UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 1

Disciplina Parazitologie
2021-2022
CURS 1 + LUCRARE PRACTIC Ă 1
AMIBE
CURS
Conf. Dr. Lidia LAZĂR- Sef Disciplina Parazitologie
Caractere generale
 Protozoare (organisme unicelulare) cu locomotie prin pseudopode
 Inmultire asexuata prin sciziparitate (fisiune binara)
 Nutritie prin endocitoza
 Ontogenia (ciclul de viata) cu doua stadii biologice:
a) Trofozoit (stadiul vegetativ): rol in patogenie (multiplicativ, mobil, fara rezistenta in mediu)
b) Chist (stadiul de rezistenta): rol epidemiologic, in transmitere intre gazde (rezistent in mediu , nonmultiplicativ, imobil)
Clasificare medicala:
1. Amibe patogene: Entamoeba histolytica
2. Amibe comensale (conditionat patogene / incoline): Entamoeba coli; Entamoeba gingivalis
3. Amibe libere: Naegleria fowleri; Acanthamoeba spp; Balamuthia mandrilaris/ Leptomixida

1. AMIBE PATOGENE
Entamoeba histolytica
Caractere generale:
 Amiba patogena, hematofaga
 Habitat: colon, majoritar in cecum si colon ascendent
 Invaziva uni si plurivisceral (diseminare “in situ” si hematogen)
 Genotipuri cu virulenta variabila, inalt-patogene antigenele 29-30/81-84/96 kDa
 Morfologic, greu diferentiabila de alte specii din genul Entamoeba: Entamoeba dispar (comensala), Entamoeba moshkowski (slab-patogena,
la copil), Entamoeba bangladeshi (comensala/slab-patogena)
 Nutritie prin hematofagie si trogocitoza
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 2
Disciplina Parazitologie
2021-2022
 Trogocitoza (trogos gr-“ciugulire”): proces rapid (max 1 minut), cu ingerare de fragmente membranale, de organite sau cytosol epitelial in-
testinal. Asigura invazia parazitului in colon, fara contributie la necroza locala
 Boala: Amibiaza ½ million cazuri noi anuale, 10% din populatia mondiala parazitata, mortalitate 100.000 cazuri/an.
Morfologie Entamoeba histolytica
 Trofozoitul (Fig.1)
 15- 60 (medie35)µm, forma dinamica
 1 pseudopod
 Citoplasma periferica hialina si endoplasma rugoasa
 Fagozomi cu hematii
 1 nucleu cu cromatina omogena si cariozom (nucleol) central
 Chistul (Fig.2) Fig.1 Trofozoit E.histolytica: A. diagrama ; B. examen nativ
 5-20 µm
 Rotund
 Citoplasma cu corpi cromatoizi (baghete siderofile)
 4 nuclei cu cromatina omogena si cariozom central

Ciclu de viață (Fig.3)

Fig. 2 Chist E.histolytica: A. diagrama; B. examen Lugol

Fig.3 Ontogenie parazitară

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 3
Disciplina Parazitologie
2021-2022
Patogenie
 Secventiala
 Aderenta (via receptori): proces rapid in pattern “hit & run”
 Accesarea programului propriu parazitar de virulenta (enzime specifice)
 Locomotia (deplasarea parazitului)

a) Aderenta: receptor MAJOR –Gal-lectina (N-acethyl-D-galactozamina) cu subunitatea activa GM=170 kDa, se leaga de mucinele MUC2
(suprafata epiteliului intestinal) si induce in macrofag (MØ) aparitia receptorilor de recunoastere PRRs cu rol in eliberareade cytokine proin-
flamatorii
b) Programul de virulenta : cuprinde clase de enzyme parazitare specifice:
 Amiboporine (polypeptide cu GM=5 kDa), subclasele A,B,C, dominante subclasa C
 Cisteinproteinaze (4 subclase): dominant CP5
 Hemoglobinaza si Superoxid fier-dismutaza
 Peroxiredoxina (proteina GM=29kDa de suprafata , specifica trofozoitului si selectiva anti PMN-N)
 COX-like (ciclo-oxigenaza like): produce direct prostaglandina E2 (PgE2), cu rol de crestere a cAMP in MØ si de scadere a
productiei de cytokine de catre limfocitele Th1.
 Amiboporinele au actiune directa asupra celulei intestinale (permeabilizare prin pori) si indirecta prin cresterea apoptozei intestinale
(activand casparaza 3).
In situatii de inanitie prelungita, intervine o componenta hormonala (leptina), a carei scadere va accelera apoptoza intestinala, potentand
actiunea amiboporinelor trofozoitului de E.histolytica.
 Cisteinproteinazele (CP1, CP2, majoritar CP5) intervin la nivel de matrice extracelularadin zona epiteliului interglandular (lizeaza
fibronectina, laminina, claudinele), proteinele jonctionale ZO1. De asemenea, activeaza productia de IL1 ß, IL8, TNF-KB si productia de
mediatori proinflamatori locali, cliveaza IgA locala , respectiv IgG circulant.
 Parazitul evita stress-ul oxidativ (blocheaza NAPDH-oxidaza , anihiland radicalii liberi (via superoxide-dismutaza potentata de oferta
crescuta de fier secundar actiunii hemoglobinazei).
 Se produce un esec litic major al PMN-N (3000 PMN-N nu pot neutraliza un singur trofozoit de E.histolytica) , avand drept rezultat o
necroza locala, cu forma particulara, denumita abces in “buton de camasa” (Fig. 4).
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 4
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 4 Abces amibian “in buton de camasa”-sectiune intestinala -col HE (http://www.cdc.gov)

