Apa este cel mai neglijat nutrient în dieta noastră, dar unul dintre

cele mai vitale.

Kelly Barton
 HOLERA

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂȚAT

 BULETIN INFORMAȚIONALN°107
Februarie 2014 г.
• Holera infecție extrem de contagioasă,
care în lipsa unui tratament adecvat
se poate finaliza cu deces în câteva
ore de la debutul bolii.
• OMS, anual se înregistrează 3-5
milioane cazuri de boală și 100 000 -
120 000 decese din cauza holerei.
• 80% cazuri de boală se pot trata cu
soluții orale de rehidratare.
 BULETIN INFORMAȚIONALN°107
Februarie 2014 г.
• Siguranța apei potabile și a măsurilor
de sanare a mediului reduce cu mult
îmbolnăvirile cu vibrionul holeric și alți
agenți transmiși prin intermediul apei.
• Vaccinurile perorale împotriva holerei
sunt o sursă suplimentară de luptă
împotriva holerei, care completează
măsurile tradiționale de combatere a
holerei.
 ,,Buzele se înălbesc, privirea devine absentă, ochii se dau
peste cap, mâinele şi picioarele se zbârcesc parcă sunt
arse de foc, iar boala cuprinde mii de oameni”.
Descriere
a Holerei
din actele
lui
Alexandru
Macedon
în timpul
campaniei
din Asia.

Alexandru cel Mare (n. 20 iulie 356 î.Hr. – d. 10 iunie 323 î.Hr.), cunoscut și sub numele de Alexandru
Macedon, rege al Macedoniei (336 î.Hr.-323 î.Hr.).Cuceririle sale spectaculoase i-au făcut pe macedoneni
stăpâni ai Orientului Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai
mare imperiu cucerit vreodată.
 EPIDEMIE DE HOLERĂ

 Locuitorii Indiei sunt veterani in ceea ce priveste lupta cu

holera, insa abia in secolul XIX restul lumii a avut ocazia sa
vada cu ce monstru se lupta populatia indiana.
 HOLERA
 VI pandemii provocate de vibrionul
holeric clasic
 A VII-a pandemie este provoctă de
vibrionul El-Tor. Această pandemie se
caracterizează printr-o răspândire rapidă pe
glob. În anul 1984 pe glob au fost confirmate
1,3 milioane bolnavi
 A VIII–a pandemie declanșată de
vibrionul holeric O139 (anul 1992).
1992 holera este înregistrată în 40 ţări.
Holera - boală infecţioasă acută
carantinabilă, antroponoză din grupul
infecţiilor intestinale, produsă de
vibrionul holeric, cu mecanism fecal-
oral de transmitere, caracterizată prin
afectarea preponderentă a intestinului
subțire și manifestată clinic prin vomă
şi diaree frecventă, cu deshidratare
rapidă şi masivă, prognostic
nefavorabil la copii și vârstnici.
ETIOLOGIE
 VIBRIONUL
HOLERIC
 Bacil gram-negativ, scurt şi
încurbat, are un singur flagel,
mobil, aerob, se cultivă pe
medii alcaline.
 Nu formează spori, capsule,
elaborează enterotoxină
termolabilă.
 Vibrionul holeric conține:
antigenul somatic - O, specific
de grup
antigenul flagelar - H, specific
de tip

 După Ag-O, vibrionii holerici se împart în grupe serologice, dar

numai
grupele O1 și O139 au proprietatea de a provoca epidemii
și pandemii.
 Grupul serologic O1 are două biotipuri: Vibrionul holeric clasic /asiatic și
Vibrionul holeric El -Tor
Fiecare biotip are 3 serotipuri (Inaba, Ogawa și Hikojima).
 ETIOLOGIE
SENSIBILITATE REZISTENȚĂ

 t° + 60°C –10 min.  pe obiecte contaminate - 3 zile

 t° + 100° C - 2-3 min.  pe fructe, legume - 5 zile
 Uscăciune  t° - 20° C 2-3 săptămâni
 Antibiotice
FILM DIDACTIC 1
MECANISMUL DE TRANSMITERE
DIGESTIV / FECAL – ORAL
 HOLERA. EPIDEMIOLOGIE

