SALMONELOZE

Istoric

 Eberth – 1880 – izoleza prima specie de salmonele de la un

om cu febra tifoida
 Salmon si Smith – 1886 – izoleaza de la un porc bolnav de
pesta o bacterie - Bacterium suipestifer – numita in mod
eronat agent etiologic
 Lignières – 1900 – incadreaza germenii in genul
Salmonella, in onoarea lui Salmon
 Ulterior s-au izolat diverse salmonele, unele patogene
exclusiv pentru animale sau om, iar altele comune
 Incidenta crescuta la toate speciile de animale datorita
prezentei ubicvitare a germenilor si a existentie purtatorilor
Agentul patogen
Etiologie

Salmonelele sunt cocobacili necapsulati, nesporulati, Gram

negativi, cultivabili pe medii obisnuite.
Genul Salmonella face parte din fam. Enterobacteriaceae si
include speciile:
 S. bongori
 S. enteritidis
 S. typhi
 S. typhimurium
 S. cholerasuis
Cu subspeciile cholerasuis, arizonae, diarizonae, houtenae,
indica si salmae.
 Rezistenta fizico-chimica

 Se dezvolta la temperaturi intre 2 si 54°C

 Prolifereaza la un pH intre 4,5 si 9,5, cu un optim de 6,5-7,5
 In medii uzuale – 18-24 ore la temperatura de 37°C
 In medii lichide – S tulbura uniform mediul, R produc culturi sedimentate la fundul eprubetei, lasand deasupra
mediul limpede
 La 55° mor intr-o ora, la 60° in 15-20 min, la 75° in 5 min in lapte
 La temperature camerei, salmonelele rezista 2 luni, in apa pana la 45 de zile, in sol si in fecalele uscate 6-12 luni
 Sensibile la chimioterapice si diferite antibiotic, iar antisepticele sunt foarte active
 Patogeneza

 Mecanismul nu este pe deplin elucidat

 Dupa patrunderea salmonelelor in organism (in majoritatea cazurilor pe cale digestiva), acestea se multiplica la
nivelul intestinului, dar boala nu apare decat in anumite conditii
 Nodulii limfatici mezenterici = filtre (nu permit trecerea bacteriilor slab patogene in circulatia limfatica, dar
animalele raman purtatoare latente)
 Doza minima infectanta in cazul caii digestive
 Bacteriile ajung in ficat – circulatia sangvina (septicemie/bacteriemie cu localizare in diverse organe: ficat, splina,
rinichi, pulmonic, articulatii, creier, placenta) procese inflamatorii necrotice
 Patogeneza

 Bacteriile invadeaza mucoasa intestinala – se multiplica in lamina propria boala simptomatica

 Acest proces se realizeaza prin intermediul adezinelor
 Bacteriile pot penetra mucoasa intestinala si la nivelul jonctiunilor intracelulare sau prin intermediul celulelor M de
la nivelul formatiunilor limfoide
 Perturbarea microbismului local (datorita terapiei antimicrobiene) si privarea de hrana si apa -
diminuarea peristaltismului coloniza-rea + multiplicarea salmonelelor (in ileon si cecum)
 In citoplasma enterocitelor, salmonelele se multiplica enterotoxina
 Patogeneza

 Enterotoxina si raspunsul inflamator ce precede invazia mucoasei intestinale eliberare prostaglandina

(activeaza adenyl-ciclaza), determinand o secretie crescuta de apa, , , in lumenul intestinal diaree
 Infiltratiile celulare + distructia pililor scade suprafata de absorbtie + limiteaza accesul sangelui si a limfei
malabsorbtie + maldigestie
 In forma septicemica, un rol important il detine lipidul A al endotoxinei
 In procesul infectios produs de salmonele sunt implicate atat imunitatea celulara cat si cea umorala
SALMONELOZA
TAURINELOR

 Serotipuri principale: S. dublin, S. typhimurium; au mai

fost implicate si S. enteritidis, S. rostok, S. newport
 Sunt receptive toate taurinele de orice varsta, frecventa mai
mare la vitei (3-12 saptamani)
 Sursa primara: adulte purtatoare excretoare prin fecale
contamineaza obiectele din jur, furajele, apa
 Eliminarea bacteriilor: urina si saliva (origine – tonsile + gl.
salivare), lapte
 Alte surse: sobolani, pasari, diferite furaje
Salmoneloza taurinelor – tablou clinic

Perioada de incubatie 2-6 zile, cu evolutie supraacuta, acuta sau

cronica, mai rar de maniera latenta.