Dispozitia abceselor amibiene intestinale este ordonata in colonade de zone ulcerate si zone de mucoasa indemna (sanatoasa) ceea ce reprezinta o
particularitate morfopatologica de interes medical (colonoscopie). Abcesul amibian debuteaza in cecum si colonul ascendent, de tip nodular,
masoara, obisnuit, 3-5 mm, putand insa atinge si dimensiuni mai mari (10-20 mm), de tip serpinginos prin extindere pe toata lungimea colonului.
c) Locomotia este asigurata de pseudopod, cu deplasare unidirectionala si foarte rapida. Energetic, miscarea este sustinuta de inozitoltrifosfat
produs (protein-kinaza C) la nivelul unei mitocondrii-like specifice parazitului, denumita crypton sau mitozom.
Clinica AMIBIAZA INTESTINALA
Tablou clinic polimorf, dependent de genotipul parazitar, zona geografica, doza infectanta, imunitatea gazdei. Incubatia este variabila, obisnuit 2-4
saptamani, dar poate fi extinsa la ani de zile postexpunere la parazit, (Fig. 5).
 Asimptomatica: majoritar in zona temperata (85%).
 Dizenteria amibiana: 5-15 scaune /zi, cu mucus, puroi si sange, materii fecale putine (“sputa fecala”), teneseme rectale, colici abdominale ,
febra inconstanta (30%), stare generala alterata
 Colita amibiana: stare generala buna, tranzit intestinal alternant, mimeaza boala inflamatorie intestinala (colon iritabil).
Complicatii locale:
 Perforatia intestinala cu peritonita secundara ( favorizata de tratamentul cu corticosteroizi)
 Hemoragie intestinala (colita fulminanta)-frecvent la copii si dupa corticoterapie
 Stenoze de colon (generate de tesutul de reparatie al ulceratiilor)
 Amoebom: pseudotumora ileocecala produsa prin suprainfectarea tesutului de granulatie
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 5
Disciplina Parazitologie
2021-2022
COMPLICAȚII EXTRAINTESTINALE (5-10%) apar prin diseminarea hematogena a trofozoitilor de E.histolytica,
cea mai frecventa localizare secundara via vena porta fiind la nivel hepatic, dar pot fi interesate si alte organe (plaman, SNC, splina, organe
genitale externe, tegument,etc.).
Fig. 5
Amibiaza hepatica (abcesul amibian hepatic): Amibiaza
 Debut, in medie, la 3 luni postexpunere la parazit; intestinala-
 De 10 ori mai frecventa la adulti si la sexul masculine; necroza
 Stare septica ( febril, astenic, adinamic, anorexic); extinsa-piesa
 Subicter/icter sclero-tegumentar (inconstant); operatorie-
 Hepatomegalie boselata/neregulata, dureroasa, (Fig.7); https://cdc.gov
 Tranzit intestinal,de obicei, normalizat;
 Puroi in cantitate variabila (pana la 6-800 ml), nefetid (bacteria free), de culoare maronie-ciocolatie caracteristica, (Fig. 6).

Fig. 6 Abces amibian hepatic evacuat- Fig. 7 CT abdomen-abces amibian

Atlas of Tropical Medicine & Parasitology, hepatic LHS-caz clinic Lidia Lazar
Peters & Gills, 2013

Amibiaza cutanata: la nivel perianal sau plagi chirurgicale abdominale/ileostoma (Fig. 8A).
Amibiaza genitala: balanite/ulcere scrotale, ulceratii vulvo-vaginale/salpingite, in cazul transmiterii sexuale, inclusiv contacte homosexuale
(gay-bowel syndrome-engl.), (Fig. 8B).
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 6
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 8 A. Amibiaza cutanata; B. Amibiaza genitala- Atlas of Tropical Medicine & Parasitology, Peters & Gills, 2013
Epidemiologie
 Cosmopolit, predomina in zona tropicala/subtropicala
 Endemic in Mexic, India , Pakistan, Bangladesh, Brazilia, America Centrala, Africa
 Specifica omului
 Transmitere: prin chisti pe cale digestiva (vegetale, apa, mana murdara, artropode) si sexuala (venerica)
 Doza infectanta (genotipuri patogene): 1 chist
 Factori de risc in dobandirea parazitului:
 Saracia
 Ignoranta
 Malnutritia protein-calorica
 Microbiom intestinal disbiotic (deficit de Prevotella copri)
 Rezidenta rurala sau suburbii fara sisteme de canalizare
 Supraaglomerarile urbane
 Comportamentul sexual
 Entamoeba dispar este de 10 ori mai frecventa decat E.histolytica in special in zona temperata, fiind considerata comensala (prezenta la 20-
30% dintre homosexuali ). Morfologic, nediferentiabila de E.histolytica, pretinde tehnici moleculare de identificare (PCR sau LAMP-loop-
mediated isothermal amplification assay).
Profilaxie si Control
 Igiena alimentara, personala si de defecatie
 Chistul este distrus la 68° C, in praf sau uscaciune
 Depistarea si tratarea purtatorilor (frecventa status-ului de purtator variaza dupa zona geografica intre 4-25%)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 7
Disciplina Parazitologie
2021-2022
 Fierberea apei, spalarea vegetalelor cu mentinere in solutie de acid acetic minimum 10 minute !
 Vaccin: in cercetare (candidat promitator= antigenul proteic bogat in serina, activ pentru amibiaza extraintestinala).