Sursa de infecţie - Omul bolnav sau purtător de

vibrioni
 HOLERA. EPIDEMIOLOGIE

Omul bolnav elimină vibrionii cu

masele fecale şi masele vomitante din
ultimile 1-2 zile ale perioadei de
incubaţie, toată perioada de stare şi
încă 2 săptămâni de convalescenţă.
 Cantitatea vibrionilor eliminați de
omul bolnav varază între 10 mln. și 1
miliard într-un mililitru de lichid
diareic.
 HOLERA. EPIDEMIOLOGIE

Purtătorii sănătoşi de germeni

elimină vibrionii timp de 3-4 zile
(max. 7 zile), cantitatea vibrionilor
fiind de la 1000 la 100 000 într-un gr.
de fecale

Rezervoul extrauman de vibrioni

O1 este format din fructele de mare
şi peşti.
 Anual în lume se înregistrează 3-5 milioane de cazuri de
îmbolnăviri și 100 000 -120 000 cazuri de decese de holeră.

OMS, 2014
 HOLERA. EPIDEMIOLOGIE
Holera în Moldova
- în 1970 – 14 bolnavi
- 1971 – 37 cazuri
- 1993 – 1 caz de boală
- 1994 – 9 cazuri de boală
- 1995 – 240 cazuri de boală cu 5
decese
Toate cazurile au fost importate din
zonele afectate de holeră, ca factori
mai frecvenţi servind apa şi purtătorii
de vibrioni.
CALEA HIDRICĂ
CALEA ALIMENTARĂ
– alimente contami-
nate – legume, fructe,
moluşte, fructe de
mare, peşte crud sau
sărat etc.

- CALEA DE
CONTACT INDIRECT
(mâini, obiecte de
menaj).
HOLERA. EPIDEMIOLOGIE
 HOLERA. EPIDEMIOLOGIE
CONTAGIOZITATE ÎNALTĂ
CARACTER SEZONIER – vară-toamnă/ în
zonele temperate, anul împrejur zone
tropicale și subtropicale
RECEPTIVITATE GENERALĂ. În zonele
endemice morbiditatea mai înaltă la copiiI
de 1-5 ani, copiii mari şi adulţii având un
grad de rezistenţă formată în urma
reinfectărilor.
 În zonele neendemice receptivitatea este
aceiaşi la toate vârstele.
• După depăşirea barierei gastrice, vibrionii holerici
ajung în intestinul subţire se ataşează de epiteliul
vilozităţilor intestinale și se multiplică colonializând
intestinul.
• Multiplicarea vibrionilor este însoţită de producerea
exotoxinei, care stimulează secreţia intestinală (a
apei şi electroliţilor) şi inhibă resorbţia în
intestinul gros.

• Cantitatea secretată de lichid poate ajunge la adult

– 10-20 litri/zi.

• Perderile mari de apă şi săruri duc la deshidratare

acută, dereglări circulatorii, hipoxia ţesuturilor.

HOLERA. PATOGENIE
 HOLERA. PATOGENIE
grade de deshidratare:
• I (uşoră) – 5 % deficit din masa iniţială
• II (medie) – 8 % deficit din masa iniţială
• III (severă) - ≥ 10 % deficit din masa iniţială
HOLERA. PATOGENIE
 HOLERA. TABLOU CLINIC
PERIOADA DE INCUBAŢIE
2-3 ORE - 5 ZILE

