Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
polipeptidul vasointestinal
ATP
neuropeptidul Y
dopamina
GnRH
Întrebarea Nr. 6: Cotransmițătorul simpatic periferic este:
polipeptidul vasointestinal
ATP
neuropeptidul Y
dopamina
GnRH
Întrebarea Nr. 7: Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor activează:
adenilat ciclaza
protein kinaza A
protein kinaza C
calmodulina
fosfolipaza C
Întrebarea Nr. 8: Noradrenalina determină contracția musculaturii netede din:
bronhiole
iris
intestin
arteriole
corpul ciliar
Întrebarea Nr. 9: Neuronii simpatici:
IP3-Ca2+
DAG
AMPc
GMPc
nu folosesc mesageri secunzi
Întrebarea Nr. 17: Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:
este electrică
implică eliberarea de acetilcolină
este mediată de receptorii adrenergici în exclusivitate
implică receptorii muscarinici. nicotinici, sau ambii
implică receptorii nicotinici
Întrebarea Nr. 18: Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ și K+?
alfa-1-receptorii
alfa-2-receptorii
beta-1-receptorii
receptorii nicotinici
receptorii muscarinici
Întrebarea Nr. 19: Care receptori pot fi activați prin acetilcolina?
receptorii alfa-1-adrenergici
receptorii alfa-2-adrenergici
receptorii beta-1-adrenergici
receptorii beta-2-adrenergici
receptorii beta-3-adrenergici
Întrebarea Nr. 21: Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa-receptorii?
receptorii beta-1-adrenergici
receptorii beta-2-adrenergici
receptorii beta-3-adrenergici
receptorii nicotinici
receptorii muscarinici
Întrebarea Nr. 22: Stimularea căror receptori produce creșterea frecvenței cardiace
alfa-1-adrenergici
alfa-2-adrenergici
beta-1-adrenergici
beta-2-adrenergici
muscarinici colinergici
Întrebarea Nr. 23: Stimularea căror receptori produce secreția de adrenalină în medulosuprarenală
alfa-2-adrenergici
beta-1-adrenergici
beta-2-adrenergici
muscarinici colinergici
nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 24: Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ și K+, la
joncțiunea neuromusculară
alfa-1-adrenergici
alfa-2-adrenergici
beta-2-adrenergici
muscarinici colinergici
nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 25: Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor
alfa-1-adrenergici
alfa-2-adrenergici
beta-1-adrenergici
muscarinici colinergici
nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 26: Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă și la nivelul
joncțiunii neuromusculare
alfa-1-adrenergici
beta-1-adrenergici
beta-2-adrenergici
muscarinici colinergici
nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 27: Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilatație
prin stimularea receptorilor
alfa-1-adrenergici
alfa-2-adrenergici
beta-1-adrenergici
beta-2-adrenergici
muscarinici colinergici
Întrebarea Nr. 28: Stimularea căror receptori produce creșterea contractilității cardiace
alfa-1-adrenergici
alfa-2-adrenergici
beta-1-adrenergici
beta-2-adrenergici
nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 29: Stimularea căror receptori produce scăderea motilității gastrointestinale
alfa-1-adrenergici
alfa-2-adrenergici
beta-2-adrenergici
muscarinici colinergici
nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 30: Stimularea căror receptori produce constricția sfincterelor digestive
alfa-1-adrenergici
alfa-2-adrenergici
beta-2-adrenergici
muscarinici colinergici
nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 31: Asupra cărui proces are o influență mai mare parasimpaticul, față de simpatic?
vasodilatație
motilitate și secreție gastrointestinală
dilatația pupilei
răspunsul apărare – atac
arterioloconstricție
Întrebarea Nr. 32: Un medicament, care dilată pupila și simultan blochează acomodarea cristalinului, este un
medicament care:
Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;
Întrebarea Nr. 49: Alegeti afirmatiile incorecte:
Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;
Întrebarea Nr. 50: Alegeti afirmatiile corecte:
In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de
depolarizare;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;
Întrebarea Nr. 51: Alegeti afirmatiile incorecte:
In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de
depolarizare;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;
Întrebarea Nr. 52: Alegeti afirmatiile corecte:
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare);
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare);
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;
Întrebarea Nr. 53: Alegeti afirmatiile incorecte:
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare);
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare);
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;
Întrebarea Nr. 54: Alegeti afirmatia corecta:
Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana se atinge
echilibrul ionic in celula;
Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;
Întrebarea Nr. 59: Alegeti afirmatiile incorecte:
Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana se atinge
echilibrul ionic in celula;
Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;
Întrebarea Nr. 60: Alegeti afirmatiile corecte:
Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;
Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;
Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;
Întrebarea Nr. 61: Alegeti afirmatiile incorecte:
Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;
Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;
Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;
Întrebarea Nr. 62: Alegeti afirmatiile corecte:
Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;
Întrebarea Nr. 81: Alegeti afirmatiile incorecte:
Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;
Întrebarea Nr. 82: Alegeti afirmatiile corecte:
potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice
potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici
mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a potențialului de acțiune
numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker
potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap
Întrebarea Nr. 116: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
Potențialele de acțiune din miocard sunt de 100 ori mai lungi ca durată, față de cele din mușchiul scheletic)
Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV.
Potențialul de acțiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate)
Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de 0,3 - 0,4 m/sec)
Țesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncțiuni gap.
Întrebarea Nr. 117: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
musculatura atrială
nodului atrio-ventricular
fasciculul Hiss
rețeaua Purkinje
musculatura ventriculară
Întrebarea Nr. 123: Valvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:
contracției atriale
contracției izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
zgomotului II
ejectiei rapide a singelui
ejectiei lente a singelui
Întrebarea Nr. 124: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) Zona reflexogenă sinocarotidiană:
volumului bătaie
tonusului nucleului nervului vag
rezistenței periferice totale
activității sistemului nervos simpatic
activității sistemului nervos parasimpatic
Întrebarea Nr. 126: O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii:
vasoconstricție arterială
vasodilatare venoasă
creșterea secreției de catecolamine
creșterea eliberării de HAD
bradicardie
Întrebarea Nr. 127: Arteriolele:
gNa+
conductanța totală a membranei
gK+
gCa24
gCP
Întrebarea Nr. 131: Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
musculatura atrială
nodului atrio-ventricular
fasciculul Hiss
rețeaua Purkinje
musculatura ventriculară
Întrebarea Nr. 132: Kininele:
accelerează ritmul
rărește ritmul
opresc inima în diastola
cuplează excitația cu contracția
determină repolarizare lentă în platou
Întrebarea Nr. 136: Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:
arteriolele
venulele
aorta
trunchiul arterei pulmonare
cordul drept
Întrebarea Nr. 137: Factorii vasoactivi de control pentru circulatia periferică pot fi:
circulatori, endotelio-dependenți
circulatori, endotelio-independenți
derivați din endoteliu
neuromediatori
metabolici
Întrebarea Nr. 138: Sistolă atrială:
unda P
undaQ
unda R
unda T
segmentul T-P
Întrebarea Nr. 140: In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:
temperatură
oxigenul din lichidul de perfuzie
concentrația unor ioni
mediatorii
inervația vegetativă
Întrebarea Nr. 141: In timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele fenomene:
depolarizarea ventriculară
depolarizarea nodulului a-v
repolarizarea atrială
începutul repolarizării ventriculare
repolarizarea apexului
Întrebarea Nr. 142: Intoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:
accelerează ritmul
opresc inima în diasistolă
cuplează excitația cu contracția
determină repolarizarea lentă în platou
repolarizeaza atriile
Întrebarea Nr. 144: Potențialul de acțiune în fibra miocardicătie lucru
intervalul T-P
segmentul P-Q
complexul QRS
segmentul izoelectric S-T
unda T
Întrebarea Nr. 146: Capilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:
cortexul cerebral
hipofiza poslerioară
ficat
intestinul subțire
rinichi
Întrebarea Nr. 147: Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt asigurate de:
NO
angiotensina II
factor natriuretric atrial (FNA)
hidrogen ioni (FT)
bradikinină
Întrebarea Nr. 149: Ce se înțelege prin automatism cardiac?
întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ
producerea unor contracții ritmice, fără participarea inervației
apariția unor contracții foarte frecvente
generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal
generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice
Întrebarea Nr. 150: Care dintre formațiunile țesutului nodal arerol de centru de comandă fiziologic?
nodului sinoatrial
fasciculul Hiss
nodului atrioventricular
rețeaua lui Purkinje
după caz, toate formațiunile pot prelua rolul de centru de comandă
Întrebarea Nr. 151: In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:
30-40 ml
50-60 ml
70-80 mi
90-100 ml
100-110 ml
Întrebarea Nr. 152: Care este teritoriul vascular lipsit de inervatie?
arteriolar
venos
capilar
arterial
microcirculația
Întrebarea Nr. 153: Teritoriul vascular cu cea mai mare suprafață de schimb (cm2) este reprezentat de:
arterele mari
arteriole
capilare
venele mari
arterele și venele mari
Întrebarea Nr. 154: Sectorul vascular de capacitanță, cu rol îndepozitarea unei mari cantități de sânge, este
reprezentat de:
artere
capilare
vene
circulația pulmonară
inima
Întrebarea Nr. 155: Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva minute moartea?
extrasistolele
aritmia
flutterul atrial
fibrilația atrială
fibrilația ventriculară
Întrebarea Nr. 156: Presiunea arteriala este intretinuta de)
acelereaza ritmul ;
opresc inima in diastola ;
intervin in mecanismul homeometric de reglare a cordului;
intervin in mecanismul hoterometric de reglare a cordului;
determina repolarizarea in platou ;
Întrebarea Nr. 158: Trecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face prin:
fibrele nodale ;
fasciculele internodale ;
fasciculul atrioventricular Hiss ;
tesutul miocardic ;
nici un raspuns corect ;
Întrebarea Nr. 159: Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice atipice:
hipofiza;
ficatul;
ganglionul spinal;
gonadele;
tiroida;
Întrebarea Nr. 162: Exista secretie endocrina la nivelul:
hipofizei;
rinichiului;
tubului digestiv;
hipotalamusului;
toate raspunsurile corecte;
Întrebarea Nr. 163: Hormonii pot fi ca structura:
proteine;
aminoacizi;
glucide;
steroizi;
toate raspunsurile corecte;
Întrebarea Nr. 164: Hormonii derivati de la colesterol sunt:
hormonii sexuali;
hormonii glucocorticoizi;
hormonii mineralocorticoizi;
parathormonul;
calcitonina;
Întrebarea Nr. 165: Hormonii hipofizari sunt ca structura:
peptide, proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
Întrebarea Nr. 166: Hormonii pot fi metabolizati la nivelul:
ficatului;
miocardului;
tesuturilor tinta;
plamanului;
tubului digestiv;
Întrebarea Nr. 167: Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:
proteine;
steroizi;
glicoproteine;
glucide;
amine biogene;
Întrebarea Nr. 168: Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni:
hormonii hipotalamici;
hormonii hipofizei anterioare;
parathormonul;
estradiolul;
tiroidieni;
Întrebarea Nr. 169: Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
glicoproteine;
glucide;
steroizi;
proteine;
amine biogene;
Întrebarea Nr. 170: Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul :
nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
centrului setei;
hipofizei posterioare;
Întrebarea Nr. 171: Liberinele si statinele se secreta la nivelul:
hormonii proteici;
adrenalina;
hormonii steroizi;
hormonii tiroidieni;
hormonii sexuali;
Întrebarea Nr. 173: Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni:
proteici;
steroizi;
adrenalina;
tiroidieni;
hipofizei anterioare;
Întrebarea Nr. 174: Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul:
reabsorbtia sodiului;
reabsorbtia apei;
secretia potasiului;
secretia H+;
reabsorbtia Ca ++;
Întrebarea Nr. 176: Vasopresina produce :
diabetul zaharat;
diabetul insipid;
maladia Cushing;
eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
retentia de apa in organism;
Întrebarea Nr. 179: Hormonii hipotalamici sunt ca structura:
peptide, proteine;
steroizi;
lipide;
glicoproteine;
glucide;
Întrebarea Nr. 180: Hormonii pancreatici sunt ca structura:
peptide-proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
Întrebarea Nr. 181: Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta :
hipofiza posterioara ;
suprarenale ;
hipofiza anterioara;
hipotalamus;
tiroida;
Întrebarea Nr. 183: Prolactina este secretata de :
hipofiza posterioara;
hipotalamusul medial;
testicul;
hipofiza anterioara;
ovar;
Întrebarea Nr. 184: Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de:
hipotalamusul anterior;
hipofiza anterioara ;
hipofiza posterioara;
ovar;
testicul;
Întrebarea Nr. 185: Hormonul somatotrop produce:
cresterea tesuturilor;
cresterea oaselor in lungime;
cresterea oaselor in grosime;
cresterea viscerelor;
inhibitia cresterii tesuturilor;
Întrebarea Nr. 186: Somatotropul:
stimuleaza spermatogeneza;
stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
inhiba secretia de testosteron;
stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
nu influenteaza secretia hormonala;
Întrebarea Nr. 188: Hipersecretia de hormon somatotrop produce:
tireoglobulina;
monoiodtirozina;
triiodotironina;
tetraiodotironina;
calcitonina;
Întrebarea Nr. 190: Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:
corticosuprarenalei;
gonadelor;
hipofizei anterioare;
hipotalamusului;
pancreasului endocrin;
Întrebarea Nr. 191: Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:
pancreasului endocrin;
hipotalamusului;
hipofizei posterioare;
corticosuprarenalei;
tiroidei;
Întrebarea Nr. 192: Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul:
corticosuprarenalei;
medulosuprarenalei;
cantitatii mici in ovar;
glandei testiculare;
hipofizei anterioare;
Întrebarea Nr. 193: Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:
medulosuprarenalei;
hipofizei posterioare;
ovarului;
tiroidei;
hipofizei anterioare;
Întrebarea Nr. 196: Ovarul secreta:
hormoni estrogeni;
androgeni in cantitati mici;
aldosteron;
relaxina;
hormonul foliculostimulant;
Întrebarea Nr. 197: Hormonii androgeni sunt:
aldosteronul;
testosteronul;
estradiolul;
dehidrotestosteronul;
cortizolul;
Întrebarea Nr. 198: Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
proteici;
steroizi;
provin din colesterol;
glicoproteici;
provin din vitamina C;
Întrebarea Nr. 199: Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
hipotalamus;
hipofiza anterioara;
hipofiza posterioara;
tiroida;
pancreas;
Întrebarea Nr. 202: Hormonul tireotrop (TSH):
gonadotropine;
oxitocina;
slab de hormonul antidiuretic;
hormonii estrogeni;
hormonii androgeni;
Întrebarea Nr. 204: Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:
reabsorbtia sodiului;
secretia de potasiu;
secretia ionilor de hidrogen;
reabsorbtia potasiului;
reabsorbtia calciului;
Întrebarea Nr. 205: Neurofizinele:
foliculuilui ovarian;
corpului galben;
testiculului;
placentei;
hipofizei anterioare;
Întrebarea Nr. 209: Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia:
mareste diureza;
are actiune antidiuretica;
creste volumul plasmatic;
produce concentrarea urinei;
scade concentratia plasmei ;
Întrebarea Nr. 210: Testiculul produce:
insulina;
somatostatina;
glucagonul;
aldosteronul;
calcitonina;
Întrebarea Nr. 214: Glucagonul este secretat de:
excesului de insulina;
lipsei de insulina;
lipsei de glucagon;
excesul de glucagon;
excesul de mineralocorticoizi;
Întrebarea Nr. 216: In diabetul zaharat se produce:
hiperglicemie;
hipoglicemie;
poliurie;
glucozurie;
toate raspunsurile corecte;
Întrebarea Nr. 217: Mixedemul se caracterizeaza prin:
hipernatriemie;
hiperkaliemie;
hiponatriemie;
scaderea volumului de lichid extracelular;
marirea volumului de lichid extracelular;
Întrebarea Nr. 223: Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de :
hipersecretia glucocorticoizilor;
hiposecretia glucocorticoizilor;
hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
insuficienta de insulina;
insuficienta de hormon antidiuretic;
Întrebarea Nr. 224: Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt:
proliferarea endometriului;
secretia endometrului;
contractia uterului;
relaxarea uterului;
proliferarea alveolelor sanilor;
Întrebarea Nr. 226: Estrogenii favorizeaza:
gonadotropine;
somatostatine;
prolactina;
somatoliberina;
adrenocorticotropina;
Întrebarea Nr. 230: La femeie secretia de gonadotropine este reglata de :
adrenalina;
estradiol prin feed-back negativ;
estradiol prin feed-back pozitiv;
hormonul de eliberare hipotalamic;
testosteron prin feed-back negativ;
Întrebarea Nr. 231: Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc:
gluconeogeneza hepatica;
hiperglicemie;
glicogenoliza;
hipoglicemie;
nu influenteaza metabolismul glucidelor;
Întrebarea Nr. 232: Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul:
corticosuprarenalei;
medulosuprarenalei;
fibrelor postganglionare simpatice;
hipofizei anterioare;
paratiroidelor;
Întrebarea Nr. 233: Corpul galben:
tahicardia;
vasodilatatie;
vasoconstrictie;
cresterea presiunii arteriale;
scaderea presiunii arteriale;
Întrebarea Nr. 237: Parathormonul:
insuficienta corticosuprarenalei;
hiperfunctia corticosuprarenalei;
insuficienta medulosuprarenalei;
hiperfunctia suprarenalei in general;
hipofunctia hipofizei anterioare;
Întrebarea Nr. 242: Glucagonul produce:
hiperglicemie;
hipoglicemie;
gluconeogeneza hepatica;
glicogenoliza hepatica;
gluconeogeneza musculara;
Întrebarea Nr. 243: Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii:
alfa-adrenergici;
beta-adrenergici;
muscarinici;
nicotinici;
nu influenteaza receptorii mentionati;
Întrebarea Nr. 244: Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:
stimularea gluconeogenezei;
scaderea gluconeogenezei;
scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
cresterea glicemiei;
hipoglicemia;
Întrebarea Nr. 245: Hormonii sexuali sunt produsi de:
corticosuprarenala;
ovar;
testicul;
medulosuprarenala;
hipofiza anterioara;
Întrebarea Nr. 246: Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:
colecistokinina;
oxitocina;
gastrina;
secretina;
prolactina;
Întrebarea Nr. 248: Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului:
adrenalina;
noradrenalina;
somatomedina;
somatostatina;
somatotropina;
Întrebarea Nr. 249: In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
muschiul cardiac;
creer;
muschiul scheletal;
epitelui renal;
epiteliu intestinal;
Întrebarea Nr. 250: Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este:
tiroxina;
triiodtironina;
tireoglobulina;
acidul triiodtiroacetic;
toate raspunsurile corecte;
Întrebarea Nr. 251: Oxitocina provoaca:
lactogeneza;
contractia miometrului;
eliberarea laptelui;
contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
relaxarea uterului;
Întrebarea Nr. 252: Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:
hormonul antidiuretic;
hormonul foliculostimulant;
hormonul luteinizant;
gonadotropina corionica;
progesteronul;
Întrebarea Nr. 253: Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la :
adrenocorticotropina;
hormonii tiroidieni;
vazopresina;
hormonii sexuali;
hormonii gonadotropi;
Întrebarea Nr. 255: Somatotropul :
intensificarea gluconeogenezei;
scaderea gluconeogenezei;
intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
micsoreaza nivelul de zahar in sange;
Întrebarea Nr. 265: Boala Cushing este determinata de :
hormonul cresterii;
surplusul de hormoni tiroizi;
hormonii glucocorticoizi;
insulina;
mineralocorticoizii;
Întrebarea Nr. 268: Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia:
hormonul antidiuretic;
somatomedina;
beta -endorfina;
hormonul tireotrop;
oxitocina;
Întrebarea Nr. 269: Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
STH;
ACTH;
gonadotropinele;
prolactina;
tireotropina;
Întrebarea Nr. 278: Au activitate lipolitică următorii hormoni:
glucagonul;
adrenalina;
insulina;
cortizolul;
toate raspunsurile corecte;
Întrebarea Nr. 279: Insulina produce următoarele efecte:
triiodotironină;
tiroxină;
tireoglobulină;
tirotropină;
factor stimulator tiroidian cu acțiune prelungită (FSTAP);
Întrebarea Nr. 281: Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli:
deshidratare;
hemoragie severă;
scăderea osmolarității sanguine;
durere, stress chirurgical;
toate raspunsurile corecte;
Întrebarea Nr. 282: Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:
sunt neuromodulatori;
sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulația sistemică;
sunt părți ale moleculelor precursoare de HAD și respectiv OX (oxitocina);
sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
Întrebarea Nr. 285: Glucagonul:
acromegalie,
hipoglicemie;
inhibitia transportului aminoacizilor;
stimularea formarii ureei;
atrofia gonadelor;
Întrebarea Nr. 289: Următorii factori cresc secreția de insulină cu excepția:
scade calcemia;
scade fosfatemia;
inhibă activitatea osteoblastelor;
inhibă activitatea osteoclastelor;
acționează prin intermediul unui receptor membranar specific și a AMPc;
Întrebarea Nr. 292: Hormonii tiroideni:
gluconeogeneza hepatică;
glicogenoliza hepatică;
cetogeneză hepatică;
glicogenoliza musculară;
lipogeneză în țesutul adipos;
Întrebarea Nr. 295: Următorii hormoni au acțiune hiperglicemiantă, in afara de :
glucagonul;
STH-ul;
cortizolul;
noradrenalina;
adrenalina;
Întrebarea Nr. 296: Tiroxina fiziologica activă se găsește în una din următoarele forme:
legată de albumină;
legată de prealbumină,
legată la oglobulină;
ca o glucoronidă;
nelegată, liberă;
Întrebarea Nr. 297: Adrenalina:
hipofosfatemie;
hipocalcemie;
natriureză;
efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
hipercalcemie;
Întrebarea Nr. 310: Glucocorticoizii sunt:
potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în absenta excitării;
potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în
absenta excitării;
potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta excitării;
potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în
caz de excitare;
potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de excitare;
Întrebarea Nr. 314: Care din următoarele afirmatii este corectă?
potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz de excitare;
potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare,
în absenta excitării;
potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare,
în caz de excitare;
potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta excitării;
potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de excitare;
Întrebarea Nr. 316: Care din următoarele afirmatii este corectă?
depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de Cl-;
depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de K+;
depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de Na+;
depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular de Na+;
depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular de K+;
Întrebarea Nr. 317: Care din următoarele afirmatii este corectă?
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sînge;
Întrebarea Nr. 321: Care din următoarele afirmatii este corectă?
fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, relaxare, contractie;
fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, contractie, relaxare;
fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie, perioada latentă;
fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare, perioada latentă;
fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada latentă, relaxare;
Întrebarea Nr. 331: Care din următoarele afirmatii este corectă?
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un răspuns local;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă potentialul de actiune;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid canalele de K+;
nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de actiune;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează canalele de Na+;
Întrebarea Nr. 335: Care din următoarele afirmatii este corectă?
repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de Cl-;
repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de K+;
repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de Na+;
repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular de Na+;
repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular de K+;
Întrebarea Nr. 352: Care din următoarele afirmatii este corectă?
în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip «gap»);
în muschii netezi monounitari excitatia este transmisă de la o fibră la alta;
în muschii netezi monounitari toate fibrele se contractă împreună;
muschii netezi monounitari se pot excita prin întindere;
muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
Întrebarea Nr. 366: Care din următoarele afirmatii este corectă?
muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii potentialelor de actiune;
muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de unităti motorii active;
muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei impulsurilor motorii;
muschiul scheletic întotdeauna are aceeasi fortă de contractie;
muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei potentialelor de actiune;
Întrebarea Nr. 368: Care din următoarele afirmatii este corectă?
potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti ale membranei;
intensitatea excitantului determină valoarea potentialului de repaus;
potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
activitatea pompei Na+/K+ mentine potentialul de repaus;
potentialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;
Întrebarea Nr. 379: Care din următoarele afirmatii este corectă?
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se micsorează;
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se măreste ;
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea depolarizarea;
Întrebarea Nr. 382: Care din următoarele afirmatii este corectă?
o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ primar;
o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;
Întrebarea Nr. 384: Care din următoarele afirmatii este corectă?
filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea înaltă;
osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
difuziunea apei are loc prin canale ionice;
Întrebarea Nr. 385: Care din următoarele afirmatii este corectă?
în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a fibrei musculare si
pătrunde prin tubulii "T";
în faza latentă a contractiei are loc influxul de K+ în celulă;
în faza latentă a contractiei are loc eliberarea ionilor de Ca2+;
în faza latentă a contractiei are loc hidroliza explozivă a ATP-ului;
în faza latentă a contractiei eliberarea căldurii de activare;
Întrebarea Nr. 396: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?
contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile usoare ale miozinei;
contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale miozinei;
Întrebarea Nr. 400: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?
Care dintre următoarele afirmații este adevărată atât pentru pinocitoză cât și pentru fagocitoză?
A) implică utilizarea filamentelor actinice
B) apare spontan și neselectiv
C) vezicule care se unesc cu ribozomi care ulterior eliberează hidrolaze
D) are lor numai în macrofage și neutrofile
E) nu necesită ATP
In tabel sunt prezintate concentrațiile a patru ioni la nivelul membranei plasmatice a unei celule model. Analizand
acest tabel răspundeți la următoarele întrebări:
Care este potențialul de echilibru pentru Cl – la nivelul membranei plasmatice a acestei celule?
A) 0 milivolți
B) 122 milivolți
C) -122 milivolți
D) 61 milivolți
E) -61 milivolți
Diagrama prezintă relația lungime-tensiune pentru un singur sarcomer. De ce tensiunea este maximă între punctele
B și C?
A) filamentele de actina se suprapun reciproc
B) filamentele de miozină se suprapun reciproc
C) filamentele de miozină are o lungime minimă
D) discurile Z ale sarcomerului se învecinează cu capetele filamentului de miozină
E) există o suprapunere optimă între filamentele actina și miozina
7. Care dintre următoarele afirmații despre contracția musculară netedă este mai potrivita?
A) Ca ++ independent
B) Nu necesită un potențial de acțiune
C) Necesită mai multă energie în comparație cu mușchii scheletici
D) Mai lenta în timp, comparativ cu mușchiul scheletic
E) Există o suprapunere minimă între filamentele actina și miozina
8. Care dintre următoarele afirmații despre contracția musculară netedă sunt false?
A) Ca ++ independent
B) Nu necesită un potențial de acțiune
C) Necesită mai multă energie în comparație cu mușchii scheletici
D) Mai lenta în timp, comparativ cu mușchiul scheletic
E) Cu durată mai lungă în comparație cu mușchiul scheletic
9. Potențialul de repaus al unei fibre nervoase mielinizate depinde în primul rând de gradientul de concentrație a
ionului de :
A) Ca ++
B) Cl -
C) HCO3-
D) K +
E) Na +
10. Potențialul de repaus al unei fibre nervoase mielinizate NU este în primul rând dependent de gradientul de
concentrație a ionului de:
A) Ca ++
B) Cl -
C) HCO3-
D) K +
E) Na +
11. Care dintre următoarele afirmatii se datoreaza prezentei mielinei pe fibrele nervoase cu diametru mare?
A) Viteza scăzută a impulsurilor nervoase
B) Generarea de potențiale de acțiune numai la nodurile din Ranvier
C) Creșterea necesarului de energie pentru menținerea gradientilor de ioni
D) Transmiterea potentialului de actiune din aproape in aproape
E) Transmiterea saltatorie a potentialului de actiune
12. Ce dintre următoarele sunt caracteristice transmiterii potentialului de actiune prin fibrele cu diametru mic,
nemielinezate?
A) Viteza crescuta a impulsurilor nervoase
B) Generarea potențialului de acțiune are loc numai la nivelul nodurilor Ranvier
C) Creșterea necesarului de energie pentru menținerea gradientilor de ioni
D) Transmiterea potentialului de actiune din aproape in aproape
E) Transmiterea saltatorie a potentialului de actiune
13. Cum se explica transmiterea saltatorie a potentialului de actiune la nivelul fibrelor mielinezate
A) Canalele voltaj dependente de Na+ sunt doar la nivelul nodurilor Ranvier
B) Generarea potențialului de acțiune are loc numai la nivelul nodurilor Ranvier
C) Intre nodurilor Ranvier Na+ difuzeaza prin citoplasma
D) potentialul de actiune se transmite pe suprafata mielinei
E) potentialul de actiune se transmite prin celulele Schwann
15.Similaritățile dintre mușchii scheletici și neted sunt:
A) Abilitatea de a se contracta în absența unui potențial de acțiune
B) Contracția este Ca ++ dependenta
C) Prezența unei rețele tubulare T
D) Implicarea miozin kinazei în contracția musculară
E) Aranjamentul striat al filamentelor de actina și miozina
16. In timpul contracției unei fibre musculare scheletice, care dintre următoarele structuri se scurteaza?
A) band A a sarcomerului
B) banda I a sarcomerului
C) filamente de actina
D) filamente de miozina
E) sarcomerul
17. In timpul contracției unei fibre musculare scheletice, care dintre următoarele structuri NU isi schimba
lungimea?
A) band A a sarcomerului
B) banda I a sarcomerului
C) filamente de actina
D) filamente de miozina
E) sarcomerul
18. Contracția tetanică a fibrei musculare scheletice se datoreaza cumularii intracelulare de:
A) ATP
B) Ca ++
C) K +
D) Na +
E) Troponină
21. Sportul profesional poate duce la o creșterea masei musculare scheletice. Această creștere a masei musculare
se datorează, în primul rând:
A) Fuziunei sarcomerelor dintre miofibrile adiacente
B) Hipertrofiei fibrelor musculare
C) Creșterei alimentării cu sânge a mușchilor scheletici
D) Creșterei numărului de motoneuroni
E) Creșterei cantitatii de actina si miozina in miofibrile
22. Sportul profesional poate duce la creșterea masei musculare scheletice. Această creștere a masei musculare NU
este atribuită:
A) Fuziunei sarcomerelor dintre miofibrile adiacente
B) Hipertrofiei fibrelor musculare
C) Creșterei alimentării cu sânge a mușchilor scheletici
D) Creșterei numărului de motoneuroni
E) Creșterei cantitatii de actina si miozina in miofibrile
23. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului de acțiune la nivelul
unui axon gigantic de calmar.
Care dintre următoarele variante de raspuns explica schimbarea potențialului membranei dintre punctele D și E?
24. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului de acțiune la nivelul
unui axon gigantic de calmar.
Care dintre următoarele variante de raspuns NU DETERMINA schimbarea potențialului membranei dintre
punctele D și E?
25. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului de acțiune la nivelul
unui axon gigantic de calmar.
Care dintre următoarele variante de raspuns explica schimbarea potențialului membranei in punctul F?
26. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului de acțiune la nivelul
unui axon gigantic de calmar.
Care dintre următoarele variante de raspuns caracterizeaza starea axonului reesind din potențialului membranei
aflat in punctul F?
27. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului de acțiune la nivelul
unui axon gigantic de calmar.
Care dintre următoarele variante de raspuns caracterizeaza starea axonului reesind din potențialului membranei
aflat in punctul F?
28. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului de acțiune la nivelul
unui axon gigantic de calmar.
In cazul cand dorim sa declansam un potential de actiune in punctul F, trebuie:
29. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului de acțiune la nivelul
unui axon gigantic de calmar.
Urmatoarele afirmatii caracterizeaza cel mai bine axonul cand potentialul de membrana se afla in punctul F:
31. In imagine sunt ilustrate caracteristicile secuselor musculare unice a doi mușchi scheletici, A și B, ca răspuns la
un stimul depolarizant al membranei musculare. Analizand imaginea va rugam sa răspundeți la următoarea
întrebare:
De ce este determinata pauza (perioada de latenta) dintre depolarizarea membranei musculare și debutul contracției
musculare observate în ambii mușchi A și B?
32. In imagine sunt ilustrate caracteristicile secuselor musculare unice a doi mușchi scheletici, A și B, ca răspuns la
un stimul depolarizant al membranei musculare. Analizand imaginea va rugam sa răspundeți la următoarea
întrebare:
De ce este determinata pauza (perioada de latenta) dintre depolarizarea membranei musculare și debutul contracției
musculare observate în ambii mușchi A și B?
34. În experimentul ilustrat în diagrama A, volume egale de soluții X, Y și Z sunt plasate în compartimentele celor
două recipiente în formă de U. Cele două compartimente ale fiecărui vas sunt separate printr-o membrana
semipermeabila (adică IMpermeabile pentru ioni și permiabila pentru apa).
In diagrama B este ilustrata distribuția fluidelor in aceleasi recipiente dupa ce a avut loc osmoza si s-a obtinut un
echilibru. Analizand diagrama B, identificați fiecare soluție prezentată:
36. Un jucător de fotbal de 17 ani a suferit o fractură la tibia stângă, pentru imobilizare a fost aplicata o atela de
ghips pentru 2 luni. După ce piciorul a fost scos din ghips, pacientul a observat ca mușchiul gastrocnemius stâng
este semnificativ mai mic în diametru decât a fost înainte de fractură. Care este cea mai probabilă explicație?
37. Un jucător de fotbal de 17 ani a suferit o fractură la tibia stângă, pentru imobilizare a fost aplicata o atela de
ghips pentru 2 luni. După ce piciorul a fost scos din ghips, pacientul a observat ca mușchiul gastrocnemius stâng
este semnificativ mai mic în diametru decât a fost înainte de fractură. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt
FALSE?
38. Un băiat de 12 ani sufera ultimile 4 luni de diminuare a vederii și diplopie (vedere dubla, apare din cauza
slabiciunei muschilor oculomotori). De asemenea, el prezinta oboseala severa spre sfarsitul zilei. Nu există alte
simptome. La examinare, pacientul are o ptoză a pleoapei stângi (slabiciune a muschiului levator a pleoapei), care
se îmbunătățește după o perioadă de somn. In rest, examinarea clinică si paraclinica este normală, cu exceptia
testelor suplimentare care indică prezența anticorpilor anti-receptorilor pentru acetilcolină în plasmă. Care este
diagnosticul inițial?
A) Astrocitom
B) Boala Graves
C) Tiroidita Hashimoto
D) miastenia gravis
E) Scleroza multiplă
41. Transportul ionilor de Na + din citozol în fluidul extracelular cu utilizare de ATP este
A) difuzie simplă
B) difuzie facilitata
C) transport activ primar
D) Co-transport
E) Contra-transport
42. Transportul moleculelor de glucoză dependent de Na + (in aceiasi directie) din lumenul tubular renal spre
citozol este:
A) difuzie simplă
B) difuzie facilitata
C) transport activ primar
D) Co-transport
E) Contra-transport
43. Transportul moleculelor de glucoză dependent de Na + (in aceiasi directie) din lumenul tubular renal spre
citozol este:
A) difuzie simplă
B) difuzie facilitata
C) transport activ secundar
D) Co-transport
E) Contra-transport
48. Într-un neuron cu potențialul de repaus egal cu -65mV, distribuția a cărui ioni de-a lungul
membranei neuronale reprezintă cea mai mare forță electromotrica (EMF)?
A) Potasiu
B) Clorura
C) Sodiu
D) Calciu
E) Magneziu
50. În sinapsele chimice care folosesc sistemul mesagerului secundar pe membrana postsinaptica poate avea loc
urmatoarul raspuns:
A) Închiderea unui canal voltaj dependent pentru sodiu sau potasiu
B) Activarea AMP ciclic sau GMP ciclic
C) Inactivarea enzimelor care inițiază reacții biochimice în neuronul postsinaptic
D) Inactivarea transcripției genetice în neuronul postsinaptic
E) Deschiderea canalelor de calciu voltaj dependente
51. În sinapsele chimice care folosesc sistemul mesagerului secundar pe membrana postsinaptica (un exemplu este
proteină G, care este activata atunci când neurotransmitatorul se leagă de receptorul ei), poate avea loc urmatoarele
raspunsuri:
A) Închiderea unui canal voltaj dependent pentru sodiu sau potasiu
B) Activarea AMP ciclic sau GMP ciclic
C) Activarea enzimelor care inițiază reacții biochimice în neuronul postsinaptic
D) Activarea transcripției genetice în neuronul postsinaptic
E) Deschiderea canalelor de calciu voltaj dependente
A. potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în absenta excitării;
B!. potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în
absenta excitării;
C. potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta excitării;
D. potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în caz de
excitare;
E. potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de excitare;
B!. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
A. potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz de excitare;
B. potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în absenta
excitării;
C!. potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în
caz de excitare;
D. potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta excitării;
E. potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de excitare;
C!. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de Na +;
A!. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
B. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
C!. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
B!. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei spinării;
A!. cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a calciului;
B!. în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
E. fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei relative;
C!. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului negativ;
A. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, relaxare, contractie;
B!. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, contractie, relaxare;
C. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie, perioada latentă;
D. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare, perioada latentă;
E. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada latentă, relaxare;
C!. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
B!. excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare;
D. labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
E. labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
B. pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
C!. pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare;
D. pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
E!. pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;
A. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un răspuns local;
B!. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă potentialul de actiune;
C. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid canalele de K +;
E. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează canalele de Na +;
A!. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
C. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa neuromusculară;
C!. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa neuromusculară;
B!. membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
C. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si suturarea lui;
B!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 70-120 m/s;
36. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S., T., -65
B!. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
E!. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular de K +;
A!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 40-70 m/s;
D!. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
A!. reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
B. timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
B. în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
A. în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip «gap»);
E!. muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
A. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii potentialelor de actiune;
B!. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de unităti motorii active;
C!. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei impulsurilor motorii;
E. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei potentialelor de actiune;
D!. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă +;
C!. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
B!. răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
C!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
D. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;
E!. propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
C!. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
D. viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare decît in cele mielinice;
E!.viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele amielinice:
A!. potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti ale membranei;
A!. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste valoarea potentialului de repaus;
A. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se micsorează;
B!. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se măreste ;
C!. la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
E!. la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea depolarizarea;
A!. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ primar;
A. filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea înaltă;
B. osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
D!. osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
D. rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de concentratie a particulei scade;
E!. rata de difuzie a unei substante creste dacă liposolubilitatea particulei creste;
C!. transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substante pe un transportor
comun;
D!. transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentratie;
E!. energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na +, consecintă a unui transport activ primar;
C!. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul jonctiunii neuromusculare;
D. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii neuromusculare;
C!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 15-40 m/s;
D!. tonusul muscular aste determinat de numărul unitătilor motorii în actiune si frecventa lor de descărcare;
E!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 5-15 m/s;
82. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-88
A. în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a fibrei musculare si pătrunde prin
tubulii "T";
A. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca 2+ la lanturile usoare ale miozinei;
E. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca 2+ la lanturile grele ale miozinei;
B. potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei singure molecule de neuromediator;
C. potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de Ca 2+ în terminatiile postsinaptice;
D. potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de K + în terminatiile postsinaptice;
A!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
B. excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
D!. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;
B!. potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
1).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
2).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] +20 - +30 V;
b) [x] - 60 - - 90 mV;
---------------------------------------------------------------------
3).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
4).
Capitol: tes.exc.m.g.
-
a) [ ] fluxul intracelular de Cl ;
+
b) [ ] fluxul intracelular de K ;
+
c) [x] fluxul intracelular de Na ;
+
d) [ ] fluxul extracelular de Na ;
+
e) [ ] fluxul extracelular de K ;
---------------------------------------------------------------------
5).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] 10 msec;
b) [ ] 100 msec;
c) [ ] 1 min;
e) [ ] 2 sec;
---------------------------------------------------------------------
6).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] 0,5 - 1 sec;
b) [ ] 100 - 150 msec;
c) [ ] 20 - 30 sec;
---------------------------------------------------------------------
7).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Durata cea mai mare a contractiei este caracteristica pentru:
a) [ ] muschiul striat;
c) [ ] muschiul cardiac;
---------------------------------------------------------------------
8).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Fluidul continut in tubii transversali din fibra musculara este:
b) [ ] lichid intracelular;
c) [ ] plasma;
d) [ ] limfa;
e) [ ] singe;
---------------------------------------------------------------------
9).
Capitol: tes.exc.m.g.
c) [ ] muschiului cardiac;
---------------------------------------------------------------------
10).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] muschiul cardiac;
---------------------------------------------------------------------
11).
Capitol: tes.exc.m.g.
2+
Punctajul: 10cs Ionii de Ca sunt stocati in fibra musculara striata in:
a) [ ] sarcoplasma;
b) [ ] sarcolema;
d) [ ] mitocondrii;
---------------------------------------------------------------------
12).
Capitol: tes.exc.m.g.
c) [ ] numarul de miofibrile;
e) [ ] ionii de calciu;
---------------------------------------------------------------------
13).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] ganglionul simpatic;
c) [ ] ganglionul parasimpatic;
d) [ ] corpul geniculat;
---------------------------------------------------------------------
14).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Interacţiunea dintre proteinele contractile (actina, miozina) este determinata de cresterea concentraţiei sarcoplasmice a:
a) [x] calciului;
b) [ ] clorului;
c) [ ] sodiului;
d) [ ] potasiului;
e) [ ] magneziului;
---------------------------------------------------------------------
15).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
16).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
17).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs .In ce perioada a modificarii excitabilitatii sau in ce faza a potentialului de actiune, excitabilitatea fibrei musculare creste:
a) [ ] refractara absoluta;
b) [ ] refractara relativa;
d) [ ] postpotentialului pozitiv;
---------------------------------------------------------------------
18).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs In ce perioada a modificarii excitabilitatii sau in ce faza a potentialului de actiune, excitabilitatea fibrei musculare este
scazuta, insa fibra nu este inexcitabila:
a) [ ] refractara absoluta;
c) [ ] postpotentialului negativ;
d) [ ] depolarizarii;
---------------------------------------------------------------------
19).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
20).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs In cursul perioadei de latenta a contractiei muschiului au loc următoarele procese, in afara de unul care este fals:
a) [ ] potentialul de actiune se propaga pe suprafata externa a fibrei musculare si patrunde in tubii "T";
+
b) [x] influxul de K in celula;
---------------------------------------------------------------------
21).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Care este succesiunea corecta a fazelor contractiei musculare unice:
a) [ ] perioada latenta, relaxare, contractie;
---------------------------------------------------------------------
22).
Capitol: tes.exc.m.g.
c) [x] valoarea minima a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de actiune;
---------------------------------------------------------------------
23).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [x] excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decit a fibrei musculare;
---------------------------------------------------------------------
24).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [ ] pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decit a fibrelor nervoase;
c) [x] pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decit a fibrelor musculare;
d) [ ] pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decit a fibrelor musculare;
---------------------------------------------------------------------
25).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [ ] natura excitantului;
---------------------------------------------------------------------
26).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
27).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
28).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [ ] prin salturi ;
---------------------------------------------------------------------
29).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs In cadrul preparatului neuromuscular structura cu cea maiu mare labilitate este:
a) [x] nervul;
b) [ ] muschiul;
c) [ ] sinapsa neuro-musculara;
d) [ ] nervul si muschiul;
---------------------------------------------------------------------
30).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs .In cadrul preparatului neuromuscular structura cu cea mai mica labilitate este:
a) [ ] nervul;
b) [ ] muschiul;
d) [ ] nervul si muschiul;
---------------------------------------------------------------------
31).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [ ] membrana postsinaptica;
c) [ ] spatiul sinaptic;
d) [ ] membrana axonului;
---------------------------------------------------------------------
32).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [ ] membrana postsinaptica;
c) [ ] spatiul sinaptic;
d) [ ] membrana axonului;
---------------------------------------------------------------------
33).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
34).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Care este mecanismul de actiune al miorelaxantilor naturali (curare) si sintetici (d-tubocurarina, diplacina):
b) [ ] scindeaza acetilcolina;
---------------------------------------------------------------------
35).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] legaturarea nervului;
c) [ ] sectionarea nervului;
---------------------------------------------------------------------
36).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
37).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A alfa este de (m/sec):
a) [ ] 40-70;
b) [x] 70-120;
c) [ ] 15-40;
d) [ ] 3-18;
e) [ ] 5-15;
---------------------------------------------------------------------
38).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
39).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile referitoare la proprietatile sinaptice sunt corecte cu exceptia:
a) [ ] prin sinapsa excitatia se transmite unilateral;
c) [ ] amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator care actioneaza asupra receptorilor postsinaptici;
2+
d) [ ] la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptica participa ionii de Ca ;
---------------------------------------------------------------------
40).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs .In sinapsele neuro-musculare acetilcolina este scindata de urmatoarea enzima:
a) [ ] monoaminoxidaza;
b) [x] colinesteraza;
c) [ ] cateholmetiltransferaza;
d) [ ] toate;
e) [ ] nici una;
---------------------------------------------------------------------
41).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [ ] tetanos muscular;
c) [ ] stop cardiac;
d) [ ] edem cerebral;
e) [ ] stress;
---------------------------------------------------------------------
42).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [ ] noradrenalina;
c) [x] acetilcolina;
d) [ ] serotonina;
e) [ ] dopamina;
---------------------------------------------------------------------
43).
Capitol: tes.exc.m.g.
+
a) [ ] voltaj dependente pentru Na ;
+
b) [ ] voltaj dependente pentru K ;
2+
c) [ ] voltaj dependente pentru Ca ;
d) [x] chemodependente;
---------------------------------------------------------------------
44).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] 3-18;
b) [ ] 5-15;
c) [ ] 15-40;
d) [ ] 4-8;
e) [x] 0,5-2;
---------------------------------------------------------------------
45).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
46).
Capitol: tes.exc.m.g.
d) [ ] gradientul de concentratie;
---------------------------------------------------------------------
47).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Pentru care substante membrana este cea mai permeabila:
a) [ ] glucoza;
b) [x] apa;
-
c) [ ] Cl ;
+
d) [ ] K ;
+
e) [ ] Na ;
---------------------------------------------------------------------
48).
Capitol: tes.exc.m.g.
+
b) [ ] fluxul extracelular de Na ;
+
c) [x] fluxul extracelular de K ;
+
d) [ ] fluxul intracelular de K ;
-
e) [ ] fluxul extracelular de Cl ;
---------------------------------------------------------------------
49).
Capitol: tes.exc.m.g.
+
a) [x] ionii de K ;
+
b) [ ] ionii de Na ;
-
c) [ ] ionii de Cl ;
d) [ ] anionii;
2+
e) [ ] ionii de Ca ;
---------------------------------------------------------------------
50).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] excitatie supraliminala;
---------------------------------------------------------------------
51).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Excitabilitatea tesutului va fi mai mare daca pragul de excitatie va fi egal cu:
a) [ ] 5V;
b) [ ] 7V;
c) [x] 2V;
d) [ ] 4V;
e) [ ] 9V;
---------------------------------------------------------------------
52).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
53).
Capitol: tes.exc.m.g.
+
a) [ ] fluxul continuu a ionilor de Na in celula;
+
b) [ ] fluxul de Na din celula;
2+
c) [ ] fluxul ionilor de Ca din celula;
+
d) [x] fluxul continuu a ionilor de K din celula in spatiul extracelular;
---------------------------------------------------------------------
54).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
55).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Intensitatea minima a unui curent electric care aplicat pe nerv determina un răspuns din partea acestuia sau a muşchiului
pe care il deserveste se numeşte:
a) [x] reobaza;
b) [ ] timp util;
c) [ ] cronaxie;
d) [ ] intensitate subliminală;
e) [ ] intensitate supraliminala.
---------------------------------------------------------------------
56).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Stimulul supraliminar declanseaza un impuls nervos care, fata de impulsul determinat de stimulul prag, este:
a) [ ] dublu;
b) [x] egal;
c) [ ] mai mare;
d) [ ] mai mic;
e) [ ] jumatate.
