Sunteți pe pagina 1din 28

UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 1

Disciplina Parazitologie

CURS 3 (I) + LUCRARE PRACTICĂ 3 (I)


SPOROZOARE
CURS
Conf. dr. Lidia LAZAR – Șef disciplină Parazitologie

Generalitati
 Protozoare (paraziti unicelulari)
 Fara organe de locomotie (morfologic distincte)
 Inmultire bifazica: se poate desfasura complet la aceeasi gazda sau necesita gazde diferite
1. Schizogonia (inmultire asexuata)
2. Sporogonia (inmultire sexuata)
 Zoonoze (majoritar, cu rezervor animal)
 Oportuniste (evolutie severa/letala in imunodeficienta)
Sporozoare de interes medical
1. COCCIDIA
a) Ciclul de viata complet la aceeasi gazda: in epiteliul intestinal (digestive)
 Cryptosporidium parvum / hominis
 Cystoisospora belli
 Cyclospora cayetanensis
 *Pneumocystis carinii/jiroveci: in pneumocite (respirator)- transfug *- (inmultire de tip parazitar, genom fungic)
b) Ciclul de viata la gazde diferite
 Toxoplasma gondii
 Plasmodium (Haemosporidii): P.vivax, P.ovale, P.malariae, P.falciparum, P.knowlesi
 Sarcocystis spp.
2. PIROPLASMA
 Babesia divergens/microti
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 2
Disciplina Parazitologie

Ciclul general de viata (ontogenia parazitara)


1. Exchistarea: oochist (forma de rezistenta)sporozoiti (forma patogena)
2. Schizogonia (merogonia): inmultire asexuata (sciziparitate) sporozoitimerozoiti si schizonti
3. Gametogonia: sporozoiti nonmultiplicativi cu valente sexuale: microgamet (mascul)/ Macrogamet (femela)
4. Fertilizare: fuzionare micro si macrogametezygot (ou)
5. Sporogonia: zygotsporozoiti
6. Formarea peretelui (in jurul sporozoitilor): oochist (forma de rezistenta )

Ultrastructura generala
Organite proprii, cu rol in locomotie specifica, de patrundere intracelulara , submembranal, de tip glisare/alunecare
 Proces conoid : structura miofibrilara
 Rhoptrii: duct circulator intracitoplasmatic (pentru microneme)
 Microneme (enzime specifice)
 Apicomplast: organela proprie tip chloroplast-like, cu rol incomplet elucidat

SPOROZOAR TISULAR
Toxoplasma gondii
Toxoplasmoza
Cadru nosologic si magnitudinea bolii
 Coccidie cu inmultire la doua gazde: sporogonia (inmultirea sexuata) la pisica (feline) = gazda definitive si schizogonia (inmultirea asexua-
ta) la om/mamifere/pasari = gazde intermediare
 Obligatoriu intracellular
 Rezervor animal, caracter zoonotic
 Oportunist
 Biodiversitate redusa: 3 genotipuri, cea mai frecventa in Europa este tulpina II (TgMS2), care se reactiveaza cel mai usor.

Forme biologice parazitare la T. gondii cu denumire specifica


 La gazda intermediara, inclusiv Om:
1. Tahizoit (Endozoit): sporozoit cu rata multiplicativa crescuta, intramacrofagic. Poate invada orice celula nucleata (Fig.1)
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 3
Disciplina Parazitologie

2. Bradizoit (Cystozoit;Chist tisular): sporozoit cu rata multiplicativă joasa. Prezent la nivel tisular: musculatura somatica, nevroglie,
hepatocit, vilozitati coriale, celule retiniene, etc.(Fig.1)

Fig.1 Toxoplasma gondii: A. Chist tisular-colorație H&E; B. Tahizoit-ME. C. Tahizoit-colorație Giemsa

 La gazda definitiva (pisica-felinele), ciclul de viata sexuat se desfasoara la nivelul intestinului subtire, niciodata la gazda intermediara:
3. Oochistul, eliminat cu materiile fecale (Fig.2). Aceasta forma biologica nu apare niciodata la gazda intermediara.

Fig. 2 Oochist T.gondii-examen nativ (extemporaneu)-(https://:www.scielo.br)

 Ultrastructural, organite proprii pentru locomotia de tip glisare/alunecare submembranala (Fig.3):


 Proces conoid
 Rhoptrii
 Toxoneme (microneme)
 Apicomplast
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 4
Disciplina Parazitologie

Fig.3 Organe locomotorii la Toxoplasma gondii - Diagrame

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)


 Schizogonia la om – ciclul incomplet (nu poate completa cu sporogonia)
a) Ciclul lung (21-30 zile): OOchist (fecale de pisica)Digestiv (vegetale nespalate/mana murdara) Exchistare intraluminalaSporozoitii
liberi in intestin, trec prin peretele intestinal in circulatia generalaFagocitati de macrofage Blocheaza fuziunea fagozom+ lizo-
zomMultiplicare in macrofag = Tahizoit/Endozoit/Pseudochist;
Boala este in stadiul acut.

