Familia Vibrionaceae

Genul Vibrio
 sp. Vibrio choleraie

 sp. Vibrio choleraie

serogrupul 0:1 fiind cel
raspunzator de aparitia bolii
(cu 3 serotipuri si 2 biotipuri,
clasic si El Torr).
 In anul 1993 s-a descris
tulpina 0:139, Bengal, care a
fost responsabila de epidemii
de holera
 Scurt istoric
 Locuitorii Indiei sunt
veterani în ceea ce
privește lupta cu
holera.
 Abia în secolul XIX
restul lumii a avut
ocazia sa vada cu ce
monstru se lupta
populatia indiana.
Călătoria agentului patogen
În această perioadă,
când comerțul și
turismul au cunoscut o
înflorire fără
precedent, germenele
a avut ocazia unica de a
călători fără pașaport
peste granițe, către
China, Japonia, Africa
de Nord, Estul Mijlociu
si Europa.
Din secolul XIX pana in prezent au avut loc
sase epidemii de holera care au rapus
milioane de vieti omenesti. 
Extinderea actuală
 Epidemia
Haiti
18. 09. 2011

Potrivit unui raport

Вставка рисунка
de la Port-au-Prince,
Misiunea de
stabilizare a ONU în
Haiti / MINUSTAH / a
publicat un raport
care să ateste că până
la 29 august, în țara
înregistrat 439600 de
cazuri de holeră și de
taxare cu moartea de
la boli a ajuns la 6266.
 Morfologie
Vibrio cholerae

Vibrionii holerici
sunt bastonaşe
uşor incurbate,
dimensiuni de 1,5
- 3,0 nm x 0,3 nm
grosime , activ
mobili,
nesporulaţi, fără
capsulă,
gramnegativi,
polimorfi la
condiţiile
mediului;
 Electron
Micrograph of
Vibrio cholerae

Pe medii
sintetice apar
formă
granulară ,
sferice, conice,
de bastonaşe,
spiralate, să
apară sub
forme L
Genul Vibrio

Vibrio cholerae Coloraţia după Gram

Sp. Vibrio cholerae O1 biovar eltor
Electron Micrograph of Vibrio cholerae

The Vibrio cholerae bacterium under an

electron microscope. Color has been added
to show the nucleic acid (orange) and the
flagellum (tail), which is used by the
bacterium to move.
Sp. Vibrio cholerae O1 biovar eltor
Electron Micrograph of Vibrio cholerae
Cultivarea
 Parcurge prin o etapă
preliminară de îmbogățire
a inoculului cu apă
peptonata cu telurit de K,
incubată la termostat 6-8
ore.
 Apoi se fac treceri pe
medii solide: Monsur,
BSA (bila salt agar), geloza
nutritiva cu adaos de
gelatina sau taurocolat-
telurit, mediul TCBS.
Identificarea coloniilor
Identificarea coloniilor
 stereoscopie in lumina oblica;
 aglutinare pe lama cu antiser O1

bivalent (Ogawa si Inaba);

coloniile suspecte vor fi repicate
pe un mediu selectiv si
reconfirmate serologic printr-o
noua aglutinare pe lama cu
antiseruri specifice din fiecare tip;
 alte metode complementare: testul

oxidazei, testul de producere a

hidrogenului sulfurat, fermentarea
zaharurilor, cercetarea gelatinazei,
nu sunt obligatorii.
 Identificarea biotipului de
vibrion
Green fluorescent proteins
inside Vibrio cholerae, the  Reactia Voges-Proskauer;
pathogen that causes  Aglutinarea hematiilor de
cholera oaie sau de gaina (prezenta
la El Torr);
 Hemoliza hematiilor de
oaie (prezenta la El Torr);
 Sensibilitatea la
polimixina (El Torr este
rezistent);
 Sensibilitatea la fagul IV
Mukerjee (El Torr este
rezistent).
Factori de patogenitate

Vibrionii holerigeni posedă un

echipament enzimatic (mucinază,
neuraminidază etc.) care
le deschide calea spre enterocitele de
care aderă prin liganzi încă neprecizaţi
şi colonizează masiv intestinul subţire
(cea 2 miliarde vibrioni/ml de conţinut
intestinal).
Determinantă în apariţia bolii este toxina
holerică, o enterotoxină termolabilă care
activează adenilatciclaza din membrana
enterocitelor şi
determină un transfer hidroelectrolitic
masiv din plasmă în intestin.
 Date epidemiologice:

IZVORUL DE INFECTIE
 bolnavul cu formă tipica și
atipica de boala, contagios 14-
21 de zile, prin vărsături,
materii fecale
 Infectații inaparent
 purtătorii, care pot fi: cronici
(1-5% din bolnavi, timp de 3-4
luni, mai frecvent pentru tipul
El Torr) sau aparent sănătoși,
care apar în focarele de holera
 rezervor de vibrion pot fi
animale marine (crustacee,
moluste).
 Epidemiologia
SURSELE DE INFECŢIE
 Evolueaza endemic,
epidemic în unele țari,
sau chiar pandemic.
 Epidemiile pot fi de
contact, sau hidrice, cu
sezonalitate de vara-
toamna.
 Pericol aparitiei de
cazuri de import
Date epidemiologice:
TRANSMITEREA PRIN
MECANISM FECAL-ORAL

 prin contact direct cu

bolnavul
 prin contact cu mâinile
murdare, cu obiecte
contaminate
 prin consum de apă sau
alimente contaminate
(fructe de mare, pește)
 prin transport pasiv de
catre vectori (muște)
 Factorii epidemiologici secundari

naturali de
mediu:
hipertermia,
inundațiile,
umiditatea
crescută

economico-
sociali: igiena
precară

biologici:
înmulțirea
muștelor
 Rezistența
 V. cholerae se menţine mult
timp la temperaturi joase ;
 în materii fecale supravieţuieşte
până la 5 luni, în sol - 2 luni,
 în stridii, crabi, pe suprafaţa
peştilor şi în intestinul lor - de la
l la 40 zile
 în apa de mare şi de râu, 1-10
zile
 cca 4 săptămâni în produsele
alimentare
 4-5 zile în intestinul muştelor.
Rezistența
 Vibrionii holerici sânt puţin
rezistenţi la acţiunea luminii
solare, desecare.
 La temperatura de 100°C se

distrug momentan, de 80°C -

peste 5 min.
 Posedă o sensibilitate marcată

la substanţele dezinfectante, mai

ales la acizi.
 V. cholerae El Tor în condiţii

favorabile pot să se multiplice în

diferite bazine de apă, în nămol.
 Perioada de stare
 Se caracterizeaza prin diaree apoasa profuza (la adult
pierderile lichidiene pot atinge uneori 1l/ora). Scaunele au
aspect de ”zeama de orez”, sunt frecvente, si eliminarea lor
nu se insoteste de colici abdominale. Varsaturile sunt
apoase, apoi bilioase.
 Bolnavii nu sunt febrili, temperatura axilara este usor
scazuta, iar cea rectala usor crescuta. Sindromul acut de
deshidratare se instaleaza destul de rapid, bolnavii acuzand
sete intensa, uscaciunea tegumentelor si mucoaselor, pliul
cutanat abdominal este persistent, vocea este stinsa, ochii
sunt infundati in orbite. Se adauga crampe musculare atroce
datorate pierderilor de electroliti. Oliguria poate evolua spre
anurie datorita hipovolemiei care induce IRA functionala.
 Perioada de
stare

Pierderile lichidiene
determina
hipotensiune arteriala
severa, pulsul periferic
este slab sau
imperceptibil. Bolnavii
ajunsi în colaps algid
sunt apatici, cu
extremitati reci si
stare de slabiciune
extrema.
Decesul se produce
prin șoc hipovolemic,
acidoza metabolica si
retenție azotata.
Daca interventia
terapeutica este
prompta si eficienta,
simptomatologia se
amendeaza, diareea se
remite, se reface
debitul circulator si se
reia functia renala.
Tulburarile metabolice
persistente,
necorectate in timp
util, pot determina
decesul si in aceasta
etapa. Formele medii
au o evolutie de 8-10
zile.
Imunitate

Imunitate
 

- dupa
infectie,
specifica de
tip
EPP PRECAUȚII STANDART
Reducerea la minimum procesul de transmisie a
infecțiilor extrem de contagioase:
spălarea pe mâini şi prelucrarea antiseptică a lor
- înainte şi după contactul cu pacientul; după
scoaterea mânușilor sau EPP, după utilizarea
WC şi în alte cazuri;
utilizarea EPP pentru ochi, nas şi gură când se
manipulează cu sânge, fluide, excreții şi secreții
corporale;
prevenirea înțepăturilor cu ace, rănirilor prin
tăiere cu materiale ascuțite;
manipularea corespunzătoare a echipamentului
de îngrijire a pacientului şi lenjeriei murdare;
curățarea mediului şi managementul scurgerilor
de lichide biologice contaminate;
managementul deșeurilor contaminate.
PRECAUȚIILE
SUPLIMENTARE.

