LEPTOSPIROZA cu

nursing specific
Rusu Olga,
profesor la unitatea de curs boli infectioase
cu nursing specific, grad diactic doi
Ştiaţi că luna martie este remarcată
prin următoarele evenimente:

1 martie - Ziua Mărţişorului

1 martie - Ziua de naştere a compozitorulu Eugen Doga
1 martie - 175 de ani de la naşterea lui Ion Creangă
3 martie - Ziua Internaţională a Scriitorului
8 martie - Ziua Internaţională a Femeii
9 martie - 78 de ani de la naşterea lui Iuri Gagarin
11 martie - Ziua Europeană a Victimelor Terorismului
15 martie - Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor
21 martie- Ziua Internaţioanală a Poeziei
27 martie - Ziua Mondială a Teatrului
 Argumentaţi importanţa studierii leptospirozei
Eşti o boală zoonoză,
Cu nume de leptospiroză,
Care vine pe la tine
De la porc sau de la câine.
Ba şi de la rozătoare,
Ce se plimbă prin ogoare,
Iarna mai sosind în curte
Într-un număr cât mai multe
Se transmite prin producte
De la animale multe,
Prin leziuni, lapte şi apă,
Unde turmele s-adapă.
Ea vine pe căi diverse
Sănătatea să-ţi apese,
De bacterii provocată,
Începe brusc şi dintr-odată.
analizând versurile
Cu cefalee, mialgii,
Frisoane, febră, artralgii,
În gambe puternice dureri,
De uiţi de ziua cea de ieri.
Atacă muşchii şi ficatul,
Rinichii, vasele şi capul,
Pielea-i cu multe peteşii,
Ochii devin galbeni-roşii.
Apare o meningită,
Care centrele-ţi irită,
Semnalând vomă şi greaţă,
Chiar din draga dimineaţă.
Se ivesc dureri în şale
Pielea-ţi e cu gălbinare,
Micţiunea-i cât un pic,
Neavând dor de nimic.
Leptospiroză, leptospiroză,
Din grupul de zoonoză,
Eşti o boală straşnică,
Ce pe om îl macină.
Dacă n-o tratezi la timp,
Ea te duce în mormânt,
Crede-mă că doctor sunt,
Misiunea mea-i s-ajut.
Cunoscând aceste semne,
Nu sta acasă şi tot geme,
Pleacă la spital mai iute
Şi medicii o sa te ajute.
Căci aşa leptospiroză,
N-o tratezi cu flori de roză,
Îţi trebuie tratamente
serioase
În spitalul de infecţioase.
De boală pentru a te proteja,
Carne crudă nu mânca,
Consumă lapte apă fiartă,
Şi mai execută în focare o
deratizare
imediată.
 Leptospiroza
În dependență de zona geografică unde a fost descrisă boala sau de
rezervorul natural de infecţie era denumită și:
febra japoneză de toamnă
febra de mlaştină
febra trestiei de zahăr
febra câmpurilor de orez
febra orezarilor
boala Weil‑Vasiliev etc.
 Schițe istorice
1886, A. Weil descrie clinic o boala infecţioasă însoţită de icter, pe
care a considerat-o de altă etiologie decât icterele cunoscute până
atunci.
1915, Inado si Ido, depistează boala descrisă de Weil printre lucrătorii
din minele de cărbune din Japonia şi izolează spirocheta care o
determină, denumind-o icterohemoragica;
1918, Noguchi vizualizând forma corpului bacterian la microscop i-a