---------------------------------------------------------------------
57).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Care din reactiile de mai jos pot sa aiba loc sub actiunea preparatelor de tipul curare :
---------------------------------------------------------------------
58).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Cum este diferenta dintre excitabilitatea unui muschi si nervul care il inerveaza daca potentialul de membrana a
muschiului s-a micsorat:
d) [ ] diferenta neschimbata;
---------------------------------------------------------------------
59).
Capitol: tes.exc.m.g.
c) [ ] distruge colinesteraza;
e) [ ] activeaza colinesteraza;
---------------------------------------------------------------------
60).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Dimensiunile caror zone a sarcomerului nu se schimba in urma contractiei musculare:
a) [ ] zona I;
b) [ ] zona H;
c) [x] zona A;
---------------------------------------------------------------------
61).
Capitol: tes.exc.m.g.
2+
a) [ ] ionii de Mg ;
+
b) [ ] ionii de Na ;
-
c) [ ] ionii de Cl ;
2+
d) [x] ionii de Ca ;
+
e) [ ] .ionii de H ;
---------------------------------------------------------------------
62).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate fata de tropomiozina:
a) [x] troponina T;
b) [ ] troponina I;
c) [ ] troponina C;
63).
Capitol: tes.exc.m.g.
2+
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate fata de Ca :
a) [ ] troponina T;
b) [x] troponina C;
c) [ ] troponina I;
---------------------------------------------------------------------
64).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
65).
Capitol: tes.exc.m.g.
66).
Capitol: tes.exc.m.g.
c) [ ] marirea excitabilitatii;
d) [ ] marirea labilitatii ;
---------------------------------------------------------------------
67).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] mielinice;
b) [x] amielinice;
c) [ ] simpatice preganglionare;
e) [ ] motore;
---------------------------------------------------------------------
68).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] adenozina;
b) [ ] acidul lactic;
c) [ ] ionii de potasiu;
69).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate puternica fata de actina :
a) [ ] troponina T;
b) [x] troponina I;
c) [ ] troponina C;
d) [ ] tropomiozina;
---------------------------------------------------------------------
70).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] se uneste cu troponina C;
b) [ ] se uneste cu troponina T;
d) [ ] se uneste cu troponina I;
---------------------------------------------------------------------
71).
Capitol: tes.exc.m.g.
-
b) [ ] mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl ;
+
c) [ ] micsoreaza permeabilitatea pentru ionii de K ;
+
d) [ ] mareste permeabilitatea pentru ionii de K ;
72).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile referitoare la muschiul neted multiunitar sunt corecte cu exceptia:
---------------------------------------------------------------------
73).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Toate afirmatile referitoare la muschiul neted monounitar sunt corecte cu exceptia:
a) [ ] fibrele sunt unite intre ele prin jonctiuni strinse (de tip "gap");
---------------------------------------------------------------------
74).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cm Cele mai importante proteine cu rol in contractia musculara sint:
a) [x] miozina;
b) [ ] mioglobina;
c) [x] actina;
d) [ ] creatina;
e) [x] tropomiozina;
---------------------------------------------------------------------
75).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cm Cum isi poate grada muschiul scheletic forta de contractie in organism:
---------------------------------------------------------------------
76).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [ ] impiedica contractia;
---------------------------------------------------------------------
77).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cm Ce sarcina poseda celula excitabila in stare de repaos in interiorul ei si pe suprafata:
a) [ ] interior +;
b) [ ] pe suprafata -;
c) [x] interior -;
d) [x] pe suprafata +;
78).
Capitol: tes.exc.m.g.
d) [ ] se sumeaza;
e) [ ] se propaga cu decrement;
---------------------------------------------------------------------
79).
Capitol: tes.exc.m.g.
c) [x] nu se propaga;
d) [x] se sumeaza;
---------------------------------------------------------------------
80).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] conducere unilaterala;
81).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cm Propagarea excitatiei prin sinapsa neuro-musculara se supune urmatoarelor legitati:
b) [ ] propagarea bilaterala;
e) [ ] accelerarea propagarii;
---------------------------------------------------------------------
82).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
83).
Capitol: tes.exc.m.g.
e) [x] viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele amielinice:
---------------------------------------------------------------------
84).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] contine troponina;
---------------------------------------------------------------------
85).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] bistratul lipidic;
b) [ ] canale proteice;
c) [ ] proteine carier;
d) [ ] proteine receptori;
---------------------------------------------------------------------
86).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] proteinele caraus;
b) [ ] canale hidrofobe;
87).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [ ] actiunea excitantului;
---------------------------------------------------------------------
88).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
89).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Daca actionam asupra membranei cu o toxina care blocheaza canalele de Na apare:
c) [ ] potentialul de actiune;
d) [ ] raspunsul local;
90).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
91).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cm Daca la excitarea nervului, activatia canalelor de Na si K va avea loc simultan si nu consecutiv, aceasta ar fi dus la :
---------------------------------------------------------------------
92).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cm Daca actionam cu un factor, care mareste pragul de excitatie aceasta inseamna ca:
b) [ ] a aparut depolarizarea;
93).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cm Lipsa oxigenului intr-un teritoriu tisular are o actiune asupra muschiului neted vascular de:
a) [ ] vasoconstrictie;
c) [x] vasodilatare;
---------------------------------------------------------------------
94).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cm Daca la o excitare cu curent continuu in celula introducem catodul si in afara - anodul vor avea loc urmatoarele
schimbari:
d) [ ] va apare excitatia;
---------------------------------------------------------------------
95).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [x] miofibrilele;
c) [ ] protofibrilele;
---------------------------------------------------------------------
96).
Capitol: tes.exc.m.g.
e) [ ] se sumeaza;
---------------------------------------------------------------------
97).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
98).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
99).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cm Care din următoarele forme de transport prin membrana celulară au loc în gradient electrochimic?
d) [ ] contransportul şi contratransportul
---------------------------------------------------------------------
100).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
101).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] deplasarea solventului printr-o membrană semipermiabilă din compartimentul unde presiunea hidrostatică şi coloidosmotică sunt
mai mari, spre compartimentul unde acestea sunt mai scăzute;
b) [ ] deplasarea solventului printr-o membrană semipermiabilă din compartimentul unde concentraţia soluţiei este mai mare, spre cel în
care concentraţia este mai mică;
e) [x] deplasarea solventului printr-o membrană semipermeabilă, din compartimentul unde concentraţia este mai mică, spre cel în care
concentraţia soluţiei este mai mare;
---------------------------------------------------------------------
102).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Difuziunea netă a apei prin membranele cu permeabilitate selectivă se face prin:
a) [ ] filtrare;
b) [ ] ultrafiltrare;
c) [ ] solvent drag;
d) [x] osmoză;
e) [ ] difuziune neionică;
---------------------------------------------------------------------
103).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Rata de difuzine a unei particule prin membrana celulară creşte dacă:
---------------------------------------------------------------------
104).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cm Fixarea simultană a două tipuri diferite de substante, care urmează a fi transportate în acelaşi sens, pe un transportor,
este condiţia de bază pentru:
---------------------------------------------------------------------
105).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [ ] specificitatea pompelor;
+
e) [x] energia rezultă din gradientul de Na , consecinţă a unui transport activ primar anterior;
---------------------------------------------------------------------
106).
Capitol: tes.exc.m.g.
+
Punctajul: 10cm Ce substanţe pot fi transportate prin cotransport cu Na ?
a) [ ] apa;
b) [ ] calciul;
c) [x] glucoza;
d) [ ] hidrogenul;
e) [x] aminoacizii;
---------------------------------------------------------------------
107).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cm Care din următoarele forme de transport cu Na se realizează prin contratransport?
a) [ ] Na/K;
b) [x] Na/Ca;
c) [x] Na/H;
d) [ ] Na/glucoză;
e) [ ] Na/aminoacizi;
---------------------------------------------------------------------
108).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cm Оn care din următoarele forme de transport este utilizată în mod direct energia provenită din descompunerea ATP-ului
sau altor fosfaţi macroergici?
a) [ ] cotransportul;
b) [ ] contratransportul;
---------------------------------------------------------------------
109).
Capitol: tes.exc.m.g.
+ +
Punctajul: 10cs Pompa de Na -K :
+
a) [ ] introduce K în celulă;
+
d) [ ] evacuează Na din celulă;
---------------------------------------------------------------------
110).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
111).
Capitol: tes.exc.m.g.
2+
Punctajul: 10cs Ionii de Ca sunt stocaţi în fibra musculară striată în:
a) [ ] sarcoplasmă;
b) [ ] sarcolemă
d) [ ] mitocondrii;
---------------------------------------------------------------------
112).
Capitol: tes.exc.m.g.
c) [ ] miofibrile;
2+
e) [ ] ionii de Ca ;
---------------------------------------------------------------------
113).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Activatorul care realizează interacţiunea dintre proteinele musculare contractile este :
a) [x] calciul;
b) [ ] clorul;
c) [ ] sodiul;
d) [ ] potasiul;
e) [ ] magneziul;
---------------------------------------------------------------------
114).
Capitol: tes.exc.m.g.
a) [ ] sarcomerul;
b) [ ] placa motorie;
c) [ ] fibra musculară;
---------------------------------------------------------------------
115).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Următoarele procese au loc în cursul perioadei de latenţă a contracţiei. Unul este greşit:
a) [ ] potenţialul de acţiune se răspîndeşte pe suprafaţa externă a fibrei musculare şi pătrunde prin tubulii "T";
+
b) [x] influx de K în celulă;
2+
c) [ ] eliberare de Ca ;
---------------------------------------------------------------------
116).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [ ] împiedică contracţia;
d) [ ] detrmină relaxarea;
---------------------------------------------------------------------
117).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
118).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Stimularea repetată a fibrei musculare scheletice determină contracţie tetanică deoarece concentraţia intracelulară a
uneia din următoarele substanţe creşte şi rămîne la nivele ridicate. Despre cine este vorba?
+
a) [ ] Na ;
+
b) [ ] K ;
c) [ ] troponina;
d) [ ] ATP;
2+
e) [x] Ca .
---------------------------------------------------------------------
119).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Care din următoarele proteine musculare au rol important în contracţie, atît în muşchii netezi, cît şi în cei striaţi?
a) [ ] calmodulina;
b) [ ] troponina;
c) [ ] tropomiozina;
d) [x] actina;
---------------------------------------------------------------------
120).
Capitol: tes.exc.m.g.
2+
Punctajul: 10cs Оn cursul procesului de cuplare excitaţie-contracţie în muşchiul neted, ionii de Ca sunt eliberaţi din reticulul
sarcoplasmic cu ajutorul :
b) [ ] protein kinazei C;
c) [ ] diacil glicerolului;
d) [ ] AMP-ului ciclic;
e) [ ] calmodulinei.
---------------------------------------------------------------------
121).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii privind transmiterea impulsului nervos la nivelul plăcii neuromusculare este adevărată?
+
b) [ ] este asociată cu un influx de K prin sarcolemă;
2+
c) [ ] are loc o scădere sub normal a nivelului Mg ;
---------------------------------------------------------------------
122).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs În care din următoarele situaţii are loc creşterea maximă a tensiunii musculare?
2+
a) [ ] la scăderea Ca extracelular;
2+
b) [ ] la creşterea Mg extracelular;
---------------------------------------------------------------------
123).
Capitol: tes.exc.m.g.
2+
Punctajul: 10cs Cuplarea excitaţie-contracţie în muşchiul neted este iniţiată de fixarea ionilor de Ca la:
b) [x] calmodulina;
c) [ ] troponina;
d) [ ] tropomiozina;
e) [ ] protein kinaza A.
---------------------------------------------------------------------
124).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Cuplarea excitaţie - contracţie în muşchii scheleteci implică următoarele evenimente cu excepţia uneia:
2+
b) [x] fixarea ionilor de Ca la miozină;
e) [ ] hidroliza ATP-ului.
---------------------------------------------------------------------
125).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Ce elemente şi în ce ordine participă în transmiterea neuromusculară la nivelul fibrelor musculare scheletice:
- +
a) [ ] acetilcolina , Cl , Na ;
+ +
b) [x] acetilcolina, Na , K ;
+ +
c) [ ] acetilcolina, K , Na ;
2+ +
d) [ ] acetilcolina, Ca , Na ;
+ +
e) [ ] noradrenalina, Na , K .
---------------------------------------------------------------------
126).
Capitol: tes.exc.m.g.
---------------------------------------------------------------------
127).
Capitol: tes.exc.m.g.
2+
a) [ ] favorizează eliberarea ionilor de Ca din cisternele reticulului sasrcoplasmic;
c) [ ] generează ATP;
e) [x] stabilizează miofilamentele de actină, acţionînd ca o proteină de relaxare, care împiedică interacţiunile dintre zonele active ale
miofilamentelor de actină şi miozină.
---------------------------------------------------------------------
128).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs La nivelul receptorilor de tip N, acetilcolina acţionează avînd ca mesager secund :
a) [ ] inozitol trifosfatul;
b) [ ] diacil glicerolul;
c) [ ] AMP - ul ciclic;
---------------------------------------------------------------------
129).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cm Dacă o fibră musculară scheletică relaxată este alungită pasiv:
---------------------------------------------------------------------
130).
Capitol: tes.exc.m.g.
b) [x] produce o tensiune mai mare de 4-5 ori decît o singură secusă;
e) [ ] C şi D.
---------------------------------------------------------------------
131).
Capitol: tes.exc.m.g.
2+
c) [ ] creşterii conductanţei ionilor de Ca în terminaţiile postsinaptice;
d) [ ] producerii unei cuante de neuromediator în urma invaziei potenţialului de acţiune în terminaţiile presinaptice;
---------------------------------------------------------------------
132).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Pentru care muşchi este valabilă legea "tot sau nimic" în cursul contracţiei?
a) [ ] striat;
b) [ ] neted;
c) [x] cardiac;
d) [ ] striat şi cardiac;
---------------------------------------------------------------------
133).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii despre muşchii netezi este corectă:
b) [x] muşchiul neted are potenţialul de membrană mai scăzut şi mai instabil ca cel striat;
e) [x] în muşchiul neted elementele elastice sunt dispuse în serie ca şi în cel striat.
---------------------------------------------------------------------
134).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
a) [x] colinergici;
b) [x] adrenergici;
c) [x] serotoninergici;
d) [ ] reninergici;
---------------------------------------------------------------------
135).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
a) [x] monomodali;
b) [x] bimodali;
c) [x] polimodali;
d) [ ] colinergici;
---------------------------------------------------------------------
136).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
---------------------------------------------------------------------
137).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
---------------------------------------------------------------------
138).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
---------------------------------------------------------------------
139).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
a) [x] axosomatice;
b) [x] axodendritice;
c) [x] axoaxonice;
d) [ ] motore;
e) [ ] senzitive;
---------------------------------------------------------------------
140).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
---------------------------------------------------------------------
141).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
b) [ ] nu se sumeaza;
---------------------------------------------------------------------
142).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
---------------------------------------------------------------------
143).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
---------------------------------------------------------------------
144).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
a) [ ] membrana postsinaptica;
c) [ ] membrana dendritelor;
---------------------------------------------------------------------
145).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
---------------------------------------------------------------------
146).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
a) [ ] proprietatea sinapsei;
c) [ ] iradierea excitatiei;
---------------------------------------------------------------------
147).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
a) [ ] proprietatea sinapsei;
d) [x] marirea excitabilitatii unui focar mai puternic pe contul focarelor mai slabe;
---------------------------------------------------------------------
148).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
---------------------------------------------------------------------
149).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
a) [x] acetilcolina;
b) [ ] dopamina;
c) [x] noradrenalina;
d) [ ] glicina;
---------------------------------------------------------------------
150).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
a) [x] Serotonina;
b) [ ] acetilcolina:
c) [x] glicina;
---------------------------------------------------------------------
151).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
a) [ ] convergenta ;
b) [ ] postactiunea;
c) [ ] transformatia ritmului;
d) [ ] facilitarea;
---------------------------------------------------------------------
152).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
d) [ ] iradierea excitatiei;
e) [ ] convergenta;
---------------------------------------------------------------------
153).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
---------------------------------------------------------------------
154).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
b) [ ] canale de calciu;
---------------------------------------------------------------------
155).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
---------------------------------------------------------------------
156).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
b) [ ] peptidele hipofizare;
c) [ ] peptidele somnului;
d) [ ] endorfinele si enkefalinele;
---------------------------------------------------------------------
157).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
Punctajul: 10cm Generarea potentialului de actiune in segmentul initial al axonului este cauzata de:
a) [x] Numarul marit (de 7 ori) de canale de sodiu voltajdependente in aceasta regiune in comparatie cu membrana somei;
c) [x] Excitabilitatea membranei segmentului initial este mai mare decit a membranei somei;
d) [ ] excitabilitatea scazuta;
---------------------------------------------------------------------
158).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
a) [ ] de sodiu;
b) [x] de potasiu;
c) [ ] de calciu;
d) [x] de clor;
---------------------------------------------------------------------
159).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
e) [ ] prin difuzie;
---------------------------------------------------------------------
160).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
Punctajul: 10cs Care structură are mai multe canale de sodiu voltajdependente:
c) [ ] membrana dendritelor;
---------------------------------------------------------------------
161).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
a) [x] creste;
b) [ ] scade;
---------------------------------------------------------------------
162).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
Punctajul: 10cm Cum este explicata marirea sensibilitatii tesutului denervat fata de mediator?
---------------------------------------------------------------------
163).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
a) [ ] unidirecţionalitatea;
b) [ ] convergenţa şi divergenţa;
c) [ ] fatigabilitatea şi facilitatea,
d) [ ] iradierea şi ocluzia;
---------------------------------------------------------------------
164).
a) [x] hipofiza;
b) [ ] ficatul;
c) [ ] ganglionul spinal;
d) [x] gonadele;
e) [x] tiroida;---------------------------------------------------------------------
165).
a) [ ] hipofizei;
b) [ ] rinichiului;
c) [ ] tubului digestiv;
d) [ ] hipotalamusului;
---------------------------------------------------------------------
166).
a) [x] proteine;
b) [x] aminoacizi;
c) [ ] glucide;
d) [x] steroizi;
d) [ ] parathormonul;
e) [ ] calcitonina;
---------------------------------------------------------------------
168).
b) [ ] steroizi;
c) [ ] amine biogene;
d) [ ] glicoproteine;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
169).
a) [x] ficatului;
b) [ ] miocardului;
d) [ ] plamanului;
e) [ ] tubului digestiv;
---------------------------------------------------------------------
170).
a) [x] proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] glicoproteine;
d) [ ] glucide;
e) [ ] amine biogene;
---------------------------------------------------------------------
171).
c) [x] parathormonul;
d) [ ] estradiolul;
e) [ ] tiroidieni;
---------------------------------------------------------------------
172).
a) [ ] glicoproteine;
b) [ ] glucide;
c) [x] steroli;
d) [ ] proteine;
d) [ ] centrului setei;
e) [ ] hipofizei posterioare;---------------------------------------------------------------------
174).
d) [ ] hipofizei posterioare;
e) [ ] hipotalamusul posterior;
---------------------------------------------------------------------
175).
b) [x] adrenalina;
c) [ ] hormonii steroizi;
d) [ ] hormonii tiroidieni;
e) [ ] hormonii sexuali;---------------------------------------------------------------------
176).
a) [ ] proteici;
b) [x] steroizi;
c) [ ] adrenalina;
d) [x] tiroidieni;
e) [ ] hipofizei anterioare;---------------------------------------------------------------------
177).
e) [ ] vasa recta;---------------------------------------------------------------------
178).
a) [ ] reabsorbtia sodiului;
c) [ ] secretia potasiului;
d) [ ] secretia H+;
e) [ ] reabsorbtia Ca ++;---------------------------------------------------------------------
179).
180).
181).
a) [ ] diabetul zaharat;
c) [ ] maladia Cushing;
182).
c) [ ] lipide;
d) [ ] glicoproteine;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
183).
a) [x] peptide-proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] amine biogene;
d) [ ] glicoproteine;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
184).
c) [ ] oxitocina;
d) [ ] vasopresina;
e) [ ] neurofizinele;---------------------------------------------------------------------
185).
a) [ ] hipofiza posterioara ;
b) [ ] suprarenalele ;
c) [x] hipofiza anterioara;
d) [ ] hipotalamus;
e) [ ] tiroida;---------------------------------------------------------------------
186).
a) [ ] hipofiza posterioara;
b) [ ] hipotalamusul medial;
c) [ ] testicul;
e) [ ] ovar;---------------------------------------------------------------------
187).
a) [ ] hipotalamusul anterior;
c) [ ] hipofiza posterioara;
d) [ ] ovar;
e) [ ] testicul; ---------------------------------------------------------------------
188).
189).
190).
a) [ ] stimuleaza spermatogeneza;
191).
d) [ ] boala Basedow;
e) [ ] cretinismul la copil;---------------------------------------------------------------------
192).
a) [ ] tireoglobulina;
b) [ ] monoiodtirozina;
c) [x] triiodotironina;
d) [x] tetraiodotironina;
e) [x] calcitonina;---------------------------------------------------------------------
193).
a) [x] corticosuprarenalei;
b) [ ] gonadelor;
c) [ ] hipofizei anterioare;
d) [ ] hipotalamusului;
e) [ ] pancreasului endocrin;---------------------------------------------------------------------
194).
a) [ ] pancreasului endocrin;
b) [ ] hipotalamusului;
c) [ ] hipofizei posterioare;
d) [x] corticosuprarenalei;
e) [ ] tiroidei;---------------------------------------------------------------------
195).
a) [x] corticosuprarenalei;
b) [ ] medulosuprarenalei;
e) [ ] hipofizei anterioare;---------------------------------------------------------------------
196).
197).
c) [ ] paratiroida;
d) [ ] hipofiza anterioara;
e) [ ] ficat;---------------------------------------------------------------------
198).
a) [ ] medulosuprarenalei;
b) [ ] hipofizei posterioare;
c) [x] ovarului;
d) [ ] tiroidei;
e) [ ] hipofizei anterioare;---------------------------------------------------------------------
199).
c) [ ] aldosteron;
d) [x] relaxina;
e) [ ] hormonul foliculostimulant;---------------------------------------------------------------------
200).
a) [ ] aldosteronul;
b) [x] testosteronul;
c) [ ] estradiolul;
d) [x] dehidrotestosteronul;
e) [ ] cortizolul;---------------------------------------------------------------------
201).
a) [ ] proteici;
b) [x] sterolici;
202).
203).
204).
a) [ ] hipotalamus;
c) [ ] hipofiza posterioara;
d) [ ] tiroida;
e) [ ] pancreas;---------------------------------------------------------------------
205).
206).
a) [ ] gonadotropine;
b) [x] oxitocina;
e) [ ] hormonii androgeni;---------------------------------------------------------------------
207).
d) [ ] reabsorbtia potasiului;
e) [ ] reabsorbtia calciului;---------------------------------------------------------------------
208).
Capitol: C3 Glande endocrine
b) [ ] sunt hormoni;
---------------------------------------------------------------------
209).
210).
211).
a) [ ] foliculuilui ovarian;
c) [ ] testiculului;
d) [x] placentei;
e) [ ] hipofizei anterioare;---------------------------------------------------------------------
212).
Punctajul: 10cm Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia:
---------------------------------------------------------------------
213).
d) [ ] progesteron;
e) [ ] cortizol;---------------------------------------------------------------------
214).
215).
e) [ ] gonadotropina FSH;---------------------------------------------------------------------
216).
a) [x] insulina;
b) [x] somatostatina;
c) [x] glucagonul;
d) [ ] dosteronul;
e) [ ] calcitonina;---------------------------------------------------------------------
217).
d) [ ] medulosuprarenala;
e) [ ] ficat;---------------------------------------------------------------------
218).
a) [ ] excesului de insulina;
c) [ ] lipsei de glucagon;
d) [ ] excesul de glucagon;
e) [ ] excesul de mineralocorticoizi;---------------------------------------------------------------------
219).
a) [x] hiperglicemie;
b) [ ] hipoglicemie;
c) [x] poliurie;
d) [x] glucozurie;
220).
221).
---------------------------------------------------------------------
222).
d) [ ] pe mitocondrii;
223).
c) [x] poliurie;
e) [ ] bradicardie;---------------------------------------------------------------------
225).
a) [ ] hipernatriemie;
b) [x] hiperkaliemie;
c) [x] hiponatriemie;
226).
b) [ ] hiposecretia glucocorticoizilor;
d) [ ] insuficienta de insulina;
227).
Capitol: C3 Glande endocrine
228).
a) [ ] proliferatia endometriului;
c) [ ] contractia uterului;
229).
d) [ ] secretia endometrului;
e) [ ] relaxarea uterului;---------------------------------------------------------------------
230).
e) [ ] stimularea glicogenogenezei;---------------------------------------------------------------------
231).
b) [x] este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
---------------------------------------------------------------------
232).
a) [ ] gonadotropine;
b) [ ] somatostatine;
c) [ ] prolactina;
d) [x] somatoliberina;
e) [ ] adrenocorticotropina;
---------------------------------------------------------------------
233).
a) [ ] adrenalina;
b) [x] estradiol prin feed-back negativ;
---------------------------------------------------------------------
234).
b) [x] hiperglicemie;
c) [ ] glicogenoliza;
d) [ ] hipoglicemie;
---------------------------------------------------------------------
235).
a) [ ] corticosuprarenalei;
b) [x] medulosuprarenalei;
d) [ ] hipofizei anterioare;
e) [x] paratiroidelor;
---------------------------------------------------------------------
236).
---------------------------------------------------------------------
237).
b) [ ] stimuleaza lactatia;
238).
d) [ ] produce ovulatia;
239).
a) [x] tahicardia;
b) [ ] vasodilatatie;
c) [x] vasoconstrictie;
240).
241).
242).
c) [x] hiperglicemie;
d) [ ] produce hipoglicemie;
e) [ ] nu influenteaza metabolismul glucidelor;---------------------------------------------------------------------
243).
e) [ ] glomerulului renal;
---------------------------------------------------------------------
244).
b) [ ] hiperfunctia corticosuprarenalei;
c) [ ] insuficienta medulosuprarenalei;
---------------------------------------------------------------------
245).
a) [x] hiperglicemie;
b) [ ] hipoglicemie;
e) [ ] gluconeogeneza musculara;---------------------------------------------------------------------
246).
a) [x] alfa-adrenergici;
b) [x] beta-adrenergici;
c) [ ] muscarinici;
d) [ ] nicotinici;
---------------------------------------------------------------------
247).
b) [ ] scaderea gluconeogenezei;
e) [ ] hipoglicemia;---------------------------------------------------------------------
248).
a) [x] corticosuprarenala;
b) [x] ovar;
c) [x] testicul;
d) [ ] medulosuprarenala;
e) [ ] hipofiza anterioara;
---------------------------------------------------------------------
249).
---------------------------------------------------------------------
250).
a) [x] colecistokinina;
b) [ ] oxitocina;
c) [x] gastrina;
d) [x] secretina;
e) [ ] prolactina;
---------------------------------------------------------------------
251).
Punctajul: 10cs Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului:
a) [ ] adrenalina;
b) [ ] noradrenalina;
c) [ ] somatomedina;
d) [x] somatostatina;
e) [ ] somatotropina;
---------------------------------------------------------------------
252).
Punctajul: 10cm In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
b) [ ] creer;
d) [ ] epitelui renal;
e) [ ] epiteliu intestinal;
---------------------------------------------------------------------
253).
a) [ ] tiroxina;
b) [x] triiodtironina;
c) [ ] tireoglobulina;
d) [ ] acidul triiodtiroacetic;
---------------------------------------------------------------------
254).
a) [ ] lactogeneza;
e) [ ] relaxarea uterului;
---------------------------------------------------------------------
255).
a) [ ] hormonul antidiuretic;
b) [ ] hormonul foliculostimulant;
e) [ ] progesteronul;
---------------------------------------------------------------------
256).
a) [x] inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;
---------------------------------------------------------------------
257).
Punctajul: 10cm Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin AMPc:
a) [x] adrenocorticotropina;
b) [ ] hormonii tiroidieni;
c) [x] vazopresina;
d) [ ] hormonii sexuali;
---------------------------------------------------------------------
258).
---------------------------------------------------------------------
259).
---------------------------------------------------------------------
260).
d) [ ] scaderea gluconeogenezei;
---------------------------------------------------------------------
261).
---------------------------------------------------------------------
262).
e) [ ] reactii emotionale;
---------------------------------------------------------------------
263).
b) [x] prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
c) [ ] insuficienta nutritiei;
e) [ ] emotii negative;
---------------------------------------------------------------------
264).
---------------------------------------------------------------------
265).
Punctajul: 10cm Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH:
---------------------------------------------------------------------
266).
---------------------------------------------------------------------
267).
a) [ ] intensificarea gluconeogenezei;
---------------------------------------------------------------------
268).
---------------------------------------------------------------------
269).
---------------------------------------------------------------------
270).
a) [ ] hormonul cresterii;
d) [ ] insulina;
e) [ ] mineralocorticoizii;
---------------------------------------------------------------------
271).
a) [ ] hormonul antidiuretic;
b) [ ] somatomedina;
c) [ ] beta -endorfina;
e) [ ] oxitocina;
---------------------------------------------------------------------
272).
Punctajul: 10cm Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
b) [x] dopamina acţionează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă prolactină;
d) [x] secreţia de STH este controlată atât de somatostatină, cât şi de GHRH (Hormonul de eliberare a hormonului de crestere;
e) [x] hiperfuncţia hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei metabolismului bazal;
---------------------------------------------------------------------
273).
Punctajul: 10cm Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
---------------------------------------------------------------------
274).
Punctajul: 10cm Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
e) [x] HAD acţionează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din tubii colectori;
---------------------------------------------------------------------
275).
Punctajul: 10cm Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
---------------------------------------------------------------------
276).
Punctajul: 10cm Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
e) [x] cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este încorporat în tireoglobulină;
---------------------------------------------------------------------
277).
Punctajul: 10cm Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
---------------------------------------------------------------------
278).
---------------------------------------------------------------------
279).
Punctajul: 10cm O persoană care a ţinut greva foamei timp de o săptămână, comparativ cu o persoană normală, prezintă:
a) [x] hipoglicemie;
e) [ ] hipoproteinemie;
---------------------------------------------------------------------
280).
---------------------------------------------------------------------
281).
Punctajul: 10cm Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine), sunt:
a) [x] STH;
b) [ ] ACTH;
c) [ ] gonadotropinele;
d) [x] prolactina;
e) [ ] tireotropina;
---------------------------------------------------------------------
282).
a) [x] glucagonul;
b) [x] adrenalina;
c) [ ] insulina;
d) [x] cortizolul;
---------------------------------------------------------------------
283).
b) [ ] lipoliza crescută;
---------------------------------------------------------------------
284).
Punctajul: 10cs Hormonul tiroidian cel mai activ în circulaţie este sub formă de:
a) [x] triiodotironină;
b) [ ] tiroxină;
c) [ ] tireoglobulină;
d) [ ] tirotropină;
---------------------------------------------------------------------
285).
Punctajul: 10cm Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli:
a) [x] deshidratare;
---------------------------------------------------------------------
286).
b) [ ] lactogeneza;
---------------------------------------------------------------------
287).
---------------------------------------------------------------------
288).
a) [ ] sunt neuromodulatori;
e) [ ] sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
---------------------------------------------------------------------
289).
---------------------------------------------------------------------
290).
c) [x] are structură omoloagă la nivelul aminoacizilor terminali cu peptidul înrudit cu PTH (PIPTH) secretat la făt;
---------------------------------------------------------------------
291).
---------------------------------------------------------------------
292).
---------------------------------------------------------------------
293).
a) [x] acromegalie,
b) [ ] hipoglicemie;
---------------------------------------------------------------------
294).
b) [ ] -cetoacizilor;
c) [ ] stimulării vagale;
d) [ ] STH,ACTH;
e) [x] catecolaminelor;
---------------------------------------------------------------------
295).
b) [ ] expunere la frig;
c) [ ] ingestie de alcool;
d) [ ] imersie;
---------------------------------------------------------------------
296).
a) [ ] scade calcemia;
b) [ ] scade fosfatemia;
---------------------------------------------------------------------
297).
c) [ ] inhibă lipoproteinlipaza;
---------------------------------------------------------------------
298).
---------------------------------------------------------------------
299).
d) [ ] glicogenoliza musculară;
---------------------------------------------------------------------
300).
a) [ ] glucagonul;
b) [ ] STH-ul;
c) [ ] cortizolul;
d) [x] noradrenalina;
e) [ ] adrenalina;
---------------------------------------------------------------------
301).
Punctajul: 10cs Tiroxina activă fiziologic se găseşte în una din următoarele forme:
a) [ ] legată de albumină;
b) [ ] legată de prealbumină,
c) [ ] legată la oglobulină;
d) [ ] ca o glucoronidă;
---------------------------------------------------------------------
302).
b) [x] are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
---------------------------------------------------------------------
303).
---------------------------------------------------------------------
304).
---------------------------------------------------------------------
305).
Punctajul: 10cm Boala Addison (insuficienţa corticosuprarenală globală) este asociată cu:
b) [ ] hipoglicemie;
d) [x] hiperkaliemie;
e) [x] hiperpigmentare;
---------------------------------------------------------------------
306).
---------------------------------------------------------------------
307).
---------------------------------------------------------------------
308).
---------------------------------------------------------------------
309).
d) [x] prezintă adesea imunoglobuline (în proporţie de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre care face parte şi IgG;
---------------------------------------------------------------------
310).
---------------------------------------------------------------------
311).
---------------------------------------------------------------------
312).
b) [ ] hipokalcemie;
d) [ ] hipernatriemie;
---------------------------------------------------------------------
313).
b) [ ] secretată de glandele ultimobrahiale ale somonului (salmon), este ineficientă în resorbţia osoasă la om;
c) [x] are mai puţin aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
---------------------------------------------------------------------
314).
a) [x] hipofosfatemie;
b) [x] hipocalcemie;
c) [x] natriureză;
e) [ ] hipercalcemie;
---------------------------------------------------------------------
315).
---------------------------------------------------------------------
316).
---------------------------------------------------------------------
317).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Primul zgomot debuteaza odata cu una din fazele ciclului cardiac:
b) [ ] contractia atriala;
c) [ ] umplerea rapida;
e) [ ] perioada protodiastolica;
---------------------------------------------------------------------
318).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Deschiderea unor canale ''lente'' de Ca in cursul pot. de actiune din fibra miocardiaca de lucru este caracteristica pentru:
a) [ ] faza de depolarizare;
d) [ ] faza de postpotential;
---------------------------------------------------------------------
319).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Transferul apei din capilar in spatiul interstitial este favorizat de:
d) [ ] arterioloconstrictia;
---------------------------------------------------------------------
320).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Inchiderea valvulelor atrioventriculare apare in timpul uneia din componentele unui traseu EKG:
a) [ ] intervalul T-P;
b) [ ] segmentul P-Q;
e) [ ] unda T;
---------------------------------------------------------------------
321).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10сs Stimularea simpato-adrenergica are urmatoarele efecte asupra cordului cu o exceptie:
---------------------------------------------------------------------
322).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Dupa o modificare brusca a presiunii arteriale in circulatia sistemica, primul mecanism compensator care intervine este
asigurat de:
e) [ ] sistemul renina-angiotensina;
---------------------------------------------------------------------
323).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Dupa micsorarea la jumatate a diametrului arteriolar intr-un teritoriu, debitul circulator in el sufera una din modificarile
de mai jos:
a) [ ] scade de 2 ori;
b) [ ] scade de 4 ori;
c) [ ] scade de 8 ori;
e) [ ] scade de 32 ori;
---------------------------------------------------------------------
324).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs In timpul efortului fizic, unul din parametrii homeostazei care nu creste este:
b) [ ] debitul sistolic;
c) [ ] frecventa cardiaca;
e) [ ] presiunea sistolica;
---------------------------------------------------------------------
325).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
326).
Capitol: sistem.card.m.g
327).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
328).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
329).
Capitol: sistem.card.m.g
330).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10 cs Acetilcolina:
---------------------------------------------------------------------
331).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] frecventa si amplitudinea;
b) [ ] ritmul;
c) [ ] viteza;
d) [ ] duritatea;
e) [x] toate;
---------------------------------------------------------------------
332).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [x] venos;
b) [ ] capilar;
d) [ ] aortic;
e) [ ] al arterelor mici;
---------------------------------------------------------------------
333).
Capitol: sistem.card.m.g
e) [x] glicemia;
---------------------------------------------------------------------
334).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] sistola ventriculara;
c) [ ] debitul cardiac;
---------------------------------------------------------------------
335).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Acumularea de lichid in spatiul interstitial, in cantitati neobisnuite(peste 30%fata normal) se numeste edem si este
cauzata de:
---------------------------------------------------------------------
336).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Care este factorul principal care determina circulatia venoasa:
c) [ ] gravitatia;
---------------------------------------------------------------------
337).
Capitol: sistem.card.m.g
b) [ ] chemoreceptorilor;
c) [ ] algoreceptorilor;
d) [ ] chemoreceptorilor sinocarotidieni;
---------------------------------------------------------------------
338).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
339).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Durata perioadei refractare absolute a fibrei miocardice depinde de:
---------------------------------------------------------------------
340).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] extrasistola atriala;
b) [ ] extrasistola ventriculara;
c) [ ] fluterul atrial;
d) [ ] fibrilatia atriala;
---------------------------------------------------------------------
341).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
342).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
343).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Teritoriul vascular cu cea mai mare capacitate de schimb in cm2 este reprezentat de:
a) [ ] arterele mari;
b) [ ] arteriole;
c) [x] capilare;
d) [ ] venele mari;
---------------------------------------------------------------------
344).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
345).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Care este frecventa cardiaca, daca intervalul dintre 2 unde R pe EKG este de 0.6 sec:
a) [ ] 60 contractii-minut;
b) [ ] 80 c-m;
c) [ ] 90 c-m;
e) [ ] 120 c-m;
---------------------------------------------------------------------
346).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Modificarile rezistentei vasculare periferice ,cu influenta asupra fluxului sanguin tisular au loc la nivelul:
a) [ ] capilarelor;
b) [ ] arterelor;
c) [x] arteriolelor;
d) [ ] D.venulelor;
e) [ ] venelor;
---------------------------------------------------------------------
347).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cm Ce efecte are stimularea fibrelor nervoase simpatice asupra inimii:
d) [ ] scade excitabilitatea;
e) [ ] toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
348).
Capitol: sistem.card.m.g
d) [x] are o frecventa mai mare de descarcare spontana ca restul centrelor de automatism;
---------------------------------------------------------------------
349).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] ritmul;
b) [ ] excitabilitatea;
d) [ ] irigatia sanguina;
e) [ ] conductibilitatea;
---------------------------------------------------------------------
350).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] segmentelor ST si TP;
c) [ ] segmentului ST;
d) [ ] segmentului PQ;
e) [ ] este suma tuturor segmentelor;
---------------------------------------------------------------------
351).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Frecventa cardiaca in repaus la o persoana sanatoasa de 20 ani depinde de:
b) [ ] greutate;
c) [ ] inaltime;
d) [ ] rasa;
e) [ ] Esex;
---------------------------------------------------------------------
352).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] accelereaza ritmul;
---------------------------------------------------------------------
353).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] repolarizarea atriala;
---------------------------------------------------------------------
354).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Cum explicati faptul ca unda T este pozitiva pe EKG in derivetiile standarde la un adult sanatos:
c) [ ] vectorul de depolarizare este orientat dinspre zona electronegativa spre cea electropozitiva;
---------------------------------------------------------------------
355).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Pe electrocardiograma, standartizarea se face prin calibrarea aparatului cu test etalonul astfel ca:
---------------------------------------------------------------------
356).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Ciclul cardiac dureaza 0.8 sec pentru frecventa de 75contractii-min. Ce
perioada din cursul ciclului cardiac are durata cea mai mica:
a) [x] protodiastola;
c) [ ] sistola atriala;
d) [ ] ejectia rapida;
e) [ ] ejectia lenta;
---------------------------------------------------------------------
357).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Presiunea din ventriculul sting devine superioara celei din aorta si singele poate fi expulzat prin deschiderea valvulelor
semilunare in cursul:
a) [ ] A.sistolei atriale;
---------------------------------------------------------------------
358).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
359).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
360).
Capitol: sistem.card.m.g
b) [ ] debitul cardiac;
---------------------------------------------------------------------
361).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs La o persoana in pozitie orizontala cea mai mare diferenta a presiunii sanguine va fi dintre:
---------------------------------------------------------------------
362).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Distribuirea fluxului sangvin este reglata in primul rind de:
a) [ ] capilare;
b) [x] arteriole;
c) [ ] venule;
d) [ ] anastomoze arterio-venoase;
e) [ ] venule postcapilare;
---------------------------------------------------------------------
363).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Care din urmatorii factori este cel mai important pentru reglarea fluxului sangvin la nivel local:
c) [ ] neurotransmitatori locali;
d) [ ] neurotransmitatori circulanti;
e) [ ] debitul cardiac;
---------------------------------------------------------------------
364).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Cel mai important mecanism pentru transportul singe-tesut a particulelor hidrofile mici este :
a) [ ] convectia;
b) [ ] difuzia facilitata;
c) [ ] transportul activ;
e) [ ] cotransportul;
---------------------------------------------------------------------
365).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Toate urmatoarele mecanisme vor mari fluxul transcapilar a substantelor lichide, solide si a gazelor cu exceptia:
---------------------------------------------------------------------
366).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] 10-20 l/zi;
b) [ ] 100-200 ml/zi;
c) [ ] 10-20 ml/ora;
e) [ ] 1-2 ml/ora;
---------------------------------------------------------------------
367).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10сs Intoarcerea venoasa este marita in timpul efortului fizic de toti urmaritorii factori cu exceptia:
c) [ ] venoconstrictiei;
---------------------------------------------------------------------
368).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] temperatura;
d) [ ] mediatori;
---------------------------------------------------------------------
369).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs O EKG pe care nu se depisteaza unda P in nici o derivatie indica un bloc al impulsurilor care vin din:
b) [ ] fasciculul His;
c) [ ] fibre Purchinje;
e) [ ] muschiul ventricular;
---------------------------------------------------------------------
370).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Presiunea diastolica finala a ventriculului poate fi folosita pe axa X la construirea curbei Franc-Starling in locul variabilei
obisnuite care este:
a) [ ] debitul cardiac;
c) [ ] lucrul inimii;
d) [ ] contractilitatea ventriculara;
---------------------------------------------------------------------
371).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
372).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
373).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Timpul de la inceputul ascensiunii curbei pulsatile a arterei carotide pina la incizura corespunde cu:
a) [ ]
diastola atriala;
---------------------------------------------------------------------
374).
Capitol: sistem.card.m.g
e) [ ] suflu de ejectie;
---------------------------------------------------------------------
375).
Capitol: sistem.card.m.g
c) [ ] debitului cardiac;
---------------------------------------------------------------------
376).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Cea mai mare diferenta arterio-venoasa a continutului O2 in repaus se depisteaza in:
a) [ ] ficat;
b) [ ] muschi scheletici;
c) [x] inima;
d) [ ] rinichi;
e) [ ] plamini;
---------------------------------------------------------------------
377).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
378).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] contractia atriala;
b) [ ] contractia izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
379).
Capitol: sistem.card.m.g
b) [ ] contractia izovolumetrica;
e) [ ] relaxarea izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
380).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Inchiderea valvulelor atrioventriculare va coincide cu inceputul urmatoarei faze a ciclului cardiac:
a) [ ] contractia atriala;
e) [ ] relaxarea izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
381).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Deschiderea valvei aortice va coincide cu inceputul urmatoarei faze a ciclului cardiac:
a) [ ] contractia atriala;
b) [ ] contractia izovolumetrica;
e) [ ] relaxarea izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
382).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] hiperemia functionala;
b) [ ] actiunea histaminei;
c) [x] hipertensiune;
d) [ ] modificarea PCO2;
---------------------------------------------------------------------
383).
Capitol: sistem.card.m.g
b) [ ] histamina;
c) [ ] hipertensiune;
d) [x] PCO2;
e) [ ] presiunea capilara;
---------------------------------------------------------------------
384).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] hiperemia functionala;
b) [x] histamina;
c) [ ] hipertensiune;
d) [ ] PCO2;
e) [ ] presiunea capilara;
---------------------------------------------------------------------
385).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Cum se prezinta cardiomiocitele ventriculare din punct de vedere al excitabilitatii la sfirsitul fazei de repolarizare:
c) [x] hiperexcitabila;
d) [ ] excitabilitate normala;
---------------------------------------------------------------------
386).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Cum este inima din punct de vedere al excitabilitatii in faza initiala a sistolei ventriculare:
a) [x] inexcitabila;
b) [ ] excitabilitate scazuta;
c) [ ] excitabilitate marita;
d) [ ] excitabilitate normala;
---------------------------------------------------------------------
387).
Capitol: sistem.card.m.g
c) [x] cresterea fortei de contractie se face prin extensia fibrei musculare cardiace;
e) [ ] cresterea fortei de contractie se face prin modificarea componentei ionice a plasmei sangvine;
---------------------------------------------------------------------
388).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Prin metoda palpatorie (Riva-Rocci) de determinare a presiunii arteriale putem afla:
e) [ ] presiunea diferentiala;
---------------------------------------------------------------------
389).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
390).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
391).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] este un sincitiu;
---------------------------------------------------------------------
392).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Ce elemente de pe EKG au amplitudinea cea mai mare in derivatiile standart:
a) [ ] unda T;
b) [ ] unda P;
c) [ ] unda U;
e) [ ] undele T si P;
---------------------------------------------------------------------
393).
Capitol: sistem.card.m.g
c) [ ] la sfirsitul undei S;
---------------------------------------------------------------------
394).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] emotii;
b) [ ] anemii;
c) [ ] efort fizic;
d) [ ] mediu supraincalzit;
e) [x] hipotiroidism;
---------------------------------------------------------------------
395).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele afirmatii privind umplerea ventriculara este corecta:
a) [ ] prin sistola atriala se realizeaza o umplere de cca 25%;
c) [ ] umplerea ventriculara lenta urmeaza celei rapide si se termina la inceperea sistolei atriale;
---------------------------------------------------------------------
396).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Care este debitul cardiac intr-un minut, daca continutul oxigenului in singele arterial este 18vol%, venos - 13vol%, iar
consumul lui - 250ml/min:
a) [x] 5 l/min;
b) [ ] 15 l/min;
c) [ ] 10 l/min
d) [ ] 20 l/min;
e) [ ] 25 l/min;
---------------------------------------------------------------------
397).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs In ce consta importanta fiziologica a conducerii incetinite a excitatiei la nivelul nodulului atrioventricular A-V:
---------------------------------------------------------------------
398).
Capitol: sistem.card.m.g
c) [x] partea (in procente) din volumul telediastolic expulzata in sistola ventriculara;
---------------------------------------------------------------------
399).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Fazele modificarii excitabilitatii cardiomiocitului pe parcursul potentialului de actiune vor avea urmatoarea succesivitate:
---------------------------------------------------------------------
400).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
401).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
402).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cm Trecerea undei de depolarizare din nodulul sinoatrial la nodulul atrioventricular se poate face prin:
a) [ ] fibre nodale;
d) [ ] fasciculul His;
---------------------------------------------------------------------
403).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
404).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cm. Potentialul de actiune al celulelor nodale sinusale ''pacemaker'' fiziologic dominant se deosebeste de potentialul
de actiune al fibrelor musculare miocardice prin:
---------------------------------------------------------------------
405).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cm Cum explicati efectul bradicardizant al SN parasimpatic si al acetilcolinei asupra ritmului cardiac:
---------------------------------------------------------------------
406).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cm In ce momente ale revolutiei cardiace sint inchise toate valvele inimii:
a) [ ] sistola atriala;
b) [ ] sistola ventriculara;
407).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
408).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] tensiunii arteriale;
b) [ ] automatismului cardiac;
e) [x] izbirii virfului inimii in perioada sistolei ventriculare de peretele cutiei toracice;
---------------------------------------------------------------------
409).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [x] emotii;
b) [ ] infarct;
c) [x] anemii;
d) [ ] hipotiroidism;
e) [x] mediu supraincalzit;
---------------------------------------------------------------------
410).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cm Cum explicati efectul tahicardizant al SN simpatic si catecolaminelor asupra ritmului cardiac:
411).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cm Zgomotul II diastolic cu frecventa si tonalitate ridicata si durata mai mica comparativ cu zgomotul I nu este generat de :
---------------------------------------------------------------------
412).