LUCRARE PRACTICĂ (LP)

Asist.univ. Dr. Ionela NEAGOE
Diagnostic infecție intestinală cu Entamoeba histolytica - AMIBIAZA INTESTINALĂ
 Diagnostic diferențial (DD) față de:
 afecțiuni intestinale de etiologie infecțioasa: infecția parazitară cu Balantidium coli, Trichuris trichiura, schistosomiază; infectii
bacteriene de genul celor cu: Shigella spp, Campylobacter jejuni, Salmonella spp, Yersinia enterocolitica, Escherichia coli patotip
entrohemoragic și enteroinvaziv; tuberculoza intestinală; actinomicoză.
 afecțiuni intestinale non-infecțioase : diverticulita, apendicită, boala inflamatorie intestinală, colita ischemica semnalata imagstic. În caz
de amoebom DD față de un carcinom.

 Stadii de diagnostic (SD) detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 9, 11)

 Trofozoit (T) = stadiu patogen (SP), hematofag, localizat în mucoasă-submucoasa intestin gros (IG) + scaunul dizenteric  Amibiază
 Chist (C) imatur/matur = în scaunul format; chistul matur stadiu infecțios (SI) pentru om

Fig.9. Schemă morfologică stadii parazitare de diagnostic - E. histolytica. A.Chiști imaturi uni și binucleați; Chiști maturi
tetranucleați; B.Trofozoit (adaptare Neagoe Ionela)

 Diagnostic paraclinic în Amibiaza intestinală - de rutină examen coproparazitologic (CPZ). În cazul unui rezultat incert sau negativ (nedectarea
microscopică de T și /sau C în materiile fecale emise de subiectul simptomatic) - investigații suplimentare de confirmare (Fig. 10).
 Investigațiile imgistice -ocazional – caz amibiază acută severă/complicații loco-regionale (caz 3/ caz 4) pentru biopsii colon (Fig. 12).
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 8
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig.10 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Amibiază intestinală în raport cu evoluția clinică (adaptare după Neagoe Ionela)
[Caz 0 – Forma asimptomatica; Caz 1: Dizenterie amoebiană; Caz 2: Colita amoebiană; Caz 3: Amoebom; Caz 4: Stenoza intestinală; M.F. (materii fecale); Ț.I (țesut intestinal);
ICT (test imunocromatografic); ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay); PCR (Polymerase Chain Reaction); RT-PCR (Real-Time Polymerase Chain Reaction); LAMP
(Loop-mediated isothermal AMPlification assay); EDI (endoscopie digestiva inferioara); Rx (radiografie); E.h (E. histolytica); ADN (acid deoxiribonucleic)]
Coprocultura pe medii polixenice(Loeffler)/axenice(TYIS-33)-dezvoltare doar trofozoiții de E.histolytica.
Imunologic - detectia de coproantigene specifice = lectina subunitatea de 170kDa - N-Acetil-D-Galactozamina (receptor major de aderență);
Genetic/Molecular - amplificarea genei ARNr 18S cu diferentierea sensibiă a speciei patogene E.histolytica de speciile de Entamoeba nepatogene E. dispar sau slab patogene E.
moshkovskii
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 9
Disciplina Parazitologie
2021-2022
Examen CPZ în suspiciunea pentru oricare parazitoză intestinală (inclusiv amibiaza intestinală)
 Defintie = examen macroscopic (consistenta, culoare materii fecale, prezență mucus si/sau sange) + examen microscopic (MO) materii
fecale (MF)
 examenul MO - 2 tipuri de preparate:
 de rutina - preparate extratemporanee (lamă+lamelă) din MF cu ser fiziologic la 37oC (faciliteaza mobilitatea trofozoiților) / Lugol
(coloreaza temporar parazitul în galben-maron; inhibă mobilitatea trofozoiților), (Fig. 11A1, 11A2)
 în funcție de caz - preparate permanente (frotiuri) din MF (colorate cu Giemsa/Tricrom/Fe-hematoxilină) –evidențiere structuri
interne ale protozoarelor intestinale pentru un diagnostic diferențial mai eficient (ex. între E.histolitica și alte specii ale genului
Entamoeba), (Fig.11.B).
 Recomandare = repetare pe cel puțin 3 probe diferite, cu prelevarea medie a fiecarei probe de MF la aproximativ 3 zile într-un interval
de ~10zile.
A2.
A1.

B.

Fig.11 Examen Coproparazitologic - Amibiaza intestinală. A1.preparate extratemporanee din MF cu ser fiziologic; A2. preparate
extratemporanee din MF cu Lugol; B. frotiuri din MF colorate Giemsa / Tricrom (http://www.cdc.gov)

Fig.12 A. EDI-Aspect patognomonic infectie E.h - Colonade de zone ulcerate

si zone de mucoasă intactă; B. Biopsie mucoasă IG -examen histpatologic
(colorație H&E) – trofozoiti E.h (cu hematii fagocitate)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 10
Disciplina Parazitologie
2021-2022
Diagnostic infecții extraintestinale cu Entamoeba histolytica - AMIBIAZE EXTRAINTESTINALE
 Diagnostic diferențial (DD) față de: abcesele piogenice hepatice, hepatite virale, echinococcoză, adenom hepato-celular, afectiuni biliare-
colecistită, sepsis, pericardita, peritonita, hemangiom, pneumopatii/pleurezii bacteriene- pneumonia de lob drept inferior, paragonimiază,
cisticercoză, tumori cerebrale.
 Stadiu de diagnostic (SD) detectat în cadrul investigațiilor morfologice:
 Trofozoit (T) = stadiu patogen (SP), invaziv, hematofag, cu localizare tisulară -hepatică, pulmonară, cardiacă, cerebrală, uro-genitală, cutanată 
Amibiază.
 Diagnostic paraclinic în Amibiazele extraintestinale (observații clinice extraintestinale +/- prezența concomitentă a unui episod digestiv sau
existența unui istoric de simptomatologie intestinala) - de rutina- imagistică (Fig. 13) completată de serologie specifică, (Fig. 15).
 Diagnostic de certitudine - investigatii de detectarea directa a parazitului/materialui genetic specific în prelevatele tisulare (Fig.14).
 Examenul CPZ +/- detectia de coproantigene – relevante în amibiaza extraintestinala asociată unui episod diareic recent.

