO2 sânge venos 40 mm Hg
 pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 sânge venos 40 mm Hg

Întrebarea Nr. 697: Alegeți valorile normale ale presiunilor partiale ale O2 și CO2:

 pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg

 pO2 arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 40 mm Hg
 pO2 sânge arterial în capilare pulmonare104 mmHg - pO2 sânge în atriul stâng 95 mm Hg
 pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 20 mm Hg
 pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 sânge venos 40 mm Hg

Întrebarea Nr. 698: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la efectele măririi cantității de CO2:

 vasodilatație în țesuturi
 creșterea pH
 scaderea afinitații hemoglobinei pentru O2
 creșterea afinitatii hemoglobinei pentru O2
 scaderea pH

Întrebarea Nr. 699: Cresterea temperaturii la nivel tisular nu determină:

 disocierea HbO2
 vasoconstrictie
 mărirea afinitații Hb pentru O2
 vasodilatație
 efectul Bohr

Întrebarea Nr. 700: Capacitatea vitală a plamânilor nu include:

 volumul expirator de rezerva (VER)

 volumul spațiului mort
 volumul rezidual (VR)
 volumul curent (VC)
 volumul inspirator de rezerva (VIR)

Întrebarea Nr. 701: Cu un spirometru nu putem determina direct:

 capacitatea functională reziduală

 capacitatea vitala
  volumul inspirator de rezervă
 volumul curent
 volumul expirator de rezerva

Întrebarea Nr. 702: Alegeți factorii ce deviază spre dreapta curba de disociere a
oxihemoglobinei:

 cresterea pCO2
 cresterea difosfogliceratului
 reducerea difosfogliceratului
 scaderea pCO2
 reducerea temperaturii

Întrebarea Nr. 703: Alegeți afirmațiile corecte referitor la rolul surfactantului:

 micșorează complianța pulmonară

 asigură stabilitatea alveolelor
 scade tensiunea superficială intraalveolară
 provoacă atelectaza alveolelor
 mărește tensiunea superficială intraalveolară

Întrebarea Nr. 704: Alegeți factorul ce nu afectează direct rata difuziunii gazelor prin
membrana respiratorie:

 gradientele alveolo capilare de presiune parțială a gazelor respiratorii

 marimea suprafetei membranei
 volumul spațiului mort anatomic
 grosimea membranei
 coeficientul de difuziune alveolo-capilar

Întrebarea Nr. 705: Alegeți afirmațiile ce nu sunt proprii volumului rezidual :

 aerul din alveolele neperfuzate ce nu participă în schimbul de gaze

 împeună cu volumul expirator de rezevă formează capacitatea funcțională reziduală
 poate fi măsurat cu ajutorul spirometrului la expirație maximă
 aerul ce rămâne în alveole după expirație maximă
 aerul alveolar care este expulzat din plămâni parțial doar la deschiderea cutiei toracice

Întrebarea Nr. 706: Alegeți afirmațiile corecte referitor la mechanismul respirației:

 mușchii intercostali externi participă la inspirație normală

 mușchii intercostali interni participă la expirație forțată
 mușchii abdomenului participă la expirație normală
 mușchii intercostali interni participă la inspirație normală și forțată
 mușchii diafragmului participă numai în expirație forțată
Întrebarea Nr. 707: Alegeți factorii ce măresc ventilața pulmonara:

 concentratia mărita a ionilor de H+ în lichidul cefalorahidian ;

 presiunea partiala crescuta a CO2 în sânge;
 adrenalina in doze mici;
 concentrația redusă a ionilor de H+ în sânge;
 presiunea partiala crescuta a O2 în sânge;

Întrebarea Nr. 708: Alegeți afirmația ce nu este proprie functiilor nerespiratorii ale plaminilor:

 apărare contra agresiunilor aerogene

 rezervor (depou) de singe (10-12%)
 menținerea homeostaziei găzoase
 conversia angiotensinei I în angiotensină II
 sinteza de proteine

Întrebarea Nr. 709: Alegeți afirmațiile proprii functiilor respiratorii ale plamânilor

 vehicularea de aer prin caile aeriene

 eliberarea substantelor volatile din sânge
 schimbul substanțelor liposolubile
 schimbul gazos respirator aer-sânge și sânge-aer
 controlul presiunii sangvine pulmonare

Întrebarea Nr. 710: Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele simpatice la nivel pulmonar:

 mărește rezistența opusă fluxuilui aerian prin bronhoconstricție

 reduce volumul spațiului mort, mărind astfel ventilația alveolară
 micșorează rezistența opusă fluxului aerian prin bronhodilatare
 constrictă vasele pulmonare
 dilată vasele pulmonare

Întrebarea Nr. 711: Alegeți afirmațiile corecte referitor la capacitatea pulmonara totala:

 include volumul curent

 include volumul rezidual
 nu include volumul rezidual
 nu include volumul volumul spațiului mort
 include volumul expirator de rezerva

Întrebarea Nr. 712: Ce reprezinta spirometria:

 determinarea vitezei fluxului de aer prin caile respiratorii

 determinarea amplitudinii mișcarilor respiratorii
 determinarea presiunilor în căile respiratorii
 determinarea volumelor pulmonare
  determinarea rezistenței opuse fluxului de aer

Întrebarea Nr. 713: Alegeți afirmațiile corecte referitor la căile respiratorii și alveole:

 alveolele servesc numai pentru schimbul de gaze

 bronhiolele determină rezistența maxima a aerului
 căile respiratorii au rol important în protejarea plămînilor de particulele de praf
 prezența surfactantului este obligatorie in alveole
 structurile cartilaginoase din căile respiratorii previn colabarea peretelui acestora

Întrebarea Nr. 714: Alegeți afirmațiile corecte refertitor la volumele si capacitățile pulmonare
la o capacitate pulmonară totală de 6,0 l:

 volumul expirator de rezervă, în repaus, poate fi de circa 1,0 l

 volumul respirator maxim pe secundă poate fi de circa 3,5l
 capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală
 volumul curent de repaus este de circa 1,0 l
 capacitatea reziduală funcțională este de circa 2,0 l

Întrebarea Nr. 715: Alegeți afirmațiile corecte refertitor la ventilație și schimbul de gaze:

 capacitatea de difuziune a CO2 în plămîni este circa 20ori mai mare ca O2, deoarece
coeficientul său de solubilitate este de 24 ori mai mare ca a O2
 spațiul mort anatomic este independent de volumul total;
 spațiul mort fiziologic este puțin mare, ca spațiul mort anatomic;
 în ortostatism, ventilația alveolară este totdeauna mai mare la baza plămînilor;
 resistența maximală opusă fluxul de aer apare la nivelul bronhiolelor terminale

Întrebarea Nr. 716: Alegeți afirmațiile corecte refertitor la ritmul respirator:

 centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizați în bulbul rahidian
 respirația continuă și dacă toate aferențele nervoase sunt întrerupte
 mușchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică
 în cursul expirației, crește tonusul mușchilor intercostali externi
 principalul mușchi respirator este diafragma

Întrebarea Nr. 717: Alegeți afirmația corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după
o expirație normală:

 este capacitatea pulmonară totală

 este volumul inspirator de rezervă
 este volumul rezidual și volumul expirator de rezervă
  este volumul expirator de rezervă și volumul curent
 este capacitatea inspiratorie

Întrebarea Nr. 718: procentul de HbO2 va crește :

 la scăderea pH-ul arterial

 la mărirea concentrației de Hb
 la mărirea pO2 arterial
 la mărirea temperaturei
 la mărirea pCO2 arterial

Întrebarea Nr. 719: Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază :

 este generat de centrul apneustic

 este generat de centrul pneumotaxic
 este generat de nucleul parabrohial
 este generat de centrul respirator bulbar
 este generat de cerebel

Întrebarea Nr. 720: Alegeți afirmația incorectă referitor la volumul respirator curent:

 este de aproximativ 500 ml

 reprezintă ventilația de repaus, în timpul unui singur ciclu respirator
 are valori variabile în funcție de talia individului
 este inclus în volumul inspirator de rezevă
 este inclus în capacitatea inspiratorie

Întrebarea Nr. 721: Alegeți afirmația corectă referitor la efectul Haldane- pO2 din sânge
influențează:

 capacitatea de saturare a Hb cu O2
 capacitatea de transport a CO2
 capacitatea de disociere a HbO2
 capacitatea de transport a CO
 gradientul de presiune parțială a CO2

Întrebarea Nr. 722: Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleura la inspirație:

 este egală cu presiunea din atmosferă

 este egală cu presiunea intralveolară
 devine mai negativă
 este egală cu presiunea transpulmonară
 devine mai pozitivă

Întrebarea Nr. 723: Alegeți afirmațiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de
disociere a HbO2:
  reprezintă reducerea afinității HbO2 (creșterea P50 )
 indică creșterea afinității Hb pentru O2
 indică modificările pulmonare de fixare a O2
 este produsă de creșterea concentrației difosfogliceratului
 este produsă de scăderea pH-ului

Întrebarea Nr. 724: Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:

 este generat de centrul apneustic

 este generat de centrul pneumotaxic
 este generat de hipotalamusul și sistemul limbic
 este generat de cortexul motor
 este generat de grupul dorsal de neuroni respiratori bulbari

Întrebarea Nr. 725: Alegeți mușchii ce asigură expirația forțată:

 diafragmul
 mușchii intercostali interni
 mușchii sternocleidomastoidieni
 mușchii scaleni
 mușchii abdominali

Întrebarea Nr. 726: Spirograful poate fi utilizat pentru estimarea:

 volumului expirator de rezervă

 capacității pulmonare totale
 volumului rezidual
 volumul expirator maxim pe secundă
 capacității funcționale reziduale

Întrebarea Nr. 727: Mărirea ventilației nu poate fi produsă prin stimularea:

 chemoreceptorii periferici
 receptorii I de iritație (receptori cu adaptare rapidă)
 algoreceptorii periferici
 receptorii J (juxtacapilari)
 presoreceptorii pulmonari

Întrebarea Nr. 728: În timpul inspiratiei obisnuite are loc:

 scăderea presiunii alveolare

 relaxarea diafragmului
 scăderea presiunii pleurale
 revenirea toracelui la dimensiunile de repaus
 creșterea presiunii alveolare

Întrebarea Nr. 729: Alegețiile afirmația corecte referitor la spațiul mort anatomic:
  reprezintă 5% din capacitatea totală pulmonară;
 este identic cu capacitatea funcțională reziduală;
 reprezintă 5% din capacitatea funcțională reziduală (150 ml),
 valorile spațiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil față de cele ale spațiului mort
anatomic în unele condiții patologice
 reprezintă 15% din capacitatea funcțională reziduală

Întrebarea Nr. 730: Alegețiile afirmația corectă referitor la coeficientul respirator:

 scade în cursul acidozei metabolice

 scade în ambele situații de mai sus
 crește la un subiect care trece de la o dietă predominant glucidică, la o dietă mai bogată în
lipide
 scade în cursul efortului fizic intens,
 crește în cursul hiperventilației

Întrebarea Nr. 731: Alegețiile afirmația ce nu ține de funcțile plămânilor:

 eliberarea în circulație a adrenalinei,, vasopresinei și oxitocinei

 fibrinoliza
 menținerea echilibrului fluido-coagulant
 conversia angiotensinei I în angiotenssină II
 prevenirea trecerii embolilor spre aortă

Întrebarea Nr. 732: Care din următorii factori afectează, în cea mai mare măsură, capacitatea
sîngelui de a transporta O2

 produce scăderea tendinței de retracție a plămînului

 produce creșterea diametrului anteroposterior al abdomenului
 CO2 din hematii
 micșorează presiunea intraabdominală
 cresterea temperaturii sîngelui
 micsorarea pH-ul plasmei,
 produce scăderea presiunii intrapleurale
 scaderea solubilitatii O2
 produce creșterea presiunii intrapleurale
 Alegețiile afirmațiile corecte referitor la contracția diafragmului:
 micsorarea cantitatii de hemoglobină

Întrebarea Nr. 733: Alegețiile afirmațiile corecte referitor la o inspirație normală:

 tensiunea superficială alveolară se mărește

 presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al plămînului
 presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică
 presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală
 presiunea intrapleurală este mai mică ca cea atmosferică

Întrebarea Nr. 734: Alegeți afirmația corectă referitor la transportul CO2 :

  facilitează fixarea O2 pe hemoglobină
 pătrunde în capilare prin difuziune din țesuturi
 este transportat în sîngele arterial în principal în formă moleculară, dizolvată
 este transportat în principal ca compus carbaminic
 dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentrației de ion bicarbonic

Întrebarea Nr. 735: Alegeți afirmațiile ce nu caracterizează circulația pulmonară:

 este unicul circuit care primește debitul cardiac în totalitate

 are o capacitate crescută de adaptare, prin creșterea fluxului
 este un circuit cu presiune scăzută
 în reglare predomină mecanisme nervoase vegetative
 arterele au o musculatură netedă redusă

Întrebarea Nr. 736: Alegeți afirmațiile corecte referitor la surfactant:

 nu asigură stabilitatea formei alveolelor

 este o peliculă subțire de lipoproteine tensioactive
 este secretat de celule epiteliale alveolare tip I
 împiedică filtrarea lichidelor din interstițiu și capilare spre alveolele pulmonare;
 este secretat de celule epiteliale alveolare tip II

Întrebarea Nr. 737: La un adult normal, plasma:

 conține albumină circa 8 % din greutatea corporală

 reprezintă 10% din greutatea corporală
 are o osmolalitate de circa 290 mOsm
 conține albumină circa 40-45 g/l
 are circa 140 mmoli Na+/I

Întrebarea Nr. 738: In mod normal, hematiile:

 nu au nucleu
 se formează în circulație din celule imature numite reticulocite
 iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaști
 trăiesc circa 10 zile
 conțin circa 2 gr Hb/celulă

Întrebarea Nr. 739: Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:

 volumul sanguin total este de 5 1

 numărul hematiilor este de 5 x I012/1
 numărul leucocitelor este de 1 x IO9/1
 pH-ul sanguin este 7,0
 sângele conține circa 30% din totalul fierului din corp

Întrebarea Nr. 740: Plachetele:

  secretă majoritatea factorilor coagulării
 sunt în număr mai mare ca hematiile
 aglutinează în prezența tromboxanului A2
 sunt produse în măduva roșie osoasă, din megacariocite
 pot adera de peretele vascular lezat

Întrebarea Nr. 741: Următoarele afirmații se referă la mecanismele de hemostază:

 hemostază este stopata dacă factorul tisular este în contact cu sângele

 căile extrinsecă și intrinsecă duc la activarea factorului X
 hemostază este perturbată la cresterea numărului plachetelor
 coagularea poate fi prevenită prin adăugarea de citrat, la proba de sânge recoltată
 hemostază depinde de factori specifici ai coagulării, produși în ficat

Întrebarea Nr. 742: Următoarele afirmații sunt corecte:

 sistemul complementului facilitează captarea bacteriilor prin fagocitoză

 monocitele sanguine sunt precursorii macrofagelor tisulare
 neutrofilele fagocitează numai bacteriile circulante
 celulele NK acționează prin distrugerea celulelor infectate cu virusi
 macrofagele utilizează NO pentru a omora bacteriile

Întrebarea Nr. 743: Următoarele afirmații sunt greșite:

 răspunsul inflamator poate fi declanșat de fixarea factorilor complementului pe suprafața

microorganismelor
 la nivelul capilarelor din teritoriul inflamat are loc exudarea plasmei
 tumefierea apare în stadiul I al răspunsului inflamator
 mastocitele secretă agenți chemotactici, care atrag limfocitele
 macrofagele secretă agenți vasoactivi, în cursul procesului inflamator

Întrebarea Nr. 744: Următoarele afirmații sunt corecte:

 limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe

 toatele limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică
 limfocitele B răspund la antigenii din lichidul extracelular
 limfocitele B se maturizează în măduva osoasă
 limfocitele părăsesc sângele definitiv, la locul inflamației

Întrebarea Nr. 745: Următoarele afirmații sunt greșite:

 limfocitele se maturează în glanda tiroidă

 celulele T răspund la proteinele celulelor gazdă (moleculele CMH)
 toate limfocitele T secretă material citotoxic
 limfocitul T răspund la celulele infectate cu virus
 limfocitele B secretă IgG, dacă sunt activate
Întrebarea Nr. 746: răspunsurile corecte la afirmațiile

 Limfocitele T activate eliberează limfoki-ne

 Mastocitele eliberează noradrenalina și heparină prin degranulare
 IgM străbate placenta și asigură protecția adultului și nou-născutului la infecții
 Moleculele de anticorpi au două locuri identice de fixare a antigenului
 Receptorul antigenic al limfocitelor are aceiași specificitate ca și anticorpii pe care îi secretă

Întrebarea Nr. 747: Precizați răspunsurile corecte la afirmațiile

 In hemofilie apare tendința de hipercoagulare in vasele de calibru mare

 Atât în trombocitopenie, cât și în hemofilie, apare tendința de sângerare in toate vasele
 Trombocitopenia este hipercoagularea în vasele de calibru mic (capilare și venule)
 Trombul este un cheag anormal apărut intr-un vas sanguin; el poate duce la formarea de
cheaguri libere denumite emboli
 Heparina este un polizaharid conjugat, care dacă se combină cu antitrombina III, determină
creșterea între 100-1000ori a capacității anticoagulame a acesteia

Întrebarea Nr. 748: Precizați răspunsurile corecte la afirmațiile

 La lezarea unui vas sanguin, pot fi activate simultan ambele căi de coagulare
 Deși fibrinogenul este o macromoleculă, el poate străbate în cantități foarte mici peretele
capilar, pentru a ajunge în lichidul interstițial
 Dacă permeabilitatea capilară crește, fibrinogenul poate trece în lichidul interstițial, unde se
poate produce coagularea
 Viteza de desfășurare a ambelor căi ale coagulării este limitată și lentă
 Ambele căi de coagulare se declanșează exploziv

Întrebarea Nr. 749: Precizați răspunsurile corecte la afirmațiile

 Plasminogenul este atras în cantitate mare în interiorul cheagului o dată cu proteinele

plasmatice
 Ionii de Ca+2 sunt necesari pentru desfășurarea tuturor reacțiilor chimice din cursul
coagulării
 Heparina are efect antitrombinic și antiactivator pentru factorul fX
 Plasminogenul este convertit rapid în plasmină, simultan cu formarea cheagului,
 Eliberarea activatorului vascular al plasminogenului poate activa plasminogenul și
redeschide vasele de calibru mic, chiar după 24 ore de la oprirea sângerării

Întrebarea Nr. 750: Care din următoarele procese nu contribuie la hemostază locală:

 conversia plasminogenului la plasmină

 eliberarea de tromboxan A2
 conversia protrombinei la trombină
 conversia fibrinogenului la fibrină
 expunerea plachetelor sanguine la colagen
Întrebarea Nr. 751: Cea mai crescută concentrație proteică este prezentă în:

 compartimentul de lichid intracelular

 lichidul cerebrospinal
 compartimentul de lichid transcelular
 compartimentul de lichid interstițial
 plasma

Întrebarea Nr. 752: Precizați răspunsurile corecte la afirmațiile referitor la factorul natriuretic
atrial (FNA):

 inhibă eliberarea de aldosteron

 inhibă eliberarea de vasopresină
 inhibă reabsorbția de Na+ la nivel renal
 stimulează secreția de renină
 stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal

Întrebarea Nr. 753: Precizați răspunsurile incorecte la afirmațiile referitor la factorul

natriuretic atrial (FNA):

 stimulează eliberarea de aldosteron

 stimulează secreția de renină
 inhibă reabsorbția de Na+ la nivel renal
 inhibă eliberarea de vasopresină
 stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal

Întrebarea Nr. 754: Care din următoarele substanțe, derivate din plachetele sanguine, sunt
implicate în activarea lor:

 tromboxanul A2
 adenozindifosfatul (ADP)
 trombina
 plasminogenul
 ionii de Ca+2

Întrebarea Nr. 755: Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:

 lega factorul XII

 lega vitamina K
 împiedica activitatea factorului XII
 se metaboiiza foarte lent
 fixa ionii de Ca2+

Întrebarea Nr. 756: Sunt adevărate următoarele afirmațiile privind activarea plasminogenului:

 produși de degradare ai fibrinei, eliberați de piasmină, stimuleaza hemostaza

 produși de degradare ai fibrinei, eliberați de piasmină, inhibă hemostaza
  are loc atât în sânge, cât și în urină
 activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca răspuns la
efort fizic
 activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca răspuns la
stres

Întrebarea Nr. 757: Diapedeza este un proces legat de:

 coagulare
 fibrinoliză
 hemoliză
 citodiabază
 prezența factorilor chemotactici pozitivi din țesuturi, care atrag granulocitele

Întrebarea Nr. 758: Timpul de sângerare poate fi prelungit anormal în:

 scăderea numărului de plachete

 absența factorului VIII
 scăderea agregării plachetare
 boli hepatice
 absența factorului von Willebrand

Întrebarea Nr. 759: Factorul XII al coagulării poate fi activat de:

 factorul V și Ca2+
 calicreina activată de kininogen
 factorul XIII
 trombină
 trombină și Ca2+

Întrebarea Nr. 760: Următorii factori influențează fixarea 02 pe hemoglobina cu exceptia:

 pH-ul sanguin
 viteza de circulație a sângelui
 p02
 2,3-DPG (difosfogliceratul)
 pC02

Întrebarea Nr. 761: Valoarea presiunii coloidosmotice a plasmei:

 diferă de presiunea osmotică a sângelui

 scade în inaniție
 depinde de volumul de apă plasmatică
 depinde de numărul de particule solubile
 depinde de concentrația electroliților

Întrebarea Nr. 762: Factorul XII activ determină activarea

  factorului XI
 formării de kinine plasmatice
 coagulării prin mecanism extrinsec
 plasminogenului în plasmină
 căii clasice a cascadei complementului

Întrebarea Nr. 763: Hipovolemia normocitemică apare:

 posthemoragic imediat
 posttransfuzional
 la altitudine
 în efort fizic
 în sarcină

Întrebarea Nr. 764: Macrofagele:

 secreta IL-1, IL-8, IL-10, IL-12

 sunt monocite în involuție
 secretă interferon a și p
 participă la răspunsul imun specific
 secretă Ig M

Întrebarea Nr. 765: Aglutininele au următoarele caracteristici

 aparțin Ig M
 au un titru maxim în serul persoanelor de grup B III
 aparțin Ig G
 au afinitatea maximă pentru aglutinogenul A II
 apar după naștere, în lunile a 3-a - a 6-a

Întrebarea Nr. 766: Cantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:

 amoniac
 uree
 creatinină
 catecolamine
 acid uric

Întrebarea Nr. 767: Numărul leucocitelor crește în/după:

 iradieri masive cu raze X

 inanitie proteica
 ingerare de alimente
 boli parazitare
 menstruație și sarcină

Întrebarea Nr. 768: Generarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:

  activează factorul XIII
 se realizează sub acțiunea complexului: Xa, V, Ca2+, fosfolipid
 stimulează agregarea plachetară
 durează 25 sec
 activează fosfolipide

Întrebarea Nr. 769: Cel mai important component osmotic al spațiului extravascular este:

 Na+
 K+
 albumina
 glucoza
 ureea

Întrebarea Nr. 770: Accelerarea VSH-lui este determinata de:

 reducerea globulinelor și creșterea albuminei plasmatice

 creșterea încărcării electronegative a membranei hematiei
 creșterea numărului de hematii
 scăderea numărului de hematii
 forma de disc biconcav a hematiilor

Întrebarea Nr. 771: Trombocitele au următoarele roluri în hemostaza:

 fibrinoliza
 eliberarea de factori ai coagulării
 menținerea integrității endoteliului vascular
 eliberarea de noradrenalină, serotonină
 aderarea la suprafețele rugoase și aglutinare

Întrebarea Nr. 772: Un subiect uman de grup sanguin A II Rh (+) poate dona 500 ml sânge
unui primitor:

 AB IV Rh (-)
 OI Rh (-)
 AB IV Rh (+)
 B III Rh (+)
 AII Rh (-)

Întrebarea Nr. 773: Următoarele substanțe pot fi tampoane intracelulare cu excepția:

 hemoglobinei
 oxalatului
 fosfaților organici
 proteinelor
 HCO-,"
Întrebarea Nr. 774: Alegeți răspunsurile corecte:

 hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de apa

 hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
 hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
 excesul de apa si sarurile afectează presiunea oncotică
 hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de apă

Întrebarea Nr. 775: Tulburări ale echilibrului acido-bazic, asociate cu un conținut crescut de
bicarbonat standard în plasmă, se pot întâlni în:

 acidoza respiratorie
 acidoza metabolică
 alcaloza respiratorie
 cetoacidoza diabetică
 alcaloza metabolică

Întrebarea Nr. 776: Sistemul tampon al HCO3- este cantitativ cel mai semnificativ sistem
tampon pentru:

 plasmă
 lichidele transcelulare
 eritrocite
 mediul intracelular
 toate celule

Întrebarea Nr. 777: Accelerarea VSH este determinată de:

 reducerea albuminelor și creșterea globulinelor plasmatice

 reducerea globulinelor și creșterea aibuminelor plasmatice
 scăderea hematocritului
 creșterea încărcării electronegative a membranei hematiei
 creșterea hematocritului

Întrebarea Nr. 778: Scăderea numărului de hematii circulante determină:

 creșterea vâscozității plasmei

 stimularea hemolizei fiziologice
 scăderea vâscozității plasmei
 scăderea presiunii coloid-osmotice a sângelui
 scăderea hematocritului

Întrebarea Nr. 779: O insuficiență hepatică va determina creșterea concentrației serice în

primul rând pentru:

 albumina
 uree
  acid uric
 amoniac
 creatinină

Întrebarea Nr. 780: Cea mai mare parte a C02 transportat în sângele venos se află în:

 carbo-Hb
 carboxi-Hb
 carbonat acid de Na+
 CO2 solvit în plasmă
 carbonat de Na+

Întrebarea Nr. 781: Enzimele din eritrocit sunt:

 anhidraza carbonică
 enzimele pentru glicoliza anaerobă
 enzimele ciclului Krebs
 methemoglobin reductaza
 shunt-ul hexozofosfaților

Întrebarea Nr. 782: Cea mai mare proporție de proteine se găsește în:

 LDL
 chilomicroni
 HDL
 VLDL
 β 3-lipoproteine

Întrebarea Nr. 783: Alegeți o combinație corecta de parametri a echilibrului acido bazic

 pH =7,3; baze tampon = 15 mEq/l; pC02= 45 mmHg (7,73 kPa) – acidoza mixta
 pH = 7,3; baze tampon = 12 mEq/l; pC02= 38 mmHg (5,53 kPa) – acidoza respiratorie
 pH =7,30; baze tampon = 40 mEq/l; pC02= 55 mmHg (7,73 kPa) – acidoza metabolica
 pH =7,4; baze tampon = 30 mEq/l; pC02= 23 mmHg (3,06 kPa) – alcaloza respiratorie
 pH =7,5; baze tampon = 48 mEq/l; pC02= 24 mmHg (6,66 kPa) – alcaloza metabilica

Întrebarea Nr. 784: O hipoproteinemie poate fi determinată de:

 toate aceste cauze

 insuficiența hepatică
 insuficiența renală
 inaniție
 stimularea secreției de cortizol

Întrebarea Nr. 785: O alcaloza metabolică poate fi determinată de:

 insuficiența renală
  deshidratarea prin diaree
 deshidratarea prin vărsături
 insuficiena cardiaca
 hipoventilația pulmonară

Întrebarea Nr. 786: Un subiect uman adult (70 kg) are un volum plasmatic de 2000 ml și un
volum sanguin total de 4000 ml. Cum caracterizați volemia în acest caz?

 normovolemie oligocitemică
 hipovolemie normocitemică
 hipovolemie policitemică
 hipovolemie oligocitemică
 hipervolemie oligocitemică

Întrebarea Nr. 787: Ritmul eritropoezei se corelează cu presiunea parțială a oxigenului la

nivelul:

 splinei
 glomusului Carotic
 măduvei hematogene
 rinichilor
 ficatului

Întrebarea Nr. 788: Durata medie de viață a unei hematii este

 patru zile
 patru ani
 șapte ani
 patru luni
 patru săptămâni

Întrebarea Nr. 789: Oxigenarea Hb determină:

 formarea bicarbonatului
 creșterea puterii tampon a sângelui
 descompunerea bicarbonatului
 fixarea protonilor la molecula de Hb
 descompunerea carbamaților oxidabili

Întrebarea Nr. 790: Prima etapă a eritropoezei din perioada embrio-fetaiâ are loc:

 în măduva hematogenă
 în splină
 în ficat
 în interiorul vaselor
 în placentă
Întrebarea Nr. 791: Macrofagele:

 sunt prima linie de apărare în infecții

 nu secretă interferon
 fagocitează numai particule opsonizate
 provin din monocite
 procesează antigenul

Întrebarea Nr. 792: Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viață o au:

 eritrocitele
 polimorfonuclearele
 limfocitele T cu memorie
 trombocitele
 monocitele

Întrebarea Nr. 793: Participarea eritrocitului la reglarea echilibrului acido-bazic se datorează:

 sistemului antiport Cl- / HCO3-

 proprietăților Hb
 anhidrazei carbonice
 valenței fierului din hem
 pompei cuplate Na/K+

Întrebarea Nr. 794: In reglarea eritropoezei intervin:

 erotropetinele cu rol stimulant

 prostaglandinele E cu rol stimulator
 lactoferina cu rol stimulator
 erotropetinele cu rol inhibitor
 interleukinele 1 și 3 cu rol inhibitor

Întrebarea Nr. 795: Caracteristicile umorale ale acidozei metabolice sunt:

 scăderea bicarbonatului
 eliminarea urini acide
 creșterea pH-ului
 scăderea pH-ului sub limita normală
 creșterea pC02

Întrebarea Nr. 796: Rinichiul participă la combaterea acidozelor prin:

 amoniogeneză
 acidurie paradoxală
 reabsorbția bicarbonatului
 creșterea excreției fosfatului disodic
  eliminarea urinii acide

Întrebarea Nr. 797: In cazul alcalozelor metabolice:

 scade reabsorbția bicarbonatului

 scade PC02 în sânge
 crește bicarbonatul standard
 crește potasemia
 se produce hipoventilație

Întrebarea Nr. 798: Sinteza următorilor factori ai coagulării este dependentă de vitamina K:

 fibrinogen
 proconvertină
 accelerină
 factorul antihemofilic A
 protrombină

Întrebarea Nr. 799: Vitamina K, este necesară pentru sinteza caror factori ai coagulării:

 heparina
 proteina C
 antitrombina I
 proteina S
 antitrombina III

Întrebarea Nr. 800: Antitrombina III inhibă:

 factorul Xa și factorul lXa

 plasminogenul
 factorul von Willebrand
 plasmina
 factorul Xlla și factorul Xla

Întrebarea Nr. 801: adezivității plachetare se datorează:

 absenței receptorilor pentru factorul von Willebrand

 absenței receptorilor pentru trombină
 absenței ionilor de calciu
 absenței plasminogenului
 lipsei factorului von Willebrand

Întrebarea Nr. 802: Marcați răspunsurile corecte în legătură cu fibrinoliza:

 retunelizează vasul obstruat prin cheag

 eliberează antiheparine
 eliberează antitrombine
  eliberează substanțe procoagulante
 este activată de factorii Xlla, Xla și kalikreina

Întrebarea Nr. 803: In formula leucocitară normală întâlnim:

 60% neutrofiie
 8% monocite
 l%eozinofile
 65% limfocite
 10% bazofile

Întrebarea Nr. 804: Celulele care prezintă antigeni sunt:

 toate celulele enumerate

 celulele Langerhans din piele
 macrofagele
 celulele dendritice din ganglionii limfatici și splină
 celulele B

Întrebarea Nr. 805: Notați substanțele cu rol chemotactic:

 fragmentele „b" ale complementului

 antigenele microbiene și leucotrienele
 ATP și ADP
 bradikinina și ionii de Ca2+
 proteina S

Întrebarea Nr. 806: Accelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:

 reducerea globulinelor și creșterea albuminelor plasmatice

 anemie
 creșterea globulinelor și reducerea albuminelor plasmatice
 forma de disc concav a hematiilor
 creșterea încărcării electronegative a membranei hematiei

Întrebarea Nr. 807: Următoarele modificări de pH plasmatic pot aparea fiziologic:

 acidoză respiratorie în cursul digestiei

 alcaloză respiratorie în mediu rece
 alcaloză respiratorie în efort fizic
 alcaloză metabolică în cursul digestiei gastrice
 acidoză metabolică în efort fizic

Întrebarea Nr. 808: Trombocitele îndeplinesc în hemostază următoarele roluri cu exceptia:

 eliberarea de noradrenalină, serotonină

 menținerea integrității endoteliului vascular
  refracția cheagului
 eliberarea de factori ai coagulării
 aderarea la suprafețele rugoase și aglutinare

Întrebarea Nr. 809: Un subiect uman grup sanguin A II Rh (-) poate dona peste 500 ml sânge
unui primitor:

 nici unuia din primitorii de mai sus

 AB IV Rh (+)
 AB IV Rh (-)
 B III Rh (+)
 AII Rh (-)

Întrebarea Nr. 810: Tulburările coagulării cu transmitere legată de sex sunt:

 deficitul de factori V, VII, X, XI, XII, XIII

 afibrinogenemia congenitală
 hemofilia A
 hemofilia B
 disfibrinogenemiile

Întrebarea Nr. 811: Hipocoagulabilitatea apare în caz de:

 tromboze
 hemofilie A șiB
 lipsa vitaminei K
 boala Willebrand
 exces de vitamină K

Întrebarea Nr. 812: Avitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:

 V
 III
 II
 I
 IV

Întrebarea Nr. 813: Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/
K+, oxalat de K+/ Na+, pentru că are loc:

 blocarea trombinei
 aglutinarea trombocitelor
 blocarea tromboplastinei
 blocarea fibrinogenului
 fixarea Ca2+
Întrebarea Nr. 814: Activarea proteinei C (din sistemul anticoagulant corespunzător), în
prezența Ca2+, are loc numai sub acțiunea

 fibrinogenului
 trombinei și trombomodulinei
 protrombinei
 tromboplastinei
 plasminei

Întrebarea Nr. 815: Valorile VSH-ului cresc în:

 anemii
 hipervolemii normocitemice
 infecții acute
 hipovolemii policitemice
 toate disproteinemiile

Întrebarea Nr. 816: Substanțele azotate din plasmă, reprezintă 2-4 g/l. Din acest grup nu fac
parte:

 ureea și acidul uric

 polipeptidele și aminoacizii
 creatinina și creatina
 γ-globulinele
 indicanul și amoniacul

Întrebarea Nr. 817: Care din proprietățile hematiilor sunt urmărite în laboratorul clinic:

 menținerea pH-ului
 elasticitatea
 transportul de gaze
 stabilitatea în suspensie
 permeabilitatea selectivă a membranei

Întrebarea Nr. 818: Concentrația CI- în eritrocitele din sângele venos, în comparație cu Cl- în
eritrocitele din sângele arterial, este:

 mai mică, datorită schimburilor capilare

 mai mare, față de plasmă, datorită pătrunderii Cl- în eritrocite
 mai mică, datorită volumului eritrocitar
 neschimbată
 mai mare, datorită schimburilor cu HC03-

Întrebarea Nr. 819: Factorul XIII poate fi activat de:

 numai de trombină
 trombina și factorul X activ
  factorul XII
 factorul V + Ca2+
 trombina și Ca2+

Întrebarea Nr. 820: Sub ce formă se găsește Ca2+ în plasmă:

 insolubilă
 combinații neionizabile
 Ca2+ ionic
 solubilă
 toate răspunsurile sunt corecte

Întrebarea Nr. 821: Activarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin:

 contact cu suprafețele electropozitive

 fără prezența prekalikreinei
 contact cu plăcuțe agregate și suprafețe electronegative umectabile
 în prezența kininogenului cu GM mică
 toate răspunsurile sunt corecte

Întrebarea Nr. 822: Un subiect uman de grup sanguin O (I) Rh (+) poate dona 500 ml sânge de
citevaori unui primitor:

 nici unuia din primitorii de mai sus

 AB Rh0(+)
 AB Rh 0 (-)
 B Rh 0 (+)
 A Rh 0 (-)

Întrebarea Nr. 823: La un pacient conținutul de hemoglobina este de 13,5 g/dl sânge, iar
numărul hematiilor este de 4,5 milioane/nl. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui
arterial?

 19ml02 /%
 20 ml 02 /%
 13ml02 /%
 17 ml 02 /%
 15ml02 /%

Întrebarea Nr. 824: Hemoliza fiziologică poate avea loc în:

 circulația generală
 ficat
 compartimentul extravascular
 splină
 rinichi
Întrebarea Nr. 825: Valoarea presiunii osmotice a plasmei:

 depinde de macromoleculele proteice plasmatice

 nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
 depinde de volumul de apă plasmatică
 depinde de numărul particulelor solvite
 depinde de mărimea particulelor solvite

Întrebarea Nr. 826: Presiunea coloidosmotică a plasmei:

 este determinată în primul rând de serumoglobuline

 este determinată 80% de albumine
 este mai mică față de cea din spațiul interstițial
 este determinată de către macromoleculele proteice
 crește după ingestia de NaCl în exces

Întrebarea Nr. 827: Activarea factorului XII al coagulării este determinată de:

 contactul cu colagenul încărcat electronegativ

 contactul cu sticla siliconată
 trombină
 fibrină
 tromboplastina

Întrebarea Nr. 828: Membrana eritrocitară are proprietățile:

 încărcare electronegativă
 elasticitate
 deformabilitate
 toate răspunsurile corecte
 permeabilitate redusă pentru cationi

Întrebarea Nr. 829: Proteina C:

 activează proteina S
 activează complementul pe cale alternă
 degradează factorii Va și VIII
 este o glicoproteină serică a cărei sinteză hepatică este dependentă de vitamina K
 este scindată de complexul trombină-trombomodulină - Ca2+

Întrebarea Nr. 830: Ce rol îndeplinesc trombocitele în hemostaza

 formarea dopului plachetar

 eliberarea unor factori ai coagulării
 menținerea integrității endoteliului vascular
 toate răspunsurile corecte
  aderarea la suprafața rugoasă și aglutinare

Întrebarea Nr. 831: Factorii majori cu rol în activarea locală a fibrinolizeii sunt:

 urokinaza
 plasminogenul
 fibrina
 factorul XI al coagulării și kalikreina
 inactivatorul tisular

Întrebarea Nr. 832: Numărul leucocitelor crește în următoarele situații:

 septicemii
 efort fizic
 reacții leucemoide
 iradieri masive cu raze X
 emoții

Întrebarea Nr. 833: Efectele proliferative ale eritropoetinei se exercită asupra următoarelor
celule:

 celulă sușă pluripotentă

 eritroblast acidofil
 celulă sușă angajată eritroid
 reticulocit
 eritroblast bazofil

Întrebarea Nr. 834: Care din următorii componenți plasmatici nu fac parte din fracțiunea
globulinică:

 fibrinogenul
 transferina
 eritropoetina
 haptoglobina
 ceruloplasmina

Întrebarea Nr. 835: Centrul setei, situat în hipotalamusul antero-lateral și puțin caudal de
nucleul supraoptic, este stimulat fiziologic prin deshidratarea celulară a neuronilor, urmată
de:

 hipotermie
 hipertonia osmotică
 scăderea volumului de lichid extracelular, consecutiv hipovolemiilor (în hemoragii)
 senzația de sete
 ingerarea masivă de lichide

Întrebarea Nr. 836: Albuminele plasmatice au următoarele roluri:

  transportul de macromolecule
 determină 80% din presiunea hidrostatică
 transportul de Cu2+ și Fe2+
 determină presiunea coloidosmotică înproporție de 80%
 transport de streptomicină

Întrebarea Nr. 837: Anhidraza carbonică acționează:

 atât în plasmă, cât și în eritrocit

 la nivelul „marginii în perie" a celulelor epiteliale din tubul contort proximal
 în celulele parietale din mucoasa gastrică
 în neuroni
 în eritrocit

Întrebarea Nr. 838: Aglutininele:

 aparțin globulinelor plasmatice (IgM și IgG)

 apar în perioada intrauterină în lunile 3-6
 lipsesc întotdeauna din secreții
 au un titru maxim la 8-10 ani
 au un titru maxim în serul persoanelor de grup B

Întrebarea Nr. 839: Factorul VIII:

 activează factorul X prin proteoliză

 se sintetizează în ficat în prezența vitaminei K
 este activat de trombinâ
 determină durata timpului de coagulare
 are activitate biologică prin cuplare cu factorul Willebrand

Întrebarea Nr. 840: Hemoconcentrația se produce în:

 hemoragii, după câteva ore

 anemie
 poliglobulii
 hiponatremie
 deshidratare

Întrebarea Nr. 841: Limfocitele:

 de tip T sunt prezente în proporție de 70-80% în sângele persoanelor sanatoase

 au durata de viață de 1-2 săptămâni
 prin stimularea antigenică sintetizează anticorpi circulanți
 sintetizează limfokine și interleukine
 cooperează în producerea răspunsului imun

Întrebarea Nr. 842: Factorii care reglează hematopoeza:

  intervin în diferențierea celulei stem pluripotente în celulele stem angajate; de exemplu IL-1,
IL-6, IL-3
 stimulează dezvoltarea celulelor pentru linia limfocitară
 acționează numai la nivelul măduvei roșii osoase
 stimulează dezvoltarea celulelor stem angajate pe linia plachetară, eritrocitară, granulocitară
și monocitară
 pot acționa atât la nivel medular, cât și în sângele periferic

Întrebarea Nr. 843: Citokinele sunt molecule:

 care acționează în general paracrin

 care reglează răspunsurile imune
 reprezentate de interleukine, factori de necroză tumorală, interferoni și factorul transformam
de creștere
 aglutinine
 care pot fi secretate de către toate celulele organismului

Întrebarea Nr. 844: Hemoglobina se caracterizează prin faptul că:

 facilitează transportul de 02 și CO2

 hemul are în structura sa Fe2+
 transportă NO
 fixează K+ pe lanțurile p
 fixează de 6ori mai multe molecule de O2, comparativ cu mioglobina

Întrebarea Nr. 845: Alegeți afirmația falsă despre vâscozitatea sângelui:

 scăderea hematocritului în anemii determină creșterea vâscozității

 vâscozitatea variază invers proporțional cu viteza de circulație
 vâscozitatea crește proporțional cu concentrația fibrinogenului circulant
 vâscozitatea crește, când temperatura scade
 în vasele cu diametrul mai mic de 300 μm, vâscozitatea crește odată cu scăderea calibrului

Întrebarea Nr. 846: Un subiect uman de grup sanguin AB Rh 0 (+) poate dona peste 500 ml
sânge, de 2 si mai multeori unui primitor:

 AB Rh 0 (-)
 AB Rh 0 (+)
 A Rh 0 (-)
 nici unuia din primitorii de mai sus
 B Rh 0 (+)

Întrebarea Nr. 847: Reflexul pentru reglarea volumului sanguin este inițiat din:

 zona alveolară (reflexul Hering-Breuer)

 atriul stâng prin activarea receptorilor B (reflexul Henry-Gauer)
 ventriculul stâng (reflexul Bezold-Jarisch)
  atriul stâng prin activarea receptorilor A
 zona sinocarotidiană (corpusculul carotic)

Întrebarea Nr. 848: Intr-o hipovolemie normotonă sunt stimulate mecanisme corectoare:

 creșterea secreției de factor natriuretic ntrial

 creșterea secreției de renină
 creșterea secreției de HAD
 apariția senzației de sete
 creșterea continutului de serumalbumine

Întrebarea Nr. 849: Alegeți afirmația corescta despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:

 depinde de numărul de particule solvite

 depinde de volumul de apă plasmatică
 nu este influențată de elementele figurate
 toate afirmatiile
 nu diferă de presiunea osmotică a sângelui

Întrebarea Nr. 850: Presiunea coloidosmotică a plasmei:

 crește în hipoproteinemii
 crește în hiperproteinemii
 crește după o ingestie de apă în exces
 este determinată în primul rând, de serumalbumine
 crește în nefroze

Întrebarea Nr. 851: Aglutininele:

 au un titru maxim în serul persoanelor degrup B

 lipsesc întotdeauna din secreții (salivă, suc gastric, lapte)
 au titru maxim imediat după naștere
 au titru zero imediat după naștere
 au afinitatea cea mai mare pentru aglutinogcnul A1

Întrebarea Nr. 852: Factorul VIII:

 are activitate biologică prin cuplarea cu factorul Willebrand

 este activat de trombină
 este activat de plasmină
 este sintetizat mai ales de endoteliile vasculare
 se sintetizează în ficat, în prezența vitaminei K

Întrebarea Nr. 853: Activarea locală a fibrinolizei are loc prin:

 plasmină
 trombomodulina
  proteina C
 factorul XI al coagulării și kalikreina
 absorbția plasminogenului pe filamentele de fibrină