Capitol: sistem.card.m.g
413).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [x] A.vibratia peretilor aortici si ai arterei pulmonare la inceputul expulzarii singelui din ventricule;
b) [x] B.contractia brusca izovolumetrica a ventriculelor si vibratia singelui spre valvele atrioventriculare inchise;
---------------------------------------------------------------------
414).
Capitol: sistem.card.m.g
d) [x] are o faza de platou in cursul careia conductibilitatea pentru Ca este marita;
---------------------------------------------------------------------
415).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
416).
Capitol: sistem.card.m.g
b) [x] unda P este inlocuita pe ECG de oscilatii foarte frecvente si putin ample;
---------------------------------------------------------------------
417).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [x] debitul circulator intr-un vas variaza direct proportional cu raza vasului la puterea a patra;
b) [ ] debitul circulator intr-un vas variaza direct proportional cu patratul razei vasului;
c) [ ] rezistenta totala intr-un sistem de vase conectate in paralel este mai mare
---------------------------------------------------------------------
418).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
419).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
420).
Capitol: sistem.card.m.g
e) [ ] valvele atrio-ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
421).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cm Care sunt efectele stimularii vagale asupra activitatii cardiace:
422).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
423).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [x] noradrenalina;
b) [x] angiotensina;
c) [ ] bradikinina;
e) [ ] histamina;
---------------------------------------------------------------------
424).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cm Care sunt efectele excitarii baroreceptorilor in conditiile de crestere a presiunii arteriale:
---------------------------------------------------------------------
425).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cm Cum se vor modifica urmatorii parametri ai circulatiei in efortul fizic:
---------------------------------------------------------------------
426).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cm Selectati afirmatiile corecte privitor la manifestarile acustice ale activitatii cardiace:
a) [x] primul zgomot este asociat cu inchiderea valvelor atrioventriculare la inceputul sistolei ventriculare;
b) [x] al doilea zgomot este asociat cu inchiderea valvelor semilunare la inceputul diastolei ventriculare;
e) [x] pe fonocardiograma intervalul de la inceputul zgomotului II pina la inceputul zgomotului I corespunde diastolei ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
427).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Propagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
a) [ ] musculatura atrială;
c) [ ] fasciculul Hiss;
d) [ ] reţeaua Purkinje;
e) [ ] musculatura ventriculară;
---------------------------------------------------------------------
428).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
429).
Capitol: sistem.card.m.g
b) [ ] creştere a volemiei;
d) [x] coronaroconstricţie;
e) [ ] hipertensiune arterială;
---------------------------------------------------------------------
430).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] undei P;
b) [ ] complexului QRS;
c) [ ] undei R.;
d) [x] undei T;
e) [ ] segmetului ST;
---------------------------------------------------------------------
431).
Capitol: sistem.card.m.g
e) [ ] corespunde zgomotului I;
---------------------------------------------------------------------
432).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
433).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
434).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] 30-40 ml;
b) [ ] 50-60 ml;
d) [ ] 90-100 ml;
e) [ ] 100-110 ml;
---------------------------------------------------------------------
435).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs În condiţii de repaus, debitul cardiac (circulator) la adult este de:
a) [ ] 3 l/min;
b) [x] 5 l/min;
c) [ ] 7 l/min;
d) [ ] 7-8 l/min;
e) [ ] E. 10 l/min;
---------------------------------------------------------------------
436).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
437).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] arterolar;
b) [ ] venos;
c) [x] capilar;
d) [ ] arterial;
e) [ ] microcirculaţia;
---------------------------------------------------------------------
438).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Cele mai scăzute valori ale presiunii sanguine medii sunt în teritoriul:
b) [ ] arterioleleor;
c) [ ] capilarelor;
d) [ ] venelor mici;
---------------------------------------------------------------------
439).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
440).
Capitol: sistem.card.m.g
a) [ ] repolarizarea atrială;
---------------------------------------------------------------------
441).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
442).
Capitol: sistem.card.m.g
443).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Factorul de relaxare derivat din endoteliile vasculare mai este denumit şi:
a) [ ] endotelină;
c) [ ] acetilcolină;
d) [ ] bradikinină;
e) [ ] histamină;
---------------------------------------------------------------------
444).
Capitol: sistem.card.m.g
---------------------------------------------------------------------
445).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Dacă o persoană prezintă pe EKG complexul QRS şi unda T normale, dar nu prezintă unda P, focul de automatism este
localizat în:
a) [ ] nodulul sinoatrial;
c) [ ] fasciculul Hiss;
---------------------------------------------------------------------
446).
Capitol: sistem.card.m.g
d) [ ] complexele QRS;
---------------------------------------------------------------------
447).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs În nodulul sinoatrial, depolarizarea lentă diastolică (prepontenţial sau pacemaker potenţial) este atribuit:
+
a) [ ] creşterii permeabilităţii ionului de K ;
+ 2+ +
b) [x] creşterii lente a permeabilităţii ionilor de Na şi Ca , şi diminuării treptate a permeabilităţii pentru K ;
-
c) [ ] scăderii permeabilităţii ionului de Cl ;
2+
d) [ ] scăderii permeabilităţii ionului de Ca ;
448).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Contractilitatea miocardului este corelată cel mai bine cu concentraţia intracelulară a ionilor de:
+
a) [ ] Na ;
+
b) [ ] K ;
2+
c) [x] Ca ;
-
d) [ ] Cl ;
2+
e) [ ] Mg ;
---------------------------------------------------------------------
449).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Care este valoarea debitului cardiac din inima dreaptă exprimat în procente, faţă de cel din inima stângă?
a) [ ] 25%;
b) [ ] 50%;
c) [ ] 75%;
d) [x] 100%;
e) [ ] 125%;
---------------------------------------------------------------------
450).
Capitol: sistem.card.m.g
b) [ ] chemoreceptorilor;
c) [ ] algoreceptorilor;
d) [ ] chemoreceptorilor sinocarotidieni;
---------------------------------------------------------------------
451).
Capitol: sistem.card.m.g
2+ +
a) [ ] ionii de Ca şi de K au efecte sinergice asupra inimii;
2+
b) [x] ionii de Ca au efect inotrop pozitiv asupra inimii;
+
c) [ ] ionii de K au efect inotrop pozitiv asupra inimii;
2+ +
d) [ ] ionii de Ca şi de K au efect inotrop pozitiv şi acţionează sinergic la nivelul inimii;
---------------------------------------------------------------------
452).
Capitol: sistem.card.m.g
b) [ ] pulsul presiunii;
d) [ ] presiunea pulsativa;
---------------------------------------------------------------------
453).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10Receptorii adrenergici localizaţi primar la nivelul membranei celulare miocardice; care determină creşterea frecvenţei
cardiace se numesc:
a) [ ] α1;
b) [ ] α2;
c) [x] β1;
d) [ ] β2;
e) [ ] β3;
---------------------------------------------------------------------
454).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs În echilibrul Starling forţele medii ce tind să întroducă lichidul în vas sunt:
---------------------------------------------------------------------
455).
a) [ ] in mezencefal;
b) [ ] in diencefal;
d) [ ] in cerebel;
---------------------------------------------------------------------
456).
Punctajul: 10cs La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva:
a) [ ] unt;
b) [ ] piine;
c) [x] pesmeti;
d) [ ] cartofi;
e) [ ] carne;
---------------------------------------------------------------------
457).
Capitol: digestia m.g.
Punctajul: 10cs Totalitatea actelor prin care bolul alimentar trece din cavitatea bucala in stomac se numeste:
a) [ ] transport activ;
b) [ ] digestie;
c) [ ] masticatie;
d) [x] deglutitie;
e) [ ] transport pasiv;
---------------------------------------------------------------------
458).
Punctajul: 10cs La ce nivel al tubului digestiv actioneaza numai mecanismul nervos de reglare a secretiei digestive :
a) [ ] stomac;
c) [ ] intestin subtire;
d) [ ] intestin gros;
e) [ ] primele doua;
---------------------------------------------------------------------
459).
Punctajul: 10cs Ce mediator se elimina in terminatiunile coardei timpanice, care inerveaza glanda submaxilara:
a) [ ] noradrenalina;
b) [ ] adrenalina;
c) [x] acetilcolina;
d) [ ] glicina;
e) [ ] dopamina;
---------------------------------------------------------------------
460).
Punctajul: 10cs Care-i actiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare:
a) [ ] vasodilatatie;
b) [x] vasoconstrictie;
c) [ ] nu actioneaza;
---------------------------------------------------------------------
461).
Punctajul: 10cs Care dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric:
a) [ ] marginale (parietale);
b) [x] principale;
c) [ ] auxiliare;
d) [ ] primele doua;
e) [ ] toate trei
---------------------------------------------------------------------
462).
Punctajul: 10cs Care dintre celulele glandelor stomacale secreta acidul clorhidric:
a) [ ] principale;
b) [ ] auxiliare;
d) [ ] primele doua;
e) [ ] toate trei;
---------------------------------------------------------------------
463).
a) [ ] marginale (parietale;
b) [x] auxiliare;
c) [ ] principale;
d) [ ] primele doua;
e) [ ] toate trei;
---------------------------------------------------------------------
464).
a) [ ] zahar;
b) [ ] lapte;
c) [x] carne;
d) [ ] piine;
e) [ ] egal;
---------------------------------------------------------------------
465).
a) [ ] cavitatea bucala;
c) [ ] duodenul;
d) [ ] pancreasul;
466).
d) [ ] scindeaza lipidele;
---------------------------------------------------------------------
467).
a) [ ] 7,0-7,8;
b) [ ] 6,5-7,0;
c) [x] 7,8-8,4;
d) [ ] 1,8-2,5;
---------------------------------------------------------------------
468).
Punctajul: 10cs Care din enzimele enumerate nu-i apartin sucului pancreatic:
a) [ ] gelatinaza;
b) [ ] pepsina;
c) [ ] chimotripsina;
d) [ ] carboxipolipeptidaza;
e) [x] primele doua;
---------------------------------------------------------------------
469).
Punctajul: 10cs Reglarea secretiei pancreatice are loc cu participarea sistemului nervos:
a) [ ] somatic;
b) [ ] simpatic;
c) [ ] parasimpatic;
---------------------------------------------------------------------
470).
a) [ ] acetilcolina;
b) [ ] gastrina;
c) [ ] colecistokinina;
d) [ ] secretina;
---------------------------------------------------------------------
471).
b) [ ] lipaze;
c) [ ] carboxipolipeptidaze;
d) [ ] fosfolipaze;
---------------------------------------------------------------------
472).
---------------------------------------------------------------------
473).
a) [ ] lipidelor;
b) [ ] glucozei ;
c) [ ] zaharozei;
e) [ ] proteinelor;
---------------------------------------------------------------------
474).
a) [ ] pepsina;
b) [ ] tripsina;
c) [ ] chimotripsina;
d) [ ] carboxipolipeptidaza;
---------------------------------------------------------------------
475).
Punctajul: 10cs In urma digestiei gastrice se formeaza o pasta omogena, semifluida cu reactie acida numita:
a) [ ] bol alimentar;
c) [ ] chim intestinal;
d) [ ] bol fecal;
e) [ ] substanta alimentara;
---------------------------------------------------------------------
476).
---------------------------------------------------------------------
477).
a) [ ] emulsionarea grasimilor;
---------------------------------------------------------------------
478).
Punctajul: 10cs Pigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare ai:
a) [ ] trombocitelor;
b) [ ] leucocitelor;
c) [x] hemoglobinei ;
d) [ ] sarurilor biliare;
e) [ ] mioglobinei;
---------------------------------------------------------------------
479).
Punctajul: 10cs Unde are loc absorbtia maxima a apei in tubul digestiv :
a) [ ] stomac;
b) [x] jejun;
c) [ ] ileon;
d) [ ] colon;
---------------------------------------------------------------------
480).
Punctajul: 10cs Care din substantele enumerate se absorb prin mecanism activ ;
a) [ ] glucoza,fructoza, galactoza;
b) [ ] aminoacizii;
c) [ ] ionii de Ca ++;
---------------------------------------------------------------------
481).
b) [ ] excretorie;
c) [x] respiratorie;
d) [ ] facilitarea vorbirii;
e) [ ] termoreglare;
---------------------------------------------------------------------
482).
b) [ ] presiunea sangvina;
---------------------------------------------------------------------
483).
Punctajul: 10cs Ce se elimina din mucoasa intestinului la trecerea continutului (chimus) din stomac;
a) [ ] secretina;
b) [ ] pancreozimina;
c) [ ] enterocrinina;
d) [ ] enterogastronul;
484).
a) [ ] se transforma in glicogen;
b) [ ] se transforma in grasimi;
485).
Punctajul: 10cs Care din vitaminele enumerate se absorb cu greu in lipsa bilei;
a) [ ] A;
b) [ ] D;
c) [ ] E;
d) [ ] K;
Punctajul: 10cs Care din substantele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic;
a) [x] atropina ;
b) [ ] acetilcolina;
c) [ ] pilocarpina;
d) [x] adrenalina;
487).
a) [ ] stimularea simpatica;
e) [ ] contractia diafragmului;
---------------------------------------------------------------------
488).
b) [ ] tonice;
c) [ ] pendulare;
d) [ ] peristaltice;
---------------------------------------------------------------------
489).
a) [ ] absorbtia apei;
c) [ ] secretia mucinei;
---------------------------------------------------------------------
490).
---------------------------------------------------------------------
491).
Punctajul: 10cs Cum actioneaza sucul pancreatic asupra cantitatii enterokinazei din sucul intestinal;
a) [ ] nu actioneaza;
b) [x] mareste;
c) [ ] micsoreaza;
---------------------------------------------------------------------
492).
Punctajul: 10cs Care din vitaminele enumerate sunt sintetizate de bacteriile intestinului gros:
a) [ ] vitamina K;
b) [ ] vitamina B12;
c) [ ] tiamina;
d) [ ] riboflavina;
493).
b) [ ] gastrina;
c) [ ] pancreozimina;
d) [ ] secretina;
---------------------------------------------------------------------
494).
Punctajul: 10cs Care din enzimele enumerate nu intra in componenta sucului pancreatic;
a) [ ] tripsina;
b) [x] pepsina;
c) [ ] chimotripsina;
d) [ ] carboxipolipeptidaza;
---------------------------------------------------------------------
495).
Punctajul: 10cs Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subtire ;
a) [ ] gastrina;
b) [ ] colecistokinina;
c) [x] secretina;
d) [ ] insulina;
e) [ ] serotonina;
---------------------------------------------------------------------
496).
Punctajul: 10cs Care din miscarile de segmentare sunt caracteristice pentru intestinul subtire;
a) [ ] segmentare regulata;
b) [ ] segmentare izolata;
c) [ ] segmentare neregulata;
---------------------------------------------------------------------
497).
a) [ ] stomacala;
b) [x] cerebrala;
c) [ ] intestinala;
---------------------------------------------------------------------
498).
Punctajul: 10cm Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare;
a) [ ] secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime;
b) [x] vasodilatatie;
c) [ ] secretie seromucoasa, de volum mare, cu continut enzimatic variabil, fara efect vascular;
e) [ ] vasoconstrictie;
---------------------------------------------------------------------
499).
a) [ ] toate;
b) [ ] bucala;
c) [x] faringiana;
d) [x] esofagiana;
e) [ ] nici una;
---------------------------------------------------------------------
500).
Punctajul: 10cm Care din functiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric;
e) [ ]
---------------------------------------------------------------------
501).
Punctajul: 10cm Care din enzimele enumerate nu sunt componente ale sucului gastric;
a) [x] ptialina;
b) [ ] pepsinogenul;
c) [ ] gelatinaza;
d) [ ] chimozina ;
e) [x] maltaza;
---------------------------------------------------------------------
502).
Punctajul: 10cm Care din secretiile digestive nu contin nici o enzima cu rol in digestie;
b) [x] bila;
---------------------------------------------------------------------
503).
Capitol: digestia m.g.
---------------------------------------------------------------------
504).
a) [ ] sarurile biliare;
e) [ ] pepsinele;
---------------------------------------------------------------------
505).
Punctajul: 10cm De ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros;
506).
Punctajul: 10cm Substantele organice comune din saliva si sucul gastric sunt:
a) [x] lizozimul;
b) [x] mucina;
c) [ ] amilaza si lipaza;
e) [ ] pepsina;
---------------------------------------------------------------------
507).
e) [ ] scindarea amidonului;
---------------------------------------------------------------------
508).
Punctajul: 10cm .Scindarea proteinelor are loc in urmatoarele portiuni ale tractului digestiv:
a) [ ] cavitatea bucala;
b) [x] stomac;
d) [ ] intestinul gros;
e) [ ] esofag;
---------------------------------------------------------------------
509).
---------------------------------------------------------------------
510).
a) [x] gastrina;
b) [ ] adrenalina;
c) [x] pancreozimina;
d) [x] secretina;
e) [ ] tiroxina;
---------------------------------------------------------------------
511).
a) [x] salivei;
b) [ ] sucului gastric;
c) [x] bilei;
d) [ ] sucului pancreatic;
e) [ ] sucului intestinal;
---------------------------------------------------------------------
512).
a) [ ] hiposalivatie;
b) [x] hipersalivatie;
c) [ ] xerostomie;
d) [x] sialoree;
e) [ ] bulemie;
---------------------------------------------------------------------
513).
Punctajul: 10cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
---------------------------------------------------------------------
514).
Punctajul: 10cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
a) [ ] factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice;
e) [ ] In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl si pepsinogen;
---------------------------------------------------------------------
515).
Punctajul: 10cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte
c) [x] in absenta enzimelor proteolitice pancreatice, utilizarea proteinelor de catre organism este scazuta;
e) [x] continutul de Cl al sucului pancreatic scade, daca rata secretiei creste la actiunea secretinei;
---------------------------------------------------------------------
516).
Punctajul: 10cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
a) [x] 70% din fluxul sanguin hepatic este dirijat prin vena porta;
---------------------------------------------------------------------
517).
Punctajul: 10cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
c) [x] cea mai mare parte a sarurilor biliare sunt reabsorbite in ileonul terminal;
---------------------------------------------------------------------
518).
Punctajul: 10cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
c) [x] cea mai mare parte a sarurilor biliare sunt reabsorbite in ileonul terminal;
---------------------------------------------------------------------
519).
a) [x] lizozimul;
b) [x] amilaza;
c) [ ] HCl;
d) [x] substantele de grup sanguin (aglutinogenele din sistemul ABO);
e) [ ] acidul lactic;
---------------------------------------------------------------------
520).
Punctajul: 10cs Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia faptului ca:
d) [ ] contine colesteraza;
---------------------------------------------------------------------
521).
Punctajul: 10cs .Secretia gastrica este stimulata de urmatoarele substante cu exceptia uneia:
a) [ ] acetilcolina;
b) [ ] cafeina;
c) [ ] gastrina;
d) [ ] histamina;
e) [x] noradrenalina;
---------------------------------------------------------------------
522).
Punctajul: 10cm Dupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma sa activa, tripsina prin:
a) [x] enterokinaza;
b) [ ] procarboxipeptidaza;
c) [ ] lipaza pancreatica;
d) [x] tripsina secretata anterior;
e) [ ] un pH alcalin;
---------------------------------------------------------------------
523).
c) [ ] inactivarea pepsinei;
---------------------------------------------------------------------
524).
---------------------------------------------------------------------
525).
a) [ ] fierului;
b) [x] colesterolului;
e) [ ] vitaminei B 12;
---------------------------------------------------------------------
526).
a) [ ] acetilcolina;
b) [ ] colecistokinina;
c) [x] histamina;
e) [ ] secretina;
---------------------------------------------------------------------
527).
---------------------------------------------------------------------
528).
---------------------------------------------------------------------
529).
Punctajul: 10cs Secretia de HCl de catre mucoasa gastrica este corect descrisa prin urmatoarele:
---------------------------------------------------------------------
530).
Punctajul: 10cm Dintre vitaminele enumerate sintetizate de catre bacteriile intestinale si absorbite in cantitati semnificative fac parte:
a) [x] vitamina K;
d) [ ] acidul folic;
---------------------------------------------------------------------
531).
---------------------------------------------------------------------
532).
Punctajul: 10cs Care faza a secretiei gastrice poate fi afectata prin vagotomie:
a) [ ] bazala;
b) [ ] cefalica;
c) [ ] gastrica;
d) [ ] intestinala;
---------------------------------------------------------------------
533).
a) [ ] stomac;
b) [ ] duoden;
c) [ ] jejun;
d) [x] ileon;
e) [ ] colon;
---------------------------------------------------------------------
534).
Punctajul: 10cs Vezica biliară este contractată cel mai puternic de:
a) [ ] enterogastron;
b) [x] colecistokinina;
c) [ ] insulină;
d) [ ] secretină;
e) [ ] glucagon;
---------------------------------------------------------------------
535).
d) [ ] epiteliu duodenal;
---------------------------------------------------------------------
536).
Punctajul: 10cm Hormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilităţii gastrice sunt.
a) [ ] motilina;
b) [x] colicistokinina;
c) [ ] substanţa P;
d) [ ] secretina;
e) [x] somatostatina
---------------------------------------------------------------------
537).
---------------------------------------------------------------------
538).
Punctajul: 10cs Care din următoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului?
a) [ ] acetilcolina;
b) [ ] motilina;
c) [ ] gastrina;
d) [x] secretina;
e) [ ] histamina;
---------------------------------------------------------------------
539).
Punctajul: 10cs În formarea HCl de către celulele parietale, transportul H + prin celulele parietale este cuplat cu transportul de:
+
a) [x] K ;
-
b) [ ] Cl ;
-
c) [ ] HCO3 ;
+
d) [ ] H ;
+
e) [ ] Na ;
---------------------------------------------------------------------
540).
Punctajul: 10cs Digestia gastrică la adult este cea mai importantă, pentru una din următoarele substanţe:
a) [x] proteine;
b) [ ] grăsimi;
c) [ ] glucide;
d) [ ] vitamine;
e) [ ] minerale;
---------------------------------------------------------------------
541).
Punctajul: 10cs Factorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de către:
a) [ ] celulele principale;
d) [ ] celulele auxiliare;
e) [ ] celulele G şi D;
---------------------------------------------------------------------
542).
---------------------------------------------------------------------
543).
---------------------------------------------------------------------
544).
a) [x] coleretic;
---------------------------------------------------------------------
545).
Punctajul: 10cs Care din următoarele procese nu au loc la nivelulu intestinului gros?
a) [ ] absorbţia apei;
c) [ ] formarea de NH3;
+
d) [ ] secreţia de mucină şi K ;
2+
e) [x] resorbţia de Fe ;
---------------------------------------------------------------------
546).
b) [ ] glicerina;
c) [ ] vitaminele hidrosolubile;
---------------------------------------------------------------------
547).
---------------------------------------------------------------------
548).
---------------------------------------------------------------------
549).
a) [x] previne leziunile mecanice pe care le-ar putea produce fragmentele mari de alimente;
---------------------------------------------------------------------
550).
a) [x] stocarea parţială a unor medicamente cu grad ridicat de toxicitate, ca de exemplu morfina, stricnina, curara;
c) [ ] reţinerea unui volum de sânge de 20% din volumul stagnant din teritoriul splanhinic;
d) [ ] depozitarea albuminelor;
---------------------------------------------------------------------
551).
a) [x] ficatul este un organ hematopoetic, care produce hematii, granulocite şi megacariocite în perioada hepatosplenică a
hematopoezei, care predomină prenatal în luna a 6-a şi a 7-a;
d) [x] în insuficienţa renală sau după nefrectomii, ficatul asigură doar 1/2 sau 1/3 din eritropoeză;
---------------------------------------------------------------------
552).
Punctajul: 10cm Factorii plasmatici produşi de ficat, cu rol în limitarea coagulării în sistemul vascular normal sunt:
c) [ ] precalkreina;
---------------------------------------------------------------------
553).
a) [x] aminopeptidazele;
b) [ ] colagenaza;
c) [ ] elastaza;
d) [x] enteropeptidaza;
---------------------------------------------------------------------
554).
---------------------------------------------------------------------
555).
a) [x] bacteriile;
b) [ ] lipidele;
c) [ ] proteinele;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
556).
Capitol: METABOL.m.g.
a) [ ] iradiere;
b) [ ] convecţie;
d) [ ] conductibilitate termică;
e) [ ] evaporare;
---------------------------------------------------------------------
557).
Capitol: METABOL.m.g.
Punctajul: 10cs Care este calea de cedare a căldurii cînd temperatura mediului ambiant este mai mare decоt tem-
peratura corpului:
a) [ ] conducţie;
b) [ ] convecţie;
c) [ ] iradiere;
d) [ ] transpiraţie;
---------------------------------------------------------------------
558).
Capitol: METABOL.m.g.
b) [x] hipotalamus;
c) [ ] bulbul rahidian;
d) [ ] cerebel;
e) [ ] formaţiunea reticulată;
---------------------------------------------------------------------
559).
Capitol: METABOL.m.g.
b) [ ] animalele poikiloterme;
c) [ ] şi homeoterme şi poikiloterme;
---------------------------------------------------------------------
560).
Capitol: METABOL.m.g.
a) [ ] activitatea musculară;
d) [ ] secreţia glandelor;
---------------------------------------------------------------------
561).
Capitol: METABOL.m.g.
b) [ ] anemie;
c) [ ] hipotonic;
d) [x] hipoglicemie;
---------------------------------------------------------------------
562).
Capitol: METABOL.m.g.
Punctajul: 10cs Care din hormonii enumeraţi nu participă în reglarea metabolismului glucidic:
a) [ ] adrenalina;
b) [ ] insulina;
c) [ ] glucagonul;
d) [x] interrnedina;
e) [ ] tiroxina;
---------------------------------------------------------------------
563).
Capitol: METABOL.m.g.
Punctajul: 10cs Care din glandele endocrine nu participă în reglarea metabolismului lipidic:
a) [ ] hipofiza;
b) [ ] pancreasul;
c) [x] paratiroidă;
d) [ ] sexuale;
e) [ ] tiroidă;
---------------------------------------------------------------------
564).
Capitol: METABOL.m.g.
565).
Capitol: METABOL.m.g.
a) [ ] la organismul în creştere;
b) [ ] оn timpul sarcinii;
---------------------------------------------------------------------
566).
Capitol: METABOL.m.g.
Punctajul: 10cs Care din substanţele enumerate posedă un coeficient caloric maxim:
a) [ ] proteinele;
b) [x] lipidele;
c) [ ] glucidele;
d) [ ] vitaminele;
e) [ ] sărurile minerale;
---------------------------------------------------------------------
567).
Capitol: METABOL.m.g.
d) [ ] raportul dintre presiunea parţială a CO2 din aerul alveolar către tensiunea CO2 în sânge;
e) [ ] raportul dintre tensiunea parţială a CO2 în sîngele venos către tensiunea CO2 în sângele arterial;.
---------------------------------------------------------------------
568).
Capitol: METABOL.m.g.
a) [ ] 1,5;
b) [ ] 1,2;
c) [x] 1,0;
d) [ ] 0,8;
e) [ ] 0.7;
---------------------------------------------------------------------
569).
Capitol: METABOL.m.g.
a) [ ] 1,5;
b) [ ] 1,2;
c) [ ] 1,0;
d) [ ] 0,8;
e) [x] 0,7;
---------------------------------------------------------------------
570).
Capitol: METABOL.m.g.
a) [ ] 1,5;
b) [ ] 1,2;
c) [ ] 1,0;
d) [x] 0,8;
e) [ ] 0,7;
---------------------------------------------------------------------
571).
Capitol: METABOL.m.g.
---------------------------------------------------------------------
572).
Capitol: METABOL.m.g.
a) [ ] оn timpul somnului;
b) [ ] la femeiele gravide;
d) [ ] în inaniţie proteică;
e) [ ] оn stare de foame;
---------------------------------------------------------------------
573).
Capitol: METABOL.m.g.
---------------------------------------------------------------------
574).
Capitol: METABOL.m.g.
a) [ ] sex ;
b) [ ] vîrstă;
c) [ ] greutate;
d) [ ] inaltime;
---------------------------------------------------------------------
575).
Capitol: METABOL.m.g.
---------------------------------------------------------------------
576).
Capitol: METABOL.m.g.
---------------------------------------------------------------------
577).
Capitol: METABOL.m.g.
Punctajul: 10cs Determinarea degajului de energie prin calorimetria directă constă în:
b) [x] captarea căldurii cedate de organism cu folosirea unor camere calorimetrice speciale;
---------------------------------------------------------------------
578).
Capitol: METABOL.m.g.
Punctajul: 10cs Determinarea degajului de energie prin calorimetria indirectă constă în:
---------------------------------------------------------------------
579).
Capitol: METABOL.m.g.
---------------------------------------------------------------------
580).
Capitol: METABOL.m.g.
---------------------------------------------------------------------
581).
Capitol: METABOL.m.g.
a) [x] cantitatea minimă de proteine ,în cadrul căreia se menţine echilibrul azotat;
---------------------------------------------------------------------
582).
Capitol: METABOL.m.g.
a) [ ] 420-500 gr;
b) [ ] 360-420 gr;
c) [ ] 260-360 gr;
e) [ ] 50-100 gr;
---------------------------------------------------------------------
583).
Capitol: METABOL.m.g.
a) [ ] 250-300 gr;
b) [ ] 200-250 gr;
c) [ ] 150-200 gr;
e) [ ] 30-80 gr;
---------------------------------------------------------------------
584).
Capitol: METABOL.m.g.
a) [ ] 500-700 gr;
c) [ ] 200-400 gr;
d) [ ] 300-400gr;
e) [ ] 200-300 gr;
---------------------------------------------------------------------
585).
Capitol: METABOL.m.g.
---------------------------------------------------------------------
586).
Punctajul: 10cs Cea mai scazuta presiune partiala a oxigenului se gaseşte in:
a) [ ] aerul atmosferic;
c) [ ] aerul alveolar;
d) [ ] aerul expirat;
e) [ ] singele arterial;
---------------------------------------------------------------------
587).
Punctajul: 10cs Care din urmatorii factori nu influenteaza fixarea oxigenului pe hemoglobina:
a) [ ] pO2;
b) [ ] pCO2;
c) [ ] temperatura;
d) [ ] pH;
---------------------------------------------------------------------
588).
a) [ ] 40-60 resp/min;
b) [ ] 30-40;
c) [x] 16-18;
d) [ ] 22-26;
e) [ ] 20-22;
---------------------------------------------------------------------
589).
Punctajul: 10cm Volumul de aer ,care va furniza oxigen singelui in cursul respiratiei normale este format din:
---------------------------------------------------------------------
590).
Capitol: respiratia m.g.
Punctajul: 10cs Cum se realizeaza trecerea oxigenului din aerul alveolar in singele venos:
a) [ ] datorita gradientului de presiune intre aerul atmosferic si aerul din singele venos;
b) [x] datorita gradientului de presiune intre pO2 din aerul alveolar si pO2 din singele venos;
c) [ ] datorita gradientului de presiune intre pO2 din singele arterial si pO2 din singele venos;
---------------------------------------------------------------------
591).
Punctajul: 10cs .In cursul unei inspiratii obisnuite presiunea intratoracica devine:
c) [ ] nu se modifica;
---------------------------------------------------------------------
592).
Punctajul: 10cs Cea mai mare parte a CO2 care patrunde in singe este transformat prin hidratare in H2CO3 in eritrocite (hematii)
deoarece:
---------------------------------------------------------------------
593).
Punctajul: 10cs Zonele reflexogene centrale (cu rol in reglarea respiratiei) situate in regiunea ventrolaterala a bulbului sunt sensibile la:
b) [x] modificarile H+ din lichidul cefalorahidian sau din lichidul interstitial cerebral;
---------------------------------------------------------------------
594).
Punctajul: 10cs La care din urmatoarele componente din structura hemoglobinei se poate lega O2 :
a) [x] hem;
b) [ ] globina;
---------------------------------------------------------------------
595).
b) [ ] tahipnee;
c) [ ] bradipnee;
d) [ ] nu afecteaza respiratia;
---------------------------------------------------------------------
596).
a) [x] oprita;
b) [ ] accelerata;
c) [ ] incetinita;
d) [ ] nu se modifica;
---------------------------------------------------------------------
597).
Punctajul: 10cs Care din cele doua faze respiratorii este activa in respiratia linistita, in repaus:
a) [x] inspiratia;
b) [ ] expiratia;
c) [ ] ambele faze sunt active;
---------------------------------------------------------------------
598).
a) [ ] surfactantului;
---------------------------------------------------------------------
599).
a) [ ] muşchi;
b) [ ] centrii respiratiri;
---------------------------------------------------------------------
600).
c) [ ] sub C5;
---------------------------------------------------------------------
601).
---------------------------------------------------------------------
602).
a) [ ] osmoza;
b) [ ] transport activ;
c) [ ] filtrare;
d) [x] difuziune;
e) [ ] transport cu carausi;
---------------------------------------------------------------------
603).
Punctajul: 10cs Cea mai mare cantitata de CO2 este trasportata de la tesuturi spre plamini in forma:
a) [ ] dizolvat;
b) [ ] legat de proteine;
c) [ ] legat de Hb ca HbCO2;
e) [ ] acid carbonic;
---------------------------------------------------------------------
604).
Punctajul: 10cs Cea mai mica cantitate de CO2 este transportata de la tesuturi spre plamini in forma:
a) [x] dizolvat;
b) [ ] legat de proteine;
c) [ ] legat de Hb ca HbCO2;
d) [ ] bicarbonat de sodiu;
e) [ ] acid carbonic;
---------------------------------------------------------------------
605).
Punctajul: 10cs Presiunea in cavitatea pleurala in timpul inspiratiei normale este egala cu:
a) [ ] -20 mm Hg;
b) [x] -9 mm Hg ;
c) [ ] +5 mm Hg;
d) [ ] -3 mm Hg;
e) [ ] +2 mm Hg;
---------------------------------------------------------------------
606).
a) [ ] 1200 ml;
b) [ ] 350 ml;
d) [ ] 750 ml;
e) [ ] 500 ml;
---------------------------------------------------------------------
607).
a) [ ] 3500 ml;
b) [ ] 1500 ml;
d) [ ] 2500 ml;
e) [ ] 4500 ml;
---------------------------------------------------------------------
608).
a) [ ] hipotalamus;
b) [ ] maduva spinarii;
d) [ ] bulbul rahidian;
e) [ ] scoarta cerebrala;
---------------------------------------------------------------------
609).
---------------------------------------------------------------------
610).
Punctajul: 10cs La sfirsitul unei expiratii fortate cu glota inchisa, presiunea intrapulmonara este:
---------------------------------------------------------------------
611).
Punctajul: 10cs Care din cele doua faze respiratorii este activa in respiratia fortata:
a) [ ] inspiratia;
b) [ ] expiratia;
---------------------------------------------------------------------
612).
Punctajul: 10cs Un gram (1 g) de hemoglobina poate fixa urmatoarea cantitate (in ml) de O2:
a) [ ] 15;
b) [x] 1,34;
c) [ ] 2,58;
d) [ ] 3,15;
e) [ ] 0,58;
---------------------------------------------------------------------
613).
---------------------------------------------------------------------
614).
a) [x] hipercapnie;
b) [ ] anoxie;
c) [x] hipoxie;
d) [ ] hipocapnie;
e) [ ] hiperoxie;
---------------------------------------------------------------------
615).
Punctajul: 10cm La ce valori ale presiunilor partiale ale O2 si CO2 au loc schimbarile gazoase la nivel pulmonar intre aerul alveolar si
singele venos:
---------------------------------------------------------------------
616).
Punctajul: 10cm Generarea si acumularea locala a CO2 in tesuturile in activitate intensa determina:
a) [ ] creşterea pH;
d) [x] vasodilatatie;
---------------------------------------------------------------------
617).
b) [ ] intensificarea respiratiei;
c) [x] vasodilatatie;
---------------------------------------------------------------------
618).
---------------------------------------------------------------------
619).
---------------------------------------------------------------------
620).
Punctajul: 10cm In ce conditii are loc devierea spre dreapta a curbei de disociere a oxihemoglobinei:
a) [ ] creşterea pH;
d) [ ] scaderea pCO2 ;
---------------------------------------------------------------------
621).
Punctajul: 10cm Surfactantul ,substanta tensioactiva formata din proteine si fosfolipide are rol de:
---------------------------------------------------------------------
622).
---------------------------------------------------------------------
623).
c) [x] aerul alveolar care este expulzat din plamini partial doar la deschiderea cutiei toracice;
---------------------------------------------------------------------
624).
a) [ ] abdomenului;
c) [x] diafragmului;
d) [ ] pectorali;
e) [ ] intercostali interni;
---------------------------------------------------------------------
625).
---------------------------------------------------------------------
626).
---------------------------------------------------------------------
627).
---------------------------------------------------------------------
628).
b) [x] bronhodilatatie;
d) [ ] bronhoconstrictie;
---------------------------------------------------------------------
629).
Punctajul: 10cs Capacitatea pulmonara totala cu valoarea medie de 5000-6000 ml este formata din :
b) [ ] volumul curent;
d) [ ] volumul rezidual;
e) [x] toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
630).
---------------------------------------------------------------------
631).
a) [x] structurile cartilaginoase din peretele traheei , bronhiilor şi bronhioleleor previn colabarea peretelui acestora;
b) [x] căile respiratorii au rol important în protejarea plămînilor de particulele de praf din aer;
---------------------------------------------------------------------
632).
---------------------------------------------------------------------
633).
a) [x] spaţiul mort anatomic este zona conductivă care nu participă la schimbul de gaze;
b) [x] spaţiul mort fiziologic este mai mare , ca spaţiul mort anatomic;
e) [x] capacitatea de difuziune a CO2 în plămîni este circa 20 ori mai mare ca O 2, deoarece coeficientul său de solubilitate este de 24 ori
m ai mare ca a O2;
---------------------------------------------------------------------
634).
b) [x] centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizaţi în bulbul rahidian;
---------------------------------------------------------------------
635).
---------------------------------------------------------------------
636).
Punctajul: 10cs Volumul de aer care rămîne in plămîni după o expiraţie normală reprezintă:
a) [ ] capacitatea inspiratorie;
---------------------------------------------------------------------
637).
c) [ ] concentraţia Hb creşte;
d) [ ] temperatura creşte;
---------------------------------------------------------------------
638).
a) [ ] debitul cardiac;
---------------------------------------------------------------------
639).
a) [ ] centrul apneustic;
b) [ ] centrul pneumotaxic;
d) [ ] nucleul parabrahial;
e) [ ] cerebel,
---------------------------------------------------------------------
640).
---------------------------------------------------------------------
641).
a) [ ] fluxul aerian;
- -
d) [x] pompa de schimb Cl /HCO3 din membrana eritrocitară;
---------------------------------------------------------------------
642).
Punctajul: 10cs Prin efectul Haldane se înţelege influenţa pO 2 din sоnge asupra :
a) [ ] capacităţii de saturare a Hb cu O2 ;
---------------------------------------------------------------------
643).
Punctajul: 10cs În timpul contracţiei diafragmului, presiunea din spaţiul interpleural devine:
a) [ ] egal cu 0;
b) [ ] mai pozitivă;
---------------------------------------------------------------------
644).
---------------------------------------------------------------------
645).
b) [ ] centrul pneumotaxic;
c) [ ] centrul apneustic;
d) [ ] hipotalamus,
e) [ ] scoarţa cerebrală;
---------------------------------------------------------------------
646).
a) [ ] sternocleidomastoidieni;
b) [ ] diafragm;
e) [ ] scaleni;
---------------------------------------------------------------------
647).
c) [ ] volumului rezidual;
---------------------------------------------------------------------
648).
Punctajul: 10cs Capacitatea de difuziune a oxigenului la nivel pulmonar este determinată de următorii factori, cu excepţia unuia:
a) [ ] debitul cardiac;
b) [x] gradientul de presiune parţială a O2 din aerul alveolar spre sоngele din capilarele pulmonare;
---------------------------------------------------------------------
649).
Punctajul: 10cs Hiperventilaţia poate fi produsă prin stimularea următorilor receptori cu excepţia:
a) [ ] chemoreceptorii periferici;
c) [ ] algoreceptorii periferici;
e) [ ] receptorii J (juxtacapilari);
---------------------------------------------------------------------
650).
a) [ ] receptorilor de distinsie;
b) [ ] receptorilor de iritaţie (receptori I);
---------------------------------------------------------------------
651).
d) [ ] relaxarea diafragmului;
---------------------------------------------------------------------
652).
d) [ ] se produce un effort muscular mai mic faţă de cel din faza iniţială a expiraţiei;
---------------------------------------------------------------------
653).
e) [x] şi spaţiul mort fiziologic se determină prin diferite metode, valorile spaţiului mort fiziologic fiind mai mari faţă de cele ale spaţiului
mort anatomic în condiţii patologice;
---------------------------------------------------------------------
654).
e) [ ] creşte la un subiect care trece de la o dietă predominant glucidică, la o dietă mai bogată în lipide;
---------------------------------------------------------------------
655).
b) [ ] fibrinoliza,
---------------------------------------------------------------------
656).
Punctajul: 10cs Care din următorii factori afectează,, în cea mai mare măssură,, capacitatea sîngelui de a transporta O 2 ?
a) [ ] solubilitatea O2 ;
c) [ ] pH-ul plasmei,
e) [ ] temperatura sоngelui;
---------------------------------------------------------------------
657).
---------------------------------------------------------------------
658).
---------------------------------------------------------------------
659).
---------------------------------------------------------------------
660).
---------------------------------------------------------------------
661).
Punctajul: 10cm Circulaţia pulmonară se caracterizează prin următoarele elemente cu excepţia unora:
---------------------------------------------------------------------
662).
---------------------------------------------------------------------
663).
d) [ ] nu se modifică;
---------------------------------------------------------------------
664).
Punctajul: 10cs Care este natura anticorpilor. Din ce fractie proteica fac parte:
a) [ ] albumine ;
b) [ ] alfa globuline;
c) [ ] glicoproteine;
d) [x] gamaglobuline;
e) [ ] lipoproteine;
---------------------------------------------------------------------
665).
a) [ ] in reticulocite;
b) [ ] in monocite;
c) [ ] in ficat;
d) [x] in plasmocite;
e) [ ] in trombocite
---------------------------------------------------------------------
666).
---------------------------------------------------------------------
667).
a) [ ] reticulocite;
b) [ ] plasmocite;
c) [x] limfocite T;
d) [ ] monocite;
e) [ ] limfocite B;
---------------------------------------------------------------------
668).
d) [ ] asigura limfopoeza ;
---------------------------------------------------------------------
669).
d) [ ] asigura limfopoeza;
670).
a) [ ] de activare a F XII;
b) [ ] de activare a F IX;
---------------------------------------------------------------------
671).
a) [ ] fibrinogenului;
b) [ ] factorilor V,VIII,VII,IX,XIII;
c) [ ] caseinei;
d) [x] fibrinei;
e) [ ] gamaglobulinelor;
---------------------------------------------------------------------
672).
Punctajul: 10cs Cum se numeste starea patologica aparuta la nou nascut cu incompatibilitatea materno-fetala in
sistemul Rh:
a) [ ] hemofilie;
b) [ ] trombocitopenie;
c) [ ] icter nuclear;
e) [ ] anemie;
---------------------------------------------------------------------
673).
b) [x] se hemolizeaza;
c) [ ] ramin nemodificate;
d) [ ] se aglutineaza;
e) [x] se umfla;
---------------------------------------------------------------------
674).
b) [ ] se aglutineaza;
d) [ ] ramin nemodificate;
e) [ ] se precipita;
---------------------------------------------------------------------
675).
a) [ ] vit.B12;
c) [x] eritropoetina;
---------------------------------------------------------------------
676).
a) [ ] eritropoetinele;
b) [ ] vitaminele;
c) [ ] hormonii;
d) [ ] ganglionii limfatici;
e) [x] hipoxia ;
---------------------------------------------------------------------
677).
a) [ ] un factor plachetar;
---------------------------------------------------------------------
678).
Punctajul: 10cm Care este valoarea normala a presiunii osmotice a plasmei,redata prin toate sistemele de masura (exprimare):
a) [ ] 28-30 mm Hg;
b) [ ] 5030 mm Hg;
d) [ ] 1-2 atm ;
e) [x] 302,8mOsm/l;
---------------------------------------------------------------------
679).
Punctajul: 10cm Presiunea coloid osmotica (oncotica) este determinata de concentratia in plasma a :
a) [ ] substantelor cristaloide;
b) [x] albuminelor;
c) [x] globulinelor;
d) [x] fibrinogenului;
e) [ ] glucidelor ;
---------------------------------------------------------------------
680).
b) [ ] 8-12 mg%;
c) [ ] 8-12 g% ;
e) [ ] 6-11 g%;
---------------------------------------------------------------------
681).
Punctajul: 10cm Care factori plasmatici ai coagularii prin activare declanseaza mecanismele coagularii pe cale intrinseca:
a) [ ] I;
b) [ ] III;
c) [x] IX;
d) [x] XII;
e) [x] VIII;---------------------------------------------------------------------
682).
Punctajul: 10cm Care factori plasmatici ai coagularii prin activare declanseaza mecanismele coagularii pe cale extrinseca:
a) [ ] XII;
b) [x] X ;
c) [x] VII;
d) [x] V ;
e) [ ] XIII;
---------------------------------------------------------------------
683).
a) [ ] calciu;
b) [x] heparina ;
c) [ ] dicumarolul;
e) [ ] fibrinostabilizator;
---------------------------------------------------------------------
684).
a) [ ] heparina;
e) [ ] hirudina;
---------------------------------------------------------------------
685).
a) [ ] fibrina;
b) [x] plasmina ;
c) [x] fibrinolizina;
d) [ ] tripsina;
e) [ ] trombostatina;
---------------------------------------------------------------------
686).
b) [ ] gamaglobulinele;
+
c) [ ] factorul rezus Rh ;
d) [x] plasmina ;
e) [x] fibrinolizina;
---------------------------------------------------------------------
687).
c) [ ] retractia cheagului ;
---------------------------------------------------------------------
688).
b) [ ] ceruloplasmina;
c) [x] apotransferina;
d) [ ] feritina;
e) [ ] eritrocitele;
---------------------------------------------------------------------
689).
a) [x] anticorpi;
b) [ ] antigeni;
c) [x] gamaglobuline;
d) [ ] aminoacizi;
e) [ ] fosfolipide;
---------------------------------------------------------------------
690).
---------------------------------------------------------------------
691).
---------------------------------------------------------------------
692).
a) [ ] alimentara;
b) [ ] emotionala;
c) [ ] la efort fizic;
d) [ ] la femei gravide;
---------------------------------------------------------------------
693).
a) [ ] splina;
b) [ ] maduva rosie;
d) [x] ficatul;
---------------------------------------------------------------------
694).
a) [ ] anticorpi;
b) [x] antigeni;
c) [ ] gamaglobuline;
e) [ ] lipoproteine;
---------------------------------------------------------------------
695).