dat numele de "leptospira", de la cuvintele leptos - foarte subţire si
spiros – spirală.
 Actualitate
Incidența anuală a bolii este de 0,1-1 la 100000 locuitori în
regiunile temperate și de 10 -100 la 100000 locuitori în zonele
tropicale umede.
În perioadele epidemice și în zonele cu risc de expunere
marcată, incidența poate depăși 100 cazuri la 100000
locuitori.
 Actualitate
Leptospiroza este una din cele mai raspândite boli infecţioase
zooantroponoze care se înregistrează în Republica Moldova.
Maladia evoluează și în prezent cu manifestări clinice severe
şi letalitate înaltă.
 Definiţie
Leptospiroza este o boală infecţioasă acută, zooantroponoză,
provocată de leptospire, transmisă omului de la animale,
caracterizată prin lezarea capilarelor sanguine cu afectarea
ficatului, rinichilor, sistemului nervos central şi manifestată
clinic prin semne toxice generale, mialgii preponderent în
muşchii gambei, uneori însoţită de icter şi frecvent de sindrom
hemoragic.
Etiologie
Agentul patogen - Leptospirele,
genul Leptospira, familia
Spirochetacee
Se cunosc două specii:
parazitară Leptospira Interrogans
(patogenă pentru om şi animale)
saprofită Leptospira Biflexa
(nepatogenă).
 Etiologie
Specia de leptospire În Republica Moldova se întâlnesc
Interrogans cuprinde 218 serotipurile patogene:
serotipuri unite în 29 grupe. Icterohaemorrhagiae
Coppenhageni
Specia biflexa cuprinde 38
Canicola
serogrupuri și 60 serotipuri
Pomona
Hebdomadis
Grippotyphosa
Tarasovi
Australis
Leptospira interrogans
Leptospirele sunt microorganisme
hidrofile, aerobe, rezervorul natural fiind
pământul umed şi apa caldă stagnată (+25
+30°C).
La microscop se studiază în câmp
întunecat ca fire subțiri argintii cu ambele
capete îndoite în formă de cârlig sau
spirală
Are un flagel periplasmatic axial, ce
străbate corpul asigurându-i mobilitatea
Posedă un antigen cu rol de endotoxină,
acțiune pirogenică, dermonecrotică și
responsabilă de gravitatea bolii
 Proprietăți culturale
Leptospirele necesită medii și condiții speciale de creștere:
Se cultivă pe medii lichide și semilichide îmbogățite cu
vitamine și acizi grași sau ou embrionat, ser de iepure, apă
peptonată.
Condițiile optime de dezvoltare sunt
PH 7,2-7,6 neutru sau alcalin, tº 28-30ºC.
Viabilitatea leptospirelor
 Epidemiologie
Rezervorul infecției sunt animalele (peste 180 specii)
Se disting 3 tipuri de focare de leptospiroză:
Natural – la animalele sălbatice (soarecii de câmp, șobolanii,
aricii, păsări migratoare, reptile).
Antropurgic - la animalele domestice (bovinele, porcinele, câinii,
pisicile, iepurii, cabalinele).
În Republica Moldova bovinele și porcinele constituie 85-95%.
Mixt
 Sursele de infecţie pentru om
Вставка рисунка