La organismul imunocompetent: imunitatea eficienta (predominant, celulara) ❶Izoleaza parazitul la nivel tisular (muschi striat, microglie,
retina) producand prin neo-colagenogeneza de tip II un perete delimitativ periparazitar; ❷ Comuta rata de inmultire parazitara in forma
bazala= bradizoit/cystozoit/chist tisular.
 Corespunde stadiului cronic al bolii.
La organismal imunodeprimat (predominant, imunodepresia celulara), neo-colagenogeneza diminua, peretele chistului tisular dispare, iar rata
metabolica promultiplicativa creste= bradizoitul se comuta in tahizoit (Fig.4).
 Corespunde stadiului reactivat al bolii
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 5
Disciplina Parazitologie

Fig. 4 T.gondii-chist tisular reactivat – (https://:www.scielo.br)


b) Ciclul scurt: bradizoit/chist tisular (10-12 zile) (din carne/derivate incomplet prelucrata termic, de la animale in stadiu cronic de boala) 
digestiv (OM) urmeaza aceeasi evolutie ca la ciclul lung. Intrucat nu mai este nevoie de exchistare, aparitia tahizoitilor este mai rapida
(Fig.5).

Fig.5 Ciclul de viata (ontogenia) Toxoplasma


gondii-diagramă Lidia Lazar
Patogenie
 Formele biologice parazitare la T.gondii prezinta 2 categorii principale antigenice, unele distincte (tahizoit/bradizoit), altele comune (toate
formele biologice ale T.gondii):
a) Antigenele majore membranale recunosc receptorii pancelulari universali sialo-gangliozidici (SAG1/SAG2/SAG2b/QuilA, etc)
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 6
Disciplina Parazitologie

b) Factorii solubili secretori-excretori (toxofilina; p24) cu rol patogenic partial descifrat


 Tahizoit: SAG1(p30), SAG2 (p22), toxofilina
 Bradizoit: SAG2b, SAG3, QuilA
 Antigen comun (tahizoit & bradizoit): p24
Boala - TOXOPLASMOZA
1. Forma acuta (dobandita); 85% din cazuri este asimptomatica; incubatie de 7-21 zile, cu stare pseudogripala/mononucleozo-like, lim-
fadenita periferica (grupe ganglionare suprainghinale, mai frecvent, latero-cervicale, nuchale, axilare posterioare) sau sindrom adenos-
plenomegalic, exantem papulos /purpuric, leucopenia cu limfomonocitoza;
2. Forma congenitala: gravitatea bolii depinde de momentul infectarii gravidei
In trimestrul I gestational, riscul embrio-fetal este mic (25%), forma clinica fetala este grava
In trimestrul III gestational, riscul fetal este mare (65%), forma clinica fetala este usoara
 Teoria Sabin: toxoplasmoza congenitala apare doar in cursul primoinfectiei cu T.gondii (Ac anti T.gondii de clasa IgM pozitivi), em-
brio-fetopatia este grava (avort spontan, sarcina oprita in evolutie, moarte intrauterina, malformatie congenitala severa)
 Teoria Remington-Sargent: toxoplasmoza congenitala poate apare si prin reactivare parazitara, in cursul stadiului cronic (Ac anti T.-
gondii de clasa IgG cu kinetica ascendenta), embrio-fetopatia este “benigna”, compatibila cu viata.

Manifestarile clinice din cursul toxoplasmozei congenitale:


 Arteriopatie deciduala
 Malformatii SNC (compatibile sau nu cu viata): calcificari
cerebrale, hidrocefalie (Fig.6A,B)/microcefalie, dismorfisme
corticale, retard psiho-motor
 Malformatii oculare: retino-coroidita (Fig.6C), micro-oftal-
mie, papilita Janssen/nevrita optica, atrofie optica, cataracta
congenitala, nistagmus, glaucom congenital, cecitate
Fig. 6 Toxoplasmoza congenitala: A. Ventriculomegalie
Toxoplasmoza congenitala prin reactivarea bradizoitilor (in orice (echografie fetala)-Lidia Lazar; B. Hidrocefalie-nou Nascut; C.
moment al sarcinii) Corioretinita maculara-fund de ochi (https://:www.cdc.gov)
 Forme clinice “usoare” disfunctionale
 Hipoacuzie/Surditate
 Epilepsie-petit mal/Convulsii
 Sindroame mioclonice/ticuri/stereotipii
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 7
Disciplina Parazitologie

 Autism (30%)
 Schizofrenie
 Psihoze bipolare
 Sindrom hiperkinetic si deficit de atentie
3. Toxoplasmoza la imunodeficitari
Apare cel mai frecvent prin reactivarea bardizoitilor si, rar ca
primoinfectie
 Encefalita, infarcte si abcese cerebrale (Fig. 7A)
 Retino-coroidita multifocala (Fig.7B), nevrita optica, panuveita,
cecitate
 Pneumonie Fig. 7 A. Toxoplasmoza cerebrala-sectiune necroptica;
 Hepatita B. Corioretinita multifocala-funduloscopie- (https://:www.wellcome
 Diseminata plurivisceral collection.co.uk)

Epidemiologie
 Parazit ubicvitar: seroprevalenta variabila (10-92%) -dupa tara si obiceiuri culinare
 Rezervor si surse de parazit:
 Felinele-gazde definitive (oochist): vegetale/apa contaminate/mana murdara contact pisica
 Mamifere si pasari-gazde intermediare (bradizoiti/chisturi tisulare): carne/derivate/lactate
 Omul-gazda intermediara (bradizoiti/chisturi tisulare): transplant de organe, transplacentar, transfuzii de sange si masa leucoci-
tara
Profilaxie
 Evitarea (gravide/imunodeficitari)a contactului cu pisica/excremente: felinele excreta in primele 3-4 saptamani de viata 10 milioane
oochisti/zi
 Interzicerea accesului pisicilor in locurile de joaca pentru copii
 Igiena alimentara (spalare maini, vegetale), prelucrare termica a carnii si laptelui (parazit distrus la 55° C, 30minute sau la -6° C, 24 ore)
 Echipament de protectie si igiena in abatoare, macelarii, unitati de lactate, bucatarii, industrie alimentara
 Monitorizare sero-epidemiologica pe grupe de risc: gravide, bolnavi HIV, receptori postransplant, oncologie, etc.
 Vaccinare (la pisici); tulpini neformatoare de oochisti (in cercetare)
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 8
Disciplina Parazitologie