 Plasarea pacientului
într-un salon separat.
 Folosirea măștilor
de mare eficientă
sau chirurgicale în
caz că cele de mare
eficientă nu sunt
disponibile,
folosirea de către
pacient a măștilor
chirurgicale.
 Limitarea mișcării
pacientului în afara
salonului.
 MANIPULAREA CU EPP POST EXPUNERE

Aceștia trebuie sigilați şi aruncați în mod

corespunzător în sacii roșiii pentru deșeuri, atunci
când s-au umplut.
Toate echipamentele furnizate în trusele EPP sunt
de unică folosință şi trebuie aruncate după ce au
fost utilizate o dată.
Echipamentele utilizate trebuie distruse imediat
după utilizare, după o metodă aprobată (de exemplu
prin îngropare sau incinerare).
În acest scop sunt furnizate în trusele EPP saci roșii
de plastic.
 Diagnostic de laborator:

LA CONVALESCENTI, CONTACTI,
PRODUSE PATOLOGICE: SUSPECTI SI PURTATORI

 Materii fecale din  Se recolteaza: materii

scaunul emis de bolnav, fecale din rect prin sonda
 lichid de vărsătura (în Nelaton sau cu un
cazurile de suspiciune în tampon, sau se provoaca
care nu a aparut scaunul printr-un
scaunul). purgativ salin.
 În scop epidemiologic se
pot cerceta si probele
recoltate din apa sau din
produse alimentare.
 MANIPULAREA ÎN SIGURANȚĂ
A PROBELOR ÎN LABORATOR

Recipient primar de
bază, etanș în care se
introduce proba
respectivă.
Ambalaj secundar
etanș și rezistent,
protejează recipientul,
conține material
absorbant.
Ambalaj exterior de
transportare, marcat cu
date informative, condiții
de transportare.
TRANSPORTUL PROBELOR
 Se face rapid, astfel încât să
permită însămânțarea în
maximum 2 ore de la recoltare.
 În caz contrar se vor folosi
medii speciale de conservare pe
timpul transportului:
 apa peptonata,
 mediul Cary-Blair,
 mediul Monsur.
Transportul
Вставка рисунка
probelor

apa peptonata,
mediul Cary-Blair,
mediul Monsur.
 Diagnostic serologic
 Reactia de
Aglutinare (pozitiva
doar 2-3 luni dupa boala);
 Testul anticorpilor
vibriocizi (de durata pe
viata);
 Hemaglutinare
indirecta;
 ELISA permite decelarea
Комплект реагентов для обнаружения anticorpilor antitoxici
токсигенных штаммов холерного recenti (IgM) si a celor de
вибриона (Vibrio cholerae) в
биологическом материале durata (IgG);
Testul
neutralizarii
enterotoxinei

Folosit pentru
sondarea
prevalentei
infecției latente
în colectivități;
testul identifică
persoanele care
au făcut infecții
inaparente sau
nediagnosticate.
 Tratament:
• De prima urgența este
corecția volemiei și Вставка рисунка
acidozei metabolice, și
prevenirea
hipopotasemiei prin
masuri care se iau de urgența
imediat dupa depistarea
cazului.
• Cantitatea de lichide
administrate trebuie
corelată cu volumul
pierderilor prin scaun si
vărsături.
• Tratamentul
antimicrobian precoce
duce la eradicarea infecției și
deci la prevenirea recaderilor
și a portajului cronic.
Se pot utiliza:
 Tetracicline,
 Cotrimoxazol,
 Fluorochinolone.
Biopreparate
Tratament
. VIBRIO CHOLERAE O1 BIOTYPE
ELTOR BACTERIOFAG AS1-3
 Profilaxie si combatere:
1. Masuri fata de izvorul de infectie
depistare precoce: epidemiologic, clinic, prin examene de laborator
izolarea cazurilor, obligatorie în spitalul de boli infectioase; se efectueaza 3

examene coprobacteriologice, dupa administrare de purgative, la interval de 2 zile,

la 48h de la întreruperea tratamentului; daca culturile sunt negative se externeaza.

declarare, nominala, anuntare imediata, telefonic la MS.

Suspecții vor fi tratati ca și bolnavii până la confirmare sau infirmare
Contacții: carantina 7 zile, cei directi vor fi internați și li se vor efectua 3

coproculturi la interval de 2 zile; vor fi eliberati numai dupa 3 coproculturi

negative; li se administreaza chimioprofilaxie cu tetraciclina 2g/zi sau doxiciclina
100mg/ zi, timp de 3 zile.
purtătorii: vor fi depistati prin coproculturi; se incearca sterilizarea lor in spital

cu Tetraciclina 2g/zi, Furazolidon 400mg/zi, timp de 3 zile.

 Masuri fata de caile de transmitere

 Dezinsecția cu compusi
DDT sau HCH
 În epidemii, măsuri
speciale privind
circulația trenurilor,
avioanelor, care vin din
zone endemice, masuri
speciale de igiena
privind apa potabilă,
evacuarea rezidurilor
 Profilaxie
Dezinfecție
continuă și
terminală pentru
lichidul de
vărsătura,
materii fecale,
obiectele
bolnavului,
vesela, salon
(sterilizare
umeda, caldura
uscata, clor)
 Măsuri față de receptivi
Imunizarea activă,
cu vaccin inactivat,
administrat
subcutanat, oferă
protecție redusa,
40%, cu durata de
3-4 luni, fără a oferi
protecție față de
starea de purtător,
deci nu este indicată
la venirea dintr-o
țara cu endemie.