Punctajul: 10cs Care din cele sase tipuri de antigene Rh poseda o proprietate antigenica mai pronuntata:
a) [ ] antigen Rh de tip C;
b) [ ] antigen Rh de tip E;
d) [ ] antigen Rh de tip e;
e) [ ] antigen Rh de tip d;
---------------------------------------------------------------------
696).
a) [ ] antigenul C;
b) [ ] antigenul E;
c) [ ] antigenul d;
d) [x] antigenul D;
e) [ ] antigenul e;
---------------------------------------------------------------------
697).
a) [ ] factorul XII;
b) [ ] factorul Hageman;
c) [ ] factorul IX;
e) [ ] nici unul;
---------------------------------------------------------------------
698).
a) [ ] prostaciclinele;
b) [x] prostaglandinele;
c) [ ] ADP;
d) [ ] tromboxanul A2;
e) [x] heparina;
---------------------------------------------------------------------
699).
2+
a) [ ] ionii Ca ;
b) [x] vitamina K;
c) [x] vitamina C;
d) [ ] corticosteroizii;
---------------------------------------------------------------------
700).
a) [ ] albuminelor;
b) [ ] globulinelor;
c) [ ] fibrinogenului;
e) [ ] hemoglobinei;
---------------------------------------------------------------------
701).
---------------------------------------------------------------------
702).
---------------------------------------------------------------------
703).
a) [ ] histamina;
b) [ ] heparina;
c) [ ] bradinina;
d) [x] hirudina;
e) [ ] serotonina;
---------------------------------------------------------------------
704).
a) [x] albumine;
b) [x] 1 globuline;
c) [ ] ceruloplasmina;
d) [ ] transferina;
e) [x] lipoproteine;
---------------------------------------------------------------------
705).
Punctajul: 10cm Functia de fagocitoza este caracteristica pentru urmatoarele celule in afara de:
a) [ ] eozinofile;
b) [ ] neutrofile;
c) [ ] monocite;
d) [x] limfocite;
e) [x] plasmocite;
---------------------------------------------------------------------
706).
b) [ ] prostaglandine;
d) [x] ADP;
e) [ ] heparina;
---------------------------------------------------------------------
707).
---------------------------------------------------------------------
708).
---------------------------------------------------------------------
709).
---------------------------------------------------------------------
710).
---------------------------------------------------------------------
711).
Punctajul: 10cm Care din următoarele substanţe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea lor:
a) [ ] trombina;
2+.
e) [ ] ionii de Ca
---------------------------------------------------------------------
712).
c) [ ] laga vitamina K;
2+
d) [x] fixa ionii de Ca ;
713).
a) [ ] infecţii virale;
c) [ ] boli hepatice;
---------------------------------------------------------------------
714).
---------------------------------------------------------------------
715).
716).
a) [ ] la altitudine;
c) [ ] postransfuzional;
d) [ ] în sarcină;
e) [ ] оn effort fizic.
---------------------------------------------------------------------
717).
b) [ ] secretă Ig M;
---------------------------------------------------------------------
718).
Punctajul: 10cs Cantitatea cea mai mare de azot neprotei din sоnge rezultă din:
a) [x] uree;
b) [ ] acid uric:
c) [ ] creatinină;
d) [ ] amoniac;
e) [ ] catecolamine.
---------------------------------------------------------------------
719).
d) [ ] shunt-ul hexozofosfaţilor;
---------------------------------------------------------------------
720).
Punctajul: 10cm Dintre elementele figurate ale sîngelui durata cea mai lungă de viaţă o au :
a) [ ] eritrocitele;
c) [ ] monocitele;
d) [x] polimorfonucleare;
e) [ ] trombocitele.
---------------------------------------------------------------------
721).
a) [ ] fibrinogen;
b) [x] protrombină;
c) [ ] accelerină;
d) [x] proconvertină;
e) [ ] factorul antihemofilic A.
---------------------------------------------------------------------
722).
---------------------------------------------------------------------
723).
a) [ ] afibrinogenemia congenitală;
b) [x] hemofilia A;
c) [x] hemofilia B;
e) [ ] disfibrinogenemiile.
---------------------------------------------------------------------
724).
a) [x] hemofilie A şi B;
c) [ ] exces de vitamina K;
e) [ ] tromboze.
---------------------------------------------------------------------
725).
a) [ ] I;
b) [x] II;
c) [ ] III;
d) [ ] IV;
e) [ ] V;
---------------------------------------------------------------------
726).
Punctajul: 10cs Coagularea sîngelui se opreşte, in vitro, la adăugarea de citrat de Na, K, oxalat de K, Na, fluorură de Na :
a) [ ] blocarea trombinei;
2+
b) [x] fixarea Ca ;
c) [ ] aglutinarea trombocitelor;
d) [ ] blocarea fibrinogenului;
e) [ ] blocarea tromboplastinei.
---------------------------------------------------------------------
727).
a) [ ] numai de trombină;
2+
b) [ ] factorul V + Ca ;
c) [ ] factorul XII;
2+
e) [x] trombina şi Ca .
---------------------------------------------------------------------
728).
a) [x] splină;
b) [x] ficat;
c) [ ] rinichi;
e) [ ] compartimentul extravascular.
---------------------------------------------------------------------
729).
---------------------------------------------------------------------
730).
a) [ ] deformabilitate;
b) [ ] elasticitate;
d) [ ] încărcare electronegativă;
731).
---------------------------------------------------------------------
732).
2+ 3+
a) [ ] transprtul de Cu şi Fe ;
---------------------------------------------------------------------
733).
Punctajul: 10cm În care dintre proprietăţile fizico-chimice ale sîngelui sunt implicate proteinele plasmatice?
a) [ ] culoare;
b) [x] densitatea;
c) [x] viscozitatea;
d) [ ] presiunea osmotică;
e) [x] pH-ul.
---------------------------------------------------------------------
734).
Punctajul: 10cs Care dintre factorii coagulării intervine doar pe calea extrinsecă?
a) [ ] XII;
b) [ ] XI;
c) [ ] X;
d) [ ] IX, VIII;
e) [x] VII.
---------------------------------------------------------------------
735).
a) [ ] VIII;
b) [ ] IX;
c) [x] X;
d) [ ] XI;
e) [x] XII.
---------------------------------------------------------------------
736).
a) [ ] A;
b) [ ] B;
c) [ ] O;
d) [x] AB;
737).
a) [ ] aglutinarea;
d) [ ] fagocitoza;
---------------------------------------------------------------------
738).
a) [ ] histsmină şi serotină;
b) [ ] kinine;
c) [ ] heparină;
d) [ ] enzime proteolitice;
2+
e) [x] Ca .
---------------------------------------------------------------------
739).
c) [x] o glicoproteina din grupa alfa1 - globulinelor cu greutatea moleculara de circa 34 kDa;
740).
Punctajul: 10cs Asupra cărei celule din cadrul eritropoezei acţionează eritropoetina?
a) [ ] reticulocitul;
d) [ ] eritroblastul bazofil;
e) [ ] eritroblastul acidofil;
---------------------------------------------------------------------
741).
Punctajul: 10cm Care din următoarele funcţii nu este o funcţie primară a sîngelui?
a) [ ] transportul de hormoni;
b) [ ] transportul de chilomicroni;
c) [ ] transportul de oxigen;
---------------------------------------------------------------------
742).
Punctajul: 10cs Care dintre factorii coagulării este comun în complexul de activare al factorului X, pe calea extrinsecă şi pe calea
intrinsecă?
a) [ ] fosfolipidele plachetare;
2+
b) [x] Ca ;
c) [ ] factorul IX a;
d) [ ] factorul VIIa;
e) [ ] factorul VIIIa.
---------------------------------------------------------------------
743).
---------------------------------------------------------------------
744).
Punctajul: 10cm Factorii care contribuie la sinteza AND necesar diviziunilor celulare оn cursul eritropoezei sunt:
b) [ ] acidul aspartic;
e) [ ] hemoglobina.
---------------------------------------------------------------------
745).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii despre monocite sunt incorecte?
---------------------------------------------------------------------
746).
Punctajul: 10cm Care sunt factori majori cu rol în activarea locală a fibrinolizei?
a) [ ] Plasminogenul;
c) [x] urokinaza;
d) [ ] plasmina;
---------------------------------------------------------------------
747).
Punctajul: 10cs Factorul von Willebrand, o componentă a factorului plasmatic VIII al coagulării, este necesar pentru:
c) [ ] ambele procese;
---------------------------------------------------------------------
748).
a) [ ] vitamina K;
b) [x] trombocite;
2+
c) [ ] ionii de Ca ;
---------------------------------------------------------------------
749).
b) [ ] factori plasmatici;
c) [ ] factori plachetari;
2+
d) [ ] ionii de Ca ;
e) [ ] suprafeţe electronegative.
---------------------------------------------------------------------
750).
a) [ ] ficat;
b) [ ] măduva roşie;
c) [ ] splina;
d) [x] rinichi;
e) [ ] glandele salivare.
---------------------------------------------------------------------
751).
a) [ ] anticoagulant ;
b) [ ] antiheparină;
d) [ ] activator de protrombină;
e) [ ] factor care prelungeşte coagularea.
---------------------------------------------------------------------
752).
d) [ ] secretă plasmină;
---------------------------------------------------------------------
753).
Punctajul: 10cs Activarea factorului XII (Hageman) pe calea intrinsecă a coagulării se face în :
---------------------------------------------------------------------
754).
a) [ ] urokinaza;
d) [x] kalikreina;
e) [ ] nici un răspuns corect.
---------------------------------------------------------------------
755).
c) [ ] secreta hormonii;
---------------------------------------------------------------------
756).
b) [ ] primara 10 l;
c) [ ] definitiva 0,5 l;
---------------------------------------------------------------------
757).
---------------------------------------------------------------------
758).
a) [x] apa;
b) [ ] elemente figurate;
c) [ ] proteine;
d) [x] saruri;
e) [x] glucoza;
---------------------------------------------------------------------
759).
b) [ ] 100 mm Hg ;
c) [ ] 10 mm Hg;
d) [ ] 120 mm Hg;
---------------------------------------------------------------------
760).
c) [x] reabsorbtia diferitor ioni si substantelor cu valoare nutritiva din filtrat in sange;
---------------------------------------------------------------------
761).
---------------------------------------------------------------------
762).
c) [ ] presiunea osmotica;
---------------------------------------------------------------------
763).
a) [ ] nu permit porii membranei (sunt mai mici decat diametrul moleculelor proteice);
---------------------------------------------------------------------
764).
---------------------------------------------------------------------
765).
Punctajul: 10cs Constrictia arteriolei eferente care mentine constanta debitului de filtratie este produsa de:
---------------------------------------------------------------------
766).
Punctajul: 10cs Cea mai mare cantitate de glucoză, care este filtrată la nivel glomerular, este reabsorbită în:
---------------------------------------------------------------------
767).
+ -
c) [x] concentraţi ionilor de Na şi Cl оn lichidul tubular de la nivelul maculei densa;
e) [ ] clearance-ul inulinei;
---------------------------------------------------------------------
768).
a) [x] hipodiureza;
---------------------------------------------------------------------
769).
a) [ ] reabsorbţia cea mai mare de apă are loc la nivelulu tubului colector;
---------------------------------------------------------------------
770).
a) [ ] este nelimitată;
+
c) [x] se realizează în contrasport cu Na ;
---------------------------------------------------------------------
771).
Punctajul: 10cs În absenţa vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe în:
b) [ ] ansa Henle;
c) [ ] tubul distal;
---------------------------------------------------------------------
772).
Punctajul: 10cs.Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi din filtratul glomerular prin transport activ la nivelul:
a) [ ] ansei Henle;
c) [ ] tubului distal;
d) [ ] tubului colector;
e) [ ] pelvisului renal;
---------------------------------------------------------------------
773).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii despre renină sunt adevărate?
---------------------------------------------------------------------
774).
a) [ ] glomerulului;
---------------------------------------------------------------------
775).
---------------------------------------------------------------------
776).
Punctajul: 10cs Factorul major care determină reabsorbţia apei în celulele epiteliale ale tubului contort proximal este:
+
c) [x] reabsorbţia activă a Na -ului;
d) [ ] hormonul antidiuretic;
---------------------------------------------------------------------
777).
d) [x] hipoproteinemiei;
---------------------------------------------------------------------
778).
a) [ ] secreţiei de renină;
---------------------------------------------------------------------
779).
+ + +
b) [x] intervine оn eliminarea de ioni de K şi H оn tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na ;
c) [x] acţionează asupra unor receptori intracelulari şi are ca mesager secund ARNm;
+
d) [x] produce efecte la nivelul tubului cotort distal mărind permeabilitatea pentru Na ;
+
e) [ ] produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influenţând permeabilitatea pentru Na ;
---------------------------------------------------------------------
780).
Punctajul: 10cm Care din următorii hormoni acţionează asupra unor receptori bazo-laterali tubului şi au ca mesager secund AMPc?
a) [x] parathoromonul;
c) [ ] aldosteronul;
e)
[ ] angiotensina II;
---------------------------------------------------------------------
781).
---------------------------------------------------------------------
782).
c) [x] proteinemiei;
d) [ ] membranei filtrante;
---------------------------------------------------------------------
783).
a) [ ] căldură;
b) [x] frig;
c) [ ] efort fizic;
e) [ ] numărul micţiunilor;
---------------------------------------------------------------------
784).
a) [ ] A.celulele mioepiteliale;
---------------------------------------------------------------------
785).
a) [x] endoteline;
b) [ ] catecolamine;
c) [x] kinine;
d) [ ] urokinază;
e) [x] prostaglandine;
---------------------------------------------------------------------
786).
a) [ ] sodiul;
b) [x] potasiul;
c) [ ] glucoza;
d) [ ] clorul;
e) [ ] inulina;
---------------------------------------------------------------------
787).
---------------------------------------------------------------------
788).
Punctajul: 10cs Care este regiunea nefronului оn care debitul ultrafiltratului este maxim?
c) [ ] ansa Henle;
e) [ ] tubul colector;
---------------------------------------------------------------------
789).
b) [ ] suprafaţa de filtrare;
---------------------------------------------------------------------
790).
e) [ ] scaderea osmolaritatii;
---------------------------------------------------------------------
791).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs La care nivel al maduvei spinarii sectionarea ei provoaca moartea momentala:
a) [ ] segmentul toracic I;
e) [ ] segmentul lombar I;
---------------------------------------------------------------------
792).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
b) [ ] urechei interne;
c) [ ] pielei;
d) [ ] muschilor;
e) [ ] tendoanelor;
---------------------------------------------------------------------
793).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
b) [ ] bulbul rahidian;
e) [ ] talamus;
---------------------------------------------------------------------
794).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] de la receptorii retinei;
c) [ ] de la receptorii pielei;
d) [ ] de la proprioreceptorii muschilor;
e) [ ] de la termoreceptori;
---------------------------------------------------------------------
795).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
c) [ ] in ganglionii periferici;
d) [ ] pe neuronii intercalari;
e) [ ] in coarnele laterale;
---------------------------------------------------------------------
796).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
797).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
798).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] ventromediale;
b) [ ] anterioare;
c) [x] posterioare;
d) [ ] ventrolaterale;
---------------------------------------------------------------------
799).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
b) [ ] micsorarea temperaturii;
---------------------------------------------------------------------
800).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] metabolismul hidrosalin;
b) [ ] metabolismul termic;
c) [ ] comportamentul alimentar;
d) [ ] comportarea sexuala;
---------------------------------------------------------------------
801).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [x] hipotalamusul;
c) [ ] talamusul;
e) [ ] ganglionii bazali;
---------------------------------------------------------------------
802).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cm In care portiuni ale creerului sunt localizati neuronii preganglionari parasimpatici:
a) [ ] diencefal;
e) [ ] cerebel---------------------------------------------------------------------
803).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs In care portiuni ale maduvei spinarii sunt localizati neuronii preganglionari parasimpatici:
a) [x] sacrala;
b) [ ] toracala;
c) [ ] lombara;
d) [ ] cervicala superioara;
e) [ ] cervicala inferioara;
---------------------------------------------------------------------
804).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
d) [x] in coarnele laterale I-XII ale segmentelor toracale ale maduvei spinarii;
---------------------------------------------------------------------
805).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] acetilcolina parasimpatolitica;
c) [ ] atropina parasimpatomimetica;
---------------------------------------------------------------------
806).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] acetilcolina;
b) [x] adrenalina;
c) [ ] aminazina;
d) [x] noradrenalina;
e) [ ] atropina;
---------------------------------------------------------------------
807).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [x] asociativa;
b) [x] sensora;
d) [ ] coordonarea miscarilor;
e) [ ] comportament alimentar;
---------------------------------------------------------------------
808).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
d) [ ] fascicului Monakow;
e) [ ] fasciculul rubrospinal;
---------------------------------------------------------------------
809).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [x] corticospinala;
b) [ ] cerebelo-spinala;
c) [x] rubrospinala;
d) [ ] Golea-Burdah;
e) [x] vestibulospinala;
---------------------------------------------------------------------
810).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] regleaza respiratia;
d) [ ] regleaza deglutitia;
---------------------------------------------------------------------
811).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [x] respirator;
b) [x] hemodinamic;
c) [x] digestiv;
d) [ ] foamei;
e) [ ] setei;
---------------------------------------------------------------------
812).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
c) [ ] masticatie;
d) [ ] deglutitie;
---------------------------------------------------------------------
813).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
b) [ ] nuclei supraoptici;
e) [ ] nucleul caudat;
---------------------------------------------------------------------
814).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] talamusul;
b) [ ] hipotalamusul;
---------------------------------------------------------------------
815).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
b) [ ] senzatia de satietate;
---------------------------------------------------------------------
816).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] eliberarea oxitocinei;
---------------------------------------------------------------------
817).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
818).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
819).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
820).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] ataxia;
b) [ ] astazia;
c) [ ] atonia;
d) [ ] astenia;
e) [x] toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
821).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
822).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
823).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
d) [ ] reflexul de mictiune;
e) [ ] reflexele stato-kinetice;
---------------------------------------------------------------------
824).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
825).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cm Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de:
---------------------------------------------------------------------
826).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cm Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei consta in:
---------------------------------------------------------------------
827).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind supravietuirea animalului este:
---------------------------------------------------------------------
828).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
b) [x] ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modelede miscare in special ale extremitatilor distale ale
c) [ ] termoreglarea;
---------------------------------------------------------------------
829).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] dizartria;
b) [ ] adiadocokinezia;
c) [ ] tremorul intentional;
d) [ ] nistagmusul;
---------------------------------------------------------------------
830).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
831).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [x] atetoza;
d) [ ] regiditatea de decerebrare;
e) [ ] agnozia;
---------------------------------------------------------------------
832).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin:
d) [ ] stimularea motoneuronilor α;
e) [ ] stimularea motoneuronilor γ;
---------------------------------------------------------------------
833).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
834).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
b) [ ] aferenţelor musculare din grupa A ? de tip Ia, de la receptorii primari ai fusului neuromuscular;
c) [x] aferenţelor musculare din grupa A ? de tip Ib,de la receptorii tendinosi Golgi;
d) [ ] motoneuronilor α;
e) [ ] acetilcolinei;
---------------------------------------------------------------------
835).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
836).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] segmentar
b) [x] intersegmentar;
c) [ ] suprasegmentar;
d) [x] polisinaptic;
e) [ ] monosinaptic;
---------------------------------------------------------------------
837).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
838).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
839).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] corticale;
b) [ ] bulbo-ponto-mezencefalice;
c) [ ] cerebeloase;
e) [x] hipofizare;
---------------------------------------------------------------------
840).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
841).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
842).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] A;
b) [x] B;
c) [ ] C;
d) [ ] amielinice;
---------------------------------------------------------------------
843).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] A;
b) [ ] B;
c) [x] C;
d) [ ] mielinice;
---------------------------------------------------------------------
844).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10сs Neuronii simpatici postganglionari care ajung la glandele sudoripare si muschii piloerectori sunt:
a) [ ] adrenergici;
b) [x] colinergici;
c) [ ] serotoninergici;
d) [ ] dopaminergici;
e) [ ] histaminergici;
---------------------------------------------------------------------
845).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs Toate procesele enumerate apar la excitarea sistemului nervos simpatic cu exceptia:
a) [ ] inhibitia peristaltismului;
c) [ ] secretia reninei;
---------------------------------------------------------------------
846).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] adrenergici;
b) [x] colinergici;
c) [ ] dopaminergici;
d) [ ] serotoninergici;
e) [ ] histaminergici;
---------------------------------------------------------------------
847).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [x] adrenergici;
b) [ ] colinergici;
c) [ ] dopaminergici;
d) [ ] serotoninergici;
e) [ ] purinergici;
---------------------------------------------------------------------
848).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] adrenergici;
b) [x] colinergici;
c) [ ] dopaminergici;
d) [ ] serotoninergici;
e) [ ] purinergici;
---------------------------------------------------------------------
849).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] alfa ;
b) [x] muscarinici;
c) [ ] beta;
d) [x] nicotinici;
---------------------------------------------------------------------
850).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] muscarinici;
b) [x] alfa;
c) [ ] nicotinici;
d) [x] beta;
---------------------------------------------------------------------
851).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [x] toate celulele efectoare stimulate de neuronii postganglionari a sistemului nervos parasimpatic;
e) [ ] in glandele sudoripare;
---------------------------------------------------------------------
852).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
853).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
854).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
d) [ ] constricta bronhiile;
---------------------------------------------------------------------
855).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
856).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
857).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
858).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
859).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs Care din reflexele vegetative sunt aplicate in medicina pentru aprecierea starii sistemului nervos vegetativ:
a) [ ] reflexul Danini-Asner;
b) [ ] reflexul cardio-respirator (aritmia respiratorie);
c) [ ] reactia ortostatica;
d) [ ] dermografizmul;
860).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs Care din reflexele vegetative sunt aplicate in medicina pentru aprecierea starii sistemului nervos vegetativ:
a) [ ] reflexul Danini-Asner;
c) [ ] reactia ortostatica;
d) [ ] dermografizmul;
---------------------------------------------------------------------
861).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
862).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] reflexul de ascensor;
b) [ ] reflexul de redresare;
c) [x] reflexul de flexie;
---------------------------------------------------------------------
863).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] in regiunea prepontin-intercolicular;
d) [ ] subtalamic;
---------------------------------------------------------------------
864).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
865).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
866).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs In timpul unei miscari voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului nervos central informatii
despre:
a) [ ] lungimea muschiului ;
b) [ ] intensitatea miscarilor;
c) [ ] irigatia muschiului;
---------------------------------------------------------------------
867).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] contine proprioceptori;
c) [ ] contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele lantului nuclear);
---------------------------------------------------------------------
868).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
869).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
b) [ ] protein kinaza A;
c) [ ] protein kinaza C;
d) [ ] calmodulina;
e) [ ] fosfolipaza C;
---------------------------------------------------------------------
870).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] bronhiole;
c) [ ] intestin;
d) [x] arteriole;
e) [ ] corpul ciliar;
---------------------------------------------------------------------
871).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] aportului de apa;
b) [ ] temperaturii;
c) [ ] osmolaritatii urinei;
e) [ ] comportamentului emotional;
---------------------------------------------------------------------
872).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
d) [x] elibereaza noradrenalina care isi exercita actiunea la nivelul organelor efectoare, prin activarea a doua categorii de receptori α (α
1 si α 2 ) β (β 1 si β2 );
e) [x] actioneaza la nivelul inimii, prin intermediul receptorilor β 1, si determina cresterea frecventei si fortei de contraactie;
---------------------------------------------------------------------
873).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] leziune cerebeloasa;
c) [ ] leziune talamica;
d) [ ] leziune hipotalamica;
---------------------------------------------------------------------
874).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen, nucleul caudat si substanta neagra, scad in
concentratie in boala lui Parkinson?
a) [ ] acetilcolina;
b) [x] dopamina;
c) [ ] histamina;
d) [ ] GABA;
e) [ ] melatonina;
---------------------------------------------------------------------
875).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cm Care sunt elementele comune in organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic si parasimpatic?
---------------------------------------------------------------------
876).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
e) [ ] glandele sudoripare;
---------------------------------------------------------------------
877).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
878).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] este electrica;
---------------------------------------------------------------------
879).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [ ] Receptorii α1 si α2 - adrenergici;
c) [ ] receptorii β 2- adrenergici;
---------------------------------------------------------------------
880).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
---------------------------------------------------------------------
881).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel :
---------------------------------------------------------------------
882).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
a) [x] dopaminergica;
b) [x] GABA-ergica;
c) [x] colinergica;
d) [ ] noradrenergica, serotoninergica;
---------------------------------------------------------------------
883).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
b) [ ] emotivitatii;
d) [ ] reglarii comportamentului;
e) [ ] olfactiei;
---------------------------------------------------------------------
884).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul cerebelos?
b) [ ] celulele granulare;
e) [ ] celulele spinotalamice;
---------------------------------------------------------------------
885).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
e) [ ] inhibitia reciproca;
---------------------------------------------------------------------
886).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
b) [x] tendon;
c) [ ] articulatii;
d) [ ] tegument;
---------------------------------------------------------------------
887).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu exceptia faptului ca:
---------------------------------------------------------------------
888).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cm Urmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu exceeptia faptului ca:
b) [x] sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociaza;
---------------------------------------------------------------------
889).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali?
a) [ ] tremor de repaus;
d) [ ] balismul si hemibalismul;
---------------------------------------------------------------------
890).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic:
---------------------------------------------------------------------
891).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs Un medicament, care dilata pupila si simultan blocheaza acomodarea cristalinului, este un medicament care:
---------------------------------------------------------------------
892).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
d) [ ] controlul neuroendocrin;
e) [ ] somnul lent;
---------------------------------------------------------------------
893).
Punctajul: 10cs Modificarea potentialului de membrana al receptorului la actiunea stimulului senzorial poarta numele de:
a) [ ] potential de actiune;
c) [ ] potential vestigial;
---------------------------------------------------------------------
894).
---------------------------------------------------------------------
895).
Punctajul: 10cs Care substanta din cele enumerate este cea mai dureroasa:
a) [ ] serotinina;
b) [ ] acetilcolina;
c) [x] bradichinina;
d) [ ] histamina;
e) [ ] ioni de potasiu;
---------------------------------------------------------------------
896).
---------------------------------------------------------------------
897).
Punctajul: 10cs Alegeti pentru senzatia gustativa primara de amar-tipurile de substante chimice care determina aceasta senzatie:
b) [ ] saruri ionizate;
c) [ ] acizi;
e) [ ] baze;
---------------------------------------------------------------------
898).
Punctajul: 10cs .Semnalul gustativ se transmite catre sistemul nervos central prin nervii cranieni enumerati mai jos:
a) [ ] nervul lingual;
b) [ ] nervul facial;
c) [ ] nervul vag;
d) [ ] nervul glosofaringian;
---------------------------------------------------------------------
899).
Punctajul: 10cs Care suprafata a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refractie:
---------------------------------------------------------------------
900).
d) [ ] mecanisme hormonale;
---------------------------------------------------------------------
901).
---------------------------------------------------------------------
902).
---------------------------------------------------------------------
903).
Punctajul: 10cs Pentru determinarea acuitatii vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la distanta de:
a) [ ] 20m;
b) [ ] 8m;
c) [ ] 15m;
d) [x] 5m;
e) [ ] 2m;
---------------------------------------------------------------------
904).
e) [ ] cu lentile convexe;
---------------------------------------------------------------------
905).
a) [ ] muschii ciliari;
b) [ ] cristalinul;
c) [ ] retina;
d) [ ] irisul;
---------------------------------------------------------------------
906).
a) [ ] se indeparteaza;
b) [x] se apropie;
c) [ ] nu se modifica;
---------------------------------------------------------------------
907).
b) [x] se indeparteaza;
c) [ ] se apropie;
---------------------------------------------------------------------
908).
a) [ ] melanina;
b) [ ] iodopsina;
c) [x] rodopsina;
d) [ ] fotopsina;
---------------------------------------------------------------------
909).
b) [ ] opacifierea cristalinului;
---------------------------------------------------------------------
910).
Punctajul: 10cs Care este rolul guanozin-monofosfatului ciclic(GMPc) in generarea potentialului receptor din bastonase:
a) [ ] participa la scindarea rodopsinei;
---------------------------------------------------------------------
911).
Punctajul: 10cs Sistemul nervos interpreteaza diferite senzatii de culoare in dependenta de:
---------------------------------------------------------------------
912).
a) [ ] insuficienta rodopsinei;
b) [ ] lipsa bastonaselor;
d) [ ] insuficienta de melanina;
---------------------------------------------------------------------
913).
Punctajul: 10cs Care tip de celule nu face parte din celulele retinei:
a) [ ] celule orizontale;
c) [ ] celule amacrine;
d) [ ] celule bipolare;
e) [ ] celule ganglionare;
---------------------------------------------------------------------
914).
Punctajul: 10cs Disparitia perceptiei vizuale in diferite arii a cimpului vizual poarta denumirea de:
a) [ ] presbiopie;
b) [ ] acromazie;
c) [ ] astigmatism;
d) [ ] miopie;
e) [x] hemianopsie;
---------------------------------------------------------------------
915).
---------------------------------------------------------------------
916).
Punctajul: 10cs Hemianopsia binazala apare cind semnalele senzitive vizuale nu se transmit:
a) [ ] prin nervul optic stang;
---------------------------------------------------------------------
917).
e) [ ] dereglarea acomodarii;
---------------------------------------------------------------------
918).
Punctajul: 10cs Care din elementele enumerate nu fac parte din urechea medie:
b) [ ] ciocanul;
c) [ ] scarita;
d) [ ] nicovala;
e) [ ] m. tensor al timpanului;
---------------------------------------------------------------------
919).
c) [ ] relaxarea m.scaritei;
---------------------------------------------------------------------
920).
Punctajul: 10cs Cum se modifica sensibilitatea auzului cind se inlatura timpanul si sistemul oscilator:
a) [ ] nu se modifica;
---------------------------------------------------------------------
921).
---------------------------------------------------------------------
922).
b) [ ] perechea IV;
c) [ ] perechea VI;
d) [x] perecheaVII;
---------------------------------------------------------------------
923).
Punctajul: 10cs Care segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunete cu frecventa
inalta:
b) [ ] segmentul mediu;
c) [ ] segmentul distal;
---------------------------------------------------------------------
924).
c) [ ] determinind locul unde membrana bazilara este cel mai mult stimulata;
d) [ ] prin analiza frecventei sunetului de catre unele harti tonotopice ale cortexului auditiv;
---------------------------------------------------------------------
925).
a) [ ] 5000-8000 Hz;
b) [ ] 500-3000 Hz;
c) [ ] 200-5000 Hz;
d) [ ] 500-10000 Hz;
---------------------------------------------------------------------
926).
Punctajul: 10cs Care din ariile enumerate nu se incadreaza in clasificarea de arii de asociatie:
a) [ ] aria limbica;
b) [ ] aria Wernicke;
d) [ ] aria prefrontala;
---------------------------------------------------------------------
927).
---------------------------------------------------------------------
928).
c) [ ] aria Wernicke;
---------------------------------------------------------------------
929).
c) [ ] formarea cuvintelor;
e) [ ] e responsabila de compartament;
---------------------------------------------------------------------
930).
a) [ ] incapacitatea de a vorbi;
b) [ ] surditate;
---------------------------------------------------------------------
931).
b) [ ] hipofiza;
c) [ ] cerebelul;
d) [ ] ganglionii bazali;
e) [x] hipocampul;
---------------------------------------------------------------------
932).
a) [ ] tremor intentionat;
c) [ ] dizartrie;
e) [ ] amnezie retrograda;
---------------------------------------------------------------------
933).
a) [ ] tertiare;
b) [ ] de lunga durata;
c) [ ] senzoriale;
---------------------------------------------------------------------
934).
Punctajul: 10cm Modificari structurale la nivelul sinapselor survin in timpul dezvoltarii memoriei:
a) [ ] senzoriale;
b) [ ] de scurta durata;
c) [x] tertiare;
---------------------------------------------------------------------
935).
---------------------------------------------------------------------
936).
Punctajul: 10cs Care trasaturi nu sant caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente):
---------------------------------------------------------------------
937).
a) [ ] visele;
---------------------------------------------------------------------
938).
Punctajul: 10cs Care din substantele descrise este considerata neurotransmitatorul major implicat in producerea somnului lent:
a) [ ] noradrenalina;
b) [ ] acetilcolina;
c) [ ] glicina;
d) [ ] dopamina;
e) [x] serotonina;
---------------------------------------------------------------------
939).
Punctajul: 10cm Stimularea caror arii specifice din creier poate produce un somn asemanator somnului natural:
b) [ ] hipocampul;
---------------------------------------------------------------------
940).
Punctajul: 10cs La ce modificari ale somnului poate conduce lezarea nucleilor rafeului:
d) [ ] o stare de somnolenta;
---------------------------------------------------------------------
941).
a) [ ] mecanoreceptori;
b) [ ] termoreceptori;
c) [ ] nociceptori;
d) [ ] chemoreceptori;
---------------------------------------------------------------------
942).
Punctajul: 10cm Care sunt caile ce transmit informatiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale corpului:
a) [ ] tractul rubrospinal;
c) [ ] tractul piramidal;
d) [ ] tractul reticulospinal;
---------------------------------------------------------------------
943).
a) [ ] durere;
d) [ ] senzatii termice;
e) [ ] senzatii sexuale;
---------------------------------------------------------------------
944).
b) [ ] senzatii vibratorii;
d) [ ] senzatii de pozitie;
---------------------------------------------------------------------
945).
---------------------------------------------------------------------
946).
---------------------------------------------------------------------
947).
a) [x] mecanici;
b) [ ] electromagnetici;
c) [x] chimici;
d) [x] termici;
---------------------------------------------------------------------
948).
a) [ ] formatiunea reticulara;
b) [x] cerebelul;
c) [ ] talamusul;
d) [ ] cortexul cerebral;
---------------------------------------------------------------------
949).
a) [ ] bradikinina;
b) [x] enkefalina;
c) [x] serotonina;
d) [ ] histamina;
e) [x] beta-endorfina;
---------------------------------------------------------------------
950).
a) [ ] chimici;
e) [ ] receptori mecanici;
---------------------------------------------------------------------
951).
---------------------------------------------------------------------
952).
d) [ ] nu se adapteaza;
---------------------------------------------------------------------
953).
---------------------------------------------------------------------
954).
a) [ ] virtuala;
b) [x] micsorata;
c) [x] inversata;
d) [x] reala;
---------------------------------------------------------------------
955).
---------------------------------------------------------------------
956).
a) [x] miopia;
b) [ ] prezbiopia;
c) [ ] glaucomul;
d) [x] hipermetropia;
e) [x] astigmatismul;
---------------------------------------------------------------------
957).
---------------------------------------------------------------------
958).
---------------------------------------------------------------------
959).
e) [ ] opacifierea cristalinului;
---------------------------------------------------------------------
960).
a) [ ] cristalinul;
c) [ ] corneea;
e) [ ] corpul ciliar ;
---------------------------------------------------------------------
961).
---------------------------------------------------------------------
962).
Punctajul: 10cm Enumerati segmentele functionale principale ale unui con sau bastonas:
b) [ ] segmentul intermediar;
d) [x] nucleul;
---------------------------------------------------------------------
963).
a) [ ] metarodopsina I;
b) [ ] batorodopsina;
c) [x] scotopsina;
e) [ ] metarodopsina II;
---------------------------------------------------------------------
964).
---------------------------------------------------------------------
965).
---------------------------------------------------------------------
966).
a) [x] celuleW;
b) [ ] celule Z;
c) [ ] celule B;
d) [x] celule Y;
e) [x] celule X;
---------------------------------------------------------------------
967).
Punctajul: 10cm Care sunt mecanismele de crestere a sensibilitatii retiniene la intuneric(adaptare la intuneric):
e) [ ] dilatarea pupilei;
---------------------------------------------------------------------
968).
Punctajul: 10cm Care sunt mecanismele de reducere a sensibilitatii retiniene la lumina (adaptare la lumina):
a) [ ] dilatarea pupilei;
d) [x] convertirea pigmentilor fotosensibili in retinal si opsina, si reducerea ca urmare a cantitatii lor;
---------------------------------------------------------------------
969).
---------------------------------------------------------------------
970).
---------------------------------------------------------------------
971).
---------------------------------------------------------------------
972).
e) [x] preintimpina pierderea echilibrului in cazul schimbarii bruste a directiei deplasarii corpului;
---------------------------------------------------------------------
973).
---------------------------------------------------------------------
974).
---------------------------------------------------------------------
975).
Punctajul: 10cm Care sunt principalele unde electrice cerebrale in stare de veghe:
a) [x] gama;
b) [x] alfa;
c) [x] beta;
d) [ ] delta;
---------------------------------------------------------------------
976).
---------------------------------------------------------------------
977).
---------------------------------------------------------------------
978).
---------------------------------------------------------------------
979).
---------------------------------------------------------------------
980).
a) [ ] este innascut;
---------------------------------------------------------------------
981).
b) [x] importanta fiziologica a stimulului conditionat e mai mica decat a celui neconditionat;
---------------------------------------------------------------------
982).
Punctajul: 10cm Care din structurile descrise sunt responsabile de aparitia motivatiilor si emotiilor:
a) [ ] cerebelul;
b) [x] hipotalamusul;
c) [ ] nucleul rosu;
---------------------------------------------------------------------
983).
Punctajul: 10cm In ce conditii poate aparea procesul de desincronizare a undelor electrice a cortexului:
e) [ ] in stare de narcoza;
---------------------------------------------------------------------
984).
---------------------------------------------------------------------
985).
a) [ ] la excitarea SNC;
---------------------------------------------------------------------
986).
Punctajul: 10cs Care celule din retina transmit semnalele vizuale electrotonic:
a) [ ] conurile si bastonasele;
b) [ ] celulele bipolare;
c) [ ] celulele orizontale;
d) [ ] celulele amacrine;
---------------------------------------------------------------------
987).
Punctajul: 10cs Care segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunetele cu o frecventa joasa:
b) [ ] segmentul mediu;
---------------------------------------------------------------------
988).
---------------------------------------------------------------------
989).
---------------------------------------------------------------------
990).
b) [x] in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va scadea;
---------------------------------------------------------------------
991).
b) [x] peste 45 C;
c) [ ] la 30 C;
d) [ ] la 5 C;
---------------------------------------------------------------------
992).
---------------------------------------------------------------------
993).
Punctajul: 10cm Stimularea carui nerv si contractia carui muschi asigura acomodatia cristalinului:
b) [ ] n.facial;
---------------------------------------------------------------------
994).
b) [ ] dilatarea pupilei;
---------------------------------------------------------------------
995).
---------------------------------------------------------------------
996).
---------------------------------------------------------------------
997).
b) [ ] este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5 microni;
c) [ ] vasele de singe si celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera conurile;
---------------------------------------------------------------------
998).
Punctajul: 10cs Care din substantele enumerate sunt implicate in producerea somnului rapid (paradoxal):
a) [ ] acetilcolina;
b) [ ] serotonina;
c) [ ] glicina;
d) [ ] GABA;
e) [x] catecholaminele;
---------------------------------------------------------------------
999).
---------------------------------------------------------------------
1000).
---------------------------------------------------------------------
1001).
---------------------------------------------------------------------
1002).
---------------------------------------------------------------------
1003).
a) [x] dopamina;
b) [ ] pancreozimina;
c) [x] serotonina;
d) [ ] bombezina;
e) [x] noradrenalina;
---------------------------------------------------------------------
1004).
---------------------------------------------------------------------
1005).
Punctajul: 10cs In care din situatiile urmatoare o persoana nu mai percepe culorile?
---------------------------------------------------------------------
1006).
---------------------------------------------------------------------
1007).
---------------------------------------------------------------------
1008).
c) [x] exista sub doua forme izomere :cis si trans, trecerea cis -trans se face sub actiunea energiei luminoase si trecerea trans-cis are loc la
intuneric;
---------------------------------------------------------------------
1009).
Punctajul: 10cm Triplul raspuns reflex in cazul acomodarii pentru vederea de aproape consta in :
c) [x] mioza;
d) [ ] midriaza;
---------------------------------------------------------------------
1010).
a) [ ] stereocilii celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal se apropie de kinocil;
b) [x] atat ochiul drept, cit si ochiul sting deviaza spre stinga;
---------------------------------------------------------------------
1011).
---------------------------------------------------------------------
1012).
Punctajul: 10cm Acomodarea vizuala pentru vederea de aproape implica urmatoarele mecanisme:
e) [x] contractia fibrelor musculare circulare ale irisului si ale muschilor ciliari, sub control vegetativ parasimpatic (nervul III cranian);
---------------------------------------------------------------------
1013).
---------------------------------------------------------------------
1014).
+
b) [ ] contine rampa timpanica si rampa vestibulara, care contin perilimfa bogata in ioni de K ;
c) [ ] contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria (Corti) acelulara;
d) [ ] contine membrana bazilara, care vibreaza cu frecventa variabila, in functie de miscarile cililor celulelor receptoare;
---------------------------------------------------------------------
1015).
a) [x] contin pigmenti vizuali numiti rodopsina in celulele cu bastonase si iodopsina i celulele cu conuri;
c) [x] produc potentiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmentilor, ceea ce determina modificari ale conductantei ionice;
e) [x] prezinta mecanisme comune de fotoreceptie, amplitudinea potentialului generator este proportionala cu logaritmul intensitatii
luminoase;
---------------------------------------------------------------------
1016).
Punctajul: 10cm Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte? Fovea centralis este suprafaţa retinei unde:
d) [x] sensibilitatea la lumină este mai mare faţă de alte arii din retină;
e) [x] nervul optic părăseşte globul ocular şi arterele globului ocular intră;
---------------------------------------------------------------------
1017).
a) [ ] punctul proxim reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut clar, cu efort acomodativ maxim;
b) [ ] punctul remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut clar, fără efort acomodativ;
1018).
---------------------------------------------------------------------
1019).
---------------------------------------------------------------------
1020).
a) [ ] pierderea vederii numai în câmpurile temporale la ambii ochi, dacă secţiunea este totală in regiunea chiasmei optice;
b) [x] pierderea vederii în câmpurile nazal şi temporal a unui singur ochi, dacă secţiunea s-a efectuat la nivelul nervului optic respectiv;
c) [x] pierderea vederii în câmpul nazal al ochiului contralateral şi în câmpul temporal al ochiului ipsilateral, dacă este secţionat tractul
optic;
d) [ ] pierderea vederii în câmpurile temporal ipsilateral şi temporal contralateral, dacă s-a efectuat transecţiunea totală a nervului optic;
e) [ ] nici un răspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
1021).
a) [x] sunt iniţiate prin stimularea celulelor receptoare din organul Cori;
---------------------------------------------------------------------
1022).
Punctajul: 10cs Care din următoarele senzaţii sunt produse de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează în neocortex?
a) [ ] tactil;
b) [ ] acceleraţie;
c) [ ] gust;
d) [ ] miros;
e) [ ] proprioceptive;
---------------------------------------------------------------------
1023).
d) [ ] se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale, şi devine tot mai slabă la periferia retinei;
e) [x] toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
1024).
b) [ ] este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele extraoculare;
c) [ ] circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera anterioară a ochiului;
d) [ ] contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20 mm Hg;
---------------------------------------------------------------------
1025).
Punctajul: 10cm Ce particularităţi prezintă potenţialul receptor, produs prin excitarea bastonaşelor?
b) [x] este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei;
+
c) [x] descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na , la nivelul membranei segmentare externe, datorită unei cascade de
excitaţie;
d) [x] durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase;
---------------------------------------------------------------------
1026).
a) [ ] au axoni lungi, care formează nervul optic, chiasma optică şi tractusul optic;
---------------------------------------------------------------------
1027).
a) [ ] membrana timpanică;
b) [ ] sistemul osicular;
d) [ ] reflexul de atenuare;
e) [x] cohleea;
---------------------------------------------------------------------
1028).
---------------------------------------------------------------------
1029).
a) [ ] termoreceptori;
b) [ ] algoreceptori;
c) [x] mecanoreceptori;
d) [x] receptori cu adaptare rapidă;
---------------------------------------------------------------------
1030).
Punctajul: 10cs Care din următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor nervoase libere?
a) [ ] senzatii tactile;
b) [ ] senzatii de durere;
c) [ ] senzaţii termice;
d) [ ] senzaţia de gвdilat;
---------------------------------------------------------------------
1031).
---------------------------------------------------------------------
1032).
---------------------------------------------------------------------
1033).
a) [x] retinenului 1;
b) [ ] scotopsinei;
c) [ ] pigmenţilor irisului;
d) [ ] melatoninei;
e) [ ] colesterolului;
---------------------------------------------------------------------
1034).
2
e) [x] depresiunea centrală, cu suprafaţa de 1,5 mm de la nivelul maculei lutea (petei galbene);
---------------------------------------------------------------------
1035).
a) [ ] оn daltoni;
b) [ ] оn volti;
c) [ ] оn pascali;
d) [x] оn decibeli;
e) [ ] оn amperi;
---------------------------------------------------------------------
1036).
a) [ ] sunetul este produs de vibraţii ale aerului, care formează unde sonore;
---------------------------------------------------------------------
1037).
Punctajul: 10cs Referitor la urechea medie, toate afirmatiile care urmează sunt corecte cu excepţia:
a) [ ] presiunea aerului оn urechea medie este în mod normal egală cu cea atmosferică;
b) [ ] vibraţia membranei timpanice la sunete este transmisă perilimfei vestibulare de către lanţul de oscioare;
c) [ ] membrana timpanică "protejează" fereastra rotundă prin prelucrarea în faze a undelor sonore;
---------------------------------------------------------------------
1038).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile care urmează sunt corecte în privinţa canalelor semicirculare ale labirintului membranos, cu excepţia:
e) [x] fiecare se află într-un plan care se aliniază exact cu axa cardinală verticală şi orizontală) a capului;
---------------------------------------------------------------------
1039).
b) [ ] se află în perilimfă;
d) [x] nu au kinocil;
---------------------------------------------------------------------
1040).
Punctajul: 10cs Un nucleu din bulb, care primeşte fibre aferente primare de la cohlee este:
b) [ ] ganglionul spiral;
c) [ ] corpul trapezoidal;
e) [ ] corpul restiform;
---------------------------------------------------------------------
1041).
a) [ ] sunt celule cilindrice înalte, asemănătoare cu celulele ciliate vestibulare de tipul II;
b) [ ] nu au kinocil;
c) [ ] au stereocili prinşi în membrana tectoria;
---------------------------------------------------------------------
1042).
c) [ ] stimulează câţiva neuroni din nucleul cohlear şi cea mai mare parte a neuronilor din coliculul cvadrigemen inferior;
---------------------------------------------------------------------
1043).
a) [ ] rampa vestibulară;
b) [ ] rampa medie;
c) [ ] rampa timpanică;
d) [x] utricula;
e) [ ] membrana bazilară;
---------------------------------------------------------------------
1044).
Punctajul: 10cs Vibraţia ferestrei ovale este transmisă la celulele receptoare ciliate:
---------------------------------------------------------------------
1045).
Punctajul: 10cs Ce ion se găseşte în concentraţii mai ridicate în perilimfă, comparativ cu endolimfa?
+
a) [ ] K ;
+
b) [x] Na ;
-
c) [ ] Cl ;
2+
d) [ ] Ca ;
e) [ ] nici unul;
---------------------------------------------------------------------
1046).
---------------------------------------------------------------------
1047).