LUCRARE PRACTICĂ (LP)


Asist.univ. dr. Ionela NEAGOE

Diagnostic infecție cu Toxoplasma gondii (TOXOPLASMOZĂ)


 Diagnostic diferențial (DD)
 Limfadenopatia toxoplasmică = DD față de alte afecțiuni de etiologie infecțioasă (infecții parazitare - boala kala-azar,
trypanosomioză, filarioze limfatice cu Wuchereria bancrofti, Brugia malayi, filarioze subcutane de genul onchocercozei, toxocaroză;
infecții bacteriene - boala ghearelor de pisică, sifilis, tularemie, tuberculoză, sarcoidoză; infecții virale - infecție HIV, mononucleoza
infecțioasă, infectie cu citomegalovirus -CMV; sau non-infectioasa (neoplasme: boala Hodgkin și alte limfoame, leucemie, carcinom
metastazic; lupus eritematos diseminat);
 Pneumonia toxoplasmică = DD față de pneumonia cu Pneumocystis spp.; tuberculoză; aspergiloză, nocardioză.
 Neurotoxoplasmoza (NTX) = DD la pacienții cu SIDA în special față de limfomul primar al SNC-ului dar și leucoencefalopatia
progresivă și infectiile oportuniste de genul encefalopatiei cu Herpex simplex -HSV, meningitei cu Cryptococcus neoformans, TBC
diseminat, neurocistocercoza.
 Toxoplasmoza congenitală (TC) = DD față de infecțiile virale cu transmitere transplacentară: rubeolă, infecția cu CMV, parvovirus
B19; dar și afecțiuni non-infecțioase de genul eritroblastozei fetale
 Toxoplasmoză oculară (TO) = DD față de: corioretinita asociată altor infecții parazitare - toxocaroză, oncocercoză, cisticercoză;
infecțiilor virale - HIV, CMV, HSV; infecțiilor fungice - histoplasmoză, endoflatmie cantidozică; infecțiilor bacteriene - sifilis, boala
Lyme, tuberculoză; neuropatii optice infectioase și non-infecțioase; afecțiuni ale polului anterior de etiologie microbiană.

 Stadii de diagnostic (SD) potențial detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig.1,4)


 Tahizoit (Th) – lizeaza celulele nucleate = stadiu patogen (S.P)  Toxoplasmoza; Th poate fi și stadiu infecțios (S.I) pentru om;
 Bradizoit (B) – ansamblul de bradizoiți din celulele nucleate (musculatură, SNC, etc) = Chist tisular; B poate fi și S.I pentru om.

 Grupele de risc în infecția cu Toxoplasma gondii:


1. Gravide
2. Nou-născuți si copii proveniți din mame cu infecție confirmată sau suspiciune de primoinfecție în cursul sarcinii
3. Imunodeficitari

1. Diagnostic Toxoplasmoză la gravide.


 Investigațiile serologice -practicate de rutină, în scop de: screening, detectare cât mai precoce a unei potențiale infecții toxoplasmice,
evaluare a riscului de transmitere transplacentară în cazul unei primoinfecții toxoplasmice dobândite în cursul trimestrului I/II/III de gestație
sau în cazul unei toxoplasmoze cronice reactivate pe fond de imunodepresie celulară (Fig. 8).
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 9
Disciplina Parazitologie

Fig.8. Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Toxoplasmoză la gravidele imunocompetente în raport cu rezultatele investigațiilor
serologice aplicate de rutină (adaptare după Neagoe Ionela) [L.A (Lichid amniotic); ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay); US 3D (echografie fetala– vezi și Fig. 6); ADN
(acid deoxiribonucleic); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction)]
 Alte teste imunologice potențial abordate în screenig respectiv confirmare cazurilor subdiagnosticate: Dye test (Sabin-Feldman) repectiv hemaglutinare diferentiala
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 10
Disciplina Parazitologie

 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de toxoplasmoză la gravidele imunocompetente (Fig. 8):