DEBUTUL BRUSC
 PERIOADA DE STARE
MANIFESTĂRI DISPEPTICE
Garguiment intestinal
Diaree, apoasă, abundentă,
opalescentă, cu flocoane mici, albe de
mucus, scaun riziform (zeamă de orez)
Lipsa durerilor abdominale
Vome frecvente, fără nausee,
incoercibile, abundente, riziforme
 PERIOADA DE STARE
Temperatura normală sau
subnormală
Astenie progresivă
Crampe musculare foarte
dureroase (cauzate de
perderea sărurilor de clor) mai
întâi în membre, apoi în
muşchii toracici şi abdominali
 PERIOADA DE STARE
MANIFESTĂRI DE DESHIDRATARE
Bolnavul: apatic, periodic neliniştit şi agitat, vocea
slăbită până la afonie, trăsăturile feţii ascuţite ,,faţă
hipocratică”, ochii adâciţi în orbite, sticloşi,
încercănaţi ,,simptomul ochelarilor”.
Pielea şi buzele uscate, apucată în cute, nu se
îndreaptă, mâinele ,,de spălătoreasă”. Extremităţile
reci, cianotice. Corpul rece, acoperit cu transpiraţii
lipicioase.
Pulsul slab, filiform sau absent. T/A scăzută sau
nu se apreciază.
Oligurie până la anurie. În stadiul final se poate
deregla cunoştinţa de la obnubilare până la comă.
DESHIDRATARE SEVERĂ
DESHIDRATARE SEVERĂ
Semne Gradul de deshidratare
I (uşoară) II (medie) III (severă)
HOLERA. TABLOU CLINIC
5% 8% 10 %
Sete Moderată Exagerată Permanentă
Puls Tahicardie Tahicardie Puls filiform
moderată accentuată
Tensiune Normală Hipotonie Hipotonie
arterială ortostatică accentuată, colaps
Diureză Normală Oligurie Anurie
Cunoştinţă Prezentă Prezentă Uneori obnubilare
pînă la comă
Tempera- Normală Normală limite Subnormală
tură minimale
Convulsii Absente Crampe în Crampe în membri,
membri muşchii toracici
 HOLERA. COMPLICAŢII
Șoc hipovolemic, în decurs de 24-72
ore de la debutul bolii
Insuficienţă renală acută

Aritmii cardiace

Insuficienţă cardiacă
Suprainfecţii pulmonare sau digestive
Decesele survin în 50-60% din cazurile severe de boală.
La copii mai mici de 5 ani rata deceselor atinge 80%.
 CAZ CLINIC
• Un tânăr de 27 ani, cameraman la un post de televiziune, s-a
prezentat la camera de gardă a spitalului de boli infecțioase cu
următoarele acuze: scaune frecvente, diaree apoasă, vome
repetate, slăbiciuni, uscăciune în gură, sete.
• Din anamneza bolii: s-a îmbolnăvit cu două zile în urmă, când brusc
au apărut vărsături repetate și diaree profuză apoasă, cca 12-14
emisii/zi, fără miros, dar cu discrete flocoane albicioase.
• Din anamneza epidemiologică: cu două zile în urmă s-a întors cu
avionul dintr-o călătorie de lucru din India. În dimineața deplasării
spre aeroport a consumat orez prăjit și a băut o băutură răcoritoare
cu gheață de la un vânzător stradal. În regiunea pe care a vizitat-o
cazurile de boli diareice sunt înregistrate frecvent, contactul cu
bolnavi diareici neagă. Igiena mâinelor o respectă parțial.
 CAZ CLINIC
• Examenul obiectiv: Cunoștința prezentă, apatic, vocea
slăbită. Tegumente și mucoase uscate, recci, cu
acrocianoză. TA 90/55 mmHg, pulsul slab, 110 bătăi pe
min. Diureza nictemerală sub limitele normei. Scaunul
frecvent apos, cu flocoane albe de mucus, miros nefetid.
Temperatura 36°C, periodic carmpe musculare în
membrele inferioare. Masa corporală 65 kg, până la boală
70 kg.
1) Boala suspectată? Argumentați. Care este gradul de
deshidratare?
2) Ce prelevate se vor recolta de la pacient?
3) Ce metode specifice de laborator vor confirma diagnosticul?
 HOLERA. DIAGNOSTIC POZITIV
PRELEVATE
CASOLETA MICĂ
RECOLTATE:
 Materii fecale •Borcan cu gât larg montat cu capac sau dop
 Lichidul de vomă ermetic, volum nu mai mic de 100 ml (pentru
masele fecale, vomitante) - 5 buc.
 Conţinut duadenal •Linguriţă, volum de 5-10 ml (împachetate)
de la convalescenţi şi purtători de pentru colectarea maselor fecale, vomitante - 5
germeni buc.
 3 segmente de intestin •Eprubetă bacteriologică cu dop de vată
(împachetate) - 5 buc.
subţire şi veziculă •Ansă rectală (împachetate) (pentru colectarea -
biliară materialului în cazul lipsei maselor fecale) - 5 buc.
de la cadavru •Cutie Petri (împachetate) se va folosi în cazul
lipsei altei vesele sterile - 5 buc.
 Probe din apă sau de
produse alimentare.
TRANSPORTAREA PROBELOR LA
LABORATOR:
 Timp de 2 ore de la recoltare
 Probele se recoltează în borcă-
naşe sterile cu gât larg, cu medii
lichide – apă peptonată 1%
 Produsul patologic se recol-
tează în volum de 10-20 ml la 10
ml de mediu lichid.
 HOLERA. DIAGNOSTIC POZITIV