---------------------------------------------------------------------
1048).
a) [ ] cortexului auditiv;
d) [ ] lemniscului lateral;
---------------------------------------------------------------------
D. !Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
D. Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
A. Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
A. !Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
A.!In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
B. In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;
C.! In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
D. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;
A. In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
B.! In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;
C. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
D. !In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. !In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;
A. ! In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
B.! In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare.;
C. !In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare.;
D. In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;
A. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
C. In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare.;
D.! In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E.!In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;
11csAlegeti afirmatia corecta:
E. In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;
E!. In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;
E. !Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
E. Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
15csAlegeti afirmatia corecta:
A. Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
B.! Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana se atinge
echilibrul ionic in celula;
A.! Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
B. Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana se atinge echilibrul
ionic in celula;
C.! Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
A.Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
B.! Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
C. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;
D. !Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;
E. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;
A.!Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
B. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
C. !Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;
D. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;
E. !Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;
C. !Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii
intraatriale;
C. Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii
intraatriale;
C. !Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm medial;
C. Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm medial
B. Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
C. !Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;
D. Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
E !Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
B. !Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
C. Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;
D.! Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
E .Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
A. !Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
B. Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
A. Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
B. !Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
C. Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
A.! presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesut uri;
B.!presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesut uri;
C. !presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
43cmLa capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile filtrarii este de 41 mmHg:
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
E. !presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
E. !presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;
B.! Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fl uxului sangvin cerebral;
56cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii arterial:
57cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii arterial:
58cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii arterial:
59cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii arterial:
60cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii arterial:
61cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii arterial:
a.potenţialul de acţiune este iniţiat prin potenţialele de acţiune din fibrele nervoase simpatice
c.!mai mult calciu necesar contracţiei pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potenţialului de acţiune
a.!Potenţialele de acţiune din miocard sunt de 100 ori mai lungi ca durată, faţă de cele din
muşchiul scheletic.
c.!Potenţialul de acţiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate.
d.Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de 0,3 - 0,4
m/sec.
e.!Ţesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncţiuni
gap.
a.!In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.
b.!In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de 16
kDa(120 mmHg).
c.In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.
e.Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depăşeşte presiunea din atriul
stâng.
d.Toate lichidele care pătrund din capilare în ţesuturi, sunt recuperate în sânge prin cir-
culaţia limfatică.
e.!Limfa are aceeaşi compoziţie ionică ca şi plasma, dar are o presiune osmotică mai mi-
că.
79csPropagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
a.musculatura atrială
b.!nodului atrio-ventricular
с. fasciculul Hiss
d.reţeaua Purkinje
c.musculatura ventriculară
a.!contracţiei atriale
c.!zgomotului II
81cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă sinocarotidiană:
a !volumului bătaie
a.!vasoconstricţie arterială
b.vasodilatare venoasă
e.bradicardie
84csArteriolele:
b.!debitul sistolic
c.!frecvenţa cardiacă
e.!presiunea sistolică
e.intervenţia aldosteronului
87csCare din următoarele conductanţe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a potenţia-
lului de acţiune ventricular, faţă de repaus:
a. gNa+
c. gK+
d. !gCa24
e. gCP
88csPropagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
a. musculatura atrială
b nodului atrio-ventricular
c.fasciculul Hiss
d.!reţeaua Purkinje
e.musculatura ventriculară
89cmKininele:
91csCe model experimental puteţi alege pentru a provoca oprirea în sistolâ a cordului de broască?
b.răreşte ritmul
a.arteriolele
b.!venulele
c.aorta
a.!circulatori, endotelio-dependenţi
b.circulatori, endotelio-independenţi
d.!neuromediatori
e.!metabolici
95cmSistolă atrială:
e. corespunde zgomotului I
96csCu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I?
a.unda P
b.undaQ
c.!unda R
d.unda T
e.segmentul T-P
a.temperatură
d.mediatorii
e.!inervaţia vegetativă
c.!repolarizarea atrială
e. repolarizarea apexului
a.!accelerează ritmul
e.repolarizeaza atriile
a intervalul T-P
b segmentul P-Q
c.!complexul QRS
e.unda T
a.cortexul cerebral
b.hipofiza poslerioară
c.!ficat
d.intestinul subţire
e.rinichi
b.sistemul renină-angiotensină-aldosteron
e.!intervenţia HAD
105csConstricţia arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creştere a concentraţiei locale de:
a.NO
b.!angiotensina II
e.bradikinină
a.întreţinerea contracţiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniţi de la sistemul nervos vegetativ
a.!nodului sinoatrial
b.fasciculul Hiss
c.nodului atrioventricular
d.reţeaua lui Purkinje
a.30-40 ml
b.50-60 ml
c.!70-80 mi
d.90-100 ml
e.100-110 ml
a.arteriolar
b.venos
c.!capilar
d.arterial
e microcirculaţia
120csTeritoriul vascular cu cea mai mare suprafaţă de schimb (cm 2) este reprezentat de:
a.arterele mari
b.arteriole
c.!capilare
d.venele mari
121csSectorul vascular de capacitanţă, cu rol îndepozitarea unei mari cantităţi de sânge, este
reprezentat de:
a.artere
b.capilare
c.!vene
d.circulaţia pulmonară
e.inima
122Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute moartea?
a.extrasistolele
b.aritmia
c.flutterul atrial
d.fibrilaţia atrială
e.!fibrilaţia ventriculară
e. !rezistenta vasculara
a!.acelereaza ritmul ;
b !.fasciculele internodale ;
d !.tesutul miocardic ;
126csCe modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice atipice:
127cmCe modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice tipice:
b!. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării
e. diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
b!. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
vasodilataţie
c. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH
a. polipeptidul vasointestinal
b!. ATP
c!. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH
b. protein kinaza A
c. protein kinaza C
d. calmodulina
e. fosfolipaza C
a. bronhiole
b. iris
c. intestin
d!. arteriole
e. corpul ciliar
9. CM. Neuronii simpatici:
e!. acţionează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, şi determină creşterea frecvenţei şi
forţei de contracţie
10. CM. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic şi
parasimpatic?
11. CS. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic şi vegetativ
parasimpatic?
e. nervului vag
16. CS. Mecanismul de acţiune comun la nivelul receptorilor beta-1 şi beta-2-adrenergici este:
a. IP3-Ca2+
b. DAG
c!. AMPc
d. GMPc
a. este electrică
18. CS. Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ şi K+?
a. alfa-1-receptorii
b. alfa-2-receptorii
c. beta-1-receptorii
e. receptorii muscarinici
b. receptorii beta-1-adrenergici
c. receptorii beta-2-adrenergici
a. receptorii alfa-1-adrenergici
b. receptorii alfa-2-adrenergici
c. receptorii beta-1-adrenergici
e. receptorii beta-3-adrenergici
21. CS. Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa-
receptorii?
a. receptorii beta-1-adrenergici
c. receptorii beta-3-adrenergici
d. receptorii nicotinici
e. receptorii muscarinici
a. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c!. beta-1-adrenergici
d. beta-2-adrenergici
e. muscarinici colinergici
a. alfa-2-adrenergici
b. beta-1-adrenergici
c. beta-2-adrenergici
d. muscarinici colinergici
24. CS. Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ şi
K+, la joncţiunea neuromusculară
a. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c. beta-2-adrenergici
d. muscarinici colinergici
25. CS. Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor
a. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c. beta-1-adrenergici
e. nicotinici colinergici
26. CS. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă şi la
nivelul joncţiunii neuromusculare
a. alfa-1-adrenergici
b. beta-1-adrenergici
c. beta-2-adrenergici
d. muscarinici colinergici
e!. nicotinici colinergici
a. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c. beta-1-adrenergici
d!. beta-2-adrenergici
e. muscarinici colinergici
a. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c!. beta-1-adrenergici
d. beta-2-adrenergici
e. nicotinici colinergici
a. alfa-1-adrenergici
b!. alfa-2-adrenergici
c!. beta-2-adrenergici
d. muscarinici colinergici
e. nicotinici colinergici
a!. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c. beta-2-adrenergici
d. muscarinici colinergici
e. nicotinici colinergici
31. CS. Asupra cărui proces are o influenţă mai mare parasimpaticul, faţă de simpatic?
a. vasodilataţie
c. dilataţia pupilei
e. arterioloconstricţie
b!. sudoraţiei
c. hipertensiunii
d. bronhodilataţiei
e. tahicardiei
c!. axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatici
b. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării
e!. diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
41(2). CM. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă?
d!. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă,
noradrenalină
vasodilataţie
A. potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în absenta excitării;
B!. potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în
absenta excitării;
C. potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta excitării;
D. potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în caz de
excitare;
E. potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de excitare;
B!. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
A. potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz de excitare;
B. potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în absenta
excitării;
C!. potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în
caz de excitare;
D. potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta excitării;
E. potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de excitare;
C!. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de Na +;
A!. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
B. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
10. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,- 112-113
C!. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
B!. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei spinării;
A!. cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a calciului;
B!. în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
E. fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei relative;
A. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, relaxare, contractie;
B!. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, contractie, relaxare;
C. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie, perioada latentă;
D. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare, perioada latentă;
E. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada latentă, relaxare;
C!. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
B!. excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare;
C. excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei nervoase;
D. labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
E. labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
B. pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
C!. pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare;
D. pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
E!. pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;
A. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un răspuns local;
B!. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă potentialul de actiune;
C. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid canalele de K +;
E. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează canalele de Na +;
A!. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
C. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa neuromusculară;
C!. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa neuromusculară;
B!. membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
C. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si suturarea lui;
B!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 70-120 m/s;
36. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S., T., -65
B!. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
E!. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular de K +;
A!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 40-70 m/s;
D!. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
A!. reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
B. timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
B. în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
A. în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip «gap»);
E!. muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
54. cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-89- 91
A. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii potentialelor de actiune;
B!. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de unităti motorii active;
C!. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei impulsurilor motorii;
E. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei potentialelor de actiune;
D!. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă +;
E. sarcina lipseste pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;
C!. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
B!. răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
C!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
D. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;
E!. propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
C!. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
D. viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare decît in cele mielinice;
E!.viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele amielinice:
A!. potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti ale membranei;
C!. potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
A!. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste valoarea potentialului de repaus;
B!. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se măreste ;
C!. la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
E!. la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea depolarizarea;
A!. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ primar;
A. filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea înaltă;
B. osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
D!. osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
D. rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de concentratie a particulei scade;
E!. rata de difuzie a unei substante creste dacă liposolubilitatea particulei creste;
C!. transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substante pe un transportor
comun;
D!. transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentratie;
E!. energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na +, consecintă a unui transport activ primar;
C!. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul jonctiunii neuromusculare;
D. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii neuromusculare;
C!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 15-40 m/s;
E!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 5-15 m/s;
A. în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a fibrei musculare si pătrunde prin
tubulii "T";
A. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca 2+ la lanturile usoare ale miozinei;
E. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca 2+ la lanturile grele ale miozinei;
B. potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei singure molecule de neuromediator;
C. potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de Ca 2+ în terminatiile postsinaptice;
D. potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de K + în terminatiile postsinaptice;
A!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
D!. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;
B!. potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
A!.hipofiza;
B. ficatul;
C. ganglionul spinal;
D!.gonadele;
E!.tiroida;
A. hipofizei;
B. rinichiului;
C. tubului digestiv;
D. hipotalamusului;
A!.proteine;
B!.aminoacizi;
C. glucide;
D!.steroizi;
A!.hormonii sexuali;
B!.hormonii glucocorticoizi;
C!.hormonii mineralocorticoizi;
D. parathormonul;
E. calcitonina;
A!.peptide, proteine;
B. steroizi;
C. amine biogene;
D. glicoproteine;
E. glucide;
A!.ficatului;
B. miocardului;
C!.tesuturilor tinta;
D. plamanului;
E. tubului digestiv;
7. Parathormonul si calcitonina sunt ca structura: G-507
A!.proteine;
B. steroizi;
C. glicoproteine;
D. glucide;
E. amine biogene;
A!.hormonii hipotalamici;
C!.parathormonul;
D. estradiolul;
E. tiroidieni;
A. glicoproteine;
B. glucide;
C!.steroizi;
D. proteine;
E. amine biogene;
D. centrului setei;
E. hipofizei posterioare;
D. hipofizei posterioare;
E. hipotalamusul posterior;
A!.hormonii proteici;
B!.adrenalina;
C. hormonii steroizi;
D. hormonii tiroidieni;
E. hormonii sexuali;
A. proteici;
B!.steroizi;
C. adrenalina;
D!.tiroidieni;
E. hipofizei anterioare;
E. vasa recta;
A. reabsorbtia sodiului;
B!.reabsorbtia apei;
C. secretia potasiului;
D. secretia H+;
E. reabsorbtia Ca ++;
A. diabetul zaharat;
B!.diabetul insipid;
C. maladia Cushing;
A!.peptide, proteine;
B. steroizi;
C. lipide;
D. glicoproteine;
E. glucide;
A!.peptide-proteine;
B. steroizi;
C. amine biogene;
D. glicoproteine;
E. glucide;
C. oxitocina;
D. vasopresina;
E. neurofizinele;
22. Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de : G-497
A. hipofiza posterioara ;
B. suprarenale ;
C!.hipofiza anterioara;
D. hipotalamus;
E. tiroida;
A. hipofiza posterioara;
B. hipotalamusul medial;
C. testicul;
D!.hipofiza anterioara;
E. ovar;
A. hipotalamusul anterior;
B!.hipofiza anterioara ;
C. hipofiza posterioara;
D. ovar;
E. testicul;
D!.cresterea viscerelor;
A. stimuleaza spermatogeneza;
B!.gigantismul la copil;
C!.acromegalia la adult;
D. boala Basedow;
E. cretinismul la copil;
29. Hormonii tiroidieni sunt: G-507
A. tireoglobulina;
B. monoiodtirozina;
C!.triiodotironina;
D!.tetraiodotironina;
E!.calcitonina;
A!.corticosuprarenalei;
B. gonadelor;
C. hipofizei anterioare;
D. hipotalamusului;
E. pancreasului endocrin;
A. pancreasului endocrin;
B. hipotalamusului;
C. hipofizei posterioare;
D!.corticosuprarenalei;
E. tiroidei;
A!.corticosuprarenalei;
B. medulosuprarenalei;
E. hipofizei anterioare;
C. paratiroida;
D. hipofiza anterioara;
E. ficat;
A. medulosuprarenalei;
B. hipofizei posterioare;
C!.ovarului;
D. tiroidei;
E. hipofizei anterioare;
36. Ovarul secreta: G-555
A!.hormoni estrogeni;
C. aldosteron;
D!.relaxina;
E. hormonul foliculostimulant;
A. aldosteronul;
B!.testosteronul;
C. estradiolul;
D!.dehidrotestosteronul;
E. cortizolul;
A. proteici;
B!.steroizi;
D. glicoproteici;
A. hipotalamus;
B!.hipofiza anterioara;
C. hipofiza posterioara;
D. tiroida;
E. pancreas;
A. gonadotropine;
B!.oxitocina;
D!.hormonii estrogeni;
E. hormonii androgeni;
A!.reabsorbtia sodiului;
B!.secretia de potasiu;
D. reabsorbtia potasiului;
E. reabsorbtia calciului;
B. sunt hormoni;
A. foliculuilui ovarian;
B!.corpului galben;
C. testiculului;
D!.placentei;
E. hipofizei anterioare;
49. Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia: G-505
A!.mareste diureza;
E. cortizol;
D!.gonadotropina LH;
E!.gonadotropina FSH;
D!.gonadotropina LH;
E. gonadotropina FSH;
A!.insulina;
B. somatostatina;
C!.glucagonul;
D. aldosteronul;
E. calcitonina;
D. medulosuprarenala;
E. ficat;
A. excesului de insulina;
B!.lipsei de insulina;
C. lipsei de glucagon;
D. excesul de glucagon;
E. excesul de mineralocorticoizi;
A!.hiperglicemie;
B. hipoglicemie;
C!.poliurie;
D!.glucozurie;
E. tahicardie;
58. Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de : G-505
D. pe mitocondrii;
E. A si B;
C!.poliurie;
A. hipernatriemie;
B!.hiperkaliemie;
C!.hiponatriemie;
A!.hipersecretia glucocorticoizilor;
B. hiposecretia glucocorticoizilor;
D. insuficienta de insulina;
A. proliferarea endometriului;
B!.secretia endometrului;
C. contractia uterului;
D!.relaxarea uterului;
C!.contractia uterului;
D. secretia endometrului;
E. relaxarea uterului;
E. stimularea glicogenogenezei;
B. somatostatine;
C. prolactina;
D!.somatoliberina;
E. adrenocorticotropina;
A. adrenalina;
A!.gluconeogeneza hepatica;
B!.hiperglicemie;
C. glicogenoliza;
D. hipoglicemie;
A. corticosuprarenalei;
B!.medulosuprarenalei;
E. paratiroidelor;
B. stimuleaza lactatia;
C!.produce ovulatia;
E. maturizeaza foliculul ;
C!.stimuleaza spermatogeneza;
D. produce ovulatia;
A!.tahicardia;
B. vasodilatatie;
C!.vasoconstrictie;
C!.hiperglicemie;
D. produce hipoglicemie;
D!.tubului colector;
E. glomerulului renal;
A!.insuficienta corticosuprarenalei;
B. hiperfunctia corticosuprarenalei;
C. insuficienta medulosuprarenalei;
A!.hiperglicemie;
B. hipoglicemie;
C!.gluconeogeneza hepatica;
D!.glicogenoliza hepatica;
E. gluconeogeneza musculara;
A!.alfa-adrenergici;
B!.beta-adrenergici;
C. muscarinici;
D. nicotinici;
E. nu influenteaza receptorii mentionati;
A!.stimularea gluconeogenezei;
B. scaderea gluconeogenezei;
D!.cresterea glicemiei;
E. hipoglicemia;
A!.corticosuprarenala;
B!.ovar;
C!.testicul;
D. medulosuprarenala;
E. hipofiza anterioara;
B. oxitocina;
C!.gastrina;
D!.secretina;
E. prolactina;
88. Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului: G-498
A. adrenalina;
B. noradrenalina;
C. somatomedina;
D!.somatostatina;
E. somatotropina;
89. In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
A!.muschiul cardiac;
B. creer;
C!.muschiul scheletal;
D. epitelui renal;
E. epiteliu intestinal;
A. tiroxina;
B!.triiodtironina;
C. tireoglobulina;
D. acidul triiodtiroacetic;
A. lactogeneza;
B!.contractia miometrului;
C!.eliberarea laptelui;
E. relaxarea uterului;
A. hormonul antidiuretic;
B. hormonul foliculostimulant;
C!.hormonul luteinizant;
D!.gonadotropina corionica;
E. progesteronul;
94. Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin AMPc: G-499
A!.adrenocorticotropina;
B. hormonii tiroidieni;
C!.vazopresina;
D. hormonii sexuali;
E!.hormonii gonadotropi;
C!.cresterea glicolizei;
D. scaderea gluconeogenezei;
E. reactii emotionale;
C. insuficienta nutritiei;
E. emotii negative;
C!.hormonul adrenocorticotrop;
A. intensificarea gluconeogenezei;
B!.scaderea gluconeogenezei;
A. hormonul cresterii;
C!.hormonii glucocorticoizi;
D. insulina;
E. mineralocorticoizii;
A. hormonul antidiuretic;
B. somatomedina;
C. beta -endorfina;
D!.hormonul tireotrop;
E. oxitocina;
109. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: C
D!.secreţia de STH este controlată atât de somatostatină, cât şi de GHRH (Hormonul de eliberare a
hormonului de crestere;
E!.hiperfuncţia hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei metabolismului
bazal;
110. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: B-296
111. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-505
E!.HAD acţionează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din tubii colectori;
112. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-518
113. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-507; G-513
E!.cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este încorporat în
tireoglobulină;
114. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-518; G-503; G-509
117. Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine), sunt:
A!.STH; G-500
B. ACTH;
C. gonadotropinele;
D!.prolactina;
E. tireotropina;
A!.glucagonul;
B!.adrenalina;
C. insulina;
D!.cortizolul;
B. lipoliza crescută;
C!.hiperpolarizarea celulară;
D!.gluconeogeneză scăzută;
E!.cetogeneză scăzută;
120. Hormonul tiroidian cel mai activ în circulaţie este sub formă de: G-507
A!.triiodotironină;
B. tiroxină;
C. tireoglobulină;
D. tirotropină;
121. Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli: G-505
A!.deshidratare;
B!.hemoragie severă;
B. lactogeneza;
C!.ejecţia laptelui;
A. sunt neuromodulatori;
E. sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
C!.cortizol – hiperglicemie,
A!.acromegalie,
B. hipoglicemie;
E!.atrofia gonadelor;
B.hiperglicemiei;
C.stimulării vagale;
E!.catecolaminelor;
B. expunere la frig;
C. hiperhidratare;
D. hipoosmolaritate;
E!.hiperosmolaritate;
A. scade calcemia;
B. scade fosfatemia;
C. inhibă lipoproteinlipaza;
A!.gluconeogeneza hepatică;
B!.glicogenoliza hepatică;
C!.cetogeneză hepatică;
D. glicogenoliza musculară;
E. lipogeneză în ţesutul adipos;
A. glucagonul;
B. STH-ul;
C. cortizolul;
D!.noradrenalina;
E. adrenalina;
136. Tiroxina fiziologica activă se găseşte în una din următoarele forme: G-508
A. legată de albumină;
B. legată de prealbumină,
C. legată la oglobulină;
D. ca o glucoronidă;
E!.nelegată, liberă;
B!. are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
140. Boala Addison (insuficienţa corticosuprarenală globală) este asociată cu: G-521
B.hipoglicemie;
D!.hiperkaliemie;
E!.hiperpigmentare;
E!.piticism asimetric;
D!.prezintă adesea imunoglobuline (în proporţie de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre care face parte
şi IgG;
B. hipokalcemie;
C!.angiotensină II;
D. hipernatriemie;
C!.are mai puţini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
A!.hipofosfatemie;
B!.hipocalcemie;
C!.natriureză;
E. hipercalcemie;
A. starea nutritionala;
c. Dacă debitul cardiac creşte în cursul efortului, fluxul sanguin renal creşte.
d!. Fluxul sanguin renal este menţinut în limite strânse prin autoreglare.
d!. Rata filtrării glomerulare este de circa 125 ml/min la un bărbat adult.
c!. Transportul glucozei şi aminoacizilor princelulele epiteliale tubuiare renale este asociat
cu sodiu.
e!. Dacă clearance-ului renal al unei substanţe depăşeşte pe cel al inulinei, în acest caz ea
este secretată în tubi
b!. Porţiunea descendentă subţire a ansei lui Henle este permeabilă pentru apă.
c!. Osmolalitatea spatiul interstitial in vecinatatea cu pelvis poate depăşi 1200 mOsm/l.
d. Porţiunea groasă ascendentă a ansei lui Henle transportă ionii de Na +, în acelaşi fel ca şi în
tubul proximal.
e!. Porţiunea subţire ascendentă a ansei lui Henle este impermeabilă pentru apă.
b!. Celulele din macula densa secretă reninâ, dacă concentraţia plasmatică a ionilor de Na
scade.
c!. Gradientul osmotic al medularei renale rezultă din transportul ionilor de Na + şi CI‾, din
porţiunea ascendentă groasă a ansei lui Henle, spre lichidul interstiţial.
e!. HAD acţionează la nivelul tubilor colectori, pentru creşterea permeabilităţii lor pentru
apă.
b!. Comparativ cu plasma, urina conţine mai mult K+, creatinină, uree şi acid uric.
c!. Dacă debitul cardiac creşte în cursul efortului, fluxul sanguin renal nu se modifică.
d. Osmolalitatea plasmei este mai mică ca a urinii, pentru că proteinele nu trec în urină.
11.csAlegeţi afirmaţiile corecte. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este reabsorbita
în:
a!. tubul contort proximal
e. tubul colector
12.cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Factorul natriuretric atrial (FNA) are următoarele proprietăţi:
a!. inhibă reabsorbţia de sodiu la nivel renal
c. creşterea aminogenezei
e. clearance-ul inulinei
20.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In porţiunea ascendentă groasă a ansei Hitilc se reabsorb:
a!. Na+
c. aminoacizii
d!. K+
e. proteine
22.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. In absenţa vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se
reabsoarbe în:
a!. tubul proximal
b. ansa Henle
c. tubul distal
23.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi din filtratul
glomerular prin transport activ la nivelul:
a!. ansei Henle
b. tubului proximal
c. tubului distal
d. tubului colector
e. pelvisului renal
24.cs Alegeţi afirmaţiile corecte.Secreţia de H+ în tubul proximal este în principal asociată cu:
a. excreţia de ionii de K+
b. excreţia de ioni FT
27.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe va fi mai concentrată la
sfârşitul tubului proximal decât la începutul acestuia?
a. glucoza
b!. creatinina
c. sodiul
d. bicarbonatul
e. fosfatul
29.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Dacă clearance-ul unei substanţe, care este filtrată liber, este
mai mic de 125 ml/ min:
a!. are loc o reabsorbţie netă a acesteia, la nivel tubular
c. nu are loc nici reabsorbţia şi nici secreţia netă a acesteia, la nivel tubular
e. substanţa este secretată în tubul contort proximal, mai mult ca în tubul contort distal
b. ansa Henle
32.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Calculaţi clearance-ul unei substanţe cunoscând că fluxul
urinar = 3 ml/min, concentraţia ei plasmatică - 20 mg/dl, concentraţia ei urinară = 50 mg/dl
a!. 7,5 ml/min
b. 333 ml/min
c. 1,2 ml/min
d. 1,2 l/min
e. 125 ml/min
b. osmolalitatea urinii este mai mare faţă de cea a plasmei, pentru că retenţia apei în tubul
contort proximal scade gradientui de concentraţie a Na+, între fluidul tabular şi celulele tabulare,
împiedicându-i reabsorbţia
d!. are loc pierderea unei mari cantităţi de apă şi electroliţi prin urină
e. tubul colector
e. tubul colector
36.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare ca a
plasmei
a. tubul contort proximal
e. tubul colector
37.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+
a!. tubul contort proximal
e. tubul colector
40.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară cea mai permeabilă pentru apă, în lipsa
vasopresinei
a!. tubul contort proximal
e. tubul colector
b. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde până în
medulara internă
d. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre foiţele capsulei
Bowman
e!. proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante glomerulare
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară
c. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară
d!. nefronul cu ansă Henle lungă, care începe din apropierea corticalei şi se întinde până în
medulara internă
e. creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active
c. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre foiţele capsulei
Bowman
d. proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante glomerulare
e!. volumul virtual de plasmă exprimat în ml, din care rinichiul elimină complet o anumită
substanţă în unitatea de timp
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară
b!. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre foiţele
capsulei Bowman
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară
c!. mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentraţia
osmotică ridicată din medulară
51.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele cauze determina o creştere a pragului
renal pentru glucoza?
a!. scăderea ratei de filtrare glomerulară
d. dieta
e. insulina
53.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe permit măsurarea cea mai
exactă a "filtratului glomerular la om?
a!. clearance-ul inulinei
b. clearance-ul PAH-lui
54.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Factorul major care determină reabsorbţia apei în celulele
epiteliale ale tubului contort proximal este:
a. reabsorbţia activă a glucozei
d. hormonul antidiuretic
55.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La un pacient cu diabet insipid (ca urmare a deficitului de
HAD), osmolalitatea urinii şi rata fluxului urinar au valori tipice înjur de:
a!. 50 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
56.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia în proporţie de 65% a Na +-lui şi apei filtrate se
realizeaza la nivelul
a!. tubul contort proximal.
d. tubul colector
57.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un cărăuş
cotransportor pentru Na+-K+-2Cl‾
a. tubul contort proximal.
d. tubul colector
58.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un cărăuş
cotransportor pentru Na+-Cl‾
a. tubul contort proximal.
d. tubul colector
59.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este
crescută
a. tubul contort proximal.
d. tubul colector
60.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna izoton cu
plasma
a!. tubul contort proximal.
d. tubul colector
c. profilul presiunii de-a lungul capilarelor glomerulare nu este diferit, de cel din capilarele
comune
63.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină pentru că:
a!. este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25 dihidroxicolecal-
ciferol
b. sistemul renină-angiotensină-aldosteron
d!. hipoproteinemiei
66.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Secreţia de H+ în tubul contort proximal este asociată primar
cu:
a. excreţia ionilorde K+
b. excreţia ionilor de H+
68.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Diferenţa între concentraţia de Na + şi cea a anionilor majori
este egală cu concentraţia anionilor minori din plasmă. Care din următorii ioni contribuie la
deficitul anionic (anion gap)?
a. Cl‾
b. HCO3‾
c!. fosfat
d!. sulfat
e!. lactatul
69.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia Na+ în tubul contort distal, creşte dacă are loc o
creştere a:
a!. concentraţiei de K+ plasmatic
b. volumului plasmatic
d. debitului urinar
e. osmolalităţii plasmei
e. producţiei de angiotensina II
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La ce nivel are loc reabsorbţia aproape completă alaminoacizilor din
filtratul glomerular, prin transport activ?
b. ansa Henle
d. tubul colector
e. pelvis renal
71.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Producţia zilnică de ioni de H+ din CO2 este tamponată iniţial
de:
a. bicarbonatul de Na extracelular
b. bicarbonatul de K intraeritrocitar
d. proteinele plasmatice
e. fosfatul plasmatic
d. cea mai mare parte a glucozei filtrată glomerular este reabsorbită în tubul contort distal
e. celulele epiteliale din tubul contort proximal nu se deosebesc de cele din tubul contort
distal; ambele sunt prevăzute apical cu numeroşi microvili
73.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:
a. dieta în potasiu creşte
b. prostaglandine
c. HAD
d. aldosteron
75.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In cazul insuficienţei renale, concentraţia plasmaticâ a ureei
(uremia) este foarte ridicată pentru că:
a. ureea se reabsoarbe în proporţie de 80-90%'
b!. intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na+
d!. produce efecte la nivelul tubului contort distal influenţând permeabilitatea pentru Na +
c. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
d. regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi
c. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
c!. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
b!. regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă faţă de osmolalitatea plasmei
c. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
d. 1,25 dihidroxicolecalciferol - metabolit inactiv al vitaminei D3, format la nivel renal, sub
controlul parathormonului
82.cm Alegeţi afirmatiile corecte. Care din următorii hormoni acţionează asupra unor
receptori bazo-laterali tubulari şi au ca mesager secund AMPc?
a!. parathormonui
c. aldosteronul
e. angiotensina II
b. ionul de H+
c!. aminoacizii
d. apa
e. bicarbonat
85.cs Alegeţi afirmatia corecta. Contratransportul din cursul reabsorbţiei Na +-lui în tubul
contort proximal are loc împreună cu:
a. glucoza
b!. ionul de H+
c. aminoacizii
d. apa
e. bicarbonat
87.cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cea mai mare cantitate de Na + filtrat sunt reabsorbite în:
a!. tubul contort proximal
b. porţiunea ascendentă a ansei Henle
e. colectori
88.cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite în:
a. tubul contort proximal
e. colectori
89.cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, în vederea reabsorbţiei, are loc
împreună cu:
a!. glucoza şi aminoacizii în tubul contort proximal
90.cs Alegeţi afirmatiile incorecte. Factorii principali care reglează excreţia urinară de K + între
1-110% sunt următorii:
a. conţinutul de K+ din dietă
c. nivelul de aldosteron
d. echilibrul acido-bazic
e!. nivelul de HAD
91.cm Alegeţi afirmatiile corecte. Factorii care cresc secreţia de K+ în tubul contort distal
a!. diureticele tiazidice şi de ansă
c. acidoza acuta
92.cm Alegeţi afirmatiile corecte. Pacientul X bea 2 litri de apă distilată. In urma ingestiei,
pacientul X va prezenta
a!. o creştere a volumelor de lichid intra- şi extracelular;
93.cm Alegeţi afirmatiile corecte. Y bea 2 litri de soluţie izotonică de NaCl. In urma ingestiei,
pacientul va prezenta
a!. o creştere a volumului de lichid extracelular
b. reabsorbţia ionului de HCO3 filtrat este inhibată în principal, prin scăderea pCO2
c. menţinerea unei balanţe normale de H+ este posibilă, dacă excreţia totală zilnică de H+ este
egală cu producţia zilnică şi ingestia zilnică de acizi nonvolatile
d!. dacă concentraţia plasmatică de glucoza este mai mare decât transportul maxim rata
excreţiei de glucoza scade
e. clearance-ul apei este pozitiv, dacă o persoană bea 2 litri apă distilată în 30 minute
b!. la nivelul glomerulului renal există pompe, care pot determina modificări importante în
compoziţia filtratului glomerular
d. celulele tubului contort distal conţin cantităţi mari de anhidrază carbonică, cu rol în
secreţia de H+ şi reabsorbţia de Na+, prin schimb cu secreţia H+
b. la un individ sănătos între 70-80% din fluxul plasmatic renal efectiv traversează capsula
glomerulară
e. dacă o substanţă are un clearance renal de 20 ori mai mare ca al inulinei, ea este numai
secretată în tubi
b. pH plasmatic scăzut
d. pH plasmatic normal
d. pH plasmatic normal
d. pH plasmatic normal
d. pCO2 scazut
d. pH plasmatic normal
c. In tubul contort proximal are loc absorbţia de glucoza şi aminoacizi, cu ajutorul unor sisteme de
transportori, caracterizate prin transport maxim.
d!. In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal.
d. In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal.
107. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care porţiune a nefronului este impermeabili pentru
apă?
a. tubul contort proximal
e. tubul colector
108. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Creşterile fiziologice ale diurezei sunt determinate de:
a. căldură
b!. frig
c. efort fizic
e. numărul micţiunilor
b. acetilcolina
c!. angiotensina II
d. eritropoetina
e. kininele
111. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Funcţiile endocrine ale rinichiului se referă la secreţia
de:
a!. endoteline
b. catecolamine
c!. kinine
d. urokinază
e!. prostaglandine
b. β2 - microglobulină
c. PGF2α,
d!. urokinază
e. plasmină
113. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Reabsorbţia electroliţilor Na+, CI‾, P043‾ şi HC03‾ este:
a!. maximă în tubul contort proximal
b. minimă în ansa Henle şi maximă în tubul colector
115. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Substanţa Z este filtrată, reabsorbită şi secretată. Care
dintre aceste modificări vor duce la o excreţie renală crescută a sa?
a!. creşterea ratei filtrării glomerulare
b! H+
c. clor
d. glucoza
e. aminoacizii
117. cs legeţi afirmatiile corecte. are din următoarele substanţe este secretată tubular?
a. sodiul
b! potasiul
c. glucoza
d. clorul
e. inulina
b. ansa Henle
e. colectorii corticali
d! creşterea cantităţii de substanţe osmotic active din filtratul glomerular, substanţe care
nu mai pot fi reabsorbite tubular
123. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul nefronului
are loc pentru următoarele substanţe, cu excepţia:
a!. ureei
b. glucozei
c. sodiului
d. bicarbonatului
e. potasiului
124. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului unde concentraţia Na +-
lui din ultrafiltrat este maximă?
a. capsula Bowman
125. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului în care debitul
ultrafiltratului este maxim?
a!. capsula Bowman
c. ansa Henle
e. tubul colector
126. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular
(180 1/24 ore) se elimină în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I. Precizaţi la ce
nivel al nefronului are loc reabsorbţia maximă a apei
a!. tubul contort proximal
b. ansa Henle porţiunea ascendentă
e. tubul colector
127. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular
(180 1/24 ore) se elimină în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I. Precizaţi la ce
nivel al nefronului are loc reabsorbţia apei în prezenţa HAD
a. tubul contort proximal
128. csAlegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular
(180 1/24 ore) se elimină în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I. Precizaţi la ce
nivel al nefronului unde nu se reabsoarbe apa
a. tubul contort proximal
e. tubul colector
129. cs Alegeţi afirmatiile corecte. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a urinii
tubulare la aceeaşi presiune osmotică cu cea a urinii finale?
a. tubul contort proximal
130. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari de
apă şi electroliţi prin urină, se întâlneşte în:
a. diabetul insipid
e!. când în urina tubulară sunt substanţe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree,
glucoza,
133. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Secreţia de HAD este influenţată direct de:
a. osmolaritatea urinii
c. sistemul renină-angiotensină
d. ACTH
b. suprafaţa de filtrare
e!. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal
e!. acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat monosodic
d.plasma;
e.lichid cerebrospinal;
b!.Na+;
c!.Cl-;
d.uree;
e.aminoacizi;
e.pierderi de K+ crescute;
c!.materiile fecale;
d.urina;
e.sudoare;
b.80%;
c.70%;
d!.60%;
e.sub 60%
7. csCel mai mare procent de apa din organism,in cursul ontogenezei, se gaseste la:
a!. embrion;
b.fat;
c.copil in crestere;
d.adult;
e.batran;
9. csCare din urmatoarele tesuturi contine cea mai mica proportie de apa:
a.tesutul muscular;
b.tesutul cartilaginos;
c.tesutul osos;
d.dentina;
e!.smaltul dentar;
b. apa intracelulara;
c!.apa extracelulara;
d.volumul interstitial ;
e!.volumul plasmatic;
c.apa extracelulara;
d!.volumul interstitial ;
e.volumul plasmatic;
b!.presiunea hidrostatica;
c!.presiunea osmotica;
d!.presiunea coloidosmotica;
b.conjunctiv elastic;
c.cartilaginos;
d!.adipos;
e.osos;
18.csAportul normal de apa, in cazul unui organism adult sanatos, totalizeaza pe 24 ore:
a.1500 ml;
b.2000 ml;
c.1500 ml;
d.2000 ml;
e!.2300 ml ;
19.cmPierderile zilnice de apa, in cazul unui organism adult sanatos, la temperatura normala
de confort, totalizeaza pe 24 ore:
a!.100 ml prin fecale;
e!.2300 ml in total;
20.csPierderile zilnice de apa la temperatura ridicata se realizeaza in cea mai mare parte:
a.perspiratie insensibila;
b.urina;
c.transpiratie;
d.fecala;
e!.deshidratarea neuronilor din centrul setei, stimulul major pentru aparitia senzatiei de sete;
b!.deshidratarea extracelulara;
c!.deshidratarea celulara;
d!.deshidratarea globala;
d.deshidratarea globala;
b.sex si varsta;
d!.activitatea psihica;
26.cm45-50 % din apa din organism, in functie de varsta, sex si continut adipos, se gaseste la:
a!.nou-nascut in spatiul intracelular;
b.piele;
d!.musculatura scheletica;
e.tesut adipos;
b!.muschi;
c!.rinichi;
d.smalt;
e!.splina;
b!.smalt;
c.rinichi;
d.glande endocrine
e.embrion;
31.csApa extracelulara in proportie de 20% se gaseste in cea mai mara cantitate ca:
a.plasma-subcompartimentul vascular;
d!.lichid interstitial;
e. lichid intracelular;
b.batrin;
c.6 ani;
d.1 an;
e!.sub un an;
b!.300 mosmol/l;
c.300 mosmol;
d.300 osmol/l;
e.300mg%;
c.1,5%;
d!.sub 1%;
5%;
b!.Cl-
c.Mg2+
d.K+ ;
e!.Ca2+
b!.K+ ;
c.Na+
d.Ca2+ ;
e!.fosfat;
A.potential de actiune;
C.potential vestigial;
D!.potential de receptor;
3.csCare substanta din cele enumerate este cea mai dureroasa: G -325
A.serotinina;
B.acetilcolina;
C!.bradichinina;
D.histamina;
E.ioni de potasiu;
5.cmSemnalul gustativ se transmite catre sistemul nervos central prin urmatorii nervi cranieni :G-363, H-978
A.nervul trigemen;
B!.nervul facial;
C!.nervul vag;
E.nervul hipoglos;
6.csCare suprafata a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refractie: B-461, H - 973
A!.suprafata anterioara a corneei;
E.corpul vitros;
D.mecanisme hormonale;
E.sistemul limbic;
10.csPentru determinarea acuitatii vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la distanta de: G-336
A.20m;
B.8m;
C.15m;
D!.5m;
E.2m;
A.muschii ciliari;
B.cristalinul;
C.retina;
D.irisul;
A.se indeparteaza;
B!.se apropie;
C.nu se modifica;
E.A si D corecte;
A.nu se modifica;
B!.se indeparteaza;
C.se apropie;
E.C si D corecte;
A.melanina;
B.iodopsina;
C!.rodopsina;
D.fotopsina;
E.bilirubina;
B.opacifierea cristalinului;
17.csSistemul nervos interpreteaza diferite senzatii de culoare in dependenta de: G-343, 344
E.cantitatea rodopsinei;
A.insuficienta rodopsinei;
B.lipsa bastonaselor;
D.insuficienta de melanina;
A.presbiopie;
B.acromazie;
C.astigmatism;
D.miopie;
E!.hemianopsie;
E.dereglarea acomodarii;
24.csCare din elementele enumerate nu fac parte din urechea medie: G-356, H-945
A!.membrana vestibulara;
B.ciocanul;
C.scarita;
D.nicovala;
25.csCare este mecanismul de protejare a analizatorului auditiv de zgomotele nocive: G-356, H-945
26.csCum se modifica sensibilitatea auzului cind se inlatura timpanul si sistemul oscilator: G-356, H-936
A.nu se modifica;
D!.scade esential;
E.creste esential;
28.csCare segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunete cu frecuenta inalta:
B.segmentul mediu;
C.segmentul distal;
A.5000-8000 Hz;
B.500-3000 Hz;
C.200-5000 Hz;
D.500-10000 Hz;
E!.20-20000 Hz;
A.aria limbica;
B.aria Wernicke;
C!.aria somatosenzitiva;
D.aria prefrontala;
32.csLezarea caror arii corticale provoaca aparitia afaziei motorie: G-382, 397, 399 H-1014
A!.aria Broca;
C.aria Wernicke;
C.formarea cuvintelor;
D!.intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale;
A.incapacitatea de a vorbi;
B.surditate;
35.csCare structuri ale creierului sint responsabile de trecerea informatiei din memoria de scurta durata
B.hipofiza;
C.cerebelul;
D.ganglionii bazali;
E!.hipocampul;
A.tremor intentionat;
C.dizartrie;
D!.amnezie anterograda;
E.amnezie retrograda;
37.csCirculatia repititiva a semnalelor printr-un traseu neuronal (circuit reverberant) este un mecanism al memoriei: G-401
A.tertiare;
C.senzoriale;
E.A si B corecte;
38.csModificari structurale la nivelul sinapselor survin in timpul dezvoltarii memoriei: G-402
A.senzoriale;
C.tertiare;
E!.C si D corecte;
E.A si B corecte;
40.csCare trasaturi nu sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente): G-410
A.visele;
42.csCare din substantele descrise este considerata neurotransmitatorul major implicat in producerea somnului lent: G-410
A.noradrenalina;
B.acetilcolina;
C.glicina;
D.dopamina;
E!.serotonina;
A.mecanoreceptori;
B.termoreceptori;
C.nociceptori;
D chemoreceptori;
44.cmCare sunt caile ce transmit informatiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale corpului:G-310
A.tractul rubrospinal;
C.tractul piramidal;
D. tractul reticulospinal;
E!.sistemul antero-lateral;
A.durere;
B!.senzatii de vibratie;
C!.senzatii de pozitie;
D.senzatii termice;
E.senzatii sexuale;
46.cmCe tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul lemniscal dorsal: G-322, 323
A!.senzatii de gidilit;
B.senzatii vibratorii;
C!.senzatii de durere;
D.senzatii de pozitie;
E!.senzatii termice;
B.electromagnetici;
C!.chimici;
D!.termici;
E.tactil;
A.formatiunea reticulara;
B!.cerebelul;
C.talamusul;
D.cortexul cerebral;
E!.nucleii vestibulari;
A.bradikinina;
B!.enkefalina;
C!.serotonina;
D.histamina;
E!.beta-endorfina;
A.chimici;
E.receptori mecanici;
D!.contin microvili;
E. receptioneaza senzatia olfactiva;
52.cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru celulele olfactive: G-363, 364 H- 989, 985
D.nu se adapteaza;
E!.contin cili;
D!.sunt hidrosolubile;
E. este reala;
E!.cristalinul se aplatizeaza;
A!.miopia;
B.prezbiopia;
C.glaucomul;
D!.hipermetropia;
E!.astigmatismul;
E.opacifierea cristalinului;
A.cristalinul;
B!.umoarea apoasa;
C.corneea;
D!.umoarea vitroasa;
E.corpul ciliar ;
61.cm Alegeti produsii finali de scindare ai rodopsinei: G-341
A.metarodopsina I;
B.batorodopsina;
C!.scotopsina;
D!.trans retinal;
E.metarodopsina II;
63.cm Alegeti manifestarile electroencefalografice ale somnului rapid (REM): G-343, H-1073
64.cm Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul corpului geniculat lateral: G-349, 345 H- 955
65.cm Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul maculelor din aparatul vestibular: G-375, 376, 377
67.cm Alegeti afirmatiile corecte referitoare la rolul receptorilor din canalele semicirculare: G-377
A!.aria parieto-occipito-temporala;
B!.aria prefrontala;
E!.aria limbica;
69.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza afazia Wernicke: G-397, 398, 399, B-613
D!.dementa totala;
A.gama;
B!.alfa;
C!.beta;
D.delta;
E.teta;
72.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale beta: G-411, 412 H-1228,
73.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale delta: G-412,
74.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale teta: G-412, H-1
75.cmNumiti principalele trasaturi ale reflexului conditionat: H-1118, 1117 B-578, 579
A.este innascut;
B!.este dobandit;
76.cm Numiti conditiile ce se iau in consideratie la elaborarea reflexelor conditionate: H-1117, 1118 B-578
E. importante fisiológica a excitantului conditionat este mai mare decit a celui neconditionat;
77.cm Indicati structurile cerebrale responsabile de aparitia motivatiilor si emotiilor: G-406, 407
A.cerebelul;
B!.hipotalamusul;
C.nucleul rosu;
D!.sistemul limbic;
E!.formatiunea reticulara;
78.cm Selectati conditiile in care poate aparea procesul de desincronizare a undelor electrice ale cortexului:
80.cm Selectati starile in care are loc procesul de sincronizare a ritmului EEG: B-536,537 H-1130, 1080,
A.conurile si bastonasele;
B.celulele bipolare;
C.celulele orizontale;
D.celulele amacrine;
82.csCare segment al membranei bazilare oscileaza cu cea mai mare amplitudine la sunetele cu frecventa joasa: G-358, 357, 359
B.segmentul mediu;
C!.segmentul distal;
E.A si B corecte;
83.cm Selectati afirmatiile corecte privind rolul trompei lui Eustachio: H-936, C
84.cm Selectati afirmatiile corecte privind receptorii auditivi : G-359 H-947, 946
85.cm Selectati afirmatiile corecte privind adaptarea sensibilitatii acustice la diferite ambiante sonore: G-356,352, 359,
B!.in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va scadea;
B!.peste 45 C;
C.la 30 C;
D.la 5 C;
B.dilatarea pupilei;
C!.ingustarea pupilei;
89.cmIndicati localizarea centrelor corticali: G-380, 381, 382, 395, 396, 397, 398
B!.este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5 microni;
C!.vasele de singe, celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera conurile;
91.cs Selectati caracteristicile fiziologice ale somnului lent (non-REM): H-1070, 1071, 1072, B-604, 605
B.contine rampa timpanica si rampa vestibulara, care contin perilimfa bogata in ioni de K +;
C!.contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria acelulara;
D.contine membrana bazilara, care vibreaza cu frecventa variabila, in functie de miscarile cililor celulelor receptoare;
97.csCare din următoarele senzaţii sunt produse de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează în neocortex? G-364, 365 H-
986, 987
A.tactil;
B.acceleraţie;
C.gust;
D!.miros;
E.proprioceptive;
B.este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele extraoculare;
C.circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera anterioară a ochiului;
D.contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20 mm Hg;
99.cmCe particularităţi prezintă potenţialul receptor, produs prin excitarea bastonaşelor?G-341, 342
C!.descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na +, la nivelul membranei segmentare externe, datorită unei cascade de excitaţie;
D!.durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase;
A. sunt termoreceptori;
B. sunt algoreceptori;
A.senzatii tactile;
B.senzatii de durere;
C.senzaţii termice;
D.senzaţia de gâdilat;
E!.senzatia de gust;
A!.retinenului 1;
B.scotopsinei;
C.pigmenţilor irisului;
D.melatoninei;
E.colesterolului;
A.în daltoni;
B.în volti;
C.în pascali;
D!.în decibeli;
E.în amperi;
A.sunetul este produs de vibraţii ale aerului, care formează unde sonore;
106.csUn nucleu din bulb, care primeşte fibre aferente primare de la cohlee este: G-360
B.ganglionul spiral;
C.corpul trapezoidal;
E.corpul restiform;
107.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza celulele receptoare senzoriale cohleare: G-358, 359
A.sunt celule cilindrice înalte, asemănătoare cu celulele ciliate vestibulare de tipul II;
B.nu au kinocil;
108.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza tonurile de înaltă frecvenţă, in concordanţă cu teoria localizării (tonotopie):
C.stimulează câţiva neuroni din nucleul cohlear şi cea mai mare parte a neuronilor din coliculul cvadrigemen inferior;
A.rampa vestibulară;
B.rampa medie;
C.rampa timpanică;
D!.utricula;
E.membrana bazilară;
110.csCe ion se găseşte în concentraţii mai ridicate în perilimfă, comparativ cu endolimfa? H-938, 940
A.K+;
B!.Na+;
C.Cl-;
D.Ca2+;
E.nici unul;
111.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza potenţialul microfonic: H-938, 939
A.cortexului auditiv;
C!.nucleilor cohleari;
D.lemniscului lateral;
123. cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la celulele ciliate interne din organul Corti:
a. funcţionează ca amplificatori
b. utilizează acetilcolina ca mediator chimic principal
c. ! sunt aranjate pe un singur rând
d. nu primesc fibre eferente
e. ! reprezintă receptori auditivi propriu-zişi
126. cs Care din următoarele structuri este responsabilă de reflexul de atenuare a transmisiei sonore?