Întrebarea Nr. 854: Granulocitele:

 se formează în măduva roșie hematogenă

 se formează în splina
 pătrund imediat în circulație, după formare
 rămân în circulație 6-8 ore
 se formează în organele limfoide locale

Întrebarea Nr. 855: Care din formele fierului, enumerate mai jos, sunt în cantitate de peste lg
în organism:

 fierul de depozit
 fierul labil și din enzime
 flerul mioglobinic
 fierul hemoglobinic
 fierul plasmatic

Întrebarea Nr. 856: La care nivel al maduvei spinarii sectionarea ei provoaca moartea
momentana:

 segmentul toracic I
 segmentul lombar IV
 segmentul lombar I
 segmentul toracic VIII
 segmentul I-II cervical

Întrebarea Nr. 857: De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali:

 muschilor
 pielei
 tendoanelor
 urechei interne
 fotoreceptorii retinei

Întrebarea Nr. 858: De unde se incepe fascicolul Monakov:

 scoarta emisferelor mari

 cerebel
 talamus
 nucleii rosii ai mezencefalului
 bulbul rahidian

Întrebarea Nr. 859: De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculati mediali:
  de la proprioreceptorii muschilor
 de la receptorii retinei
 de la receptorii urechei interne
 de la termoreceptori
 de la receptorii pielei

Întrebarea Nr. 860: Unde se termina fibrele nervoase a tractului piramidal:

 in coarnele laterale
 pe neuronii intercalari
 pe motoneuronii coarnelor posterioare
 pe celulele motore a coarnelor anterioare
 in ganglionii periferici

Întrebarea Nr. 861: Regiditatea de decerebrare apare la sectionarea trunchiului cerebral:

 mai sus de ganglionii bazali

 mai sus de talamii optici
 mai jos de bulbul rahidian
 sub nucleii rosii
 mai sus de hipotalamus

Întrebarea Nr. 862: Lezarea caror nuclee duce la disparitia regiditatii de decerebrare:

 nucleelor nervului vag

 nucleelor nervului frenic
 nucleelor nervului trigemen
 nucleelor Deiters a bulbului rahidian
 nucleelor nervului facial

Întrebarea Nr. 863: Care regiuni ale creerului participa in reactii emotionale:

 talamusul
 sistemul limbic
 scoarta emisferelor mari
 hipotalamusul
 ganglionii bazali

Întrebarea Nr. 864: Ce functie indeplineste talamusul:

 sensora
 comportament alimentar
 asociativa
 coordonarea miscarilor
 activeaza cortexul cerebral

Întrebarea Nr. 865: Enumerati caile ascendente a maduvei spinarii:

  fascicului Monakow
 fasciculul rubrospinal
 fasciculul Goll si Burdach
 spinotalamica ventrala
 fasciculul Gowers si Flechsig

Întrebarea Nr. 866: Enumerati caile descendente ale maduvei spinarii:

 vestibulospinala
 Golea-Burdah
 cerebelo-spinala
 corticospinala
 rubrospinala

Întrebarea Nr. 867: Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian:

 regleaza sistemul cardiovascular

 toate raspunsurile corecte
 regleaza deglutitia
 regleaza tonusul muscular
 regleaza respiratia

Întrebarea Nr. 868: Numiti centrii bulbului rahidian:

 hemodinamic
 digestiv
 respirator
 setei
 foamei

Întrebarea Nr. 869: Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian:

 deglutitie
 toate raspunsurile corecte
 masticatie
 reflexe de protectie(tusei,stranutului,vomei si lacrimarii)
 motori si tonici (nucleele Deuters, Behterev, Schwalbe)

Întrebarea Nr. 870: Numiti grupele de nuclee ale talamusului optic:

 nuclei specifici (comutanti)

 nucleul caudat
 nuclei supraoptici
 nuclei asociativi
 nuclei nespecifici

Întrebarea Nr. 871: Care formatiuni intra in componenta mezencefalului:

  hipotalamusul
 substanta neagra
 nucleii rosii
 talamusul
 coliculii cvadrigemeni

Întrebarea Nr. 872: Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoaca:

 micsoreaza temperatura corpului

 scaderea frecventei cardiace
 senzatia de satietate
 marire presiunii sangvine
 eliberarea oxitocinei si vasopresinei

Întrebarea Nr. 873: Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca:

 marirea presiunii sangvine

 mareste temperatura corpului
 eliberarea oxitocinei
 inhibitia motilitatll tractului digestiv
 scaderea frecventei cardiace

Întrebarea Nr. 874: Care sunt functiile de baza ale cerebelului:

 influenteaza asupra hipotalamusului

 participa la reglarea posturii corpului si echilibrului
 influenteaza direct asupra formatiunii reticulare
 regleaza miscarile voluntare fine facandu-le precise
 influenteaza asupra cortexului

Întrebarea Nr. 875: Care sunt functiile de baza ale formatiunii reticulare:

 stimuleaza musculatura neteda

 inhiba reflexele spinale motore
 inhiba cortexul cerebral
 stimuleaza reflexele spinale motore
 stimuleaza cortexul cerebral

Întrebarea Nr. 876: Care sunt functiile de baza ale sistemului limbic:

 regleaza reflexele stato-kinetice

 regleaza comportamentul emotional
 controleaza actiunile motivationale
 participa in mecanismele memoriei
 toate raspunsurile corecte

Întrebarea Nr. 877: Care sunt simtomele clinice de lezare a cerebelului:

  astazia
 ataxia
 toate raspunsurile corecte
 atonia
 astenia

Întrebarea Nr. 878: Functiile hipotalamusului:

 este o cale eferenta majora a sistemului limbic

 control vegetativ si endocrin
 regleaza tonusul muscular
 coordoneaza miscarile voluntare
 asigura modificarile vegetative ale emotiilor

Întrebarea Nr. 879: Manifestarile specifice ale socului spinal sunt:

 scaderea brusca a tensiunii arteriale

 tonusul muschilor scheletali nu se modifica
 tensiunea arteriala nu se modifica
 blocarea completa a activitatii reflexe a muschilor striati
 reflexele mictiunii si defecatiei complet suprimate

Întrebarea Nr. 880: Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt:

 reactia pozitiva de sustinere a pozei

 reflexul de pasire ritmica
 reflexul de galop
 reflexul de mictiune
 reflexele stato-kinetice

Întrebarea Nr. 881: Cauza socului spinal este:

 toate raspunsurile corecte

 intreruperea legaturii cu centrele supraiacente
 nici un raspuns corect
 blocarea centrelor spinale provocate de trauma
 inhibitia reciproca a centrelor din maduva spinarii

Întrebarea Nr. 882: Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de:

 lipsa influentelor inhibitoare ale encefalului

 nici un raspuns corect
 marirea excitabilitatii centrelor spinale
 influenta excitatoare a formatiei reticulare
 impulsatia aferenta marita
Întrebarea Nr. 883: Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei
consta in:

 mentinerea tonusul postural si sustinerii corpului impotriva fortei gravitationale

 controlul miscarilor voluntare
 comanda miscarile necesare mentinerii echilibrului
 nici un raspuns corect
 comanda majoritatea miscarilor stereotipice ale corpului

Întrebarea Nr. 884: Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind
supravietuirea animalului este:

 intre ultimul segment cervical si primul toracal

 sub bulbul rahidian
 toate raspunsurile corecte
 intre segmentele cervicaqle 1-2
 mai jos de segmentul 3-5 cervical

Întrebarea Nr. 885: Cerebelul asigura:

 ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modele de miscare in special ale extremitatilor distale
ale corpului (maini, picioare,degete)
 reglarea metabolismului hidrosalin
 nici un raspuns corect
 termoreglarea
 supravegherea si corectarea activitatilor motorii

Întrebarea Nr. 886: Simptomele clinice ale disfunctiei cerebelului sunt:

 dizartria
 nistagmusul
 toate raspunsurile corecte
 adiadocokinezia
 tremorul intentional

Întrebarea Nr. 887: Rolul ganglionilor bazali:

 controlul miscarilor fine

 nici un raspuns corect
 implicarea in executarea miscarilor invatate
 participa in reglarea activitatilor motorii complexe
 participa la formarea memoriei de lunga durata

Întrebarea Nr.888 : Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali:

 boala Parkinson
 atetoza
  corea Huntington
 agnozia
 regiditatea de decerebrare

Întrebarea Nr. 889: Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi
înlăturată prin:

 distrugerea nucleelor vestibulari (in special Deuters)

 stimularea motoneuronilor γ
 stimularea fibrelor aferente Aα de la nivelul fusului neuromuscular
 stimularea motoneuronilor α
 transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral

Întrebarea Nr. 890: Nucleii bazali:

 reprezintă etajul cel mai înalt de integrare a mişcărilor involuntare, automate

 intervin în elaborarea unor comenzi voluntare pentru mişcări de ansamblu
 intervin în reglarea tonusului, posturii, echilibrului
 intervin în reglarea mişcărilor automate, iniţiate voluntar de către scoarţă
 toate răspunsurile sunt corecte

Întrebarea Nr. 891: Care din următoarele asocieri sunt incorecte:

 reflex rotulian - reflex polisinaptic

 reflex tendinos Golgi -bisinaptic
 reflex de extensie simplă - multisinaptic,
 reflex miotatic - monosinaptic
 circuit Renshaw - adrenalină

Întrebarea Nr. 892: Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic:

 rezulta din activarea fibrelor A δ cu diametru mic

 poate implica postdescarcarea
 toate raspunsurile corecte
 se produce ca urmare a excitarii nocciceptorilor
 poate fi exagerata la pacienti cu leziuni medulare

Întrebarea Nr. 893: Functia primara a ganglionilor bazali este:

 somnul lent
 memoria de scurta durata
 controlul neuroendocrin
 integrarea senzoriala
 planificarea miscarii voluntare

Întrebarea Nr. 894: Un motoneuron α:

  Inervează atît fibrele musculare intrafusale cît şi pe cele extrafusale
 inervează o singură fibră musculară
 face parte din calea finală comună
 nici un răspuns corect
 inervează fibrele musculare extrafuzale

Întrebarea Nr. 895: Aferenţele reticulare sunt următoarele, cu excepţia uneia:

 hipofizare
 hipotalamice, palidale, limbice şi corticale
 cerebeloase
 corticale
 bulbo-ponto-mezencefalice

Întrebarea Nr. 896: Fibrele piramidale groase ce pleaca de la nivelul celulelor Betz :

 sunt fibre de tip Aβ

 sunt fibre de tip Aα
 corect C,D
 sunt fibre de tip B
 sunt fibre de tip C

Întrebarea Nr. 897: Reflexele medulare segmentare sunt :

 reflexul de extensie
 reflexul de flexie
 reflexul de flexie si extensie incrucisata
 reflexul de ascensor
 reflexul de redresare

Întrebarea Nr. 898: Socul spinal se produce prin sectiunea măduvei spinării:

 in regiunea prepontin-intercoliculara
 superior maduvei spinarii
 mai jos de nivelul C4
 subtalamic
 sub trunchiul cerebral la nivelul C1

Întrebarea Nr. 899: Animalul decerebrat:

 se obtine prin sectiunea mai sus de nucleul rosu

 este animal spinal
 prezinta rigiditate de decerebrare
 este animal mezencefalic
 se obtine prin sectiunea mai jos de nucleul rosu

Întrebarea Nr. 900: Sistemul limbic intervine in :

  toate raspunsurile corecte
 durere, invatare, olfactie
 controlul functiilor vegetative/endocrine
 mentinerea ritmurilor biologice
 organizarea tipurilor de comportament

Întrebarea Nr. 901: Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali:

 toate raspunsurile sunt corecte

 tulburari de tonus de tip hipertonic
 tremor de repaus
 miscari involuntare atetozice si coreice
 balismul si hemibalismul

Întrebarea Nr. 902: Fusul neuromuscular Kuhne:

 contine proprioceptori
 contine terminatii nervoase senzitive si motorii
 contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele lantului nuclear)
 toate raspunsurile corecte
 fibrele intrafusale sunt ancorate de glicocalexul fibrelor extrafusale

Întrebarea Nr. 903: Cerebelul este important in controlul:

 miscarilor rapide preprogramate

 coordonarii miscarilor succesive
 mentinerii tonusului , posturii, echilibrului si redresarii corpului
 emotiilor
 toate răspunsurile corecte

Întrebarea Nr. 904: Hipotalamusul nu este implicat in reglarea:

 contractia musculaturii scheletice

 aportului de apa
 comportamentului emotional
 osmolaritatii urinei
 temperaturii

Întrebarea Nr. 905: Motoneuronii spinali α:

 pot fi inhibati de neuroni intercalari inhibitori

 primesc impulsuri de la nucleii vestibulari
 inerveaza o singura fibra musculara
 primesc impulsuri de la cortexul contralateral
 inerveaza fibrele musculare extrafusale

Întrebarea Nr. 906: Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice) Se presupune ca are o
  leziune cerebeloasa
 leziune hipotalamica
 leziune talamica
 leziune a cortexului cerebral
 leziune a nucleilor bazali

Întrebarea Nr. 907: Precizati asocierile incorecte:

 reflex polisinaptic -reflex vegetativ

 reflex vegetativ - reflex de clipire
 reflex monosinaptic - reflex miotatic
 reflex neconditionat - reflex innascut
 reflex bineuronal - reflex de flexie

Întrebarea Nr. 908: Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel :

 este originea tractulurilor reticculospinal pontin si bulbar

 este originea tracturilor vestibulospinal lateral si tectospinal
 toate răspunsurile corecte
 este originea tractului rrubrospinal
 trec tracturile piramidale (corticospinale si corticobulbare)

Întrebarea Nr. 909: Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este:

 noradrenergica, serotoninergica
 GABA-ergica
 enkefalinergica si prin substanta P
 colinergica
 dopaminergica

Întrebarea Nr. 910: Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia:

 olfactiei
 controlul motor al pozitiei
 reglarii comportamentului
 emotivitatii
 memoriei

Întrebarea Nr. 911: Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul
cerebelos:

 celulele Purkinje
 celulele stelate interne (celulele cu cosulet)
 celulele stelate externe
 celulele spinotalamice
 celulele granulare
Întrebarea Nr. 912: Prin activarea organului tendinos Golgi se produce:

 inhibitia reciproca
 facilitarea motoneuronilor α ce inerveaza acelasi muschi
 inhibitiei motoneuronilor α ce inerveaza muschii corespunzatori
 reflexul tendinos Golgi
 contractia musculaturii antagoniste

Întrebarea Nr. 913: Organul tendinos Golgi este localizat in:

 tegument
 tendon
 articulatii
 toate raspunsurile corecte
 fibrele musculare intrafusale

Întrebarea Nr. 914: Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu

exceptia faptului ca:

 sunt reflexe monosinaptice

 neuronii intercalari fac sinapsa cu motoneuronii ipsi- si contralaterali
 cuprind 6-10 neuroni intercalari dispusi in lant inchis sau deschis
 sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati tactili termici si durerosi
 arcul reflex este multineuronal

Întrebarea Nr. 915: Urmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte,
cu exceeptia faptului ca:

 motoneuronii γ formeaza sinapse cu fibrele musculare extrafusale

 sunt fixate la un capat de tendoane
 sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociaza
 semnalizeaza modificarile ratei de alungire a muschiului
 semnalizeaza modificarile de lungime ale muschiului

Întrebarea Nr. 916: Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

 Substanţa albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali

 În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici
 Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului spinal
 Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii corespunzătoare zonei
deservite
 Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive

Întrebarea Nr. 917: Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

 Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase

Golgi răspund primar la modificările de lungime.
  Fusurile neuromusculare conţin fibre nervoase aferente şi eferente.
 Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracţiei
musculare
 Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai
mare ca cea de la nivelul terminaţiilor primare.
 Fusurile neuromusculare au rol în reglarea posturii şi mişcărilor

Întrebarea Nr. 918: Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

 Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele.

 Reflexul monosinaptic implică unul sau mai mulţi interneuroni.
 Excitaţia receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic.
 Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor, distal faţă de
secţiune.
 Reflexele de apărare se pierd după secţiunea cervicală medulară.

Întrebarea Nr. 919: Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

 Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea
controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
 Muşchii extensori ai piciorului sunt controlaţi de fasciculul vestibulospinal.
 Fasciculele reticulospinale sunt încrucişate, în cea mai mare parte.
 Fasciculul rubrospinal controlează musculatura extremităţilor.
 Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte, cu motoneuronii
spinali.

Întrebarea Nr. 920: Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

 Ariile motorii corticale sunt situate în lobul frontal.

 Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale cu măduva spinării.
 Ariile motorii corticale primesc aferente somatosenzitive de la talamaus.
 Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi măduva spinării.
 la o hemoragii cerebrala, care afectează girusul precentral din emisfera dreaptă, pacientul
prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.

Întrebarea Nr. 921: Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

 Cerebelul este centrul principal pentru controlul echilibrului şi posturii.

 Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea poziţiei verticale.
 Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei semnalizează modificările
poziţiei corpului.
 Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru menţinerea poziţiei
verticale.
 Vederea normală este necesară pentru reflexul de redresare.

Întrebarea Nr. 922: Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
  Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase.
 Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii.
 Tremorul intenţional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului.
 Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloşi.
 Cerebelul primeşte fibre eferente directe de la cortexul motor.

Întrebarea Nr. 923: Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

 Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa neagră.

 Acetilcolina este neuromediatorul predominant din substanţa neagră.
 Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la muşchii ipsilaterali.
 Globus palidus proiectează spre cortexul cerebral via talamus.
 Principalul neuromediator din substanţa neagră este dopamina.

Întrebarea Nr. 924: Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

 Hipotalamusul este implicat în osmolaritatea urinei

 Hipotalamusul este implicat în menţinerea temperaturii
 Hipotalamusul este implicat în reglarea motilităţii
 Hipotalamusul este implicat în aportul de apă
 Hipotalamusul este implicat în saţietate

Întrebarea Nr. 925: Fibrele piramidale groase ce pleacă de la nivelul celulelor Betz:

 sunt fibre de tip B

 sunt fibre de tip C
 sunt fibre de tip A β
 reprezintă 55-60% din totalul fibrelor piramidale
 sunt fibre de tip A α

Întrebarea Nr. 926: De la nivelul receptorilor musculotendinoşi Golgi sunt iniţiate:

 reflexele de flexie
 reflexele miotatice inversate
 reflexele miotatice pozitive
 reflexele miotatice propriu-zise
 reflexele miotatice negative

Întrebarea Nr. 927: Sinapsele inhibitoare din scoarţa cerebelului apar între:

 celulele granulare şi celulele stelate

 celulele Golgi II şi celulele stelate
 celulele Purkinje şi celulele stelate
 celulele stelate externe sau interne şi celulele Purkinje
 celulele Purkinje şi neuronii din nucleii cerebeloşi

Întrebarea Nr. 928: Sistemul reticular activator descendent are rol în:
  descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare spre motoneuronii γ spinali
 menţinerea tonusului muscular
 descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru menţinerea stării de veghe
 exagerarea reflexelor spinale şi ale trunchiului
 modularea impulsurilor senzitive

Întrebarea Nr. 929: Reflexele medulare segmentare sunt:

 reflexul de clipire
 reflexul de flexie
 reflexul de flexie şi extensie încrucişată
 reflexul de extensie
 reflexul de ştergere

Întrebarea Nr. 930: Şocul spinal se produce prin secţiunea nevraxului:

 sub trunchiul cerebral la nivelul C1

 la nivelul mai jos de C4-C7
 în regiunea prepontin-intercoliculară
 subtalamic
 superior măduvei spinării

Întrebarea Nr. 931: În reflexele de orientare în spaţiu, postură şi echilibru intervin:

 circuitul olivo-cerebelo-rubric
 circuitul cerebelo-cortico-cerebelos
 numai circuitul arhicerebelos
 circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular
 toate circuitele extrinseci cerebeloase

Întrebarea Nr. 932: În formaţia reticulară s-a evidenţiat o neuromediaţie:

 colinergică şi nordrenergică
 prin ATP şi ADP
 serotoninergică
 dopaminergică
 GABA-ergică

Întrebarea Nr. 933: Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:

 neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu

 neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular
 neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
 secreţia de hormon antidiuretic şi oxitocină în neuronii magnocelulari
 secreţia de stimuline şi inhibine din aria hipofizotropă

Întrebarea Nr. 934: Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la animalul decerebrat:

  este animalul mezencefalic
 se obţine prin secţinea nevraxului prepontin-intercolicular, suprarubric
 este animalul spinal
 se obţine prin secţiunea nevraxului prepontin-intercolicular şi infrarubric
 prezintă rigiditate de decerebrare
 prezintă rigiditate de decerebrare

Întrebarea Nr. 935: Controlul mişcărilor secvenţiale de la nivelul cerebelului se referă la:

 controlul mişcărilor învăţate

 planificarea mişcărilor
 mişcări, ca de ex. bătut la maşină, cântat la pian
 informaţiile feedback de la segmentele periferice ale corpului
 asigurarea unei succesiuni ordonate şi line a mişcărilor

Întrebarea Nr. 936: Sistemul limbic intervine în:

 organizarea tipurilor de comportament

 durere, învăţare, olfacţie
 vorbire
 controlul funcţiilor vegetative/endocrine
 menţinerea tonusului muscular

Întrebarea Nr. 937: Reflexul miotatic propriu-zis poate fi un reflex:

 negativ de întindere, dacă se opune alungirii

 negativ de întindere, dacă se opune scurtării
 pozitiv de întindere, dacă se opune scurtării
 pozitiv de întindere
 pozitiv de întindere, dacă se opune alungirii

Întrebarea Nr. 938: În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi
transmite sistemului nervos central informaţii despre:

 lungimea muşchiului
 tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării
 irigaţia muşchiului
 modificările unghiului articulaţiilor în mişcare
 intensitatea mişcărilor

Întrebarea Nr. 939: Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la inervaţia fusului

neuromuscular:

 fibre nervoase A γ1, pentru sacul nuclear

 fbre B pentru sacul nuclear
 fibre nervoase A α, pentru lanţul nuclear
 fibre C pentru sacul nuclear
  fibre nervoase A β, pentru sacul nuclear

Întrebarea Nr. 940: Stimularea receptorilor anulospirali şi eflorescenţi se face:

 pasiv, prin contracţia capetelor fibrelor intrafiisale

 indirect prin neuronii senzitivi
 prin întinderea porţiunii centrale a fusurilor neuromusculare
 prin impulsuri care ajung la capete, prin neuronii motorii A γ
 indirect, prin motoneuronii A β

Întrebarea Nr. 941: Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:

 detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic

 menţinerea activităţii aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracţiilor musculare
 protejarea muşchilor de creşterea forţei musculare
 stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracţie
 generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib

Întrebarea Nr. 942: Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu
tractul:

 spinocerebelos direct
 portocerebelos
 tectocerebelos
 vestibulocerebelos
 spinocerebelos încrucişat

Întrebarea Nr. 943: Girusul precentral şi tractul corticospinal sunt esenţiale pentru:

 vedere
 auz
 olfacţie
 mişcări voluntare
 kinestezie

Întrebarea Nr. 944: Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris
neregulat şi tremurat, mers ebrios, este suspectat de o leziune:

 medulară
 a nervului cranian VIII
 a ganglionilor bazali
 cerebeloasă
 bulbară

Întrebarea Nr. 945: Hipotalarnusul este cel mai puţin implicat în reglarea:

 aportului de apă
  comportamentului emoţional
 respiraţiei normale
 osmolarităţii urinei
 temperaturii

Întrebarea Nr. 946: Cerebelul este important în controlul:

 stereognoziei
 mişcărilor rapide preprogramate
 coordonării mişcărilor succesive
 menţinerii tonusului, posturii, echilibrului şi redresării corpului
 reflexelor voluntare

Întrebarea Nr. 947: Selectaţi afirmaţiile corecte:

 în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia, din fusurile
neuromusculare
 în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia din organele
tendinoase Golgi
 în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii α ai
muşchilor antagonişti
 în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ care
inervează fusurile
 în timpul reflexului rotulian scade rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ, care
inervează fusurile

Întrebarea Nr. 948: Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la reflexul miotatic în general:

 depinde de sensibilitatea fusurilor neuromusculare la tensiune

 este asociat cu inhibiţia reciprocă a muşchilor antagonişti
 este iniţiat prin stimularea α-motoneuronilor
 fiecare reflex miotatic are mai mulţi centri medulari în zone bine precizate
 implică o conducere lentă prin fibrele aferente senzitive

Întrebarea Nr. 949: Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la motoneuronii spinali:

 inervează o singură fibră musculară

 primesc impulsuri de la cortexul contralateral
 pot fi inhibaţi de neuroni intercalări inhibitori
 determină stimularea fibrelor musculare extrafusale la excitarea receptorilor anulospinali
 primesc impulsuri direct de la nucleii vestibulari

Întrebarea Nr. 950: Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la cerebel:

 primeşte impulsuri de la neocortexul motor

 determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care dispar progresiv după
circa o lună
  trimite impulsuri de la neocortexul motor pentru corectarea erorilor motorii
 trimite impulsuri spre motoneuronii spinali prin tracturile spinocerebeloase
 contribuie la integrarea aferentelor vizuale şi auditive cu funcţie motorie

Întrebarea Nr. 951: Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină:

 fasciculaţii musculare
 hipotonicitate ipsilaterală
 ticuri (contracţii stereotipe, repetitive, necontrolate)
 hiporeflexie
 paralizie spastică contralateral leziunii

Întrebarea Nr. 952: Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la hemisecţiunea măduvei spinării:

 determină paralizie musculară contrlateral, sub nivelul leziunii

 determină abolirea sensibilităţii profunde conştiente (epicritice), sub nivelul leziunii
 determină abolirea sensibilităţii tactile nediscriminate (protopatice), termice şi dureroase
heterolateral
 determină sindromul Brown Sequard
 determină paralizie musculară ipsilateral, sub nivelul leziunii

Întrebarea Nr. 953: Un pacient prezintă mişcări anormale, atetozice. Se presupune că are o:

 leziune a cortexului cerebral

 leziune a nucleilor bazaii
 leziune cerebeloasă
 leziune hipotalamică
 leziune talamică

Întrebarea Nr. 954: Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă semnul lui Babinski:

 este reflexul cutanat plantar inversat

 toate răspunsurile sunt corecte
 apare la 3 săptămâni, după secţionarea accidentală a măduvei spinării, la om
 este caracteristic pentru leziunile fasciculului piramidal
 persistă la copii până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal, la vârsta de 2 ani

Întrebarea Nr. 955: Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în
putamen, nucleul caudat şi substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui Parkinson:

 melatonina
 GABA
 histamina
 acetilcolina
 dopamina
 Simestru I
Întrebarea Nr. 1: Care din următoarele afirmații este corectă?

 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2

 lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării
 fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
 acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice
 diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic

Întrebarea Nr. 2: Care din următoarele afirmații este corectă?

 fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)

 nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
 fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare
 fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele țintă,
noradrenalină
 fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina

Întrebarea Nr. 3: Care din următoarele afirmații este corectă?

 pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici

 glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
 motilitatea gastrointestinală crește prin stimularea vagală
 activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii scheletici și vasoconstricție în viscere și
tegument
 stimularea vagală produce tahicardie

Întrebarea Nr. 4: Care din următoarele afirmații este corectă?

 adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice și

produce vasodilatație
 noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor
 efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
 receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
 acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează asupra
receptorilor muscarinici

Întrebarea Nr. 5: Cotransmițătorul parasimpatic periferic este:

 polipeptidul vasointestinal
 ATP
 neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH

Întrebarea Nr. 6: Cotransmițătorul simpatic periferic este:

  polipeptidul vasointestinal
 ATP
 neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH

Întrebarea Nr. 7: Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor activează:

 adenilat ciclaza
 protein kinaza A
 protein kinaza C
 calmodulina
 fosfolipaza C

Întrebarea Nr. 8: Noradrenalina determină contracția musculaturii netede din:

 bronhiole
 iris
 intestin
 arteriole
 corpul ciliar

Întrebarea Nr. 9: Neuronii simpatici:

 care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari

 care produc noradrenalina sunt preganglionari
 cei postganglionari eliberează noradrenalină
 cei preganglionari produc acetilcolină
 acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, și determină creșterea frecvenței și forței
de contracție

Întrebarea Nr. 10: Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ
simpatic și parasimpatic?

 lungimea fibrelor preganglionare

 neuromediația la nivel ganglionar
 receptorul nicotinic la nivel ganglionar
 organele efectoare
 originea fibrelor preganglionare

Întrebarea Nr. 11: Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și
vegetativ parasimpatic?

 neuromediația la nivelul ganglionilor

 receptorii la nivel de organ efector
 neuromediatorii la nivel de organ efector
 receptorii la nivel ganglionar
  localizarea neuronilor în măduva spinării

Întrebarea Nr. 12: Receptorii nicotinici se găsesc:

 la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici

 la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic

Întrebarea Nr. 13: Acetilcolina intervine în neuromediație la următoarele nivele:

 sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici

 sinapsele neuroneuronale, din ganglionii parasimpatici
 sinapsele terminale, neuroefectoare simpatice din intestinul subțire
 sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice din intestinul subțire
 sinapsele terminale, neuroefectoare somatice din intestinul subțire

Întrebarea Nr. 14: SC. Sistemul nervos enteric este considerat ca o diviziune a:

 sistemului nervos simpatic

 sistemului nervos parasimpatic
 sistemului nervos vegetativ
 sistemului nervos somatic
 nervului vag

Întrebarea Nr. 15: Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:

 sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine

 mediație sinaptică colinergică
 receptori nicotinici pe celulele cromafine
 secreție de adrenalină 20% și de noradrenalină 80% în circulație
 secreție de adrenalină 50% și de noradrenalină 50% în circulație

Întrebarea Nr. 16: Mecanismul de acțiune comun la nivelul receptorilor beta-1 și beta-2-
adrenergici este:

 IP3-Ca2+
 DAG
 AMPc
 GMPc
 nu folosesc mesageri secunzi

Întrebarea Nr. 17: Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:

 este electrică
 implică eliberarea de acetilcolină
  este mediată de receptorii adrenergici în exclusivitate
 implică receptorii muscarinici. nicotinici, sau ambii
 implică receptorii nicotinici

Întrebarea Nr. 18: Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ și K+?

 alfa-1-receptorii
 alfa-2-receptorii
 beta-1-receptorii
 receptorii nicotinici
 receptorii muscarinici

Întrebarea Nr. 19: Care receptori pot fi activați prin acetilcolina?

 receptorii alfa-1 și alfa-2-adrenergici

 receptorii beta-1-adrenergici
 receptorii beta-2-adrenergici
 receptorii nicotinici
 receptorii muscarinici

Întrebarea Nr. 20: Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină?

 receptorii alfa-1-adrenergici
 receptorii alfa-2-adrenergici
 receptorii beta-1-adrenergici
 receptorii beta-2-adrenergici
 receptorii beta-3-adrenergici

Întrebarea Nr. 21: Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ
cu alfa-receptorii?

 receptorii beta-1-adrenergici
 receptorii beta-2-adrenergici
 receptorii beta-3-adrenergici
 receptorii nicotinici
 receptorii muscarinici

Întrebarea Nr. 22: Stimularea căror receptori produce creșterea frecvenței cardiace

 alfa-1-adrenergici
 alfa-2-adrenergici
 beta-1-adrenergici
 beta-2-adrenergici
 muscarinici colinergici

Întrebarea Nr. 23: Stimularea căror receptori produce secreția de adrenalină în

medulosuprarenală
  alfa-2-adrenergici
 beta-1-adrenergici
 beta-2-adrenergici
 muscarinici colinergici
 nicotinici colinergici

Întrebarea Nr. 24: Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru
Na+ și K+, la joncțiunea neuromusculară

 alfa-1-adrenergici
 alfa-2-adrenergici
 beta-2-adrenergici
 muscarinici colinergici
 nicotinici colinergici

Întrebarea Nr. 25: Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor

 alfa-1-adrenergici
 alfa-2-adrenergici
 beta-1-adrenergici
 muscarinici colinergici
 nicotinici colinergici

Întrebarea Nr. 26: Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă și
la nivelul joncțiunii neuromusculare

 alfa-1-adrenergici
 beta-1-adrenergici
 beta-2-adrenergici
 muscarinici colinergici
 nicotinici colinergici

Întrebarea Nr. 27: Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală

produc vasodilatație prin stimularea receptorilor

 alfa-1-adrenergici
 alfa-2-adrenergici
 beta-1-adrenergici
 beta-2-adrenergici
 muscarinici colinergici

Întrebarea Nr. 28: Stimularea căror receptori produce creșterea contractilității cardiace

 alfa-1-adrenergici
 alfa-2-adrenergici
 beta-1-adrenergici
 beta-2-adrenergici
  nicotinici colinergici

Întrebarea Nr. 29: Stimularea căror receptori produce scăderea motilității gastrointestinale

 alfa-1-adrenergici
 alfa-2-adrenergici
 beta-2-adrenergici
 muscarinici colinergici
 nicotinici colinergici

Întrebarea Nr. 30: Stimularea căror receptori produce constricția sfincterelor digestive

 alfa-1-adrenergici
 alfa-2-adrenergici
 beta-2-adrenergici
 muscarinici colinergici
 nicotinici colinergici

Întrebarea Nr. 31: Asupra cărui proces are o influență mai mare parasimpaticul, față de
simpatic?

 vasodilatație
 motilitate și secreție gastrointestinală
 dilatația pupilei
 răspunsul apărare – atac
 arterioloconstricție

Întrebarea Nr. 32: Un medicament, care dilată pupila și simultan blochează acomodarea
cristalinului, este un medicament care:

 stimulează receptorii adrenergici

 blochează receptorii adrenergici
 stimulează receptorii colinergici muscarinici
 blochează receptorii colinergici muscarinici
 stimulează receptorii colinergici nicotinici

Întrebarea Nr. 33: Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât și

parasimpatică, asupra frecvenței cardiace este:

 sistemul nervos central

 lanțul ganglionar paravertebral
 ganglionul terminal de la nivelul inimii
 măduva spinală sacrată
 măduva spinală toracală

Întrebarea Nr. 34: Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci digestive?
  fibrele simpatice preganglionare
 fibrele simpatice postganglionare adrenergice
 fibrele parasimpatice preganglionare
 fibrele parasimpatice postganglionare
 fibrele simpatice postganglionare colinergice

Întrebarea Nr. 35: În timpul reacției de apărare – atac, descărcarea de adrenalină determină
majoritatea efectelor simpaticului, cu excepția:

 vasoconstricției în teritoriul splanhnic

 sudorației
 hipertensiunii
 bronhodilatației
 tahicardiei

Întrebarea Nr. 36: Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează
răspunsurile simpatice și parasimpatice pentru că:

 acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi

 acetilcolina participă la neuromediația vegetativă în sinapsele postganglionare
 receptorii colinergici sunt localizați în toate organele efectoare vegetative
 acetilcolina este unicul neuromediator în sistemul nervos periferic
 acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice și simpatice colinergice

Întrebarea Nr. 37: Pentru stimularea bronhodilatației la un pacient astmatic, fără a produce
tahicardie, se recomandă:

 un stimulent selectiv alfa-1

 un stimulent selectiv alfa-2
 un stimulent selectiv beta-1
 un stimulent selectiv beta-2
 un stimulent selectiv beta-3

Întrebarea Nr. 38: Denervarea completă a intestinului subțire produce:

 creșterea peristaltismului de repaus

 scăderea peristaltismului de repaus
 are un efect redus asupra peristaltismului
 produce obstrucție intestinală
 produce peristaltism haotic și neregulat

Întrebarea Nr. 39: Care din următoarele afirmații sunt corecte?

 fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreția de glucagon

 nicotină, în doze mici, scade producerea de acetilcolina în ganglionii simpatici
 axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatici
  administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină, determină
scăderea cantității de noradrenalină în circulație
 administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce scăderea
frecvenței și forței de contracție a miocardului

Întrebarea Nr. 40: Care din următoarele afirmații nu este corectă?

 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-T2

 lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării
 fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
 acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice
 diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic

Întrebarea Nr. 41: Care din următoarele afirmații nu este corectă?

 fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)

 nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
 fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare
 fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele țintă,
noradrenalină
 fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina

Întrebarea Nr. 42: Care din următoarele afirmații nu este corectă?

 pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici

 glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
 motilitatea gastrointestinală crește prin stimularea vagală
 activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii scheletici și vasoconstricție în viscere și
tegument
 stimularea vagală produce tahicardie

Întrebarea Nr. 43: Care din următoarele afirmații nu este corectă?

 adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice și

produce vasodilatație
 noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor
 efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
 receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
 acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează asupra
receptorilor muscarinici

Întrebarea Nr. 44: Alegeti afirmatiile corecte:

 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
  Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
 Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;

Întrebarea Nr. 45: Alegeti afirmatiiile incorecte:

 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
 Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;

Întrebarea Nr. 46: Alegeti afirmatiile corecte:

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
 Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
 Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

Întrebarea Nr. 47: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
 Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
 Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

Întrebarea Nr. 48: Alegeti afirmatiile corecte:

 Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
 Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

Întrebarea Nr. 49: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
 Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

Întrebarea Nr. 50: Alegeti afirmatiile corecte:

  In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza
de depolarizare;
 In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în
faza de depolarizare;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

Întrebarea Nr. 51: Alegeti afirmatiile incorecte:

 In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza

de depolarizare;
 In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în
faza de depolarizare;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

Întrebarea Nr. 52: Alegeti afirmatiile corecte:

 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în
timpul DLD;

Întrebarea Nr. 53: Alegeti afirmatiile incorecte:

 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în
timpul DLD;

Întrebarea Nr. 54: Alegeti afirmatia corecta:

 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;250

 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;150
  In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este
aceiasi;

Întrebarea Nr. 55: Alegeti afirmatiile incorecte:

 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;

 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
 In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este
aceiasi;

Întrebarea Nr. 56: Alegeti afirmatiile corecte:

 Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
 Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
 Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;

Întrebarea Nr. 57: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
 Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
 Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;

Întrebarea Nr. 58: Alegeti afirmatia corecta:

 Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
 Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de
repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;
 Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
 Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
 Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;

Întrebarea Nr. 59: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
 Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de
repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;
 Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
  Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
 Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;

Întrebarea Nr. 60: Alegeti afirmatiile corecte:

 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50
ml;

Întrebarea Nr. 61: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50
ml;

Întrebarea Nr. 62: Alegeti afirmatiile corecte:

 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii
intraatriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
 Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

Întrebarea Nr. 63: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii
intraatriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
 Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

Întrebarea Nr. 64: Alegeti afirmatiile corecte:

  Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
 In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
 Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

Întrebarea Nr. 65: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;

 In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
 Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

Întrebarea Nr. 66: Alegeti afirmatiile corecte:

 Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;

 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu
1,5 cm medial;
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

Întrebarea Nr. 67: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec

 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting
 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu
1,5 cm medial
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

Întrebarea Nr. 68: Alegeti afirmatiile corecte:

 Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;

 Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
 Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
 Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
 Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

Întrebarea Nr. 69: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;

 Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
 Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
 Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
  Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

Întrebarea Nr. 70: Alegeti afirmatiile corecte:

 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
 Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

Întrebarea Nr. 71: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
 Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

Întrebarea Nr. 72: Alegeti afirmatiile corecte:

 Unda T in toate derivatiile este maxima;

 Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

Întrebarea Nr. 73: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Unda T in toate derivatiile este maxima;

 Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

Întrebarea Nr. 74: Alegeti afirmatiile corecte:

 Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

 Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
sistola ventriculelor;
 Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele
arterial in diastola ventriculara;
 Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola
ventriculelor;
 Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola
ventriculelor;

Întrebarea Nr. 75: Alegeti afirmatiile incorecte:

  Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;
 Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
sistola ventriculelor;
 Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele
arterial in diastola ventriculara;
 Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola
ventriculelor;
 Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola
ventriculelor;

Întrebarea Nr. 76: Alegeti afirmatiile corecte:

 Presiunea sistolica depinde de volemie;

 Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea diastolica depinde de volemie;
 Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

Întrebarea Nr. 77: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Presiunea sistolica depinde de volemie;

 Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea diastolica depinde de volemie;
 Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

Întrebarea Nr. 78: Alegeti afirmatiile corecte:

 Emotii stres presiunea arteriala creste;

 Emotii stres presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

Întrebarea Nr. 79: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Emotii stres presiunea arteriala creste;

 Emotii stres presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

Întrebarea Nr. 80: Alegeti afirmatiile corecte:

 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
  Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;

Întrebarea Nr. 81: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;

Întrebarea Nr. 82: Alegeti afirmatiile corecte:

 La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);

 La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

Întrebarea Nr. 83: Alegeti afirmatiile incorecte:

 La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);

 La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

Întrebarea Nr. 84: Alegeti afirmatiile corecte:

 presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
 presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;

Întrebarea Nr. 85: Alegeti afirmatiile incorecte:

 presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
 presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;

Întrebarea Nr. 86: La capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile filtrarii este de 41
mmHg: Alegeti afirmatiile corecte care determina aceasta suma;

 presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;

  presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8 mmHg;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice 8 mmHg;
 presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular -3;

Întrebarea Nr. 87: Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;

Întrebarea Nr. 88: Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al
capilarului:

 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;

Întrebarea Nr. 89: Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;

Întrebarea Nr. 90: Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al
capilarului:

 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;

Întrebarea Nr. 91: Alegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al

baroreceptorilor arteriali:

 Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

 Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
 Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
  Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;

Întrebarea Nr. 92: Alegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control al

baroreceptorilor arteriali:

 Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

 Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
 Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;

Întrebarea Nr. 93: Alegeti afirmatiile corecte:

 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;

Întrebarea Nr. 94: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;

Întrebarea Nr. 95: Alegeti afirmatiile corecte privind calea de transmitere a semlalelor de la
baroreceptori :

 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;

 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX ;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;

Întrebarea Nr. 96: Alegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a semlalelor de la
baroreceptori :

 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;

 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;

Întrebarea Nr. 97: Alegeti afirmatiile corecte:

  Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;
 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;

Întrebarea Nr. 98: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;

 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;

Întrebarea Nr. 99: Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu
a presiunii arterial:

 Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
 Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
 Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
 Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

Întrebarea Nr. 100: Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen
mediu a presiunii arterial:

 Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
 Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
 Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
 Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

Întrebarea Nr. 101: Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid
a presiunii arterial:

 Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
 Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
 Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
 Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

Întrebarea Nr. 102: Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen
rapid a presiunii arterial:

 Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

  Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
 Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
 Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
 Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

Întrebarea Nr. 103: Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen lung
a presiunii arterial:

 Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
 Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
 Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
 Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

Întrebarea Nr. 104: Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen
lung a presiunii arterial:

 Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
 Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
 Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
 Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

Întrebarea Nr. 105: Alegeti afirmatiile corecte:

 Vasopresina este hormon vasoconstrictor;

 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

Întrebarea Nr. 106: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Vasopresina este hormon vasoconstrictor;

 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

Întrebarea Nr. 107: Alegeti afirmatiile corecte:

 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;

 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
 Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
Întrebarea Nr. 108: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;

 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
 Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;

Întrebarea Nr. 109: Alegeti afirmatiile corecte) Monoxidul de azot (NO):

 Factorul de relaxare derivat din endoteliu;

 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
 Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
 Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;

Întrebarea Nr. 110: Alegeti afirmatiile incorecte) Monoxidul de azot (NO):

 Factorul de relaxare derivat din endoteliu;

 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
 Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
 Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;

Întrebarea Nr. 111: Alegeti afirmatiile corecte) Adenozina:

 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;

 Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
 Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
 Acționează pe receptori specifici-purinergici;

Întrebarea Nr. 112: Alegeti afirmatiile incorecte) Adenozina:

 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;

 Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
 Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
 Acționează pe receptori specifici-purinergici;

Întrebarea Nr. 113: Alegeti afirmatiile corecte) Endotelina:

 Are efect opus angiotensinei II;

 Are efect asemănător angiotensinei II;
 Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
 Este un puternic vasodilatator;
  Este un puternic vasoconstrictor;

Întrebarea Nr. 114: Alegeti afirmatiile incorecte) Endotelina:

 Are efect opus angiotensinei II;

 Are efect asemănător angiotensinei II;
 Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
 Este un puternic vasodilatator;
 Este un puternic vasoconstrictor;

Întrebarea Nr. 115: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) In miocard:

 potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice
 potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici
 mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potențialului de acțiune
 numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker
 potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap

Întrebarea Nr. 116: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

 Potențialele de acțiune din miocard sunt de 100ori mai lungi ca durată, față de cele din
mușchiul scheletic)
 Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV.
 Potențialul de acțiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate)
 Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de 0,3
- 0,4 m/sec)
 Țesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncțiuni
gap.

Întrebarea Nr. 117: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

 Unda P pe EKG reflectă contracția atrială

 Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare
 Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV.
 Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare)
 Intervalul PQ măsoară 0,2 sec)

Întrebarea Nr. 118: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte

 In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.

 In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de 16kDa(120
mmHg).
 In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.
 In stadiul inițial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică.
  Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depășește presiunea
din atriul stâng.