Fig. 13. Imagistică -Amibiază extraintestinală. A. US -abces amoebian LHD; B. CT –detalii

abces amoebian hepatic - calcifieri septate (săgeta) + necroză ; C. Rx toraco-pulmonar (abces
amoebian LHD +ascensiune hemidiafragm drept –risc de pleurezie)

Fig. 14 A. Aspect macroscopic puroi amoebian – puncție de organ /evacuare spontană; B. Aspect abces
amoebian secundar –perianal; C. Trofozoiți E. histolytica - colorație Giemsa – aspirat cutanat
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 11
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 15 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Amibiază extraintestinală în raport cu evoluția clinică (adaptare după Neagoe Ionela)
[Caz 1 – Amibiază hepatică; Caz 2: Amibiază pulmonară; Caz 3: Amibiază cerebrală; Caz 4: Amibiaz cardiacă; Caz 5: Amibiază cutanată; Caz 6: Amibiază genitală;
IHA (Indirect Hemagglutination assay ); IFA (indirect immunofluorescence assay); ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay); CIEP (Counter current immune electrophoresis);
PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); LAMP (Loop-mediated isothermal AMPplification assay); US (ultrasonografie) Rx (radiografie); CT
(computer tomograf); IRM (imagistica prin rezonanta magnetică); E.h (E.histolytica); ADN (acid deoxiribonucleic); HLG (Hemoleucograma); PMN (polimorfonucleare)]
Imunologic- detecție anticorpi IgG specifici utila in DD sensibil; alternativa mai specifică –detecție antigen -lectina E.histolytica în ser/ material abces (aspirat
hepatic)– test ELISA

SYNOPSIS - Diagnostic infecție cu Entamoeba histolytica
Șef lucrări. Dr. Suzana CILIEVICI
Diagnostic AMIBIAZA INTESTINALĂ
I. Dg. de laborator:
I.A. Dg. Morfologic
I.A.1 Examen Coproparazitologic (CPZ)
a) Examenul macroscopic al materiilor fecale
- în dizenteria amoebiană, scaunul este muco-pio-sanguinolent;
- în amoebiaza intestinală la purtători sănătoși și la convalescenți,
scaunul este format;
b) Examenul microscopic al materiilor fecale – se repetă de 3 ori
 examen coproparazitologic direct cu ser fiziologic –
efectuat extemporaneu și la 37ºC : trofozoiţi mobili,
hematofagi (faza acută) și chişti (faza cronică)
 examen coproparazitologic direct cu Lugol- colorează
peretele/membrana celulară și nucleii;
I.A.2. Coproculturi (exemplu mediul Loeffler)  permit
multiplicarea trofozoiților.
I.B. Dg. Imunologic  detectarea coproantigenelor de E.
histolytica prin teste : imunocromatografice, imunoenzimatice
(ELISA), teste imunoblot.
I.C. Dg. Genetic/Molecular  identificarea ADN- ului de E.
histolytica în fecale, prin PCR, RT-PCR, LAMP
II. Rectocolonoscopie (EDI): ulcerații prezente  identificarea
microscopică a trofozoiților de E. histolytica în materialul prelevat
din leziuniile intestinale
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 12
Disciplina Parazitologie
2021-2022
Diagnostic AMIBIAZA EXTRAINTESTINALĂ
Dg. de laborator:
A. Dg. Imunologic – cel mai utilizat  decelarea prezenței anticorpilor
IgG anti- E. histolytica prin: imunofluorescența indirectă (IFI),
hemaglutinare indirectă (HAI), aglutinarea particulelor de latex (LAT),
precipitare în gel (PEG), contraimunelectroforeza (CIE), test
imunoenzimatic (ELISA), test imunoblot (Western-blot)
B. Dg. Morfologic
 identificare microscopică trofozoiții de E. histolytica în materialul
prelevat din leziunile extraintestinale
C. Dg. Genetic/ Molecular  identificarea ADN- ului de E. histolytica
în materialul prelevat din leziunile extraintestinale, prin PCR, RT-PCR,
LAMP
Dg. Circumstanţă:
 Hiperleucocitoză cu PMN neutrofile în periferie
Dg. Imagistic:
 ecografie / radiografie, CT, RMN - aspect abces hepatic/ pulmonar, etc
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 13
Disciplina Parazitologie
2021-2022
CURS
Conf. Dr. Lidia LAZĂR- Sef Disciplina Parazitologie
2. AMIBE COMENSALE (INCOLINE/CONDITIONAT-PATOGENE)
Entamoeba coli
Caractere generale
 Amiba neinvaziva
 Nonhematofaga
 Formator de microbiom intestinal
 Benefica pentru homeostazia intestinala
 Specifica omului
Morfologie Entamoeba coli (Fig. 16)
 Chistul
 10-35µm Fig. 16 Entamoeba coli: stadii biologice-diagrame
 Rotund
 Citoplasma granulara, omogena
 8 nuclei cu cromatina neomogena si cariozom (nucleol) excentric (lateral)
Patogenie
Actiunea patogena se manifesta exclusiv secundar scaderii rezistentei locale intestinale, fie prin administrarea incorecta de antibiotic, fie prin
diete /alimentatie dezechilibrata. Validarea actiunii sale patogene se exprima prin cresterea peste 5 a numarului de chisturi la examenul
coproparazitologic.
Clinic: Colita cu Entamoeba coli
 Diaree mucoida (fara puroi, fara sange)
 Crampe abdominale
 Alergodermii polimorfe (urticarie, eczema, blefaro-conjunctivite)
 Stare generala BUNA !!