 Nedepistarea imunologică a ambele categori de anticorpi specifici  necesitate: consiliere medicală privind măsurile de profilaxie și
monitorizare imunologica periodică în cursul sarcinii pentru surprinderea unei potentiale primoinfectii toxoplasmice.
 Detecția imunologică a anticorpilor de faza cronica din clasa IgG anti T. gondii = o infectie cronică fara risc de transmitere
transplacentară doar în circumstanțele unei imunocompetențe stabile necesitate : monitorizare imunologica periodică în cursul
sarcinii pentru evaluarea riscului de reactivare a infecției toxoplasmice
 Detecția imunologică a anticorpilor de faza acuta din clasa IgM anti T. gondii = o infecție toxoplasmică acută/ subacută cu potențial
risc de transmitere transplacentară doar în condițiile detectarii imediate a unui IgA /IgE anti T. gondii pozitiv și /sau semnalarii în
curs de ~ 2 saptamâni a prezenței anticorpilor din clasa IgG anti T. gondii, (Fig. 8)  necesitate: investigații suplimentare de
confirmare
 Indexul de aviditate IgG facilitează diferențieri între o infecție recent dobândită și una veche;
 Confirmarea la gravide a unei infecții dobândite recent in cursul sarcinii prin ELISA cu test de aviditate IgG si test PCR pe ADN
izolat din sange venos matern  necesitate: luarea unei decizii terapeutice în raport cu vârsta sarcinii.
 Sarcina sub tratament antiparazitar  necesitate: monitorizare prenatala periodică -imagistică (echografie materno-fetala),
imunologică (dinamica anticorpi de faza acuta si cronica- dispariția anticorpilor specifici de faza acuta dupa 6 luni postinfecție,
scăderea nivelului de anticorpi specifici de faza cronica); evaluare risc dobândire a unei toxoplasmoze congenitale
 Diagnosticarea prenatală a unei toxoplasmoze congenitale (TC) prin PCR pe ADN izolat din lichid amniotic (markeri genici
amplificați: genaB1, p30, p22)  necesitate: tratament anti-parazitar și monitorizare copil la nastere.

2. Diagnostic Toxoplasmoză la nou-născuți si copii proveniți din mame cu infecție confirmată sau suspiciune de primoinfectie în cursul sarcinii.
 La naștere (Fig. 9).:
 demostrarea sau excluderea unei T.C predominant investigații serologice (în paralel mama - nou-născut), combinate
(recomandabil) cu testele de detecție a ADN-ului toxoplasmic în raport cu evaluările clinice și examinările imagistice (echografie
transfontanelara în timp real, CT/IRM cerebral), oftamologice (funduloscopie -FO (Fig.6C), angiofluorografie-AFG, CT în coerenta
optica, electroretinografie-ERG, potențiale evocate vizual -PEV)
 Testul ISAGA = test cu sensibilitate ridicata in detecția postnatala a urmelor de anticorpi antitoxoplasmici de faza acuta – IgM, IgA,
IgE. anti T. gondii sintetizați de nou-nascut sau copilul cu varsta > 1luna
 nedectarea anticorpilor specifici de fază acută cât și necesitatea determinarii provenienței anticorpilor specifici IgG  măsuri de
monitorizare imunologică trimestriala copil pâna la vârsta de > 1an (Fig. 9)
 Diagnosticul morfologic pentru demostrarea prezenței parazitului propriu-zis (tahizoiti/bradizoiti) - nu se practică de rutină: ocazional –
necropsii produs de concepție -caz avort, biopsie placenta
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 11
Disciplina Parazitologie

Fig. 9 Conduita de diagnostic paraclinic postnatal în suspiciunea de Toxoplasmoză la n-n și copiii cu mame T.g seropozitive
(adaptare după Neagoe Ionela) [T.g. (Toxoplasma gondii); c. (copil); m. (mamă) ; n-n (nou-născut); z. (zile); ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay); ADN (acid
deoxiribonucleic); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); WB (Western Blot);
ISAGA (immunosorbent agglutination assay)]

3. Diagnostic Toxoplasmoză la imunodeficitari (ID HIV+, pacienți cu transplant de organ sau maduvă osoasă), (Fig.10)
 Imagistica (Rx pulmonar – caz ID cu toxoplasmoza dobândita recent, CT/IRM cerebral – caz NTX), ofltamoscopie (FO – Fig 7B, AFG,
OCT, ERG, PEV) - utile în diagnosticul diferențial; nu ofera informații absolut specifice
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 12
Disciplina Parazitologie

 Serologia este limitată în raport cu gradul de afectare imună. Detecție de IgG anti T.gondii in LCR la ID cu toxoplasmoza reactivata = NTX
 Diagnosticul genetic practicat frecvent în confirmarea diagnosticului. In funcție de forma de expresie clinică - recoltare diverse prelevate
(sange venos, LCR, umoare apoasa, aspirat pulmonar) pentru detectia ADN-ului toxoplasmic

Fig.10 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Toxoplasmoză la imunodeficitari cu manifestări cerebrale / oculare (adaptare după Neagoe
Ionela) [S.S (Ser sangvin); F.O. (fluide oculare); LCR (lichid cefalo-rahidian) ; Ly (limfocite); CT (Tomografie Computerizata); IRM (imagistica prin rezonanța magnetică- vezi si Fig. 11);
ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay); WB (Western Blot); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); ADN ( acidul dezoxiribonucleic)]
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 13
Disciplina Parazitologie

 Dignosticul morfologic pentru demostrarea prezenței parazitului în țesuturi - nu se practică


de rutină:
 Ocazional - Diagnostic definitiv confirmare NTX – biopsii stereotaxice, necropsii
cerebrale = examen histopatologic H&E pentru detecție bradizoiți/chisti tisulari
(Fig.13)
 Optional – culturi în vivo prin inoculari la șoriceii de laborator = frotiuri colorate
Giemsa din exudat peritoneal pentru detecție tahizoiti (Fig.12)

Fig.12 Examen microscopic exudat


peritoneal (colorație Giemsa)- tahizoiți.
Cultură în vivo la șoricei de laborator.