METODA
BACTERIOSCOPICĂ
•Imunoflorescenţa directă
sau indirectă.
•Reacţia de imobilizare
şi microaglutinare
pe sticlă
HOLERA. DIAGNOSTIC POZITIV

METODA BACTERIOLOGICĂ
 HOLERA. DIAGNOSTIC POZITIV
METODA
IMUNOLOGICĂ
• RA
• RHAP/I
• Testul ELISA
• RN a enterotoxinei
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

TIA

EȘERICHI- DIZENTER
OSE IE

DIAREIA HOLERA SALMO-

CĂLĂTORI
NELOZĂ
LOR

INTOXICAȚ
ENTEROCO
II CU
LITE
CIUPERCI,
NONHOLE
METALE
RICE
GRELE
HOLERA. TRATAMENT ȘI ÎNGRIJIRE
 Internare obligatorie a
bolnavilor cu toate formele de
boală, inclusiv şi a persoanelor
suspecte la boală
Transportarea cu transport
sanitar
 Declararea nominală de
Conţinutul trusei cu echipament
de protecţie individuală
1 Costum chirurgical
2 Halat medical/salopetă*
3 Şorţ din polietilenă
4 Ecrane sau ochelari de protecţie
5 Măşti chirurgicale
6 Bonetă
7 Mănuşi
8 Cizme de cauciuc
9 Pungi* cu volum de 10-20l pentru echipamentul de
protecţie
 HOLERA. TRATAMENT
Terapia medicamentoasă
se realizează în 2 etape:
I etapă
Reechilibrarea
hidroelectrolitică

II etapă
Corecţia pierderilor
ulterioare de lichid
şi săruri
 HOLERA. TRATAMENT
 În formele uşoare şi
medii rehidratare per
os sau prin sondă
nazogastrică cu so-
luţii recomandate de
OMS: Gesol, Rehid-
ron, Orolit, Citro-
glucosolan etc.

 Lichidele în prealabil
vor fi încălzite până
la 40 C.
 HOLERA. TRATAMENT
 În dishidratare severă,
reechilibrarea electro-
litică se va petrece i/v, în
get cu viteza 70-120
ml/min. cu soluţii:
Acesol, Hlosol, Trisol,
Glucoză 5%, Clorură de
sodiu, 0,9%, Ringer-
lactat, Reopoliglucin,
etc.