Epidemiologie
 Parazit cosmopolit, predomina (in mediu) in zone insalubre
 Specific omului
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 14
Disciplina Parazitologie
2021-2022
 Transmitere digestiva
 Serveste ca indicator de igiena alimentara

LUCRARE PRACTICĂ (LP)

Asist.univ. Dr. Ionela NEAGOE

Diagnostic colită cu Entamoeba coli

 Examen de laborator specific - Dg. Morfologic – Examen CPZ:
 identificare microscopică exclusivă E. coli - chiști (> 5 per câmp microscopic) +/- trofozoiți (ocazional) - pe preparate
extratemporanee din MF cu ser fiziologic/Lugol (Fig.17A,B) și pe preparate permanente cu Giemsa/Tricrom/Fe-hematoxilina
(diagnostic diferențial morfologic eficient față de E. histolytica.),(Fig.17C)
 criterii morfologice de recunoastere și diferentiere între specile de Entamoeba:
a) la nivel de chist – număr nuclei, poziție nucleu, dispoziție cromatină nucleara și nucleol, aspect corpusculi cromatoizi;
b) la nivel de trofozoit- tip deplasare, conținut vacuolar, poziție nucleu, dispoziție cromatină nucleara și nucleol).

Fig. 17 Examen CPZ Entamoeba coli: A. chist (cu nuclei în planuri

suprapuse) pe preparat extratemporaneu cu Lugol din MF formate; B. trofozoit
uninucleat (20-30µm) pe preparat extratemporaneu cu Lugol din MF diareice;
C.chist pe preparat permanent colorație Tricrom (corpuscul cromatoid cu
capete acuțite) (http://www.cdc.gov)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 15
Disciplina Parazitologie
2021-2022

SYNOPSIS - Diagnostic infecție cu Entamoeba coli

Șef lucrări. Dr. Suzana CILIEVICI

Diagnostic COLITĂ cu Entamoeba coli

Dg. de laborator:
A. Dg. Morfologic

 examen coproparazitologic direct cu ser fiziologic - identifică

trofozoiţi mobili în faza acută (ocazional) și chişti în faza cronică
(maturi/imaturi)- cel mai adesea

 examen coproparazitologic direct cu Lugol - colorează

perete/membrana celulară și nucleii
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 16
Disciplina Parazitologie
2021-2022
CURS
Conf. Dr. Lidia LAZĂR- Sef Disciplina Parazitologie
3. AMIBE LIBERE

Caractere generale
 Formele vegetative (trofozoitii) sunt viabile in mediu, fara relatie cu organisme vii.
 Conditii ecologice propice: apa calda >22 °C
 Formele de rezistenta (chisturile) sunt prezente in praf si temperatura< 22°C
 Hot-spoturile cu trofozoiti de amibe libere sunt apele termale (piscine, bazine, sisteme spa, hidroterapie/ape recreationale incalzite), ape
geotermale, sistemul de aprovizionare cu apa potabila contaminat (biofilm pe peretele tevilor), apele stagnante (lacuri, balti) in timpul verii,
acvariile de casa, sistemele de ventilatie/climatizare, dializa, statiile stomatologicede spalare/clatire, etc.

3.1 Naegleria fowleri

Caractere generale
 Amiba libera, patogena, termofila
 Potential epidemic (epidemii de colectivitate)
 8 genotipuri, 5 inalt-patogene
 Particularitate biologica (parazit de granita amibe/flagellate)
 Poseda 3 forme biologice: trofozoit (10-25 µm, pseudopod lat sau lobopod, prezent in apa la temperatura>25°C,), forma flagelara (10-16
µm, doi flageli, fara pseudopod, prezent in apa calda 22°-25°C) si chist (8-20 µm, temperatura < 22 °C, in praf), (Fig. 18).

A B C
Fig 18 Naegleria fowleri-stadii biologice: chist; trofozoit; flagelat (https://www.cdc.gov)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 17
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Cale de infectie
Apa→Fose nazale→Nervi olfactivi→SNC (lobi frontali, temporali si cerebel), (Fig.19).