Animalele sălbatice Animalele domestice Animalele industriale

Bolnave cu forme manifeste, inaparente, devenind excretoare permanente de

leptospire prin urină, contaminând solul, apele, uneori alimentele.
Leptospirele persistă în tubii renali ani de zile sau toată viața.
 Sursele de infecţie
Вставка рисунка

Omul se infectează ocazional

și constituie o gazdă finală,
accidentală ce elimină prin
urină germenii pe o perioadă
de 2-8 săptămâni.
 Căi de transmitere
Contact cu animalele bolnave sau purtătoare
de leptospire:
în timpul îngrijirii
sacrificării animalelor
prin intermediul obiectelor de ingrijire
contact cu urina sau organele unui animal
bolnav (în special rinichii)
prin mușcătură de sobolani
nosocomial (prin injecții cu ace
contaminate).
 Căi de transmitere
Hidrică - prin apa contaminată
cu urina animalelor bolnave:
în timpul scăldatului
spălării in băltoace
pescuitului
lucrărilor agricole pe
terenuri umede
 Căi de transmitere
Alimentară prin produsele alimentare:
contaminate cu urina rozătoarelor
bolnave (pâine, biscuiți)
la consumarea în alimentaţie a
produselor animaliere contaminate
(lapte crud, carne)
consumarea legumelor,
zarzavaturilor spălate cu apa
contaminată.
 Căi de transmitere
Poarta de expunere este în special cutanată și posibil mucoasă
(conjunctivală, nazală, digestivă, genitală).
NOTĂ! Transmiterea interumană prin urină, act sexual,
transplacentară sau congenitală este posibilă.
 Manifestări epidemiologice
Leptospiroza este o zoonoză cu răspândire universală cu
evoluție endemo-sporadică, uneori cu epidemii de amploare
redusă.
 Manifestări epidemiologice
Leptospiroza are caracter sezonier – vară/toamnă.
Receptivitatea populației este generală, cu prevalența
adolescenților și tinerilor de sex masculin din mediul
rural.
Risc profesional de infectare: medicii veterinari,
agricultorii, vânătorii, îngrijitori de animale, măcelarii,
pescarii, personalul din laborator, sportivii ce practică
canotajul etc.
Imunitatea postinfecțioasă este specifică de serotip.
 Tabloul clinic
Leptospiroza are un spectru larg de manifestări clinice cu
risc de letalitate înaltă în formele severe.
Perioada de incubaţie este de 2—30 zile (în mediu 7—14
zile).
Perioada prodromală - debut acut, uneori violent, cu
manifestări nespecifice de tip pseudogripal – febră înaltă,
frison , cefalee, lombalgii, artralgii.
NOTĂ! Bolnavul indică nu numai ziua îmbolnăvirii, dar şi ora.
 Tabloul clinic
Perioada de stare este bifazică și cuprinde :
I. Faza septicemică
II. Faza organică, imună
Între aceste faze există o perioadă de 1-5 zile de ameliorare
 Faza septicemică
Are o durată de 4-7 zile. Sunt prezente manifestările clinice de debut
la care se asociază:
Hiperemia conjunctivală cu fotofobie
Erupții cutanate (eritematoase, macropapuloase sau hemoragice)
Afectarea renală
Manifestări pulmonare
Bradicardie