a. urechea externă
b. ! muşchiul scăriţei şi tensor al timpanului
c. urechea internă
d. membrana tectoria
e. membrana bazilară
127. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre celulele ciliate din organul lui Corti?
a. vibraţiile membranei bazilare antrenează celulele auditive, ale căror cili vor suferi deformări mecanice la contactul cu membrana tectoria
b. înclinarea cililor într-o direcţie, determină depolarizarea celulelor şi creşterea frecvenţei potenţialului de acţiune
c. înclinarea cililor în direcţie opusă, determină hiperpolarizarea celulelor şi reducerea frecvenţei potenţialului de acţiune
d. cilii auditivi situaţi la nivelul polului apical ai celulelor auditive externe pătrund în membrana tectoria
e. ! toate răspunsurile corecte
128. cm Selectaţi afirmaţiile adevărate despre retinenul (retinalul) din structura pigmenţilor vizuali:
a. ! este grupare neproteică
b. ! este o aldehidă a vitaminei A, aceeaşi pentru toţi pigmenţii vizuali
c. ! există sub 2 forme izomere: cis şi trans; trecerea din forma cis în trans se face sub acţiunea energiei luminoase şi trecerea din trans în cis are loc
la întuneric
d. forma trans se combină uşor cu opsinele formând pigmentul caracteristic
e. ! retinenul + scotopsina = pigment vizual
129. Care dintre fasciculele care pleacă de la nivelul nucleilor vestibulari bulbari controlează echilibrul static şi dinamic?
a. vestibulospinal
b. vestibulonuclear
c. ! vestibulocerebelos
d. a şi b corecte
e. toate răspunsurile corecte
130. cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la acomodarea ochiului pentru vederea de aproape:
a. ! creşterea convergenţei cristalinului
b. scăderea convergenţei cristalinului
c. ! miozâ
d. midriază
e. ! convergenţa axelor oculare
131. cm Ca urmare a absorbţiei energiei radiaţiei luminoase electromagnetice, cu lungimi de undă cuprinse între 400-750 nm, are loc următoarea
translocare a pigmenţilor vizuali:
a. ! descompunerea în retinen şi scotopsină
b. disocierea scotopsinei şi metarodopsinei
c. disocierea scotopsinei
d. ! transformarea formei cis în forma trans a retinenului
e. transformarea vitaminei A în retinen
143. Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte? Fovea centralis este suprafaţa retinei unde:
a. concentraţia celulelor cu conuri este maximă
b. acuitatea vizuală este maximă
c. lipsesc celulele cu bastonaşe
d. ! sensibilitatea la lumină este mai mare faţă de alte arii din retină
e. ! nervul optic părăseşte globul ocular şi arterele globului ocular intră
154.cs Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la acuitatea vizuală normală a ochiului uman:
a. este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase
b. are valoarea de 45 secunde de arc
c. este maximă la nivelul foveei centrale
d. se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale, şi devine tot mai slabă la periferia retinei
e. ! a, b, c, d corecte
156. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la ciclul vizual retinian al rodopsinei (purpurul vizual):
a. cuprinde descompunerea ei de către energia luminoasă într-un interval de o trilionime de secundă (psec)
b. cuprinde resinteza sa, catalizată enzimatic de retinal-izomerază
c. depinde de sinteza 11-cis-retinolului, care se combină cu scotopsina şi regenerează rodopsină
d. depinde de prezenţa vitaminei A pentru formarea de novo a retinalului
e. ! toate răspunsurile sunt corecte
158.cm Selectaţi enzimele ce intervin în cascada chimică de la nivelul bastonaşelor, care explică sensibilitatea deosebită a acestora la întuneric:
a. ! rodopsină activată
b. ! fosfodiesteraza activată
c. ! rodopsinkinaza
d. adenilat ciclaza
e. transducina
161 cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează sensibilitatea spectrală a celor 3 tipuri de conuri, conform teoriei tricromatice pentru percepţia
culorilor:
a. ! este asemănătoare curbelor de absorbţie a luminii, de către cele 3 tipuri de pigmenţi fotosensibili
b. ! este determinată de pigmenţii din conuri (combinaţii de retinal şi fotopsină), care le conferă sensibilitate la culorile albastru, verde şi roşu
c. poate fi influenţată de absenţa conurilor receptoare, pentru o anumită culoare şi de numărul crescut compensator al conurilor, pentru celelalte culori
d. b şi c corecte
e. a şi c corecte
165. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează nucleul geniculat dorsolateral (corpul geniculat lateral):
a. ! este un nucleu de releu între axonii tractului optic şi neuronii ai căror axoni formează tractul geniculocalcarin
b. ! are 6 straturi celulare care primesc diferenţiat semnale de la retina temporală ipsilaterală şi cea nazală heterolaterală
c. ! filtrează transmiterea semnalelor spre cortexul vizual
d. conţine neuroni magnocelulari, care primesc semnale de la celulele ganglionare X şi neuroni parvocelulari care primesc semnale de la celulele
ganglionare Y
e. toate răspunsurile corecte
168.cs În procesul de rezonanţă, care apare în cohlee, participă în mod diferit următoarele elemente:
a. lungimea şi rigiditatea fibrelor bazilare
b.cantitatea de lichid din rampa vestibulară
c. cantitatea de lichid din rampa timpanică
d.cantitatea de lichid din rampa medie
e. ! toate răspunsurile sunt corecte
169cs Principiul localizării în determinarea înălţimii (frecvenţei) sunetului, se referă la detectarea diferitelor frecvenţe sonore, în raport:
e. a şi d
170 cm Hărţile tonotopice din cortexul auditiv primar şi ariile auditive de asociaţie, se referă la analiza sunetelor, după caracteristicile lor specifice:
a. ! după frecvenţe
b. ! după direcţie
d. după intensitate
e. c şi d
174. Transmiterea semnalelor olfactive de la receptori spre cortexul olfactiv urmează traseul:
a. membrana olfactivă → bulb olfactiv →
tract olfactiv → cortex
b. membrana olfactivă → nerv olfactiv → bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex
c. ! cilii olfactivi ai veziculelor olfactive ale protoneuronului → axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul
olfactiv→ cortex
d. bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex
e. axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→ cortex
175.cs Selectaţi caracteristicile ariilor corticale olfactive foarte vechi ( arhicortexul olfactiv):
a. analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei
b. ! reflexe olfactive primitive
c. controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;
d. reflexe condiţionate olfactive mai complicate
e. a şi b
178. Care sunt localizările ariilor olfactive foarte vechi (arhicortexul olfactiv)?
a. talamus (nucleul dorsomedial) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
b. ! aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus
c. aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor amigdalieni
d. a şi c
e. b şi c
182.cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce se referă la stimularea celulelor olfactive prin stimuli chimioolfactivi:
a.are loc la nivelul cililor
b. se face cu participarea unor proteine de legare a substanţelor odorante, situate la nivelul membranelor cililor
c.poate fi explicată prin teoria mesagerului secund: stimul → proteine de legare (receptori membranari) → activarea proteinei G s cuplată cu proteina
receptoare →activarea adenilatciclazei →formarea cAMP → deschiderea unor canale ionice membranare→influx de Na + → depolarizarea
membranei celulei receptoare
d. este posibilă dacă substanţele sunt volatile şi dacă se dizolvă în lichidul care acoperă mucoasa olfactivă
e. ! toate răspunsurile sunt corecte
185.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de acru:
a. sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)
b. sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
c. sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
d. ! sunt acizi organici şi anorganici
e. a şi c adevărat
186.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de sărat:
a. sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)
b. sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
c. ! sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
d. sunt acizi organici şi anorganici
e. b şi c adevărat
187.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de dulce:
a. sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)
b. ! sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
c. sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
d. sunt acizi organici şi anorganici
e. b şi d adevărat
188.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de amar:
a. ! sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)
b. sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
c. sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
d. sunt acizi organici şi anorganici
e. a şi b adevărat
189. cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce reiese din mecanismul stimulării mugurelui gustativ:
a. ! nespecificitatea mugurilor pentru stimulii gustativi primari şi secundari
b. fiecare tip de receptor răspunde la cel puţin 2 tipuri de substanţe sapide, proprietate ce permite potenţarea gusturilor
c. ! depolarizarea celulei gustative, cu transformarea potenţialului de repaus în potenţial de recepţie pentru gust
d. ! că substanţele sapide se leagă de molecule proteice receptoare de la nivelul membranei microvililor, în consecinţă se deschid sau se închid
unele canalele ionice şi membrana celulei se depolarizează
e. toate răspunsurile corecte
191 cs Care dintre următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor nervoase libere?
a. atingerea
b. durerea
c. senzaţia de rece
d. senzaţia de gâdilat
e. ! gustul
192.cs Senzaţia de atingere a unei mâini nu poate fi produsă prin stimularea:
a. neuronilor aferenţi de la mână spre măduva spinării
b. ! neuronilor din tractul spinotalamic lateral, care primesc aferente de la mână
c. suprafeţei corticale a mâinii din aria somestezică I de partea opusă zonei stimulate
d. suprafeţei talamice a mâinii de partea opusă zonei stimulate
e. a şi c corecte
194.cs Care din următoarele senzaţii sunt supuse facilitării şi inhibiţiei în sistemul nervos central?
a. atingerea
b. senzaţia de cald
c. ! durerea
d. auzul
196. cs În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a conurilor :
a. pata oarbă
b. pata galbenă
c. ! fovea centralis
d. regiunea parafoveală
e. întreaga retină
197. cs În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a bastonaşelor :
a. pata oarbă
b. pata galbenă
c. fovea centralis
d. ! regiunea parafoveală
e. întreaga retină
A.in mezencefal;
B.in diencefal;
D.in cerebel;
E.in talamus;
2.csLa care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva: G441
A.unt;
B.piine;
C!.pesmeti;
D.cartofi;
E.carne;
3.csLa ce nivel al tubului digestiv actioneaza numai mecanismul nervos de reglare a secretiei digestive :
A.stomac;
B!.cavitate bucala;
C.intestin subtire;
D.intestin gros;
4.csCe mediator se elimina in terminatiunile coardei timpanice, care inerveaza glanda submaxilara: G
A.noradrenalina;
B.adrenalina;
C!.acetilcolina;
D.glicina;
E.dopamina;
A.vasodilatatie;
B!.vasoconstrictie;
C. nu actioneaza;
6.csCare dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric: G442
A.oxintice (parietale);
B!.peptici (principale);
C.mucoase (auxiliare);
D.primele doua;
E.toate trei
A.peptice (principale);
B.mucoase (auxiliare);
D.primele doua;
E.toate trei;
A.oxintice (parietale);
B!.mucoase (auxiliare);
C.peptice (principale);
D.primele doua;
E.toate trei;
A.zahar;
B.lapte;
C!.carne;
D.piine;
E.egal;
A.cavitatea bucala;
C.duodenul;
D.pancreasul;
B.scindeaza proteinele;
D.scindeaza lipidele;
A.7,0-7,8;
B.6,5-7,0;
C!.7,8-8,4;
D.1,8-2,5;
E.8,8-9,0;
A.gelatinaza;
B.pepsina;
C.chimotripsina;
D.carboxipolipeptidaza;
E!.primele doua;
A.somatic;
B.simpatic;
C.parasimpatic;
D!.corect B si C ;
E.corect A si B;
A.acetilcolina;
B.gastrina;
C.colecistokinina;
D.secretina;
A.proteaze;
B.lipaze;
C.carboxipolipeptidaze;
D.primele doua;
E!. A,B,C-corect;
A.lipidelor;
B.glucozei ;
C.zaharozei;
D! amidonului preparat;
E. proteinelor;
19.csCare din enzimele enumerate sunt secretate sub forma inactiva: G444
A.pepsina;
B.tripsina;
C.chimotripsina;
D.carboxipolipeptidaza;
20.csIn urma digestiei gastrice se formeaza o pasta omogena, semifluida cu reactie acida numita: G432
A.bol alimentar;
B!.chim gastric;
C.chim intestinal;
D.bol fecal;
E.substanta alimentara;
A.emulsionarea grasimilor;
A.trombocitelor;
B.leucocitelor;
C!.hemoglobinei ;
D.sarurilor biliare;
E.mioglobinei;
A.stomac;
B.jejun;
C.ileon;
D!.colon;
25.csCare din substantele enumerate se absorb prin mecanism activ: G45,44, 453,454
C.ionii de Ca ++;
A.digestiva;
B.excretorie;
C!.respiratorie;
D.facilitarea vorbirii;
E.termoreglare;
B.presiunea sangvina;
A.secretina;
B.pancreozimina;
D.enterogastronul;
A!.atropina ;
B.acetilcolina;
C.gastrina;
D!.adrenalina;
E. noradrenalina;
A.stimularea simpatica;
E.contractia diafragmului;
A.segmentare;
B.tonice;
C.pendulare;
D.peristaltice;
A.absorbtia apei;
C.secretia mucinei;
35.csCum actioneaza sucul pancreatic asupra cantitatii enterokinazei din sucul intestinal;
A.nu actioneaza;
B!.mareste;
C.micsoreaza;
A.vitamina K;
B.vitamina B12;
C.tiamina (B1) ;
D.riboflavina (B2);
A.acetilcolina ;
B.gastrina;
C.pancreozimina;
D.secretina;
A.tripsina;
B!.pepsina;
C.chimotripsina;
D.carboxipolipeptidaza;
A.gastrina;
B.colecistokinina;
C!.secretina;
D.insulina;
E.serotonina;
40.csCare din miscarile de segmentare sunt caracteristice pentru intestinul subtire;
A.segmentare regulata;
B.segmentare izolata;
C.segmentare neregulata;
A.stomacala;
B!.cerebrala;
C.intestinala;
42.csCe efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare;
B!.vasodilatatie;
C.secretie seromucoasa, de volum mare, cu continut enzimatic variabil, fara efect vascular;
E.vasoconstrictie;
A.toate;
B.bucala;
C!.faringiana;
D!.esofagiana;
E.nici una;
44.cmCare din functiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric; G442
B!.scindeaza proteinele;
D!.scindeaza lipidele;
A!.ptialina;
B.pepsinogenul;
C.gelatinaza;
D.chimozina ;
E!.maltaza;
B!.bila;
A.sarurile biliare;
B!.lipaza gastrica;
C!.lipaza pancreatica;
D!.lipaza intestinala;
E.pepsinele;
49.cmDe ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros: G434,435
A!.lizozimul;
B!.mucina;
C.amilaza si lipaza;
D!.ureea,acidul uric;
E.pepsina;
C!.actiunea antimicrobiana;
E.scindarea amidonului;
A.cavitatea bucala;
B!.stomac;
C!.intestinul subtire;
D.intestinul gros;
E.esofag;
A!.gastrina;
B.adrenalina;
C!.pancreozimina;
D!.secretina;
D.tiroxina;
A!.salivei;
B.sucului gastric;
C!.bilei;
D.sucului pancreatic;
E.sucului intestinal;
A.hiposalivatie;
B!.hipersalivatie;
C.xerostomie;
D!.sialoree;
E.bulemie;
A.factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice;
E.In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl si pepsinogen;
59.csSunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia faptului ca:
D.contine colesteraza;
A.acetilcolina;
B.cafeina;
C.gastrina;
D.histamina;
E!.noradrenalina;
61.cmDupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma sa activa, tripsina prin:
G444
A!.enterokinaza;
B.procarboxipeptidaza;
C.lipaza pancreatica;
E.un pH alcalin;
C.inactivarea pepsinei;
63.cmMotilina: C; H862.
C!.digestia lipidelor;
A!.vitamina K;
B!.vitamina B1;
C!.riboflavina B2;
D.acidul folic;
E.vitamina D;
A.bazala;
B.cefalica;
C.gastrica;
D.intestinala;
A.stomac;
B.duoden;
C.jejun;
D!.ileon;
E.colon;
A.enterogastron;
B!.colecistokinina;
C.insulină ;
D.secretină ;
E.glucagon;
D.epiteliu duodenal;
A.motilina;
B!.colicistokinina;
C.substanţa P;
D!.secretina;
E!.somatostatina
72.cmMasticaţia: G430
73.csCare din urmă toarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului: G433
A.acetilcolina;
B.motilina;
C.gastrina;
D!.secretina;
E.histamina;
74.csÎn formarea HCl de că tre celulele parietale, transportul H + prin celulele parietale este cuplat cu
transportul de:
A!.K+;
B.Cl-;
C.HCO3-;
D.H+;
E.Na+;
75.csDigestia gastrică la adult este cea mai importantă , pentru una din urmă toarele substanţe:
A!.proteine;
B.gră simi;
C.glucide;
D.vitamine;
E.minerale;
76.csFactorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de că tre: G443
A.celulele principale;
D.celulele auxiliare;
E.celulele G şi D;
A!.coleretic;
D!.emulsionarea lipidelor;
A.absorbţia apei;
C.formarea de NH3;
E!.resorbţia de Fe2+;
B.glicerina;
C.vitaminele hidrosolubile;
83.cmMasticaţia: G430
A!.previne leziunile mecanice pe care le-ar putea produce fragmentele mari de alimente;
B.permite amestecarea alimentelor cu salivă şi mucus şi lubrifierea după deglutiţie,
C.reţinerea unui volum de sâ nge de 20% din volumul stagnant din teritoriul splanhinic;
D.depozitarea albuminelor;
E!.depozitarea glucidelor;
A!.aminopeptidazele;
B.colagenaza;
C.elastaza;
D!.enteropeptidaza;
E!.peptidaze diverse;
c.prin neuroni;
e.excitatia nu se transmite.
2c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la activitatea electrica a muschilor netezi ai tractului
gastrointestinal:G427
a.unde lente;
b.spike-uri;
3c.m. Selectati afirmati corecte referitor la valoarea potentialului membranar in celulele TGI:
a.nu se modifica;
4c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la contractia muschilor netezi al tractului gastrointestinal se
realizeaza cu contributia: G428
a.fosforului;
b.!calmodulinei;
c.!ionilor de Ca++;
d.Mg++;
e.Fe++.
5c.m. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G.428
b.!etapa faringiana care consta din trecerea alimentelor din faringe in esofag;
d.a,b,corecte;
a.10 minute;
b.!1- 2 secunde;
c.este nelimitat;
d.1-2 minute;
c.miscari antiperistaltice;
d.miscari convulsive;
11c.m. Selectati afirmati corecte referitor la:Unda peristaltica a esofagului provoaca in stomac:
a.contractie;
b.!relaxare;
c.fara modificari;
a.antiperistaltice;
d.!contractii de foame;
13c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica)-Evacuarea gastrica este
determinata de :G 433
a.motilitatea esofagului;
b.!factori gastrici;
d.!factorii duodenali;
a.la comanda;
b.!independent;
c.!ca un sincitiu;
d.!functioneaza impreuna;
16c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la digestia bucala- Functia digestiva a cavitatii bucale consta in:
G 427
e.secretia salivei..
17c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI- Potentialul
membranar de repaus a fibrei musculare gastrointestinale netede apare cu o frecventa de : G 428
e.nu se modifica.
18c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI - Potentialul de
spike (virf) sunt potentiale de actiune adevarate a fibrei musculare a intestinului ce apar: G.428
c.!automat;
d.la comanda;
a.este stabil;
20c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la contractilitatea fibrelor musculare ale TGI - La contractia
muschiului intestinal participa: G.428
a.!ionii de calciu;
b.!calmodolina;
c.magneziu;
d.substantele nutritive;
e.nitratii.
21c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G428
b.!poseda automatism;
22c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G429
23c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G429
24c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul extern mienteric
Auerbach controleaza: G.429
b.secretia;
c.pH intestinal;
25c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul enteric submucos
Meissner controleaza: G429
a.motilitatea gstrointestinala;
b.pH intestinal;
e.regleaza deglutitia;
26c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - Receptorii din peretele
intestinal trimit fibre aferente:G429
c.!maduvei spinarii;
28c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI -Neuronii enterici secreta
urmatoarele tipuri de neurotransmitatori: G429
a.!acetilcolina si noradrenalina;
e.adrenalina;.
29c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la efectele parasimpatice asupra TGI: G429
a.etapa intestinala;
c.!etapa faringiana;
d.!etapa esofagiana;
e.etapa gastrica;
b.!nu au nucleu
4.cmPlachetele:
b.la nivelul capilarelor din teritoriul inflamat are loc exudarea plasmei
a.! Receptorul antigenic al limfocitelor are aceiaşi specificitate ca şi anticorpii pe care îi secretă.
a.!Heparina este un polizaharid conjugat, care dacă se combină cu antitrombina III, determină creşterea
între 100-1000 ori a capacităţii anticoagulame a acesteia.
b.!Trombul este un cheag anormal apărut intr-un vas sanguin; el poate duce la forma-
rea de cheaguri libere denumite emboli.
a.!Deşi fibrinogenul este o macromoleculă, el poate străbate în cantităţi foarte mici pere-
tele capilar, pentru a ajunge în lichidul interstiţial.
c.!La lezarea unui vas sanguin, pot fi activate simultan ambele căi de coagulare
b! Plasminogenul este atras în cantitate mare în interiorul cheagului o dată cu proteinele plasmatice.
e.Ionii de Ca+2 sunt necesari pentru desfăşurarea tuturor reacţiilor chimice din cursul
coagulării.
14.csCare din următoarele procese nu contribuie la hemostază locală:
e.eliberarea de tromboxan A2
d.plasma
e.lichidul cerebrospinal
17. cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
17. cmPrecizaţi răspunsurile incorecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
18.cmCare din următoarele substanţe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea lor:
a.trombina
b!.tromboxanul A2
c.!adenozindifosfatul (ADP)
d.plasminogenul
e.ionii de Ca+2
c.lega vitamina K
a. coagulare
b. fibrinoliză
c. !prezenţa factorilor chemotactici pozitivi din ţesuturi, care atrag granulocitele
d. hemoliză
e. !citodiabază
c.!boli hepatice
a.trombină
b.factorul XIII
c.factorul V şi Ca2+
d.trombină şi Ca2+
a.p02
b.pC02
c.2,3-DPG (difosfogliceratul)
e.pH-ul sanguin
e.!scade în inaniţie
a.!factorului XI
d!.plasminogenului în plasmină
a.la altitudine
b.!posthemoragic imediat
c.posttransfuzional
d.în sarcină
29.cmMacrofagele:
b.secretă Ig M
d.!secretă interferon a şi p
e.!secreta IL-1, IL-8, IL-10, IL-12
a.aparţin Ig M
b.!aparţin Ig G
31.csCantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
a.!uree
b.acid uric
c.creatinină
d.amoniac
e catecolamine
a.!menstruaţie şi sarcină
b.!boli parazitare
c.!ingerare de alimente
d.inanitie proteica
a.durează 25 sec
a.ureea
b.albumina
c.glucoza
d.!Na+
e.K+
e.fibrinoliza
37.csUn subiect uman de grup sanguin A II Rh (+) poate dona 500 ml sânge unui primitor:
a.AII Rh (-)
c.AB IV Rh (-)
d.!AB IV Rh (+)
e.OI Rh (-)
a.hemoglobinei
b.proteinelor
c.fosfaţilor organici
d.HCO-,"
e.!oxalatului
a.cetoacidoza diabetică
b.alcaloza respiratorie
c.acidoza metabolică
d.!alcaloza metabolică
e. acidoza respiratorie
42.csSistemul tampon al HCO3- este cantitativ cel mai semnificativ sistem tampon pentru:
a.lichidele transcelulare
b.toate celule
c.!plasmă
d.eritrocite
e.mediul intracelular
d.creşterea hematocritului
e.!scăderea hematocritului
b.!scăderea hematocritului
46.csO insuficienţă hepatică va determina creşterea concentraţiei serice în primul rând pentru:
a.creatinină
b.!amoniac
c.albumina
d.acid uric
e.uree
48.csCea mai mare parte a C02 transportat în sângele venos se află în:
a.carbo-Hb
b.carboxi-Hb
e.carbonat de Na+
d.shunt-ul hexozofosfaţilor
e.!anhidraza carbonică
a.chilomicroni
b.VLDL
c.LDL
d.!HDL .
e.β 3-lipoproteine
b. pH = 7,3; baze tampon = 12 mEq/l; pC02= 38 mmHg (5,53 kPa) – acidoza respiratorie
c. pH =7,30; baze tampon = 40 mEq/l; pC02= 55 mmHg (7,73 kPa) – acidoza metabolica
d!. pH =7,3; baze tampon = 15 mEq/l; pC02= 45 mmHg (7,73 kPa) – acidoza mixta
e. pH =7,4; baze tampon = 30 mEq/l; pC02= 23 mmHg (3,06 kPa) – alcaloza respiratorie
a.insuficienţa hepatică
c.insuficienţa renală
d.inaniţie
a.hipoventilaţia pulmonară
d.insuficienţa renală
e.insuficiena cardiaca
54.csUn subiect uman adult (70 kg) are un volum plasmatic de 2000 ml şi un volum sanguin
total de 4000 ml. Cum caracterizaţi volemia în acest caz?
a.normovolemie oligocitemică
b.hipervolemie oligocitemică
c.hipovolemie oligocitemică
d.hipovolemie normocitemică
e.!hipovolemie policitemică
a.ficatului
b.măduvei hematogene
c.splinei
d.! rinichilor
e. glomusului Carotic
a.patru zile
b.patru săptămâni
c.! patru luni
d.patru ani
c.şapte ani
d!.descompunerea bicarbonatului
e.formarea bicarbonatului
c. în măduva hematogenă
d. în ficat
e. în placentă
61.cmMacrofagele:
b.!procesează antigenul
62.csDintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
a.eritrocitele
b.!limfocitele T cu memorie
c.monocitele
d.polimorfonuclearele
e.trombocitele
a.!anhidrazei carbonice
e.!proprietăţilor Hb
64.csIn reglarea eritropoezei intervin:
a.creşterea pH-ului
b.creşterea pC02
c.!scăderea bicarbonatului
b.!reabsorbţia bicarbonatului
c.acidurie paradoxală
e.!amoniogeneză
a.fibrinogen
b.!protrombină
c.accelerină
d.!proconvertină
e.factorul antihemofilic A
a.!proteina C
b.heparina
c.antitrombina III
d.!proteina S
e antitrombina I
c.plasminogenul
d.!plasmina
e. factorul von Willebrand
d.absenţei plasminogenului
c.eliberează antiheparine
d.!eliberează antitrombine
a.!l%eozinofile
b.65% limfocite
c.!8% monocite
d.!60% neutrofiie
e.10% bazofile
c.macrofagele
d.celulele B
b proteina S
d!.ATP şi ADP
e.!anemie
e.refracţia cheagului
86.cmUn subiect uman grup sanguin A II Rh (-) poate dona peste 500 ml sânge unui primitor:
a. !AII Rh (-)
c.!AB IV Rh (-)
d.!AB IV Rh (+)
a. afibrinogenemia congenitală
b.! hemofilia A
c.! hemofilia B
e. disfibrinogenemiile
a!.hemofilie A şiB
b.!boala Willebrand
c.exces de vitamină K
d.!lipsa vitaminei K
e.tromboze
a.I
b.!II
c.III
d.IV
e.V
93.csCoagularea sângelui se opreşte, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/ Na+, pentru că are
loc:
a.blocarea trombinei
b!.fixarea Ca2+
c.aglutinarea trombocitelor
d.blocarea fibrinogenului
e.blocarea tromboplastinei
a.protrombinei
b.tromboplastinei
c.plasminei
d.fibrinogenului
a.!anemii
b.hipervolemii normocitemice
c.toate disproteinemiile
d.hipovolemii policitemice
e.!infecţii acute
97.csSubstanţele azotate din plasmă, reprezintă 2-4 g/l. Din acest grup nu fac parte:
b.creatinina şi creatina
c!γ-globulinele
d.polipeptidele şi aminoacizii
e.indicanul şi amoniacul
a.elasticitatea
c.!stabilitatea în suspensie
d.menţinerea pH-ului
e.transportul de gaze
99.cmConcentraţia CI- în eritrocitele din sângele venos, în comparaţie cu Cl- în eritrocitele din
sângele arterial, este:
c.neschimbată
a.numai de trombină
b.factorul V + Ca2+
c.factorul XII
e.!trombina şi Ca2+
a.Ca2+ ionic
b.solubilă
c.combinaţii neionizabile
d.insolubilă
104.cmUn subiect uman de grup sanguin O (I) Rh (+) poate dona 500 ml sânge de citeva ori unui primitor:
a.!AB Rh0(+)
b.A Rh 0 (-)
c!.B Rh 0 (+)
d.AB Rh 0 (-)
105.csLa un pacient conţinutul de hemoglobina este de 13,5 g/dl sânge, iar numărul hematiilor
este de 4,5 milioane/nl. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial?
a. 13ml02 /%
b 15ml02 /%
c.17 ml 02 /%
d.!19ml02 /%
e.20 ml 02 /%
a.!splină
b! ficat
c rinichi
d.!circulaţia generală
e.compartimentul extravascular
c. tromboplastina
d.trombină
c.fibrină
a.deformabilitate
b.elasticitate
d.încărcare electronegativă
1 1 1 . c m Proteina C:
a. plasminogenul
b. !inactivatorul tisular
d.!urokinaza
e.fibrina
a.emoţii
b.reacţii leucemoide
c.!efort fizic
e.!septicemii
a. reticulocit
c.eritroblast bazofil
e.eritroblast acidofil
116.cmCare din următorii componenţi plasmatici nu fac parte din fracţiunea globulinică:
a.ceruloplasmina
b.haptoglobina
c.!eritropoetina
d.transferina
e.!fibrinogenul
117.cmCentrul setei, situat în hipotalamusul antero-lateral şi puţin caudal de nucleul supraoptic, este stimulat
fiziologic prin deshidratarea celulară a neuronilor, urmată de:
a.!hipertonia osmotică
b.!senzaţia de sete
e.hipotermie
b.!transportul de macromolecule
e.!transport de streptomicină
a.în neuroni
b.!la nivelul „marginii în perie" a celulelor epiteliale din tubul contort proximal
c.!în eritrocit
121.cmFactorul VIII:
a.anemie
b.!deshidratare
c.hiponatremie
d.!poliglobulii
123.cmLimfocitele:
c!.intervin în diferenţierea celulei stem pluripotente în celulele stem angajate; de exemplu IL-1, IL-6, IL-3
a.aglutinine
c.!transportă NO
d.fixează K+ pe lanţurile p
e.în vasele cu diametru mai mic de 300 μm, vâscozitatea creşte odată cu scăderea calibrului
128. csUn subiect uman de grup sanguin AB Rh 0 (+) poate dona peste 500 ml sânge, de 2 si mai multe ori unui
primitor:
a.!AB Rh 0 (+)
b.A Rh 0 (-)
c B Rh 0 (+)
d.AB Rh 0 (-)
e. !toate afirmatiile
a. !creşte în hiperproteinemii
d.creşte în nefroze
e creşte în hipoproteinemii
133 cmAglutininele:
1 34 cmFactorul VIII:
b. !plasmină
d.! proteina C
e. trombomodulina
137.cmGranulocitele:
e. se formează în splina
143. cmCare din formele fierului, enumerate mai jos, sunt în cantitate de peste lg în organism:
a. !fierul hemoglobinic
c.flerul mioglobinic
A.segmentul toracic I;
E .segmentul lombar I;
2. CS De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali: G349; B256
A!.fotoreceptorii retinei;
B.urechei interne;
C.pielei;
D.muschilor;
E.tendoanelor;
B.bulbul rahidian;
D.cerebel;
E.talamus;
E.de la termoreceptori;
A!.hipotalamusul;
C.talamusul;
D!.sistemul limbic;
E.ganglionii bazali;
A!.asociativa;
B!.sensora;
D.coordonarea miscarilor;
E.comportament alimentar;
C!.spinotalamica ventrala;
D.fascicului Monakow;
E.fasciculul rubrospinal;
A!corticospinala;
B.cerebelo-spinala;
C!rubrospinala;
D.Golea-Burdah;
E!.vestibulospinala;
12. CS Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian: H1061-1063 ; B505-508
A.regleaza respiratia;
D.regleaza deglutitia;
A!.respirator;
B!.hemodinamic;
C!.digestiv;
D.foamei;
E.setei;
14. CS Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian: H1061-1064; B505-508
C.masticatie;
D.deglutitie;
B.nuclei supraoptici;
C!.nuclei asociativi;
D!.nuclei nespecifici;
E.nucleul caudat;
A.talamusul;
B.hipotalamusul;
C!.substanta neagra;
D!.coliculii cvadrigemeni;
E!.nucleii rosii;
B.senzatia de satietate;
A.eliberarea oxitocinei;
20. CM Care sunt functiile de baza ale formatiunii reticulare: B546, 514
A.ataxia;
B.astazia;
C.atonia;
D.astenia;
25. CM Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt: G372, 373; H1055-1060
D.reflexul de mictiune;
E.reflexele stato-kinetice;
27. CM Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de: H1062; H498,499
28. CM Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei consta in
29. CS Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind supravietuirea animalului este:
B!.ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modele de miscare in special ale extremitatilor distale ale
C.termoreglarea;
A.dizartria;
B.adiadocokinezia;
C.tremorul intentional;
D.nistagmusul;
33. CM Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali: G391, 392, 393; H997
A!.atetoza;
B!.boala Parkinson;
C!.corea Huntington;
D.regiditatea de decerebrare;
E.agnozia;
34. CS Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin: H1062
D.stimularea motoneuronilor α;
E.stimularea motoneuronilor γ;
37. CS Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic: B433, 434
A.integrarea senzoriala;
D.controlul neuroendocrin;
E.somnul lent
A.corticale;
B.bulbo-ponto-mezencefalice;
C.cerebeloase;
E!.hipofizare;
E. corect C,D ;
A.reflexul de ascensor;
B.reflexul de redresare;
C!.reflexul de flexie;
E!.reflexul de extensie;
43. CS Socul spinal se produce prin sectiunea măduvei spinării: G373; H999; B498
D.subtalamic;
46. CS Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali: G390, 391
A.tremor de repaus;
D.balismul si hemibalismul;
A.contine proprioceptori;
C.contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele lantului nuclear);
B.emotiilor;
A.aportului de apa;
B.temperaturii;
C.osmolaritatii urinei;
E.comportamentului emotional;
51. CS Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice. Se presupune ca are o; G390, 391
A.leziune cerebeloasa;
C.leziune talamica;
D.leziune hipotalamica;
52. CS Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen, nucleul caudat si substanta neagra, scad
in concentratie in boala lui Parkinson: G392, 393
A.acetilcolina;
B!.dopamina;
C.histamina;
D.GABA;
E.melatonina;
53. CM Precizati asocierile incorecte: G416, 417; H1055, 1058
54. CS Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel : G416-418
A!.dopaminergica;
B!.GABA-ergica;
C!.colinergica;
D.noradrenergica, serotoninergica;
56. CS Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia: G408, 409, 406, 407
A.memoriei;
B.emotivitatii;
D.reglarii comportamentului;
E.olfactiei;
57. CS Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul cerebelos: G386, 387
A!.celulele Purkinje;
B.celulele granulare;
E.celulele spinotalamice;
58. CMPrin activarea organului tendinos Golgi se produce: G371, 370; H922
E.inhibitia reciproca;
59. CS Organul tendinos Golgi este localizat in: G371, 370; H922
B!.tendon;
C.articulatii;
D.tegument;
60. CS Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu exceptia faptului ca:
b.Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase Golgi
răspund primar la modificările de lungime.
d.Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai mare ca cea
de la nivelul terminaţiilor primare.
e.!Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracţiei
musculare
c.!Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor, distal faţă de
secţiune.
d.!Excitaţia receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic.
a.Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte, cu motoneuronii spinali.
b.!Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea
controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
b.la o hemoragii cerebrala, care afectează girusul precentral din emisfera dreaptă, pacientul prezintă o
pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.
c.Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi măduva spinării.
b.!Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea poziţiei verticale.
e.!Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru menţinerea poziţiei
verticale.
e.reflexele de flexie
a.reflexul de clipire
b.reflexul de ştergere
c.!reflexul de flexie
e.!reflexul de extensie
15.csŞocul spinal se produce prin secţiunea nevraxului:
d.subtalamic
b.!circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular
c.!circuitul olivo-cerebelo-rubric
d.circuitul cerebelo-cortico-cerebelos
a.!dopaminergică
b.!GABA-ergică
c.!colinergică şi nordrenergică
d.!serotoninergică
b.!planificarea mişcărilor
e.vorbire
a.pozitiv de întindere
23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului
nervos central informaţii despre:
a.lungimea muşchiului
b.intensitatea mişcărilor
c.irigaţia muşchiului
27.cs Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu tractul:
a.spinocerebelos direct
b.spinocerebelos încrucişat
c.tectocerebelos
d.!portocerebelos
e.vestibulocerebelos
a.vedere
b.olfacţie
c.auz
d.kinestezie
e.!mişcări voluntare
29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris neregulat şi tremurat,
mers ebrios, este suspectat de o leziune:
a.!cerebeloasă
b.bulbară
c.medulară
a.aportului de apă
b.temperaturii
c.osmolarităţii urinei
e.comportamentului emoţional
b.stereognoziei
c.reflexelor voluntare
a.!în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia din
organele tendinoase Golgi
b.în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia, din fusurile
neuromusculare
c.în timpul reflexului rotulian scade rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ, care inervează
fusurile
d.în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ care inervează
fusurile
e.în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii α ai muşchilor
antagonişti
e. fiecare reflex miotatic are mai mulţi centri medulari în zone bine precizate
34.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la motoneuronii spinali:
d.determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care dispar progresiv după circa o
lună
b.fasciculaţii musculare
c.hiporeflexie
d.hipotonicitate ipsilaterală
a.leziune cerebeloasă
c.leziune talamică
d.leziune hipotalamică
40.csCare din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen, nucleul caudat şi
substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui Parkinson:
a.acetilcolina
b.! dopamina
c.histamina
d.GABA
e.melatonina
pina aici
b. Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase Golgi
răspund primar la modificările de lungime.
d. Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai mare
ca cea de la nivelul terminaţiilor primare.
e.! Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracţiei musculare
c.! Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor, distal faţă de secţiune.
b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea
controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
b. Consecutiv unei hemoragii cerebrale, care afectează girusul precentral din emisfera dreaptă,
pacientul prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.
c. Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi măduva spinării.
a.! Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei semnalizează modificările
poziţiei corpului.
b.!Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea poziţiei verticale.
e.! Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru menţinerea poziţiei
verticale.
e. reflexele de flexie
12.cmSinapsele inhibitoare din scoarţa cerebelului apar între:
a. reflexul de clipire
b. reflexul de ştergere
a. în regiunea prepontin-intercoliculară
d. subtalamic
b.!circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular
d. circuitul cerebelo-cortico-cerebelos
a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
d.!serotoninergică
a. pozitiv de întindere
23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului
nervos central informaţii despre:
a. lungimea muşchiului
b. intensitatea mişcărilor
c. irigaţia muşchiului
b. este prezent în număr mare ta muşchii de dimensiuni reduse ale membrelor (ex. în muşchii
interosoşi ai mâinii)
c. conţine 2 tipuri de fibre intrafiisale (fibrele sacului nuclear şi fibrele lanţului nuclear)
27.cs Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu tractul:
a. spinocerebelos direct
b. spinocerebelos încrucişat
c. tectocerebelos
d.!portocerebelos
e. vestibulocerebelos
a. vedere
b. olfacţie
c. auz
d. kinestezie
29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris neregulat şi tremurat,
mers ebrios, este suspectat de o leziune:
a.! cerebeloasă
b. bulbară
c. medulară
d. a ganglionilor bazali
a. aportului de apă
b. temperaturii
c. osmolarităţii urinei
e. comportamentului emoţional
b. stereognoziei
c. reflexelor voluntare
a.! în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia din organele
tendinoase Golgi
b. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia, din fusurile
neuromusculare
e. fiecare reflex miotatic are mai mulţi centri medulari în zone bine precizate
34.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la motoneuronii spinali:
d. determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care dispar progresiv după
circa o lună
b. fasciculaţii musculare
c. hiporeflexie
d. hipotonicitate ipsilaterală
a. leziune cerebeloasă
c. leziune talamică
d. leziune hipotalamică
40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen, nucleul caudat şi
substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui Parkinson:
a. acetilcolina
b.! dopamina
c. histamina
d. GABA
e. melatonina
1. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra ventilaţiei
A. nu variază cu timpul
2. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la reducerea efectelor ventilatorii ale hipercapniei prelungite
B. un rol major îl joacă receptorii iritanţi din straturile epiteliale şi subepiteliale în alveole.
D!. un rol major îl joacă receptorii de intindere localizaţi în pereţii bronşiilor şi bronşiolelor.
8. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la PaO 2 a sângelui din atriul stâng
C. !este 95 mm Hg
E. este 104 mm Hg
10. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la gradientul de presiune parţială a O 2
14 CM Alegeţi afirmaţile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la anumită valoare a presiunii
transpulmonare
15. CM. Alegeţi afirm incorecte referitor la efectul stimulator al PaCO 2 sporite asupra ventilaţiei
C. apare la Pa O2 < 60 mm Hg
E. hipoxia depolarizează celulele senzitive ale corpusculilor aortali şi carotidieni prin reducerea permeabilităţii canalelor de
K+ senzitive la O2
B. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare
C. ! este mai mic comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este mai puţin solubil
E. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată
A!. este cea mai mică în spaţiul mort anatomic la sfârşitul inspiraţiei
B!. este cea mai mare în spaţiul mort anatomic la sfârşitul inspiraţiei
C!. devierea spre dreapta poate fi produsă de creşterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
29. CM. Alegeţi afirmaţile corecte referitor la ventilaţia cu volumuri curente de 200 ml la frecvenţa de 30 respiraţii/ minută
B. Hipoxie cerebrală
A. Receptor alveolari
B. Baroreceptorii vasculari
D. Proprioceptori musculari
E. Chemoreceptori vasculari
B. Redusă de surfactant
B. hipertermie şi febră
D. în actul deglutiţiei
B. !reflexul de strănut
B. Reflexul de strănut
C. Efecte ventilatorii la reducerea pH-ului
C. stimulează inspiraţia
C!. poate induce o perdere a conştiinţei din cauza unei hiperoxii cerebrale
4. CS Alegeţi afirmaţia corectă. Volumul de aer , implicat în schimbul de gaze în repaus este format din:
A. Capacitatea inspiratorie minus volumul spaţiului mort
B.!Volumul curent şi capacitatea reziduală funcţională minus volumul spaţiului mort
C.Volumul curent şi volumul rezidual minus volumul spaţiului mort
D.Volumul expirator de rezerva si volumul inspirator de rezerva minus volumul spaţiului mort
E. Capacitatea totală minus volumul spaţiului mort.
8. CS. Chemoreceptorii centrali (cu rol în reglarea respiraţiei) sunt sensibili la:
A. modificarile pH-ului sângelui arterial
B!.modificarile concentraţiei ionilor H+ din lichidul cerebrospinal
C. modificarile CO2 din lichidul cerebrospinal
D. modificarile HCO3- din lichidul lichidul cerebrospinal
E. modificările PO2 a sângelui arterial
11.CS Alegeţi modificările respiratorii ce apar la secţionarea maduvei spinarii la nivelul C1:
A!.apnee
B.tahipnee
C.bradipnee
D.nu afecteaza respiratia
E.măreşte durata timpului de expiraţie
18.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a CO2:
A. fizic dizolvată în plazmă
B!.bicarbonaţi de sodiu în plazmă
C. carbamaţi (HbCO2)
D.legată de proteine
E.acid carbonic
20. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapleurală în timpul inspiratiei normale
A.-20 mm Hg
B!.-9 mm Hg
C.+5 mm Hg
D.-3 mm Hg
E.+2 mm Hg
37.CS Alegeţi factorul ce nu afectează direct rata difuziunii gazelor prin membrana respiratorie:
A.grosimea membranei
B.marimea suprafetei membranei
D!.volumul spaţiului mort anatomic
C.coeficientul de difuziune alveolo-capilar
E.gradientele alveolo capilare de presiune parţială a gazelor respiratorii
47CM. Alegeţi afirmaţiile corecte refertitor la volumele si capacităţile pulmonare la o capacitate pulmonară totală
de 6,0 l:
A.volumul curent de repaus este de circa 1,0 l
B.capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală
C!.capacitatea reziduală funcţională este de circa 2,0 l
D!.volumul expirator de rezervă, în repaus, poate fi de circa 1,0 l
E!.volumul respirator maxim pe secundă poate fi de circa 3,5l
51.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după o expiraţie normală:
D. la mărirea temperaturei
57.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul Haldane- pO2 din sânge influenţează:
A.capacitatea de saturare a Hb cu O2
B. capacitatea de transport a CO
59. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de disociere a HbO2:
A. este produsă de creşterea concentraţiei difosfogliceratului
B.reprezintă reducerea afinităţii HbO2 (creşterea P50 )
B.diafragmul
C!.muşchii abdominali
D. muşchii sternocleidomastoidieni
E. muşchii scaleni
C.volumului rezidual
C!.presoreceptorii pulmonari
D.algoreceptorii periferici
E.receptorii J (juxtacapilari)
D.relaxarea diafragmului
E!. valorile spaţiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil faţă de cele ale spaţiului mort anatomic în unele condiţii
patologice
E.creşte la un subiect care trece de la o dietă predominant glucidică, la o dietă mai bogată în lipide
B.fibrinoliza
71.csCare din următorii factori afectează, în cea mai mare măsură, capacitatea sîngelui de a transporta O2
A.scaderea solubilitatii O2
B!.micsorarea cantitatii de hemoglobină
A!.ATP-ul este un compus intermedial cu capacitatea de a reacţiona cu substanţele nutritive pentru extragerea energiei ;
A.ATP-ul este un compus intermedia cu capacitatea de a reacţiona cu substanţele nutritive pentru extragerea energie ;
3.cmSelectati afirmatiile corecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in citoplasma celulara prin :
A. difuziune simpla ;
B !.difuziune facilitala ;
C.transport activ ;
E.co-transport activ ;
4.cmSelectati afirmatiile incorecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in citoplasma celulara prin :
B .difuziune facilitala ;
C !.transport activ ;
D .trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare ;
E !.co-transport activ ;
A.hiperglicemie ;
B.anemie ;
C.hipotonie ;
D !.hipoglicemie ;
E.hipertermie ;
A.adrenalina ;
B.glucagon ;
C.insulina ;
D !.intermedina ;
E.tiroxina ;
A !.adrenalina ;
B !.cortizol ;
C.intermedina ;
D.oxitocina ;
E.vasopresina;
A.adrenalina ;
B.cortizol ;
C !.intermedina ;
D !.oxitocina ;
E !.vasopresina;
A!.in celule glucoza se combină cu radicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei;
19.csSelectati afirmatiile corecte. Concentratia normala a glucozei sanguine la o persoana care nu a mincat in intervalul
ultimelor 3-4 ore :
C.200 mg/100ml ;
D.200 mg/1;
B !.fosfolipide;
C.aminoacizii;
D!.colesterolul ;
E.lipoprotein – lipaza ;
B.fosfolipide;
C !.aminoacizii;
D.colesterolul ;
E !.lipoprotein – lipaza ;
B! asigură desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie;
E.saturarea triglicidelor ;
B .desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie;
C.sinteza trigliceridelor din glucide;
E !.saturarea triglicidelor ;
C!.deficitul de insulina;
D.excesul de insulina;
E.excesul de vasopresina ;
C.deficitul de insulina;
D !.excesul de insulina;
E !.excesul de vasopresina ;
30.csSelectati afirmatia corecta referitor la reglarea metabolismului lipidic. In reglarea metabolismului lipidic nu participa :
A.hipofiza ;
B.pancreasul ;
C !.parotiroidele;
D.glandele sexuale;
E.tiroida ;
31.csSelectati afirmatia corecta referitor la functiile proteinelor plasmatice. Functia principala a albuminelor plasmatice
este :
36.csSelectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat . Prin bilantul azotat pozitiv se subintelege :
A.cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism cu hrana ;
B !.cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din organism cu hrana ;
37.csSelectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat. Prin bilant azotat negativ se subintelege :
A !.cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism cu hrana ;
B .cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din organism cu hrana ;
38.csSelectati afirmatia corecta referitor la echilibrul azotat. Prin echilibru azotat se subintelege:
A.cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism cu hrana ;
B .cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din organism cu hrana ;
A !.MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor ţesuturilor independent de efort fizic sau alti factori externi;
A .MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor ;esuturilor independent de efort fizic sau alti factori externi;
C.RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
D !.RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
A.rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare ;
C!.RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
D.RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
A !.stimularea simpatica creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%;
B.stimularea simpatico creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%;
C.stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%;
D. stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%;
A!. prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura;
B !.prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura ;
C.prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura ;
D.prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura ;
A. prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura;
B.prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura ;
C !.prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura ;
D !.prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura ;
A !.in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd 0,5 kcal sau 12-16
kcal/ora.