Fig. 19 Transmitere N.fowleri-diagrama Lidia Lazar

Patogenie
N.fowleri poseda un receptor pentru acetilcolina (mAchR), receptor legat de proteina de suprafata G (GPCR-GProtein Complex Receptor), similar
receptorilor muscarinici M1. Aceasta va asigura chemotaxia neurotropa a parazitului, facilitandu-i deplasarea la nivelului nervului. Parazitul
elibereaza enzime proprii citolitice (hidrolaze acide, fosfolipaze,neuraminidase) producand distrugerea directa a neuronilor. Acest comportament i-a
atras denumirea din massmedia de “brain eating amoeba”.
Clinica: Meningo-encefalita amibiana primara acuta
 Debut brutal, in plina sanatate
 Febra
 Fara semne de rinita, uneori, anosmie (prin distrugerea bulbilor olfactivi)
 Sindrom meningean (cefalee, fotofobie, rigiditatea cefei, etc., semne clinice meningeene Kerning/Brudzindki prezente)
 Coma
 Deces in 5-7 zile (mortalitate 95%), (Fig.20)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 18
Disciplina Parazitologie
2021-2022
Epidemiologie
 Amiba libera, patogena, termofila, cosmopolita
Fig. 20
 Specii de interes medical:
Meningoencefalita cu
N.fowleri (majoritar),
N.fowleri-piesa
N.australiensis,
necroptica caz clinic
N.italica,
Louisiana/USA, 2013
N.gruberi (nepatogena, cu rol in cercetare)
(sursa https://cdc.gov)
 Prezenta la imunocompetenti, fara caracter oportunist
 Potential epidemic de colectivitate :epidemii de bazin inot si aquaparc (cea mai recenta in august 2020 Orlando-Florida) cu mortalitate
ridicata (95%)-“brain eating amoeba”
 Rezistenta osmotica mica (are nivele scazute de proteine de soc termic-HSP -heat shock proteins-engl): rara in mediu, absenta in apele saline
sau apa de mare
 Portaj scazut de endocytobiont (asocierea simbiotica obisnuita este cu Legionella pneumoniae)
 Sezonalitate estivala (in regiunile temperate)
 Grupe de risc: varsta (adolescenti, adulti tineri), sporturi nautice (inot, polo de apa), activitati recreationale sau medicale contact cu apa
(aquaparc, bazine/piscine, spa, ape termale, balneoterapie)
 Boala rara (<1/200000), inclusa in ORPHA net (boli rare/orfane), dar cu prevalenta in crestere (in expansiune-boala emergenta)
 Transmitere directa din apa (fose nazale, nerv olfactiv), receptivitate universala
 Imunitate incompleta

Proflaxie si Control
 Masuri individuale de preventie: protectie nasofaringiana (la contact cu apa)
 Masuri colective de preventie: igienizarea bazinelor/piscinelor/sistemelor recreationale cu dezinfectante/biocide uzuale,
clorinare/superclorinare/ozonarea apei
 Ultravioletele nu distrug parazitul
 Controlul raspandirii in mediu: probe de mediu analizate prin spectroscopie de masa si MALDI-TOF MS ( matrix-assisted laser-desorbtion-
ionization-time on flight mass spectrometry).
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 19
Disciplina Parazitologie
2021-2022
LUCRARE PRACTICĂ (LP)
Asist.univ. Dr. Ionela NEAGOE

Diagnostic infecție cu Naegleria fowleri – MENINGO-ENCEFALITA AMIBIANĂ PRIMARĂ ACUTĂ (MAPA)

 Diagnostic diferențial (DD) față de:
 alte parazitoze - amibiaza, meningoencefalită cu Angiostrongylus cantonensis sau Baylisascaris procyonis, tripanosomiaza cu
T.brucei, neurocisticercoza, gnathostomiaza, malarie cerebrală, echinococoză pediatrică, toxoplasmoză cerebrala, infectii cu
Sappinia diploidea sau Sappinia pedata;
 infectii bacteriene- meningita bacteriană, infecții meningococice, tuberculoza;
 infectii fungice / micotice- histoplasmoza, mucormicoza (zigomicoza), coccidioidomicoza si febra văii;
 infectii virale- rabia;
 alte afectiuni- meningită aseptică, abces cerebral, encefalită, meduloblastom, hemoragie intracraniană, craniofaringiom pediatric,
hemoragie intraventriculară la sugarul prematur, astrocitom, poliarterită nodoza, vasculită și tromboflebită
 Stadii de diagnostic (SD) detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 21):
1. Stadiul de trofozoit (T) – SP - inducerea bolii la nivel cerebral (MAPA) + S.I pentru om (prin fosele nazale odată cu apa calda de
peste 25oC).
2. Stadiul de chist – stadiu de rezistentă în mediu extern; rar localizare în piesele necroptice cerebrale
 Diagnosticul paraclinic în suspiciunea de MAPA - observații clinice sugestive de meningoencefalită într-un context epidemiologic pozitiv
pentru MAPA [episod relativ recent de baie/ înot/ scufundări acvatice] - de rutină - măsuri urgente pentru demostrarea directă a prezenței
parazitului, (Fig.22)

Fig. 21 Stadii parazitare Naegleria fowleri. A. chist ; B. amiboflagelat -temporar în mediu hipoton și anumite condiții de temperatură; C. trofozoit mobil - LCR
( preparat extratemporaneu -microscopie în contrast de fază); D. trofozoit fixat - LCR (frotiu coloratie Tricrom); E. trofozoit- țesut cerebral (examen histopatologic
colorație H&E) ; F. test DFA (https://www.cdc.gov)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 20
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 22 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de MAPA (adaptare după Neagoe Ionela)
DFA (direct fluorescence antibody); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); CT (computer tomograf); IRM (imagistica prin rezonanta magnetică)]
Identificare microscopică trofozoiți direct în LCR în doar o pătrime din cazurile de suspiciune MAPA. Criterii morfologice de recunoastere a trofozoiților: după aspectul unicului
nucleu (cu cariozom mare, central) și pseudopodului cu deplasare lenta (amiba limax).
Genetic/Molecular – confirmare de urgență MAPA
DFA –confirmare MAPA predominat retrospectiv pe secțiuni tisulare necropsice, (Fig. 21F)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 21
Disciplina Parazitologie
2021-2022