 În prealabil soluţiile vor

fi încălzite până la
temperatura de 38-40° C.
 HOLERA. TRATAMENT
• Reechilibrarea electrolitică
se face în primele ore de la
internare (1-2 ore).
• Necesitatea de lichid se
apreciază clinic:
• Deshidratare uşoară (5%)
necesită circa 50 ml
lichide/kgc;
• Deshidratare moderată
(8%) necesită 80 ml lichide
/ kgc;
• Deshidratare severă (10%)
– 100ml lichide / kgc.
 HOLERA. TRATAMENT
Trecerea de la get la perfuzie se determină
după:
• Normalizarea pulsului
• Normalizarea tensiunii arteriale
• Normalizarea temperaturii corporale
• Ameliorarea hipovolemiei,
hemoconcentraţiei, acidozei, hipertensiunii
pulmonare
• Ameliorarea vomei, prevalenţa diurezei
asupra scaunului.
 HOLERA. TRATAMENT
• Începe de la prezentarea pacientului şi se desfăşoară în paralel cu
măsurile patogenetice. Timp de 4-5 zile se va administra în funcţie de
vârstă, contraindicaţii de moment sau sensibilitatea tulpinii unul
dintre următoarele antibiotice orale:
• Ofloxacină – 200mg de 4 ori/zi
• Doxiciclină – 100mg/zi
• levomicetină – 500mg câte 4 prize pe zi;
 HOLERA. ÎNGRIGIRE
Măsurile de îngrijire a bolnavilor sunt orientate pentru a evita
orişice factor negativ care ar favoriza probleme de sanare.
 Bolnavii sunt izolaţi în saloane bine aerisite şi încălzite. La
necesitate la extremităţi se aplică termofoare.
 Patul va fi asigurat cu saltea specială care va da
posibilitatea de a aplica plosca. Bolnavul va fi susținut în
timpul vomei, se va ţine cont de profilaxia pneumoniei prin
aspiraţie.
 Toate eliminările vor fi colectate pentru a se determina
volumul de lichid, se va duce o evidenţă strictă a bilanţului
hidric.
 Dieta Nr 4, cu lărgirea spectrului de alimente bogate în
săruri de K – caise uscate, cartifi, tomate, ardei dulci,
banane.
Paturi pentru bolnavii cu holeră
 HOLERA. ÎNGRIGIRE
• Externarea din staţionar: însănătoşire deplină,
terminarea tratamentului etiologic, 3 coproculturi
negative. Anticipat pacientul va primi un purgativ
salin (20-30 g sulfat de magneziu). Pacienţilor cu
risc epidemiogen înalt se face şi examenul
bacteriologic al bilei (porţia B,C).

• Dispanserizarea convalescenţilor pe termen de 3

luni, cu control bacteriologioc de 10 ori în prima
lună, şi câte 1 dată în lunile următoare.
Completați tabela cu nevoile prioritar perturbate și
problemele de sănătate corespunzătoare în HOLERĂ
NEVOIA PERTURBATĂ PROBLEMA DE SĂNĂTATE
 Formulați un diagnostic de
îngrijire la un pacient cu holeră

Problema Etiologia Simptoame

 HOLERA. PROFILAXIE
• Prevenirea importării holerei în ţară

• Toate persoanele sosite din ţările

endemice de holeră sunt
supravegheate timp de 5 zile cu o
examinare bacteriologică a
materiilor fecale
• În caz de disfuncţii intestinale
suspecții sunt spitalizați
PROFILAXIA NESPECIFICĂ
 PROFILAXIE SPECIFICĂ
 Vaccinarea, nu mai este obligatorie pentru cei ce se
deplasează în zone endemice.
 Vaccinările cu germeni totali inactivaţi (omorîte) sînt
cele mai răspîndite şi se administrează parenteral (i/m
sau s/c). La prima administrare 0,5 ml, peste 1 lună –
1 ml. Induce formarea anticorpilor vibriocizi, cu o
durată de pînă la 6 luni.
 Vaccinurile orale, nu este răspîndit din partea costului
mare, cere 2-3 administrări, are o eficienţă de cel mult
6 luni.
 Vaccinul cu germeni vii atenuaţi, mutante Stabile,
nepatogene, dar imunogene, obţinute prin inginerie
genetică. Eficienţa vaccinului este încă în studiu.
 ÎN CAZURI PARTICULARE SE POATE
RECURGE LA CHIMIOPROFILAXIE CU UNUL
DIN ANTIBIOTICE ORALE FOLOSITE ÎN
TERAPIE, CU CONDIŢIA SCOATERII
IMEDIATE DIN FOCAR.
 PROFILAXIE SPECIFICĂ
• vaccinarea antiholerică se practică în raport cu
circumstanțele epidemiologice teritoriale
deoarece:
• protecția conferită de vaccinare nu este cea
scontată;
• durata imunității postvaccinale este de
apoximativ 6 luni de zile (fiind necesare
revaccinări);
• dozele mari de vaccin sunt reactogene:
• vaccinurile antiholeră, disponibile în prezent, nu
împiedică apariția stării de purtător, nu atenuează
gravitatea bolii, nu împiedică introducerea holerei
 HOLERA. PROFILAXIE
• Chimioprofilaxia se face strict
indiviudalizat, fiind rezervată doar
contactaților direcți familiali (nu vecinilor
sau în comunitate !), abuzul fiind o cauză
de apariție a rezistenței la antibiotice.