• LA VITEI
 Forma supraacuta (septicemica) – debuteaza brusc,
hipertermie (41-42°C), abatere, anorexie, accelerarea marilor
functii, slabire rapida, animalul cade in decubit, coma, moarte in
max. 1-2 zile uneori fara semne
 Forma acuta (intestinala) – asemanatoare formei supraacute,
tulburari digestive dupa 24-48h: constipatie initial, apoi diaree,
fecale urat mirositoare galben-verzui, spumoase, urina tulbure,
jetaj sero-mucos, tuse, poliartrite, deshidratare pronuntata,
tulburari nervoase, moarte dupa 3-7 zile la 60-70% din cazuri
Salmoneloza taurinelor – tablou clinic

 Forma cronica (pulmonara) – la viteii de cateva luni, tuse, jetaj, dispnee,

artrite, osteomielite, laminite, pareze, paraplegii. Diareea nu este intodeauna
prezenta, slabire este progresiva si pot prezenta zone de necroza cutanata.
Mor dupa 2-3 luni – in 30-50% din cazuri.
• LA TAURINELE ADULTE
 boala poate evolua supraacut, acut si mai rar cronic cu colici, loviri ale
abdomenului, autoascultatie, scadere brusca a lactatiei, avort, retentii
placentare in aproximativ 70% din cazuri, iar fertilitatea nu este afectata. In
forma acuta, moartea poate depasi 50% din cazuri (medie mortalitate – 2-
4%).
 Forma latenta – frecventa primara sau consecutiva celorlalte forme si nu
prezinta semne clinice, dar alimanele raman purtatoare.
 Tabloul morfopatologic

 Forma supraacuta – leziuni care nu sunt caracteristice, congestie generalizata, petesii pe serosae si
mucoase (inclusive pe endocard si epicard), edem pulmonar, spleno- si hepatomegalie.
 Forma acuta – slabire pronuntata, murdarire cu fecale a regiunii perianale, petesii sau echimoze pe seroase,
exsudate, seroase sau serofibrinoase, splina marita de peste 5 ori, de culoare rosie-visinie si cu focare
miliare cenusii-galbui sau cenusii-albicioase, hiperplazia limfonodurilor mezenterice, bronisice si
mediastinale, ficat marit cu focare miliare izolate sau grupate, ectazia vezicii biliare, gastroenterita cataral-
hemoragica sau pseudomembranoasa, rinichi congestionati, bronhopneumonie catarala, uneori hemoragii in
parechimul pulmonar.
 Forma cronica – enterita fibrino-necrotica, focare miliare in ficat, splenomegalie, pleuropneumonie
fibrinoasa sau fibrinonecrotica in lobii antero-inferiori, abcese pulmonare, peritonita fibrinoasa, artrite
serofibrinoase, osteomielite si dupa avort, metrite.
 Diagnosticul

 Datele epizootologice, clinice, morfopatologice permit numai un diagnostic prezumtiv, pentru certitudine se recurge la examenul
bacteriologic (izolarea si identificarea salmonelelor), cel mai sigur si trebuie efectuat imediat dupa moartea sau sacrificarea
animalelor si mai rar la cel serologic.
 Titlurile serurilor negative – recoltare sub 14 zile.
 Animalele cu infectii latente – serologic negative
 Teste serologice RAL, RFC, ELISA – diagnostic retrospecitv + depistare purtatori
 Teste bazate pe evidentierea ADN bacterian in fecale – numar mare de probe
 Diagnostic diferential – colibaciloza, pasteureloza, paratuberculoza, dizenteria de iarna, coccidioza, infectii cu diverse virusuri
(rota, corona, Breda, BVD-MD, virusul febrei catarale maligne, virusul febrei vaii Rift), cele cu Clostridium perfringens si cu
Chlamydia psittaci, cauze nutritionale la vitei, diverse helmintoze, intoxicatii, avorturi de alta natura.
 Prognostic – defavorabil, mortalitate ridicata; in caz de vindecare, cresterea este intarziata iar animalele raman purtatoare de
salmonele
Profilaxie si combatere

• Masurile nespecifice urmaresc asigurarea:

 conditiilor optime de zooigiena si de alimentatie
 evitarea factorilor stresanti
 depistarea si izolarea animalelor purtatoare de germeni
 efectuarea periodica de dezinfectii, deratizari si dezinsectii
• Masuri specifice:
 vaccinuri inactivate preparate din susele de salmonele izolate din unitati sau din zona
 in Romania: vaccinul mixt acetonat taurin, constituit din culturi de Salmonela spp. si E.coli. Se inoculeaza s.c. in doza de 5 ml
in lunile 6-8 de gestatie sau in doza de 3 ml dupa a 3-a zi de viata, cu rapel la 20-30 de zile. Imunitatea se instaleaza la 2-3
saptamani de la a 2-a inoculare si dureaza 3-6 luni
 In caz de aparitie a bolii, animalele bolnave se izoleaza imediat si se trateaza, se efectueaza dezinfectii si deratizari si se vor
remedia deficientele privind zooigiena si alimentatia. La vitei se administreaza preventiv antibiotice/sulfamide sau vaccinarea
de necesitate.
SALMONELOZA OVINELOR