Întrebarea Nr. 119: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte

 Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale și tricuspide)

 Zgomotul I precede unda R pe EKG.
 Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și pulmonară).
 Zgomotul II are loc în cursul undei T.
 Zgomotul 1 corespundepauzei generale a cordului

Întrebarea Nr. 120: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte

 Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic)

 Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine)
 Hiperemia reactivă este dată de vasodilatația produsă prin acumularea de cataboliți, în
cursul perioadei de ocluzie a vaselor.
 Activarea simpatică produce vasoconstricție, în viscere și piele și vasodilatație, în mușchii
scheletici.
 Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul gastrointes-tinal.

Întrebarea Nr. 121: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte

 Lichidele circulă între capilare și țesuturi, mai ales prin difuziune)

 Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide)
 Capilarele constituie un factor important de rezistență vasculară.
 Toate lichidele care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin circulația
limfatică.
 Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune osmotică mai mi-că.

Întrebarea Nr. 122: Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai lent
prin:

 musculatura atrială
 nodului atrio-ventricular
 fasciculul Hiss
 rețeaua Purkinje
 musculatura ventriculară

Întrebarea Nr. 123: Valvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:

 contracției atriale
 contracției izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
 zgomotului II
 ejectiei rapide a singelui
 ejectiei lente a singelui
Întrebarea Nr. 124: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) Zona reflexogenă
sinocarotidiană:

 cuprinde numai baro (preso) receptori

 este aferentă nervului vag
 este formată din receptori care au proprie-
 conține atât baro~ cât și chemoreceptori
 declanșează reflexe depresoare

Întrebarea Nr. 125: O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a:

 volumului bătaie
 tonusului nucleului nervului vag
 rezistenței periferice totale
 activității sistemului nervos simpatic
 activității sistemului nervos parasimpatic

Întrebarea Nr. 126: O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii:

 vasoconstricție arterială
 vasodilatare venoasă
 creșterea secreției de catecolamine
 creșterea eliberării de HAD
 bradicardie

Întrebarea Nr. 127: Arteriolele:

 reprezintă zona de minimă rezistență a sistemului vascular

 participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale
 participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local
 prezintă o bogată inervație simpatică
 sunt influențate numai pe cale umorală

Întrebarea Nr. 128: In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

 activittea sistemului nervos parasimpatic

 debitul sistolic
 frecvența cardiacă
 rezistența periferică vasculară totală
 presiunea sistolică

Întrebarea Nr. 129: Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt
asigurate de:

 reflexe inițiate de baroceptorii arteriali

 sistemul renină - angiotensină aldosteron
 reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian
  mecanisme renale de control a volemiei
 intervenția aldosteronului

Întrebarea Nr. 130: Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de
platou a potențialului de acțiune ventricular, față de repaus:

 gNa+
 conductanța totală a membranei
 gK+
 gCa24
 gCP

Întrebarea Nr. 131: Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid
prin:

 musculatura atrială
 nodului atrio-ventricular
 fasciculul Hiss
 rețeaua Purkinje
 musculatura ventriculară

Întrebarea Nr. 132: Kininele:

 au intense efecte vasodilatatoare

 derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare și mică
 se formează sub acțiunea glucocorticoizilor
 sunt activate de către kininaze
 pot determina creșterea permeabilității capilare

Întrebarea Nr. 133: Perioada de contracție izovolumetrică:

 corespunde cu începutul sistolei ventriculare

 începe odată cu închiderea valvelor semilunar
 începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare
 începe odată cu declinul presiunii intraventriculare
 este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și deschiderea valvelor semilunare

Întrebarea Nr. 134: Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistolâ a
cordului de broască?

 excitarea electrică a nervului vag

 administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat
 administrarea de acetilcolină pe cordul izolat și perfuzat
 administrarea de CaCl2 în exces, pe cordizolat și perfuzat
 administrarea de noradrenalina pe cordul izolat și perfuzat

Întrebarea Nr. 135: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

  accelerează ritmul
 rărește ritmul
 opresc inima în diastola
 cuplează excitația cu contracția
 determină repolarizare lentă în platou

Întrebarea Nr. 136: Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:

 arteriolele
 venulele
 aorta
 trunchiul arterei pulmonare
 cordul drept

Întrebarea Nr. 137: Factorii vasoactivi de control pentru circulatia periferică pot fi:

 circulatori, endotelio-dependenți
 circulatori, endotelio-independenți
 derivați din endoteliu
 neuromediatori
 metabolici

Întrebarea Nr. 138: Sistolă atrială:

 este urmată de unda P

 contribuie 70% la umplerea ventriculară
 determina unda a pe flebogramă
 determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială
 corespunde zgomotului I

Întrebarea Nr. 139: Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I?

 unda P
 undaQ
 unda R
 unda T
 segmentul T-P

Întrebarea Nr. 140: In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:

 temperatură
 oxigenul din lichidul de perfuzie
 concentrația unor ioni
 mediatorii
 inervația vegetativă
Întrebarea Nr. 141: In timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele
fenomene:

 depolarizarea ventriculară
 depolarizarea nodulului a-v
 repolarizarea atrială
 începutul repolarizării ventriculare
 repolarizarea apexului

Întrebarea Nr. 142: Intoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:

 contracțiile musculaturii scheletice

 creșterea presiunii abdominale
 negativitatea accentuată a presiunii intratoracice
 scăderea presiunii în atriul drept
 scaderea presiunii abdominale

Întrebarea Nr. 143: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

 accelerează ritmul
 opresc inima în diasistolă
 cuplează excitația cu contracția
 determină repolarizarea lentă în platou
 repolarizeaza atriile

Întrebarea Nr. 144: Potențialul de acțiune în fibra miocardicătie lucru

 are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută

 este precedat de o depolarizare lentă diastolică
 începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ și Na+
 durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară
 durează mai puțin în fibra musculară atrală, față de cea ventriculară

Întrebarea Nr. 145: Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din
componentele unui traseu EKG:

 intervalul T-P
 segmentul P-Q
 complexul QRS
 segmentul izoelectric S-T
 unda T

Întrebarea Nr. 146: Capilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:

 cortexul cerebral
 hipofiza poslerioară
 ficat
  intestinul subțire
 rinichi

Întrebarea Nr. 147: Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt
asigurate de:

 reflexe inițiate de baroreceptori arteriali

 sistemul renină-angiotensină-aldosteron
 reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotic
 mecanisme renale de control a volemiei
 intervenția HAD

Întrebarea Nr. 148: Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a
concentrației locale de:

 NO
 angiotensina II
 factor natriuretric atrial (FNA)
 hidrogen ioni (FT)
 bradikinină

Întrebarea Nr. 149: Ce se înțelege prin automatism cardiac?

 întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ
 producerea unor contracții ritmice, fără participarea inervației
 apariția unor contracții foarte frecvente
 generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal
 generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice

Întrebarea Nr. 150: Care dintre formațiunile țesutului nodal arerol de centru de comandă
fiziologic?

 nodului sinoatrial
 fasciculul Hiss
 nodului atrioventricular
 rețeaua lui Purkinje
 după caz, toate formațiunile pot prelua rolul de centru de comandă

Întrebarea Nr. 151: In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:

 30-40 ml
 50-60 ml
 70-80 mi
 90-100 ml
 100-110 ml

Întrebarea Nr. 152: Care este teritoriul vascular lipsit de inervatie?

  arteriolar
 venos
 capilar
 arterial
 microcirculația

Întrebarea Nr. 153: Teritoriul vascular cu cea mai mare suprafață de schimb (cm2) este
reprezentat de:

 arterele mari
 arteriole
 capilare
 venele mari
 arterele și venele mari

Întrebarea Nr. 154: Sectorul vascular de capacitanță, cu rol îndepozitarea unei mari cantități
de sânge, este reprezentat de:

 artere
 capilare
 vene
 circulația pulmonară
 inima

Întrebarea Nr. 155: Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva minute
moartea?

 extrasistolele
 aritmia
 flutterul atrial
 fibrilația atrială
 fibrilația ventriculară

Întrebarea Nr. 156: Presiunea arteriala este intretinuta de)

 forta de contractie a inimii

 debitul cardiac crescut
 elasticitatea vaselor mari
 volumul, viscozitatea si presiunea osmotica a singelui
 rezistenta vasculara

Întrebarea Nr. 157: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

 acelereaza ritmul ;
 opresc inima in diastola ;
 intervin in mecanismul homeometric de reglare a cordului;
 intervin in mecanismul hoterometric de reglare a cordului;
  determina repolarizarea in platou ;

Întrebarea Nr. 158: Trecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face prin:

 fibrele nodale ;
 fasciculele internodale ;
 fasciculul atrioventricular Hiss ;
 tesutul miocardic ;
 nici un raspuns corect ;

Întrebarea Nr. 159: Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor
miocardice atipice:

 creste conductanta membranei pentru Na+ ;

 creste fluxul intracelular de Cl- ;
 scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
 creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
 creste conductanta pentru K+ ;

Întrebarea Nr. 160: Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor
miocardice tipice:

 creste conductanta membranei pentru Na+ ;

 creste fluxul intracelular de Cl- ;
 .scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
 creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
 creste conductanta pentru K+ ;

Întrebarea Nr. 161: Glandele endocrine sunt:

 hipofiza;
 ficatul;
 ganglionul spinal;
 gonadele;
 tiroida;

Întrebarea Nr. 162: Exista secretie endocrina la nivelul:

 hipofizei;
 rinichiului;
 tubului digestiv;
 hipotalamusului;
 toate raspunsurile corecte;

Întrebarea Nr. 163: Hormonii pot fi ca structura:

 proteine;
  aminoacizi;
 glucide;
 steroizi;
 toate raspunsurile corecte;

Întrebarea Nr. 164: Hormonii derivati de la colesterol sunt:

 hormonii sexuali;
 hormonii glucocorticoizi;
 hormonii mineralocorticoizi;
 parathormonul;
 calcitonina;

Întrebarea Nr. 165: Hormonii hipofizari sunt ca structura:

 peptide, proteine;
 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;

Întrebarea Nr. 166: Hormonii pot fi metabolizati la nivelul:

 ficatului;
 miocardului;
 tesuturilor tinta;
 plamanului;
 tubului digestiv;

Întrebarea Nr. 167: Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:

 proteine;
 steroizi;
 glicoproteine;
 glucide;
 amine biogene;

Întrebarea Nr. 168: Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni:

 hormonii hipotalamici;
 hormonii hipofizei anterioare;
 parathormonul;
 estradiolul;
 tiroidieni;

Întrebarea Nr. 169: Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:

  glicoproteine;
 glucide;
 steroizi;
 proteine;
 amine biogene;

Întrebarea Nr. 170: Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul :

 nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;

 nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
 nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
 centrului setei;
 hipofizei posterioare;

Întrebarea Nr. 171: Liberinele si statinele se secreta la nivelul:

 nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;

 nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
 nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
 hipofizei posterioare;
 hipotalamusul posterior;

Întrebarea Nr. 172: Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:

 hormonii proteici;
 adrenalina;
 hormonii steroizi;
 hormonii tiroidieni;
 hormonii sexuali;

Întrebarea Nr. 173: Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni:

 proteici;
 steroizi;
 adrenalina;
 tiroidieni;
 hipofizei anterioare;

Întrebarea Nr. 174: Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul:

 tubului contort proximal;

 ansa lui Henle;
 tubului contort distal;
 tubului colector;
 vasa recta;

Întrebarea Nr. 175: Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar:

  reabsorbtia sodiului;
 reabsorbtia apei;
 secretia potasiului;
 secretia H+;
 reabsorbtia Ca ++;

Întrebarea Nr. 176: Vasopresina produce :

 contractia musculaturii netede;

 relaxarea musculaturii netede;
 contractia vaselor sangvine;
 cresterea presiunii arteriale;
 scaderea presiunii arteriale;

Întrebarea Nr. 177: Sistemul port hipotalamo-hipofizar:

 este un sistem vascular;

 leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
 leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
 transporta oxitocina si vasopresina;
 transporta liberine si statine;

Întrebarea Nr. 178: Deficitul de vasopresina (ADH) produce :

 diabetul zaharat;
 diabetul insipid;
 maladia Cushing;
 eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
 retentia de apa in organism;

Întrebarea Nr. 179: Hormonii hipotalamici sunt ca structura:

 peptide, proteine;
 steroizi;
 lipide;
 glicoproteine;
 glucide;

Întrebarea Nr. 180: Hormonii pancreatici sunt ca structura:

 peptide-proteine;
 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;

Întrebarea Nr. 181: Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta :

  hormonii de eliberare hipotalamici
 hormonii de inhibitie hipotalamici;
 oxitocina;
 vasopresina;
 neurofizinele;

Întrebarea Nr. 182: Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de :

 hipofiza posterioara ;
 suprarenale ;
 hipofiza anterioara;
 hipotalamus;
 tiroida;

Întrebarea Nr. 183: Prolactina este secretata de :

 hipofiza posterioara;
 hipotalamusul medial;
 testicul;
 hipofiza anterioara;
 ovar;

Întrebarea Nr. 184: Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de:

 hipotalamusul anterior;
 hipofiza anterioara ;
 hipofiza posterioara;
 ovar;
 testicul;

Întrebarea Nr. 185: Hormonul somatotrop produce:

 cresterea tesuturilor;
 cresterea oaselor in lungime;
 cresterea oaselor in grosime;
 cresterea viscerelor;
 inhibitia cresterii tesuturilor;

Întrebarea Nr. 186: Somatotropul:

 creste transferul aminoacizilor in celula;

 creste sinteza proteinica;
 scade sinteza proteinica;
 nu influenteaza metabolimul proteinelor;
 nu influenteaza metabolizmul lipidelor;

Întrebarea Nr. 187: Hormonul luteinizant (LH) la barbat:

  stimuleaza spermatogeneza;
 stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
 inhiba secretia de testosteron;
 stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
 nu influenteaza secretia hormonala;

Întrebarea Nr. 188: Hipersecretia de hormon somatotrop produce:

 nanismul hipofizar la copil;

 gigantismul la copil;
 acromegalia la adult;
 boala Basedow;
 cretinismul la copil;

Întrebarea Nr. 189: Hormonii tiroidieni sunt:

 tireoglobulina;
 monoiodtirozina;
 triiodotironina;
 tetraiodotironina;
 calcitonina;

Întrebarea Nr. 190: Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:

 corticosuprarenalei;
 gonadelor;
 hipofizei anterioare;
 hipotalamusului;
 pancreasului endocrin;

Întrebarea Nr. 191: Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:

 pancreasului endocrin;
 hipotalamusului;
 hipofizei posterioare;
 corticosuprarenalei;
 tiroidei;

Întrebarea Nr. 192: Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul:

 corticosuprarenalei;
 medulosuprarenalei;
 cantitatii mici in ovar;
 glandei testiculare;
 hipofizei anterioare;

Întrebarea Nr. 193: Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:

  inhibitia sintezei de proteina;
 catabolism proteic exagerat;
 determina cresterea proteinelor din ficat si plasma;
 scade sinteza de imunoglobuline;
 nu influenteaza metabolismul proteinelor;

Întrebarea Nr. 194: Calcitonina este secretata de:

 tiroida in compartimentul folicular;

 tiroida in compartimentul interstitial;
 paratiroida;
 hipofiza anterioara;
 ficat;

Întrebarea Nr. 195: Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul:

 medulosuprarenalei;
 hipofizei posterioare;
 ovarului;
 tiroidei;
 hipofizei anterioare;

Întrebarea Nr. 196: Ovarul secreta:

 hormoni estrogeni;
 androgeni in cantitati mici;
 aldosteron;
 relaxina;
 hormonul foliculostimulant;

Întrebarea Nr. 197: Hormonii androgeni sunt:

 aldosteronul;
 testosteronul;
 estradiolul;
 dehidrotestosteronul;
 cortizolul;

Întrebarea Nr. 198: Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:

 proteici;
 steroizi;
 provin din colesterol;
 glicoproteici;
 provin din vitamina C;

Întrebarea Nr. 199: Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:

  stimuleaza secretia de glucagon;
 stimuleaza secretia de insulina;
 inhiba secretia de insulina;
 inhiba secretia de glucagon;
 nu influenteaza secretia celor doi hormoni;

Întrebarea Nr. 200: Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:

 stimuleaza secretia de insulina;

 stimuleaza secretia de glucagon;
 inhiba secretia de insulina;
 inhiba secretia de glucagon;
 nu influenteaza secretia celor doi hormoni;

Întrebarea Nr. 201: Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de :

 hipotalamus;
 hipofiza anterioara;
 hipofiza posterioara;
 tiroida;
 pancreas;

Întrebarea Nr. 202: Hormonul tireotrop (TSH):

 stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;

 stimuleaza secretia glandei tiroide;
 inhiba secretia glandei tiroide;
 stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
 stimuleaza secretia hipofizei posterioare;

Întrebarea Nr. 203: Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni:

 gonadotropine;
 oxitocina;
 slab de hormonul antidiuretic;
 hormonii estrogeni;
 hormonii androgeni;

Întrebarea Nr. 204: Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:

 reabsorbtia sodiului;
 secretia de potasiu;
 secretia ionilor de hidrogen;
 reabsorbtia potasiului;
 reabsorbtia calciului;

Întrebarea Nr. 205: Neurofizinele:

  sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;
 sunt hormoni;
 sunt proteine transportoare;
 transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
 transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;

Întrebarea Nr. 206: Renina:

 este secretata de aparatul juxta-glomerular;

 este secretata de interstitiu renal;
 este secretata in ficat;
 transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
 transforma angiotensina I in angiotensina II;

Întrebarea Nr. 207: Angiotensina II:

 stimuleaza secretia reninei;

 are efect vasoconstrictor;
 creste presiunea arteriala;
 nu modifica presiunea sangvina;
 este secretata de rinichi;

Întrebarea Nr. 208: Progesteronul este secretat la nivelul:

 foliculuilui ovarian;
 corpului galben;
 testiculului;
 placentei;
 hipofizei anterioare;

Întrebarea Nr. 209: Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu
exceptia:

 mareste diureza;
 are actiune antidiuretica;
 creste volumul plasmatic;
 produce concentrarea urinei;
 scade concentratia plasmei ;

Întrebarea Nr. 210: Testiculul produce:

 spermatozoizi din celulele liniei seminale;

 hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
 gonadotropine LH, FSH;
 progesteron;
 cortizol;
Întrebarea Nr. 211: Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de :

 factorul de eliberare hipotalamic(LRH);

 estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
 estradiol prin feed-back negativ;
 gonadotropina LH;
 gonadotropina FSH;

Întrebarea Nr. 212: Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de:

 factorul de eliberare hipotalamic;

 estradiolul prin feed-back negativ;
 testosteronul prin feed-back negativ;
 gonadotropina LH;
 gonadotropina FSH;

Întrebarea Nr. 213: Hormonii pancreasului endocrin sunt:

 insulina;
 somatostatina;
 glucagonul;
 aldosteronul;
 calcitonina;

Întrebarea Nr. 214: Glucagonul este secretat de:

 celulele alfa pancreatice;

 celulele beta pancreatice;
 hipofiza;
 medulosuprarenala;
 ficat;

Întrebarea Nr. 215: Diabetul zaharat se datoreste:

 excesului de insulina;
 lipsei de insulina;
 lipsei de glucagon;
 excesul de glucagon;
 excesul de mineralocorticoizi;

Întrebarea Nr. 216: In diabetul zaharat se produce:

 hiperglicemie;
 hipoglicemie;
 poliurie;
 glucozurie;
  toate raspunsurile corecte;

Întrebarea Nr. 217: Mixedemul se caracterizeaza prin:

 marirea metabolismului bazal;

 retinerea apei in organism;
 scaderea metabolismului bazal;
 scaderea excitabilitatii SNC;
 tahicardie;

Întrebarea Nr. 218: Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de :

 scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);

 scaderea volumului plasmatic;
 cresterea volumului plasmatic;
 stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular
(hiperosmie);
 stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;

Întrebarea Nr. 219: Receptorii hormonilor tiroidieni se afla:

 pe membrana celulei «tinta»;

 in citoplasma celulei «tinta»;
 pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
 pe mitocondrii;
 A si B;

Întrebarea Nr. 220: Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:

 reabsorbtia tubulara a sodiului;

 excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
 micsorarea reabsorbtia apei;
 marirea reabsorbtia apei;
 marirea reabsorbtia calciului;

Întrebarea Nr. 221: Boala Bazedow se caracterizeaza prin:

 marirea metabolismului bazal;

 scaderea metabolismului bazal;
 poliurie;
 marirea excitabilitatii SNC;
 bradicardie;

Întrebarea Nr. 222: Deficitul mineralocorticoizilor provoaca:

 hipernatriemie;
 hiperkaliemie;
  hiponatriemie;
 scaderea volumului de lichid extracelular;
 marirea volumului de lichid extracelular;

Întrebarea Nr. 223: Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de :

 hipersecretia glucocorticoizilor;
 hiposecretia glucocorticoizilor;
 hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
 insuficienta de insulina;
 insuficienta de hormon antidiuretic;

Întrebarea Nr. 224: Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt:

 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;

 marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
 cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
 stimularea sintezei glicogenului;

Întrebarea Nr. 225: Progesteronul favorizeaza:

 proliferarea endometriului;
 secretia endometrului;
 contractia uterului;
 relaxarea uterului;
 proliferarea alveolelor sanilor;

Întrebarea Nr. 226: Estrogenii favorizeaza:

 dezvoltarea organelor sexuale;

 dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
 contractia uterului;
 secretia endometrului;
 relaxarea uterului;

Întrebarea Nr. 227: Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de :

 stimulare a secretiei glucagonului;

 stimulare a glicogenolizei in muschi si ficat;
 inhibitie a secretiei insulinei;
 stimularea secretiei insulinei;
 stimularea glicogenogenezei;

Întrebarea Nr. 228: Tractul hipotalamo-hipofizar:

 este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;

  este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
 este un sistem vascular ;
 ajunge la hipofiza anterioara;
 ajunge la hipofiza posterioara;

Întrebarea Nr. 229: Secretia de hormon somatotrop este reglata de :

 gonadotropine;
 somatostatine;
 prolactina;
 somatoliberina;
 adrenocorticotropina;

Întrebarea Nr. 230: La femeie secretia de gonadotropine este reglata de :

 adrenalina;
 estradiol prin feed-back negativ;
 estradiol prin feed-back pozitiv;
 hormonul de eliberare hipotalamic;
 testosteron prin feed-back negativ;

Întrebarea Nr. 231: Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc:

 gluconeogeneza hepatica;
 hiperglicemie;
 glicogenoliza;
 hipoglicemie;
 nu influenteaza metabolismul glucidelor;

Întrebarea Nr. 232: Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul:

 corticosuprarenalei;
 medulosuprarenalei;
 fibrelor postganglionare simpatice;
 hipofizei anterioare;
 paratiroidelor;

Întrebarea Nr. 233: Corpul galben:

 se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;

 se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
 secreta hormoni estrogeni si progesteron;
 se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
 se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;

Întrebarea Nr. 234: Hormonul luteinizant (LH) la femeie:

  promoveaza secretia endocrina in ovar;
 stimuleaza lactatia;
 produce ovulatia;
 formeaza corpul galben;
 maturizeaza foliculul ;

Întrebarea Nr. 235: Hormonul foliculostimulant (FSH):

 stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;

 promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
 stimuleaza spermatogeneza;
 produce ovulatia;
 formeaza corpul galben;

Întrebarea Nr. 236: Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei:

 tahicardia;
 vasodilatatie;
 vasoconstrictie;
 cresterea presiunii arteriale;
 scaderea presiunii arteriale;

Întrebarea Nr. 237: Parathormonul:

 este hormon hipercalcemiant;

 este hormon hipocalcemiant;
 favorizeaza depunerea calciului in oase;
 creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
 mareste eliminarile urinare de fosfor;

Întrebarea Nr. 238: Calcitonina:

 este hormon hipercalcemiant;

 este hormon hipocalcemiant;
 este hormon antagonist al parathormonului;
 mobilizeaza calciu din oase;
 favorizeaza depunerea calciului in oase;

Întrebarea Nr. 239: Efectele metabolice ale adrenalinei:

 glicogenoliza hepatica si musculara;

 activeaza consumul celular de glucoza;
 hiperglicemie;
 produce hipoglicemie;
 nu influenteaza metabolismul glucidelor;

Întrebarea Nr. 240: Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:

  tubului contort proximal;
 ansei lui Henle;
 tubului contort distal;
 tubului colector;
 glomerulului renal;

Întrebarea Nr. 241: Boala Addison este:

 insuficienta corticosuprarenalei;
 hiperfunctia corticosuprarenalei;
 insuficienta medulosuprarenalei;
 hiperfunctia suprarenalei in general;
 hipofunctia hipofizei anterioare;

Întrebarea Nr. 242: Glucagonul produce:

 hiperglicemie;
 hipoglicemie;
 gluconeogeneza hepatica;
 glicogenoliza hepatica;
 gluconeogeneza musculara;

Întrebarea Nr. 243: Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii:

 alfa-adrenergici;
 beta-adrenergici;
 muscarinici;
 nicotinici;
 nu influenteaza receptorii mentionati;

Întrebarea Nr. 244: Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:

 stimularea gluconeogenezei;
 scaderea gluconeogenezei;
 scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
 cresterea glicemiei;
 hipoglicemia;

Întrebarea Nr. 245: Hormonii sexuali sunt produsi de:

 corticosuprarenala;
 ovar;
 testicul;
 medulosuprarenala;
 hipofiza anterioara;

Întrebarea Nr. 246: Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:

  creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;
 creste sinteza proteinelor;
 produce catabolism proteic;
 promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
 promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;

Întrebarea Nr. 247: Hormonii tubului digestiv sunt:

 colecistokinina;
 oxitocina;
 gastrina;
 secretina;
 prolactina;

Întrebarea Nr. 248: Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai
hipotalamusului:

 adrenalina;
 noradrenalina;
 somatomedina;
 somatostatina;
 somatotropina;

Întrebarea Nr. 249: In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata
insulindependenta a glucozei:

 muschiul cardiac;
 creer;
 muschiul scheletal;
 epitelui renal;
 epiteliu intestinal;

Întrebarea Nr. 250: Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este:

 tiroxina;
 triiodtironina;
 tireoglobulina;
 acidul triiodtiroacetic;
 toate raspunsurile corecte;

Întrebarea Nr. 251: Oxitocina provoaca:

 lactogeneza;
 contractia miometrului;
 eliberarea laptelui;
 contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
  relaxarea uterului;

Întrebarea Nr. 252: Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:

 hormonul antidiuretic;
 hormonul foliculostimulant;
 hormonul luteinizant;
 gonadotropina corionica;
 progesteronul;

Întrebarea Nr. 253: Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la :

 inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;

 micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
 micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
 marirea consumului de oxigen in creier;
 stimularea secretiei hormonului tireotrop;

Întrebarea Nr. 254: Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin
AMPc:

 adrenocorticotropina;
 hormonii tiroidieni;
 vazopresina;
 hormonii sexuali;
 hormonii gonadotropi;

Întrebarea Nr. 255: Somatotropul :

 scade utilizarea glucozei in scop energetic;

 mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
 mareste depozitele de glicogen;
 scade concentratia glucozei in singe;
 micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe;

Întrebarea Nr. 256: Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai:

 digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;

 eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
 discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
 discompunerea tireoglobulinei in celulele «tinta»;

Întrebarea Nr. 257: Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:

 captarea rapida a glucozei de catre celule;

 captarea lenta a glucozei de catre celule;
 cresterea glicolizei;
  scaderea gluconeogenezei;
 cresterea secretiei de insulina;

Întrebarea Nr. 258: Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt:

 creste proteoliza tireoglobulinei;

 scade activitatea pompei de iod;
 creste iodarea tirozinei;
 creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
 scade numarul de celule tiroidiene

Întrebarea Nr. 259: Secretia hormonului tireotrop este reglata de :

 efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;

 actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
 temperatura scazuta a mediului extern;
 temperatura ridicata a mediului extern:
 reactii emotionale;

Întrebarea Nr. 260: Cauzele hipertiroidismului sunt:

 secretia excesiva de hormon tireotrop;

 prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
 insuficienta nutritiei;
 insuficienta iodului in hrana;
 emotii negative;

Întrebarea Nr. 261: Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de:

 cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;

 cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
 hormonul adrenocorticotrop;
 cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
 cresterea fluxului sangvin renal;

Întrebarea Nr. 262: Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH:

 cresterea apreciabila de ACTH;

 cresterea secretiei cortizolului ;
 scaderea secretiei cortizolului;
 cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
 nu influenteaza asupra secretiei ACTH;

Întrebarea Nr. 263: Boala Addison este determinata de:

 hipertrofia cortexului adrenal;

 atrofia cortexului adrenal;
  distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
 cresterea secretiei de ACTH;
 cresterea secretiei adrenalinei;

Întrebarea Nr. 264: Deficitul glucocorticoizilor provoaca:

 intensificarea gluconeogenezei;
 scaderea gluconeogenezei;
 intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
 reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
 micsoreaza nivelul de zahar in sange;

Întrebarea Nr. 265: Boala Cushing este determinata de :

 hiperplazia cortexului suprarenal;

 hipoplazia cortexului suprarenal;
 cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
 scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
 cresterea secretiei de androgeni;

Întrebarea Nr. 266: Hormonul tisular vilichinina:

 stimuleaza secretia sucului intestinal;

 stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
 inhiba motilitatea intestinului;
 stimuleaza secretia pancreatica;
 stimuleaza secretia gastrica;

Întrebarea Nr. 267: Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ:

 hormonul cresterii;
 surplusul de hormoni tiroizi;
 hormonii glucocorticoizi;
 insulina;
 mineralocorticoizii;

Întrebarea Nr. 268: Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia:

 hormonul antidiuretic;
 somatomedina;
 beta -endorfina;
 hormonul tireotrop;
 oxitocina;

Întrebarea Nr. 269: Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

 deficitul de HAD (Hormon antidiuretic) crește riscul de hiperhidratare;

  dopamina acționează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă
prolactină;
 deficitul de TSH crește riscul de acromegalie;
 secreția de STH este controlată atât de somatostatină, cât și de GHRH (Hormonul de
eliberare a hormonului de crestere;
 hiperfuncția hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei
metabolismului bazal;

Întrebarea Nr. 270: Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

 celulele cromafine se găsesc în glanda medulosuprarenala;

 secreția excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
 frecvența cardiacă se reduce sub acțiunea catecolaminelor circulante;
 secreția crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
 catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;

Întrebarea Nr. 271: Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

 oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;

 scăderea HAD duce la creșterea excesivă a diurezei;
 atât oxitocina, cât și HAD, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
 secreția de oxitocină și HAD este reglată de releasing hormoni hipotalamici;
 HAD acționează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din tubii
colectori;

Întrebarea Nr. 272: Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

 corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici și steroizi;

 consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
 aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei și magneziemiei;
 secreția de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
 cortizolul este un hormon hiperglicemiant;

Întrebarea Nr. 273: Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

 hormonii tiroideni sunt esențiali pentru dezvoltarea și maturizarea timpurie a SNC;

 T3 și T4 stimulează secreția de TRH;
 persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
 un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
 cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este
încorporat în tireoglobulină;

Întrebarea Nr. 274: Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

 cortizolul are efecte imunosupresoare și antiinflamatoare;

 cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
 hormonii tiroideni produc creșterea consumului de O2 și a ratei metabolismului;
  creșterea nivelului de aminoacizi plasmatici determină creșterea ratei de STH.
 cortizolul determină scăderea lipolizei;

Întrebarea Nr. 275: Referitor la metaobolismul glucozei:

 gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;

 glucogenoliza și glucogenoza sunt funcții hepatice;
 glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
 gluconeogeneza este stimulată în condiții de hipoglicemie;
 glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;

Întrebarea Nr. 276: Precizați răspunsurile corecte:

 erecția este un reflex simpatic;

 erectia apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil penian;
 în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția prostatică și a veziculelor seminale;
 fertilizarea normală are loc în uter;
 fertilizarea poate avea loc și după 3 zile de la ovulație;

Întrebarea Nr. 277: Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine),
sunt:

 STH;
 ACTH;
 gonadotropinele;
 prolactina;
 tireotropina;

Întrebarea Nr. 278: Au activitate lipolitică următorii hormoni:

 glucagonul;
 adrenalina;
 insulina;
 cortizolul;
 toate raspunsurile corecte;

Întrebarea Nr. 279: Insulina produce următoarele efecte:

 utilizarea crescută a glucozei în țesutul adipos și mușchii scheletici;

 lipoliza crescută;
 hiperpolarizarea celulară;
 gluconeogeneză scăzută;
 cetogeneză scăzută;

Întrebarea Nr. 280: Hormonul tiroidian cel mai activ în circulație este sub formă de:

 triiodotironină;
  tiroxină;
 tireoglobulină;
 tirotropină;
 factor stimulator tiroidian cu acțiune prelungită (FSTAP);

Întrebarea Nr. 281: Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii
stimuli:

 deshidratare;
 hemoragie severă;
 scăderea osmolarității sanguine;
 durere, stress chirurgical;
 toate raspunsurile corecte;

Întrebarea Nr. 282: Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:

 contracția miometrului uterin;

 lactogeneza;
 ejecția laptelui;
 pregătirea glandei mamare pentru secreția lactată;
 contracția celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;

Întrebarea Nr. 283: Secreția de ACTH:

 este scăzută în condiții de stress;

 este inhibată de durere;
 este stimulată de stress;
 este stimulată de hipoglicemie;
 intervine în pigmentarea pielii în exces;

Întrebarea Nr. 284: Neurofizinele I și II:

 sunt neuromodulatori;
 sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulația sistemică;
 sunt părți ale moleculelor precursoare de HAD și respectiv OX (oxitocina);
 sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
 sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;

Întrebarea Nr. 285: Glucagonul:

 este secretat și de celulele G din mucoasa antrului piloric;

 scade glicogeneza hepatică;
 inhibă secreția de insulină;
 stimulează absorbția intestinală a glucozei;
 crește glucogenoliza hepatică;

Întrebarea Nr. 286: Alegeți combinația corectă hormon-efect în următoarele cupluri:

  STH(somatotropina) – bilanț azotat negativ;
 insulina - efect catabolizant lipidic;
 cortizol – hiperglicemie,
 tiroxina – efect inotrop și cronotrop pozitiv;
 inhibină – inactivarea testosteronului;

Întrebarea Nr. 287: Hormonul paratiroidian determină:

 creșterea depozitelor minerale osoase;

 cresterea cantității de calciu în singe;
 scaderea reabsorbției tubulare a fosfaților,
 scade reabsorbtia tubulara a calciuui;
 nici unul din efectele menționate;

Întrebarea Nr. 288: Hipersecreția de STH (somatotropina) la adult poate duce la:

 acromegalie,
 hipoglicemie;
 inhibitia transportului aminoacizilor;
 stimularea formarii ureei;
 atrofia gonadelor;

Întrebarea Nr. 289: Următorii factori cresc secreția de insulină cu excepția:

 aminoacizilor argininei si lizinei;

 hiperglicemiei;
 stimulării vagale;
 STH (somatotropina), ACTH (adenocorticotropina);
 catecolaminelor;

Întrebarea Nr. 290: Secreția de hormon antidiuretic este stimulată în caz de:

 scădere a osmolarității plasmei;

 expunere la frig;
 hiperhidratare;
 hipoosmolaritate;
 hiperosmolaritate;

Întrebarea Nr. 291: Calcitonina are următoarele efecte cu excepția unuia:

 scade calcemia;
 scade fosfatemia;
 inhibă activitatea osteoblastelor;
 inhibă activitatea osteoclastelor;
 acționează prin intermediul unui receptor membranar specific și a AMPc;

Întrebarea Nr. 292: Hormonii tiroideni:

  inhibă acțiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creștere;
 -receptorii adrenergici;inhibă
 inhibă lipoproteinlipaza;
 determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol, fosfolipide si trigliceride;
 cresc concentrația plasmatică a colesterolului;

Întrebarea Nr. 293: Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:

 stimularea secreției de glucagon;

 stimularea secreției de insulină;
 stimularea glicogenolizei hepatice și musculare;
 inhibarea secreției de insulină;
 inhibarea secreției de cortizol;

Întrebarea Nr. 294: Glucagonul determină:

 gluconeogeneza hepatică;
 glicogenoliza hepatică;
 cetogeneză hepatică;
 glicogenoliza musculară;
 lipogeneză în țesutul adipos;

Întrebarea Nr. 295: Următorii hormoni au acțiune hiperglicemiantă, in afara de :

 glucagonul;
 STH-ul;

 cortizolul;
 noradrenalina;
 adrenalina;

Întrebarea Nr. 296: Tiroxina fiziologica activă se găsește în una din următoarele forme:

 legată de albumină;
 legată de prealbumină,
 legată la oglobulină;
 ca o glucoronidă;
 nelegată, liberă;

Întrebarea Nr. 297: Adrenalina:

 se secretă în cantități crescute în cursul stărilor neobișnuite de anxietate și tensiune;

 are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10ori mai puternice ca noradrenalina;
 adrenergeci; și acționează pe receptori
 stimulează sinteza de glicogen în ficat;
 toate raspunsurile corecte;
Întrebarea Nr. 298: Progesteronul:

 este secretat de corpul galben;

 este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
 este scăzut în timpul menstruațiilor;
 prezintă nivele constante după implantare;
 prezintă nivele scăzute după ovulație;

Întrebarea Nr. 299: Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei:

 facilitează creșterea foliculilor ovarieni;

 cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului și endometrului;
 pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
 pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
 toate raspunsurile corecte.

Întrebarea Nr. 300: Boala Addison (insuficiența corticosuprarenală globală) este asociată cu:

 hiperglicemie și sensibilitate crescută la insulină;

 hipoglicemie;
 secreție scăzută de ACTH;
 hiperkaliemie;
 hiperpigmentare;

Întrebarea Nr. 301: Gușa endemică este caraczterizată prin:

 hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;

 tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
 absența congenitală a TSH;
 exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu gușă endemică,
 hipertrofia tiroidei și hipersecreția de coloid;

Întrebarea Nr. 302: Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:

 maturizarea întârziată a scheletului;

 nivele ridicate ale hormonului de creștere, în sânge;
 nivele ridicate ale tirotropinei (TSH în sânge);
 nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
 piticism asimetric;

Întrebarea Nr. 303: O secreție excesivă de tiroxină produce:

 cresterea masei corpului;

 reflexe miotatice rapide, tahicardie și tahipnee;
 somnolență și toleranță crescută la căldură;
 piele caldă și umedă;
  hipercatabolism proteic și bilanț azotat negativ;

Întrebarea Nr. 304: Pacienții cu boala Basedow-Graves:

 prezintă invariabil exoftalmie;

 prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale tiroidei;
 au o hipersecreție profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
 prezintă adesea imunoglobuline (în proporție de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre care
face parte și IgG;
 prezintă o creștere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;

Întrebarea Nr. 305: Zona glomerulară adrenală:

 este cea mai internă;

 reacționează puternic la ACTH (adenocprticotropina);
 este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentați de aldosteron;
 reprezintă 10% din volumul glandei;
 afectata în boala Addison;

Întrebarea Nr. 306: Secreția de cortizol:

 prezintă oscilații periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);

 răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
 se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
 crește ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
 este inhibată de aldosteron;

Întrebarea Nr. 307: Secreția de aldosteron este stimulată de:

 ACTH, prin mesagerul secund AMPc;

 hipokalcemie;
 angiotensină II;
 hipernatriemie;
 factorul natriuretic atrial;

Întrebarea Nr. 308: Calcitonina:

 este secretată în cantități crescute la pacienții cu carcinom medular al tiroidei;

 creste concentratia sanguiuna a ionilor de Ca;
 are mai puțini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
 se știe că secreția sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
 are ca stimul declansator hipercalcemia;

Întrebarea Nr. 309: Ce acțiune are calcitonina?

 hipofosfatemie;
 hipocalcemie;
  natriureză;
 efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
 hipercalcemie;

Întrebarea Nr. 310: Glucocorticoizii sunt:

 hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;

 hormoni steroizi tip C19;
 hormoni steroizi tip C21;
 reprezentați prin aldosteron;
 reprezentați prin cortizol și corticosteron;

Întrebarea Nr. 311: Ce efecte are aldosteronul la nivel renal?

 determină creșterea reabsorbției tubulare de Na și hiponatriurie;

 acționează la nivelul tubului contor distal și tubului colector;
 acționează asupra tubului contor proximal;
 conservă Na în lichidul extracelular;
 determină reabsorbția de apă în cantități echivalente cu Na;

Întrebarea Nr. 312: Secretia somatotropului este controlata de :

 starea nutritionala;
 nivelul proteinelor celulare;
 hormonul hipotalamusului de eliberare;
 nivelul de glucoza in singe;
 nici unul din ele;

Întrebarea Nr. 313: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în absenta

excitării;
 potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în absenta excitării;
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
 potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în caz de excitare;
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;

Întrebarea Nr. 314: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este -60 – -90 V;

 valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
 V;valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -120 – -150
 V;valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90
  V;valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -200 – -300

Întrebarea Nr. 315: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz de

excitare;
 potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în absenta excitării;
 potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în caz de excitare;
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;

Întrebarea Nr. 316: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular

de Cl-;
 depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular
de K+;
 depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular
de Na+;
 depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
extracelular de Na+;
 depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
extracelular de K+;

Întrebarea Nr. 317: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 potentialul de repaus durează 10 msec;

 potentialul de repaus durează 100 msec;
 potentialul de repaus durează 1 min;
 potentialul de repaus este permanent;
 potentialul de repaus durează 2 sec;

Întrebarea Nr. 318: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;

 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase este permanent;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;

Întrebarea Nr. 319: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 muschiul striat are cea mai lungă durată de contractie;

  muschiul neted are cea mai lungă durată de contractie;
 muschiul cardiac are cea mai lungă durată de contractie;
 muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
 muschiul neted si muschiul cardiac au aproximativ aceeasi durata de contractie ;

Întrebarea Nr. 320: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sînge;

Întrebarea Nr. 321: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 muschiul striat posedă cea mai mare viteză de contractie;

 muschiul neted posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul striat si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
 muschiul cardiac si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;

Întrebarea Nr. 322: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul cardiac;

 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul scheletic;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted din viscere;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted vascular;
 toti muschii obosesc la fel;

Întrebarea Nr. 323: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcoplasmă;

 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcolemă;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în mitocondrii;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în ribozomi;

Întrebarea Nr. 324: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;

 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formatiei reticulate;

Întrebarea Nr. 325: Care din următoarele afirmatii este corectă?

  cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
sodiului;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
potasiului;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
magneziului;

Întrebarea Nr. 326: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 în cursul contractiei izometrice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea

tensiunii;
 în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;

Întrebarea Nr. 327: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;

 fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
 fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei
relative;

Întrebarea Nr. 328: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare absolute;

 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare relative;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului negativ;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei de depolarizare;

Întrebarea Nr. 329: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 în cursul contractiei izotonice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea

tensiunii;
 în cursul contractiei izotonice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;

Întrebarea Nr. 330: Care din următoarele afirmatii este corectă?

  fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, relaxare,
contractie;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, contractie,
relaxare;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie, perioada
latentă;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare, perioada
latentă;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada latentă,
relaxare;

Întrebarea Nr. 331: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 pragul de excitatie este valoarea maximă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;

 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
 pragul de excitatie este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;

Întrebarea Nr. 332: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egală;

 excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare;
 excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei nervoase;
 labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
 labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;

Întrebarea Nr. 333: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;

 pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
 pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare;
 pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
 pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;

Întrebarea Nr. 334: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un

răspuns local;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
potentialul de actiune;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid
canalele de K+;
 nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de actiune;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează
canalele de Na+;

Întrebarea Nr. 335: Care din următoarele afirmatii este corectă?