B !.evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de temperatura corpului ;
C.pierderile suplimentare de caldura prin evaporare nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii sudoratiei ;
A .in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd 0,5 kcal sau 12-16 kcal/ora ;
B .evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de temperatura corpului;
C!.pierderile suplimentare de caldura prin evaporarea nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii sudoratiei;
C.receptorii termosensibili din maduva spinarii nu transmit semnale catre centrul de termoreglare;
60.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade tº corporala :
A !.vasoconstrictia cutanata ;
E.stimularea hipotalamica;
61.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade tº corporala :
A.vasoconstrictia cutanata ;
B.piloerectia si oprirea sudoratiei ;
E !.stimularea hipotalamica ;
62.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul productiei crescute de caldura cind scade tº corporala :
C.vasoconstrictia cutanata ;
D.piloerectia ;
E.oprirea sudoratiei ;
63.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul productiei crescute de caldura cind scade tº corporala :
C !.vasoconstrictia cutanata ;
D !.piloerectia ;
E !.oprirea sudoratiei ;
B !.centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de “rece” din piele si maduva spinarii ;
C.centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de « cald » din hipotalamus ;
B.centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibat de semnele de « rece » din piele si maduva spinarii ;
C.centrul motor primar in mod normal este stimulat de semnele de « cald » de la termostatul din zona preoptica ;
B.centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “rece” din piele si maduva spinarii;
C!.Centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “cald” de la termostatul din zona
preoptica;
B.centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “rece” din piele si maduva spinarii;
C.centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de « cald » din hipotalamus ;
B.centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “rece” din piele si maduva spinarii;
C.centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de « cald » din hipotalamus ;
E.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;
E.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;
E.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;
73.csSelectati afirmatia corecta referitor la febra :
A !.in timpul febrei toale mecanismele de conservare si de productie a caldurii sunt activate ;
B.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;
A !. in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare mai ridicata ;
B.in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare scazuta ;
C.in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare scazuta ;
D.vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare ridicata ;
E.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;
A.in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare mai scazuta ;
B !.in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoarea mai
ridicata;
C.in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare scazuta ;
D.vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare ridicata ;
E.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;
A.in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare mai scazuta ;
B.in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare scazuta ;
C.in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare scazuta ;
D !.vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la valoare mai scazuta ;
E.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;
A.in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare mai scazuta ;
B.in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare scazuta ;
C !.in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare mai
ridicata ;
D.vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare ridicata ;
E.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;
A.in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare mai scazuta ;
B.in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare scazuta ;
C.in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare scazuta ;
D.vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare ridicata ;
E!criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este cauzat de incalzirea brusca a pielii datorita vasodilatatiei generalizate;
A !.foamea este dorinta de alimente asociata cu contractii ritmice ale stomacului, stare de incordare si agitatie ;
A!satietatea apare cint depozitele nutrtive si depozitele de glicogen sunt deja pline ;
A!.CR este raportul VCO2 eliberat laVO2 consumat in timpul oxidarii substantelor;
B.CR este raportul VO2 consumat la VCO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor ;
C.CR este raportul VO2 eliberat la VCO2 consumat in timpul oxidarii;
A !.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii trunchiului cerebral ;
B.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic ;
A.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii trunchiului cerebral;
B!.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic;
E!cresterea concentratie acizilor grasi liberi in sange determina o scadere a aportului alimentar pe termen lung;
A!.obezitatea este determinate printr-un aport excesiv de energie comparativ cu consumul de energie ;
C.pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de energie ;
D.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
E.in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali ;
96.cs Selectati afirmatia corecta referitor la obezitate:
A.obezitatea este determinate printr-un aport diminuat de energie comparativ cu consumul de energie ;
C.pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de energie ;
D.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
E !in obezitatea instalata aportul alimentar este egal cu cel al indivizilor normoponderali ;
B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul de energie ;
C.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
D.in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali ;
B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul de energie ;
C.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
D.in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali ;
E !aportul excesiv de energie (alimente) apare numai in timpul fazei de instalare a obezitatii ;
B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de energie ;
C.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
D.in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali ;
E !.pentru ca o persoana sa ramina obeza aportul energetic trebuie sa depaseasca consumul de energie ;
100.csSelectati afirmatia corecta referitor la inanitie :
A !.in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate din proteinele din organism;
D.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la o treime fata de valoarea ei initiala ;
B.in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism ;
D.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la otreime fata de valoarea ei initiala ;
B.in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism ;
C !efectele majore ale inanitiei sunt considerate depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor ;
D.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la otreime fata de valoarea ei initiala ;
B.in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism ;
D !.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei scade de la treime la o cincime fata de valoarea ei initiala ;
E.dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine creste ;
B.in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism ;
D.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la otreime fata de valoarea ei initiala ;
D.keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de vitamina A in organism;
E.incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt manifestari ai carentei vitaminei
A;
D.keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de vitamina A in organism;
E.incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt manifestari ai carentei vitaminei
A;
D.keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de vitamina A in organism;
E.incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt manifestari ai carentei vitaminei
A;
E.incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt manifestari ai carentei vitaminei
A;
D.keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de vitamina A in organism;
E!.ca manifestare a carentei vitaminei A sunt incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de
reproducere ;
A !.carenta de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor nervoase atit din nervii
periferici si din SNC ;
B.excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor bucale) ;
D.anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina B 12) in organism ;
E.vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in dezoxiribonucleotide, care determina
formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea eritrocitelor;
111.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B:
A.excesul de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor nervoase din nervii periferici si
din SNC;
B!.insuficienta de riboflovina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparea comisurilor bucale) ;
D.anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina B 12) in organism ;
E.vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in dezoxiribonucleotide, care determina
formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea eritrocitelor;
A.excesul de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor nervoase din nervii periferici si
din SNC;
B.excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor bucale ;
C !.carenta de tiamina provoaca vasodilatarea artriala fapt ce poate fi cauza edemilor periferice si ascitei ;
D.anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina B 12) in organism ;
E.vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in dezoxiribonucleotide, care determina
formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea eritrocitelor;
A.excesul de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor nervoase din nervii periferici si
din SNC;
B.excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor bucale ;
E.vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in dezoxiribonucleotide, care determina
formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea eritrocitelor;
B.excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor bucale ;
D.anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina B 12) in organism ;
E!vitamina B12 are rol de coenzima in reducerea ribonucleotidelor pina la dezoxiribonucleotide, care determina formarea
genelor ce asigura cresterea si maturizarea eritrocitelor;
115.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si colecalciferolului (vitamina D) :
A! acidul ascorbic (vitamina C) activeaza enzyme prolil-hidroxilaza, care asigura reactiile de consolidare a colagenului;
vitamina D ;
116.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si colecalciferolului (vitamina D) :
A.reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta acidului ascorbic ;
E.deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in vitamina D ;
117.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si colecalciferolului (vitamina D) :
A.reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta acidului ascorbic ;
118.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si colecalciferolului (vitamina D) :
A.reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta acidului ascorbic ;
E.deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in vitamina D ;
119.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si colecalciferolului (vitamina D) :
A.reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta acidului ascorbic ;
D.vitamina E este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VII, IX si X ;
E.afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de vitamina E in organism ;
E.afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de vitamina E in organism ;
D.vitamina E este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VII, IX si X ;
E.afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de vitamina E in organism ;
D! vitamina K este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VIII, IX si X;
E.afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de vitamina E in organism ;
D.vitamina E este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VII, IX si X ;
E! afectarea microflorei din colon la administrarea antibioticilor creaza deficitul de vitamina K in organism;
1.Femeie de 43 de ani, acuză dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut după consum de alimente bogate în grăsimi.
La USG s-au depistat calculi biliari și semne de colecistită acută.
2.Femeie de 43 de ani, acuză dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut după consum de alimente bogate în grăsimi.
La USG s-au depistat calculi biliari și semne de colecistită acută.
3.Femeie de 43 de ani, acuză dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut după consum de alimente bogate în grăsimi.
La USG s-au depistat calculi biliari și semne de colecistită acută.
4.Femeie de 43 de ani, acuză dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut după consum de alimente bogate în grăsimi.
La USG s-au depistat calculi biliari și semne de colecistită acută.
6.Femeie de 43 de ani, acuză dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut după consum de alimente bogate în grăsimi.
La USG s-au depistat calculi biliari și semne de colecistită acută.
1. Contracția vezicii biliare nu este stimulată de nervii vagi, sau de sistemul nervos enteric
2. Contracția vezicii biliare este stimulată de nervii vagi, cât și de sistemul nervos enteric
3. CCK este cel mai puternic stimulator al contracțiilor vezicii biliare
4. CCK este eliberată de mucoasa jejunală
5. CCK va crește evacuarea gastric
7.Femeie de 43 de ani, acuză dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut după consum de alimente bogate în grăsimi.
La USG s-au depistat calculi biliari și semne de colecistită acută.
8.Femeie de 43 de ani, acuză dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut după consum de alimente bogate în grăsimi.
La USG s-au depistat calculi biliari și semne de colecistită acută.
1. Contracția vezicii biliare nu este stimulată de nervii vagi, sau de sistemul nervos enteric
2. Contracția vezicii biliare este stimulată de nervii vagi, cât și de sistemul nervos enteric
3. CCK este cel mai puternic stimulator al contracțiilor vezicii biliare
4. CCK este eliberată ca răspuns la prezența în duoden a alimentelor bogate în lipide.
5. Contracția vezicii biliare nu este stimulată de nervii vagi, sau de sistemul nervos enteric
9.Femeie de 43 de ani, acuză dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut după consum de alimente bogate în grăsimi.
La USG s-au depistat calculi biliari și semne de colecistită acută.
10.Femeie de 43 de ani, acuză dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut după consum de alimente bogate în
grăsimi. La USG s-au depistat calculi biliari și semne de colecistită acută.
1. Contracția vezicii biliare este stimulată de nervii vagi, cât și de sistemul nervos enteric
2. CCK este cel mai puternic stimulator al contracțiilor vezicii biliare
3. CCK este eliberată de mucoasa jejunală
4. CCK este eliberată ca răspuns la prezența în duoden a alimentelor bogate în lipide.
5. Contracția vezicii biliare nu este stimulată de nervii vagi, sau de sistemul nervos enteric
11.Femeie de 43 de ani, acuză dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut după consum de alimente bogate în
grăsimi. La USG s-au depistat calculi biliari și semne de colecistită acută.
12.Bărbat de 45 de ani, acuză dureri în regiunea epigastrică sub formă de arsură,ce apar postprandial, inapetență, pierdere în
greutate.
14.Bărbat de 45 de ani, acuză dureri în regiunea epigastrică sub formă de arsură,ce apar postprandial, inapetență, pierdere în
greutate.
15.Bărbat de 45 de ani, acuză dureri în regiunea epigastrică sub formă de arsură,ce apar postprandial, inapetență, pierdere în
greutate.
16.Bărbat de 45 de ani, acuză dureri în regiunea epigastrică sub formă de arsură,ce apar postprandial, inapetență, pierdere în
greutate.
17.Bărbat de 45 de ani, acuză dureri în regiunea epigastrică sub formă de arsură,ce apar postprandial, inapetență, pierdere în
greutate.
18.Bărbat de 45 de ani, acuză dureri în regiunea epigastrică sub formă de arsură,ce apar postprandial, inapetență, pierdere în
greutate.
19.Bărbat de 45 de ani, acuză dureri în regiunea epigastrică sub formă de arsură,ce apar postprandial, inapetență, pierdere în
greutate.
20.Bărbat de 45 de ani, acuză dureri în regiunea epigastrică sub formă de arsură,ce apar postprandial, inapetență, pierdere în
greutate.
Alegeți corelațiile corecte referitor la situația clinic
1. Hipersecreție de gastrină
2. Hiposecreția glandelor pilorice secretante de mucus
3. Histamina blochează secreția gastric
4. Secreție deficitară a gladelor oxintice
5. Hipersecreție a celulelor parietale
21. Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
21. Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
21. Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
22.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
23.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
24.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
25.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
26.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
27.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
28.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
1. Activitatea lactazei crește pe parcursul vieții, până la aproximativ 25 ani, apoi descrește vertiginous.
2. Galactoza este absorbită prin mecanism de cotranspot cu potasiul
3. Lactaza-enzimă localizată în enterocite, specializată în digestia lactozei
4. Fructoza este absorbită prin cotransport cu sodiul
5. Galactoza este absorbită prin același mecanism ca și glucoza
29.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
30.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
31.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
32.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de
înghețată.
33.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
34.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
35.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
36.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
1. La nivel de jejun proximal activitatea și ambundența oligozaharidazelor este cea mai mare
2. Activitatea lactazei este considerabil mai mare ca a altor oligozaharidaze.
3. Activitatea lactazei este considerabil mai mică ca a altor oligozaharidaze.
4. Galactoza este absorbită de 2 (două) ori mai rapid decât fructoza
5. Fructoza este absorbită prin cotransport cu sodiul
37.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
38.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
1. Iesirea glucozei,galactozei și fructozei prin membrana bazolaterală utilizează un transportor facilitate de glucoză –
GLUT 2
2. Activitatea lactazei este considerabil mai mică ca a altor oligozaharidaze.
3. La nivel de jejun proximal activitatea și ambundența oligozaharidazelor este cea mai mare
4. Oligozaharidazele se gasesc în număr considerabil mai mare la nivel de intestin gros
5. Pacientul prezintă diareie osmotică
39.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
40.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
41.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de înghețată.
42.F/80 ani, cu acuze: pierdere în greutate,dificultăți la înghițirea alimentelor solide și lichide, regurgitări.Rx torace-esofag
lărgit.Manometria esofagiană-absența contracțiilor musculare în 1/3 inferioară și relaxarea insuficientă a SEI.
44.F/80 ani, cu acuze: pierdere în greutate,dificultăți la înghițirea alimentelor solide și lichide, regurgitări.Rx torace-esofag
lărgit.Manometria esofagiană-absența contracțiilor musculare în 1/3 inferioară și relaxarea insuficientă a SEI .
45.F/80 ani, cu acuze: pierdere în greutate,dificultăți la înghițirea alimentelor solide și lichide, regurgitări.Rx torace-esofag
lărgit.Manometria esofagiană-absența contracțiilor musculare în 1/3 inferioară și relaxarea insuficientă a SEI .
46.F/80 ani, cu acuze: pierdere în greutate,dificultăți la înghițirea alimentelor solide și lichide, regurgitări.Rx torace-esofag
lărgit.Manometria esofagiană-absența contracțiilor musculare în 1/3 inferioară și relaxarea insuficientă a SEI .
47.F/80 ani, cu acuze: pierdere în greutate,dificultăți la înghițirea alimentelor solide și lichide, regurgitări.Rx torace-esofag
lărgit.Manometria esofagiană-absența contracțiilor musculare în 1/3 inferioară și relaxarea insuficientă a SEI .
48.F/80 ani, cu acuze: pierdere în greutate,dificultăți la înghițirea alimentelor solide și lichide, regurgitări.Rx torace-esofag
lărgit.Manometria esofagiană-absența contracțiilor musculare în 1/3 inferioară și relaxarea insuficientă a SEI .
49.F/80 ani, cu acuze: pierdere în greutate,dificultăți la înghițirea alimentelor solide și lichide, regurgitări.Rx torace-esofag
lărgit.Manometria esofagiană-absența contracțiilor musculare în 1/3 inferioară și relaxarea insuficientă a SEI .
50.F/80 ani, cu acuze: pierdere în greutate,dificultăți la înghițirea alimentelor solide și lichide, regurgitări.Rx torace-esofag
lărgit.Manometria esofagiană-absența contracțiilor musculare în 1/3 inferioară și relaxarea insuficientă a SEI .
51.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
52.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
1. Pancreasul reprezintă un organ cu secreție atât exocrină (insulina), cât și endocrină(lipaza pancreatică, amilaza
pancreatica, zimogeni peptidazici )
2. Tripsina și chimotripsina scindeză proteinele pâna la stadiul de aa componenți
3. Tripsina este activată de enterokinază-enzimă pancreatică
4. Tripsinogenul este activat de enterokinază-enzimă din mucoasa duodenală
5. Inhibitorul tripsinei previne activarea tripsinogenului în interiorul acinilor și ductele pancreatice
53.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
55.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
56.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
57.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
59.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
60.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
61.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
62.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
63.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
64.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
1. Colecistokinina induce o secreție de enzime pancreatice, ca răspuns la prezența produsilor proteici și acizi grași
cu lanț lung din chimul provenit din stomac.
2. Nivelul crescut al amilazei și lipazei serice indică absorbție suficientă a glucidelor și lipidelor
3. Secretina determină o secreție pancreatică bogată în bicarbonat și soluții apoase
4. Acetilcolina și colecistokinina determina o secreție pancreatică bogată în bicarbonat
5. Secretina și colecistokinina-produse de mucoasa duodenului și jejunului proximal stimulează secreția pancreatică.
65.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
66.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum, tegumentele
palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
67.B/56 ani acuză incontinență de mase fecale.Cu 6 luni în urmă a suportat hemoroidectomie.Proctosigmoidoscopie-
deteriorarea sfincterului anal.Elecromiografie anală – deteriorarea inervației.
67.B/56 ani acuză incontinență de mase fecale.Cu 6 luni în urmă a suportat hemoroidectomie.Proctosigmoidoscopie-
deteriorarea sfincterului anal.Elecromiografie anală – deteriorarea inervației.
1. Sfincterul anal extern este controlat de n.rușinos deci, control involuntar, incoștient
2. Exteriorizarea continuă de materii fecaleeste împiedicată datorită prezenței funcționle a sfincterului anal intern și
extern .
3. Prezența funcționlă a sfincterului anal intern asigură defecația voluntară
4. În procesul eficient al actului de defecație se implică atât reflexul intrinsec mienteric cât și reflexul parasimpatic de
defecație.
5. Leziunea situată între conul medular și creier nu determină o defecație dificilă
68.B/56 ani acuză incontinență de mase fecale.Cu 6 luni în urmă a suportat hemoroidectomie.Proctosigmoidoscopie-
deteriorarea sfincterului anal.Elecromiografie anală – deteriorarea inervației.
69.B/56 ani acuză incontinență de mase fecale.Cu 6 luni în urmă a suportat hemoroidectomie.Proctosigmoidoscopie-
deteriorarea sfincterului anal.Elecromiografie anală – deteriorarea inervației.
70.B/56 ani acuză incontinență de mase fecale.Cu 6 luni în urmă a suportat hemoroidectomie.Proctosigmoidoscopie-
deteriorarea sfincterului anal.Elecromiografie anală – deteriorarea inervației.
1. În procesul eficient al declașării defecației este absolut suficiet prezența funcțională a reflexului intrinsec mienteric
2. N.pelvieni în contextul reflexului de defecație parasimpatic inervează colonul descendent, sigmoid, rect, anus
3. Sfinceterul anal intern se relaxează sub acțiunea plexului Auerbach
4. Sfincterul anal extern este controlat de n.rușinos deobicei menținându-se relaxat
5. Exteriorizarea continuă de materii fecaleeste împiedicată datorită prezenței funcționle a sfincterului anal intern și
extern .
71.B/56 ani acuză incontinență de mase fecale.Cu 6 luni în urmă a suportat hemoroidectomie.Proctosigmoidoscopie-
deteriorarea sfincterului anal.Elecromiografie anală – deteriorarea inervației.
Alegeți corelațiile corecte referitor la situația clinică
72.B/56 ani acuză incontinență de mase fecale.Cu 6 luni în urmă a suportat hemoroidectomie.Proctosigmoidoscopie-
deteriorarea sfincterului anal.Elecromiografie anală – deteriorarea inervației.
1. În procesul eficient al declașării defecației este absolut suficiet prezența funcțională a reflexului intrinsec mienteric
2. În procesul eficient al actului de defecație se implică atât reflexul intrinsec mienteric cât și reflexul parasimpatic de
defecație.
3. Sfinceterul anal intern se relaxează sub acțiunea plexului mienteric
4. Sfincterul anal extern este controlat de n.rușinos deobicei menținându-se relaxat
5. Cel mai adesea rectul este încărcat cu materi fecale.
73.B/56 ani acuză incontinență de mase fecale.Cu 6 luni în urmă a suportat hemoroidectomie.Proctosigmoidoscopie-
deteriorarea sfincterului anal.Elecromiografie anală – deteriorarea inervației.
1. Sfincterul anal extern este controlat de n.rușinos deci, control voluntar, coștient
2. Sfincterul anal extern este controlat de n.rușinos deci, control involuntar, incoștient
3. Sfinceterul anal intern se relaxează sub acțiunea plexului mienteric
4. Sfincterul anal intern – musculatură striată circulară, controlată inconștient
5. În procesul eficient al actului de defecație se implică atât reflexul intrinsec mienteric cât și reflexul parasimpatic de
defecație.
74.B/56 ani acuză incontinență de mase fecale.Cu 6 luni în urmă a suportat hemoroidectomie.Proctosigmoidoscopie-
deteriorarea sfincterului anal.Elecromiografie anală – deteriorarea inervației.
1. În procesul eficient al declașării defecației este absolut suficiet prezența funcțională a reflexului intrinsec mienteric
2. Sfinceterul anal intern se relaxează sub acțiunea plexului Meissner
3. Sfinceterul anal intern se relaxează sub acțiunea plexului Auerbach
4. Sfincterul anal extern este controlat de n.rușinos deobicei menținându-se relaxat
5. Prezența funcționlă a sfincterului anal intern asigură defecația voluntară
!1. Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:
retard mental;
miopie;
hipermetropie;
daltonism;
astigmatism;
presbitism;
creșterea hematocritului;
anemie;
6. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă și la nivelul joncțiunii neuromusculare:
alfa-1-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
muscarinici colinergici;
nicotinici colinergici;
aplatizarea cristalinului;
bombarea cristalinului;
bombarea cristalinului;
cristalinului;
mușchiului ciliar;
contactul cu colagenul;
tromboplastina;
trombină;
fibrină;
tromboplastina tisulara;
16. Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoacă:
eliberarea oxitocinei;
senzația de sațietate;
se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale și devine tot mai slabă la periferia retinei;
creşterea forţei de contracţie şi debitului cardiac prin creşterea lungimii fibrelor miocardice;
!21. Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că, cu EXCEPȚIA:
pentru aceiași lungime inițială, forța de contracție este influențata de frecvența cardiacă și de temperatură;
stimularea glicogenogenezei;
pentru aceiași lungime inițiala, forța de contracție este influențată de frecvența cardiacă și de temperatură;
alfa-adrenergici;
beta-adrenergici;
muscarinici;
nicotinici;
corticosuprarenalei;
medulosuprarenalei;
hipofizei anterioare;
paratiroidelor;
corticale;
bulbo-ponto-mezencefale;
cerebeloase;
hipofizare;
transport de antibiotice;
reabsorbția sodiului;
secreția de potasiu;
reabsorbția potasiului;
reabsorbția calciului;
are o sensibilitate la lumină mai mare decât cel mai fin film fotografic;
sensibilitatea bastonaşelor crește de la 1 la 25000 ori;
fibrinoliza;
este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare;
este mai mic comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este mai putin solubil;
este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată;
crește la un subiect, care trece de la o dietă predominant glucidică la o dietă mai bogată în lipide;
41. Alegeți afirmația corectă referitor la efectul Haldane- pO2 din sânge influențează:
PCO2;
PO2;
Viteza de circulație
2, 3- DPG şi pH;
temperatura;
43. Alegeți afirmația corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a CO2:
carbamați (HbCO2);
legată de proteine;
acid carbonic;
44. Alegeți afirmația corectă referitor la frecvența respirației la adult normal în repaus:
40-60 resp/min;
30-40 resp/min;
12-16 resp/min;
22-26 resp/min;
20-22 resp/min;
normocapnie şi hipoxie;
prin osmoză;
prin difuziune;
prin filtrare;
57. Alegeți afirmația corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după o expirație normală:
este mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei, produsă de vasopresină, în tubul
colector;
asigura constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de modificările
presiunii arteriale;
intervine în mecanismul dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică ridicată
din zona medulară renala;
mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în tubul collector;
constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de modificările
presiunii arteriale;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică ridicată din medulară;
61. Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele cauze determina o creștere a pragului renal pentru glucoza?
62. Alegeți afirmația corecta. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:
63. Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe permit măsurarea cea mai exactă a filtratului
glomerular la om?
clearance-ul inulinei;
clearance-ul PAH-lui;
64. Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe va fi mai concentrată la sfârșitul tubului proximal
decât la începutul acestuia?
Glucoza;
Creatinina;
Sodiul;
Bicarbonatul;
Fosfatul;
65. Alegeți afirmația corecta. Care este regiunea nefronului în care debitul ultrafiltratului este maxim?
capsula Bowman;
tubul contort proximal;
ansa Henle;
tubul collector;
66. Alegeți afirmația corecta. Care este regiunea nefronului unde concentraţia Na+-lui din ultrafiltrat este maximă?
capsula Bowman;
67. Alegeți afirmația corecta. Care porțiune a nefronului este impermeabila pentru apă indiferent de controlul
hormonal al permeabilității?
tubul collector;
68. Alegeți afirmația corecta. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat este reabsorbita în:
tubii colectori;
69. Alegeți afirmația corecta. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat este reabsorbita în:
tubii colectori;
71. Alegeți afirmația corecta. Contratransportul Na+-lui în tubul contort proximal are loc cu:
Glucoza;
ionul de H+;
aminoacizii;
apa;
bicarbonate;
secreţiei de renină;
secreţiei de aldosteron;
tubul colector;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate;
Glomerulului;
77. Alegeți afirmația corecta. Factorul major care determină reabsorbția apei la nivelul tubului contort proximal
este:
hormonul antidiuretic;
Eritropoetină;
β2 – microglobulină;
PGF2α,
Urokinază;
Plasmină;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă este aceeași ca pentru proteinele plasmei;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urine concentrate;
81. Alegeți afirmația corecta. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este reabsorbita în:
tubul collector;
82. Alegeți afirmația corecta. In absența vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe în:
tubul proximal;
ansa Henle;
tubul distal;
cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal ;
tubul collector;
86. Alegeți afirmația corecta. La un pacient cu diabet zaharat, poliuria este determinată de:
creșterea cantității de substanțe osmotic active din filtratul glomerular, substanțe care nu mai pot fi
reabsorbite tubular;
87. Alegeți afirmația corectă. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare ca a plasmei:
bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spațiul urinar dintre foițele capsulei Bowman;
mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în tubul colector;
constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de modificările presiunii
arteriale;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică ridicată din medulară;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate;
90. Alegeți afirmația corecta. Porțiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna izoton cu plasma:
capsula Bowman;
tubul collector;
91. Alegeţi afirmaţia corecta. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este crescută:
tubul collector;
mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în tubul collector;
constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de modificările presiunii
arteriale;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică ridicată din medulară;
93. Alegeți afirmația corecta. Reabsorbția Na+ în tubul contort distal, crește dacă are loc o creștere a:
concentraţiei de K+ plasmatic;
volumului plasmatic;
debitului urinar;
osmolalităţii plasmei;
96. Alegeți afirmația corecta. Secreția de H+ în tubul contort proximal este asociată primar cu:
97. Alegeți afirmația corecta. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este inhibată de:
prostaglandine;
HAD;
Aldosteron;
mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în tubul colector;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică ridicată din
medulară;
constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de modificările presiunii
arteriale;
celulele care sintetizează renină;
99. Alegeți afirmația corecta. Substanțele organice cu valoare nutritivă sunt reabsorbite în:
ansa Henle;
100. Alegeți afirmația corecta. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul nefronului are loc pentru următoarele
substanțe, cu excepția:
Ureei;
glucozei;
Sodiului;
Potasiului;
Bicarbonatului;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate;
102. Alegeți afirmația corecta. Ionii de H+, rezultați din CO2, sunt tamponați inițial de:
bicarbonatul de Na extracellular;
bicarbonatul de K intraeritrocitar;
hemoglobina intraeritrocitară;
proteinele plasmatice;
fosfatul plasmatic;
104. Alegeți afirmația corectă. Volumul de aer, implicat în schimbul de gaze în repaus este format din:
Volumul expirator de rezervă și volumul inspirator de rezervă minus volumul spațiului mort;
tubul collector;
presiunea intrapleurală este mai mare decât cea atmosferica în pneumotorax valvular;
2,3- DPG constituie factor de adaptare în hipoxia produsă de tulburarea circulației în țesuturi;
creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre dreapta curba de disociere a HbO2;
creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre stânga curba de disociere a HbO2;
la nivelul plămânilor anhidraza carbonică eritrocitară catalizează formarea H2O şi CO2 din H2CO3;
abilitatea hemoglobinei de a lega H+ rezultat din disocierea H2CO3 contribuie la menținerea pH-ului;
117. Alegeți afirmațiile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la aceeași valoare a presiunii
transpulmonare:
!122. Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala primara a fusului muscular:
reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei centrale a fibrei
INTRAFUSALE;
reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei centrale a fibrei EXTRAFUSALE;
!123. Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala secundara a fusului muscular:
aerul alveolar care este expulzat din plămâni parțial doar la deschiderea cutiei toracice;
Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate a tubului contort proximal.
Zgomotul 1 se asculta cel mai bine în spațiul 5 intercostal stâng pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm medial
;
Contine haptocorina;
Contine fosfolipaza;
stimulează inspirația;
întrerupe inspirația, controlând volumul inspirat și frecvența respiratorie;
144. Alegeți afirmațiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de disociere a HbO2:
153. Alegeți afirmațiile corecte referitor la PaO2 a sângelui din atriul stâng:
este 95 mm Hg;
centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizați în bulbul rahidian;
valorile spațiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil față de cele ale spațiului mort anatomic în unele
condiții patologice;
160. Alegeți afirmațiile corecte referitor la volumele și capacitățile pulmonare la o capacitate pulmonară totală
de 6,0 l:
pCO2 mărit;
pCO2 mărit;
pH plasmatic ridicat;
pH plasmatic scăzut;
pH plasmatic normal;
pH plasmatic ridicat;
pCO2 scazut;
pH plasmatic normal;
pH plasmatic ridicat;
pCO2 scazut;
pH plasmatic normal;
intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na+;
produce efecte la nivelul tubului contort distal influențând permeabilitatea pentru Na+ ;
produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influențând permeabilitatea pentru Na+;
172. Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele substanțe au efect vasoconstrictor la nivel renal?
Noradrenalina;
Acetilcolina;
angiotensina II;
eritropoetina;
kininele;
173. Alegeți afirmațiile corecte. Care din următorii hormoni acționează asupra unor receptori bazo-laterali tubulari
şi au ca mesager secund AMPc:
parathormonul;
hormonul antidiuretic;
aldosteronul;
angiotensina II;
174. Alegeți afirmațiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de concentrare şi diluare a urinii?
hormonul ADH;
175. Alegeți afirmațiile corecte. Clearance-ul glucozei:
176. Alegeți afirmațiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbției Na+-lui în tubul contort proximal are loc
împreună cu:
Glucoza;
ionul de H+;
aminoacizii;
apa;
bicarbonat;
177. Alegeți afirmațiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, are loc împreună cu:
diabetului zaharat;
179. Alegeți afirmațiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari de apă și electroliți prin urină, se
întâlnește în:
diabetul zaharat;
diabetul insipid;
când în urina tubulară sunt substanțe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree, glucoza;
180. Alegeți afirmațiile corecte. După ingerarea unei cantități foarte mari de apă, volumul urinii finale crește. Ce
parametri ai funcției renale se modifică?
filtrarea glomerulară;
182. Alegeți afirmațiile corecte. Factorii care cresc secreția de K+ în tubul contort distal:
acidoza acuta;
clearance-ul inulinei;
suprafaţa de filtrare;
185. Alegeți afirmațiile corecte. Funcțiile endocrine ale rinichiului se referă la secreția de:
Endoteline;
Catecolamine;
Kinine;
Urokinază;
Prostaglandine;
reciclării ureei;
187. Alegeți afirmațiile corecte. În porțiunea ascendentă groasă a ansei Henle se reabsorb:
Na+;
Aminoacizii;
K+;
Proteine;
189. Alegeți afirmațiile CORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular prezintă:
pH mai mic;
190. Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+:
tubul collector;
192. Alegeți afirmațiile corecte. Rata reabsorbției de glucoza este determinată de:
cantitatea filtrată;
insulin;
193. Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția electroliților Na+, CI‾, P043‾ şi HC03‾ este:
este nelimitată;
195. Alegeți afirmațiile corecte. Rinichii intervin în menținerea constantă a homeostaziei prin următoarele funcții:
eliminarea de proteine;
196. Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină prin faptul că:
creșterea aminogenezei;
198. Alegeți afirmațiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate observa în:
199. Alegeți afirmațiile corecte. Stimularea excesiva a simpaticului renal produce următoarele efecte:
Hipodiureza;
conține drept cation majoritar ionul de K+ și drept anioni majoritari ionii de Cl-, HCO3- ;
202. Alegeți afirmațiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în menținerea echilibrului acido-bazic?
filtrarea glomerulară;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Na+(non-gated) și de Ca+2 tip T, deschise în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente), deschise în faza de repolarizare;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated), activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach), deschise în faza de repolarizare; In fibrele
lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ), activate în timpul DLD;
In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Na+(non-gated), ce determină faza DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - non-gated), ce determină faza DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(non-gated), ce determină faza DLD;
In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;
Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se închide poarta de inactivare;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în repaos este de 50 ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în repaos este de 70 ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în efort este de 70-75 ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în efort este de 120 ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în efort este de 50 ml;
Rezistenta periferica vasculara este invers proporțională cu puterea a 4-a a razei vasului;
Rezistenta periferica vasculara este invers proporțională cu puterea a 2-a a razei vasului;
transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza mai mare de 70 m/sec;
218. Alegeți afirmațiile GREȘITE cu referința la inhibiția laterală in cazul motoneuronilor spinali:
creșterea pH;
scăderea pH;
vasodilatație în țesuturi;
228. Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra ventilației:
nu au nucleu;
236. Alegeți afirmațiile INCORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular prezintă:
volum mai mare;
pH mai mic;
?conține drept cation majoritar ionul de K+ și drept anioni majoritari ionii de Cl-, HCO3-
In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de
depolarizare;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;
240. Alegeți afirmațiile INCORECTE:
creșterea difosfogliceratului;
reducerea difosfogliceratului;
creșterea pCO2;
scăderea pCO2;
reducerea temperaturii;
247. Alegeţi modificările respiratorii ce apar la secționarea măduvei spinării la nivelul C1:
apnee;
tahipnee;
bradipnee;
nu afectează respirația;
măreşte durata timpului de expiraţie;
248. Alegeți factorul ce NU afectează direct rata difuziunii gazelor prin membrana respiratorie:
grosimea membranei;
tahipnee;
bradipnee;
expirația prelungită;
nu se modifica;
mușchii abdominali;
diafragma;
mușchii sternocleidomastoidieni;
mușchii scaleni;
253. Alegeți pentru senzația gustativa primara de amar tipurile de substanțe chimice care determina aceasta
senzație:
săruri ionizate;
acizi;
baze;
se produce la întuneric;
dilatarea pupilei;
îngustarea pupilei;
conțin microvili;
pO2 sânge arterial în capilare pulmonare 104 mmHg - pO2 sânge în atriul stâng 95 mm Hg;
Reflex de intindere;
Reflex miotatic;
Reflex de retragere;
Reflex de scurtare;
Reflex nociceptiv;
Reflex de intindere;
Reflex miotatic;
Reflex de retragere;
Reflex de scurtare;
Reflex nociceptiv;
Peptide mici;
Proteine antimicrobiene;
tubului collector;
ansei Henle; ??
tubului proximal;
tubului distal;
pelvisului renal;
de cantitatea de mediator;
Este arcul reflex al reflexului de întindere iar structura necunoscuta este organul tendinos Golgi;
Este arcul reflex al reflexului de întindere iar structura necunoscuta este fusul muscular;
Este arcul reflex al reflexului de intindere iar structura necunoscuta este receptorul termic;
Este arcul reflex al reflexului nociceptiv iar structura necunoscuta este fusul muscular;
Este arcul reflex al reflexului de flexie iar structura necunoscuta este receptorul algic;
A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina anterioară; C – motoneuroni; D - rădăcina posterioară;
B – interneuroni; C – motoneuroni;
A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina anterioară; C – motoneuroni; D - rădăcina posterioară;
B – interneuroni; C – motoneuroni;
în neuroni;
în eritrocit;
Ductelor striate;
Ductelor excretoare;
Ductelor intercalate;
Apa oxigenata;
Lactoferina;
Peroxidaza ca antioxidant;
Lizozim;
278. Aplicarea unor stimuli subliminali (subpragali) determina următoarele modificări ale potențialului de
membrana:
zona mediopontina;
zona mediopontina;
281. Aportul normal de apa, pentru un organism adult sănătos, în 24 ore, este:
1500 ml ;
2000 ml ;
2500 ml ;
25,00 l ;
2,000 l ;
cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este încorporat în
tireoglobulină;
Teaca de mielina;
Substanța cenusie;
Substanța neagra;
Substanta alba;
Locus ceruleus;
V (trigemen);
VII (facial);
IX (glosofaringian);
XI (accesorius);
XII (hipoglos);
286. Arteriolele:
opacifierea cristalinului;
cristalinului;
corneei;
corpului vitros;
umoarei apoase;
retinei;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu lentile;
divirgente;
290. Asupra cărui proces are influența mai mare parasimpaticul, fața de simpatic:
vasodilatație;
dilatația pupilei;
sărurile biliare;
enterokinaza;
lipaza pancreatica;
lipaza intestinala;
pepsinele;
gluconeogeneza hepatica;
hiperglicemie;
glicogenoliza;
hipoglicemie;
alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
muscarinici colinergici;
nicotinici colinergici
III;
II;
I;
IV;
V;
excitabilitatea inimii;
conducerea atrio-ventriculară;
deshidratarea extracelulara;
deshidratarea celulara;
deshidratarea globala;
deshidratarea celulara;
deshidratarea globala;
insuficienta corticosuprarenalei;
hiperfuncția corticosuprarenalei;
insuficienta medulosuprarenalei;
hipoglicemie;
hiperkaliemie;
hiperpigmentare;
sudorație exagerată;
bradicardie;
Ca2+ ionic;
solubilă;
combinații neionizabile;
insolubilă;
hidroxiapatite;
V (trigemen);
VII (facial);
IX (glosofaringian);
XI (accesorius);
XII (hipoglos);
305. Arteriolele:
scade fosfatemia;
inhibă osteoblastele;
inhibă osteoclastele;
paratiroida;
hipofiza anterioara;
ficat;
308. Calcitonina:
la excitarea SNC;
cristalinul se aplatizează;
311. Cantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
uree ;
acid uric;
creatinină;
amoniac;
catecolamine;
cortexul cerebral;
hipofiza posterioară;
ficat;
intestinul subțire;
rinichi;
cortexul cerebral;
hipofiza posterioară;
intestinul subțire;
rinichi;
pulpa dentara;
întârzierea sinaptica;
uniderectionalitatea;
transmiterea bilaterala;
creșterea pCO2;
scăderea bicarbonatului ;
prezența undelor q;
frecventa 4-7 Hz ;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin secționarea nervului și suturarea lui;
326. Care canale s-au deschis pentru a genera fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
327. Care canale s-au deschis pentru a genera fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
328. Care din afirmațiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
329. Care din afirmațiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
factorul intrinsec Castle este secretat de către celulele G din glandele gastrice;
In faza intestinala a secreției gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl și pepsinogen;
330. Care din afirmațiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
cea mai mare parte a sărurilor biliare sunt reabsorbite în ileonul terminal;
331. Care din afirmațiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
în absenta enzimelor proteolitice pancreatice, utilizarea proteinelor de către organism este scăzuta;
conținutul de Cl al sucului pancreatic scade, dacă rata secreției creste la acțiunea secretinei;
332. Care din afirmațiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
prezenta unei cantități crescute de lipide in chimul stomacal accelerează evacuarea gastrica;
Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase Golgi răspund primar la
modificările de lungime;
Sensibilitatea dinamică a terminațiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai mare ca cea de la nivelul
terminațiilor primare;
Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracției musculare;
Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilității corespunzătoare zonei deservite;
339. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular după
perfuzia 1 litru de NaCl 0,9%.
340. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular după
perfuzia A 300ml de NaCl 10%.
341. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular după
perfuzia soluției hipertonice.
342. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular după
perfuzia soluției hipotonice.
343. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular după
perfuzia soluției izotonice.
344. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular după
pierderea soluției hipotonice.
345. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular după
pierderea soluției izotonice.
346. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular la un
pacient cu diabet insipid.