Se pot manifesta fie ca forme septicemice si enterice, fie

ca forma abortigena (avortul salmonelic al oilor).
 Formele septicemice si enterice – produse de S.
typhimurium, S. dublin, S. enteritidis, S. anatum, etc. Date
clinice asemanatoare cu cele descrise la taurine.
 Formele abortigene – avortul salmonelic al oilor este
produs adesea de S. abortus ovis. Transmiterea se realizeaza
pe cale digestiva, cu apa si furajele contaminate si genitala
odata cu monta.
 Salmoneloza ovinelor – tablou clinic

 Frecvent, singurul simptom este avortul produs incepand cu luna a doua de gestatie, dar obisnuit in luna a 4-a
si a 5-a
 Avortul poate fi precedat de: hipertermie, neliniste, abatere, inapetenta, diaree, edem al vulvei, scurgeri
vaginale sangvinolente, edem mamar
 Gestatia poate fi dusa la termen miei neviabili sau se imbolnavesc (febra, diaree, pneumonie, moarte in
primele 15 zile de viata)
 Complicatii dupa avort: rare – retentii placentare endometrita si metrita, urmate de moarte
Tabloul
morfopatologic
 Placenta avortata edematiata + focare
necrotice ale cotiledoanelor
 Avortoni cu infiltratii serohemoragice in
tes. conjunctiv subcutanat si muscular
 Exsudate serofibrinoase in cavitati
 Congestia sau inflamatia mucoasei
duodenale
 Splenita si limfadenita mezenterica
hiperplastica
 Diagnostic

 Izolarea S. abortus ovis din organele interne ale avortonilor, de la nivelul placentei, si din scurgerile utero-
vaginale si la examenul serologic (reactia de aglutinare) care se efectueaza la 10 zile dupa avort.
 Diagnostic diferential – fata de alte avorturi de natura infectioasa (avortul campilobacterian, listerian,
chlamidian, etc.) sau neinfectioase, numai pe baza examenelor de laborator
 Profilaxie si combatere

 Asigurarea de conditii optime de igiena si alimentatie

 Se evita monta cu cu berbeci de origine necunoscuta precum si introducerea in efectiv a oilor provenite din turme
contaminate
 Dezinfectii, dezinsectii si deratizari frecvente
 Vaccinuri – culturi de S. abortus ovis si alte serovaruri, inactivate cu acetona si formol, administrate subcutanat in
primele 3 luni de gestatie in doza de 3 ml
 La mioare se recomanda vaccinarea de 3 ori (in perioada montelor si apoi la 30, respectiv la 60 de zile) cu doza de 5 ml
s.c.
 In cazul aparitiei bolii, animalele bolnave se izoleaza, se distrug avortonii si invelitorile, se indeparteaza factorii
favorizanti si se efectueaza dezinfectii, iar la celelalte oi gestante se poate recurge la vaccinarea de necesitate (5 ml),
concomitent cu administrarea de antibiotice
SALMONELOZA
ECVINELOR

Se exprima fie ca boala generala de tip:

 Septicemic sau enteric (salmoneloza franca) – S.
typhimurium, S. enteritidis, S. anatum, S. newport, S.
heidelberg, S. saintpaul, etc.
 Abortigen (avortul salmonelic al iepelor) – S. abortus equi
Salmoneloza franca se intalneste la caii de toate varstele, cei
mai sensibili fiind manjii si animalele batrane.
Aparitia si evolutia bolii sunt influentate in mare masura de
interventia factorilor favorizanti (alimentatie si zooigiena deficitara,
transporturi obositoare, interventii chirurgicale, suprasolicitare
fizica, boli intercurente).
 Salmoneloza ecvinelor – tablou clinic