  în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este muschiul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa
neuromusculară;
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mare labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mare labilitate;

Întrebarea Nr. 336: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;

 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este muschiul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa
neuromusculară;
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mică labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;

Întrebarea Nr. 337: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;

 mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
 mediatorul este eliminat de spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;

Întrebarea Nr. 338: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;

 membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;
 spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
 membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
 nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;

Întrebarea Nr. 339: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana presinaptică;

 colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
 colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spatiul sinaptic;
 colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
 colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;

Întrebarea Nr. 340: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptică;

 miorelaxantii scindează acetilcolina;
 miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
 miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
  miorelaxantii blochează miscarea moleculelor de acetilcolină în spatiul sinaptic;

Întrebarea Nr. 341: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin ligaturarea nervului;

 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin atingerea cu obiect incandescent;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si suturarea
lui;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea cu lidocaină;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea atropinei;

Întrebarea Nr. 342: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 70-120 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 15-40 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 3-18 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 5-15 m/s;

Întrebarea Nr. 343: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;

 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele postganglionare vegetative;

Întrebarea Nr. 344: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 prin sinapsă excitatia se transmite unilateral;

 la transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
 amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;
 la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
 potentialul postsinaptic se supune legii “totul sau nimic”;

Întrebarea Nr. 345: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 acetilcolina este scindată de monoaminoxidază;

 acetilcolina este scindată de colinesterază;
 acetilcolina este scindata de catecol-O-metiltransferază;
 acetilcolina este scindata de adrenalină;
 acetilcolina este scindata de succinil dehidrogenază;

Întrebarea Nr. 346: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia muschilor respiratori si asfixie;

 miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
  miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
 miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;
 miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;

Întrebarea Nr. 347: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;

 în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;

Întrebarea Nr. 348: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Na+;

 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru K+;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Ca2+;
 membrana postsinaptică contine canale chemodependente;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Cl-:

Întrebarea Nr. 349: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 3-18 m/s;

 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 5-15 m/s;
 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 15-40 m/s;
 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 4-8 m/s;
 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 0,5-2 m/s;

Întrebarea Nr. 350: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;

 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;

Întrebarea Nr. 351: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular

de Cl-;
 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular
de K+;
 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular
de Na+;
 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular
de Na+;
  repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular
de K+;

Întrebarea Nr. 352: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de K+;

 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Na+;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Cl-;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au anionii;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Ca2+;

Întrebarea Nr. 353: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 răspunsul local apare la excitatie supraliminală;

 răspunsul local apare la excitatie subliminală;
 răspunsul local apare la excitatie liminală;
 răspunsul local apare la excitatie de 2ori mai mare ca cea liminală;
 răspunsul local apare la excitatie de 3 ori mai mare ca cea liminală;

Întrebarea Nr. 354: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 40-70 m/s;

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 70-120 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 15-40 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 3-18 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 5-15 m/s;

Întrebarea Nr. 355: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;

 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;

Întrebarea Nr. 356: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid lactic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid lactic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid piruvic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

Întrebarea Nr. 357: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

 timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
  cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

Întrebarea Nr. 358: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 40-70 m/s;

 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 3-15 m/s;
 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 15-40 m/s;
 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 4-8 m/s;
 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 0,5-2 m/s;

Întrebarea Nr. 359: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 ionii de Mg2+ determină cuplarea excitatia – contractia;

 ionii de Na+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de Cl- determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de Ca2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de H+ determină cuplarea excitatia – contractia;

Întrebarea Nr. 360: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;

 fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
 fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
 fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
 sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;

Întrebarea Nr. 361: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 suprarăcirea nervului duce la micsorarea pragului de excitatie;

 suprarăcirea nervului duce la micsorarea labilitătii;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilitătii;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea labilitătii ;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitatie;

Întrebarea Nr. 362: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 capul miozinei se uneste cu troponina C;

 capul miozinei se uneste cu troponina T;
 capul miozinei scindează ATP;
 capul miozinei se uneste cu troponina I;
 capul miozinei scindează GTP;

Întrebarea Nr. 363: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 calsechestrina micsorează cantitatea de stocaj de Ca2+ in reticulul sarcoplasmatic ;

  calsechestrina mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina micsorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina măreste permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina măreste cantitatea de Ca stocat in reticulul sarcoplasmatic;

Întrebarea Nr. 364: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 în muschii netezi multiunitari fibrele sunt separate;

 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
 muschii netezi multiunitari este controlat mai ales de stimuli nervosi;
 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră functionează separat;
 muschii netezi multiunitari sunt muschi viscerali;

Întrebarea Nr. 365: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip «gap»);
 în muschii netezi monounitari excitatia este transmisă de la o fibră la alta;
 în muschii netezi monounitari toate fibrele se contractă împreună;
 muschii netezi monounitari se pot excita prin întindere;
 muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;

Întrebarea Nr. 366: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;

 mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;

Întrebarea Nr. 367: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii potentialelor
de actiune;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de unităti
motorii active;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei impulsurilor
motorii;
 muschiul scheletic întotdeauna are aceeasi fortă de contractie;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei potentialelor de
actiune;

Întrebarea Nr. 368: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 ionii de Ca2+ cuplează excitatia cu contractia;

  ionii de Ca2+ împiedică contractia;
 ionii de Ca2+ mentin contractia;
 ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contractiei;
 ionii de Ca2+ opresc contractia;

Întrebarea Nr. 369: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată in interior +;

 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă -;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată â in interior -;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă +;
 sarcina lipseste pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;

Întrebarea Nr. 370: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;

 potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
 potentialul de actiune se sumează;
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;

Întrebarea Nr. 371: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 răspunsul local corespunde legii “totul sau nimic”;

 răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
 răspunsul local nu se propagă;
 răspunsul local se sumează;
 răspunsul local se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;

Întrebarea Nr. 372: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;

 excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;
 propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;

Întrebarea Nr. 373: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;

 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
 ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;

Întrebarea Nr. 374: Care din următoarele afirmatii este corectă?

  teaca mielinică propagă impulsul nervos;
 teaca mielinică este un izolator electric;
 teaca mielinică are functia trofică;
 teaca mielinică participa la cresterea fibrei nervoase;
 teaca mielinică asigura transportul unor substante active;

Întrebarea Nr. 375: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;

 prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este continuă;
 prin fibrele amielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
 viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare decît in cele mielinice;
 viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:

Întrebarea Nr. 376: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 membrana celulară contine bistratul lipidic;

 membrana celulară contine canalele proteice;
 membrana celulară contine proteinele cărăus;
 membrana celulară contine proteinele receptori;
 membrana celulară contine proteine contractile;

Întrebarea Nr. 377: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;

 difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
 difuziunea simplă are loc canalele ionice;
 difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
 difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;

Întrebarea Nr. 378: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti ale

membranei;
 intensitatea excitantului determină valoarea potentialului de repaus;
 potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
 activitatea pompei Na+/K+ mentine potentialul de repaus;
 potentialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;

Întrebarea Nr. 379: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste valoarea potentialului

de repaus;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează valoarea potentialul
de repaus;
 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste pragul de excitatie ;
  hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de
excitatie;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de excitatie;

Întrebarea Nr. 380: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;

 depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
 hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
 mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
 hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

Întrebarea Nr. 381: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se

micsorează;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se
măreste ;
 la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
 la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea depolarizarea;

Întrebarea Nr. 382: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului suprapragal;

 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului subpragal;
 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului pragal ;
 potentialul de actiune se supune legii “tot sau nimic”;
 potentialul de actiune se sumează;

Întrebarea Nr. 383: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ

primar;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;

Întrebarea Nr. 384: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea
înaltă;
 osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
 solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
 osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
  difuziunea apei are loc prin canale ionice;

Întrebarea Nr. 385: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 rata de difuzie a unei substante creste dacă suprafata membranei scade;

 rata de difuzie a unei substante creste dacă grosimea membranei creste;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă dimensiunile particulei cresc;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de concentratie a particulei scade;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă liposolubilitatea particulei creste;

Întrebarea Nr. 386: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;

 transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
 transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substante pe
un transportor comun;
 transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentratie;
 energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecintă a unui
transport activ primar;

Întrebarea Nr. 387: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 există cotransport de Na+ si apă;

 există cotransport de Na+ si H+;
 există cotransport de Na+ si glucoză;
 există cotransport de Na+ si Ca2+;
 există cotransport de Na+ si aminoacizi;

Întrebarea Nr. 388: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 există antiport pentru Na+/K+;

 există antiport Na+/Ca2+;
 există antiport Na+/H+;
 există antiport Na+/glucoză;
 există antiport Na+/aminoacizi;

Întrebarea Nr. 389: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 pompa de Na+/K+ introduce K+ în celulă;

 pompa de Na+/K+ are nevoie de ATP;
 pompa de Na+/K+ schimbă 3 ioni de Na+ intracelulari pe 2 ioni de K+ extracelulari;
 pompa de Na+/K+ evacuează Na+ din celulă;
 pompa de Na+/K+ schimbă 2 ioni de Na+ intracelulari pe 3 ioni de K+ extracelulari;

Întrebarea Nr. 390: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;

  arcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;

Întrebarea Nr. 391: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 40-70 m/s;

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 70-120 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 15-40 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 3-18 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 5-15 m/s;

Întrebarea Nr. 392: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;

 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
 tonusul muscular aste determinat de numarul de miofibrile;
 tonusul muscular aste determinat de numărul unitătilor motorii în actiune si frecventa lor de
descărcare;
 tonusul muscular aste determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic;

Întrebarea Nr. 393: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 40-70 m/s;

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 70-120 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 15-40 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 3-18 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 5-15 m/s;

Întrebarea Nr. 394: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;

 sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a muschiului;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;

Întrebarea Nr. 395: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a

fibrei musculare si pătrunde prin tubulii "T";
 în faza latentă a contractiei are loc influxul de K+ în celulă;
 în faza latentă a contractiei are loc eliberarea ionilor de Ca2+;
 în faza latentă a contractiei are loc hidroliza explozivă a ATP-ului;
  în faza latentă a contractiei eliberarea căldurii de activare;

Întrebarea Nr. 396: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;

 mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;

Întrebarea Nr. 397: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;

 depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
 hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
 mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
 hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

Întrebarea Nr. 398: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;

 tensiunea musculară este maximă la cresterea Mg 2+ intracelular;
 tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
 tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
 tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;

Întrebarea Nr. 399: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile usoare ale
miozinei;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale
miozinei;

Întrebarea Nr. 400: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;

 mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;

Întrebarea Nr. 401: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 tropomiozina favorizează eliberarea ionilor de Ca2+ din cisternele reticulului sasrcoplasmic;

  tropomiozina favorizează polimerizarea actinei globulare;
 tropomiozina hidrolizează ATP-ul;
 tropomiozina stabilizează moleculele de miozină;
 tropomiozina împiedică interactiunea dintre actină si miozină.

Întrebarea Nr. 402: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;

 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.

Întrebarea Nr. 403: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 potentialul plăcutei motorii este rezultatul producerii cuantelor de neuromediator;

 potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei singure molecule de neuromediator;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de Ca2+ în terminatiile
postsinaptice;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de K+ în terminatiile
postsinaptice;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;

Întrebarea Nr. 404: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;

 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.

Întrebarea Nr. 405: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;

 excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;
 propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;

Întrebarea Nr. 406: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;

 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
 ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
Întrebarea Nr. 407: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;

 potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
 potentialul de actiune se sumează;
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;

Întrebarea Nr. 408: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 există cotransport de Na+ si apă;

 există cotransport de Na+ si H+;
 există cotransport de Na+ si glucoză;
 există cotransport de Na+ si Ca2+;
 există cotransport de Na+ si aminoacizi;

Întrebarea Nr. 409: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 există antiport pentru Na+/K+;

 există antiport Na+/Ca2+;
 există antiport Na+/H+;
 există antiport Na+/glucoză;
 există antiport Na+/aminoacizi;

1. CM. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

a!. neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2
b!. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării
c. fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
d!. acetilcolina este secretată şi de către unele fibre postganglionare simpatice
e. diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic

2. CM. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

a!. fibre preganglionare parasimpatice se găsesc şi în nervul cranian III (oculomotor)
b!. nervii vagi asigură inervaţia parasimpatică a inimii
c. fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află şi în glandele salivare
d. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă,
noradrenalină
e!. fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina

3. CM. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

a. pupiloconstricţia se poate produce prin stimularea nervilor simpatici
b!. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
c!. motilitatea gastrointestinală creşte prin stimularea vagală
d!. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere şi
tegument
e. stimularea vagală produce tahicardie
4. CM. Care din următoarele afirmaţii este corectă?
a!. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi
produce vasodilataţie
b!. noradrenalină acţionează preferenţial asupra alfa-adrenoreceptorilor
c. efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
d. receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
e!. acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acţionează asupra
receptorilor muscarinici

5. SC. Cotransmiţătorul parasimpatic periferic este:

a!. polipeptidul vasointestinal
b. ATP
c. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH

6. CM. Cotransmiţătorul simpatic periferic este:

a. polipeptidul vasointestinal
b!. ATP
c!. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH

7. CS. Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor activează:

a!. adenilat ciclaza
b. protein kinaza A
c. protein kinaza C
d. calmodulina
e. fosfolipaza C

8. CS. Noradrenalina determină contracţia musculaturii netede din:

a. bronhiole
b. iris
c. intestin
d!. arteriole
e. corpul ciliar

9. CM. Neuronii simpatici:

a. care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari
b. care produc noradrenalina sunt preganglionari
c!. cei postganglionari eliberează noradrenalină
d!. cei preganglionari produc acetilcolină
e!. acţionează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, şi determină creşterea frecvenţei şi forţei
de contracţie

10. CM. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic şi
parasimpatic?
a. lungimea fibrelor preganglionare
b!. neuromediaţia la nivel ganglionar
c!. receptorul nicotinic la nivel ganglionar
d!. organele efectoare
e. originea fibrelor preganglionare
11. CS. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic şi vegetativ
parasimpatic?
a. neuromediaţia la nivelul ganglionilor
b. receptorii la nivel de organ efector
c!. neuromediatorii la nivel de organ efector
d. receptorii la nivel ganglionar
e. localizarea neuronilor în măduva spinării

12. CM. Receptorii nicotinici se găsesc:

a!. la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici
b!. la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici
c!. la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic
d. la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic
e. la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic

13. CM. Acetilcolina intervine în neuromediaţie la următoarele nivele:

a!. sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici
b!. sinapsele neuroneuronale, din ganglionii parasimpatici
c. sinapsele terminale, neuroefectoare simpatice din intestinul subţire
d!. sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice din intestinul subţire
e. sinapsele terminale, neuroefectoare somatice din intestinul subţire

14. SC. Sistemul nervos enteric este considerat ca o diviziune a:

a. sistemului nervos simpatic
b. sistemului nervos parasimpatic
c!. sistemului nervos vegetativ
d. sistemului nervos somatic
e. nervului vag

15. CM. Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:

a!. sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine
b!. mediaţie sinaptică colinergică
c!. receptori nicotinici pe celulele cromafine
d. secreţie de adrenalină 20% şi de noradrenalină 80% în circulaţie
e. secreţie de adrenalină 50% şi de noradrenalină 50% în circulaţie

16. CS. Mecanismul de acţiune comun la nivelul receptorilor beta-1 şi beta-2-adrenergici este:
a. IP3-Ca2+
b. DAG
c!. AMPc
d. GMPc
e. nu folosesc mesageri secunzi

17. CM. Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:

a. este electrică
b!. implică eliberarea de acetilcolină
c. este mediată de receptorii adrenergici în exclusivitate
d. implică receptorii muscarinici. nicotinici, sau ambii
e!. implică receptorii nicotinici
18. CS. Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ şi K+?
a. alfa-1-receptorii
b. alfa-2-receptorii
c. beta-1-receptorii
d!. receptorii nicotinici
e. receptorii muscarinici

19. CM. Care receptori pot fi activaţi prin acetilcolina?

a. receptorii alfa-1 şi alfa-2-adrenergici
b. receptorii beta-1-adrenergici
c. receptorii beta-2-adrenergici
d!. receptorii nicotinici
e!. receptorii muscarinici

20. CS. Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină?
a. receptorii alfa-1-adrenergici
b. receptorii alfa-2-adrenergici
c. receptorii beta-1-adrenergici
d!. receptorii beta-2-adrenergici
e. receptorii beta-3-adrenergici

21. CS. Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa-
receptorii?
a. receptorii beta-1-adrenergici
b!. receptorii beta-2-adrenergici
c. receptorii beta-3-adrenergici
d. receptorii nicotinici
e. receptorii muscarinici

22. CS. Stimularea căror receptori produce creşterea frecvenţei cardiace

a. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c!. beta-1-adrenergici
d. beta-2-adrenergici
e. muscarinici colinergici

23. CS. Stimularea căror receptori produce secreţia de adrenalină în medulosuprarenală

a. alfa-2-adrenergici
b. beta-1-adrenergici
c. beta-2-adrenergici
d. muscarinici colinergici
e!. nicotinici colinergici

24. CS. Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ şi K+, la
joncţiunea neuromusculară
a. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c. beta-2-adrenergici
d. muscarinici colinergici
e!. nicotinici colinergici

25. CS. Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor
a. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c. beta-1-adrenergici
d!. muscarinici colinergici
e. nicotinici colinergici

26. CS. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă şi la nivelul
joncţiunii neuromusculare
a. alfa-1-adrenergici
b. beta-1-adrenergici
c. beta-2-adrenergici
d. muscarinici colinergici
e!. nicotinici colinergici

27. CS. Concentraţiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilataţie

prin stimularea receptorilor
a. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c. beta-1-adrenergici
d!. beta-2-adrenergici
e. muscarinici colinergici

28. CS. Stimularea căror receptori produce creşterea contractilităţii cardiace

a. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c!. beta-1-adrenergici
d. beta-2-adrenergici
e. nicotinici colinergici

29. CM. Stimularea căror receptori produce scăderea motilităţii gastrointestinale

a. alfa-1-adrenergici
b!. alfa-2-adrenergici
c!. beta-2-adrenergici
d. muscarinici colinergici
e. nicotinici colinergici

30. CS. Stimularea căror receptori produce constricţia sfincterelor digestive

a!. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c. beta-2-adrenergici
d. muscarinici colinergici
e. nicotinici colinergici

31. CS. Asupra cărui proces are o influenţă mai mare parasimpaticul, faţă de simpatic?
a. vasodilataţie
b!. motilitate şi secreţie gastrointestinală
c. dilataţia pupilei
d. răspunsul apărare – atac
e. arterioloconstricţie

32. CS. Un medicament, care dilată pupila şi simultan blochează acomodarea cristalinului, este
un medicament care:
a. stimulează receptorii adrenergici
b. blochează receptorii adrenergici
c. stimulează receptorii colinergici muscarinici
d!. blochează receptorii colinergici muscarinici
e. stimulează receptorii colinergici nicotinici

33. CS. Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât şi parasimpatică, asupra
frecvenţei cardiace este:
a!. sistemul nervos central
b. lanţul ganglionar paravertebral
c. ganglionul terminal de la nivelul inimii
d. măduva spinală sacrată
e. măduva spinală toracală

34. CM Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci digestive?

a!. fibrele simpatice preganglionare
b. fibrele simpatice postganglionare adrenergice
c. fibrele parasimpatice preganglionare
d. fibrele parasimpatice postganglionare
e!. fibrele simpatice postganglionare colinergice

35. CS. În timpul reacţiei de apărare – atac, descărcarea de adrenalină determină majoritatea
efectelor simpaticului, cu excepţia:
a. vasoconstricţiei în teritoriul splanhnic
b!. sudoraţiei
c. hipertensiunii
d. bronhodilataţiei
e. tahicardiei

36. CS. Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează răspunsurile
simpatice şi parasimpatice pentru că:
a!. acetilcolina este un mediator în toţi ganglionii vegetativi
b. acetilcolina participă la neuromediaţia vegetativă în sinapsele postganglionare
c. receptorii colinergici sunt localizaţi în toate organele efectoare vegetative
d. acetilcolina este unicul neuromediator în sistemul nervos periferic
e. acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice şi simpatice colinergice

37. CS. Pentru stimularea bronhodilataţiei la un pacient astmatic, fără a produce tahicardie, se
recomandă:
a. un stimulent selectiv alfa-1
b. un stimulent selectiv alfa-2
c. un stimulent selectiv beta-1
d!. un stimulent selectiv beta-2
e. un stimulent selectiv beta-3

38. CS. Denervarea completă a intestinului subţire produce:

a. creşterea peristaltismului de repaus
b. scăderea peristaltismului de repaus
c!. are un efect redus asupra peristaltismului
d. produce obstrucţie intestinală
e. produce peristaltism haotic şi neregulat
39. CM. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?
a. fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreţia de glucagon
b. nicotină, în doze mici, scade producerea de acetilcolina în ganglionii simpatici
c!. axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatici
d!. administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină, determină
scăderea cantităţii de noradrenalină în circulaţie
e!. administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce scăderea
frecvenţei şi forţei de contracţie a miocardului

40(1). CM. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă?

a. neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-T2
b. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării
c!. fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
d. acetilcolina este secretată şi de către unele fibre postganglionare simpatice
e!. diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic

41(2). CM. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă?

a. fibre preganglionare parasimpatice se găsesc şi în nervul cranian III (oculomotor)
b. nervii vagi asigură inervaţia parasimpatică a inimii
c!. fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află şi în glandele salivare
d!. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă,
noradrenalină
e. fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina

42(3). CM. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă?

a!. pupiloconstricţia se poate produce prin stimularea nervilor simpatici
b. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
c. motilitatea gastrointestinală creşte prin stimularea vagală
d. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere şi
tegument
e!. stimularea vagală produce tahicardie

43(4). CM. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă?

a. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi
produce vasodilataţie
b. noradrenalină acţionează preferenţial asupra alfa-adrenoreceptorilor
c!. efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
d!. receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
e. acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acţionează asupra
receptorilor muscarinici

aSistemul nervos central particular

1. CS La care nivel al maduvei spinarii sectionarea ei provoaca moartea momentana:

B498
A.segmentul toracic I;
B!.segmentul I-II cervical;
C.segmentul lombar IV;
D.segmentul toracic VIII;
E .segmentul lombar I;

2. CS De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali: G349; B256

A!.fotoreceptorii retinei;
B.urechei interne;
C.pielei;
D.muschilor;
E.tendoanelor;

3. CS De unde se incepe fascicolul Monakov: B504

A.scoarta emisferelor mari;
B.bulbul rahidian;
C!.nucleii rosii ai mezencefalului;
D.cerebel;
E.talamus;

4. CS De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculati mediali: B526

A.de la receptorii retinei;
B!.de la receptorii urechei interne;
C.de la receptorii pielei;
D.de la proprioreceptorii muschilor;
E.de la termoreceptori;

5. CS Unde se termina fibrele nervoase a tractului piramidal: H1004, 1005

A!.pe celulele motore a coarnelor anterioare;
B.pe motoneuronii coarnelor posterioare;
C.in ganglionii periferici;
D.pe neuronii intercalari;
E.in coarnele laterale;

6. CS Regiditatea de decerebrare apare la sectionarea trunchiului cerebral: H999, B510

A.mai sus de talamii optici;
B!.sub nucleii rosii;
C.mai jos de bulbul rahidian;
D.mai sus de hipotalamus;
E.mai sus de ganglionii bazali;

7. CS Lezarea caror nuclee duce la disparitia regiditatii de decerebrare: B510; C

A.nucleelor nervului frenic;
B.nucleelor nervului facial;
C.nucleelor nervului trigemen;
D!.nucleelor Deiters a bulbului rahidian;
E.nucleelor nervului vag;

8. CM Care regiuni ale creerului participa in reactii emotionale: B545; C

A!.hipotalamusul;
B!.scoarta emisferelor mari ;
C.talamusul;
D!.sistemul limbic;
E.ganglionii bazali;
9. CM Ce functie indeplineste talamusul: B525
A!.asociativa;
B!.sensora;
C!.activeaza cortexul cerebral.;
D.coordonarea miscarilor;
E.comportament alimentar;

10. CM Enumerati caile ascendente a maduvei spinarii: B502

A!.fasciculul Goll si Burdach;
B!.fasciculul Gowers si Flechsig;
C!.spinotalamica ventrala;
D.fascicului Monakow;
E.fasciculul rubrospinal;

11. CM Enumerati caile descendente ale maduvei spinarii: B503, 504

A!corticospinala;
B.cerebelo-spinala;
C!rubrospinala;
D.Golea-Burdah;
E!.vestibulospinala;

12. CS Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian: H1061-1063 ; B505-508
A.regleaza respiratia;
B.regleaza sistemul cardiovascular;
C.regleaza tonusul muscular;
D.regleaza deglutitia;
E!.toate raspunsurile corecte;

13. CM Numiti centrii bulbului rahidian: H1061, 1062 ; B505-508

A!.respirator;
B!.hemodinamic;
C!.digestiv;
D.foamei;
E.setei;

14. CS Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian: H1061-1064; B505-508
A.motori si tonici (nucleele Deuters, Behterev, Schwalbe);
B.reflexe de protectie(tusei,stranutului,vomei si lacrimarii);
C.masticatie;
D.deglutitie;
E!.toate raspunsurile corecte;

15. CM Numiti grupele de nuclee ale talamusului optic: B525

A!.nuclei specifici (comutanti);
B.nuclei supraoptici;
C!.nuclei asociativi;
D!.nuclei nespecifici;
E.nucleul caudat;

16.Care formatiuni intra in componenta mezencefalului: H1065; B508

A.talamusul;
B.hipotalamusul;
C!.substanta neagra;
D!.coliculii cvadrigemeni;
E!.nucleii rosii;

17. CM Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoaca: H1120, 1118

A.marire presiunii sangvine;
B.senzatia de satietate;
C!.eliberarea oxitocinei si vasopresinei;
D!.scaderea frecventei cardiace;
E!.micsoreaza temperatura corpului;

18. CM Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca: H1018-1020

A.eliberarea oxitocinei;
B.scaderea frecventei cardiace;
C!.mareste temperatura corpului;
D!.marirea presiunii sangvine;
E!.inhibitia motilitatll tractului digestiv;

19. CM Care sunt functiile de baza ale cerebelului: G384, 388

A!.regleaza miscarile voluntare fine facandu-le precise;
B!.participa la reglarea posturii corpului si echilibrului;
C!.influenteaza asupra cortexului;
D.influenteaza asupra hipotalamusului;
E.influenteaza direct asupra formatiunii reticulare;

20. CM Care sunt functiile de baza ale formatiunii reticulare: B546, 514
A!.stimuleaza cortexul cerebral;
B.inhiba cortexul cerebral;
C!.inhiba reflexele spinale motore;
D.stimuleaza musculatura neteda;
E!.stimuleaza reflexele spinale motore;

21. CM Care sunt functiile de baza ale sistemului limbic: B545

A!.participa in mecanismele memoriei;
B!.regleaza comportamentul emotional;
C!.controleaza actiunile motivationale;
D.regleaza reflexele stato-kinetice;
E.toate raspunsurile corecte;

22. CS Care sunt simtomele clinice de lezare a cerebelului: G389; B519-523

A.ataxia;
B.astazia;
C.atonia;
D.astenia;
E!.toate raspunsurile corecte;

23. CM Functiile hipotalamusului: H1018-1020

A!.este o cale eferenta majora a sistemului limbic;
B!.control vegetativ si endocrin;
C!.asigura modificarile vegetative ale emotiilor;
D.coordoneaza miscarile voluntare;
E.regleaza tonusul muscular;
24. CM Manifestarile specifice ale socului spinal sunt: G373; H1062
A!.scaderea brusca a tensiunii arteriale;
B!.blocarea completa a activitatii reflexe a muschilor striati;
C!.reflexele mictiunii si defecatiei complet suprimate;
D.tensiunea arteriala nu se modifica;
E.tonusul muschilor scheletali nu se modifica;

25. CM Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt: G372, 373;

H1055-1060
A!.reactia pozitiva de sustinere a pozei;
B!.reflexul de pasire ritmica;
C!.reflexul de galop;
D.reflexul de mictiune;
E.reflexele stato-kinetice;

26. CS Cauza socului spinal este: G373, H1062; B498

A.blocarea centrelor spinale provocate de trauma;
B.inhibitia reciproca a centrelor din maduva spinarii;
C!.intreruperea legaturii cu centrele supraiacente;
D.toate raspunsurile corecte;
E.nici un raspuns corect;

27. CM Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de: H1062;
H498,499
A.impulsatia aferenta marita;
B!.lipsa influentelor inhibitoare ale encefalului;
C.influenta excitatoare a formatiei reticulare;
D!.marirea excitabilitatii centrelor spinale;
E.nici un raspuns corect;

28. CM Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei consta in:
G374, 378
A!.mentinerea tonusul postural si sustinerii corpului impotriva fortei gravitationale;
B!.comanda miscarile necesare mentinerii echilibrului;
C!.comanda majoritatea miscarilor stereotipice ale corpului;
D.controlul miscarilor voluntare;
E.nici un raspuns corect;

29. CS Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind supravietuirea
animalului este:
H1062; B498
A.sub bulbul rahidian;
B.intre segmentele cervicaqle 1-2;
C!.mai jos de segmentul 3-5 cervical;
D.intre ultimul segment cervical si primul toracal;
E.toate raspunsurile corecte;

30. CM Cerebelul asigura: G384, 386

A!.supravegherea si corectarea activitatilor motorii;
B!.ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modele de miscare in special ale extremitatilor distale
ale corpului (maini, picioare,degete);
C.termoreglarea;
D.reglarea metabolismului hidrosalin;
E.nici un raspuns corect;

31. CS Simptomele clinice ale disfunctiei cerebelului sunt: G389, 390

A.dizartria;
B.adiadocokinezia;
C.tremorul intentional;
D.nistagmusul;
E!.toate raspunsurile corecte;

32. CM Rolul ganglionilor bazali: G390, 391; H997

A!.participa in reglarea activitatilor motorii complexe;
B!.implicarea in executarea miscarilor invatate;
C!.controlul miscarilor fine;
D.participa la formarea memoriei de lunga durata;
E.nici un raspuns corect;

33. CM Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali: G391, 392, 393; H997
A!.atetoza;
B!.boala Parkinson;
C!.corea Huntington;
D.regiditatea de decerebrare;
E.agnozia;

34. CS Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin:
H1062
A.stimularea fibrelor aferente Aα; de la nivelul fusului neuromuscular;
B!.distrugerea nucleelor vestibulari (in special Deuters);
C.transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
D.stimularea motoneuronilor α;
E.stimularea motoneuronilor γ;

35. CS Nucleii bazali : G390-394; H997

A.reprezintă etajul cel mai înalt de integrare a mişcărilor involuntare, automate;
B.intervin în reglarea tonusului, posturii, echilibrului;
C.intervin în reglarea mişcărilor automate, iniţiate voluntar de către scoarţă;
D.intervin în elaborarea unor comenzi voluntare pentru mişcări de ansamblu;
E!.toate răspunsurile sunt corecte;

36. CM Care din următoarele asocieri sunt incorecte: H1055-1060

A.reflex tendinos Golgi -bisinaptic;
B.reflex miotatic - monosinaptic;
C.reflex de extensie simplă - multisinaptic,
D!.circuit Renshaw - adrenalină;
E!.reflex rotulian - reflex polisinaptic;

37. CS Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic: B433, 434
A.se produce ca urmare a excitarii nocciceptorilor;
B.poate implica postdescarcarea;
C.rezulta din activarea fibrelor A δ cu diametru mic;
D.poate fi exagerata la pacienti cu leziuni medulare;
E!.toate raspunsurile corecte;

38. CS Functia primara a ganglionilor bazali este: G390, 391, 394

A.integrarea senzoriala;
B.memoria de scurta durata;
C!.planificarea miscarii voluntare;
D.controlul neuroendocrin;
E.somnul lent

39. CM Un motoneuron α: G367, 368

A.Inervează atît fibrele musculare intrafusale cît şi pe cele extrafusale;
B.inervează o singură fibră musculară;
C!.face parte din calea finală comună;
D!.inervează fibrele musculare extrafuzale;
E.nici un răspuns corect;

40. CS Aferenţele reticulare sunt următoarele, cu excepţia uneia: G367

A.corticale;
B.bulbo-ponto-mezencefalice;
C.cerebeloase;
D.hipotalamice, palidale, limbice şi corticale;
E!.hipofizare;

41. CS Fibrele piramidale groase ce pleaca de la nivelul celulelor Betz : G395

A!.sunt fibre de tip Aα ;
B. sunt fibre de tip Aβ;
C. sunt fibre de tip C ;
D. sunt fibre de tip B ;
E. corect C,D ;

42. CM Reflexele medulare segmentare sunt : G372

A.reflexul de ascensor;
B.reflexul de redresare;
C!.reflexul de flexie;
D!.reflexul de flexie si extensie incrucisata;
E!.reflexul de extensie;

43. CS Socul spinal se produce prin sectiunea măduvei spinării: G373; H999; B498
A.in regiunea prepontin-intercoliculara;
B.sub trunchiul cerebral la nivelul C1;
C!.mai jos de nivelul C4;
D.subtalamic;
E.superior maduvei spinarii;

44. CM Animalul decerebrat: H998; B509, 510

A!.prezinta rigiditate de decerebrare;
B.este animal spinal;
C.se obtine prin sectiunea mai sus de nucleul rosu;
D.este animal mezencefalic;
E!.se obtine prin sectiunea mai jos de nucleul rosu;

45. CS Sistemul limbic intervine in : G408, 409, 406

A.organizarea tipurilor de comportament;
B.controlul functiilor vegetative/endocrine;
C.durere, invatare, olfactie;
D.mentinerea ritmurilor biologice;
E!.toate raspunsurile corecte;

46. CS Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali: G390, 391
A.tremor de repaus;
B.tulburari de tonus de tip hipertonic;
C.miscari involuntare atetozice si coreice;
D.balismul si hemibalismul;
E!.toate raspunsurile sunt corecte;

47. CS Fusul neuromuscular Kuhne: G368; H922

A.contine proprioceptori;
B.fibrele intrafusale sunt ancorate de glicocalexul fibrelor extrafusale;
C.contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele lantului nuclear);
D.contine terminatii nervoase senzitive si motorii;
E!. toate raspunsurile corecte;

48. CM Cerebelul este important in controlul: G388, 389, 384

A!. coordonarii miscarilor succesive;
B.emotiilor;
C!.miscarilor rapide preprogramate;
D!.mentinerii tonusului , posturii, echilibrului si redresarii corpului;
E.toate răspunsurile corecte;

49. CS Hipotalamusul nu este implicat in reglarea: G407

A.aportului de apa;
B.temperaturii;
C.osmolaritatii urinei;
D!contractia musculaturii scheletice;
E.comportamentului emotional;

50. CM Motoneuronii spinali α: G367, 368

A!.primesc impulsuri de la nucleii vestibulari;
B!.primesc impulsuri de la cortexul contralateral;
C!.pot fi inhibati de neuroni intercalari inhibitori;
D.inerveaza o singura fibra musculara;
E!.inerveaza fibrele musculare extrafusale ;

51. CS Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice. Se presupune ca are o; G390, 391
A.leziune cerebeloasa;
B!.leziune a nucleilor bazali;
C.leziune talamica;
D.leziune hipotalamica;
E.leziune a cortexului cerebral;

52. CS Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen, nucleul
caudat si substanta neagra, scad in concentratie in boala lui Parkinson: G392, 393
A.acetilcolina;
B!.dopamina;
C.histamina;
D.GABA;
E.melatonina;

53. CM Precizati asocierile incorecte: G416, 417; H1055, 1058

A.reflex polisinaptic -reflex vegetativ;
B!.reflex bineuronal - reflex de flexie;
C.reflex monosinaptic - reflex miotatic;
D.reflex neconditionat - reflex innascut;
E!.reflex vegetativ - reflex de clipire;

54. CS Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel : G416-
418
A.trec tracturile piramidale (corticospinale si corticobulbare);
B.este originea tractului rrubrospinal;
C.este originea tractulurilor reticculospinal pontin si bulbar;
D.este originea tracturilor vestibulospinal lateral si tectospinal;
E!.toate răspunsurile corecte;

55. CM Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este: G405; H893
A!.dopaminergica;
B!.GABA-ergica;
C!.colinergica;
D.noradrenergica, serotoninergica;
E.enkefalinergica si prin substanta P;

56. CS Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia: G408, 409, 406, 407
A.memoriei;
B.emotivitatii;
C!.controlul motor al pozitiei;
D.reglarii comportamentului;
E.olfactiei;

57. CS Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul cerebelos: G386,
387
A!.celulele Purkinje;
B.celulele granulare;
C.celulele stelate interne (celulele cu cosulet);
D.celulele stelate externe;
E.celulele spinotalamice;

58. CMPrin activarea organului tendinos Golgi se produce: G371, 370; H922
A.facilitarea motoneuronilor α ce inerveaza acelasi muschi;
B.contractia musculaturii antagoniste;
C!.reflexul tendinos Golgi;
D!.inhibitiei motoneuronilor α ce inerveaza muschii corespunzatori;
E.inhibitia reciproca;

59. CS Organul tendinos Golgi este localizat in: G371, 370; H922
A.fibrele musculare intrafusale;
B!.tendon;
C.articulatii;
D.tegument;
E.toate raspunsurile corecte;

60. CS Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu exceptia faptului

ca: H1055, 1056
A!.sunt reflexe monosinaptice;
B.arcul reflex este multineuronal;
C.cuprind 6-10 neuroni intercalari dispusi in lant inchis sau deschis;
D.sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati; tactili; termici si durerosi;
E.neuronii intercalari fac sinapsa cu motoneuronii ipsi- si contralaterali;

61.CMUrmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu exceeptia

faptului ca: G369, 367 ; H922
A!.motoneuronii γ formeaza sinapse cu fibrele musculare extrafusale;
B!.sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociaza;
C.sunt fixate la un capat de tendoane;
D.semnalizeaza modificarile de lungime ale muschiului;
E.semnalizeaza modificarile ratei de alungire a muschiului;

1.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Substanţa albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali.
b. !În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici.
c.!Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive.
d.!Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului spinal
e. Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii corespunzătoare
zonei deservite

2.cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.! Fusurile neuromusculare au rol în reglarea posturii şi mişcărilor.
b. Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase
Golgi răspund primar la modificările de lungime.
c.!Fusurile neuromusculare conţin fibre nervoase aferente şi eferente.
d. Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai
mare ca cea de la nivelul terminaţiilor primare.
e.! Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracţiei
musculare

3. cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Reflexul monosinaptic implică unul sau mai mulţi interneuroni.
b. Reflexele de apărare se pierd după secţiunea cervicală medulară.
c.! Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor, distal faţă de
secţiune.
d.! Excitaţia receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic.
e.! Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele.

4.cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte, cu motoneuronii
spinali.
b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea
controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
c.! Fasciculul rubrospinal controlează musculatura extremităţilor.
d.! Muşchii extensori ai piciorului sunt controlaţi de fasciculul vestibulospinal.
e. Fasciculele reticulospinale sunt încrucişate, în cea mai mare parte.

5. cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.! Ariile motorii corticale sunt situate în lobul frontal.
b. la o hemoragii cerebrala, care afectează girusul precentral din emisfera dreaptă, pacientul
prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.
c. Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi măduva
spinării.
d.! Ariile motorii corticale primesc aferente somatosenzitive de la talamaus.
e. Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale cu măduva spinării.

6.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.! Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei semnalizează
modificările poziţiei corpului.
b.!Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea poziţiei verticale.
c. Vederea normală este necesară pentru reflexul de redresare.
d.!Cerebelul este centrul principal pentru controlul echilibrului şi posturii.
e.! Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru menţinerea poziţiei
verticale.

7. cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Cerebelul primeşte fibre eferente directe de la cortexul motor.
b. Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloşi.
c.! Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii.
d.! Tremorul intenţional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului.
e. Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase.

8.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.! Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la muşchii ipsilaterali.
b. Acetilcolina este neuromediatorul predominant din substanţa neagră.
c.! Globus palidus proiectează spre cortexul cerebral via talamus.
d.! Principalul neuromediator din substanţa neagră este dopamina.
e.! Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa neagră.

9.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.! Hipotalamusul este implicat în menţinerea temperaturii
b.! Hipotalamusul este implicat în osmolaritatea urinei
c.! Hipotalamusul este implicat în saţietate
d. Hipotalamusul este implicat în reglarea motilităţii
e.! Hipotalamusul este implicat în aportul de apă

10.csFibrele piramidale groase ce pleacă de la nivelul celulelor Betz:

a.! sunt fibre de tip A α
b. sunt fibre de tip A β
c. sunt fibre de tip C
d sunt fibre de tip B
e. reprezintă 55-60% din totalul fibrelor piramidale

11cs De la nivelul receptorilor musculotendinoşi Golgi sunt iniţiate:

a. reflexele miotatice propriu-zise
b. reflexele miotatice pozitive
c. reflexele miotatice negative
d.!reflexele miotatice inversate
e. reflexele de flexie

12.cmSinapsele inhibitoare din scoarţa cerebelului apar între:

a. celulele Purkinje şi celulele stelate
b.!celulele stelate externe sau interne şi celulele Purkinje
c. celulele granulare şi celulele stelate
d.!celulele Golgi II şi celulele stelate
e.! celulele Purkinje şi neuronii din nucleii cerebeloşi

13cm Sistemul reticular activator descendent are rol în:

a. descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru menţinerea stării de veghe
b. modularea impulsurilor senzitive
c.! exagerarea reflexelor spinale şi ale trunchiului
d.! menţinerea tonusului muscular
e.! descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare spre motoneuronii γ spinali

14.cmReflexele medulare segmentare sunt:

a. reflexul de clipire
b. reflexul de ştergere
c.! reflexul de flexie
d.!reflexul de flexie şi extensie încrucişată
e.! reflexul de extensie

15.csŞocul spinal se produce prin secţiunea nevraxului:

a. în regiunea prepontin-intercoliculară
b. sub trunchiul cerebral la nivelul C1
c.! la nivelul mai jos de C4-C7
d. subtalamic
e. superior măduvei spinării

16.cmÎn reflexele de orientare în spaţiu, postură şi echilibru intervin:

a. toate circuitele extrinseci cerebeloase
b.!circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular
c.! circuitul olivo-cerebelo-rubric
d. circuitul cerebelo-cortico-cerebelos
e. numai circuitul arhicerebelos

17.cm În formaţia reticulară s-a evidenţiat o neuromediaţie:

a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
c.! colinergică şi nordrenergică
d.!serotoninergică
e. prin ATP şi ADP

18cm Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:

a.! neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
b. neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu;
c. neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular
d.! secreţia de stimuline şi inhibine din aria hipofizotropă
e.! secreţia de hormon antidiuretic şi oxitocină în neuronii magnocelulari

19.cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la animalul decerebrat:

a.! prezintă rigiditate de decerebrare
a. prezintă rigiditate de decerebrare
b. este animalul spinal
c. se obţine prin secţinea nevraxului prepontin-intercolicular, suprarubric
d. este animalul mezencefalic
e.! se obţine prin secţiunea nevraxului prepontin-intercolicular şi infrarubric

20.cm Controlul mişcărilor secvenţiale de la nivelul cerebelului se referă la:

a. informaţiile feedback de la segmentele periferice ale corpului
b.! planificarea mişcărilor
c. controlul mişcărilor învăţate
d.! asigurarea unei succesiuni ordonate şi line a mişcărilor
e.! mişcări, ca de ex. bătut la maşină, cântat la pian

21.cs Sistemul limbic intervine în:

a! organizarea tipurilor de comportament
b! controlul funcţiilor vegetative/endocrine
c! durere, învăţare, olfacţie
d. menţinerea tonusului muscular
e. vorbire

22.cm Reflexul miotatic propriu-zis poate fi un reflex:

a. pozitiv de întindere
b. pozitiv de întindere, dacă se opune scurtării
c.! pozitiv de întindere, dacă se opune alungirii
d.!negativ de întindere, dacă se opune scurtării
e. negativ de întindere, dacă se opune alungirii

23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului
nervos central informaţii despre:
a. lungimea muşchiului
b. intensitatea mişcărilor
c. irigaţia muşchiului
d.! tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării
e. modificările unghiului articulaţiilor în mişcare

!24.cm Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la inervaţia fusului neuromuscular:

a. fibre nervoase A α, pentru lanţul nuclear
b. fibre nervoase A β, pentru sacul nuclear
c.! fibre nervoase A γ1, pentru sacul nuclear
d. fbre B pentru sacul nuclear
E. fibre C pentru sacul nuclear

25.cm Stimularea receptorilor anulospirali şi eflorescenţi se face:

a.! prin întinderea porţiunii centrale a fusurilor neuromusculare
b.!pasiv, prin contracţia capetelor fibrelor intrafiisale
c.! prin impulsuri care ajung la capete, prin neuronii motorii A γ
d. indirect, prin motoneuronii A β
e. indirect prin neuronii senzitivi

26.cs Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:

a. stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracţie
b.! menţinerea activităţii aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracţiilor musculare
c. generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
d. detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic
e. protejarea muşchilor de creşterea forţei musculare

27.cs Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu tractul:
a. spinocerebelos direct
b. spinocerebelos încrucişat
c. tectocerebelos
d.!portocerebelos
e. vestibulocerebelos

28.cs Girusul precentral şi tractul corticospinal sunt esenţiale pentru:

a. vedere
b. olfacţie
c. auz
d. kinestezie
e.! mişcări voluntare

29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris neregulat şi
tremurat, mers ebrios, este suspectat de o leziune:
a.! cerebeloasă
b. bulbară
c. medulară
d. a ganglionilor bazali
e. a nervului cranian VIII

30.cs Hipotalarnusul este cel mai puţin implicat în reglarea:

a. aportului de apă
b. temperaturii
c. osmolarităţii urinei
d.! respiraţiei normale
e. comportamentului emoţional

31.cm Cerebelul este important în controlul:

a.! coordonării mişcărilor succesive
b. stereognoziei
c. reflexelor voluntare
d.! mişcărilor rapide preprogramate
e.! menţinerii tonusului, posturii, echilibrului şi redresării corpului
32.cs Selectaţi afirmaţiile corecte:
a.! în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia din
organele tendinoase Golgi
b. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia, din
fusurile neuromusculare
c. în timpul reflexului rotulian scade rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ, care
inervează fusurile
d. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ care
inervează fusurile
e. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii α ai
muşchilor antagonişti

33.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la reflexul miotatic în general:

a.! este iniţiat prin stimularea α-motoneuronilor
b. depinde de sensibilitatea fusurilor neuromusculare la tensiune
c.! este asociat cu inhibiţia reciprocă a muşchilor antagonişti
d. implică o conducere lentă prin fibrele aferente senzitive
e. fiecare reflex miotatic are mai mulţi centri medulari în zone bine precizate

34.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la motoneuronii spinali:

a. primesc impulsuri direct de la nucleii vestibulari
b.!primesc impulsuri de la cortexul contralateral
c.! pot fi inhibaţi de neuroni intercalări inhibitori
d. inervează o singură fibră musculară
e.! determină stimularea fibrelor musculare extrafusale la excitarea receptorilor anulospinali

35. cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la cerebel:

a.! trimite impulsuri spre motoneuronii spinali prin tracturile spinocerebeloase
b. primeşte impulsuri de la neocortexul motor
c. trimite impulsuri de la neocortexul motor pentru corectarea erorilor motorii
d. determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care dispar progresiv
după circa o lună
e. contribuie la integrarea aferentelor vizuale şi auditive cu funcţie motorie

36.cs Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină:

a.! paralizie spastică contralateral leziunii
b. fasciculaţii musculare
c. hiporeflexie
d. hipotonicitate ipsilaterală
e. ticuri (contracţii stereotipe, repetitive, necontrolate)

37. cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la hemisecţiunea măduvei spinării:

a. determină sindromul Brown Sequard
b.!determină paralizie musculară contrlateral, sub nivelul leziunii
c. determină paralizie musculară ipsilateral, sub nivelul leziunii
d. determină abolirea sensibilităţii profunde conştiente (epicritice), sub nivelul leziunii
e. determină abolirea sensibilităţii tactile nediscriminate (protopatice), termice şi dureroase
heterolateral

38.cs Un pacient prezintă mişcări anormale, atetozice. Se presupune că are o:

a. leziune cerebeloasă
b.! leziune a nucleilor bazaii
c. leziune talamică
d. leziune hipotalamică
e. leziune a cortexului cerebral

39. cs Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă semnul lui Babinski:

a. este reflexul cutanat plantar inversat
b. apare la 3 săptămâni, după secţionarea accidentală a măduvei spinării, la om
c. este caracteristic pentru leziunile fasciculului piramidal
d. persistă la copii până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal, la vârsta de 2 ani
e.! toate răspunsurile sunt corecte

40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen, nucleul
caudat şi substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui Parkinson:
a. acetilcolina
b.! dopamina
c. histamina
d. GABA
e. melatonina

1.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Substanţa albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali.
b. !În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici.
c.!Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive.
d.!Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului spinal
e. Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii corespunzătoare
zonei deservite

2.cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.! Fusurile neuromusculare au rol în reglarea posturii şi mişcărilor.
b. Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase
Golgi răspund primar la modificările de lungime.
c.!Fusurile neuromusculare conţin fibre nervoase aferente şi eferente.
d. Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai
mare ca cea de la nivelul terminaţiilor primare.
e.! Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracţiei
musculare

3. cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Reflexul monosinaptic implică unul sau mai mulţi interneuroni.
b. Reflexele de apărare se pierd după secţiunea cervicală medulară.
c.! Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor, distal faţă de
secţiune.
d.! Excitaţia receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic.
e.! Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele.