• Chimioprofilaxia contacților direcți se

face cu tetraciclină, în doză de 2g/zi, timp
de 3 zile, sau 4 g în total (2g odată, apoi
câte 1g la 6-8 ore).
 Măsurile în focar

1.Spitalizarea obligatorie
2.Raportarea nominală despre fiecare caz
înregistrat la CSP
3. Anchetarea epidemiologică a focarului.
4.Depistarea activă a pacienţilor, spitalizarea
provizorie a bolnavilor cu BDA.
5.Depistarea contactaţilor, izolarea şi
supravegherea lor timp de 5 zile, cu examen
bacteriologic la holeră.
6.Controlul şi tratamentul bolnavilor şi purtătorilor
de vibrioni.
7.Dezinfecţia curentă şi terminală.
8.Educaţia sanitară.
 Alcătuiţi cîte un enunţ la subiectul învățat care să
conțină cuvîntul HOLERA/Ă

H………………………………………………………………………………...
O………………………………………………………………………………….
L…………………………………………………………………………………..
E…………………………………………………………………….…………….
R………………………………………………………………………………..
A………………………………………………………………………….…….
Datele clinice, epidemiologice și de laborator, care
vor confirma diagnosticul de holeră
Date clinice
Diaree apoasă, vome
repetate, slăbiciuni, us-
căciune în gură, sete. De-
but acut cu vărsături re-
petate și diaree profuză
apoasă, cca 12-14 emisii pe
zi, nefetidă, dar cu discrete
flocoane albicioase. semne
de deshidratare severă,
tegumente și mucoase
uscate cu acrocianoză,
scăderea TA ortostatice și
reducerea diurezei
Date epidemiologice
Călătorie de lucru dîn Date de laborator
Peru, a consumat orez
prăjit și a băut o Prelevatele recoltate de
băutură răcoritoare cu la bolnav și metodele
gheață de la un specifice de laborator
vânzător stradal, În
regiunea dată cazurile
de boli diareice sunt
înregistrate frecvent.
Igiena mîinelor se
respect parțial.
 Selectați și notați în două coloane măsurile de
prevenire și măsurile de combatere a holerei
6 min.
MĂSURILE DE PREVENIRE MĂSIRILE ANTIEPIDEMICE ÎN
FOCAR
 HOLERA
ŞTIU VREAU SĂ AM AFLAT
ŞTIU NOU
 Bibliografie

1. Sv. Cobîleanschi și a., Boli infecțioase,

Chișinău, 2010.
2. A. Cupșa, Boli infecțioase transmisibile,
Craiova, 2007.
3. M. Ciotan ,,Boli infecţioase”, Editura
medicală Naţională, Bucureşti, 2002.
4. V. Ivanova, Boli infecţioase, Sanct-Peterburg,
Foliant, 2002.
5. E. Şuvalova, Boli infecţioase, Moscova,
Medicină, 2001.
Pregătiți o informație la
subiectul studiat