SYNOPSIS - Diagnostic infecție cu Naegleria fowleri

Șef lucrări. Dr. Suzana CILIEVICI

Diagnostic MENINGO-ENCEFALITA AMIBIANĂ PRIMARĂ

ACUTĂ (MAPA)

Dg. de laborator:
A. Dg. Morfologic

 identificarea trofozoiților (formă amoeboidă) de N. fowleri în LCR și

chiștilor pe amprente anatomopatologice, prin:
- Ex microscopic direct/ cu contrast de fază
- Frotiu din LCR, colorat Giemsa sau hematoxilină
- Culturi (monoxenice – medii cu agar/ axenice)

B. Dg. Genetic/ Molecular  identificarea ADN- ului de N. fowleri în

LCR, prin PCR/ RT-PCR

C. Dg.Imunologic  adesea nerelevant, prin imposibilitatea sintezei de

anticorpi specifici datorită evoluţiei acute

Dg. Circumstanţă:
 Hiperleucocitoză cu PMN neutrofile în periferie

 LCR purulent şi abacterian

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 22
Disciplina Parazitologie
2021-2022

CURS
Conf. Dr. Lidia LAZĂR- Sef Disciplina Parazitologie

3.2 Acathamoeba spp.

Caractere generale
 Amibe libere, patogene, termofile
 Potential oportunist: evolutie severa la imunodeficitari
 Specii majore de interes medical: A.culbertsoni, A.castellani, A.polyphaga
 Genotipuri numeroase (18), 4 frecvente medical, T4, T1, T10, T12 (dominant T4)
 Trofozoit cu pseudopode ascutite (tepi/spini-acanthos-greaca), denumite acanthopodii
 Sinonim :Hartmanella
Morfologie Acanthamoeba spp,
 Trofozoit
 15-45 µm
 Acanthopodii numeroase, ascutite, (Fig. 22)
 Citoplasma cu vacuole de glycogen perinuclear
 1 nucleu cu citoplasma subtire, omogena
 1 cariozom mare, central

 Chist Fig. 23 Trofozoit Acanthamoeba spp: A. diagrama; B. ME- http:// cdc.gov

 8-25µm
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 23
Disciplina Parazitologie
2021-2022
 Rotund
 Perete extern sau ectochist, (Fig. 24)
 Perete intern sau endochist poligonal, (Fig. 24)
 Ostiole (pori) la punctele de contact dintre pereti
 1 nucleu (greu vizibil) cu citoplasma putina si cariozom mare

Fig. 24 Chist Acanthamoeba spp.-microscopie confocala https://cdc.gov

Cale de infectie:
Trofozoit (din apa)→cornee→nervii optici→SNC (thalamus,puntea Varolio,corp calos)
Chistul (din praf) →piele (solutii de continuitate)/fracturi deschise→ efecte locale si la distanta prin diseminare hematogena
Patogenie
 Secventiala
 Aderenta (via receptori): exclusiv la trofozoit prin proteina bazica cu manoza (MBP), cu rol major in legare de keratocite si de celulele en-
doteliale vasculare
 Accesarea programului propriu parazitar de virulenta(enzime specifice): a) acanthoporine (citotoxica pe neuroni);b)neuraminidaza
(neurotoxic); c)factorul de activare al plasminogenului (activeaza metalo-proteinazele gazdei, cu efecte directe de necroza si invazie);
d)Ecto-ATPaza (activeaza casparaza 3 si apoptoza locala); e) superoxide-dismutaza (anihileaza radicalii toxici)
Clinic:
 Keratita: jena/durere oculara progresiva, fotofobie, hiperlacrimare, “val pe ochi”, congestie locala intensa. In lipsa unui dg si tratament
precoce (10-14 zile) apar complicatii severe: ulcer corneean, desmetocel, sclerita, perforatie coneeana, cecitate
 Encefalo-meningita granulomatoasa amibiana cronica: cefalee, greata, iritabilitate, ameteli, subfebrilitate, convulsii, semne
neurologice de focar, paralizii de nervi cranieni, ataxie, coma, deces (6-8 saptamani).
 Abcese subcutanate
 Osteomielite
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 24
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Epidemiologie
 Cosmopolit, termofil
 Biodiversitate ridicata (24 specii, 18 genotipuri), 4 inalt-patogene (T4-90% implicat in keratite)
 Speciile patogene cele mai raspandite: A.culbertsoni, A.castellani, A.polyphaga, A.hatchetii, A.healy, A.astronyxix, A.divionensis.
 Rezistenta osmotică mare (au nivele ridicate de proteine de soc termic HSP-heat shock proteins engl.): frecvente in mediu (namol/sol
mlastinos/ghivece de flori, balti, apa plata/minerala imbuteliata, sisteme de ventilatie/climatizare, umidificatoare, acvarii de casa, apa de
robinet, ape termale, jacuzzi, piscine de hidroterapie sau spa incalzite, apa de mare, apa salina, sisteme de dializa, cele de
irigare/spalare/clatire stomatologica)
 Prezente in fluide organice: secretii otice, exudate naso-faringiene, fecale, grefe osoase, inclusiv cele de masiv facial, alveolare sau sinusuri
faciale)
 Adera de suprafata lentilelorde contact, grefe, fire de sutura chirurgicala, etc.
 Portaj ridicat (20-25%) de endocytobiont (bacterian, viral, protozoar, fung): Legionella pneumonia, Francisella tularensis, Mycobacterium
avium, Burkholderia spp., Vibrio cholera, Listeria monocytogenis, Chlamydia spp., Helicobacter pylori, Escherichia coli serotip O157,
Echovirus, Cryptosporidium spp, Cryptococcus neoformans
 Parazit opportunist (evolutie severa, cu letalitate ridicata, la imunodeficitari)
 Grupe de risc: purtatori de lentile de contact, bolnavi cu traumatism ocular (cornee), imunodeficitari, varstnici, alcoolici, gravide, arsi,
postinterventii din sfera ORL, buco-maxilo-facial, ortopedie, chirurgie plastic,/estetica/neurochirurgie, bolnavi dializati, cu transplante ,sub
terapie cronica biologica/citostatice/radioterapie/corticosteroizi
 Boala rara (1-9/100000 locuitori), incluse in ORPHA net (boli rare, orfane), prevalentain crestere (infectii emergente)
 Transmitere: cornee, cutanat (solutii de continuitate pre-existente), fracturi deschise
 Receptivitate universala
 Imunitate slaba
Profilaxie si Control
 Igiena riguroasa a lentilelor de contact, grefelor, protezelor articulare, etc.
 Dezinfectie cu biocide speciale (clorhexidine gluconat, polyhexametilen biguanide, propamidine isethionat plus dibromopropatidine
isethionat-Brolene®, etc.)
 Igiena stricta in serviciile ORL, BMF, ortopedie, chirurgie plastica, neurochirurgie, dializa, stomatologie
 Controlul mediului pe probe analizate prin spectroscopie de masa si MALDI-TOF MS (matrix-assisted laser-desorbtion-ionization-time on
flight mass spectrometry).
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 25
Disciplina Parazitologie
2021-2022
 Vaccin: in cercetare, cu doi candidati in studiu: MIP-133 (mannose-induced cytopatic protein) pentru keratita, respective Acanthamoeba acti-
vator plasminogen (aPA) pentru encefalomeningita.