 Perioada de incubatie 2-12 saptamani

 Evolueaza asimptomatic pana la inregistrarea avortului (luna 4-8 de gestatie)
 Avortul este precedat de: colici, frisoane, transpiratie, usoara hipertermie, tumefierea vulvei si a mamelei,
scurgeri vaginale mucopurulente
 Avort + retentie placentara metrite cronice/moarte prin septicemie
 Gestatia poate ajunge la termen manji neviabili care mor la cateva zile datorita unei enterite grave, tulburari
respiratorii, poliartrite
 La masculi, evolutie obisnuit asimptomatica; uneori se observa orhite, epididimite, artrite, tendovaginite, bursite,
osteomielite
Tablou morfopatologic

 Membrane fetale edematiate, hemoragice, cu necroze

si ulcere ale vilozitatilor coriale, acoperite de o
pelicula de fibrina
 Lichide fetale tulburi cu miros eterat
 Avortoni icterici, prezinta edeme subcutanate,
exsudate in marile cavitati, hemoragii pe seroase,
hipertrofia splinei, focare necrotice in ficat si rinichi
 Manji morti – hemoragii pe seroase, catar
gastrointestinal, limfonodita mezenterica, inflamatii
articulare, rar focare de pneumonie
Diagnostic Profilaxie+combatere
 Pe baza examenului bacteriologic (in special
continutul stomacal al avortonilor si de la
nivelul membranelor fetale)
 In sangele iepelor care au avortat apar
anticorpi aglutinanti, care pot fi evidentiati
dupa 8-10 zile de la avort
 Reactie pozitiva = titru >1/100
 Metode generale
 In unitatile in care s-au inregistrat avorturi,
iepele nu vor fi montate decat dupa 3-4 luni de
la ultimul avort si dupa efectuarea de
controale serologice si bacteriologice din
mucusul vaginal, iar armasarii reproducatori
se supun controlului serologic, si dupa fiecare
monta penisul si furoul vor fi dezinfectate
 In efectivele in care in anii anteriori s-au
inregistrat avorturi, se recurge la
imunoprofilaxie, folosind vaccinuri inactivate
(anacultura de S. abortusequi) ce se aplica in
primele 2 luni de gestatie.
SALMONELOZA SUINELOR

Serovarurile cele mai frecvente: S. cholerae-suis si S.

typhimurium.
Receptivitatea este influentata de virulenta serotipului, de
varsta, starea imunitara a gazdei si de interventia factorilor
favorizanti.
Cele mai expuse exprimarilor clinice sunt animalele de la
varsta de 2-4 saptamani pana la 3-4 luni si mai ales cei dupa
intarcare.
 Salmoneloza suina – tablou clinic

Perioada de incubatie – 3-6 zile (24-36h in formele septicemice si de cateva saptamani in salmoneloza secundara).
 Forma septicemica – la purceii dupa intarcare, hipertermie (40,5-41,5°C), abatere, anorexie, polidipsie, tulburari
nervoase, moarte in 24-48h sau diaree cu fecale lichide, spumoase, galbui, fetide sau sangvinolente, insotite de
colici si convulsii (forma enterica acuta)
 Forma enterica subacuta – apetit scazut/capricios, abatere, diaree continua/intermitenta, slabire progresiva, cifoza,
abdomen supt, mers vaccilant, cianoza pielii, conjunctivita mucopurulenta, tuse, dispnee, tulburari nervose, moarte
dupa 2 saptamani in 25-50% cazuri
 Forma enterica cronica – la tineretul peste 4 luni; subfebrilitate, diaree intermitenta, piele palida, murdara,
exantem crustos, artrite, respiratie dispneica, slabire progresiva, cahexie, moarte dupa mai multe saptamani pana la
2-3 luni. La scroafe: hipertermie, anorexie, diaree, agalaxie, avort, mortinatalitate, parturitie prematura sau la
termen si purceii se imbolnavesc rapid si mor sau se vindeca si devin purtatori cronici de salmonele
Tabloul morfopatologic

 Forma acuta – cianoza cutanata, hiperplazie

splenica, congestie, hipertrofie hepatica, focare
necrotice mezenterice, hipertrofia nodulilor
limfatici, gastroenterita catarala sau hemoragica
sau colita fibrinonecrotica, iar la unele cazuri
edem, congestie sau chiar focare de pneumonie
 Formele subacuta si cronica – enterita
necrotica , hiperplazia tesutului limfoid, noduli
necrotic, ulcere rotunde proeminete, perete
intestinal ingrosat de consistenta cauciucului
(forma cronica). Icter, peritonita, pleurita,
pericardita, artrite, bronhopneumonie fibrinoasa
cu focare purulente
Bibliografie

1. Manzat R., “Boli infectioase ale animalelor – bacterioze”

2. Vasiu C., “Bacterioze la animale”
3. https://www.researchgate.net/figure/Classification-of-Salmonella-species-and-
subspecies_fig3_267739557