Fig. 13 Examen
histopatologic -
țesut cerebral
recoltat necroptic
(colorație H&E) -
caz de NT ID cu
transplant de maduvă
osoasă
Fig. 11 IRM cerebral - NT pacient ID HIV+.
Leziuni multiple nodulare sau cu accentuare (foto Ioniță C. et al,
2004)
inelară - aspect în cocardă
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 14
Disciplina Parazitologie

CURS
Conf. dr. Lidia LAZAR – Șef disciplină Parazitologie

SPOROZOARE DIGESTIVE
1. Cryptosporidium hominis-parvum
Cryptosporidioza
Cadru nosologic general si magnitudinea bolii
 Sporozoar intestinal (jejun-ileon)
 Inmultire completa la aceeasi gazda (schizogonia si sporogonia)
 Specific omului (Cryptosporidium hominis) si zoonotic (Cryptosporidium parvum)
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Rol in securitatea alimentara si hidrica
 Bioterorism (posibil implicat)

Parazitul
 Genom cu 8 cromozomi, 2 genotipuri de interes medical (genotip 1 sau H
specific omului si genotip 2 sau C - caracter zoonotic)
 Oochistul, (Fig. 14), nu are autofluorescenta, masoara in diametru 4-6 µm,
poseda 4 sporozoiti si un perete (80% pentalamelar, responsabil de heteroin-
fectii si 20% bilamelar, cu rol in autoinfectii).
 Pretinde coloratii specifice (elective) pentru evidentiere-col. Ziehl-Neelsen
modificata Hendricksen-Pohlentz (de referinta), (Fig. 14.B)
 Remarcabila, rezistenta in mediu.
 Refractar la chimioterapice antiparazitare si antibiotice Fig. 14 Cryptosporidium spp.-oochist: A.ME –
(https://:www.researchgate.org); B. Colorație Ziehl-
Neelsen modificata Hendricksen-Pohlentz- Lidia Lazar
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 15
Disciplina Parazitologie

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)

Fig. 15 A. + B. Ontogenia Cryptosporidium spp: oochist in marginea “in perie”


-ME-(https://:www.researchgate.org); C. sectiune jejunala-col.HE- Lidia Lazar

 12-14 ore la nivel jejuno-ileal (Fig.15), la imunodeficitari poate fi intilnit si in epiteliul


biliar/pancreatic/respirator Fig. 16 Ciclul de viata la Cryptosporidium
 Respecta stadiile biologice generale comune sporozoarelor (Fig.16). spp - diagrama Lidia Lazar

Patogenie, (Fig.17)

Fig. 17 Cryptosporidium spp. Patogenie - diagrama Lidia Lazar


UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 16
Disciplina Parazitologie

Boala - CRYPTOSPORIDIOZA
 Incubatie variabila intre 2-14 zile, evolueaza ca o gastroenterita acuta, cu scaune apoase, mucoidale, fara sange (diaree de tip secretor),
autolimitata la 7-10 zile la imunocompetenti si cronica, pseudoholeriforma de peste 2 luni, uneori pana la exitus, la imunodeficitari.

Forme clinic-evolutive in cryptosporidioza:


1. Imunocompetenti
 Asimptomatic (purtator)-10%
 Diaree autolimitata la 7-10 zile -85%
 Diaree persistenta, fara complicatii-5%
2. Imunodeficitari
 Usoara , cu 2- 3 scaune diareice/zi (3%)
 Diaree cronica, peste 2 luni, cu deshidratare, anorexie, scadere ponderala (70 % in asociere comorbiditate HIV)
 Fulminanta, cu 5-10 scaune/zi sau pierderi de fluide de 10 litri/zi, deshidratare severa, acidoza metabolic (8-10%)-imunodeficitari
HIV si neoplazici
 Extradigestiva: biliara (colecistita, colangite sclerozante, etc), pancreatica (pancreatite acute) si bronho-pulmonara (bronsite, bronho-
pneumonii)-6-10 %
Epidemiologie
 Cosmopolit
 Transmitere: digestiva (fecal-orala): alimente, apa de retea, artropode (ca vectori mecanici), interuman prin echipamente/mediu institutionali-
zat (nosocomial), ape recreationale-piscine, bazine, lacuri, aquaparcuri
 Doza minima infectanta (ID50) este de 10 oochisti
 Evolutie: endemica (in colectivitati de copii sub varsta de 3 ani), epidemica (epidemii hidrice, in crese/gradinite) si sporadica (crescatori de
animale, bolnavi imunodeficitari, turisti)
 Autoinfectie endogena (oochistii cu perete bilamelar)
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Rezervor animal-Cryptosporidium parvum (40 specii de animale), caracter zoonotic
 Refractar la chimioterapice si dezinfectante uzuale
 Are o rezistenta la clorinare de 240.000 ori mai mare decat Giardia lamblia (CDC)
 Probabilitatea etiologica parazitara de Cryptosporidium spp. intr-o epidemie hidrica este de 50,8% (CDC)
 Parteneriate patogenice cu alti paraziti (Giardia lamblia; Cystoisospora belli; Microsporidii, etc.)
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 17
Disciplina Parazitologie

Profilaxie si Control
 Igiena alimentara, personala si de defecatie riguroase
 Igiena institutionala (spitale, crese, gradinite, geriatrie, ferme de animale, locuri publice, ape recreationale interdictie 14 zile postdiaree a ac-
cesului lucratorilor in industria alimentara)
 Supravegherea GPS-GIS a deplasarii turmelor de animale (bovine/ovine) si a surselor de apa
 Campanii de informare si educatie medicala a populatiei(spalare vegetale, a nu se inghiti ape recreationale, a nu inota daca sunt simptome
gastrointestinale, depozitare/manipulare igienica a deseurilor animale, etc.)
 Filtrarea apei (site tip Milipor de 1-2 µm), ozonare, fierbere (min 3 minute).