347. Care din elementele enumerate NU fac parte din urechea medie:
membrana vestibulara;
ciocanul;
scărița;
nicovala;
enterokinaza;
pepsina;
chimotripsina;
carboxipolipeptidaza;
ptialina;
tripsina;
pepsina;
chimotripsina;
carboxipolipeptidaza;
lipaza;
350. Care din enzimele enumerate Nu sunt componente ale sucului gastric la copii;
ptialina;
pepsinogenul;
gelatinaza;
chimozina ;
maltaza;
colecistokinina;
gastrina;
secretina;
serotonina;
motilina;
histamina;
adrenalina;
pancreozimina;
secretina;
tiroxina;
colecistokinina;
gastrina;
secretina;
serotonina;
motilina;
scindează proteinele;
scindează lipidele;
356. Care din funcțiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric:
scindează proteinele;
scindează lipidele;
digestiva;
excretorie;
respiratorie;
facilitarea vorbirii;
termoreglare;
digestiva;
excretorie;
respiratorie;
facilitarea vorbirii;
termoreglare;
359. Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
GABA;
Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;
360. Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
GABA;
Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;
adrenalina;
noradrenalina;
somatomedina;
somatostatina;
somatotropina;
absorbția apei;
secreția mucinei;
363. Care din secrețiile digestive nu conțin nici o enzima cu rol în digestie;
bila;
364. Care din structurile descrise sunt responsabile de apariția motivațiilor și emoțiilor;
cerebelul;
hipotalamusul;
nucleul rosu;
sistemul limbic;
măduva spinării;
365. Care din substanțele descrise este considerata neurotransmițătorul major implicat în producerea somnului lent:
noradrenalina;
acetilcolina;
glicina;
dopamina;
serotonina;
acetilcolina;
atropina;
adrenalina;
noradrenalina;
gastrina;
367. Care din substanțele enumerate sunt implicate în producerea somnului rapid (paradoxal):
catecholaminele;
GABA;
glicina;
acetilcolina;
serotonina;
368. Care din tipurile de fibre nervoase eferente, enumerate mai jos, sunt vasodilatatoare?
fibrele nervoase simpatice cu origine în coarnele laterale ale măduvei din regiunea
toracica;
fibrele parasimpatice colinergice, care aparțin nervilor cranieni III, VII, IX, şi X și regiunea medulara
sacrală;
fibrele nervoase simpatice cu origine în coarnele laterale ale măduvei din regiunea
lombară;
fibrele simpatice colinergice ale vaselor din mușchii scheletici și glandele sudorale;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul acțiunii unei singure molecule de neuro-mediator;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul creșterii conductanței ionilor de Ca2+ în terminațiile postsinaptice;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul creșterii conductanței ionilor de K+ în terminațiile post sinaptice;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la lanțurile ușoare ale miozinei;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale miozinei;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un răspuns local;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă potențialul de acțiune;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid canalele de K+;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează canalele de Na+;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - perioada latentă, relaxare, contracție;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - perioada latentă, contracție, relaxare;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - relaxare, contracție, perioada latentă;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - contracție, relaxare, perioada latentă;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - contracție, perioada latentă, relaxare;
timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul jonctiunii neuromusculare;
sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii neuromusculare;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei spinării;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa neuromusculară;
filtrarea este mișcarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea înaltă;
osmoza este mișcarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
osmoza este mișcarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
labilitatea fibrei musculare este mai mare decât labilitatea fibrei nervoase;
labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decât labilitatea fibrei nervoase;
397. Care din următoarele afirmații este corectă?
timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
tonusul muscular este determinat de numărul unităților motorii în acțiune și frecventa lor de descărcare;
potențialul de repaus este potențialul suprafeței externe a membranei celulare, în absenta excitării;
potențialul de repaus este diferența de potențial dintre suprafața internă și cea externă a membranei celulare, în
absenta excitării;
potențialul de repaus este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în absenta excitării;
potențialul de repaus este diferența de potențial dintre suprafața internă și cea externă a membranei celulare, în caz
de excitare;
potențialul de repaus este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în caz de excitare;
fibra musculară este inexcitabilă atât în timpul perioadei refractare absolute, cât și celei relative;
potențialul de acțiune este potențialul suprafeței externe a membranei celulare, în caz de excitare;
potențialul de acțiune este diferența de potențiale dintre suprafața internă și cea externă a membranei celulare, în
absenta excitării;
potențialul de acțiune este diferența de potențiale dintre suprafața internă și cea externă a membranei celulare, în
caz de excitare;
potențialul de acțiune este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în absenta excitării;
potențialul de acțiune este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în caz de excitare;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular de K+;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular de Na+;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular de Na+;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular de K+;
repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular de Cl-;
repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular de K+;
repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular de Na+;
repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular de Na+;
repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular de K+;
muscarinici;
în mușchii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
lanțul paravertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrale a măduvei spinării;
diametrul venelor sanguine este reglat, în totalitate, de către sistemul nervos simpatic;
fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ținta, noradrenalină;
transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substanțe pe un transportor comun;
energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecință a unui transport activ primar;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin fibra nervoasă în strangulațiile Ranvier;
pragul de excitație a fibrelor nervoase este mai mic decât a fibrelor musculare ;
pragul de excitație a fibrelor nervoase este mai mare decât a fibrelor musculare;
pragul de excitație a fibrelor musculare este mai mare decât a fibrelor nervoase ;
lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală până în regiunea sacrală a măduvei spinării;
diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos parasimpatic;
fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ținta, noradrenalină;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin fibra nervoasă în strangulațiile Ranvier;
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ primar;
viteza de transmitere a excitației in fibrele amielinice e mai mare decât in cele mielinice;
viteza de transmitere a excitației e mai mare în fibrele mielinice comparativ cu cele amielinice:
potențialul de repaus depinde de diferența de concentrații a ionilor pe ambele parți ale membranei;
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potențialul de repaus se micșorează;
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potențialul de repaus se mărește ;
455. Care din următoarele afirmații sunt INCORECTE? Fovea centralis este suprafața retinei unde:
sensibilitatea la lumină este mai mare față de alte arii din retină;
457. Care din următoarele caracteristici ale axonului este dependenta mai mult de diametrul sau?
potențialul de repaus;
458. Care din următoarele celule formează cai eferente de la cortexul cerebelos:
celulele Purkinje ;
celulele granulare;
celulele spinotalamice;
459. Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a potențialului de acțiune
ventricular, fața de repaus:
g Na+;
g K+;
g Ca2+;
g CP;
senzații tactile;
senzații de durere;
senzații termice;
senzația de gust;
senzația de gâdilat;
rampa vestibulară;
rampa medie;
rampa timpanică;
utricula;
membrana bazilară;
465. Care din următoarele substanțe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea lor:
tromboxanul A2;
trombina;
adenozindifosfatul (ADP);
plasminogenul;
ionii de Ca+2;
466. Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul caudat și substanța
neagra, scad în concentrație în boala lui Parkinson:
acetilcolina;
dopamina;
histamina;
GABA;
melatonina;
467. Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul caudat și substanța
neagră, scad în concentrație în corea Hantington
?acetilcolina;
dopamina;
histamina;
GABA;
melatonina;
468. Care din următoarele țesuturi conține cea mai mare proporție de apa:
țesutul muscular;
țesutul cartilaginos;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;
469. Care din următoarele țesuturi conține cea mai mica proporție de apa:
țesutul muscular;
țesutul cartilaginos;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;
biconcave;
biconvexe;
plan concave;
sferice concave;
sferice convexe;
talamusul;
hipotalamusul;
substanța neagra;
coliculii cvadrigemeni;
nucleii roșii;
receptorii beta-1-adrenergici;
receptorii beta-2-adrenergici;
receptorii nicotinici;
receptorii muscar-inici;
receptorii alfa-1-adrenergici;
receptorii alfa-2-adrenergici;
receptorii beta-1-adrenergici;
receptorii beta-2-adrenergici ;
receptorii beta-3-adrenergici;
504 Care receptori sunt parte componentă a canalelor ionice pentru Na+ și K+:
alfa-1-receptorii;
alfa-2-receptorii;
beta-1-receptorii;
receptorii nicotinici;
receptorii muscarinici;
hipotalamusul;
cortexul limbic;
talamusul;
sistemul limbic;
ganglionii bazali;
506Care segment al membranei bazilare vibrează cu cea mai mare amplitudine la sunete cu frecventa înaltă:
segmentul mediu;
segmentul distal;
507 Care structuri ale creierului sunt responsabile de trecerea informației din memoria de scurtă durată in memoria
de lungă durată:
hipofiza;
cerebelul;
ganglionii bazali;
hipocampul;
508Care substanță din cele enumerate este cea mai dureroasa:
serotonina;
acetilcolina;
bradichinina;
histamina;
ioni de potasiu;
509 Care sunt căile ce transmit informațiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale corpului:
tractul rubrospinal;
tractul piramidal;
tractul reticulospinal;
sistemul antero-lateral;
510 Care sunt caracteristicile comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic și parasimpatic:
512Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și vegetativ parasimpatic:
prognozarea mișcărilor;
influențează hipotalamusul;
gama;
alfa;
beta;
delta;
teta;
metarodopsina I;
batorodopsina;
scotopsina;
trans retinal;
metarodopsina II;
517 Care suprafață a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refracție:
corpul vitros;
celule orizontale;
celule amacrine;
celule bipolare;
celule ganglionare;
519 Care trăsături NU sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente):
vasodilatație;
vasoconstricție;
nu acționează;
opacifierea cristalinului;
insuficienta nutritiei;
emoții negative;
hipofosfatemie ;
hipocalcemie ;
natriureză;
hipercalcemie;
tremor intenționat;
dizartrie;
amnezie anterograda;
amnezie retrograda;
526 Ce efect NU are stimularea fibrelor parasimpatice care inervează glandele salivare
vasodilatație;
secreție sero-mucoasa, de volum mare, cu conținut enzimatic variabil, fără efect vascular;
vasoconstricție ;
527 Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care enervează glandele salivare
secreție mucoasa, de volum redus, bogata in enzime;
vasodilatație ;
vasoconstricție;
528 Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare:
vasodilatație;
secreție sero-mucoasa, de volum mare, cu conținut enzimatic variabil, fără efect vascular;
vasoconstricție;
hiperpolarizează atriile;
536 Ce fluxuri ionice au loc în cursul depolarizării lente diastolice în celulele nodale?
scade treptat permeabilitatea pentru K+;
influx lent de Na+;
influx lent de Ca2+;
influx lent de Cl-;
influx lent de K+;
asociativa;
transmite aferențele sensoriale;
activează cortexul cerebral.;
coordonarea mișcărilor fine;
comportament alimentar;
538 Ce grupă de sânge este reprezentată în figura următoare?(Nu posed capacitati de telepat)
I 0;
II A;
III B;
IV AB;
I 0 și II A;
539 Ce mediator se elimina în terminatiunile coardei timpanice, care inervează glanda submaxilara:
noradrenalina;
adrenalina;
acetilcolina;
glicina;
dopamina;
540 Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistola a cordului de broască:
excitarea electrică a nervului vag;
administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de acetilcolină pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de Ca Cl în exces, pe cordizolat și perfuzat;
administrarea de noradrenalină pe cordul izolat și perfuzat;
542Ce modificări ionice au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice atipice:
543Ce modificări ionice NU au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice atipice:
dereglarea acomodării;
întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ;
întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ;
formațiunea reticulara;
cerebelul;
talamusul;
cortexul cerebral;
nucleii vestibulari;
muschii ciliari;
cristalinul;
retina;
irisul;
durere;
senzații de vibrație ;
senzații de poziție ;
senzații termice;
senzații sexuale;
senzații de gâdilit ;
senzații de poziție;
senzatii vibratorii
senzații de durere ;
senzații termice ;
553 Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute moartea:
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
fibrilația atrială;
fibrilația ventriculară;
554Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva minute moartea:
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
fibrilația atrială;
asistolie cardiacă;
compartimentul intracelular;
compartimentul interstițial;
plasma;
lichidul cefalorahidian;
556 Cea mai mare cantitate din aportul zilnic de apa se realizează:
pe cale parenterală;
carbo-Hb
carboxi-Hb
hidrocarbonat de Na+
K2CO3
plasma;
lichidul cerebrospinal
ureea;
albumina;
glucoza;
!Na+;
K+;
embrion;
făt;
copil în creștere;
adult;
bătrân;
conțin rodopsină;
nu se adaptează;
conțin cili;
stereognoziei
reflexelor voluntare
prognozării mişcărilor
569 Ciclul cardiac normal durează în medie 0,8 sec pentru frecvența de 75 cicli/ min. Ce perioadă din cursul
ciclului are durata cea mai scurtă?
sistola atrială;
protodiastola;
ejecția rapidă;
571 Circuitele neuronale pentru mișcările de repetate ale picioarelor “dinspre și către corp” se afla la nivelul:
Cortexului prefrontal;
Cortexului frontal;
Măduvei spinării;
Trunchiului cerebral;
573Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/ Na+, pentru că are
loc:
blocarea trombinei;
fixarea Ca2+;
aglutinarea trombocitelor;
blocarea fibrinogenului;
blocarea tromboplastinei;
574Cohleea:
conține rampa timpanica și rampa vestibulara, care conțin perilimfa bogata în ioni de K+;
conține organul lui Corti situat pe membrana bazilara și acoperit de membrana tectoria (Corti) acelulara;
conține membrana bazilara, care vibrează cu frecventa variabila, în funcție de frecvența sunetului;
salivei;
sucului gastric;
bilei;
sucului pancreatic;
sucului intestinal;
576Concentrația unui singur ion rămâne crescuta în saliva indiferent de debitul salivar:
Na+;
Cl-;
K+;
HCO3-;
Ca2+;
alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
muscarinici colinergici;
angiotensinei II;
β1 blocanţilor;
H+ - ionilor;???????
579Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a concentrației locale de:
NO;
angiotensinâ II;
funcția splinei
sex și vârsta;
aportul de lichide;
activitatea psihica;
funcția renala;
funcția splinei;
sex și vârsta;
aportul de lichide;
activitatea psihica;
funcția renala;
gonadotropine;
oxitocina;
hormonii estrogeni;
hormonii androgeni;
sistemul limbic;
hipertermie și febră;
în actul deglutiției;
cu lentile concave;
cu lentile cilindrice;
cu lentile convexe;
cu lentile concave;
cu lentile convexe;
587Corpul galben:
termoreceptori;
algoreceptori;
mecanoreceptori;
creșterea presarcinei;
creșterea postsarcinei;
stimularea n. vag;
efectul Bohr;
vasodilatație;
vasoconstrictie;
unda P;
unda Q;
unda R;
unda T;
segmentul T-P;
unda P;
unda Q;
unda R;
segmentul P-Q;
segmentul T-P;
volumul curent;
capacitatea vitala;
mărește;
micșorează;
595Cum acționează sucul pancreatic asupra cantității enterochinazei din sucul intestinal:
nu acționează;
mărește;
micșorează;
nu se modifica;
scade esențial;
creste esențial;
axo-somatice;
axo-dendritice;
axoaxonice;
motorii;
senzitive;
598 De ce depinde trecerea conținutului din intestinul subțire în cel gros:
fotoreceptorii retinei;
urechei interne;
pielei;
mușchilor;
tendoanelor;
de la receptorii retinei;
de la receptorii pielei;
de la proprioreceptorii mușchilor;
de la termoreceptori;
diabetul zaharat;
diabetul insipid;
maladia Cushing;
intensificarea gluconeogenezei;
scăderea gluconeogenezei;
hipernatriemie;
hiperkaliemie;
hiponatriemie;
605 Dendritele:
607Depolarizarea
hipersecreția glucocorticoizilor;
hiposecreția glucocorticoizilor;
insuficienta de insulina;
excesului de insulina;
lipsei de insulina;
lipsei de glucagon;
excesului de glucagon;
excesului de mineralocorticoizi;
γ-globulinele;
albuminele;
indicanul și amoniacul;
arterelele;
venulele;
aorta;
cordul drept;
arterele;
venele;
aorta;
cordul drept;
615Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
eritrocitele;
limfocitele T cu memorie;
monocitele;
polimorfonuclearele;
trombocitele;
616Dintre vitaminele enumerate sintetizate de către bacteriile intestinale și absorbite în cantități semnificative fac
parte:
vitamina K;
vitamina B1;
riboflavina B2;
acidul folic;
vitamina D;
618 Dispariția percepției vizuale în diferite arii a câmpului vizual poarta denumirea de:
presbiopie;
acromazie;
astigmatism;
miopie;
hemianopsie;
fasciculații muscular
hiporeflexie
hipotonicitate ipsilaterală
620 După ce semnalul senzorial a pătruns prin coarnele posterioare in măduva spinării acesta poate sa circule direct
spre:
un motoneuron;
un interneuron;
spre mușchi;
621 După exocitoza neuromediatorului membrana veziculelor este:
distrusa;
fagocitată;
transformata în neurofilamente;
transformata în neurotubuli;
622După secreția tripsinogenului în duoden, enzima este convertita în forma sa activa, tripsina prin:
enterokinaza;
procarboxipeptidaza;
lipaza pancreatica;
un pH alcalin;
patru zile;
patru săptămâni;
patru luni;
patru ani;
şapte ani;
tahicardia;
bradicardie;
stimularea gluconeogenezei;
scăderea gluconeogenezei;
creșterea glicemiei;
hipoglicemia;
creșterea glicolizei;
scăderea gluconeogenezei;
activează glucogeneza;
hiperglicemie;
produce hipoglicemie;
633EGF (Epidermal Growth Factor) are următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:???par toate a fi corecte
634EKG unui bărbat în vârstă de 60 de ani, arată că el are un R-R interval de 0,55 sec. Care dintre următoarele
afirmații explică starea lui?
Are febră;
hiposalivatie;
hipersalivatie;
xerostomie;
sialoree;
bulemie;
636Endolimfa:
se afla în scala vestibulara;
mecanici;
electromagnetici;
chimici;
termici;
tactili;
Mecanoreceptori
termoreceptori;
nociceptori;
chemoreceptori;
639Estrogenii favorizează:
contracția uterului;
secreția endometrului;
relaxarea uterului;
nucleelor cvadrigemeni;
nucleelor bazali;
641Explicați influenta modificării voltajului potențialului de repaus al somei neuronului asupra excitabilității lui :
scăderea voltajului la o valoare mai putin negativa face membrana neuronului mai excitabila;
creșterea voltajului la o negativitate mai accentuată face neuronul mai putin excitabil;
scăderea voltajului la o valoare mai putin negativa face neuronul mai putin excitabil;
presiunea hidrostatica;
presiunea osmotica;
presiunea coloidosmotica;
pompa muscular
poziţia ortostatică
pompa toracică
644Factorii vasoactivi de control pentru circulația locală pot fi:
circulatori, endotelio-dependenți;
circulatori, endotelio-independenți;
neuro-mediatori;
metabolici;
angiotensina II;
noradrenalina;
NO;
Prostoglandinele (PG);
superoxidul;
angiotensina II;
endotelina 1;
NO;
Prostoglandinele (PG);
factorului XI ;
plasminogenului în plasmină ;
factorul VIII;
factorul V + Ca2+;
factorul XII;
factorul X activ;
trombina și Ca2+
tripsina;
proteina C;
trombomodulina;
650Fluxul sanguin cerebral se intensifică la creșterea: ? (pot sa mai fie corecte, mai vad)
ventilației pulmonare;
pH-ului sângelui;
pCO2;
integrarea senzoriala;
controlul neuroendocrin;
somnul lent
integrarea senzoriala;
controlul neuroendocrin;
somnul lent;
656Funcțiile hipotalamusului:
epiteliu duodenal;
durează 25 sec;
activează fosfolipide;
671 Haptocorina:
deficit al bastonaşelor;
La mărirea temperaturii;
fixează K+ pe lanțurile β;
splină;
ficat;
rinichi;
muschi;
compartimentul extravascular;
divergente;
convergente;(convexe)
cilindrice;
biconvexe;??
gigantismul la copil;
acromegalia la adult;
boala Basedow;
cretinismul la copil;
acromegalie,
hipoglicemie;
atrofia gonadelor;
hemofilie A şi B;
boala Willebrand;
exces de vitamină K;
lipsa vitaminei K;
trombocitoza;
aportului de apa;
temperaturii;
osmolaritatii urinei;
comportamentului emoțional;
la altitudine;
posthemoragic imediat;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;
la altitudine;
posthemoragic imediat;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;
aldosteronul;
testosteronul;
testosteronul;
dehidrotestosteronul;
cortizolul;
hormonul antidiuretic;
hormonul foliculostimulant;
hormonul luteinizant;
androgenii;
progesteronul;(este produs de catre corpul galben, dar referitor la mentinerea lui, nu stiu exact)
hormonul creșterii;
hormonii glucocorticoizi;
insulina;
mineralocorticoizii;
glicoproteine;
glucide;
steroizi;
proteine;
amine biogene;
hormonii sexuali;
hormonii glucocorticoizi;
hormonii mineralocorticoizi;
parathormonul;
calcitonina;
medulosuprarenalei;
hipofizei posterioare;
ovarului;
tiroidei;
hipofizei anterioare;
corticosuprarenalei;
gonadelor;
hipofizei anterioare;
hipotalamusului;
pancreasului endocrin;
peptide, proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
peptide, proteine;
steroizi;
lipide;
glicoproteine;
glucide;
steroizi;
glicoproteici;
pancreasului endocrin;
hipotalamusului;
hipofizei posterioare;
corticosuprarenalei;
tiroidei;
tubului colector;
glomerulului renal;
insulina;
somatotropul;
glucagonul;
aldosteronul;
calcitonina;
703Hormonii pancreatici sunt ca structura:
peptide-proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
ficatului;
miocardului;
țesuturilor ținta;
plămânului;
rinichi;
corticosuprarenala;
ovar;
testicul;
medulosuprarenala;
hipofiza anterioara;
706Hormonii tiroideni:
inhibă lipoproteinlipaza;
tireoglobulina;
monoiodtirozina;
triiodotironina;
tetraiodotironina;
calcitonina;
colecistokinina;
oxitocina;
gastrina;
secretina;
prolactina;
stimulează spermatogeneza;
produce ovulația;
stimulează spermatogeneza;
stimulează lactația;
produce ovulația;
maturizează foliculul;
creșterea țesuturilor;
hipotalamus;
hipofiza anterioara;
hipofiza posterioara;
tiroida;
pancreas;
triiodotironină;
tiroxină;
tireoglobulină;
tirotropină;
virtuala;
micșorata;
mărita;
inversata;
reala;
720În astigmatism:
721In care din țesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
mușchiul cardiac;
creier;
mușchiul scheletal;
epitelui renal;
epiteliu intestinal;
lipidelor;
glucozei ;
zaharozei;
amidonului preparat;
proteinelor;
lipidelor;
glucozei;
maltozei;
amidonului fiert;
proteinelor;
creşte potasiemia;
la nivelul talamusului;
3 l / min
4 L / min
5,33 L / min
6 l / min
8 l / min
acțiunea anti-microbiana;
acțiune antifungică;
scindarea amidonului;
perioada de latenta;
depolarizare;
repolarizare rapida;
postpotential negativ;
postpotential pozitiv;
bacteriile;
lipidele;
proteinele;
glucide;
738In cursul sistolei ventriculare are loc o creștere a presiunii în atrii pentru că:
30-40 ml;
50-60 ml;
70-80 ml;
90-100 ml;
100-110 ml;
740In cursul unui exercițiu fizic prelungit NU creste pierderea de apa prin:
materiile fecale;
urina;
sudoare;
hiperglicemie;
hipoglicemie;
poliurie;
glucozurie;
anurie;
Clorul se absoarbe apical activ (antiport Cl-/ HCO3-) si bazolateral prin canale de Cl-;
K+ si HCO3- se secreta;
l% - eozinofile;
65% - limfocite;
8% - monocite;
60% - neutrofile;
10% - bazofile;
744In hipervolemie:
surfactantului;
bronhomotricităţii;
nu au nucleu;
nu au nucleu;
Receptorii alveolari;
Baroreceptorii vasculari;
Propriorceptori musculari;
Chemoreceptori vasculari;
750 In saliva și în sucul gastric sunt substanțe organice comune:
Mucoproteinele (mucina);
Lipaza;
Pepsinogen;
Factor intrinsic;
751 În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină reabsorbția la capătul venos
capilar.
13mmHg
7mmHg
14mmHg
15mmHg
20mmHg
752 În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină filtrarea la capătul arterial capilar.
13mmHg
7mmHg
14mmHg
15mmHg
20mmHg
frecventei cardiace;
presiunii sistolice;
volumul sistolic;
frecvența cardiacă;
presiunea sistolică;
repolarizării atrială;
depolarizarea ventriculară;
depolarizarea atrială;
repolarizarea apexului;
relaxarea diafragmului;
760. În timpul unei mișcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului nervos central
informații despre:
lungimea mușchiului;
intensitatea mișcărilor;
irigaţia muşchiului;
761. In urma digestiei gastrice se formează o pasta omogena, semifluida cu reacție acida numita:
bol alimentar;
chim gastric;
chim intestinal;
bol fecal;
substanța alimentara;
temperatură;
mediatorii;
inervația vegetativă;
difuziunea mediatorului;
eliberarea mediatorului;
inactivarea mediatorului;
764. Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui traseu EKG:
segmentul P-Q;
complexul QRS;
765. Închiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui traseu EKG:
intervalul T-P;
segmentul P-Q;
complexul QRS;
unda T;
769. Informația despre lungimea și viteza de modificare a lungimii mușchiului este generata de:
Celulelor Renschaw;
Fusurile musculare;
Interneuroni;
Motoneuroni;
770. Informația despre lungimea, tensiunea și viteza de modificare a lungimii mușchiului este generata de :
Celulelor Renschaw;
Fusurile muscular;
Interneuroni;
Motoneuroni;
Celulelor Renschaw;
Fusurile musculare;
Interneuroni;
Motoneuroni;
lipoliza crescută;
hiperpolarizarea celulară;
gluconeogeneză scăzută ;
cetogeneză scăzută ;
în daltoni;
în volti;
în pascali;
în decibeli;
în amperi;
776. Intr-o hipovolemie izotonă sunt stimulate următoarele mecanisme corectoare, cu EXCEPȚIA:
300 atm;
300 mosmol/l;
300 mosmol;
300 osmol/l;
300 mg%;
778. Kalikreina:
Descompune kininogenul;
unt;
pâine;
pesmeți;
cartofi;
carne;
lapte;
carne;
pâine;
egal;
781. La ce nivel al tubului digestiv acționează predominant mecanismul nervos de reglare a secreției digestive :
stomac;
cavitate bucala;
intestin subțire;
intestin gros;
adrenalina;
783. La întuneric:
pupila se dilata;
cristalinul se aplatizează;
787. La un pacient conținutul de hemoglobina este de 135 g/L sânge, iar numărul hematiilor este de 4,5
milioane/mm3. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial?
13 ml 02 /% ;
15 ml 02 /%;
17 ml 02 /%;
19 ml 02 /%;
22 ml 02 /%;
hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;
hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;
aria Broca;
aria Wernicke;
hipofizei posterioare;
hipotalamusul posterior;
cristalinul;
umoarea apoasa;
corneea;
umoarea vitroasa;
corpul ciliar;
cristalinul;
umoarea apoasa;
corneea;
umoarea vitroasa;
corpul ciliar;
797. Limfocitele:
de tip T sunt prezente în proporție de 70-80% (din totalul de leucocite) în sângele persoanelor sănătoase;
atetoza;
boala Parkinson;
corea Huntington;
rigiditatea de decerebrare;
agnozia;
chemoreceptorilor periferici;
receptorilor I de iritație (receptori cu adaptare rapidă);
presoreceptorilor pulmonari;
algo-receptorilor periferici;
receptorilor J (juxta-capilari);
804. Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen lung în circulația sistemică sunt asigurate de:
sistemul renină-angiotensină-aldosteron;
intervenția HAD;
805. Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen lung în circulația sistemică sunt asigurate de:
intervenția ADH-ului;
806. Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen rapid în circulația sistemică sunt asigurate de:
intervenția aldosteronului;
dopamina;
noradrenalina;
glicina;
dopamina;
acetilcolina;
glicina;
acidul gama-amino-butiric;
adrenalina;
812. Medicamentele care au efect agonist acetilcolinei, favorizează răspunsurile simpatice și parasimpatice pentru
că:
813. Membrana luminală a celulelor tubulare conține un cărăuş co-transportor pentru Na+-Cl, selectați segmentul:
tubul colector;
814.Menționați care din următoarele condiții determina creșterea presiunii osmotice a lichidului extracelular.
815. Menționați care din următoarele condiții NU determina creșterea presiunii osmotice a lichidului extracelular;
divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;
tahicardie;
818. Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric reprezentat pe acest grafic?
Na+
K+
Cl-
Ca2+
Mg2+
819. Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric reprezentat pe acest grafic?
Na+
K+
Cl-
Ca2+
Mg2+
820. Modificarea potențialului de membrana al receptorului la acțiunea stimulului senzorial poarta numele de:
potențial de acțiune;
potențial vestigial;
potențial de receptor;
821. Motilina:
transmit impulsurile prin fibre motorii cu diametru mai mare in comparație cu fibrele motoneuronilor de
tip gamma;
transmit impulsurile prin fibre motorii cu diametru mai mic in comparație cu fibrele motoneuronilor de tip gamma;
825. Motoneuronul:
corpul său celular este situat în coarnele anterioare ale măduvei spinării;
poatea primi aferențe senzitive direct de la fibrele de tip I a din fusurile musculare;
sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
827. Neurofizinele:
sunt hormoni;
dopaminergica;
GABAergica;
colinergica;
noradrenergica, serotoninergica;
acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, determină creșterea frecvenței și forței de contracție;
830. Nictalopia (cecitatea nocturna):
bronhiole;
mușchiul piloerector;
intestin;
arteriole;
corpul ciliar;
celule W;
celule Z;
celule B;
celule Y
celule X
834. Numărul leucocitelor crește în/după:
Viroze;
boli parazitare;
ingerare de alimente;
inaniție proteica;
Viroze;
boli parazitare;
ingerare de alimente;
inaniție proteica;
aria parieto-occipito-temporala;
aria prefrontala;
aria limbica;
respirator;
cardiovascular;
deglutiție;
foamei;
setei;
miopia;
cataracta;
glaucomul;
hipermetropia;
astigmatismul;
nuclei supraoptici;
nuclei asociativi;
nuclei nespecifici;
nucleul caudat;
este înnăscut;
este dobândit;
hipoventilaţia pulmonară;
coma diabetica;
hipoventilaţia pulmonară;
hemoragie;
coma diabetica;
843. O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul cardiac de repaus de 70 de bătăi /min, presiunea arterială este
130/85 mm Hg, și temperatura corpului normal. Diagrama Presiune -Volum al ventriculul stâng este prezentata.
2000
3000
4000
6000
7000
844. O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul cardiac de repaus de 70 de bătăi /min, presiunea arterială este 130/85
mm Hg, și temperatura corpului normală. Diagrama Presiune -Volum al ventriculul stâng este prezentata.
Indică punctele din relația presiune-volum când apare al doilea zgomot cardiac?
La punctul C
vasoconstricţie venoasă;
bradicardie;
vasoconstricție arterială;
vasodilatare venoasă;
bradicardie;
847. O persoana tânără poate sa audă sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de frecventa:
5000-8000 Hz;
500-3000 Hz;
200-5000 Hz;
500-10000 Hz;
20-20000 Hz;
volumului bătaie;
ritmului cardiac;
hormoni estrogeni;
aldosteron;
progesteron;
hormonul foliculostimulant;
ejecţia laptelui
lactogeneza;
lactogeneza;
contracția miometrului;
eliberarea laptelui;
relaxarea uterului;
centrului setei;
hipofizei posterioare;
857. Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:
proteine;
steroizi;
glicoproteine;
glucide;
amine biogene;
858. Parathormonul:
859. Parotina:
transmiterea unilaterala;
retenția sinaptica;
divergența;
iradierea excitației;
convergenta;
proteici;
steroizi;
adrenalina;
tiroidieni;
hipofizei anterioare;
hormonii proteici;
adrenalina;
hormonii steroizi;
hormonii tiroidieni;
hormonii sexuali;
863. Pedunculul cerebelos mijlociu conține fibre aferente pentru conexiunea cu tractul:
spinocerebelos direct;
spinocerebelos încrucişat;
tectocerebelos;
pontocerebelos;
vestibulocerebelos;
865. Pentru determinarea acuității vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la distanta de:
20m;
8m;
15m;
5m;
2m;
fierului;
colesterolului;
sărurilor biliare;
alcoolului;
vitaminei B 12;
867. Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate NU sunt caracteristice următoarele afirmații:
trombocitelor;
leucocitelor;
hemoglobinei ;
sărurilor biliare;
mioglobinei;
874.Plachetele:
875. Plachetele:
proprietatea sinapsei;
proprietatea centrului nervos;
iradierea excitației;
se propagă decremențial;
sunt generate de potențialele postsinaptice excitatorii produse în dendrite, sau corpul neuronal;
prin:
are o fază de platou în cursul căreia permeabilitatea pentru Ca2+ este scăzută;
este de 80 mv în neuron;
este negativ;
nu se sumează;
tonusul muscular este reglat atât pe cale umorală cât și pe cale nervoasa;
893. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE, în miocard:
potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice;
potențialul de acțiune în mușchiul cardiac are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici;
895. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. Miocardul:
prezintă o viteză de conducere între 0,3 -0,5 m/s, atât la nivel atrial, cât şi ventricular;
este refractar la stimulare timp de 0,20 sec, atât la nivel atrial, cât şi ventricular;
896. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. In miocard:
potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice;
mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a potențialului de acțiune;
897. Precizaţi care din afirmațiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă sinocarotidiană:
Potențialele de acțiune din miocard sunt mai lungi ca durată, faţă de cele
Potențialul de acțiune este condus prin miocardul lucrător prin fibre nervoase;
Viteza de conducere prin musculatura lucrătoare atrială, este în jur de 0,3 - 0,5 m/sec;
Sistemul excito-conductor este format din miocite specializate, legate prin joncţiuni gap;
899. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE:
Toate lichidele; care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin circulația limfatică;
Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune oncotică mai mică.
Dacă presiunea arterială scade brusc, reflexul presor baroreceptor determină creșterea frecventei cardiac;
Mecanoreceptorii cardiaci sunt responsabili, mai ales, pentru reglarea pe termen lung a presiunii arteriale sistemice;
In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135 mm Hg;
Potențialele de acțiune din miocard sunt de 2 ori mai lungi ca durată, fața de cele din mușchiul scheletic;
Viteza de conducere prin musculatura atrială, este în jur de 0,3 - 0,4 m/sec;
Țesutul sistemului excitoconductor din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncțiuni
gap;
în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135mm Hg;
în cursul sistolei ventriculare tot sângele din ventricul este ejectat;
907. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt INCORECTE. În miocard:
potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice;
în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maxim la 135mm Hg;
cavitatea bucala;
duodenul;
pancreasul;
4 mEq/1 Cl-;
80 mEq/1 Ca2+;
70 mEq/1 Na+;
95 mEq/1 Cl-;
80 mEq/1 Ca2+;
70 mEq/1 Na+;
912. Precizați in care din structurile enumerate apa se găsește in cantități mici:
țesutul osos;
smalț;
rinichi;
glandele endocrine;
embrion;
913. Precizați in care din structurile enumerate se găsește apa in cantitate mare:
țesut osos;
mușchi;
rinichi;
smalț dentar;
splina;
opacifierii cristalinului;
918. Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la:
debitul cardiac;
elasticitatea vaselor;
rezistenta vasculara;
rezistenta vasculara;
creşte în hiperproteinemii;
creşte în proteinurie;
creşte în hipoproteinemii;
922. Presiunea coloidosmotică a plasmei:
923. Presiunea osmotica în condiții normale în lichidul din compartimentul extracelular NU este determinat de:
glucoza;
Na+;
Cl-;
lipide;
aminoacizi;
924. Presiunea osmotica în spațiul extracelular în condiții normale este determinata de:
glucoza;
Na+;
Cl-;
lipide;
aminoacizi;
925. Presupunând că vasele de la A la E sunt de aceeași lungime, dar gradientul de presiune, raza vasului și
vâscozitatea sângelui variază, care vas are cel mai mare flux?
inhibiția reciproca;
hormonii hipotalamici;
parathormonul;
estradiolul;
tiroidieni;
incapacitatea de a vorbi;
surditate;
dementa totala;
oxitocina;
vasopresina;
neurofizinele;
bradikinina;
enkefalina;
opioizii;
histamina;
beta-endorfina;
la mărirea temperaturii;
foliculuilui ovarian;
corpului galben;
testiculului;
placentei;
hipofizei anterioare;
secreția endometrului;
contracția uterului;
relaxarea uterului;
938. Progesteronul:
hipofiza posterioara;
hipotalamusul medial;
testicul;
hipofiza anterioara;
ovar;
940.Propagarea potențialul de acțiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
musculatura atrialâ;
nodul atrio-ventricular;
fasciculul Hiss;
reţeaua Purkinje;
musculatura ventriculară;
941. Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
musculatura atrială;
nodulul atrio-ventricular;
fasciculul Hiss;
rețeaua Purkinje;
musculatura ventriculară;
musculaturii atriale;
nodulului atrio-ventricular;
fasciculului Hiss;
reţelei Purkinje;
musculaturii ventriculare;
inactivarea pepsinei;
pepsina;
Amilaza;
Mucinele;
Lipaza linguala;
tripsina;
lizozimă;
amilaza;
HCl;
acidul lactic;
numărul impulsurilor transmise de către terminațiile nervoase primare și secundare creste proportional cu gradul
de întindere;
terminațiile nervoase primare și secundare continua sa transmită impulsuri mai multe minute;
numărul impulsurilor transmise de către terminațiile nervoase primare și secundare creste proportional cu gradul de
întindere;
terminațiile nervoase primare și secundare continua sa transmită impulsuri mai multe minute;
în prezbiopie;
în miopie;
în astigmatism;
955. Reflexele de flexiune se caracterizează prin următoarele elemente cu excepția faptului ca:
reflexul de redresare;
reflexul de flexie;
reflexul de extensie;
reflexul de galop;
reflexul de micțiune;
reflexele stato-kinetice;
segmentar;
intersegmentar;
suprasegmentar;
polisinaptic;
monosinaptic;
960. Reflexul de umflație (Herring - Breuer):
Prelungește inspirația;
senzația de sete;
prin progesterone;
963. Reieșind din faptul că litera B reprezinta un tendon, selectați următoarele combinații de litere corect:
965. Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere INCORECT:
966. Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere INCORECT:
undei P;
complexului QRS;
undei R;
undei T ;
segmentului ST;
968. Renina:
apare ca urmare a inactivării canalelor voltaj dependente pentru sodiu și activarea canalelor pentru
potasiu;
970- 977. Rezultatul testului de hemaglutinare a sângelui unui subiect este prezentat în figura următoare. Care
dintre următoarele concluzii cu privire la apartenența subiectului este valabila?.
50-60 ml
70-80 ml
90-100 ml
110-120 ml
Selectati airmatia corecta.Concentratia normal a glucozei sangvine la o persoana care nu a mincat in
intervalul ultimelor 3-4 ore:
3,3-5,5 mmol/l
2,9-7,9 mmol/l
200 mg/100ml
200 mg/l
2g/100ml
participa in imunitate
participa in coagularea singelui
asigura absorbtia vitaminelor
asigura difuzia electrolitilor
Selectati afirmatia corecta referitor la echilibrul azotat. Prin echilibrul azotat se subintelege:
cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduce in organism cu
hrana
cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asuora celei eliminate din organism
azotul introdus este egal cu cel eliminat
azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi
deficitul de azot in organism
Sectorul vascular de capacitanta,cu rol in depozitarea unei mari cantitati de singe,este reprezentat de:
artere
capilare
vene
circulatia pulmonara
inima
ficatului
maduvei hematogene
splinei
rinichilor
glomosului carotic
Protanomalia este:
musculatura atrială;
nodul atrio-ventricular;
fasciculul Hiss;
reţeaua Purkinje;
musculatura ventriculară;
incapacitatea de a vorbi;
surditate;
opacifierii cristalinului;
cavitatea bucala;
duodenul;
pancreasul;
20m;
8m;
15m;
5m;
2m;
proteine;
steroizi;
glicoproteine;
glucide;
amine biogene;
persoana tânără poate sa audă sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de frecventa:
5000-8000 Hz;
500-3000 Hz;
200-5000 Hz;
500-10000 Hz;
20-20000 Hz;
hipoventilaţia pulmonară;
hemoragie;
coma diabetica;
Modificarea potențialului de membrana al receptorului la acțiunea stimulului senzorial poarta numele de:
potenţial de acţiune;
potenţial vestigial;
potenţial de receptor;
divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;
hipofizei posterioare;
hipotalamusul posterior;
hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;
La un pacient conținutul de hemoglobina este de 135 g/L sânge, iar numărul hematiilor este
de 4,5 milioane/mm3. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial?
13 ml 02 /% ;
15 ml 02 /%;
17 ml 02 /%;
19 ml 02 /%;
22 ml 02 /%;
La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala:
zahar;
lapte;
carne;
pâine;
egal;
Intensitatea sunetelor se măsoară:
în daltoni;
în volti;
în pascali;
în decibeli;
în amperi;
In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:
temperatură;
oxigenul din lichidul de perfuzie;
concentraţia unor ioni;
mediatorii;
inervaţia vegetativă;
In urma digestiei gastrice se formează o pasta omogena, semifluida cu reacție acida numita:
bol alimentar;
chim gastric;
chim intestinal;
bol fecal;
substanţa alimentara;
În timpul unei mișcări voluntare, organul (corpusculul) tendinous Golgi transmite sistemului nervos
central informații despre:
lungimea mușchiului;
intensitatea mișcărilor;
irigaţia muşchiului;
tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării;
modificările unghiului articulaţiilor în mişcare;
In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:
30-40 ml;
50-60 ml;
70-80 ml;
90-100 ml;
100-110 ml;
peptide-proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
Hormonul luteinizant (LH) la bărbat:
stimulează spermatogeneza;
stimulează secreţia de testosteron în testicul;
inhiba secreţia de testosteron;
stimulează secreţia de hormoni sexuali în corticosuprarenala;
nu influenţează secreţia hormonala;
aportului de apa
temperaturii
osmolaritatii urinei
respiratiei normale
comportamentului emotional
36. Un jucător de fotbal de 17 ani a suferit o fractură la tibia stângă, pentru imobilizare a fost aplicata o atela
de ghips pentru 2 luni. După ce piciorul a fost scos din ghips, pacientul a
observat ca mușchiul gastrocnemius stâng este semnificativ mai mic în diametru decât a fost înainte de
fractură. Care este cea mai probabilă explicație?
denervare progresivă
37. Un jucător de fotbal de 17 ani a suferit o fractură la tibia stângă, pentru imobilizare a fost aplicata o atela
de ghips pentru 2 luni. După ce piciorul a fost scos din ghips, pacientul a observat ca mușchiul
gastrocnemius stâng este semnificativ mai mic în diametru decât a fost înainte de fractură. Care dintre
afirmatiile de mai jos sunt FALSE?
Astrocitom
Boala Graves
Tiroidita Hashimoto
miastenia gravis
Scleroza multiplă
Amino acid
E) Contra-transport
A) difuzie simplă
B) difuzie facilitata
D) Co-transport
E) Contra-transport
Transportul moleculelor de glucoză dependent de Na + (in aceiasi directie) din lumenul
tubular renal spre citozol este:
difuzie simplă
difuzie facilitata
Co-transport
Contra-transport
A) difuzie simplă
B) difuzie facilitata
E) Contra-transport
Difuzarea simplă
Facilitarea difuziei
Co-transport
Contra-transport
A) Difuzarea simplă
B) Facilitarea difuziei
48. Într-un neuron cu potențialul de repaus egal cu -65mV, distribuția a cărui ioni de-a
lungul membranei neuronale reprezintă cea mai mare forță electromotrica (EMF)?
Potasiu
Clorura
Sodiu
Calciu
Magneziu
Exocitoza neurotransmițătorului din membrana presinaptica este determinata
de : A) Sinteza acetilcolinesterazei
o GABA+
o GnRH
o glicina
o glutamate
Hormonul foliculostimulant
Hormonal luteinizant
Hormonul antidiuretic
Gonadotropina corionica
Progesteronul
Adrenalina
Testosteron prin feed-back negatic
Hormonal de eliberare hipotalamic
M3 colinoreceptor
- M4 colinoreceptor
- - M2 colinoreceptor
- - M5 colinoreceptor
- M1 colinoreceptor
11.Care sunt elementele comune in organizarea sistemului nervos somatic si vegetativ parasimpatic
o Receptorii la nivel de organ efector
o Receptorii la nivel ganglionar
o Alfa-2-adrenergici
o Beta-2- adrenergici
o Alfa-1- adrenergici
Nicotinici colinergici
o Muscarinici colinergici
In figura alăturata este reprezentata calea eferenta a sistemului nervos parasimpatic. Numiti tipul de
fibre numerotate cu cifra 2
o Adrenergice
o
dopaminergice
Colinergice
o Histaminergice
o
Serotoninergice
In figura alaturata, este reprezentata calea eferenta din sistemul nervos simpatic.
Indicati denumirea neuronului numerotat cu cifra 1:
o
o
o
o
Glicinergic
Adrenergic
Acetilcolinegic
Serotoninergic
Dopaminergic
Serotonina
GABA
Adrenalina
Acetilcolina
Melatonina
16. Specifică ce
lipsește în imagine
o PLC
o PkA
DAG
GMPc
o
o AMPc
o IP3-Ca2+
o GMPc
o DAG
AMPc
o Nu folosesc mesageri secunzi
Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivelul ganglionar,nu insa si la nivelul
jonctiunii neuromusculare
o Beta-2- adrenergici
o Beta-1-adrenergici o
Muscarinici colinergici
Nicotinici colinergici
o Alfa-1- adrenergici
o Acidul triiodtiroacetic
Triiodtironina
o Tireoglobulina
α1 adrenoreceptori
β2 adrenoreceptori
α2 adrenoreceptori
M2 colinoreceptori
21.Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte
Creste lipogeneza
o Cresterea glicemiei
o Reduce concentratia somatomedinelor in plasma
Nelegata,libera
o Legata de albumina
o Legata de globulina
Somatotropul
- Scade utilizarea glucozei in scop energetic
- Miscoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe
- Scade concentratia glucozei in singe
- Mareste utilizarea glucozei in scop energetic
- Mareste depozitele de glicogen
Hemoragii
o Ingestii de alcool
o Expunere la frig
o Ortostatism
34.Angiotensina II
35.In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitate insulin-independenta a glucozei
Creer
Muschiul cardiac
Epiteliul renal
Muschiul scheletal
Epiteliul intestinal
Descompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidiene si eliberarea in
o singe Descompunerea tireoglobulinei in celulele “tinta”
o
Digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T 3 si T4 in singe
o Eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in singe
38.Progesteronul favorizeaza
- Proliferarea endometriului
- Relaxarea uterului
- Secretia endometrului
Contractia uterului
o Aldosteron
o PTH
Dopamine
ATP
Neuropeptidul Y
Polipeptidul vasointestinal
48.Parathormonul
49.T3( triodtironina)
o Tireoglobulina
Triiodtironina
o Tirotropina
In figura alaturata este reprezentata calea eferenta din sistemul nervos parasimpatic.
Indicati neuromediatorul secretat de neuronal numerotat cu cifra 2
Acetilcolina
Cetilcolin
a+
- Produce ovulatia +
- Maturizeaza folicutii
- Stimuleaza lactatia
- Formeaza coprul luteal +
- Pmoveaza secretia exocrine in ovare
Vasoconstrictie+
Vasodilatatie
Reflex de intindere;
Reflex miotatic;
Reflex de retragere;
Reflex de scurtare;
Reflex nociceptiv;
Reflex de intindere;
Reflex miotatic;
Reflex de retragere;
Reflex de scurtare;
Reflex nociceptiv;
6. Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
GABA;
Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;
PPSE
PPSI
Potential de receptor
Potential local
Potențial de actiune
8. Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
GABA;
Glicina;
Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
9. Vedeți imaginea și indicați locurile cu densitatea mai mare a canalelor chimiodependente.
+1
+2
3
4
5
10. Vedeți imaginea și indicați locurile cu densitatea mai mare a canalelor voltaj-dependente de Na+:
1
2
+3
4
5
Vedeți imaginea și indicați locurile cu densitatea mai
mare a canalelor voltaj-deppendente de Ca++
1
2
3
4
+5
12. Vedeți imaginea și indicați locurile cu densitatea mai mare a canalelor ligand dependente:
+1
2
3
4
5
13. Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară este hipoexcitabila.
1
2
+3
4
+5
14. Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară este inexcitabila
1
+2
3
4
5
15. Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară este
hiperexcitabilă
+1
2
3
+4
5
16. Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară răspunde la
stimuli suprapragali
1
2
+3
4
+5
HCl;
+HCO3-
; Ca++;
+H2CO3
; Cl-;
18. Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară răspunde la
stimuli subprapragali
+1
2
3
+4
5
HCl;
HCO3-;
Ca++;
H2CO3;
+CL-;
20. Reieșind din faptul că litera B reprezinta un tendon, selectați următoarele combinații de litere correct
21. Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere
INCORECT:
23. Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere corect:
24. O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul cardiac de repaus de 70 de bătăi /min, presiunea arterială
este 130/85 mm Hg, și temperatura corpului normal. Diagrama Presiune -Volum al ventriculul stâng este
prezentata.
Care este debitul ei cardiac în mililitri pe minut?
2000
3000
4000
6000
+7000
25. Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric reprezentat pe acest
grafic?
+NA+
K+
Cl-
Ca2+
Mg2+
Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular după
perfuzia 1 litru de NaCl 0,45%
+C
D
E
27. Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric reprezentat pe acest
grafic?
+CATIONICE
anionice
voltaj-dependente de Na+
voltaj-dependente de Ca2+
voltaj-dependente de K+
+PPSE
PPSI
+POTENTIAL DE RECEPTOR
+Potential local
Potențial de actiune
29. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular
după perfuzia soluției hipertonice.
Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular după
perfuzia soluției hipertonice
+D
E
30. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular
la un pacient cu diabet insipid.
A
B
C
D
+E
31. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular
după pierderea soluției hipotonice.
A
B
C
D
+E
Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular după
perfuzia a 300ml NaCl 10%
B
C
+D
E
33. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular
după perfuzia soluției hipotonice.
A
B
+C
D
E
34. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular
după perfuzia soluției izotonice.
A
+B
C
32. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular
după perfuzia A 300ml de NaCl 10%.
D
E
35. Ce grupă de sânge este reprezentată în figura următoare?
I 0;
+IIA
IIB;
IV
AB;
I 0 și II A
PPSE
+PPSI
Potential de
receptor Potential
local Potențial de
actiune
37. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și
intracelular după perfuzia 1 litru de NaCl 0,9%.
A +B C D E