4.cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte, cu motoneuronii
spinali.
b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea
controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
c.! Fasciculul rubrospinal controlează musculatura extremităţilor.
d.! Muşchii extensori ai piciorului sunt controlaţi de fasciculul vestibulospinal.
e. Fasciculele reticulospinale sunt încrucişate, în cea mai mare parte.

5. cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.! Ariile motorii corticale sunt situate în lobul frontal.
b. Consecutiv unei hemoragii cerebrale, care afectează girusul precentral din emisfera
dreaptă, pacientul prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.
c. Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi măduva
spinării.
d.! Ariile motorii corticale primesc aferente somatosenzitive de la talamaus.
e. Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale cu măduva spinării.

6.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.! Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei semnalizează
modificările poziţiei corpului.
b.!Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea poziţiei verticale.
c. Vederea normală este necesară pentru reflexul de redresare.
d.!Cerebelul este centrul principal pentru controlul echilibrului şi posturii.
e.! Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru menţinerea poziţiei
verticale.

7. cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Cerebelul primeşte fibre eferente directe de la cortexul motor.
b. Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloşi.
c.! Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii.
d.! Tremorul intenţional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului.
e. Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase.

8.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.! Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la muşchii ipsilaterali.
b. Acetilcolina este neuromediatorul predominant din substanţa neagră.
c.! Globus palidus proiectează spre cortexul cerebral via talamus.
d.! Principalul neuromediator din substanţa neagră este dopamina.
e.! Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa neagră.

9.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.! Hipotalamusul este implicat în menţinerea temperaturii
b.! Hipotalamusul este implicat în osmolaritatea urinei
c.! Hipotalamusul este implicat în saţietate
d. Hipotalamusul este implicat în reglarea motilităţii
e.! Hipotalamusul este implicat în aportul de apă

10.csFibrele piramidale groase ce pleacă de la nivelul celulelor Betz:

a.! sunt fibre de tip A α
b. sunt fibre de tip A β
c. sunt fibre de tip C
d sunt fibre de tip B
e. reprezintă 55-60% din totalul fibrelor piramidale

11cs De la nivelul receptorilor musculotendinoşi Golgi sunt iniţiate:

a. reflexele miotatice propriu-zise
b. reflexele miotatice pozitive
c. reflexele miotatice negative
d.!reflexele miotatice inversate
e. reflexele de flexie

12.cmSinapsele inhibitoare din scoarţa cerebelului apar între:

a. celulele Purkinje şi celulele stelate
b.!celulele stelate externe sau interne şi celulele Purkinje
c. celulele granulare şi celulele stelate
d.!celulele Golgi II şi celulele stelate
e.! celulele Purkinje şi neuronii din nucleii cerebeloşi

13cm Sistemul reticular activator descendent are rol în:

a. descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru menţinerea stării de veghe
b. modularea impulsurilor senzitive
c.! exagerarea reflexelor spinale şi ale trunchiului
d.! menţinerea tonusului muscular
e.! descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare spre motoneuronii γ spinali

14.cmReflexele medulare segmentare sunt:

a. reflexul de clipire
b. reflexul de ştergere
c.! reflexul de flexie
d.!reflexul de flexie şi extensie încrucişată
e.! reflexul de extensie

15.csŞocul spinal se produce prin secţiunea nevraxului:

a. în regiunea prepontin-intercoliculară
b. sub trunchiul cerebral la nivelul C1
c.! la nivelul mai jos de C4-C7
d. subtalamic
e. superior măduvei spinării

16.cmÎn reflexele de orientare în spaţiu, postură şi echilibru intervin:

a. toate circuitele extrinseci cerebeloase
b.!circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular
c.! circuitul olivo-cerebelo-rubric
d. circuitul cerebelo-cortico-cerebelos
e. numai circuitul arhicerebelos

17.cm În formaţia reticulară s-a evidenţiat o neuromediaţie:

a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
c.! colinergică şi nordrenergică

Capitolul 6. Sângele
1.cmLa un adult normal, plasma:
a.reprezintă 10% din greutatea corporală
b!.are o osmolalitate de circa 290 mOsm
c!.are circa 140 mmoli Na+/I
d!. conţine albumină circa 40-45 g/l,
e.conţine albumină circa 8 % din greutatea corporală

2.cm In mod normal, hematiile:

a.conţin circa 2 gr Hb/celulă
b.!nu au nucleu
c!.iau naştere în măduva roşie osoasă din eritroblaşti
d!.se formează în circulaţie din celule imature numite reticulocite
e.trăiesc circa 10 zile

3.cmPentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:

a!.volumul sanguin total este de 5 1
b.pH-ul sanguin este 7,0
c!.numărul hematiilor este de 5 x I012/1
d.numărul leucocitelor este de 1 x IO9/1
e.sângele conţine circa 30% din totalul fierului din corp

4.cmPlachetele:
a!.sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite
b.sunt în număr mai mare ca hematiile
c!.pot adera de peretele vascular lezat
d.secretă majoritatea factorilor coagulării
e!.aglutinează în prezenţa tromboxanului A2

5.cmUrmătoarele afirmaţii se referă la mecanismele de hemostază:

a!.căile extrinsecă şi intrinsecă duc la activarea factorului X
b!.coagularea poate fi prevenită prin adăugarea de citrat, la proba de sânge recoltată
c!.hemostază depinde de factori specifici ai coagulării, produşi în ficat
d.hemostază este perturbată la cresterea numărului plachetelor
e.hemostază este stopata dacă factorul tisular este în contact cu sângele

6.cmUrmătoarele afirmaţii sunt corecte:

a!.monocitele sanguine sunt precursorii macrofagelor tisulare
b.neutrofilele fagocitează numai bacteriile circulante
c.macrofagele utilizează NO pentru a omora bacteriile
d!.sistemul complementului facilitează captarea bacteriilor prin fagocitoză
e.celulele NK acţionează prin distrugerea celulelor infectate cu virusi

7.cmUrmătoarele afirmaţii sunt greşite:

a!.tumefierea apare în stadiul I al răspunsului inflamator
b.la nivelul capilarelor din teritoriul inflamat are loc exudarea plasmei
c.mastocitele secretă agenţi chemotactici, care atrag limfocitele
d!.macrofagele secretă agenţi vasoactivi, în cursul procesului inflamator
e.răspunsul inflamator poate fi declanşat de fixarea factorilor complementului pe supra-
faţa microorganismelor
8.cmUrmătoarele afirmaţii sunt corecte:
a.limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe
b.limfocitele părăsesc sângele definitiv, la locul inflamaţiei
c!.limfocitele B se maturizează în măduva osoasă
d!.limfocitele B răspund la antigenii din lichidul extracelular
e.toatele limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică

9.cmUrmătoarele afirmaţii sunt greşite:

a.limfocitele B secretă IgG, dacă sunt activate
b.limfocitul T răspund la celulele infectate cu virus
c!.limfocitele se maturează în glanda tiroidă
d!.toate limfocitele T secretă material citotoxic
e.celulele T răspund la proteinele celulelor gazdă (moleculele CMH)

10 cm răspunsurile corecte la afirmaţiile

a.! Receptorul antigenic al limfocitelor are aceiaşi specificitate ca şi anticorpii pe care îi secretă.
b.! Moleculele de anticorpi au două locuri identice de fixare a antigenului.
c. !Limfocitele T activate eliberează limfoki-ne.
d. IgM străbate placenta şi asigură protecţia adultului şi nou-născutului la infecţii.
e.Mastocitele eliberează noradrenalina şi heparină prin degranulare.

11 cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a.!Heparina este un polizaharid conjugat, care dacă se combină cu antitrombina III, determină
creşterea între 100-1000 ori a capacităţii anticoagulame a acesteia.
b.!Trombul este un cheag anormal apărut intr-un vas sanguin; el poate duce la forma-
rea de cheaguri libere denumite emboli.
c. Atât în trombocitopenie, cât şi în hemofilie, apare tendinţa de sângerare in toate vasele.
d. In hemofilie apare tendinţa de hipercoagulare in vasele de calibru mare.
e. Trombocitopenia este hipercoagularea în vasele de calibru mic (capilare şi
venule).

12. cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a.!Deşi fibrinogenul este o macromoleculă, el poate străbate în cantităţi foarte mici pere-
tele capilar, pentru a ajunge în lichidul interstiţial.
b.!Dacă permeabilitatea capilară creşte, fibrinogenul poate trece în lichidul interstiţial,
unde se poate produce coagularea.
c.!La lezarea unui vas sanguin, pot fi activate simultan ambele căi de coagulare
d.Ambele căi de coagulare se declanşează exploziv.
e.Viteza de desfăşurare a ambelor căi ale coagulării este limitată şi lentă.

13. cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a. Plasminogenul este convertit rapid în plasmină, simultan cu formarea cheagului,
b! Plasminogenul este atras în cantitate mare în interiorul cheagului o dată cu proteinele
plasmatice.
c. !Heparina are efect antitrombinic şi antiactivator pentru factorul fX.
d. !Eliberarea activatorului vascular al plasminogenului poate activa plasminogenul şi
redeschide vasele de calibru mic, chiar după 24 ore de la oprirea sângerării.
e.Ionii de Ca+2 sunt necesari pentru desfăşurarea tuturor reacţiilor chimice din cursul
coagulării.

14.csCare din următoarele procese nu contribuie la hemostază locală:

a.expunerea plachetelor sanguine la colagen
b.conversia protrombinei la trombină
c.!conversia plasminogenului la plasmină
d.conversia fibrinogenului la fibrină
e.eliberarea de tromboxan A2

16.csCea mai crescută concentraţie proteică este prezentă în:

a.!compartimentul de lichid intracelular
b.compartimentul de lichid interstiţial
c.compartimentul de lichid transcelular
d.plasma
e.lichidul cerebrospinal

17. cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
a!.inhibă reabsorbţia de Na+ la nivel renal
b.stimulează secreţia de renină
c.!inhibă eliberarea de vasopresină
d!.inhibă eliberarea de aldosteron
e.stimulează reabsorbţia Na+ la nivel renal

17. cmPrecizaţi răspunsurile incorecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
a.inhibă reabsorbţia de Na+ la nivel renal
b!.stimulează secreţia de renină
c.inhibă eliberarea de vasopresină
d.! stimulează eliberarea de aldosteron
e.!stimulează reabsorbţia Na+ la nivel renal

18.cmCare din următoarele substanţe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în
activarea lor:
a.trombina
b!.tromboxanul A2
c.!adenozindifosfatul (ADP)
d.plasminogenul
e.ionii de Ca+2

19.csCitratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:

a.lega factorul XII
b.împiedica activitatea factorului XII
c.lega vitamina K
d.!fixa ionii de Ca2+
e.se metaboiiza foarte lent

20.cmSunt adevărate următoarele afirmaţiile privind activarea plasminogenului:

a. are loc atât în sânge, cât şi în urină
b.! activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca
răspuns la stres
c.! activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca
răspuns la efort fizic
d.! produşi de degradare ai fibrinei, eliberaţi de piasmină, inhibă hemostaza
e. produşi de degradare ai fibrinei, eliberaţi de piasmină, stimuleaza hemostaza

21.cmDiapedeza este un proces legat de:

a. coagulare
b. fibrinoliză
c. !prezenţa factorilor chemotactici pozitivi din ţesuturi, care atrag granulocitele
d. hemoliză
e. !citodiabază

22. cmTimpul de sângerare poate fi prelungit anormal în:

a. absenţa factorului VIII
b.!absenţa factorului von Willebrand
c.!boli hepatice
d.scăderea numărului de plachete
e.!scăderea agregării plachetare

24.csFactorul XII al coagulării poate fi activat de:

a.trombină
b.factorul XIII
c.factorul V şi Ca2+
d.trombină şi Ca2+
e.!calicreina activată de kininogen

25.csUrmătorii factori influenţează fixarea 02 pe hemoglobina cu exceptia:

a.p02
b.pC02
c.2,3-DPG (difosfogliceratul)
d.!viteza de circulaţie a sângelui
e.pH-ul sanguin

26.cmValoarea presiunii coloidosmotice a plasmei:

a.depinde de concentraţia electroliţilor
b.depinde de numărul de particule solubile
c.depinde de volumul de apă plasmatică
d.!diferă de presiunea osmotică a sângelui
e.!scade în inaniţie

27.Factorul XII activ determină activarea.

a.!factorului XI
b.coagulării prin mecanism extrinsec
c.căii clasice a cascadei complementului
d!.plasminogenului în plasmină
e!.formării de kinine plasmatice

28.csHipovolemia normocitemică apare:

a.la altitudine
b.!posthemoragic imediat
c.posttransfuzional
d.în sarcină
e.în efort fizic

29.cmMacrofagele:
a.sunt monocite în involuţie
b.secretă Ig M
c.!participă la răspunsul imun specific
d.!secretă interferon a şi p
e.!secreta IL-1, IL-8, IL-10, IL-12

30.cmAglutininele au următoarele caracteristici

a.aparţin Ig M
b.!aparţin Ig G
c.au un titru maxim în serul persoanelor de grup B III
d.au afinitatea maximă pentru aglutinogenul A II
e.!apar după naştere, în lunile a 3-a - a 6-a

31.csCantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
a.!uree
b.acid uric
c.creatinină
d.amoniac
e catecolamine

32.cmNumărul leucocitelor creşte în/după:

a.!menstruaţie şi sarcină
b.!boli parazitare
c.!ingerare de alimente
d.inanitie proteica
e.iradieri masive cu raze X

33.cmGenerarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:

a.durează 25 sec
b!.se realizează sub acţiunea complexului: Xa, V, Ca2+, fosfolipid
c.!activează factorul XIII
d.activează fosfolipide
e.!stimulează agregarea plachetară

34.csCel mai important component osmotic al spaţiului extravascular este:

a.ureea
b.albumina
c.glucoza
d.!Na+
e.K+

35.csAccelerarea VSH-lui este determinata de:

a.forma de disc biconcav a hematiilor
b.creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei
c.reducerea globulinelor şi creşterea albuminei plasmatice
d.creşterea numărului de hematii
e.!scăderea numărului de hematii

36.cmTrombocitele au următoarele roluri în hemostaza:

a.menţinerea integrităţii endoteliului vascular
b.!aderarea la suprafeţele rugoase şi aglutinare
c.!eliberarea de noradrenalină, serotonină
d.!eliberarea de factori ai coagulării
e.fibrinoliza
37.csUn subiect uman de grup sanguin A II Rh (+) poate dona 500 ml sânge unui primitor:
a.AII Rh (-)
b.B III Rh (+)
c.AB IV Rh (-)
d.!AB IV Rh (+)
e.OI Rh (-)

38.csUrmătoarele substanţe pot fi tampoane intracelulare cu excepţia:

a.hemoglobinei
b.proteinelor
c.fosfaţilor organici
d.HCO-,"
e.!oxalatului

40.cmAlegeţi răspunsurile corecte:

a.!hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de apă
b.!hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
c.excesul de apa si sarurile afectează presiunea oncotică
d. hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
e. hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de apa

41.csTulburări ale echilibrului acido-bazic, asociate cu un conţinut crescut de bicarbonat stan-

dard în plasmă, se pot întâlni în:
a.cetoacidoza diabetică
b.alcaloza respiratorie
c.acidoza metabolică
d.!alcaloza metabolică
e. acidoza respiratorie

42.csSistemul tampon al HCO3- este cantitativ cel mai semnificativ sistem tampon pentru:
a.lichidele transcelulare
b.toate celule
c.!plasmă
d.eritrocite
e.mediul intracelular

43.cmAccelerarea VSH este determinată de:

a.reducerea globulinelor şi creşterea aibuminelor plasmatice
b!.reducerea albuminelor şi creşterea globulinelor plasmatice
c.creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei
d.creşterea hematocritului
e.!scăderea hematocritului

44.csScăderea numărului de hematii circulante determină:

a. stimularea hemolizei fiziologice
b.!scăderea hematocritului
c.scăderea vâscozităţii plasmei
d.creşterea vâscozităţii plasmei
e.scăderea presiunii coloid-osmotice a sângelui
46.csO insuficienţă hepatică va determina creşterea concentraţiei serice în primul rând pentru:
a.creatinină
b.!amoniac
c.albumina
d.acid uric
e.uree

48.csCea mai mare parte a C02 transportat în sângele venos se află în:
a.carbo-Hb
b.carboxi-Hb
c.CO2 solvit în plasmă
d.!carbonat acid de Na+
e.carbonat de Na+

49.cmEnzimele din eritrocit sunt:

a.enzimele ciclului Krebs
b.!enzimele pentru glicoliza anaerobă
c.! methemoglobin reductaza
d.shunt-ul hexozofosfaţilor
e.!anhidraza carbonică

50.csCea mai mare proporţie de proteine se găseşte în:

a.chilomicroni
b.VLDL
c.LDL
d.!HDL .
e.β 3-lipoproteine

51. cmAlegeţi o combinaţie corecta de parametri a echilibrului acido bazic

a!. pH =7,5; baze tampon = 48 mEq/l; pC02= 24 mmHg (6,66 kPa) – alcaloza metabilica
b. pH = 7,3; baze tampon = 12 mEq/l; pC02= 38 mmHg (5,53 kPa) – acidoza respiratorie
c. pH =7,30; baze tampon = 40 mEq/l; pC02= 55 mmHg (7,73 kPa) – acidoza metabolica
d!. pH =7,3; baze tampon = 15 mEq/l; pC02= 45 mmHg (7,73 kPa) – acidoza mixta
e. pH =7,4; baze tampon = 30 mEq/l; pC02= 23 mmHg (3,06 kPa) – alcaloza respiratorie

52.csO hipoproteinemie poate fi determinată de:

a.insuficienţa hepatică
b.stimularea secreţiei de cortizol
c.insuficienţa renală
d.inaniţie
e.!toate aceste cauze

53.csO alcaloza metabolică poate fi determinată de:

a.hipoventilaţia pulmonară
b!.deshidratarea prin vărsături
c.deshidratarea prin diaree
d.insuficienţa renală
e.insuficiena cardiaca
54.csUn subiect uman adult (70 kg) are un volum plasmatic de 2000 ml şi un volum sanguin
total de 4000 ml. Cum caracterizaţi volemia în acest caz?
a.normovolemie oligocitemică
b.hipervolemie oligocitemică
c.hipovolemie oligocitemică
d.hipovolemie normocitemică
e.!hipovolemie policitemică

56.csRitmul eritropoezei se corelează cu presiunea parţială a oxigenului la nivelul:

a.ficatului
b.măduvei hematogene
c.splinei
d.! rinichilor
e. glomusului Carotic

57 csDurata medie de viaţă a unei hematii este

a.patru zile
b.patru săptămâni
c.! patru luni
d.patru ani
c.şapte ani

58. cmOxigenarea Hb determină:

a.creşterea puterii tampon a sângelui
b.!descompunerea carbamaţilor oxidabili
c.fixarea protonilor la molecula de Hb
d!.descompunerea bicarbonatului
e.formarea bicarbonatului

59. csPrima etapă a eritropoezei din perioada embrio-fetaiâ are loc:

a.!în interiorul vaselor
b.în splină
c. în măduva hematogenă
d. în ficat
e. în placentă

61.cmMacrofagele:
a.nu secretă interferon
b.!procesează antigenul
c.!provin din monocite
d.!sunt prima linie de apărare în infecţii
e.fagocitează numai particule opsonizate

62.csDintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
a.eritrocitele
b.!limfocitele T cu memorie
c.monocitele
d.polimorfonuclearele
e.trombocitele
63.cmParticiparea eritrocitului la reglarea echilibrului acido-bazic se datorează:
a.!anhidrazei carbonice
b.pompei cuplate Na/K+
c.!sistemului antiport Cl- / HCO3-
d.valenţei fierului din hem
e.!proprietăţilor Hb

64.csIn reglarea eritropoezei intervin:

a.!erotropetinele cu rol stimulant
b.interleukinele 1 şi 3 cu rol inhibitor
c.lactoferina cu rol stimulator
d.prostaglandinele E cu rol stimulator
e. erotropetinele cu rol inhibitor

65.cmCaracteristicile umorale ale acidozei metabolice sunt:

a.creşterea pH-ului
b.creşterea pC02
c.!scăderea bicarbonatului
d.!scăderea pH-ului sub limita normală
e.!eliminarea urini acide

67.cmRinichiul participă la combaterea acidozelor prin:

a.!eliminarea urinii acide
b.!reabsorbţia bicarbonatului
c.acidurie paradoxală
d.creşterea excreţiei fosfatului disodic
e.!amoniogeneză

68.cmIn cazul alcalozelor metabolice:

a.!se produce hipoventilaţie
b.scade PC02 în sânge
c.!creşte bicarbonatul standard
d.!scade reabsorbţia bicarbonatului
e.creşte potasemia

69.cmSinteza următorilor factori ai coagulării este dependentă de vitamina K:

a.fibrinogen
b.!protrombină
c.accelerină
d.!proconvertină
e.factorul antihemofilic A

70.cmVitamina K, este necesară pentru sinteza caror factori ai coagulării:

a.!proteina C
b.heparina
c.antitrombina III
d.!proteina S
e antitrombina I

71.cmAntitrombina III inhibă:

a!.factorul Xlla şi factorul Xla
b!.factorul Xa şi factorul lXa
c.plasminogenul
d.!plasmina
e. factorul von Willebrand

74.cm adezivităţii plachetare se datorează:

a.absenţei ionilor de calciu
b.!absenţei receptorilor pentru factorul von Willebrand
c.absenţei receptorilor pentru trombină
d.absenţei plasminogenului
e.!lipsei factorului von Willebrand

75.cmMarcaţi răspunsurile corecte în legătură cu fibrinoliza:

a!.retunelizează vasul obstruat prin cheag
b.eliberează substanţe procoagulante
c.eliberează antiheparine
d.!eliberează antitrombine
e.!este activată de factorii Xlla, Xla şi kalikreina

76 cmIn formula leucocitară normală întâlnim:

a.!l%eozinofile
b.65% limfocite
c.!8% monocite
d.!60% neutrofiie
e.10% bazofile

77.csCelulele care prezintă antigeni sunt:

a.celulele dendritice din ganglionii limfatici şi splină
b.celulele Langerhans din piele
c.macrofagele
d.celulele B
e!.toate celulele enumerate

78.cmNotaţi substanţele cu rol chemotactic:

a. fragmentele „b" ale complementului
b proteina S
c!.bradikinina şi ionii de Ca2+
d!.ATP şi ADP
e!.antigenele microbiene şi leucotrienele

79.cmAccelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:

a.forma de disc concav a hematiilor
b.creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei
c.reducerea globulinelor şi creşterea albuminelor plasmatice
d.! creşterea globulinelor şi reducerea albuminelor plasmatice
e.!anemie

82.cmUrmătoarele modificări de pH plasmatic pot aparea fiziologic:

a.!acidoză metabolică în efort fizic
b.acidoză respiratorie în cursul digestiei
c!.alcaloză metabolică în cursul digestiei gastrice
d.!alcaloză respiratorie în efort fizic
e.alcaloză respiratorie în mediu rece

85. csTrombocitele îndeplinesc în hemostază următoarele roluri cu exceptia:

a.!menţinerea integrităţii endoteliului vascular
b.aderarea la suprafeţele rugoase şi aglutinare
c.eliberarea de noradrenalină, serotonină
d.eliberarea de factori ai coagulării
e.refracţia cheagului

86.cmUn subiect uman grup sanguin A II Rh (-) poate dona peste 500 ml sânge unui primitor:
a. !AII Rh (-)
b.B III Rh (+)
c.!AB IV Rh (-)
d.!AB IV Rh (+)
e.nici unuia din primitorii de mai sus

90.cmTulburările coagulării cu transmitere legată de sex sunt:

a. afibrinogenemia congenitală
b.! hemofilia A
c.! hemofilia B
d. deficitul de factori V, VII, X, XI, XII, XIII
e. disfibrinogenemiile

91.cmHipocoagulabilitatea apare în caz de:

a!.hemofilie A şiB
b.!boala Willebrand
c.exces de vitamină K
d.!lipsa vitaminei K
e.tromboze

92.csAvitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:

a.I
b.!II
c.III
d.IV
e.V

93.csCoagularea sângelui se opreşte, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/
Na+, pentru că are loc:
a.blocarea trombinei
b!.fixarea Ca2+
c.aglutinarea trombocitelor
d.blocarea fibrinogenului
e.blocarea tromboplastinei

94.csActivarea proteinei C (din sistemul anticoagulant corespunzător), în prezenţa Ca2+, are

loc numai sub acţiunea
a.protrombinei
b.tromboplastinei
c.plasminei
d.fibrinogenului
e.! trombinei şi trombomodulinei

96.csValorile VSH-ului cresc în:

a.!anemii
b.hipervolemii normocitemice
c.toate disproteinemiile
d.hipovolemii policitemice
e.!infecţii acute

97.csSubstanţele azotate din plasmă, reprezintă 2-4 g/l. Din acest grup nu fac parte:
a.ureea şi acidul uric
b.creatinina şi creatina
c!γ-globulinele
d.polipeptidele şi aminoacizii
e.indicanul şi amoniacul

98.csCare din proprietăţile hematiilor sunt urmărite în laboratorul clinic:

a.elasticitatea
b.permeabilitatea selectivă a membranei
c.!stabilitatea în suspensie
d.menţinerea pH-ului
e.transportul de gaze

99.cmConcentraţia CI- în eritrocitele din sângele venos, în comparaţie cu Cl- în eritrocitele din
sângele arterial, este:
a.mai mică, datorită schimburilor capilare
b.mai mică, datorită volumului eritrocitar
c.neschimbată
d!.mai mare, datorită schimburilor cu HC03-
e.!mai mare, faţă de plasmă, datorită pătrunderii Cl- în eritrocite

100.csFactorul XIII poate fi activat de:

a.numai de trombină
b.factorul V + Ca2+
c.factorul XII
d.trombina şi factorul X activ
e.!trombina şi Ca2+

101.csSub ce formă se găseşte Ca2+ în plasmă:

a.Ca2+ ionic
b.solubilă
c.combinaţii neionizabile
d.insolubilă
e!.toate răspunsurile sunt corecte

102.csActivarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin:

a.contact cu suprafeţele electropozitive
b.fără prezenţa prekalikreinei
c.în prezenţa kininogenului cu GM mică
d.!contact cu plăcuţe agregate şi suprafeţe electronegative umectabile
e.toate răspunsurile sunt corecte
104.cmUn subiect uman de grup sanguin O (I) Rh (+) poate dona 500 ml sânge de citeva ori
unui primitor:
a.!AB Rh0(+)
b.A Rh 0 (-)
c!.B Rh 0 (+)
d.AB Rh 0 (-)
e.nici unuia din primitorii de mai sus

105.csLa un pacient conţinutul de hemoglobina este de 13,5 g/dl sânge, iar numărul hematiilor
este de 4,5 milioane/nl. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial?
a. 13ml02 /%
b 15ml02 /%
c.17 ml 02 /%
d.!19ml02 /%
e.20 ml 02 /%

106 cmHemoliza fiziologică poate avea loc în:

a.!splină
b! ficat
c rinichi
d.!circulaţia generală
e.compartimentul extravascular

107. cmValoarea presiunii osmotice a plasmei:

a. depinde de mărimea particulelor solvite
b !depinde de numărul particulelor solvite
c. !depinde de volumul de apă plasmatică
d.!nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
e.depinde de macromoleculele proteice plasmatice

108.cmPresiunea coloidosmotică a plasmei:

a.este mai mică faţă de cea din spaţiul interstiţial
b.creşte după ingestia de NaCl în exces
c.este determinată în primul rând de serumoglobuline
d.!este determinată 80% de albumine
e.!este determinată de către macromoleculele proteice

109.csActivarea factorului XII al coagulării este determinată de:

a.!contactul cu colagenul încărcat electronegativ
b.contactul cu sticla siliconată
c. tromboplastina
d.trombină
c.fibrină

110.csMembrana eritrocitară are proprietăţile:

a.deformabilitate
b.elasticitate
c. permeabilitate redusă pentru cationi
d.încărcare electronegativă
e.!toate răspunsurile corecte
111.cmProteina C:
a. !este o glicoproteină serică a cărei sinteză hepatică este dependentă de vitamina K
b. !este scindată de complexul trombină-trombomodulină - Ca2+
c !degradează factorii Va şi VIII
d.activează complementul pe cale alternă
e activează proteina S

112 cmCe rol îndeplinesc trombocitele în hemostaza

a. !aderarea la suprafaţa rugoasă şi aglutinare
b.! eliberarea unor factori ai coagulării
c. !formarea dopului plachetar
d. menţinerea integrităţii endoteliului vascular
e. toate răspunsurile corecte

113 cmFactorii majori cu rol în activarea locală a fibrinolizeii sunt:

a. plasminogenul
b. !inactivatorul tisular
c.factorul XI al coagulării şi kalikreina
d.!urokinaza
e.fibrina

114.cmNumărul leucocitelor creşte în următoarele situaţii:

a.emoţii
b.reacţii leucemoide
c.!efort fizic
d.iradieri masive cu raze X
e.!septicemii

115.csEfectele proliferative ale eritropoetinei se exercită asupra următoarelor celule:

a. reticulocit
b.celulă suşă pluripotentă
c.eritroblast bazofil
d.!celulă suşă angajată eritroid
e.eritroblast acidofil

116.cmCare din următorii componenţi plasmatici nu fac parte din fracţiunea globulinică:
a.ceruloplasmina
b.haptoglobina
c.!eritropoetina
d.transferina
e.!fibrinogenul

117.cmCentrul setei, situat în hipotalamusul antero-lateral şi puţin caudal de nucleul supraoptic,

este stimulat fiziologic prin deshidratarea celulară a neuronilor, urmată de:
a.!hipertonia osmotică
b.!senzaţia de sete
c.!scăderea volumului de lichid extracelular, consecutiv hipovolemiilor (în hemoragii)
d.ingerarea masivă de lichide
e.hipotermie

118.cmAlbuminele plasmatice au următoarele roluri:

a.transportul de Cu2+ şi Fe2+
b.!transportul de macromolecule
c.determină 80% din presiunea hidrostatică
d.!determină presiunea coloidosmotică înproporţie de 80%
e.!transport de streptomicină

119.cmAnhidraza carbonică acţionează:

a.în neuroni
b.!la nivelul „marginii în perie" a celulelor epiteliale din tubul contort proximal
c.!în eritrocit
d.!în celulele parietale din mucoasa gastrică
e.atât în plasmă, cât şi în eritrocit

120.cmAglutininele:
a.!aparţin globulinelor plasmatice (IgM şi IgG)
b.!au un titru maxim în serul persoanelor de grup B
c!.au un titru maxim la 8-10 ani
d.lipsesc întotdeauna din secreţii
e.apar în perioada intrauterină în lunile 3-6

121.cmFactorul VIII:
a.activează factorul X prin proteoliză
b.se sintetizează în ficat în prezenţa vitaminei K
c.determină durata timpului de coagulare
d.!este activat de trombinâ
e.!are activitate biologică prin cuplare cu factorul Willebrand

122.cmHemoconcentraţia se produce în:

a.anemie
b.!deshidratare
c.hiponatremie
d.!poliglobulii
e.hemoragii, după câteva ore

123.cmLimfocitele:
a.!cooperează în producerea răspunsului imun
b.!prin stimularea antigenică sintetizează anticorpi circulanţi
c.!sintetizează limfokine şi interleukine
d.au durata de viaţă de 1-2 săptămâni
e.de tip T sunt prezente în proporţie de 70-80% în sângele persoanelor sanatoase

124.cmFactorii care reglează hematopoeza:

a.!acţionează numai la nivelul măduvei roşii osoase
b.pot acţiona atât la nivel medular, cât şi în sângele periferic
c!.intervin în diferenţierea celulei stem pluripotente în celulele stem angajate; de exemplu IL-1,
IL-6, IL-3
d.!stimulează dezvoltarea celulelor stem angajate pe linia plachetară, eritrocitară, gra-
nulocitară şi monocitară
e. stimulează dezvoltarea celulelor pentru linia limfocitară

125.cmCitokinele sunt molecule:

a.aglutinine
b.!care acţionează în general paracrin
c.!care reglează răspunsurile imune
d.care pot fi secretate de către toate celulele organismului
e.!reprezentate de interleukine, factori de necroză tumorală, interferoni şi factorul trans-
formam de creştere

126.cmHemoglobina se caracterizează prin faptul că:

a.!hemul are în structura sa Fe2+
b.!facilitează transportul de 02 şi CO2
c.!transportă NO
d.fixează K+ pe lanţurile p
e.fixează de 6 ori mai multe molecule de O2, comparativ cu mioglobina

127.csAlegeţi afirmaţia falsă despre vâscozitatea sângelui:

a.vâscozitatea creşte, când temperatura scade
b.vâscozitatea creşte proporţional cu concentraţia fibrinogenului circulant
c.vâscozitatea variază invers proporţional cu viteza de circulaţie
d.!scăderea hematocritului în anemii determină creşterea vâscozităţii
e.în vasele cu diametrul mai mic de 300 μm, vâscozitatea creşte odată cu scăderea
calibrului

128. csUn subiect uman de grup sanguin AB Rh 0 (+) poate dona peste 500 ml sânge, de 2 si
mai multe ori unui primitor:
a.!AB Rh 0 (+)
b.A Rh 0 (-)
c B Rh 0 (+)
d.AB Rh 0 (-)
e.nici unuia din primitorii de mai sus

129.csReflexul pentru reglarea volumului sanguin este iniţiat din:

a.atriul stâng prin activarea receptorilor A
b.ventriculul stâng (reflexul Bezold-Jarisch)
c!.atriul stâng prin activarea receptorilor B (reflexul Henry-Gauer)
d.zona alveolară (reflexul Hering-Breuer)
e.zona sinocarotidiană (corpusculul carotic)

130. cmIntr-o hipovolemie normotonă sunt stimulate mecanisme corectoare:

a.!creşterea secreţiei de HAD
b.!apariţia senzaţiei de sete
c.!creşterea secreţiei de renină
d. creşterea secreţiei de factor natriuretic ntrial
e. creşterea continutului de serumalbumine

131.csAlegeţi afirmaţia corescta despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:

a. nu este influenţată de elementele figurate
b. depinde de numărul de particule solvite
c. depinde de volumul de apă plasmatică
d. nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
e. !toate afirmatiile

132. cmPresiunea coloidosmotică a plasmei:

a. !creşte în hiperproteinemii
b. creşte după o ingestie de apă în exces
c.!este determinată în primul rând, de serumalbumine
d.creşte în nefroze
e creşte în hipoproteinemii

133 cmAglutininele:
a.!au titru zero imediat după naştere
b.!au un titru maxim în serul persoanelor degrup B
c.!au afinitatea cea mai mare pentru aglutinogcnul A1
d. lipsesc întotdeauna din secreţii (salivă, suc gastric, lapte)
e. au titru maxim imediat după naştere

1 34 cmFactorul VIII:
a.!este sintetizat mai ales de endoteliile vasculare
b. se sintetizează în ficat, în prezenţa vitaminei K
c.!are activitate biologică prin cuplarea cu factorul Willebrand
d.este activat de trombină
e. este activat de plasmină

136.cmActivarea locală a fibrinolizei are loc prin:

a. absorbţia plasminogenului pe filamentele de fibrină
b. !plasmină
c. factorul XI al coagulării şi kalikreina
d.! proteina C
e. trombomodulina

137.cmGranulocitele:
a.!se formează în măduva roşie hematogenă
b.se formează în organele limfoide locale
c.!rămân în circulaţie 6-8 ore
d. pătrund imediat în circulaţie, după formare
e. se formează în splina

143. cmCare din formele fierului, enumerate mai jos, sunt în cantitate de peste lg în organism:
a. !fierul hemoglobinic
b.! fierul de depozit
c.flerul mioglobinic
d.fierul labil şi din enzime
e fierul plasmatic

1. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra ventilaţiei
A. nu variază cu timpul
B. ! este mai pronunţat primele ore
C. sporeşte primele 24 ore
D. este redus primele ore
E. sporeşte primele 24 ore apoi se reduce

2. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la reducerea efectelor ventilatorii ale hipercapniei
prelungite
A. este cauzată de reducerea bicarbonaţilor in sânge
B. este cauzată de reducerea bicarbonaţilor în lichidul cerbrospinal
C. este cauzată de creşterea eliminării bicarbonaţilor cu urina
D. ! este cauzată de creşterea bicarbonaţilor în lichidul cerbrospinal
E. este cauzată de diminuarea permeabilităţii pentru CO2 a barierei hematoencefalice

3. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la realizarea reflexului Hering-Breuer

A. un rol major îl joacă receptorii localizaţi pericapilar în pereţii alveolelor.
B. un rol major îl joacă receptorii iritanţi din straturile epiteliale şi subepiteliale în alveole.
C. un rol major îl joacă proprioceptorii muşchilor respiratori.
D!. un rol major îl joacă receptorii de intindere localizaţi în pereţii bronşiilor şi bronşiolelor.
E. un rol major îl joacă receptorii din foiţele pleurale

4. CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la realizarea reflexului Hering Breuer

A. participă în controlul respiraţiei la nou născuţi
B. are un rol protector contra volumelor respiratorii elevate
C. este declanşat de volume ce depăşesc de trei ori volumul curent normal.
D. nu este declanşat de volume curente normale la adulţi
E!. căile conductorii trec în cadrul nervului glosofaringian.

5. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la activitatea centrului pneumotaxic

A. ! la excitare produce apnea la inspiraţie
B. la excitare produce tahipnoe
C. ! la excitare produce bradipnoe
D. la excitare reduce volumul curent
E. la excitare reduce durata inspiraţiei

6. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la activitatea centrului pneumotaxic

A. la distrugere sporeşte durata ciclului respirator
B. la distrugere apare bradipnoe
C. ! la distrugere apare tahipnoe
D. la distrugere apare apnee la inpiraţie dacă a fost făcută vagotomia
E. ! la distrugere se reduce volumul curent

7. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul Bohr

A. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza reducerii PO2
B!. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza reducerii afinităţii Hb produse de CO2
C. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza creşterii ADP intracelular
D. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza vazodilataţiei produse de adenozină.
E. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza vazodilataţiei produse de hipoxie

8. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la PaO2 a sângelui din atriul stâng
A. este egală cu PaO2 din alveole
B. ! este mai joasă ca PaO2 din alveole
C. !este 95 mm Hg
D. depăşeşte PaO2 din alveole
E. este 104 mm Hg

10. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la gradientul de presiune parţială a O2

A. este 5- 6 mm Hg între capilarele şi alveole
B. este 5- 6 mm Hg între capilarele şi ţesut
C. !este 64 mm Hg între alveole şi capilarele
D. între capilare şi ţesuturi variază în funcţie de efectul Bohr
E. între capilare şi ţesuturi variază în funcţie de cantitatea de difosfoglicerat

11. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la importanţa surfactantului

A. deficienţa măreşte complianţa pulmonară
B. deficienţa reduce tensiunea superficială
C. !deficienţa reduce complianţa pulmonară
D. deficienţa reduce elastanţa pulmonară
E. !deficienţa măreşte elastanţa pulmonară

12. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la complianţa pulmonară

A. este echivalentă cu ∆P /∆ V
B !. scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
C. creşte la deficit de surfactant
D. creşte odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
E. creşte odată cu mărirea elastanţei

13. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la complianţa pulmonară

A. este echivalentă cu ∆V /∆ P
B. ! este 110 ml/cm H2O
C. este 200 ml/cm H2O
D. ! este mai mică ca complianţa complexului plămân-torace
E. scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
E. scade odată cu mărirea elastanţei

14 CM Alegeţi afirmaţile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la anumită

valoare a presiunii transpulmonare

A. este acelaşi în timpul inspiraţiei şi expiraţiei

B. este mai mare în timpul inspiraţiei
C!. este mai mare în timpul expiraţiei
D. se micşorează odată cu creşterea complianţei pulmonare
E!. se măreşte odată cu creşterea complianţei pulmonare
E. nu depinde de valoarea complianţei pulmonare

15. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra
ventilaţiei
A. este cauzat de de mărirea H+ în lichidul cerebrospinal
B!. este potenţat de sporirea pH-ului sângelui
C. este potenţat de hipoxie
D!. este cauzat de de mărirea HCO3- în lichidul cerebrospinal
E. cauzat de acţiunea H+ asupra receptorilor centrali şi periferici

16. CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la efectul stimulator ventilator al hipoxiei

A.!este produs de stimularea chemoreceptorilor centrali
B. este produs de stimularea chemoreceptorilor periferici
C. apare la Pa O2 < 60 mm Hg
D. hipoxia produce vazoconstricţie la nivel pulmonar
E. hipoxia depolarizează celulele senzitive ale corpusculilor aortali şi carotidieni prin reducerea
permeabilităţii canalelor de K+ senzitive la O2
17. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la capacitatea de O2 a sângelui
A. este determinată mai mult de solubilitatea O2
B!. este determinată mai mult de cantitatea de Hb
C. este determinată mai mult de pH-ul sângelui
D. este determinată mai mult de CO2 din hematii
E. este determinată mai mult de temperatura sângelui

18. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la transportul CO2

A. CO2 facilitează formarea HbO2
B. este transportat mai mult ca compus carbaminic
C. este transportat mai mult fizic dizolvat
D. !este transportat mai mult în formă de bicarbonaţi
E. nu este legat cu cantitatea de bicarbonaţi

19. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la efectele hipoventilaţiei

A!. produce vazodilataţie cerebrală
B. produce vazoconstricţie cerebrală
C!. reduce PO2 alveolar
D. reduce pCO2 alveolar
E. măreşte pO2 alveolar

20. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la rolul surfactantul

A. asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa
B. !modifică tensiunea superficială în funcţie de diametrul alveolei
C. excesul de dipalmitoilfosfatidilcolină este cauza bolii membranelor hialinice la nou născuţi
D. tensiunea superficială este direct proporţonală cu concentraţia de dipalmitoilfosfatidilcolină
E. este format de alveolocite de tip I

21. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la activitatea chemoreceptorii perferici

A. sunt stimulaţi de PaO2 80-90 mm Hg
B !. sunt stimulaţi la un pH arterial 7.25
C. sunt stimulaţi de de pH arterial 7.4
D!. sunt stimulaţi de de Pa O2 <60 mm Hg
E. sunt stimulaţi direct de CO2

22. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la schimbul de gaze în ţesuturi

A. creşterea de PCO2 scade pH-ul
B. creşterea de PCO2 produce vazodilataţia
C. ! creşterea de PCO2 măreşte pH-ul
D. ! creşterea de PCO2 măreşte afinitatea Hb către O2
E. creşterea de PCO2 reduce afinitatea Hb către O2

23. CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la coeficientul de difuziune a O2

A. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 se combina cu Hb
B. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare
C. ! este mai mic comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este mai puţin solubil
D. nu diferă de cel a CO2
E. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată

25. CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la concentraţia CO2

A!. este cea mai mică în spaţiul mort anatomic la sfârşitul inspiraţiei
B. este cea mai mică în spaţiul mort anatomic la sfârşitul expiraţiei
C. este cea mai mică în alveole la sfârşitul expiraţiei
D. este cea mai mică în alveole la sfârşitul inspiraţiei
E. este cea mai mică în sângele arterial

26. CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la concentraţia a O2

A. este cea mai mare în spaţiul mort anatomic la sfârşitul expiraţiei
B!. este cea mai mare în spaţiul mort anatomic la sfârşitul inspiraţiei
C. este cea mai mare în alveole la sfârşitul expiraţiei
D. este cea mai mare în alveole la sfârşitul inspiraţiei
E. este cea mai mare în sângele arterial

27. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2

A. !devierea spre stânga poate fi produsă de creşterea pH-ului
B. devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea pH-ului
C. devierea spre stânga poate fi produsă de creşterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
D. ! devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
E. devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea PaO2

28. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2

A. devierea spre dreapta poate fi produsă de creşterea pH-ului
B !. devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului
C!. devierea spre dreapta poate fi produsă de creşterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
D. devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
E. devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea PaO2

29. CM. Alegeţi afirmaţile corecte referitor la ventilaţia cu volumuri curente de 200 ml la
frecvenţa de 30 respiraţii/ minută
A. va asigura homeostazia găzoasă
B. poate produce hipocapnie cu alcaloză respiratorie
C !. poate produce hipoxemie
D!. poate produce hipercapnie cu acidoză respiratorie
E. măreşte durata apneei voluntare

30. CM. Alegeţi afirmaţile incorecte referitor la spirografie:

A. permite estimarea volumului curent
B!. permite estimarea volumului rezidual
C. permite estimarea capacităţii vitale
D!. permite estimarea capacităţii reziduale funcţonale
E. permite estimarea capacităţii inspiratorii

31. CS. Hipoxia stimulează respiraţia prin:

A. Stimularea chemoreceptorilor periferici şi centrali
B. Hipoxie cerebrală
C. Diminuarea pH-ului in lichidul cerebrospinal
D!. Stimulare corpusculilor aortali şi carotidieni de PaO2 scăzut
E. Stimulare corpusculilor aortali şi carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui

32. CM Reflexul Hering-Breuer la adulţi

A. Implică chemoreceptorii pulmonari
B!. Întrerupe inspiraţia la volumuri respiratorii elevate
C!. Îşi are originea din mechanoreceptorii pulmonari
D. Implică chemoreceptorii centrali şi periferici
E. Întrerupe inspiraţia la volumuri respiratorii normale

33. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la centrul apneustic

A. Este esenţial pentru a asigura ritmul respirator de bază
B!. Poate produce o inspiraţie prelungită în unele împrejurări
C. Provoacă o respiraţie rapidă superficială la animalul vagotomizat
D. Provoacă o respiraţie rapidă superficială la animalul vagotomizat după secţiune mediopontină
E. Reduce durata inspiraţiei

34. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la la centrul respirator bulbar

A. Primeşte mesaje aferente de la chemoreceptori
B!. Nu este influienţat de influienţe stimulatorii şi inhibitorii suprapontine
C. Este sursa ritmului respirator de bază
D. Primeşte mesaje aferente de la mechanoreceptori
E!. Activitatea lui este mărită în Blestemul Ondinei

35. CM. Receptorii pulmonari de destindere:

A!. Recepţionează mărirea volumului pulmonar
B. Transmit impulsurile aferente prin nervul glosofaringian
C!. Inhibă faza de inspiraţie
D. Reduc frecvenţa descărcărilor la inspiraţie
E. Măresc durata inspiraţiei

36. CS. În reglarea reflexă a respiraţie nu participă:

A. Receptor alveolari
B. Baroreceptorii vasculari
C!. Receptori viscerali din rinichi şi ficat
D. Proprioceptori musculari
E. Chemoreceptori vasculari

37. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la hiperventilaţia voluntară

A. se reduce durata apnei voluntare
B. se produce vazodilataţia la nivelul vaselor cerebrale
C!. se produce vazoconstricţia la nivelul vaselor cerebrale
D!. se măreşte afinitatea Hb către O2
E. se reduce afinitatea Hb către O2

38. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la complianţa pulmonară

A. Mărită de ţesutul cicatrizant din plămâni
B. Redusă de surfactant
C. Este de 110 ml /cm H2O
D!. Este mai redusă la nivelul unei expiraţii profunde
E. Este mai redusă la nivelul unei inspiraţii profunde

39. CM Alegeţi afirmaţiile corecte

A. în timpul somnului nonREM respiraţia este iregulată
B!. în timpul somnului REM respiraţia este iregulată
C. în timpul somnului nonREM se măreşte ventilaţia pulmonară
D!. în timpul somnului nonREM se reduce ventilaţia pulmonară
E. în timpul somnului nonREM ventilaţia nu diferă de starea de veghe

40. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la complianţa pulmonară

A. ! este redusă de ţesutul cicatrizant din plămâni
B. este redusă de surfactant
C. !este de 200 ml /cm H2O
D. Este mai înaltă la nivelul unei expiraţii profunde
E. !este mai înaltă la nivelul unei inspiraţii profunde

41. CM. Starea de veghe comparativ cu somnul ortodoxal (NonREM)

A. nu influienţează ventilaţia pulmonară
B. reduce ventilaţia pulmonară
C!. măreşte impactul structurilor suprapontine în controlul respiraţiei
D. Reduce variabilitatea indicilor respiratori
E!. măreşte ventilaţia pulmonară

42. CS. Controlul voluntar explicit a respiraţiei este realizat

A.în cadrul reacţiilor posturale
B. hipertermie şi febră
C!. este realizat direct prin căile corticospinale
D. în actul deglutiţiei
E. în reflexele de tuse şi strănut

43. CS. La un pacient cu transplant a ambilor plămâni se observă

A. reflexul de tusă la stimulare receptorilor din căile respiratorii inferioare:
B. !reflexul de strănut
C. reflexul Hering- Breuer la respiraţie cu volume normale
D. reflexul Hering- Breuer la respiraţie cu volume mărite
E. dilatarea bronşiilor la aplicarea atropinei

44. CS. La un pacient cu transplant a ambilor plămâni nu se observă:

A. Modificări respiratorii la deglutiţie
B. Reflexul de strănut
C. Efecte ventilatorii la reducerea pH-ului
D!. Reflexul Hering- Breuer la respiraţie cu volume mărite
E. Efecte ventilatorii la reducerea PaO2 şi creşterea PaCO2

45. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la reglarea respiraţiei:

A. Chemoreceptorii centrali sunt stimulaţi de creşterea concentraţiei H+ din sânge
B!. Chemoreceptorii periferici sunt stimulaţi de creşterea concentraţiei H+ din sânge
C. Chemoreceptorii centrali sunt afectaţi de PaO2 de 60 mm Hg
D!. Baroreceptorii arteriali, pulmonari şi cardiaci afectează activitatea centrilor respiratori
E. CO2 stimulează direct chemoreceptorii periferici

46. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la centrul apneustic:

A!. este localizat în partea inferioară a punţii
B. este localizat în partea superioară a punţii
C!. stimulează inspiraţia
D. întrerupe inspiraţia, conrolând volumul inspirat şi frecvenţa respiratorie
E. la distrugere produce o respiraţie adâncă cu oprirea respiraţiei în faza inspiratorie
47.CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la centrul pneumotaxic:
A. este localizat în partea inferioară a punţii
B. !este localizat în partea superioară a punţii
C. stimulează inspiraţia
D.! întrerupe inspiraţia, conrolând volumul inspirat şi frecvenţa respiratorie
E. la excitare produce o respiraţie adâncă cu oprirea respiraţiei în faza inspiratorie

48.CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la grupul respirator dorsal:

A. primeşte aferenţe pin intermediul nervului vag şi glosofaringean
B!.este responsabil in special pentru expiraţia forţată
C. este implicat în generarea ritmului respirator de bază
D. eferenţele sunt realizate prin motoneuronii ce activează diafragmul
E. activitatea este modulată de impulaţia cu origine în chemoreceptori şi mecanoreceptori

49. CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la grupul respirator ventral:

A. conţine neuroni inspiratori şi expiratori
B. este responsabil pentru expiraţia activă
C!. este responsabil pentru expiraţia pasivă
D. sporeşte activitatea in cadrul unei ventilaţii mărite
E. determină includerea muşchilor respiratori auxiliari

50. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la grupul respirator dorsal:

A. este constituit în special de neuroni expiratori
B. este responsabil in special pentru expiraţia forţată
C!. este implicat în generarea ritmului respirator de bază
D. eferenţele sunt realizate prin motoneuronii ce activează muşchii auxiliari
E. activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic

51. CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la hipeventilaţia voluntară:

A. produce vazoconstricţia vaselor cerebrale
B. produce o legătură mai trainică a HbO2
C!. poate induce o perdere a conştiinţei din cauza unei hiperoxii cerebrale
D. produce hipoxie cerebrală
E. diminuază stimularea chimică a centrului respirator

1. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:

A.sunt în aerul atmosferic
B. sunt în aerul expirat
C. sunt în aerul alveolar
D!. sunt în sângele venos
E. sunt în sângele arterial

2. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la factorul ce nu afectează formarea HbO2:

A.PO2
B.PCO2
C!.Viteza de circulatie
D. 2, 3- DPG şi pH
E. temperatura

3. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la frecvenţa respiraţiei la adult normal în repaus:

A.40-60 resp/min
B.30-40 resp/min
C!.12-16 resp/min
D.22-26 resp/min
E.20-22 resp/min

4. CS Alegeţi afirmaţia corectă. Volumul de aer , implicat în schimbul de gaze în repaus este
format din:
A. Capacitatea inspiratorie minus volumul spaţiului mort
B.!Volumul curent şi capacitatea reziduală funcţională minus volumul spaţiului mort
C.Volumul curent şi volumul rezidual minus volumul spaţiului mort
D.Volumul expirator de rezerva si volumul inspirator de rezerva minus volumul spaţiului mort
E. Capacitatea totală minus volumul spaţiului mort.

5. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la factorii ce afectează difuzia O2 în plămâni:

A. Se realizează conform gradientului PO2 între aerul atmosferic şi sânge
B. Este afectată de pH-ul sângelui
D. !Se realizează conform conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar şi sânge
C.! Este afectat de suprafaţa de difuzie a membranei respiratorii
E. Este afectată de conţinutul de difosfoglicerat (2,3- DPG)

6. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la presiunea pleurală

A. Este egală cu presiunea transpulmonară
B!. Din diferenţa cu presiune intralveolară rezultă presunea transpulmonară
C!. Este mai negativă la inspiraţie
D. Din diferenţa cu presiune atmosferică rezultă presunea transpulmonară
E. Din diferenţa cu presiune intralveolară rezultă histereza

7. CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la transportul CO2

A. în ţesuturi HCO3- este transportat în plazmă şi Cl- trece în eritrocit
B !. în ţesuturi H2O şi Cl- trec din eritrocit în plazmă
C. în ţesuturi anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3
D. Hemoglobina leaga H+ rezultat din disocierea H2CO3, contibund la menţinerea pH-ului
E. Compuşii carbaminici transportă 23% de CO2

7. CS Alegeţi afirmaţa incorectă referitor la transportul CO2

A. în plămâni HCO3- este transportat în eritrocite şi Cl- trece în plazmă
B!. anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3 în plămâni, ce contibue la menţinerea pH-
ului sângelui
C. anhidraza carbonică catalizează formarea H2O şi CO2 în plămâni
D. abilitatea hemoglobinei de a lega H+ rezultat din disocierea H2CO3 contibue la menţinerea
pH-ului
E. sărurile acidului carbonic transportă 70 % de CO2

8. CS. Chemoreceptorii centrali (cu rol în reglarea respiraţiei) sunt sensibili la:
A. modificarile pH-ului sângelui arterial
B!.modificarile concentraţiei ionilor H+ din lichidul cerebrospinal
C. modificarile CO2 din lichidul cerebrospinal
D. modificarile HCO3- din lichidul lichidul cerebrospinal
E. modificările PO2 a sângelui arterial
9. CM Alegeţi afirmaţiile incorecte:
A ferul hemic ce se află în stare feroasă fixează O2
B!. CO se fixează cu uşurinţă la ferul hemic, fapt ce deplasează curba de disociere a HbO2 spre
stânga
C !. CO2 se fixează de grupa NH2 a HbO2 fapt ce măreşte afinitatea Hb catre O2
D. acidoza ionizează radicalii aminici şi ca consecinţă scade formarea de carbhemoglobină
E. difosfogliceratul (2,3- DPG) scade afinitatea pentru O2 a Hb

10. CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la difosfoglicerat (2,3- DPG):

A. 2,3- DPG scade afinitatea pentru O2 a Hb micşorând pH-ul eritocitar şi fixânduse de lanţul β
a dezoxi-Hb
B. Sinteza 2,3- DPG este stimulată de hipoxie, alcaloză, reducerea cantităţii de Hb
C. 2,3- DPG constitue factor de adaptare în hipoxie produsă de tulburarea circulaţiei în ţesuturi
D. creşterea cantităţii de 2,3- DPG deplasează spre dreapta curba de disociere a HbO2
E!. creşterea cantităţii de 2,3- DPG deplasează spre stânga curba de disociere a HbO2

11.CS Alegeţi modificările respiratorii ce apar la secţionarea maduvei spinarii la nivelul C1:
A!.apnee
B.tahipnee
C.bradipnee
D.nu afecteaza respiratia
E.măreşte durata timpului de expiraţie

12.CS Alegeţi modificările respiratorii în timpul deglutitiei:

A!. apnee de scurtă durată
B.tahipnee
C.bradipnee
D.nu se modifică
E.expiraţia prelungită

12.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la mecanismul respiraţiei în repaus:

A!. este activă numai inspiraţia
B. este activă numai expiraţia
C.ambele faze sunt active
D.ambele faze sunt pasive
E.expiraţia devine activă în poziţie ortostatică

13. CS În inspiraţie plămânii urmează mişcarile cutiei toracice datorita:

A.surfactantului
B!.scăderii presiunii intrapleurale
C.scăderii presiunii intrapulmonare
D.ţesutului pulmonar elastic
E.bronhomotricităţii

14.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la chemoreceptorii sensibili la hipoxie:

A.sunt localizaţi în muşchi respiratori
B!. sunt localizaţi în corpusculii carotidian şi aortic
C!. impulsurile aferente sunt conduse prin nervii vag şi glosofaringean
D. sunt localizaţi în organe cu metabolism intens
E. sunt localizaţi în bulbul rahidian
15 CS. Apnea apare în caz de secţiune:
A.la nivelul şantului bulbopontin
B. sub segmentul spinal C5
C!. la nivelul bulbar inferior (sub decusatia piramidala)
D.zona mediopontina
E. între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia

16.CM Apnea nu apare în caz de sectiune:

A!.la nivelul şantului bulbopontin
B!.sub segmentul spinal C5
C.sub decusatia piramidala (nivelul bulbar inferior)
D!. zona mediopontina
E. La nivelul sementului spinal C1

17.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni şi ţesuturi:

A.prin osmoza
B!. prin difuziune
C. prin filtrare
D. prin transport activ
E. prin transport cu carauşi

18.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a CO2:
A. fizic dizolvată în plazmă
B!.bicarbonaţi de sodiu în plazmă
C. carbamaţi (HbCO2)
D.legată de proteine
E.acid carbonic

20. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapleurală în timpul inspiratiei normale:

A.-20 mm Hg
B!.-9 mm Hg
C.+5 mm Hg
D.-3 mm Hg
E.+2 mm Hg

21. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la volumul spatiului mort:

A.1200 ml
B.350 ml
C!.150 ml
D.750 ml
E.500 ml

22. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la capacitatea pulmonala totala:

A.3000-3500 ml
B.1000-1500 ml
C!.5000 - 6000 ml
D.2000-2500 ml
E.4000-4500 ml
23.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la centrul pneumotaxic:
A. este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului
B!. este localizat în nucleul parabrohial în partea superioară punţii
C. este localizat în partea inferioară a punţii
D. este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbul rahidian
E. este localizat în regiunea dorsală bulbul rahidian

24.CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la pneumotorax:

A.este produs artificial cu scop de a trata cavernele tuberculoase
B.presiunea intrapleurală este egală cu cea atmosferica în pneumotorax deschis
C. presiunea intrapleurală este mai mare decît cea atmosferica în pneumotorax valvular
D.poate deplasa organele mediastinului
E!. presiunea intrapleurală este mai mare ca cea atmosferică în pneumotorax deschis

25. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapulmonară:

A.este mai mica faţă de presiunea atmosferica la inspiraţie şi la expiraţie
B. este mai mai mică faţă de presiunea atmosferică la expiraţie
C.este egală cu presiunea atmosferică la expiraţie
D!. este mai mai mică faţă de presiunea atmosferică la inspiraţie
E. este mai mai mare faţă de presiunea atmosferică la expiraţie şi inspiraţie

26.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la mechanismul respiraţiei forţate:

A.este activă numai inspiratia
B. este activă numai expiratia
C.ambele faze sunt pasive
D!.ambele faze sunt active
E. expiraţia este pasivă în poziţia clinostatică

27.CS Un gram de hemoglobina poate fixa urmatoarea cantitate (in ml) de O2:
A.14
B!.1,34
C.2,58
D.3,14
E.0,54

28.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la mecanismul expiraţiei obişnuite:

A. este pe seama contracţiei muschilor toracali si abdominali
B!. se implică elasticitatea ligamentelor si cartilajelor costale
C. este pe seama contracţiei muschilor intercostali interni şi a diafragmului

1. csCea mai crescuta concentratie proteica este prezenta in:

a!.compartimentul de lichid intracelular;
b.compartimentul de lichid interstitial;
c.compartimentul de lichid transcelular;
d.plasma;
e.lichid cerebrospinal;

2. !cmPresiunea osmotica in conditii normale in spatiul extracelular este determinata de:

a.glucoza;
b!.Na+;
c!.Cl-;
d.uree;
e.aminoacizi;

3. csStimulul fiziologic pentru centru setei este reprezentat de deshidratarea celulara.

Mentionati care din urmatoarele conditii nu determina cresterea presiunii osmotice a
lichidului extracelular;
a. aport hidric deficitar;
b!.aport hidric excesiv;
c.exces de Na+ lichidul extracelular;
d.pierderi hidrice crescute;
e.pierderi de K+ crescute;

4. csEdemul extracelular poate fi produs de urmatorii factori cu exceptia:

a.presiunea capilara crescuta;
b.scaderea proteinelor plasmatice;
c.scaderea presiunii osmotice a plasmei;
d.cresterea permiabilitatii capilare;
e!. scaderea permiabilitatii capilare;

5. !cmIn cursul unui exercitiu fizic prelungit nu se modifica pierderea de apa prin:
a!.piele (pierderi insensibile);
b.sistemul respirator (pierderi insensibile);
c!.materiile fecale;
d.urina;
e.sudoare;

6. csCare este procentul mediu al apei totale din organismul adult:

a.90%;
b.80%;
c.70%;
d!.60%;
e.sub 60%

7. csCel mai mare procent de apa din organism,in cursul ontogenezei, se gaseste la:
a!. embrion;
b.fat;
c.copil in crestere;
d.adult;
e.batran;

8. !!!cmAlegeti afirmatiile corecte. Apa intracelulara:

a.reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului;
b!.se gaseste sub doua forme – libera si legata;
c!.contine ca si cationi majori ionii de K+ si de Mg 2+;
d.contine ca si anioni majori ionii de Cl- si de HCO3-;
e!.are un volum de 28 l pentru un adult de 70 kg;

9. csCare din urmatoarele tesuturi contine cea mai mica proportie de apa:
a.tesutul muscular;
b.tesutul cartilaginos;
c.tesutul osos;
d.dentina;
e!.smaltul dentar;

10. !cmAlegeti afirmatiile corecte. Apa extracelulara:

a!.reprezinta 20% din greutatea corpului;
b!.se gaseste repartizata in 3 subcompartimente;
c!.contine ca si cation major ionul de Na+ ;
d.contine anioni majori, ionii de proteinati;
e.contine ca si cation major ionul de K+ ;

11. !!!cmAlegeti afirmatiile corecte. Volumul plasmatic:

a.apartine de subcompartimentul transcelular;
b!.are valoarea de 4-5% din masa corpului;
c!.are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apeitracelulare;
d!.apartine de subcompartimentul intravascular al apei extracelulare;
e!.contine ca si cation major ionul de Na+ si ca si anioni majori ionii de Cl- , HCO3- si proteinati;

12. !!!cmCare din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina direct:
a!.apa totala;
b. apa intracelulara;
c!.apa extracelulara;
d.volumul interstitial ;
e!.volumul plasmatic;

13. cmCare din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina indirect, pe
baza de calcule, cunoscand valoarea volumelor masurate direct:
a.apa totala;
b!. apa intracelulara;
c.apa extracelulara;
d!.volumul interstitial ;
e.volumul plasmatic;

14. !!!cmSubstantele specifice pentru determinarea volumului diferitelor compartimente

lichidiene sunt:
a!.oxidul de deuteriu si de tritiu pentru masurarea apei totale;
b.sodiul radioactiv si albastru Evans pentru lichidul interstitial;
c.insulina, manitolul si tiosulfatul de Na pentru determinarea apei intracelulare;
d.ureea si antipirina pentru determinarea apei extracelulare;
e!.albastru Evans, albumine cu iod radioactiv pentru vol.plasmatice;

15. cmFactorii care determina sensul de deplasare al apei in organism sint:

a.membranele celulare si tisulare;
b!.presiunea hidrostatica;
c!.presiunea osmotica;
d!.presiunea coloidosmotica;
e.structura moleculara a apei;

16. !csVariatiile mari ale continutului de apa in organismul adultului se datoreaza tesutului:
a.muscular striat;
b.conjunctiv elastic;
c.cartilaginos;
d!.adipos;
e.osos;

17. csCea mai mara cantitate din aportul zilnic de apa se realizeaza:
a.pe cale orala, ca apa exogena ingerata in cantitati crescute;
b.prin sinteza endogena, in urma oxidarilor;
c!.pe cale orala, prin ingestia de apa si alta lichide;
d.pe cale orala, prin ingestia de alimente;
e.prin sinteza endogena, in urma oxidarilor hidrogenului din alimente;

18. !csAportul normal de apa, in cazul unui organism adult sanatos, totalizeaza pe 24 ore:
a.1500 ml;
b.2000 ml;
c.1500 ml;
d.2000 ml;
e!.2300 ml ;

19. !cmPierderile zilnice de apa, in cazul unui organism adult sanatos, la temperatura
normala de confort, totalizeaza pe 24 ore:
a!.100 ml prin fecale;
b!.1400 ml prin urina;
c!.700 ml prin perspiratie insensibila;
d.500 ml prin plamini;
e!.2300 ml in total;

20. csPierderile zilnice de apa la temperatura ridicata se realizeaza in cea mai mare parte:
a.perspiratie insensibila;
b.urina;
c.transpiratie;
d.fecala;
e!.tegument, atat prin transpiratie, cat si prin perspiratie;

21. !cmIn timpul efortului fizic pierderile de apa:

a!.scad prin urina;
b.scad prin fecale;
c!.cresc prin transpiratie;
d.nu se modifica in ceea ce priveste pierderea prin fecale si prin perspiratie insensibila prin
tegument;
e!.pot atinge 6600 ml;

22. cmReglarea aportului hidric se realizeaza prin:

a!.senzatia de sete;
b. micsorarea osmolaritatii plasmatice cu activearea centrilor setei din hipotalamusul anterior si
lateral;
c. prin aldosterona si peptidul natriiuretic
d!.mecanismele implicate in controlul echilibrului hidroelectric;
e!.deshidratarea neuronilor din centrul setei, stimulul major pentru aparitia senzatiei de sete;

23. !cmBilantul hidric negativ semnifica:

a. perturbarea echilibrului hidric cu acumlarea de apa;
b!.deshidratarea extracelulara;
c!.deshidratarea celulara;
d!.deshidratarea globala;
e. hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala;

24. cmBilantul hidric pozitiv semnifica:

a!.o perturbare a echilibrului hidric;
b!.hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala;
c.deshidratarea extracelulara si celulara;
d.deshidratarea globala;
e.perturbarea echilibrului hidric cu pierderi de apa;

25. csContinutul de apa din organism nu este influentat de

a.starea de nutritie;
b.sex si varsta;
c.tipul de tesut si oprgan;
d!.activitatea psihica;
e.sistemul luat in consideratie;

26. !!!cm45-50 % din apa din organism, in functie de varsta, sex si continut adipos, se
gaseste la:
a!.nou-nascut in spatiul intracelular;
b!.copil peste 2 ani, in spatiul intracelular;
c.adult de sex masculin hiperponderat, in spatiul interstitial;
d.adult de sex feminin normoponderat, in spatiul intracelular;
e.adult de sex feminin hiperponderal, in substanta uscata;

27. !csAproximativ ½ din cantitatea totala de apa din organism este continuta de :
a.plasma;
b.piele;
c.substanta cenusie si alba;
d!.musculatura scheletica;
e.tesut adipos;

28. csScaderea presiunii osmotice este determinata de:

a.scaderea ingestiei de lichide;
b.excesul de saruri;
c!.ingestia crescuta de lichide sau insuficienta de saruri;
d.scaderea secretiei de ADH;
e.eliberarea crescuta de aldosteron;

29. !cmPrecizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate mare:
a.tesut osos;
b!.muschi;
c!.rinichi;
d.smalt;
e!.splina;

30. cmPrecizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate mica:
a!.tesut osos;
b!.smalt;
c.rinichi;
d.glande endocrine
e.embrion;

31. !csApa extracelulara in proportie de 20% se gaseste in cea mai mara cantitate ca:
a.plasma-subcompartimentul vascular;
b.apa transcelulara – l.c.r., lichidele intraoculare, pleural, pericardic, peritoneal, sinovial,
secretiile digestive, sudorale;
c.apa depozitata in substanta fundamentala;
d!.lichid interstitial;
e. lichid intracelular;

32. !!!csCare este compozitia caracteristica a fluidului intracelular:

a.95 mEq Cl- /1;
b.80 mEq Ca2+ /1;
c.100 mEq HCO3- /1;
d.70 mEq Na+ /1;
e!.155 mEq K+ /1;

33. !!!csNecesarul hidric mediu in raport de varsta este maxim la:

a.adult;
b.batrin;
c.6 ani;
d.1 an;
e!.sub un an;

34. !!!csIzotonia semnifica valoarea constanta a presiunii osmotice egala cu:

a.300 atm;
b!.300 mosmol/l;
c.300 mosmol;
d.300 osmol/l;
e.300mg%;

35. !csCantitatea de apa din subcompartimentul transcelular este de:

a.3%;
b.2%;
c.1,5%;
d!.sub 1%;
5%;

36. !cmCare din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului extracelular:

a!.Na+;
b!.Cl-
c.Mg2+
d.K+ ;
e!.Ca2+

37. !cmCare din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului intracelular:

a!.Mg2+;
b!.K+ ;
c.Na+
d.Ca2+ ;
e!.fosfat;

1. cmAlegeţi afirmaţiile corecte

a!. Fluxul plasmatic renal se măsoară prin clearance-ul PAH.
b!. Rinichii primesc 1/5 din debitul cardiac de repaus.
c. Dacă debitul cardiac creşte în cursul efortului, fluxul sanguin renal creşte.
d!. Fluxul sanguin renal este menţinut în limite strânse prin autoreglare.
e. Creşterea activităţii nervilor renali simpatici determină o creştere a fluxului renal.

2. cmAlegeţi afirmaţiile corecte

a. Filtratul glomerular are o compoziţie identică cu a plasmei.
b!. Rata filtratului glomerular poate fi măsurată cu ajutorul clearance-ului inulinei,
c. O substanţă cu clearance mai mic ca al insulinei trebuie să fie totdeauna reabsorbită la
nivel tubular renal.
d!. Rata filtrării glomerulare este de circa 125 ml/min la un bărbat adult.
e!. Rata filtrării glomerulare depinde de presiunea din. arteriolele aferente.

3. cmAlegeţi afirmaţiile corecte

a. Reabsorbţia moleculelor mici în tubii renali se face totdeauna prin moleculele
transportoare specifice.
b!. Apariţia glicozuriei reflectă saturaţia transportorilor de glucoza în tubul proximal.
c!. Transportul glucozei şi aminoacizilor princelulele epiteliale tubuiare renale este asociat
cu sodiu.
d!. Transportul maxim de glucoza este de circa 260 mg/min.
e!. Dacă clearance-ului renal al unei substanţe depăşeşte pe cel al inulinei, în acest caz ea
este secretată în tubi

4. cmAlegeţi afirmaţiile corecte

a!. Rata filtrării glomerulare este controlata prin feed-back glomerulo-tubular.
b!. La o persoană sănătoasă, glucoza filtrată se reabsoarbe în totalitate în tubul proximal.
c. Bicarbonatul filtrat este reabsorbit prin transport de anioni.
d. Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate a
tubului contort proximal.
e!. Tubii proximali epurează urina primara de aminoacizi.

5. cmAlegeţi afirmaţiile corecte

a. Toţi nefronii au o ansă Henle, ce penetrează adânc în membrană.
b!. Porţiunea descendentă subţire a ansei lui Henle este permeabilă pentru apă.
c!. Osmolalitatea spatiul interstitial in vecinatatea cu pelvis poate depăşi 1200 mOsm/l.
d. Porţiunea groasă ascendentă a ansei lui Henle transportă ionii de Na+, în acelaşi fel ca şi
în tubul proximal.
e!. Porţiunea subţire ascendentă a ansei lui Henle este impermeabilă pentru apă.

6. cmAlegeţi afirmaţiile corecte

a. Reabsorbţia ionilor de Na+ este realizata în tubul contort proximal.
b!. Celulele din macula densa secretă reninâ, dacă concentraţia plasmatică a ionilor de Na
scade.
c. Angiotensina II se formează din renină, în prezenţa unei enzime de conversie, din
endoteliul vaselor sanguine pulmonare.
d. Angiotensina II acţionează asupra glandei medulosuprarenale.
e!. Glandele corticosuprarenale secretă aldosteron, ca răspuns la stimularea prin angiotensina
II.

7. cmAlegeţi afirmaţiile corecte

a!. După ingestia unei cantităţi mai mari de apă, o persoană normală poate produce urină cu
osmolalitate sub 100 mOsm/ kg.
b. Medulara renală are un gradient osmotic care scade de la limita cu cortexul, spre papilele
renale.
c!. Gradientul osmotic al medularei renale rezultă din transportul ionilor de Na+ şi CI‾, din
porţiunea ascendentă groasă a ansei lui Henle, spre lichidul interstiţial.
d. HAD este secretat de hipofiza anterioară, ca răspuns la scăderea osmolalităţii sângelui.
e!. HAD acţionează la nivelul tubilor colectori, pentru creşterea permeabilităţii lor pentru
apă.

8. cmAlegeţi afirmaţiile corecte

a!. Nefronii juxtamedulari (25-30% din totalul nefronilor) prezintă o ansă Henle lungă, care
ajunge până la medulară.
b!. Comparativ cu plasma, urina conţine mai mult K+, creatinină, uree şi acid uric.
c!. Dacă debitul cardiac creşte în cursul efortului, fluxul sanguin renal nu se modifică.
d. Osmolalitatea plasmei este mai mică ca a urinii, pentru că proteinele nu trec în urină.
e. PTH influenţează reabsorbţia de Ca2+, în tubul contort proxima! şi de fosfaţi, în tubul
contort distal.

9. csAlegeţi afirmaţiile corecte. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:

a!. creşte permeabilitatea tubului distal pentru apă
b. creşte ritmul filtrării glomerulare
c. creşte excreţia de Na+
d. creşte excreţia de apă
e. creşte diametrul arterei renale

10. csAlegeţi afirmaţiile corecte. Capacitatea rinichiului de a excreta urina concentrată va fi

crescută dacă:
a. permeabilitatea tubului proximal pentru apă scade
b!. ritmul fluxului sanguin prin medulară scade
c. ritmul fluxului prin ansa Henle creşte
d. activitatea pompei Na-K în ansa Henle scade
e. permeabilitatea tubului colector pentru apă scade

11. csAlegeţi afirmaţiile corecte. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este
reabsorbita în:
a!. tubul contort proximal
b. ramura descendentă a ansei Henle
c. ramura ascendentă a ansei Henle
d. tubul contort distal
e. tubul colector

12. cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Factorul natriuretric atrial (FNA) are următoarele
proprietăţi:
a!. inhibă reabsorbţia de sodiu la nivel renal
b!. inhibă secreţia de renină
c. creste eliberarea de vasopresină
d!. inhibă eliberarea de aldosteron
e. stimulează reabsorbţia de Na+ la nivel renal

13. csAlegeţi afirmaţiile corecte. Blocarea anhidrazei carbonice din epiteliul tubular al
nefronului este urmată de:
a!. scăderea pH-ului mediului intern
b. creşterea concentraţiei Na+ seric
c. creşterea eliminării urinare de NH3
d. creşterea eliminării urinare de NaH2PO4
e. scăderea eliminării urinare a HCO3‾

14. cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul participă Ia combaterea alcalozelor prin:

a. sinteza de novo de bicarbonat
b!. eliminarea unor urini alcaline
c. creşterea aminogenezei
d. inversarea raportului fosfaţilor
e!. reducerea reabsorbţiei bicarbonatului

15. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Filtrarea glomerulară este influenţată de

a. sarcina osmotică a rinichiului
b!. presiunea coloid-osmotică a plasmei
c! concetraţia CI‾ si Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa
d!. concentraţia crescută glucozei sanguine
e. clearance-ul inulinei

16. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Clearance-ul glucozei:

a!. este influenţat de nivelul glicemiei
b!. la indivizii sănătoşi are valoarea 0
c. nu este influenţat de nivelul glicemiei
d. reprezintă 60% din clereance-ul inulinei
e!. la bolnavii cu diabet zaharat poate avea valoare pozitivă

17. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Stimularea excesiva simpaticului renal produce

urmatoarele efecte:
a!. hipodiureza
b!. scăderea presiunii efective de filtrare
c. creşterea clearance-ului PAH
d. creşterea clereance inulină
e!. scăderea clereance inulină

18. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. In prezenţa hormonului antidiuretic:

a!. cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal
b. cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului colector
c. creşte eliminarea apei libere
d. creşte clearance-ul osmolar
e. scade filtrarea glomerulară

19. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Ingestia excesivă de lichide:

a!. inhibă secreţia de vasopresină
b. stimulează secreţia de aldosteron
c. determină creşterea filtrării glomerulare
d!. determină creşterea diurezei
e!. stimulează secreţia de hormon natriuretic

20. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In porţiunea ascendentă groasă a ansei Hitilc se reabsorb:
a!. Na+
b!. Ca2+ Mg2+ şi HC03‾
c. aminoacizii
d!. K+
e. proteine

21. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia glucozei:

a. este nelimitată
b!. este limitată de o capacitate maximă de transport tubular
c!. se realizează în cotransport cu Na+
d. necesită prezenţa insulinei
e. are loc la polul apical al nefrocitului

22. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. In absenţa vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se
reabsoarbe în:
a!. tubul proximal
b. ansa Henle
c. tubul distal
d. tubul colector cortical
e. tubul colector medular

23. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi din filtratul
glomerular prin transport activ la nivelul:
a!. ansei Henle
b. tubului proximal
c. tubului distal
d. tubului colector
e. pelvisului renal

24. cs Alegeţi afirmaţiile corecte.Secreţia de H+ în tubul proximal este în principal asociată

cu:
a. excreţia de ionii de K+
b. excreţia de ioni FT
c. reabsorbtia de ionii de Ca2+
d!. reabsorbţia de ioni de HCO3‾
e. reabsorbţia de ioni de HPO4 2‾

25. cm Alegeţi afirmaţiile corecte:

a!. în tubul proximal se reabsoarbe 65% de Na+
b. Na+ - reabsorbţie prin contratransport cu fosfatul şi lactatul
c. balanţa glomerulotubulară este realizata de catre tubul colector medular
d!. in porţiunea ascendentă a ansei Henle se reabsoarbe 25% de Na+
e!. secreţie distală de K+ crescută poate fi cauzata de K+ crescut în dietă

26. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Renina:

a. este secretată de celulele tubului proximal
b. secreţia sa duce la pierderea de Na şi apă din plasmă
c. secreţia sa este stimulată prin presiunea arterială crescută
d!. converteşte angiotensinogenul la angiotensina 1
e. converteşte angiotensina 1, la angiotensina II

27. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe va fi mai concentrată la
sfârşitul tubului proximal decât la începutul acestuia?
a. glucoza
b!. creatinina
c. sodiul
d. bicarbonatul
e. fosfatul

28. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. HAD produce creşterea:

a. permeabilităţii apei în portiunea initiala al tubul distal şi colector
b!. reciclării ureei
c!. permeabilităţii apei în portiunea distala tubul distal şi colector
d. reabsorbţiei izoosmotice a apei în tubulproximal în proporţie de 1/3
e. reabsorbţiei de apă în porţiunea terminalăanefronului prin acţiune pe receptorii Vi

29. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Dacă clearance-ul unei substanţe, care este filtrată liber,
este mai mic de 125 ml/ min:
a!. are loc o reabsorbţie netă a acesteia, la nivel tubular
b. are loc o secreţie netă a acesteia, la nivel tubular
c. nu are loc nici reabsorbţia şi nici secreţia netă a acesteia, la nivel tubular
d. substanţa se fixează pe proteine, la nivel tubular
e. substanţa este secretată în tubul contort proximal, mai mult ca în tubul contort distal

30. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Glucoza ete reabsorbită în:

a!. tubul contort proximal
b. ansa Henle
c. tubul contort distal
d. tubul colector cortical
e. tubul colector medular

31. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă ia nivelul:

a. glomerulului
b. tubului contort proximal
c. porţiunii subţiri a ansei Henle
d. porţiunii groase a ansei Henle
e!. tubului colector cortical

32. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Calculaţi clearance-ul unei substanţe cunoscând că fluxul
urinar = 3 ml/min, concentraţia ei plasmatică - 20 mg/dl, concentraţia ei urinară = 50
mg/dl
a!. 7,5 ml/min
b. 333 ml/min
c. 1,2 ml/min
d. 1,2 l/min
e. 125 ml/min

33. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In cursul diurezei osmotice (diabet zaharat).

a. este inhibată acţiunea vasopresinei la nivel tubular
b. osmolalitatea urinii este mai mare faţă de cea a plasmei, pentru că retenţia apei în tubul
contort proximal scade gradientui de concentraţie a Na+, între fluidul tabular şi celulele tabulare,
împiedicându-i reabsorbţia
c!. reabsorbţia apei în tubul contort proximal este redusă
d!. are loc pierderea unei mari cantităţi de apă şi electroliţi prin urină
e. osmolalitatea urinii este crescută şi se produce intoxicaţia cu apă

34. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul de acţiune a furosemidului

a. tubul contort proximal
b. porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului
c!. porţiunea groasă a ansei Henle
d. tubul contort distal
e. tubul colector

35. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul de acţiune a tiazidelor

a. tubul contort proximal
b. porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului
c. porţiunea groasă a ansei Henle
d!. tubul contort distal
e. tubul colector

36. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare ca
a plasmei
a. tubul contort proximal
b!. porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului
c. porţiunea groasă a ansei Henle
d. tubul contort distal
e. tubul colector

37. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+
a!. tubul contort proximal
b. porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului
c!. porţiunea groasă a ansei Henle
d!. tubul contort distal
e. tubul colector

38. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este secretat K+

a. tubul contort proximal
b. porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului
c. porţiunea groasă a ansei Henle
d!. tubul contort distal
e!. tubul colector

39. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbită glucoza

a!. tubul contort proximal
b. porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului
c. porţiunea groasă a ansei Henle
d. tubul contort distal
e. tubul colector

40. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară cea mai permeabilă pentru apă, în lipsa
vasopresinei
a!. tubul contort proximal
b. porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului
c. porţiunea groasă a ansei Henle
d. tubul contort distal
e. tubul colector

41. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Filtrare reprezinta

a. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară
b. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde până în
medulara internă
c. creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active
d. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre foiţele
capsulei Bowman
e!. proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante glomerulare

42. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Celule granulare

a. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de vasopresină, în
tubul colector
b. excreţia anormală de proteine în urină
c. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale
d!. celulele care sintetizează renină
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară

43. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Nefronul juxtamedular renrezinta

a. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale
b. celulele care sintetizează renină
c. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară
d!. nefronul cu ansă Henle lungă, care începe din apropierea corticalei şi se întinde până în
medulara internă
e. creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active

44. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Clearance reprezinta

a. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde până în
medulara internă
b. creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active
c. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre foiţele
capsulei Bowman
d. proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante glomerulare
e!. volumul virtual de plasmă exprimat în ml, din care rinichiul elimină complet o anumită
substanţă în unitatea de timp

45. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Proteinurie reprezinta

a. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de vasopresină, în
tubul colector
b!. excreţia anormală de proteine în urină
c. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale
d. celulele care sintetizează renină
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară

46. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Autoreglarea circulaţiei renale

a. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de vasopresină, în
tubul colector
b. excreţia anormală de proteine în urină
c!. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale
d. celulele care sintetizează renină
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară

47. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. AMPc este

a!. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de vasopresină, în
tubul colector
b. excreţia anormală de proteine în urină
c. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale
d. celulele care sintetizează renină
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară

48. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Diureza osmotică

a. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de vasopresină, în
tubul colector
b!. creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active
c. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale
d. celulele care sintetizează renină
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară

49. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana filtrantă glomerulară

a. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de vasopresină, în
tubul colector
b!. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre foiţele
capsulei Bowman
c. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale
d. celulele care sintetizează renină
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară

50. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Sistemul contracurent

a. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de vasopresină, în
tubul colector
b. excreţia anormală de proteine în urină
c!. mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară
d. celulele care sintetizează renină
e. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale

51. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele cauze determina o creştere a pragului
renal pentru glucoza?
a!. scăderea ratei de filtrare glomerulară
b. scăderea numărului de cărăuşi pentru transportul glucozei, în tubul contort proximal
c. administrarea de medicamente care inhibă reabsorbţia glucozei
d. dieta
e. insuficienta renala cronica

52. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rata reabsorbţiei de glucoza este determinată de:
a!. cantitatea filtrată
b!. capacitatea de transport a celulelor
c. concentratia apei in urina primara
d. metabolizarea rapidă a glucozei
e. insulina

53. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe permit măsurarea cea mai
exactă a "filtratului glomerular la om?
a!. clearance-ul inulinei
b. clearance-ul PAH-lui
c. clearance-ul creatininei endogene
d. concentraţia creatininei plasmatice
e. ureea sanguină exprimată în azot

54. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Factorul major care determină reabsorbţia apei în celulele
epiteliale ale tubului contort proximal este:
a. reabsorbţia activă a glucozei
b. reabsorbţia activă a amoniacului
c!. reabsorbţia activă a Na+-lui
d. hormonul antidiuretic
e. presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare

55. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La un pacient cu diabet insipid (ca urmare a deficitului de
HAD), osmolalitatea urinii şi rata fluxului urinar au valori tipice înjur de:
a!. 50 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
b. 100 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
c. 300 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
d. 300 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
e. 1200 mOsm/kg apă; 0,5 1/24 ore

56. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia în proporţie de 65% a Na+-lui şi apei filtrate
se realizeaza la nivelul
a!. tubul contort proximal.
b. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
c. tubul contort distal
d. tubul colector
e. tubul colector cortical

57. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un
cărăuş cotransportor pentru Na+-K+-2Cl‾
a. tubul contort proximal.
b!. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
c. tubul contort distal
d. tubul colector
e. tubul colector cortical

58. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un
cărăuş cotransportor pentru Na+-Cl‾
a. tubul contort proximal.
b. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
c!. tubul contort distal (portiunea initiala)
d. tubul colector
e. tubul colector cortical

59. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este
crescută
a. tubul contort proximal.
b. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
c. tubul contort distal (portiunea initiala)
d. tubul colector
e!. tubul colector cortical

60. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna izoton
cu plasma
a!. tubul contort proximal.
b. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
c. tubul contort distal (portiunea initiala)
d. tubul colector
e. tubul colector cortical

61. !cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, unde acţionează aldosteronul
a. tubul contort proximal.
b. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
c!. tubul contort distal
d!. tubul colector
e. tubul colector cortical

62. !cm Alegeţi afirmaţiile corecte

a!. nu toţi nefronii sunt activi
b!. rata filtrării glomerulare este determinatăde forţele Starling
c. profilul presiunii de-a lungul capilarelor glomerulare nu este diferit, de cel din capilarele
comune
d. ansa lui Henle acţionează ca schimbător în contracurent
e. vasa recta acţionează ca multiplicator în contracurent

63. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină pentru că:
a!. este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25 dihidroxicolecal-
ciferol
b. participă la metabolizarea unor hormoni sterolici
c!. participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon, parathormon,
calcitonină
d!. secretă substanţe cu proprietăţi de hormoni: renina, prostaglandine, kinine
e. participă la metabolizarea catecolaminelor

64. cs Care din factorii de mai jos nu participă la eliminarea Na+-lui?

a. factorii renali hemodinamici şi fizici
b. sistemul renină-angiotensină-aldosteron
c. sistemul prostaglandinic şi kininic renal
d!. nervii renali parasimpatici
e. nervii renali simpatici

65. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Rata filtrării glomerulare creşte ca urmare a

a. vasoconstricţiei pe arteriola aferentă
b. vasodilataţiei pe arteriola aferenta
c. compresiei capsulei Bowman
d!. hipoproteinemiei
e. scăderii fluxului sanguin renal

66. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Secreţia de H+ în tubul contort proximal este asociată
primar cu:
a. excreţia ionilorde K+
b. excreţia ionilor de H+
c. reabsorbţia ionilor de Ca2+
d!. reabsorbţia ionilor de HC03‾
e. reabsorbţia ionilor de P043‾

67. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Consumul de oxigen în rinichi:

a. scade, la creşterea fluxului sanguin
b. este reglat de eritropoetina
c. rămâne constant, la creşterea fluxului sanguin
d!. reflectă direct, nivelul de Na+ transportat
e. este mai mare în medulară

68. !!!cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Diferenţa între concentraţia de Na+ şi cea a anionilor
majori este egală cu concentraţia anionilor minori din plasmă. Care din următorii ioni
contribuie la deficitul anionic (anion gap)?
a. Cl‾
b. HCO3‾
c!. fosfat
d!. sulfat
e!. lactatul

69. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia Na+ în tubul contort distal, creşte dacă are loc
o creştere a:
a!. concentraţiei de K+ plasmatic
b. volumului plasmatic
c. presiunii arteriale medii
d. debitului urinar
e. osmolalităţii plasmei

70. !cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Creşterea potasemiei produce o creştere a:

a. secreţiei de renină
b!. secreţiei de aldosteron
c. secreţiei de hormon antidiuretic
d. secreţiei de hormon natriuretic
e. producţiei de angiotensina II

!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La ce nivel are loc reabsorbţia aproape completă alaminoacizilor
din filtratul glomerular, prin transport activ?
a!. tubul contort proximal
b. ansa Henle
c. tubul contort distal
d. tubul colector
e. pelvis renal

71. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Producţia zilnică de ioni de H+ din CO2 este tamponată
iniţial de:
a. bicarbonatul de Na extracelular
b. bicarbonatul de K intraeritrocitar
c!. hemoglobina intraeritrocitară
d. proteinele plasmatice
e. fosfatul plasmatic

72. !!!cm Alegeţi afirmaţiile corecte

a!. distrugerea nucleului supraoptic determină creşterea volumului urinar şi eliminarea unei
urini foarte diluate
b!. renina determină transformarea angiotensinogenului în angiotensina
c!. corecţia renală a hiperkaliemiei se face prin secretia aldosteronului
d. cea mai mare parte a glucozei filtrată glomerular este reabsorbită în tubul contort distal
e. celulele epiteliale din tubul contort proximal nu se deosebesc de cele din tubul contort
distal; ambele sunt prevăzute apical cu numeroşi microvili

73. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:
a. dieta în potasiu creşte
b. fluxul sanguin tubular distal creşte
c. nivelul circulant al aldosteronului creşte
d!. reabsorbţia Na+ în nefronul distal scade
e. excreţia ionilor organici creşte

74. !cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este inhibată
de:
a. agenţi agonişti β-adrenergici
b. prostaglandine
c. HAD
d. aldosteron
e!. creşterea presiunii în arteriolele aferente

75. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In cazul insuficienţei renale, concentraţia plasmaticâ a

ureei (uremia) este foarte ridicată pentru că:
a. ureea se reabsoarbe în proporţie de 80-90%'
b. ureea se sintetizează în ficat în proporţie foarte mare
c. (-)ureea este secretată în cantitate scăzută în tubul contort distal
d!. rata filtrării glomerulare scade
e!. ureea este filtrată în cantitate redusă

76. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Aldosteronul:

a. acţionează asupra unor receptori membranari şi are ca mesager secund AMPc
b!. intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na+
c!. acţionează asupra unor receptori intracelulari
d!. produce efecte la nivelul tubului contort distal influenţând permeabilitatea pentru Na+
e. produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influenţând permeabilitatea pentru Na+

77. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Glomerulul reprezinta

a. reabsorbţie izotonică de Na+
b. regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă faţă de osmolalitatea plasmei
c. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
d. regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi
e!. regiunea unde se găseşte o reţea capilară numai în corticala renală

78. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Tubul contort proximal

a!. reabsorbţie izotonică de Na+
b. regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă faţă de osmolalitatea plasmei
c. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
d. regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi
e. regiunea unde se găseşte o reţea capilară numai în corticala renală

79. !cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea ascendentă a ansei Henle

a. reabsorbţie izotonică de Na+
b. regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă faţă de osmolalitatea plasmei
c!. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
d. regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi
e. regiunea unde se găseşte o reţea capilară numai în corticala renală

80. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Ductul colector

a. reabsorbţie izotonică de Na+
b!. regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă faţă de osmolalitatea plasmei
c. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
d. regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi
e. regiunea unde se găseşte o reţea capilară numai în corticala renală

81. cm Alegeţi asocierile corecte.

a. hormon antidiuretic - produce relaxarea musculaturii netede vasculare
b!. aldosteron - secreţia sa are loc în zona glomerulară a corticosuprarenalei şi este controlată
de angiotensina II
c. factor natriuretic atrial - secreţia sa este inhibata de creşterea volumului de lichid
extracelular
d. 1,25 dihidroxicolecalciferol - metabolit inactiv al vitaminei D3, format la nivel renal, sub
controlul parathormonului
e!. parathormon - determină creşterea excreţiei urinare de fosfaţi

82. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Care din următorii hormoni acţionează asupra unor
receptori bazo-laterali tubulari şi au ca mesager secund AMPc?
a!. parathormonui
b!. hormonul antidiuretic
c. aldosteronul
d. factorul natriuretic atrial
e. angiotensina II
 83. !cm Alegeţi afirmatiile corecte.
a!. cantitatea filtrată = rata filtrării glomerulare x concentraţia în plasmă
b. rata excreţiei = fluxul urinar + concentraţia substanţei în urină
c!. rata reabsorbţiei = cantitatea filtrată - rata excreţiei
d. rata secreţiei = rata excreţiei + cantitatea filtrată
e. cantitatea filtrată = rata filtrării glomerulare - concentraţia în plasmă

84. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbţiei Na+-lui în tubul
contort proximal are loc împreună cu:
a!. glucoza
b. ionul de H+
c!. aminoacizii
d. apa
e. bicarbonat

85. !!!cs Alegeţi afirmatia corecta. Contratransportul din cursul reabsorbţiei Na+-lui în tubul
contort proximal are loc împreună cu:
a. glucoza
b!. ionul de H+
c. aminoacizii
d. apa
e. bicarbonat

86. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Direcţia de deplasare izoosmotică a fluidului tubular

reabsorbit în tubul contort proximal este:
a. lumen → spaţiu intercelular → celulă tubulară → lichid interstiţial → capilare
peritubulare
b. lumen → celulă tubulară → lichid interstiţial → capilare peritubulare
c. lumen → celulă tubulară → capilare peritubulare
d!. lumen → celulă tubulară → spaţiu intercelular lateral → capilare peritubulare
e. lumen → celulă tubulară → lichid interstiţial → capilare glomerulare

87. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite în:
a!. tubul contort proximal
b. porţiunea ascendentă a ansei Henle
c. tubul contort distal şi tubul colector
d. portiunea descendenta a ansei Henle
e. colectori

88. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite în:
a. tubul contort proximal
b!. porţiunea ascendentă a ansei Henle
c. tubul contort distal şi tubul colector
d. portiunea descendenta a ansei Henle
e. colectori

89. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, în vederea reabsorbţiei, are
loc împreună cu:
a!. glucoza şi aminoacizii în tubul contort proximal
b. glucoza şi aminoacizii în tubul contort distal
c. fosfatul şi lactatul în tubul contort distal
d!. clorul în tubul contort proximal
e. clorul în tubul contort distal

90. !cs Alegeţi afirmatiile incorecte. Factorii principali care reglează excreţia urinară de K+
între 1-110% sunt următorii:
a. conţinutul de K+ din dietă
b. rata fluxului urinar
c. nivelul de aldosteron
d. echilibrul acido-bazic
e!. nivelul de HAD

91. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Factorii care cresc secreţia de K+ în tubul contort distal
a!. diureticele tiazidice şi de ansă
b. micsorarea fluxului lichidian la nivelul tubului distal
c. acidoza acuta
d!. dietă bogată în K+
e!. secreţia crescută de aldosteron

92. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Pacientul X bea 2 litri de apă distilată. In urma ingestiei,
pacientul X va prezenta
a!. o creştere a volumelor de lichid intra- şi extracelular;
b!. o scădere a osmolarităţii plasmei
c!. o suprimare a secreţiei de HAD
d. o cresterea osmolaritatii plasmei
e. o creştere a osmolarităţii urinii

93. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Y bea 2 litri de soluţie izotonică de NaCl. In urma
ingestiei, pacientul va prezenta
a!. o creştere a volumului de lichid extracelular
b. o scădere a ratei fluxului urinar
c. o creştere a osmolarităţii urinii
d!. lipsa modificărilor osmolarităţii plasmei
e. o micsorarea a osmolarităţii urinii

94. cs Alegeţi afirmatiile incorecte.

a. filtrarea glomerulară se opreşte, dacă presiunea netă efectivă de filtrare prin membrana
filtrantă este zero
b. reabsorbţia ionului de HCO3 filtrat este inhibată în principal, prin scăderea pCO2
c. menţinerea unei balanţe normale de H+ este posibilă, dacă excreţia totală zilnică de H+
este egală cu producţia zilnică şi ingestia zilnică de acizi nonvolatile
d!. dacă concentraţia plasmatică de glucoza este mai mare decât transportul maxim rata
excreţiei de glucoza scade
e. clearance-ul apei este pozitiv, dacă o persoană bea 2 litri apă distilată în 30 minute

95. cs Alegeţi afirmatiile incorecte.

a. presiunea capilară glomerulară la un adult sănătos, scade în cazul vasoconstricţiei
arteriolei aferente
b!. la nivelul glomerulului renal există pompe, care pot determina modificări importante în
compoziţia filtratului glomerular
c. transportul glucozei din fluidul tubular este dependent de Na+
d. celulele tubului contort distal conţin cantităţi mari de anhidrază carbonică, cu rol în
secreţia de H+ şi reabsorbţia de Na+, prin schimb cu secreţia H+
e. în cazul pacienţilor trataţi cu inhibitori de anhidrază carbonică se elimină mai puţin H+ şi se
reabsoarbe mai puţin HC03‾

96. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte.

a. clearance-ul renal al Na+ creşte după administrarea de aldosteron
b. la un individ sănătos între 70-80% din fluxul plasmatic renal efectiv traversează capsula
glomerulară
c!. ureea nu are transport maxim
d. raportul între cantitatea de inulină excretată pe minut şi concentraţia de inulină în plasma
arterială, în condiţii de repaus, la un subiect examinat, scade ca răspuns la scăderea presiunii
coloidosmotice a plasmei
e. dacă o substanţă are un clearance renal de 20 ori mai mare ca al inulinei, ea este numai
secretată în tubi

97. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Ureea:

a!. provine în principal din dieta proteică
b. este secretată în tubul contort distal
c. are un clearance mai mare ca al inulinei
d!. are un clearance crescut, dacă volumul de urină excretat creşte
e!. prezintă reciclaj medular

98. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză metabolică

a!. pH plasmatic ridicat
b. pH plasmatic scăzut
c. pH plasmatic apropiat de normal
d. pH plasmatic normal
e!. conţinut crescut de bicarbonat plasmatic

99. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză respiratorie

a!. pH plasmatic ridicat
b!. conţinut scăzut de bicarbonat plasmatic
c. pH plasmatic apropiat de normal
d. pH plasmatic normal
e. conţinut crescut de bicarbonat plasmatic

100. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză mixta

a!. pH plasmatic ridicat
b!. pCO2 scazut
c. pH plasmatic apropiat de normal
d. pH plasmatic normal
e!. conţinut crescut de bicarbonat plasmatic

101. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză metabolică

a. pH plasmatic foarte ridicat
b!. pH plasmatic foarte scăzut
c. pH plasmatic apropiat de normal
d!. pCO2 scazut
e!. conţinut scazut de bicarbonat plasmatic

102. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză respiratorie

a. pH plasmatic foarte ridicat
b!. pH plasmatic foarte scăzut
c. pH plasmatic apropiat de normal
d. pCO2 scazut
e!. conţinut crescut de bicarbonat plasmatic

103. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză mixta

a. pH plasmatic foarte ridicat
b!. pH plasmatic foarte scăzut
c. pCO2 scazut
d. pH plasmatic normal
e!. conţinut scazut de bicarbonat plasmatic

104. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Dacă presiunea sanguină scade la nivelul

baroreceptorilor sinocarotidieni, are loc:
a. o scădere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal
b!. o creştere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal
c!. o vasoconstricţie renală
d!. o creştere a secreţiei de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular
e. o scădere a secreţiei de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular

105. cm Alegeţi afirmatiile incorecte.

a. Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o substanţă la
nivelul rinichiului în unitatea de timp.
b. Filtrarea glomeruiarâ determină creşterea hematocritului în sângele capilarelor glomeru-lare.
c. In tubul contort proximal are loc absorbţia de glucoza şi aminoacizi, cu ajutorul unor sisteme
de transportori, caracterizate prin transport maxim.
d!. In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal.
e!. Sinteza de renină creşte la creşterea presiunii arteriale sistemice.

106. cm Alegeţi afirmatiile corecte.

a! Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o substanţă la
nivelul rinichiului în unitatea de timp.
b!. Filtrarea glomeruiarâ determină creşterea hematocritului în sângele capilarelor glomeru-lare.
c!. In tubul contort proximal are loc absorbţia de glucoza şi aminoacizi, cu ajutorul unor sisteme
de transportori, caracterizate prin transport maxim.
d. In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal.
e Sinteza de renină creşte la creşterea presiunii arteriale sistemice.

107. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care porţiune a nefronului este impermeabili
pentru apă?
a. tubul contort proximal
b. porţiunea subţire a ansei Henle
c!. porţiunea groasă a ansei Henle
d. tubul contort distal
e. tubul colector

108. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Creşterile fiziologice ale diurezei sunt determinate
de:
a. căldură
b!. frig
c. efort fizic
d!. aportul hidric crescut
e. numărul micţiunilor

109. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Care din următoarele substanţe au efect

vasoconstrictor la nivel renal?
a!. noradrenalina
b. acetilcolina
c!. angiotensina II
d. eritropoetina
e. kininele

110. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Autoreglarea circulaţiei renale se caracterizează

prin:
a. limite de reglare între 50-250 mm Hg
b!. menţine filtrarea glomerulară constantă
c!. asigură decuplarea funcţiilor renale de fluctuaţiile presiunii sistemice
d!. poate fi menţinută pe rinichiul denervat
e. nu include mecanismul miogen

111. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Funcţiile endocrine ale rinichiului se referă la
secreţia de:
a!. endoteline
b. catecolamine
c!. kinine
d. urokinază
e!. prostaglandine

112. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte. Funcţia fibrinoliticâ a rinichiului se realizează

prin:
a. eritropoetină
b. β2 - microglobulină
c. PGF2α,
d!. urokinază
e. plasmină

113. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Reabsorbţia electroliţilor Na+, CI‾, P043‾ şi
HC03‾ este:
a!. maximă în tubul contort proximal
b. minimă în ansa Henle şi maximă în tubul colector
c!. minimă în tubul contort distal şi tubul colector
d. maximă în ansa Henle
e. maximă în tubul contort distal şi în tubul colector

114. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte. Substanţa X se găseşte în urină în concentraţii

identice cu cele plasmatice; aceasta dovedeşte că:
a. substanţa X este filtrată liber de glomerul, dar nu este secretată şi nici reabsorbită de tubi
b. substanţa X difuzează pasiv afară din capilarele peritubulare, în lumenul tubular
c. substanţa X este transportată activ din lumen, în spaţiul peritubular
d. membranele tubulare sunt impermeabile la substanţa X
e!. nici una dintre afirmaţiile din afirmatiile nu este corectă
 115. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Substanţa Z este filtrată, reabsorbită şi secretată.
Care dintre aceste modificări vor duce la o excreţie renală crescută a sa?
a!. creşterea ratei filtrării glomerulare
b!. creşterea concentraţiei plasmatice a substanţei
c. cresterea reabsorbţiei tubulare a substanţei
d!. secreţia tubulară crescută a substanţei
e. cresterea clearance-lui apei

116. csAlegeţi afirmatiile incorecte. O inhibiţie completă a transportului active Na+

poate provoca o creştere a excreţiei uneia dintre urmatoarele substanţe:
a. apă
b! H+
c. clor
d. glucoza
e. aminoacizii

117. cs legeţi afirmatiile corecte. are din următoarele substanţe este secretată tubular?
a. sodiul
b! potasiul
c. glucoza
d. clorul
e. inulina

118. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Substanţele organice cu valoare nutritivă sunt

reabsorbite în:
a!. tubul contort proximal
b. ansa Henle
c. tubul contort distal
d. toate porţiunile tubului urinifer, dependent de tipul substanţei
e. colectorii corticali

119. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. La un pacient cu diabet zaharat, poliuria este
determinată de: '
a. scăderea secreţiei hipotalamice de HAD
b. scăderea capacităţii hipofizei posterioare de a depozita HAD-ul
c. scăderea reabsorbţiei tubulare de Na+
d! creşterea cantităţii de substanţe osmotic active din filtratul glomerular, substanţe care nu
mai pot fi reabsorbite tubular
e. imposibilitatea concentrării plasmei datorită deficitului de HAD

120. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. Dacă o substanţa are un clearance plasmatic mai
mic decât al inulinei, această substanţă suferă la nivel renal:
a. numai filtrare
b. numai secreţie tubulară
c. numai reabsorbţie tubulară
d. filtrare şi secreţie tubulară
e!. filtrare şi reabsorbţie tubulară

121. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate

observa în:
a!. vasoconstricţie pe arteriola aferentă
b!. vasoconstricţie pe arteriola eferentă
c!. creşterea presiunii în capsula Bowman
d. cresterea usoara a presiunii arteriale
e. vasodilataţie pe arteriola aferentă

122. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Scăderea secreţiei de aldosteron poate determina: ,

a!. scăderea reabsorbţiei tubulare a Na+
b. creşterea reabsorbţiei tubulare a Na+
c. creşterea filtrării de Na+ la nivel glomerular
d. scăderea filtrării de Na+ la nivel glomerular
e. nu influenteaza reabsorbtia si filtrarea de Na+

123. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul
nefronului are loc pentru următoarele substanţe, cu excepţia:
a!. ureei
b. glucozei
c. sodiului
d. bicarbonatului
e. potasiului

124. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului unde concentraţia
Na+-lui din ultrafiltrat este maximă?
a. capsula Bowman
b. tubul contort proximal
c. ramura descendentă a ansei Henle
d!. virful ansei Henle
e. ramura ascendentă a ansei Henle

125. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului în care debitul
ultrafiltratului este maxim?
a!. capsula Bowman
b. tubul contort proximal
c. ansa Henle
d. tubul contort distal
e. tubul colector

126. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
glomerular (180 1/24 ore) se elimină în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I.
Precizaţi la ce nivel al nefronului are loc reabsorbţia maximă a apei
a!. tubul contort proximal
b. ansa Henle porţiunea ascendentă
c. ansa Henle porţiunea descendentă
d. tubul contort distal
e. tubul colector

127. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
glomerular (180 1/24 ore) se elimină în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I.
Precizaţi la ce nivel al nefronului are loc reabsorbţia apei în prezenţa HAD
a. tubul contort proximal
b. ansa Henle porţiunea ascendentă
c. ansa Henle porţiunea descendentă
d!. tubul contort distal
e!. tubul colector
 128. csAlegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
glomerular (180 1/24 ore) se elimină în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I.
Precizaţi la ce nivel al nefronului unde nu se reabsoarbe apa
a. tubul contort proximal
b!. ansa Henle porţiunea ascendentă
c. ansa Henle porţiunea descendentă
d. tubul contort distal
e. tubul colector

129. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a
urinii tubulare la aceeaşi presiune osmotică cu cea a urinii finale?
a. tubul contort proximal
b. porţiunea descendenta a ansei lui Henle
c!. virful ansei Henle
d. porţiunea ascendentă a ansei lui Henle
e. tubul contort distal

130. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari
de apă şi electroliţi prin urină, se întâlneşte în:
a. diabetul insipid
b!. după administrarea de medicamente diuretice
c!. diabetul zaharat
d. după ingestia de alcool
e!. când în urina tubulară sunt substanţe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree,
glucoza,

131. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Clearance-ul este definit ca:

a. mg substanţă care este epurată din plasmă/l min
b. mg substanţă care se elimină prin urină/l min
c. mg substanţă care este fiitrată/lmin
d!. ml plasmă care este epurată de o substanţă/ml min
e. ml plasma care este epurata de o substanta/ml ora

132. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Diureza apoasă survine în cazul:

a. diabetului zaharat
b. secreţiei crescute de ADH
c!. sistării secreţiei de ADH
d!. diabetului insipid
e!. ingerării unor cantităţi mari de lichide hipotone

133. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Secreţia de HAD este influenţată direct de:
a. osmolaritatea urinii
b!. osmolaritatea plasmei
c. sistemul renină-angiotensină
d. ACTH
e. toţi factorii enumeraţi

134. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Filtrarea glomerulară nu depinde de:

a. permeabilitatea membranei filtrante glomeralare
b. suprafaţa de filtrare
c. presiunea efectivă de filtrare
d!. transportul maxim tubular
e!. schimburile în contracurent din vasele recta

135. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de concentrare

şi diluare a urinii?
a!. sistemul de multiplicare în contracurent din ansa Henle
b. autoreglarea circulaţiei renale
c. compoziţia urinii primare
d!. schimburile în contracurent din vasele drepte (vasa recta)
e!. homonul ADH

136. !cm Alegeţi afirmatiile corecte. După ingerarea unei cantităţi foarte mari de apă,
volumul urinii finale creşte. Ce parametri ai funcţiei renale se modifică?
a. filtrarea glomerulară
b. reabsorbţia tubulară de Na+
c!. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului colector
d. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort proximal
e!. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal

137. !cm Alegeţi afirmatiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în

menţinerea echilibrului acido-bazie?
a. filtrarea glomerulară
b!. secreţia tubulară a ionului de H+
c!. reabsorbţia aproape în totalitate a ionului bicarbonic
d. concentraţia urinii prin contracurentu! multiplicator
e!. acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat monosodic

138. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Rinichii intervin în menţinerea constantă a

homeostaziei prin următoarele funcţii:
a. eliminarea de proteine
b!. eliminarea de substanţe inutile şi toxice
c!. menţinerea echilibrului acido-bazic
d. autoreglarea circulaţiei renale
e!. menţinerea echilibrului osmotic
Analizatorii. Activitatea nervoasa superioara.

1.csModificarea potentialului de membrana al receptorului la actiunea stimulului senzorial se

numeste: G-310
A.potential de actiune;
B.potential postsinaptic de excitatie;
C.potential vestigial;
D[x].potential de receptor;
E.potential postsinaptic de inhibitie;

2.csAlegeti modul corespunzator de excitatie a receptorilor senzoriali mecanici: G – 310, 311

A.efectele radiatiei electromagnetice;
B[x].deformarea mecanica a receptorului;
C.modificarea temperaturii membranei receptorilor;
D.aplicarea unei substante chimice pe membrana receptorului;
E.actiunea undelor sonore;
3.csCare substanta din cele enumerate este cea mai dureroasa: G -325
A.serotinina;
B.acetilcolina;
C[x].bradichinina;
D.histamina;
E.ioni de potasiu;

4.cs Selectati afirmatiile corecte cu referire la sistemul opioid al creerului: G - 327

A.este calea de transmitere a durerii viscerale;
B[x].face parte din sistemul de analgezie a creierului;
C.percepe durerea acuta;
D.asigura aparitia durerii reflectate;
E.percepe durerea fantom;

5.cmSemnalul gustativ se transmite catre sistemul nervos central prin urmatorii nervi cranieni
:G-363, H-978
A.nervul trigemen;
B[x].nervul facial;
C[x].nervul vag;
D[x]. nervul glosofaringian;
E.nervul hipoglos;

6.csCare suprafata a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refractie: B-461,
H - 973
A[x].suprafata anterioara a corneei;
B.suprafata posterioara a corneei;
C.suprafata anterioara a cristalinului;
D.suprafata posterioara a cristalinului;
E.corpul vitros;

7.csControlul autonom al acomodatiei ochiului este asigurat de: G-333

A.sistemul nervos simpatic;
B.sistemul nervos somatic;
C[x].sistemul nervos parasimpatic;
D.mecanisme hormonale;
E.sistemul limbic;

8.cs Selectati afirmatiile corecte: G-333

A. presbiopia apare in rezultatul alungirii globului ocular;
B[x]. presbiopia apare in rezultatul scaderii elasticitatii cristalinului;
C. presbiopia apare in rezultatul cresterii tensiunii intraoculare;
D. presbiopia apare in rezultatul dereglarii inervatiei muschiului ciliar;
E. presbiopia apare in rezultatul opacifierii cristalinului;

9.cs Selectati afirmatiile corecte: G-335

A. cataracta se manifesta prin cresterea presiunii intraoculare;
B. cataracta se manifesta prin modificarea curburii corneei;
C. cataracta se manifesta prin alungirea globului ocular;
D. cataracta se manifesta prin dereglarea inervatiei m.ciliar;
E[x]. cataracta se manifesta prin opacifierea cristalinului;
10.csPentru determinarea acuitatii vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la
distanta de: G-336
A.20m;
B.8m;
C.15m;
D[x].5m;
E.2m;

11.cs Selectati afirmatiile corecte: G-334

A. corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile concave;
B. corectia astigmatismului poate fi efectuata prin indepartarea chirurgicala a cristalinului;
C[x]. corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile cilindrice;
D. corectia astigmatismului poate fi efectuata folosind preparate farmacologice;
E. corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile convexe;

12.csCe structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase: G-337

A.muschii ciliari;
B.cristalinul;
C.retina;
D.irisul;
E[x].procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar;

13.csCum se modifica punctul remotum al vederii clare in miopie:G-334

A.se indeparteaza;
B[x].se apropie;
C.nu se modifica;
D.se suprapune cu punctul proxim al vederii clare:
E.A si D corecte;

14.csCum se modifica punctul proxim al vederii clare in presbiopie: G-333

A.nu se modifica;
B[x].se indeparteaza;
C.se apropie;
D.se suprapune cu punctul remotum al vederii clare:
E.C si D corecte;

15.csSubstanta chimica fotoreceptoare din bastonase se numeste: G-340

A.melanina;
B.iodopsina;
C[x].rodopsina;
D.fotopsina;
E.bilirubina;

16.csCare este cauza hemeralopiei(orbire nocturna): G-341

A.insuficienta enzimei retinal -izomeraza;
B.opacifierea cristalinului;
C.dereglarea vascularizarii retinei;
D.lipsa pigmentului melanina;
E[x].insuficienta severa de vitamina A;

17.csSistemul nervos interpreteaza diferite senzatii de culoare in dependenta de: G-343,

344
A.cantitatea pigmentului melanina;
B.viteza de scindare a rodopsinei;
C[x].proportiile stimularii celor trei tipuri de conuri;
D.intensitatea fluxului de lumina;
E.cantitatea rodopsinei;

18.csCare este cauza defectelor vederii color: G-344

A.insuficienta rodopsinei;
B.lipsa bastonaselor;
C[x].lipsa diferitor tipuri de conuri;
D.insuficienta de melanina;
E.scaderea elasticitatii cristalinului;

19.cs Selectati afirmatiile corecte: G-346

A.celule orizontale nu fac parte din celulele retinei;
B[x].celule ciliate externe nu fac parte din celulele retinei;
C.celule amacrine nu fac parte din celulele retinei;
D.celule bipolare nu fac parte din celulele retinei;
E.celule ganglionare nu fac parte din celulele retinei;

20.csDisparitia perceptiei vizuale in diferite arii a cimpului vizual poarta denumirea de:
H-958, C
A.presbiopie;
B.acromazie;
C.astigmatism;
D.miopie;
E[x].hemianopsie;

21.csHemianopsia bitemporala apare cind semnalele senzitive nu se transmit: H-958,

C
A.prin nervul optic drept;
B.prin nervul optic sting;
C[x].prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
D.prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
E.prin nervul vag;

22.csHemianopsia binazala apare cind semnalele senzitive vizuale nu se transmit:

H-958, C
A.prin nervul optic stang;
B.prin nervul optic drept;
C.prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
D[x].prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
E.prin nervul vag;

23.csCe numim anizocorie: B-466

A.Anomalie a refractiei ochiului;
B.dereglarea vederii cromatice;
C.cresterea presiunii intraoculare;
D[x].diametrul diferit al pupilelor;
E.dereglarea acomodarii;

24.csCare din elementele enumerate nu fac parte din urechea medie: G-356, H-945
A[x].membrana vestibulara;
B.ciocanul;
C.scarita;
D.nicovala;
E.muschiul tensor al timpanului;

25.csCare este mecanismul de protejare a analizatorului auditiv de zgomotele nocive:

G-356, H-945
A.relaxarea muschiului tensor al timpanului si slabirea membranei timpanice;
B.inhibitia celulelor cu cili;
C.relaxarea muschiului scaritei;
D.extinderea reflexa a membranei bazilare;
E[x].contractia reflexa a muschiului stapedius si tensor al timpanului;

26.csCum se modifica sensibilitatea auzului cind se inlatura timpanul si sistemul oscilator: G-

356, H-936
A.nu se modifica;
B.se deregleaza transmiterea sunetelor pe cale osoasa;
C.apare surditatea totala;
D[x].scade esential;
E.creste esential;

27.csCe numim helicotrema: G-358

A.membrana pe care se gasesc receptorii auditivi;
B[x].orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea vestibulara;
C.orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea medie;
D.orificiul ce uneste rampa medie cu cea vestibulara;
E.membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie;

28.csCare segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunete cu
frecuenta inalta: G-358, 359
A[x].segmentul de la baza cohleei;
B.segmentul mediu;
C.segmentul distal;
D.segmentul distal si mediu;
E.toate trei segmente vibreaza cu amplitudine egala;

29.csO persoana tinara poate sa auda sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de
frecventa:
G-360, H-943
A.5000-8000 Hz;
B.500-3000 Hz;
C.200-5000 Hz;
D.500-10000 Hz;
E[x].20-20000 Hz;

30.csCare din ariile enumerate nu se incadreaza in clasificarea ariilor de asociatie: B-541-

543
A.aria limbica;
B.aria Wernicke;
C[x].aria somatosenzitiva;
D.aria prefrontala;
E.aria lui Broca;

31.csCare este functia de baza a ariei Broca: G-382

A.analiza senzatiilor auditive;
B.controleaza miscarile voluntare ale corpului;
C.este responsabila de emotii si motivatii;
D[x].este responsabil de formarea cuvintelor;
E.analiza senzatiilor vizuale;

32.csLezarea caror arii corticale provoaca aparitia afaziei motorie:G-382, 397, 399 H-1014
A[x].aria Broca;
B.aria limbica de asociatie;
C.aria Wernicke;
D.aria vizuala secundara;
E.aria prefrontala de asociatie;

33.csCare este functia majora a ariei Wernicke: G-396, 397, 399

A.analiza informatiei vizuale;
B.analiza informatiei auditive;
C.formarea cuvintelor;
D[x].intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale;
E.e responsabila de compartament;

34.csPrin ce se caracterizeaza afazia auditiva: G-396, 397, 399

A.incapacitatea de a vorbi;
B.surditate;
C[x].incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
D.afectarea receptorilor auditivi;
E.incapacitatea analizei incapacitatea analizei informatiei auditive;

35.csCare structuri ale creierului sint responsabile de trecerea informatiei din memoria de scurta
durata
in memoria de lunga durata: G-402
A.nucleul supraoptic al hipotalamusului;
B.hipofiza;
C.cerebelul;
D.ganglionii bazali;
E[x].hipocampul;

36.csCe dereglari survin la exterparea hipocampului: G-402

A.tremor intentionat;
B.dereglarea perceperii culorilor;
C.dizartrie;
D[x].amnezie anterograda;
E.amnezie retrograda;

37.csCirculatia repititiva a semnalelor printr-un traseu neuronal (circuit reverberant) este un

mecanism al memoriei: G-401
A.tertiare;
B.de lunga durata;
C.senzoriale;
D[x].de scurta durata;
E.A si B corecte;

38.csModificari structurale la nivelul sinapselor survin in timpul dezvoltarii memoriei: G-402

A.senzoriale;
B.de scurta durata;
C.tertiare;
D.de lunga durata;
E[x].C si D corecte;

39.csAmnezia retrograda se caracterizeaza prin: G-402

A.incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
B.incapacitatea de a intelege cuvintele scrise;
C[x].incapacitatea de a evoca amintiri din memoria de lunga durata;
D.incapacitatea de a stoca informatii sub forma memoriei de lunga durata;
E.A si B corecte;

40.csCare trasaturi nu sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente): G-410
A.micsorarea tonosului muscular;
B.scaderea metabolismului bazal;
C.scaderea presiunii sangvine;
D[x].miscari rapide a globilor oculari;
E.scaderea frecventei cardiace;

41.csCare trasaturi nu sunt caracteristice pentru faza REM al somnului: G-410

A.visele;
B.frecventa cardiaca neregulata;
C.miscari rapide ale globilor oculari;
D[x].metabolismul total al creierului scade;
E.miscari musculare neregulate;

42.csCare din substantele descrise este considerata neurotransmitatorul major implicat in

producerea somnului lent: G-410
A.noradrenalina;
B.acetilcolina;
C.glicina;
D.dopamina;
E[x].serotonina;

43.csEnumerati tipurile fundamentale de receptori senzoriali : G-310

A.mecanoreceptori;
B.termoreceptori;
C.nociceptori;
D chemoreceptori;
E[x].toate raspunsurile corecte;

44.cmCare sunt caile ce transmit informatiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale
corpului:G-310
A.tractul rubrospinal;
B[x].sistemul lemniscal dorsal;
C.tractul piramidal;
D. tractul reticulospinal;
E[x].sistemul antero-lateral;
45.cmCe tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul antero-lateral: G-322, 323
A.durere;
B[x].senzatii de vibratie;
C[x].senzatii de pozitie;
D.senzatii termice;
E.senzatii sexuale;

46.cmCe tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul lemniscal dorsal: G-322, 323
A[x].senzatii de gidilit;
B.senzatii vibratorii;
C[x].senzatii de durere;
D.senzatii de pozitie;
E[x].senzatii termice;

47.cmEnumerati principalele tipuri de receptori de durere: G-324

A[x].mecanici;
B.electromagnetici;
C[x].chimici;
D[x].termici;
E.tactil;

48.cmCe structuri a SNC nu participa in perceptia durerii: H-1105

A.formatiunea reticulara;
B[x].cerebelul;
C.talamusul;
D.cortexul cerebral;
E[x].nucleii vestibulari;

49.cmPrincipalele substante neuromediatoare a sistemului de analgezie al creierului sint:

G-327
A.bradikinina;
B[x].enkefalina;
C[x].serotonina;
D.histamina;
E[x].beta-endorfina;

50.cmSensibilitatea termica este asigurata de urmatoarele tipuri de receptori: G-324

A.chimici;
B[x].receptori pentru frig;
C[x].receptori pentru durere;
D[x].receptori pentru cald;
E.receptori mecanici;

51.cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru receptorii gustativi: G-362, H- 975-

977
A[x].sunt receptori secundari;
B[x].provin din celule epiteliale;
C.sunt receptori primari;
D[x].contin microvili;
E. receptioneaza senzatia olfactiva;
52.cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru celulele olfactive: G-363, 364 H- 989,
985
A.sunt receptori secundari;
B[x].provin din SNC;
C[x].sunt receptori primari;
D.nu se adapteaza;
E[x].contin cili;

53.cm Alegeti caracteristicile substantelor care determina mirosul: H-988-990

A[x].formeaza complexe cu proteinele de legare a membranei celulei;
B.provoaca hiperpolarizarea membranei biologice;
C[x].sunt substante volatile;
D[x].sunt hidrosolubile;
E. toate raspunsurile corecte;

54.cm Alegeti caracteristicile imaginii unui obiect de pe retina: G-332

A. este virtuala;
B[x]. este micsorata;
C[x]. este marita;
D[x]. este inversata;
E. este reala;

55.cmCind muschiul ciliar ocular este complect relaxat: G-332, 333

A[x].ligamentele capsulei cristalinului se tensioneaza;
B.ligamentele capsulei cristalinului se relaxeaza;
C.puterea de refractie a cristalinului creste;
D[x].puterea de refractie a cristalinului scade;
E[x].cristalinul se aplatizeaza;

56.cmNumiti erorile de refractie ale ochiului: G-333, 334

A[x].miopia;
B.prezbiopia;
C.glaucomul;
D[x].hipermetropia;
E[x].astigmatismul;

57.cmAlegeti raspunsurile ce caracterizeaza miopia: G-334

A[x].imaginea obiectului indepartat se focalizeaza in fata retinei;
B.globul ocular este mai scurt;
C[x].poate fi corectata cu lentile concave;
D.poate fi erectata cu lentile convexe;
E[x].globul ocular este mai lung;

58.cmAlegeti raspunsurile ce caracterizeaza hipermetropia: G-334

A.globul ocular este mai lung;
B[x].globul ocular este mai scurt;
C[x].poate fi corectata cu lentile convexe;
D.scade elasticitatea cristalinului;
E[x].imaginea obiectului indepartat se localizeaza in spatele retinei;

59.cmAstigmatismul este determinat de: G-334

A.alungirea globului ocular;
B.cresterea presiunii intraoculare;
C[x].forma alungita a corneei;
D[x].forma alungita a cristalinului;
E.opacifierea cristalinului;

60.cmLichidul intraocular cuprinde: G-337

A.cristalinul;
B[x].umoarea apoasa;
C.corneea;
D[x].umoarea vitroasa;
E.corpul ciliar ;

61.cm Alegeti produsii finali de scindare ai rodopsinei: G-341

A.metarodopsina I;
B.batorodopsina+
4
C[x].scotopsina;
D[x].trans retinal;
E.metarodopsina II;

62.cmAlegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza potentialul receptor al bastonaselor:

G-341, 342
A.reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului;
B[x].este determinat de scaderea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
C.este determinat de cresterea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
D[x].reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului;
E[x].durata 1 - 1,5 sec;

63.cm Alegeti manifestarile electroencefalografice ale somnului rapid (REM): G-343,

H-1073
A.predomina undele alfa;
B.predomina undele delta;
C[x].predomina undele beta;
D[x].are loc desincronizarea ritmului;
E.are loc sincronizarea ritmului;

64.cm Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul corpului geniculat lateral: G-349,
345 H- 955
A[x].retransmite informatia de la tractul optic la cortexul vizual;
B.retransmite informatia senzitiva de la receptorii auditivi la cortexul auditiv;
C[x].functia de filtrare a semnalelor ce pleaca spre cortexul vizual;
D.este centrul superior de perceptie a durerii;
E.retransmite informatia senzitiva de la receptorii termici;

65.cm Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul maculelor din aparatul vestibular:
G-375, 376, 377
A[x].detecteaza orientarea capului fata de forta gravitationala;
B.detecteaza orientarea capului fata de corp;
C[x].detecteaza acceleratia lineara a corpului ;
D[x].participa la mentinerea echilibrului static;
E.determina perceperea senzatiei de incetinire a miscarii de rotatie;
66.cmCind se stimuleaza receptorii maculei din aparatul vestibular?: G-376, 377
A.la o rotatie brusca a capului;
B[x].la modificarea pozitiei corpului fata de forta gravitationala;
C[x].la o miscare liniara accelerata a corpului;
D.la o modificare a directiei deplasarii liniare a corpului cu mentinerea vitezei constante;
E[x].la o micsorare brusca a vitezei deplasarii liniare a corpului;

67.cm Alegeti afirmatiile corecte referitoare la rolul receptorilor din canalele semicirculare:
G-377
A[x].detecteaza debutul si incetarea miscarii de rotatie;
B.participa la reglarea echilibrului static;
C.participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei liniare;
D.participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei unghiulare constante;
E[x].preintimpina pierderea echilibrului in cazul schimbarii bruste a directiei deplasarii corpului;

68.cmNumiti cele mai importante arii de asociaţie ale cortexului: G-396

A[x].aria parieto-occipito-temporala;
B[x].aria prefrontala;
C.aria auditiva secundara;
D.aria somatica secundara;
E[x].aria limbica;

69.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza afazia Wernicke: G-397, 398,

399, B-613
A.incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
B.incapacitatea de a intelege cuvintele scrise;
C[x].incapacitatea de a interpreta gandul exprimat de cuvintele rostite;
D[x].dementa totala;
E.incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise;

70.cmCare sunt principalele unde electrice cerebrale in stare de veghe: G-411, H-1228
A.gama;
B[x].alfa;
C[x].beta;
D.delta;
E.teta;

71.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale alfa:

A.frecventa 20-30 Hz;
B.se inregistreaza in timpul somnului;
C[x].se inregistreaza in starea de veghe in repaus;
D[x].frecventa 8-13 HZ;
E.apar in incordare nervoasa;

72.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale beta:

G-411, 412 H-1228,
A[x].frecventa mai mare de 14Hz;
B.frecventa mai mica de 14Hz;
C[x].apar in timpul stimularii sistemului nervos central;
D[x].apar in somnul paradoxal;
E.apar in stare de veghe in repaus;
73.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale delta:
G-412,
A.frecventa 8-13 HZ;
B[x].frecventa mai mica de 3Hz;
C.apar in starea de veghe in repaus;
D[x].apar in somnul foarte profund;
E[x].apar in boli cerebrale grave;

74.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale teta:

G-412, H-1
A.frecventa 1-3 Hz;
B[x].frecventa 4-7 Hz;
C[x].voltajul mai mare ca la undele alfa;
D[x].apar in stresul emotional si somnul ortodoxal;
E.apar in somnul paradoxal;

75.cmNumiti principalele trasaturi ale reflexului conditionat: H-1118, 1117 B-578,

579
A.este innascut;
B[x].este dobandit;
C[x].se elaboreaza pe baza reflexului neconditionat;
D[x].poate fi elaborat la diferiti stimuli;
E.se elaboreaza fara participarea cortexului;

76.cm Numiti conditiile ce se iau in consideratie la elaborarea reflexelor conditionate:

H-1117, 1118 B-578
A.excitantul conditionat urmeaza dupa excitantul neconditionat;
B[x].importanta fiziologica a excitantul conditionat e mai mica decat a celui neconditionat;
C[x].starea de veghe a organismului;
D[x].lipsa afectiunilor grave ale scoartei;
E. importante fisiológica a excitantului conditionat este mai mare decit a celui neconditionat;