NOTĂ! În această perioadă leptospirele sunt prezente în sânge,

dar absente în urină.
 Faza organică, imună
Are o durată de 4-30 zile. Începe cu reapariția febrei, mialgiilor
și a simptomatologiei de organ prin atingere meningiană,
hepatică sau renală.
Se pot asocia manifestările neurologice (mielite, nevrite,
encefalite) și hemoragice.
În faza imună poate apărea afectarea oculară cu uveită, irită,
iridociclită, coreoretinită.

NOTĂ! Leptospirele în această fază pot fi evidențiate

doar la nivelul tubilor renali și în urină.
 Tabloul clinic
Sindrom febril febra 39—40°C, remitentă sau continuă, se
menţine mai frecvent 5—9 zile, apoi scade În mod critic. Ulterior
este posibilă a doua undă febrilă, mai scurtă, care indică recidiva.
frisoane
cefalee
oboseală, slăbiciune generală
insomnie
greaţă, vomă
 Tabloul clinic
Sindromul toxic:
cefalee pronunțată
mialgii violente (occipitale, cervicale, spinale și mai ales
gastrocnemiene)
manifestări digestive (anorexie, grețuri, vome, dureri
abdominale, constipații sau scaune diareice)
ganglionii limfatici periferici sunt măriți și dureroși
Notă! Mialgiile sunt un semn precoce și caracteristic al
leptospirozei. Ele apar în stare de repaus, însă se intensifică
considerabil în timpul mişcărilor.
 Tabloul clinic
Sindromul hepatic – se dezvoltă la a 4-5 zi cu apariția:
icterului de intensitate şi durată variată, de la coloraţie
subicterică a sclerelor până la un icter franc, care persistă timp
de câteva zile sau săptămâni
hepato si splenomegaliei
urinei hipercrome
scaunului de culoare obişnuită,
rareori decolorat;
hiperbilirubinemiei, ALAT, ASAT
puțin crescute.
 Tabloul clinic
Sindromul meningian:
Cefalee pronunțată și persistentă
Insomnie
Delir
Obnubilare sau pierderea cunoștinței
Convulsii
La a 2—3 zi de boală apar semne de meningism, iar spre
sfarşitul primei săptămâni de boala semne meningiene:
rigiditatea muşchilor occipitali, semnul Kerning, Brudzinski
(10—40%).
NOTĂ! Puncţia rahidiană confirmă diagnosticul de meningită
leptospirozică seroasă, evoluţia căreia de obicei este benignă.
 Tabloul clinic
Sindromul renal se manifestă din primele zile de boală prin
nefropatie cu:
Dureri în regiunea lombară
Proteinurie moderată
Hematurie
Leucociturie
Cilindrurie
Oligurie care poate alterna cu anuria
Insuficiență renală acută
 Tabloul clinic
Sindromul hemoragic începe cu ziua a 7—10‑a, în unele cazuri mai
devreme, apar:
Erupţii cutanate peteşiale
Hemoragii subconjunctivale
Echimoze extinse la nivelul injectării
Epistaxis
Hemoragii gingivale, gastrice, intestinale, metroragii, hemoptizii,
hemoragii cerebrale, miocardice.
NOTĂ! Sindromul hemoragic insoţeşte mai frecvent
formele icterice şi de regulă cele severe.
 Aspectul bolnavului de leptospiroză
Faţa tumefiată, congestionată
Sclerele injectate, conjunctivele hiperemiate
Erupţii herpetice pe buze, aripile nasului, uneori cu conţinut
hemoragic
 Aspectul bolnavului de leptospiroză
La a 3—6 zi de boală, pe membrele superioare şi inferioare,
piept, spate, suprafeţele laterale ale abdomenului apar erupţii
polimorfe, efemere (rozeolo‑papuloase, maculopapuloase, mai
rar peteşiale), dispuse simetric, care se menţin câteva zile,
uneori până la 7—10 zile, după dispariţie este posibilă
descuamarea furfuracee a pielii.
 Tabloul clinic
Perioada de convalescenţă începe cu sfârşitul săptămânii
a 2‑a de boală, când starea bolnavului se ameliorează
esenţial, se atenuează cefaleea şi mialgiile, treptat scade
intensitatea icterului,urina se elimină în cantităţi mari.
Durata maladiei este de 3—4 săptămâni.
La unii bolnavi (20—60%) sunt posibile recidive de boală.
 Complicaţii
Specifice: insuficienţă renală acută, insuficienţă hepatică
şi renală, hemoragii, miocardită, insuficienţă
cardiovasculară acută, şoc toxiinfecţios, edem cerebral,
iridociclită
Nespecifice: parotidită purulentă, otită, pneumonie
hipostatică.
 Diagnosticul de laborator
Diagnosticul se stabileşte în baza:
datelor subiective (acuze, anamneza bolii, date
epidemiologice)
datelor obiective
datelor de laborator.
În prima săptămână se cercetează leptospirele în sânge şi LCR.
În a doua săptămână – în urină cu depistarea anticorpilor specifici.
 Diagnosticul specific
Metoda bacterioscopică - vizualizarea leptospirelor în sânge,
urină, LCR sub formă de frotiu la microscopul cu câmp
întunecat . Metoda are importanţă de orientare.
Metoda cu anticorpi fluorescenţi – mai sensibilă decât
microscopia cu fond întunecat.
 Diagnosticul specific
Metoda bacteriologică – izolarea şi identificarea
leptospirelor.
Singura metodă ce determină serovarianta infectantă.
Se recoltează sânge, urină, LCR care se însămânţează imediat
pe medii speciale. Culturile apar peste 5-6 săptămîni.