2. Cystoisospora belli ≡ Isospora belli


Cystoisosporoza / Isosporoza
Cadru general si magnitudinea bolii
 Sporozoar intestinal (jejun-ileon)
 Inmultire completa la aceeasi gazda (schizogonia si sporogonia)
 Specific omului
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Rol in securitatea alimentara si hidrica
 Bioterorism (rol minor)
 Nomenclatura disputata, redenumit Cystoisospora belli in loc de Isospora belli (2016)
Parazitul
 Oochistul, (Fig. 18), este excretat imatur, sporularea se face extern in 24 ore in climat tropical si
in 3-5 zile in cel temperat.
 Oochistul matur masoara 25-30 µm lungime/12-15 µm latime, forma elipsoidala, asimetrie termi-
nala la unul din capete, 2 sporochisti de 9-11 µm fiecare si cate 4 sporozoiti semilunari si prezinta
o autofluorescenta nespecifica.
 Detaliile morfologice sunt evidentiabile in coloratia Ziehl-Neelsen modificata Hendricksen- Fig. 18 Cystoisospora belli-oochist matur: A. Exa-
Pohlentz men nativ; B. Colorație Ziehl-Neelsen modificata-
(https://:www.cdc.gov)
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 18
Disciplina Parazitologie

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)


 12-14 ore la nivel jejuno-ileal, la imunodeficitari poate fi intâlnit si in epiteliul biliar/colon
 Distruge timpuriu, in cursul ontogeniei sale, marginea” in perie” enterocitara si induce aparitia unui infiltrate inflamator eozinofilic in
lamina proprie.
 Respecta stadiile biologice generale comune sporozoarelor.

Boala CYSTOISOSPOROZA/ ISOSPOROZA


 Incubatie de 9-10 zile, evolueaza ca o enterita cu diaree mucoidala, afebrila, cu transformare rapida in steatoree, dar autolimitata la
imunocompetenti (10-12 zile) si cronica, cu steatoree precoce, durabila, malabsorbtie severa, deshidratare modesta, tendinta la recidive si
deces la imunodeficitari.
 Raspunde la tratamentul cu antibiotic, dar cu recidive frecvente (max 120 zile)

Epidemiologie
 Cosmopolit, predomina in zonele calde (tropicale/subtropicale)-America de Sud si Africa
 Specific omului
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Transmitere digestiva (risc alimentar si hidric) si interumana (nosocomial-pediatrie, geriatrie)
 Asocieri patogenice frecvente cu Cryptosporidium spp , Microsporidii, Cyclospora cayetanensis.

Profilaxie si Control
 Similare cu cele de la Cryptosporidium spp.
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 19
Disciplina Parazitologie

LUCRARE PRACTICĂ (LP)


Asist.univ. dr. Ionela NEAGOE

Diagnostic infecție cu Cryptosporidium hominis-parvum. (CRYPTOSPORIDIOZĂ)


Diagnostic infecție cu Cystoisospora / Isospora belli. (CYSTOISOSPOROZĂ-ISOSPOROZĂ)
 Diagnostic diferențial (DD)
 Cryptosporidioză = DD față de alte afecțiuni intestinale de etiologie infecțioasă (parazitoze - giardioză, cystoisosporoză,
cyclosporoză, microsporidioze; gastroenterite bacteriene - shigelloză, salmoneloză, infecții cu Escherichia coli, Campylobacter spp;
gastroenterite virale)
 Cystoisosporoza = DD față de afecțiuni asociate tractului digestiv de etiologie infecțioasă (amoebiază, giardioză, cryptosporidoză,
cyclosporoză, microsporidioze, ascaridioză, enterobioză, strongiloidoză; shigelloză, salmoneloză, infecții cu Escherichia coli;
enteroinfecții virale)

 Stadii de diagnostic (SD) detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 14, 15, 18, 19, 20)
 Oochist imatur (Oo. i) = poate participa la afectarea mucoasei intestinului subțire  Cryptosoporidioză / Isosporoză;
 Oochist matur (Oo. m) = S.I pentru om

Fig. 19. Morfologie - Oochist


matur de Cryptosporidium
spp.
Oochisti imaturi Oochist matur

Fig. 20. Schemă - morfologie oochisti imaturi și maturi de Cystoisospora belli


UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 20
Disciplina Parazitologie