77.cm Indicati structurile cerebrale responsabile de aparitia motivatiilor si emotiilor: G-406,

407
A.cerebelul;
B[x].hipotalamusul;
C.nucleul rosu;
D[x].sistemul limbic;
E[x].formatiunea reticulara;

78.cm Selectati conditiile in care poate aparea procesul de desincronizare a undelor electrice ale
cortexului:
A[x].in timpul stimularii sistemului nervos central ce se afla in stare de repaus;
B[x].trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
C.trecerea de la somnul paradoxal la cel ortodoxal;
D.la trecerea sistemului nervos de la activitate psihica la stare de repaus;
E.in stare de narcoza;

79.cs Selectati afirmatiile ce caracterizeaza memoria: H-1110

A.capacitatea creierului de a receptiona informatia;
B.capacitatea creierului de conservare a informatiei;
C.capacitatea creierului de recunoastere a informatiei;
D.capacitatea creierului de evocare a informatiei;
E[x]. toate raspunsurile corecte;

80.cm Selectati starile in care are loc procesul de sincronizare a ritmului EEG: B-
536,537 H-1130, 1080,
A.la excitarea SNC;
B[x].la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
C[x].la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
D[x].la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;
E. la tercerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;

81.csIndicati celule retinei ce transmit semnalele vizuale electrotonic: G-345, 346

A.conurile si bastonasele;
B.celulele bipolare;
C.celulele orizontale;
D.celulele amacrine;
E[x].toate raspunsurile corecte;

82.csCare segment al membranei bazilare oscileaza cu cea mai mare amplitudine la sunetele cu
frecventa joasa: G-358, 357, 359
A.segmentul la baza cohleei;
B.segmentul mediu;
C[x].segmentul distal;
D.membrana bazilara in intregime;
E.A si B corecte;

83.cm Selectati afirmatiile corecte privind rolul trompei lui Eustachio: H-936, C
A[x].asigura vibratia perfecta a timpanului;
B[x].egaleaza presiunea atmosferica pe cele doua fete ale timpanului;
C.micsoreaza gradul de vibratie al timpanului;
D.mareste gradul de vibratie al timpanului;
E.nu influenteaza asupra gradului de oscilatie a timpanului;

84.cm Selectati afirmatiile corecte privind receptorii auditivi : G-359 H-947, 946
A.sunt receptori cu sensibilitate primara;
B[x].sunt receptori cu sensibilitate secundara;
C.potentialul generator apare in celulele senzitive;
D[x].potentialul generator apare in terminatiunile nervului auditiv;
E.potentialul receptor apare in terminatiunile nervului auditiv;

85.cm Selectati afirmatiile corecte privind adaptarea sensibilitatii acustice la diferite ambiante
sonore: G-356,352, 359,
A.in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea se va reduce;
B[x].in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va
scadea;
C[x].in conditii de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste;
D.in conditii de zgomot sensibilitatea va creste;
E.pragul de excitatie va ramine acelasi;

86.cm La ce temperatura excitarea termoreceptorilor incepe sa provoace senzatia de durere:

H-911
A[x].la temperatura, la care tesuturile incep sa fie alterate de caldura;
B[x].peste 45 C;
C.la 30 C;
D.la 5 C;
E.toate raspunsurile corecte;

87.cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza mioza: G-354, B-466

A[x].reflex fotomotor la excesul de lumina si la vederea de aproape;
B.dilatarea pupilei;
C[x].ingustarea pupilei;
D[x].contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic;
E.contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic;

88.cmAlegeti raspunsurile caracteristice midriazei: G-354

A[x].marirea diametrului pupilei;
B.micsorarea diametrului pupilei;
C[x].contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic si adrenalina.;
D.contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic;
E[x].se produce la intuneric;

89.cmIndicati localizarea centrelor corticali: G-380, 381, 382, 395, 396, 397, 398
A.girusul postcentral- centrul vizual;
B[x].girusul postcentral - centrul sensorial somatic;
C[x].girusul occipital - centrul vizual;
D.girusul frontal - centrul auditiv;
E[x].girusul temporal - centrul auditiv;

90.cmSelectati caracteristicile regiunii foveale ale retinei: G-338, 339

A[x].are un diametru de 0,4 mm;
B[x].este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5
microni;
C[x].vasele de singe, celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera
conurile;
D[x].fiecare con face sinapsa cu celula bipolara;
E.este pata oarba;

91.cs Selectati caracteristicile fiziologice ale somnului lent (non-REM): H-1070, 1071, 1072,
B-604, 605
A.predominarea proceselor anabolice;
B.scaderea tonusului muscular;
C.scaderea tonusului simpatic;
D.scaderea activitatii cardiace si presiunii sangvine;
E[x].toate raspunsurile corecte;

92.cmSelectati manifestarile electroencefalografice ale somnului lent (non-REM):

H-1073, 1074
A.predomina undele beta;
B. predomina undele alfa;
C[x]. predomina undele delta;
D[x].are loc sincronizarea ritmului;
E. are loc desincronizarea ritmului;
93.csSelectati caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (REM): G-410 H-
1070-1074
A.pragul de trezire este ridicat;
B.miscari rapide a globilor oculari;
C.creste metabolismul total al creierului;
D.predomina undele beta;
E[x].toate raspunsurile corecte;

94.cm Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza endolimfa : H-940

A.se afla in scala vestibulara;
B.este localizata in scala timpanica;
C[x].este secretata de stria vestibularis;
D[x].este localizata in scala medie;
E.are compozitie similara cu a lichidelor extracelulare;

95.cm Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza surditatea de transmisie:

G-361 H-948
A.apare la lezarea nucleului cohlear;
B.apare la lezarea cortexului primar;
C[x].apare in traumatisme ale timpanului;
D.apare in intoxicatii cu monoxid de carbon;
E[x].apare in flamatii ale urechii medii;

96.cs Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza cohleea: G-356, 357,

354
A[x]. contine mecanoreceptori, pentru detectarea vibratiilor sonore;
B.contine rampa timpanica si rampa vestibulara, care contin perilimfa bogata in ioni de K+;
C[x].contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria
acelulara;
D.contine membrana bazilara, care vibreaza cu frecventa variabila, in functie de miscarile cililor
celulelor receptoare;
E.prezinta sensibilitate maxima la sunete cu frecventa peste 20000 herti;

97.csCare din următoarele senzaţii sunt produse de neuroni care nu au releu talamic şi nu
proiectează în neocortex? G-364, 365 H-986, 987
A.tactil;
B.acceleraţie;
C.gust;
D[x].miros;
E.proprioceptive;

98.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza umoarea apoasă: G-337

A.este permanent format la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/min);
B.este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele
extraoculare;
C.circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera anterioară a
ochiului;
D.contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20
mm Hg;
E[x].toate răspunsurile sunt corecte;
99.cmCe particularităţi prezintă potenţialul receptor, produs prin excitarea bastonaşelor? G-341,
342
A.este un potenţial de depolarizare;
B[x].este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a
membranei;
C[x].descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na+, la nivelul membranei segmentare
externe, datorită unei cascade de excitaţie;
D[x].durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii
luminoase;
E.nici un raspuns corect;

100.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza mugurii gustativi: H-976,

977
A.prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi;
B.reprezintă receptorii gustativi;
C.sunt foarte sensibili şi la stimuli de contact, temperatură, durere;
D.prezintă o mare adaptabilitate;
E[x].toate raspunsurile corecte;

101.cm Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza corpusculii Pacini: G-311,

312
A. sunt termoreceptori;
B. sunt algoreceptori;
C[x]. sunt mecanoreceptori;
D[x]. sunt receptori cu adaptare rapidă;
E. sunt receptori cu adaptare lentă;

102.csCare din următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor nervoase libere?
C
A.senzatii tactile;
B.senzatii de durere;
C.senzaţii termice;
D.senzaţia de gâdilat;
E[x].senzatia de gust;

103.csVitamina A este un precursor pentru sinteza: G-341

A[x].retinenului 1;
B.scotopsinei;
C.pigmenţilor irisului;
D.melatoninei;
E.colesterolului;

104.csIntensitatea sunetelor se măsoară: G-360

A.în daltoni;
B.în volti;
C.în pascali;
D[x].în decibeli;
E.în amperi;

105.csCare din următoarele afirmaţii este incorectă? G-358, 359, 360

A.sunetul este produs de vibraţii ale aerului, care formează unde sonore;
B[x].intensitatea undei sonore este determinată de frecvenţe;
C.timbrul undei sonore este determinat de vibraţiile armonice supraadăugate;
D.scăriţa se sprijină cu talpa pe fereastra ovală;
E.calea auditiva nu trece prin talamus;

106.csUn nucleu din bulb, care primeşte fibre aferente primare de la cohlee este: G-360
A[x].nucleul cohlear dorsal;
B.ganglionul spiral;
C.corpul trapezoidal;
D.coliculul cvadrigemen inferior;
E.corpul restiform;

107.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza celulele receptoare senzoriale cohleare:

G-358, 359
A.sunt celule cilindrice înalte, asemănătoare cu celulele ciliate vestibulare de tipul II;
B.nu au kinocil;
C.au stereocili prinşi în membrana tectoria;
D.sunt scăldaţi de endolimfă;
E[x].toate raspunsurile corecte;

108.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza tonurile de înaltă frecvenţă, in

concordanţă cu teoria localizării (tonotopie): G-358, 359
A.stimulează selectiv numai celulele ciliate externe;
B.fac ca membrana bazilară să vibreze uniform, ca un microfon;
C.stimulează câţiva neuroni din nucleul cohlear şi cea mai mare parte a neuronilor din coliculul
cvadrigemen inferior;
D[x].produc deplasarea maximă a membranei bazilare la baza cohleei;
E.nici un raspuns corect;

109.csCare din următoarele structuri nu aparţine de cohlee? G-356, 357

A.rampa vestibulară;
B.rampa medie;
C.rampa timpanică;
D[x].utricula;
E.membrana bazilară;

110.csCe ion se găseşte în concentraţii mai ridicate în perilimfă, comparativ cu endolimfa?

H-938, 940
A.K+;
B[x].Na+;
C.Cl-;
D.Ca2+;
E.nici unul;

111.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza potenţialul microfonic: H-938,

939
A. este produs la stimularea electrică a celulelor ciliate;
B. este produs la stimularea chimică a celuleleor ciliate;
C[x]. este produs la stimularea mecanică a celuleleor ciliate;
D. este produs la stimularea nervoasă a celuleleor ciliate;
E.nici un raspuns corect;
112.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza canalele semicirculare: H-938,
939
A[x]. sunt esenţiale în detectarea accelaratiei angulare;
B. sunt esenţiale în detectarea sunetelor;
C. sunt esenţiale în menţinerea refelxelor auditive;
D. sunt esenţiale în fixarea obiectelor în spaţiu;
E.nici un raspuns corect;

113.csSurditatea unilaterală este produsă prin distrugerea unilaterală a: G-360

A.cortexului auditiv;
B.nucleului geniculat medial;
C[x].nucleilor cohleari;
D.lemniscului lateral;
E.coliculului cvadrigemen inferior;

114. Alegeţi răspunsurile corecte:

a. [x] Diferite tipuri de receptori specializaţi răspund mai uşor la stimuli specifici.
b. [x] Frecvenţa unui grup (tren) de potenţiale de acţiune, într-o fibră nervoasă aferentă, reflectă
intensitatea stimulării asupra receptorului.
c.Un stimul constant, aplicat pe un receptor
tactil, va determina o rată constantă de descărcări în axonul neuronului corespunzător
receptorului.
d. Prima treaptă în transducerea senzorială este generarea potenţialului receptor.
e. [x] Câmpurile receptoare ale receptorilor tactili învecinaţi coincid în parte.

115. Alegeţi răspunsurile corecte:

a. Toţi receptori tactili sunt incapsulaţi
b. Receptorii tactili sunt repartizaţi uniform pe tegument.
c. [x] Termoreceptorii cutanaţi sunt terminaţii nervoase libere.
d. [x] Informaţiile senzoriale, de la receptorii tactili cutanaţi, ajung la scoarţa cerebrală via
deutoneuronii din coarnele medulare posterioare.
e. [x] Tractul spinotalamic lateral transmite informaţii de la termoreceptorii cutanaţi.

116. Alegeţi răspunsurile corecte:

a. Semnalele de la sistemul somatosenzitiv ajung în girusul precentral.
b. Senzaţiile de durere pot fi amplificate prin stimularea cortexului somatosenzitiv primar.
c. [x] Algoreceptorii sunt terminaţii nervoase libere.
d. [x] Algoreceptorii pot fi activaţi consecutiv eliberării de bradikinină.
e. [x] Durerea viscerală este neplăcută şi în acelaşi timp, de obicei, slab localizată.

117. Alegeţi răspunsurile corecte:

a. [x] Presiunea intraoculară este de 15 mm Hg, cu limite între 12-20 mm Hg.
b. Umoarea apoasă este un ultrafiltrat plasmatic.
c. [x] Mioza se produce pentru vederea de aproape.
d. [x] La lumina puternică, ambele pupile se contractă.
e. Diametrul pupilar este controlat exclusiv de inervaţia parasimpatică.

118. Alegeţi răspunsurile corecte:

a. Cristalinul este cel mai important element din sistemul de refracţie a ochiului.
b. Dacă ochiul focalizează un obiect la distanţă, muşchii ciliari se contractă.
c. [x] Focalizarea ochiului este controlata de inervaţia parasimpatică a corpului ciliar
d. [x] În miopie, focalizarea imaginilor are loc înaintea retinei şi corecţia se face cu lentile
divergente.
e. Hipermetropia se poate corecta cu lentile divergente, pentru că imaginea se focalizează după
retină.

119. Alegeţi răspunsurile corecte:

a. [x] În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuală este optima în regiunea parafoveală.
b. [x] Adaptarea completă la întuneric necesită 30 min.
c. În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuala este optimă în centrul câmpului vizual.
d. Vederea cromatică completă este posibilă în lumina obscură.
e. Protanopii nu pot distinge roşu de verde, pentru că nu au pigment pentru detectarea luminii
verzi.

120.cmAlegeţi răspunsurile corecte:

a. [x] Limitele câmpului auditiv sunt cuprinse între 20 Hz şi 20 kHz.
b. [x] Urechea este mai sensibilă la frecvenţa între 1 kHz şi 3 kHz.
c. [x] Oscioarele din urechea medie sunt esenţiale pentru transmiterea eficientă a sunetelor spre
cohlee.
d. Endolimfa din rampa timpanică are o compoziţie similară cu plasma.
e. Transmiterea sunetelor este mult mai afectată la pacienţii la care pierderea conducerii osoase şi
a conducerii aeriene a sunetelor este similară.

121. Alegeţi răspunsurile corecte:

a. [x] Canalele semicirculare au rol esenţial în menţinerea echilibrului.
b. [x] Utricula răspunde la deceleraţia mişcării vehiculelor.
c. Canalele semicirculare conţin perilimfă.
d. [x] Dacă un subiect este rotit într-un scaun, ochii săi prezintă nistagmus optokinetic.
e. La deplasarea rectilinie uniformă se stimulează celulele ciliate din creasta ampulară.

122. cmCare dintre viciile de refracţie se corectează cu lentile convexe:

a. miopia
b. [x] astigmatismul hipermetropic
c. [x] hipermetropia
d. astigmatismul miopic
e. [x] prezbiţia

123. cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la celulele ciliate interne din organul Corti:
a. funcţionează ca amplificatori
b. utilizează acetilcolina ca mediator chimic principal
c. [x] sunt aranjate pe un singur rând
d. nu primesc fibre eferente
e. [x] reprezintă receptori auditivi propriu-zişi

124. cs În care din situaţiile următoare o persoană nu mai percepe culorile:

a. are pupila în mioză
b. are tulburări de acomodaţie
c. [x] are leziuni retiniene în regiunea maculară
d. are pupila în midriază
e. are leziuni în retina periferică
115. cm Care dintre viciile de refracţie se corectează cu lentile divergente:
a. hipermetropia
b. [x] astigmatismul miopic
c. astigmatismul hipermetropic
d. [x] miopia
e. prezbiţia

125. cs Funcţia primară a oscioarelor din urechea medie de la om este:

a. [x] amplificarea stimulilor sonori şi conducerea lor spre cohlee
b. filtrarea sunetelor cu frecvenţă înaltă din stimulii sonori
c. detectarea direcţiei sunetelor
d. diferenţierea sunetelor cu frecvenţe diferite
e. protejarea urechii de deteriorări

126. cs Care din următoarele structuri este responsabilă de reflexul de atenuare a transmisiei
sonore?
a. urechea externă
b. [x] muşchiul scăriţei şi tensor al timpanului
c. urechea internă
d. membrana tectoria
e. membrana bazilară

127. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre celulele ciliate din organul lui Corti?
a. vibraţiile membranei bazilare antrenează celulele auditive, ale căror cili vor suferi deformări
mecanice la contactul cu membrana tectoria
b. înclinarea cililor într-o direcţie, determină depolarizarea celulelor şi creşterea frecvenţei
potenţialului de acţiune
c. înclinarea cililor în direcţie opusă, determină hiperpolarizarea celulelor şi reducerea
frecvenţei potenţialului de acţiune
d. cilii auditivi situaţi la nivelul polului apical ai celulelor auditive externe pătrund în
membrana tectoria
e. [x] toate răspunsurile corecte

128. cm Selectaţi afirmaţiile adevărate despre retinenul (retinalul) din structura pigmenţilor
vizuali:
a. [x] este grupare neproteică
b. [x] este o aldehidă a vitaminei A, aceeaşi pentru toţi pigmenţii vizuali
c. [x] există sub 2 forme izomere: cis şi trans; trecerea din forma cis în trans se face sub
acţiunea energiei luminoase şi trecerea din trans în cis are loc la întuneric
d. forma trans se combină uşor cu opsinele formând pigmentul caracteristic
e. [x] retinenul + scotopsina = pigment vizual

129. Care dintre fasciculele care pleacă de la nivelul nucleilor vestibulari bulbari controlează
echilibrul static şi dinamic?
a. vestibulospinal
b. vestibulonuclear
c. [x] vestibulocerebelos
d. a şi b corecte
e. toate răspunsurile corecte

130. cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la acomodarea ochiului pentru vederea de

aproape:
a. [x] creşterea convergenţei cristalinului
b. scăderea convergenţei cristalinului
c. [x] miozâ
d. midriază
e. [x] convergenţa axelor oculare

131. cm Ca urmare a absorbţiei energiei radiaţiei luminoase electromagnetice, cu lungimi de

undă cuprinse între 400-750 nm, are loc următoarea translocare a pigmenţilor vizuali:
a. [x] descompunerea în retinen şi scotopsină
b. disocierea scotopsinei şi metarodopsinei
c. disocierea scotopsinei
d. [x] transformarea formei cis în forma trans a retinenului
e. transformarea vitaminei A în retinen

132. cm Dacă o persoană se roteşte încet spre dreapta:

a. stereocilii celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal se apropie de
kinocil
b. [x] atât ochiul drept, cât şi ochiul stâng deviază spre stânga
c. celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal stâng se depolarizează
d. [x] se poate observa componenta lentă a nistagmusului, iniţiată de impulsuri vestibulare
e. a, b şi c corecte
133. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la prezbiopie:
a. acuitatea vizuală creşte
b. [x] punctul proxim creşte
c. punctul remotum scade
d. puterea totală de refracţie creşte
e. capacitatea de a vedea obiectele la distanţă scade

134. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitor la influența luminii asupra retinei:

a. creşte conductanţa sodiului la nivelul fotoreceptorilor
b. creşte frecvenţa impulsurilor transmise de fotoreceptori
c. creşte concentraţia de rodopsină din fotoreceptori
d. [x] creşte potenţialul de membrană de la nivelul fotoreceptorilor
e. creşte concentraţia GMPc

135. Razele luminoase determină următoarele modificări la nivelul retinei:

a. inactivarea celulelor cu bastonaşe
b. conversia GTP în GMPc
c. formarea de cis-retinol din rodopsină
d. depolarizarea celulelor cu conuri
e. [x] activarea fosfodiesterazei

136. Acomodarea vizuală pentru vederea de aproape implică următoarele mecanisme:

a. secreţia de noradrenalină, în fibrele nervoase simpatice
b. scăderea convergenţei cristalinului de la 30 la 15 dioptrii
c. [x] covergenţa axelor vizuale
d. contracţia fibrelor musculare radiare ale irisului
e. [x] contracţia fibrelor musculare circulare ale irisului şi ale muşchilor ciliari sub control
vegetativ parasimpatic (nervul III cranian)

137. Midriaza implică următoarele procese, cu excepţia:

a. contracţiei fibrelor musculare radiare ale irisului
b. relaxării fibrelor musculare circulare ale irisului
c. [x] stimulării nucleului Behterev
d. descărcărilor nervoase simpatice
e. transmiterii impulsurilor prin ganglionul cervical superior

138. Următoarele afirmaţii despre ochi sunt adevărate, cu excepţia:

a. punctul focal la ochiul hipermetrop este înapoia retinei
b. punctul focal la ochiul miop (hipometrop) este înaintea retinei
c. punctul focal la ochiul emetrop este pe retină
d. [x] cu ajutorul lentilelor biconvexe convergente poate fi corectată miopia
e. [x] cu ajutorul lentilelor biconcave divergente poate fi corectată hipermetropia

139. Aparatul vestibular se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

a. capacitatea de a detecta acceleraţia liniară, prin receptorii din macula
b. capacitatea de a detecta acceleraţia angulară, prin receptorii din creasta amputară
c. prezenţa endolimfei în canalele semicirculare membranare
d. [x] adaptarea crescută a receptorilor maculări, care descarcă impulsuri, chiar şi în absenţa
mişcărilor capului
e. [x] potenţialele de acţiune de la nivelul receptorilor vestibulari sun transmise spre nucleii
motori ai nervilor cranieni şi spre paleocerebel, prin nucleii vestibulari bulbari

140. Selectaţi afirmaţiile incorecte referitor la ochi:

a. pata galbenă (macula lutea) este în dreptul axului vizual
b. umoarea apoasă este secretată în camera posterioară şi este drenată în cea anterioară
c. [x] numai celulele cu conuri se adaptează la întuneric
d. lumina determină un reflex pupiloconstrictor parasimpatic
e. aparatul dioptric ocular este format din cornee şi cristalin şi are o putere totală de refracţie
de 60 dioptrii

141. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor fotoreceptori:

a. [x] conţin pigmenţi vizuali numiţi rodopsină în celulele cu bastonaşe şi iodopsinâ în celulele
cu conuri
b. fac sinapsă direct cu ganglionii multipolari din retină
c. [x] produc potenţiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmenţilor, ceea ce determină
modificări ale conductanţei ionice
d. prezintă pigmenţi cu aceeaşi absorbantă pentru energia luminoasă
e. [x] prezintă mecanisme comune de fotorecepţie, amplitudinea potenţialului generator este
proporţională cu logaritmul intensităţii luminoase

142. Care dintre defectele optice necesită corectarea cu lentile bifocale?

a. miopia
b. hipermetropia
c. [x] presbitismul
d. astigmatismul
e. strabismul
143. Care din următoarele afirmaţii sunt inco-recte? Fovea centralis este suprafaţa retinei un-
de:
a. concentraţia celulelor cu conuri este maximă
b. acuitatea vizuală este maximă
c. lipsesc celulele cu bastonaşe
d. [x] sensibilitatea la lumină este mai mare faţă de alte arii din retină
e. [x] nervul optic părăseşte globul ocular şi arterele globului ocular intră
144 Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?
a. pata oarbă (papila optică) reprezintă locul de ieşire a nervului optic din globul ocular şi
este situată medial şi inferior de pata galbenă.
b. corpul celulelor vizuale receptoare este situat mai departe de coroidă,faţă de segmentele
externe ale celulelor
c. [x] stratul plexiform extern este reaizat de sinapsele dintre neuronii bipolari şi celulele
ganglionare
d. muşchii irisului şi muşchii corpului ciliar sunt muşchi netezi care constituie muşchii
intrinseci ai globului ocular
e. pata oarbă nu participa în fotorecepţie

145, Care din următoarele enunţuri sunt incorecte?

a. punctul proxim reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi
văzut clar, cu efort acomodativ maxim
b. punctul remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poale fi
văzut clar, fără efort acomodativ
c. [x] puterea de acomodare creşte cu vârsta datorită scăderii elasticităţii cristalinului
d. nictalopia apare în avitaminoza A, când este compromisă adaptarea la întuneric
e. vederea diurnă colorată, la lumină puteinică este asigurată de celulele cu conuri

146. Dacă lumina pătrunde într-un ochi:

a. [x] pupila ipsi- şi contralaterală se micşorează;
b. este stimulat reflexul ipsilateral pupilodilatator simpatic
c. [x] este stimulat reflexul contralateral pupilioconstrictor parasimpatic
d. au loc modificări pupilare, dacă nervul II cranian este secţionat bilateral
e. nici un răspuns corect

147. Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?

a. mioza este produsă de substanţe ca morfina
b. midriaza este produsă de substanţe parasimpaticolitice ca şi atropină
c. midriaza este produsă prin ischemfe cerebrală
d. mioza este produsă la acomodarea la distanţă
e. [x] mioza este produsă de anxietate

148. Transecţiunea pe calea optică produce:

a. pierderea vederii numai în câmpurile temporale la ambii ochi, dacă secţiunea este totală şi
interesează chiasma optică
b. [x] pierderea vederii în câmpurile nazal şi temporal a unui singur ochi, dacă secţiunea s-a
efectuat la nivelul nervului optic respectiv
c. [x] pierderea vederii în câmpul temporal al ochiului contralateral şi în câmpul nazal al
ochiului ipsilateral, dacă secţiunea interesează tractul optic
d. pierderea vederii în câmpurile temporale ipsilaterale şi temporale contralaterale, dacă s-a
efectuat transecţiunea totală a nervului optic
e. nici un răspuns corect

149. Selectati afirmatiile corecte:

a. [x] amplitudinea vibraţiilor timpanului este maximă, când presiunile pe cele 2 feţe ale sale
sunt egale
b. trompa lui Eustachio echilibrează presiunea aerului din urechea medie, cu cea din urechea
internă
c. [x] contracţia muşchiului ciocanului reduce vibraţiile timpanului la sunete prea puternice.
d. [x] căile şi centrii acustici au o organizare tonală
e. [x] distrugerea ariilor auditive primare provoacă surditate, însă distrugerea ariilor auditive
secundare provoacă afazie auditivă

150. Selectati afirmatiile corecte:

a. endolimfa se găseşte în labirintul osos
b. endolimfa are o concentraţie de Na+ şi de K+ asemănătoare lichidului extracelular
c. endolimfa are o concentraţie de Na+ mai mare ca în lichidul extracelular
d. endolimfa comunică prin apeductul vestibulului osos cu lichidul cefalorahidian
e. [x] endolimfa prezintă variaţii de presiune, care fac să vibreze membrana bazilară, dacă a
avut loc transmisia prin urechea externă, medie şi perilimfă

151. Impulsurile prin nervul auditiv (cohlear) drept:

a. [x] sunt iniţiate prin stimularea celulelor receptoare din organul Corti
b. [x] sunt transmise spre nucleii cohleari
c. rezultă din stimularea neuronilor din corpul geniculat metatalamic
d. rezultă din stimularea ariei auditive din lobul occipital
e. a şi c corecte

152. Selectaţi afirmaţiile corecte:

a. senzaţia de tact este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu
proiectează în neocortex
b. senzaţia de acceleraţie este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează
în neocortex
c. senzaţia de gust este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu
proiectează în neocortex
d. [x] senzaţia de miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu
proiectează în neocortex
e. senzaţia de gust şi miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu
proiectează în neocortex

153. Selectaţi formulările incorecte:

a. [x] rinencefalul îndeplineşte în totalitate funcţiile olfactive
b. iritantele nazale ca menta, mentolul şi clorul stimulează neuronii trigeminali şi iniţiază
lăcrimare, strănut şi inhibiţie respiratorie
c. [x] mugurii gustativi sunt situaţi numai pe limbă
d. primul neuron situat pe segmentul de conducere gustativ face sinapsă în nucleul solitar
e. fibrele protoneuronului gustativ sunt cuprinse în nervii cranieni VII, IX şi X.
f. neuronul receptor olfactiv face sinapsă cu celulele mitrale din bulbul olfactiv

154.cs Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la acuitatea vizuală normală a ochiului uman:
a. este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase
b. are valoarea de 45 secunde de arc
c. este maximă la nivelul foveei centrale
d. se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale, şi devine tot mai slabă la periferia retinei
e. [x] a, b, c, d corecte

155.cs Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la umoarea apoasă:

a. este permanent formată la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/ min)
b. este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele
extraoculare
c. circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera anterioară a
ochiului
d. contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între
12-20 mm Hg
e. [x] toate răspunsurile sunt corecte

156. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la ciclul vizual retinian al rodopsinei (purpurul
vizual):
a. cuprinde descompunerea ei de către energia luminoasă într-un interval de o trilionime de
secundă (psec)
b. cuprinde resinteza sa, catalizată enzimatic de retinal-izomerază
c. depinde de sinteza 11-cis-retinolului, care se combină cu scotopsina şi regenerează
rodopsină
d. depinde de prezenţa vitaminei A pentru formarea de novo a retinalului
e. [x] toate răspunsurile sunt corecte

157. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează potenţialul receptor al bastonaşelor:

a. este un potenţial de depolarizare
b. [x] este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a
membranei
c. [x] descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na+, la nivelul membranei seg-
mentare externe
d. [x] potenţialul receptor durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul
intensităţii luminoase
e. doar b şi d corecte

158.cm Selectaţi enzimele ce intervin în cascada chimică de la nivelul bastonaşelor, care

explică sensibilitatea deosebită a acestora la întuneric:
a. [x] rodopsină activată
b. [x] fosfodiesteraza activată
c. [x] rodopsinkinaza
d. adenilat ciclaza
e. transducina

159 cm Neuromediaţia sinaptică din retină se realizează cu următoarele substanţe:

a. [x] acetiicolinâ, dopamină, serotonină
b. [x] GABA, glicină, glutamat
c. TRH, GnRH, enkefaline şi beta-endorfine
d. PIV, CCK, neurotensinâ, histamină
e. noradrenalină, adrenalină, histamină

160. cm Resinteza GMPc, în citoplasmă fotoreceptorilor, depinde de:

a. creşterea concentraţiei de Ca2+ în fotoreceptori
b. creşterea concentraţiei de Na+ în fotoreceptori
c. [x] activarea guanilil ciclazei
d. [x] inhibarea fosfodiesterazei activate de lumină
e. toate răspunsurile sunt corecte

161 cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează sensibilitatea spectrală a celor 3 tipuri de

conuri, conform teoriei tricromatice pentru percepţia culorilor:
a. [x] este asemănătoare curbelor de absorbţie a luminii, de către cele 3 tipuri de pigmenţi
fotosensibili
b. [x] este determinată de pigmenţii din conuri (combinaţii de retinal şi fotopsină), care le
conferă sensibilitate la culorile albastru, verde şi roşu
c. poate fi influenţată de absenţa conurilor receptoare, pentru o anumită culoare şi de
numărul crescut compensator al conurilor, pentru celelalte culori
d. b şi c corecte
e. a şi c corecte

162. cs Selectaţi afirmaţiile incorecte:

a. circuitul neuronal al retinei este organizat dinspre coroidă astfel: fotoreceptori → celule
orizontale → celule bipolare → celule amacrine → celule ganglionare
b. transmiterea majorităţii semnalelor din retină se face prin conducere electronică, nu prin
potenţialul de acţiune, ceea ce permite conducerea gradată a intensităţii semnalului
c. [x] celulele ganglionare sunt de 3 tipuri. W, X şi Y; celulele W reprezintă peste 50% şi au rol
în transmiterea imaginilor vizuale şi percepţia culorilor
d. inhibiţia laterală prin celulele orizontale, determină creşterea acuităţii vizuale
e. inhibiţia laterală suplimentara prin unele celule amacrine, contribuie la creşterea
contrastului vizual

163. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează neuronii bipolari din retină:

a. [x] asigură un mecanism secundar de inhibiţie laterală
b. [x] pot fi depolarizanţi şi, în acest caz descarcă semnale excitatorii în căile vizuale
c. [x] pot fi hiperpolarizanţi şi în acest caz descarcă semnale inhibitorii în căile vizuale
d. doar a şi b corecte
e. doar b şi c corecte

164. cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează celulele ganglionare din retină:

a. au axoni lungi, care formează nervul optic, chiasma optică şi tractusul optic
b. transmit semnal sub formă de potenţiale de acţiune continue, spontane
c. semnalele vizuale se suprapun pe fondul potenţialului de acţiune
d. prezintă un răspuns „on-of" în funcţie de modificările intensităţii luminoase
e [x] toate răspunsurile corecte

165. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează nucleul geniculat dorsolateral

(corpul geniculat lateral):
a. [x] este un nucleu de releu între axonii tractului optic şi neuronii ai căror axoni formează
tractul geniculocalcarin
b. [x] are 6 straturi celulare care primesc diferenţiat semnale de la retina temporală ipsilaterală
şi cea nazală heterolaterală
c. [x] filtrează transmiterea semnalelor spre cortexul vizual
d. conţine neuroni magnocelulari, care primesc semnale de la celulele ganglionare X şi
neuroni parvocelulari care primesc semnale de la celulele ganglionare Y
e. toate răspunsurile corecte

166.cs Selectaţi enunţurile incorecte:

a. cortexul vizual primar (cortexul striat) ocupă aria fisurii călcărine şi se întinde către polul
occipital, pe faţa medială a emisferei
b. semnalele din diferite părţi ale retinei sunt localizate în cortexul vizual primar diferit: aria
maculară →polul occipital; semnalele periferice din retină→ anterior de polul occipital, în
cercuri concentrice
c. cortexul vizual percepe în principal linii şi margini, în locul suprafeţelor plane din cadrul
imaginii vizuale
d. între ochi - creier-muşchii extrinseci se poate descrie un mecanism de feedback, care
determină fixarea ochilor într-un punct anume din câmpul vizual
e. [x] fuzionarea imaginilor vizuale de la cei doi ochi, în puncte corespondente, se produce
printr-un mecanism neuroumoral

167.cs În transmiterea sunetului spre fereastra ovală nu intervine:

a. membrana timpanică
b. sistemul osicular
c. muşchii scăriţei şi tensor al timpanului
d. reflexul de atenuare
e. [x] cohleea

168.cs În procesul de rezonanţă, care apare în cohlee, participă în mod diferit următoarele
elemente:
a. lungimea şi rigiditatea fibrelor bazilare
b. cantitatea de lichid din rampa vestibulară
c. cantitatea de lichid din rampa timpanică
d. cantitatea de lichid din rampa medie
e. [x] toate răspunsurile sunt corecte

169cs Principiul localizării în determinarea înălţimii (frecvenţei) sunetului, se referă la detectarea

diferitelor frecvenţe sonore, în raport:
a. [x] de locul unde membrana bazilară este cel mai mult stimulată.
b. de tipul de celule ciliate stimulate (externe sau interne)
c. de locul unde membrana tectoria este cel mai mult stimulată
d. de locul unde membrana Reissner este cel mai mult stimulată
e. a şi d
170 cm Hărţile tonotopice din cortexul auditiv primar şi ariile auditive de asociaţie, se referă la
analiza sunetelor, după caracteristicile lor specifice:
a. [x] după frecvenţe
b. [x] după direcţie
c. [x] după secvenţialitate (secvenţă de tonuri)
d. după intensitate
e. c şi d
171. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează mugurii gustativi:
a. [x] prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi
b. [x] conţin celule gustative
c. [x] sunt sensibili şi la stimuli termici şi de durere
d. nu prezintă adaptabilitate
e. sunt chemoreceptori pentru substanţe sapide, insipide, odorante şi inodore
172. [x] cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează simţul gustativ:
a. are rol în controlul dietei în raport de preferinţă
b. împreună cu olfacţia, are şi o componentă emoţionala, contribuind la elaborarea unor
stări afective complexe de plăcere şi neplăcere
c. oferă informaţii asupra calităţii alimentelor introduse în gură
d. intervine în reflexele salivare necondiţionate
e. toate răspunsurile sunt corecte

173. cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează senzaţiile primare ale mirosului:

a. au fost grupate în baza testelor fiziologice şi în funcţie de agenţii stimulanţi în 7 clase
b. în baza studiilor genetice senzaţiile primare depăşesc numărul de 100
c. sunt parţial şi încă puţin cunoscute
d. sunt mirosurile putrid, pătrunzător (înţepător) eteric, mentolat, floral, de camfor şi de
mosc
e. [x] toate răspunsurile sunt corecte
174. Transmiterea semnalelor olfactive de la receptori spre cortexul olfactiv urmează traseul:
a. membrana olfactivă → bulb olfactiv →
tract olfactiv → cortex
b. membrana olfactivă → nerv olfactiv → bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→
cortex
c. [x] cilii olfactivi ai veziculelor olfactive ale protoneuronului → axonii protoneuronului
(nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→ cortex
d. bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex
e. axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→
cortex
175.cs Selectaţi caracteristicile ariilor corticale olfactive foarte vechi ( arhicortexul olfactiv):
a. analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei
b. [x] reflexe olfactive primitive
c. controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;
d. reflexe condiţionate olfactive mai complicate
e. a şi b

176.cm Selectaţi caracteristicile ariilor corticale olfactive vechi( paleocortexul olfactiv):

a. analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei
b. reflexe olfactive primitive
c. [x] controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;
d. [x] reflexe condiţionate olfactive mai complicate
e. a şi c
177.cs Selectaţi caracteristicile ariilor corticale olfactive noi (neocortexul olfactiv):
a. [x] analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei
b. reflexe olfactive primitive
c. controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;
d. reflexe condiţionate olfactive mai complicate
e. b şi d

178. Care sunt localizările ariilor olfactive foarte vechi (arhicortexul olfactiv)?
a. talamus (nucleul dorsomedial) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
b. [x] aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus
c. aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor
amigdalieni
d. a şi c
e. b şi c

179.cs Care sunt localizările ariilor olfactive vechi (paleocortexul olfactiv)?

a. talamus (nucleul dorsomedia[x]) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
b. aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus
c. [x] aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor
amigdalieni
d. a şi c
e. b şi c

180.cs Care sunt localizările ariilor olfactive noi ( neocortexul olfactiv)?

a. [x] talamus (nucleul dorsomedia[x]) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
b. aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus
c. aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor
amigdalieni
d. a şi c
e. b şi c

181cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce se referă la rolul simţului olfactiv:

a. are rol în detectarea prezenţei sau absenţei agenţilor
odoranţi
b. are rol în detectarea intensităţii agenţilor odoranţi
c. are rol în mecanismele stimulatorii sau inhibitorii în
relaţiile intersexuale
d. are rol de apărare, de avertizare, de sesizare a substanţelor alimentare în putrefacţie şi a
substanţelor toxice poluante
e. [x] toate răspunsurile sunt corecte

182.cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce se referă la stimularea celulelor olfactive prin stimuli
chimioolfactivi:
a. are loc la nivelul cililor
b. se face cu participarea unor proteine de legare a substanţelor odorante, situate la nivelul
membranelor cililor
c. poate fi explicată prin teoria mesagerului secund: stimul → proteine de legare (receptori
membranari) → activarea proteinei Gs cuplată cu proteina receptoare →activarea
adenilatciclazei →formarea cAMP → deschiderea unor canale ionice membranare→influx de
Na+ → depolarizarea membranei celulei receptoare
d. este posibilă dacă substanţele sunt volatile şi dacă se dizolvă în lichidul care acoperă
mucoasa olfactivă
e. [x] toate răspunsurile sunt corecte

183.cm Olfacţia şi simţul gustului au următoarele roluri comune:

a. [x] procurarea şi selectarea hranei
b. [x] favorizarea reflexelor secretorii digestive
c. evitarea locurilor cu aer viciat
d. evitarea alimentelor alterate
e. recunoaşterea partenerului sexual la animale

184.cm Analizatorii olfactiv şi gustativ au următoarele elemente comune:

a. [x] receptorii sunt chemoreceptori
b. [x] stimularea receptorilor se face după dizolvarea substanţelor excitante, care
interacţionează specific cu receptorul
c. [x] adaptarea receptorilor este rapidă
d. prezintă aceeaşi importanţă la om
e. sunt rudimentare la om
185.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară
de acru:
a. sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina,
chinina)
b. sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
c. sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
d. [x] sunt acizi organici şi anorganici
e. a şi c adevărat

186.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară
de sărat:
a. sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina,
chinina)
b. sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
c. [x] sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
d. sunt acizi organici şi anorganici
e. b şi c adevărat

187.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară
de dulce:
a. sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina,
chinina)
b. [x] sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
c. sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
d. sunt acizi organici şi anorganici
e. b şi d adevărat

188.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară
de amar:
a. [x] sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina,
cafeina, chinina)
b. sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
c. sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
d. sunt acizi organici şi anorganici
e. a şi b adevărat

189. cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce reiese din mecanismul stimulării mugurelui

gustativ:
a. [x] nespecificitatea mugurilor pentru stimulii gustativi primari şi secundari
b. fiecare tip de receptor răspunde la cel puţin 2 tipuri de substanţe sapide, proprietate ce permite
potenţarea gusturilor
c. [x] depolarizarea celulei gustative, cu transformarea potenţialului de repaus în potenţial de
recepţie pentru gust
d. [x] că substanţele sapide se leagă de molecule proteice receptoare de la nivelul membranei
microvililor, în consecinţă se deschid sau se închid unele canalele ionice şi membrana celulei se
depolarizează
e. toate răspunsurile corecte
190.cs Adaptarea la un stimul senzorial produce:
a. diminuarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat intermitent
b. amplificarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat repetat
c. localizarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat în acelaşi loc
d. [x] diminuarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat nemodificat mai mult timp
e. oboseala receptorului
191 cs Care dintre următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor nervoase li-
bere?
a. atingerea
b. durerea
c. senzaţia de rece
d. senzaţia de gâdilat
e. [x] gustul
192.cs Senzaţia de atingere a unei mâini nu poate fi produsă prin stimularea:
a. neuronilor aferenţi de la mână spre măduva spinării
b. [x] neuronilor din tractul spinotalamic lateral, care primesc aferente de la mână
c. suprafeţei corticale a mâinii din aria somestezică I de partea opusă zonei stimulate
d. suprafeţei talamice a mâinii de partea opusă zonei stimulate
e. a şi c corecte
193.cs Precizaţi asocierile incorecte de mai jos, referitoare la receptori:
a. celule ciliate - organ Corti
b. [x] celule ciliate - epiteliu olfactiv
c. celule ciliate - epiteliu gustativ
d. presoreceptori - sinus carotidian şi aortic
e. chemoreceptori - corpuscul carotidian şi
aortic
194.cs Care din următoarele senzaţii sunt supuse facilitării şi inhibiţiei în sistemul nervos
central?
a. atingerea
b. senzaţia de cald
c. [x] durerea
d. auzul
195.cs Acomodarea vizuală la vederea de aproape implică:
a. creşterea tensiunii în ligamentul suspensor al cristalinului
b. relaxarea muşchiului circular al irisului
c. [x] contracţia muşchiului ciliar
d. scăderea curburii cristalinului
e. creşterea presiunii intraoculare
196. cs În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a conurilor :
a. pata oarbă
b. pata galbenă
c. [x] fovea centralis
d. regiunea parafoveală
e. întreaga retină

197. cs În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a bastonaşelor
:
a. pata oarbă
b. pata galbenă
c. fovea centralis
d. [x] regiunea parafoveală
e. întreaga retină

198. csVitamina A este un precursor pentru sinteza:

a. [x] retinenului
b. scotopsinei
c. pigmenţilor irisului
d. melatoninei
e. colesterolului
199.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la fovea centralis:
a. [x] este zona cu acuitate vizuală maximă
b. este zona cea mai bogată în celule cu bastonaşe
c. [x] este zona în care se găsesc numai celule cu conuri
d. este zona cu pragul de sensibilitate luminoasă cel mai scăzut
e. este depresiunea centrală, cu suprafaţă de 1,5 mm2 de la nivelul maculei lutea
200.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte?
a. unitatea funcţională retiniana este formată dintr-o celulă multipolară împreună cu celulele
bipolare şi fotoreceptoare aflate în relaţii sinaptice
b. [x] vederea diurnă cromatică este caracteristică retinei periferice, iar cea nocturnă în alb-
negru este caracteristică retinei centrale
c. adaptarea la întuneric are ioc în 2 faze: o fază rapidă şi apoi o fază lentă, care durează
împreună 20 de minute
d. dacă suprafaţa retinei este egal luminată, centrii corticali nu mai pot discrimina obiectele
din jur
e. [x] imaginea formată pe retină de aparatul dioptric ocular este reală, dreaptă şi egală cu
obiectul