NOTĂ! Se recomandă recoltarea zilnică a sângelui pentru hemocultură

în prima săptămână, cu utilizarea de 0,5 ml de sânge la 5 ml de mediu.
Metoda biologică – prelevatul examinat se inoculează
intraperitoneal sau intracutan la cobai, iepuri.
Testele serologice – Ac apar în perioada de stare a bolii şi pot
persista câţiva ani. Se utilizează reacțiile: de fixare a
complementului, de aglutinare, de hemaglutinare indirectă, de
polimerizare în lanţ – PCR, testele ELISA, Imuno-blot ce
detectează Ac antileptospirozici IgM şi IgG.
 Tratamentul
Spitalizare obligatorie a tuturor bolnavilor cu leptospiroză. Cazurile
severe, cu icter şi anurie necesită spitalizare inițial în secţia de terapie
intensivă, care dispune de hemodializă şi posibilităţi de deşocare
Regimul de activitate I-III – în dependenţă de starea bolnavului
Dieta nr. 5 sau nr. 7;
Terapia specifică:
Antibioticul de elecţie – Penicilina G
Ampicilina, Amoxicilina, Cefotaxima, Doxiciclina, Eritromicina
Durata tratamentului– 7-10 zile.
 Tratamentul
Terapia patogenetică:
Reechilibrare hidroelectrolitică, acido-bazică şi aport caloric –
sol. Reopoliglucină, Hepasol, Glucoză, sol. Poliionice;
Corecţia sindromului hemoragic – sol. Acid aminocapronic, sol.
Vicasol, plasmă, sânge;
Tratament depletiv – sol. Manitol, Furosemid;
În forme grave – corticoterapie cu Prednizolon, Hidrocortizon;
În IRA – hemodializă sau dializă peritoneală.
Tratamentul simptomatic – antipiretice, analgezice, antialergice.
Îngrijirea bolnavilor:
asigurarea confortului fizic, psihic şi a poziţiei comode în pat;
asistența în febră;
bolnavii gravi – alimentaţi la pat;
îngrijirea tegumentelor şi mucoaselor;
determinarea diurezei, Ps, TA;
măsuri de igienă corporală;
cu scop de diminuare a durerilor musculare se aplică
termoforul pe membre.
 Profilaxie
Măsuri faţă de izvorul de infecţie uman
depistarea: ancheta epidemiologică, clinică, examene de
laborator;
izolarea cazurilor, obligatorie în spital;
declarare nominală, lunară; anunţarea cazului la 24h de la
depistare;
Pentru precizarea morbidităţii exacte, în caz de epidemie,
se efectuează examene serologice la toţi cei cu boli febrile
imprecis diagnosticate.
 Profilaxie
Măsuri faţă de izvorul de infecţie animal
animalele bolnave, sunt izolate şi sunt tratate cu antibiotice;
animalele cu leptospiroză cronică, se scot definitiv din efectiv;
animalele suspecte sunt supravegheate şi imunizate cu vaccin
antileptospirozic;
câinii bolnavi sunt izolaţi şi trataţi (Penicilină), eventual li se
administrează clorură de amoniu, care prin acidifierea urinii
distruge leptospirele;
în caz de epidemie, se capturează şoareci sau şobolani din zona
respectivă, cărora li se efectuează examene microscopice
directe sau însămânţări din organe;
animalele care vin din zone contaminate, vor fi carantinate.
 Profilaxie
Măsuri faţă de căile de transmitere
dezinfecţia adăposturilor animalelor, a dejectelor acestora, a
ustensilelor, apelor poluate, solului, apa de băut suspectă a fi
contaminată se va consuma fiartă;
dezinsecţia, deratizarea;
în caz de epidemii, măsuri speciale de educaţie sanitară a
populaţiei (interzicerea scăldatului, a mersului fără
încălţăminte în ape poluate), controlul apei potabile,
evacuarea corespunzătoare a rezidurilor.
 Profilaxie
Măsuri faţă de receptivi
folosirea echipamentului de protecţie, de persoanele ce
lucrează în sectoare cu risc; escoriaţiile cutanate vor fi tratate şi
pansate cu materiale impermeabile; după încetarea lucrului,
mâinile se vor spăla şi se vor dezinfecta cu alcool 70%;
imunizare activă cu vaccin antileptospirozic inactivat a
animalelor;
imunizare activă cu vaccin inactivat a personalului
care lucrează în sectoare cu risc.
 Măsurile antiepidemice în focar
spitalizarea bolnavilor şi suspecţilor;
raportarea nominală la CMP;
anchetarea focarului şi depistarea persoanelor, care în
ultima lună, până la înregistrarea cazurilor de leptospiroză,
au suportat boală cu manifestări clinice similare;
în caz de transmitere pe cale hidrică se interzice scăldatul,
pescuitul şi folosirea apei;
dezinfecţia finală;
dispensarizarea convalescenţilor;
educaţia sanitară a populaţiei.
Caz clinic
• Tînăr de 21 de ani, anterior sănătos, se prezintă la medic pentru febră,
slăbiciune, discomfort general, cefalee, dureri lombare, gambiere și la
deglutiție. Nu a primit transfuzii, nu a fost contact recent cu bolnavi
cunoscuți, nu a primit seruri, imunoglobuline recent. S-a întors recent
dintr-o expediție de pescuit de 10 zile în bălțile Dunării, într-o zonă vestită
pentru fermele de porcine. A purtat echipament de protecție la pescuit, dar
s-a și scăldat. T = 38,80 C, AV = 110 bătăi/min, FR = 24 resp/ min, TA
=130/80 mm Hg. IMC = 24,5 . Conștient, cooperant. Hiperemie
conjunctivală, icter scleral. Tegumente icterice, ușor uscate. Faringe
hiperemic. Adenopatie laterocervicală, nedureroasă, mobilă. Discretă redoare
a cefei, Kernig I și Brudzinski I schițate. Hepatomegalie moderată, ușor
sensibilă la palpare. Giordano – slab pozitiv bilateral. Sensibilitate la palparea
muschilor gambieri. Urinează spontan, afirmativ, cantitiv mai redus decît
obișnuit.