 Diagnosticul paraclinic în Cryptosporidioză și Cystoisosporoză (Fig. 23) - de rutină demostrarea prezenței oochiștilor prin examenul micro-
scopic în principal al materiilor fecale -examen CPZ :
 examnul nativ în microscopia optica clasica (preparate extratemporanee) util doar in cistoisosporoza (Fig. 18A) ;
 examenul nativ în epifluorescenta sub filtru UV (Fig. 22)– autofluorescenta oochisti de Cystoisospora
 diagnostic de certitudine in ambele parazitoze - examen microscopic frotiuri coloratii speciale – coloratia Ziehl-Neelsen modificata
Hendricksen-Pohlentz, (Fig. 14B, 18B)
 Alte prelevate recoltate în cryptosporidioza (la ID HIV+ în special cu forme extraIS) = continut duodenal – prin Enterotest/capsula
duodenala (Fig.23); LBA – prin bronoscopie cu lavaj; biopsie jejuno-ileala - EDI (Fig. 23); biopsie biliara - colangio-pancreatografie
endoscopica retrograda
 Alte prelevate în afara de MF recoltate în cystoisosporoza (la ID HIV+) = continut duodenal, biopsie jejuno-ileală
 Teste imagistice suplimentare EDI = Pill videocamera endoscopica
 În infectiile minore cu Cryptosporidium spp diagnosticul prin microscopia standard poate fi dificilinvestigatii suplimentare de confirmare :
 imunologice (coproantigen gp900 – test ELISA ; ICT monotest sau combo (detectie tripla protozoare intestinale – E. histolytica,
Giardia, Cryptosporidium spp), (Fig. 23)
 genetice – avantaj suplimentar în identificare specie și genotip Cryptosporidium (1/H – C. hominis ; 2/C – C. parvum), (Fig. 23).

Fig. 22 Oochist imatur


Cystoisospora belli – examinare
sub UV
Fig. 21. Examen histopatologic țesut intestinal (colorație H&E). Oochiști imaturi de
Cryptosporidium spp. și Cystoisospora belli (https://www.cdc.gov)
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 21
Disciplina Parazitologie

Fig.23 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Cryptosporidioză și Cystoisosporoza (adaptare după Neagoe Ionela)
[* examenul CPZ include în mod special frotiul din materii fecale -colorația Ziehl-Neelsen modificată; CD (continut duodenal – lichid duodenal/bila) M.F (Materii fecale); Ț.I
(țesut intestinal – vezi și Fig. 21); IC (imunocompetenți); ID (imunodeficitari); ICT (test rapid imunocromatografic); DIA (direct immunofluorescence assay); ELISA (enzyme-
linked immunosorbent assay); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); ADN ( acidul dezoxiribonucleic); EDI (endoscopie digestiva
inferioară)]
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 22
Disciplina Parazitologie

CURS
Conf. dr. Lidia LAZAR – Șef disciplină Parazitologie

SPOROZOAR TRANSFUG PULMONAR


Pneumocystis carinii-jiroveci
Pneumocystoza
Cadru nosologic general si magnitudinea bolii
 Microorganism alveolo-pulmonar, taxonomic, transfug: morfobiologic asimilat sporozoarelor, iar genetic inrudit cu fungi, din familia
Archiascomycetes.
 Rezervor animal, caracter zoonotic la specia Pneumocystis carinii
 Rezervor strict uman, antroponotic, specia Pneumocystis jiroveci
 Capacitate oportunista exceptionala

Parazitul-forme morfologice de viata (Fig.24, 27A,B)


 Trofozoit: 1,5-2 µm, polimorf (rotund, oval, piriform), cu filopodii (pseudopode-like digitiforme) pentru nutritia din surfactantul alveolar
 Chist imatur (prechist): 2-5µm, perete unilamelar, 1-2 sporozoiti, denumiti ascospori
 Chist matur: 8-10 µm, perete trilamelar, 8 ascospori elongati

Fig.24.Pneumocystis spp.-stadii biologice: A.Trofozoti-colorație


Giemsa; B. Chist imatur/prechist-colorație Gomori; C. Chist
matur-colorație Giemsa
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 23
Disciplina Parazitologie

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)


 Pneumocystis spp are o ontogenie incomplet elucidata, dar cu numeroase similitudini cu reproducerea sporozoarelor, ambele faze –asexuata
(schizogonia) si sexuata (sporogonia) fiind prezente la aceeasi gazda, in epiteliul alveolar (Fig.25).

Fig. 25 Ontogenia la Pneumocystis spp -


diagrama Lazar L.

Patogenie si Imunitate
 Aderare de receptori pneumocitari de tip I (antigen major de
suprafata MSG 95 kDa si antigen minor 35-45 kDa), biomarker
de perete specific (beta-glucan)
 Consum selectiv de fosfolipide si proteine lubrefiante din
surfactantul alveolar (filopodii), (Fig. 26)

Fig.26 Pneumocystis spp.: filopodii ME- (https://:www.researchgate.org)


UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 24
Disciplina Parazitologie

 Aparare asigurata prin cooperare intercelulara: macrofage alveolare, celule dendritice, limfocit Th1 si NK, cu productie de cytokine IL8, IL6,
IL10 al caror raport este vital in neutralizarea parazitului.
 Imunitatea umorala nu este protectiva.

Fig. 27 A. Pneumonia in “fagure de miere”- sectiune plaman-colorație H&E;


B. Pneumocystis spp.chisti maturi-colorație albastru toluidina (de referinta) ;
C. Radiografie pulmonara: pneumopatie interstitial”geam mat”

Boala - PNEUMOCYSTOZA sau Pneumonia interstitial plasmocitara (PIP) sau Pneumonia “in fagure de miere”
 Incubatie necunoscuta (2-6 saptamani)

Forme clinice de boala


1. Forma epidemica a copilului malnutrit, prematur, polispitalizat, institutionalizat in orfelinate
 Afebrila
 Dispnee, tahipnee , tuse uscata, cianoza
 Apnee episodica, convulsii
 Prognostic vital bun (60% supravietuire)
 Complicatii: fibroza pulmonara, disfunctii ventilatorii mixte
2. Forma sporadic a adultului: imunodeficitar prin co-infectii HIV, neoplazii, transplant de organe
 Hiperpirexie (39-40°C)
 Dispnee, tahipnee, tuse uscata, cianoza severa
 Diseminare pluriviscerala (glob ocular, maduva hematogena, splina, etc.)
 Prognostic vital dependent de nr limfocite T CD4 (>200/m3)
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 25
Disciplina Parazitologie

Epidemiologie
 Cosmopolit, rar in Africa
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Rezervor strict uman (purtatori asimptomatici)- Pneumocystis jiroveci
 Rezervor animal (rozatoare)- caracter zoonotic- Pneumocystis carinii
 Transmitere: 1. Aerogen; 2. Congenital (Transplacentar)

Profilaxie si Control
 Igiena riguroasa a colectivitatilor de copii , maternitati, neonatologie
 Carantina stricta (la aparitia de cazuri de boala)
 Monitorizare limfocitara : raportul CD4/CD8 pentru bolnavii HIV +, raportul IL6/IL10 pentru toti imunodeficitarii
 Monitorizare IL8 la toti imunodeficitarii
 Chimioprofilaxie a la longue (Cotrimoxazole)-in scheme flexibile, adaptate la status-ul imunitar al bolnavului.

LUCRARE PRACTICĂ (LP)


Asist.univ. dr. Ionela NEAGOE

Diagnostic infecție cu Pneumocystis carinii-jiroveci (PNEUMOCYSTOZĂ/ PIP -Pneumonie interstițială plasmocitară)


 Diagnostic diferențial (DD) – față de: pneumonia virală, infecția cu CMV; legionelloză, tuberculoză, infecții complex Mycobacterium avium;
infectii cu Mycoplasma; toxoplasmoză; sindrom insuficiență respiratorie acută, pneumonie interstițiala limfocitară, embolism pulmonar.

 Stadii de diagnostic detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 24, 27A,27B, 28)
 Trofozoit = S.P - distrucție pneumocite alveolare  Pneumocystoză
 Chist imatur
 Chist matur = S.I pentru om
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 26
Disciplina Parazitologie

Fig. 28. Schemă – morfologie trofozoit, prechist și chist matur


de Pneumocystis carinii-jiroveci

 Diagnosticul paraclinic în suspiciunea de Pneumocystoză (Fig. 29)la pacienții ID febrili cu simptomatologie respiratorie se bazează :
 de rutină pe investigații radiografice (plămân « în geam mat »), (Fig 27C), suplimentate de : 1. investigatii de diagnostic
funcțional - teste de gazometrie arteriala : desaturatie arteriala in O2 – valoare prognostica = pO2 <70mmmHg + gradient arterio-
alveolar O2 > 35mmHg ; 2. Investigatii de circumstanta – detectarea nivelurilor serice markeri cu potentiala valoare prognostica:
nivel ridicat de beta-glucan = suspiciune pneumocytoza la ID nonHIV; nivel scazut de S-adenosil-metionina = suspiciune
pneumocytoza la ID HIV+
 certificarea prezenței parazitului la nivel pulmonar - in diverse prelevate (sputa indusa – aerosoli solutie NaCl3% ; LBA ; biopsie
pulmonara deschisa)(Fig.29) prin examinare microscopica: 1. Preparate permanente coloratie panoptica – Giemsa (trofozoiti,
ascospori chisti – dificil de interpretat pentru diagnosticul « intravitam »), (Fig. 24A, 24C); 2. Preparate permanente colorații
specifice (elective): albastru de toluidina (chisti colorati complet in mov pe fond bleu), (Fig. 27B) ; impregnare argentica
Gomori (chisti si prechisti colorati complet in mov pe fond verde ; potential de observare ascospor la prechist), (Fig. 24B) ; 3.
Examen histopatologic coloratie H&E – aspect anatomopatologic tipic « in fagure de miere » = alveole cu trofozoiti (Fig.27A)
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 27
Disciplina Parazitologie

Fig. 29 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Pneumocystoză la pacienții imunodeficitari (adaptare după
Neagoe Ionela) Rx (Radiografie – vezi și Fig. 27C); S.In (Spută Indusa -prin administrare aerosol salin); BAL (lavaj bronho-alveolar); DFA (test
imunofluorescență directă pentru detecție antigen de suprafață parazitară în lavajul bronșic); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time
polymerase chain reaction); ADN ( acidul dezoxiribonucleic)] Testul RT-PCR este folosit suplimentar și confirmarea suspiciunii de pneumocystoza diseminata
extrapulmonar
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 28
Disciplina Parazitologie

Bibliografie suplimentară suport

1. Lazar L. Synopsis de Parazitologie Medicală,. ISBN: 978-973-708-486-6, Editura Universitară “Carol Davila”, București, 2010.
2. Lazăr L. Compedium de Parazitologie Medicală, ISBN: 978-973-708-132-2, Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.
3. Steriu D. Infecții parazitare, ISBN: 973-7928-22-9; Editura ILEX, București, 2003.
4. Crețu C.M. & Cilievici S.E. Parazitoze autohtone și de import ghid de diagnostic și tratament. ISBN: 973-86042-8-1; Editura Cartea
universitară, București, 2004.
5. Crețu C.M. Parazitologie medicală. ISBN: 973-708-095-5; Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.
6. Ionița C. et al. MR Imaging in Toxoplasmosis Encephalitis after Bone Marrow Transplantation: Paucity of Enhancement despite Fulminant
Disease. AJNR Am J Neuroradiol 25:270–273, 2004

S-ar putea să vă placă și