LUCRARE PRACTICĂ (LP)

Asist.univ. Dr. Ionela NEAGOE
Diagnostic infecții cu Acanthamoeba spp
 Diagnostic diferențial (DD) față de:
 Keratita virală cu herpes simplex, keratita marginală stafilococică, keratita asociată lentilelor de contact, eroziunea corneeană recurentă,
keratita fungică și sterilă sau infecția polimicrobiană.
 Granuloame fungice, criptococoză cerebrală, histoplasmoza, leziuni cerebrale cu efect local de masă de etiologie virală -herpes simplex
(HSV) sau bacteriană- abcese nocardioză/ tuberculoză cerebrală, sau parazitară- neurocistercercoză, toxoplasmoză; leziuni neoplazice,
leucoencefalopatie multifocală progresivă.

 Stadii de diagnostic (SD) potențial detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 25)
 Stadiul de trofozoit – SP - inducere boală (infecția cu Acanthamoeba - mai multe forme clinice, Fig.27); poate fi S.I pentru om (în mediul
extern - apa caldă poluată), (Fig.25C)
 Stadiul de chist – S.I pentru om (în mediul extern - apa dulce, rece, poluata și în praf). Condiții de pasaj în organismul uman -leziuni
preexistente la locul de pătrundere (cornee, os, tegument/mucoase la nivel facial/membre), (Fig. 25A).

Ectochist
Endochist franjurat
poligonal

A Fig. 25 Stadii parazitare Acanthamoeba spp. A. Chist – uninucleat – microscopie în contrast de fază; B. Chist – raclat cornean - frotiu colorație Giemsa; C.
Trofozoit (acantopodii)-microscopie electronică; D. Trofozoit mobil (acantopodii)– preparat extratemporaneu LCR –microscopie optică clasică; E. Trofozoiți (semn
migrare în zig-zag) -cultură din LCR pe mediu special nenutritiv ; F. Chist -țesut cerebral - examen histopatologic (colorație H&E) (http:// cdc.gov). C
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 26
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 26 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciune infecții cu Acanthamoeba spp (adaptare după Neagoe Ionela)
IFAT (Indirect fluorescent antibody); IH (imunohistochimie); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); CT (computer tomograf); IRM (imagistica prin rezonanta
magnetică); IC (imunocompetent); ID (imunodeficitar)]
Identificare microscopică trofozoiți direct în LCR; Chiști +/- trofozoiți în prelevate tisulare. Criterii morfologice de recunoastere: trofozoit- după aspectul unicului nucleu (cu cariozom
mare, central) și după aspectul acilar al pseudopodelor; chist - după aspectul unicului nucleu (cu cariozom mare, central) și perete cu invelis dublu.
Genetic/Molecular – confirmare diagnostic cu certitudine + identificare cu precizie specie de Acanthamoeba + determinare genotip parazitar prin secventiere ADN și caracterizare
moleculara prin spectrometrie de masa MALDI-TOF MS (genotipul T4 - include speciile A. polyphaga si A. castellanii); IFAT –confirmare diagnostic (permite diferențieri la nivel specie –
A. castellanii, A. polyphaga, A. culbertsoni- în raport cu tipul de prelevat biologic analizat)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 27
Disciplina Parazitologie
2021-2022

 Diagnosticul paraclinic în infecțiile cu Acanthamoeba spp. se initiaza in condițiile unor observații clinice compatibile, într-un context
epidemiologic pozitiv, în dependența cu stasul imun al gazdei [doar la imunodeficitari (ID) -risc potențial de diseminare secundară la nivel
cerebral = Encefalo-meningita granulomatoasă amibiană cronică (EGAC)], (Fig. 26).
 Diagnostic de certitudine bazat pe demostrarea directă a prezenței parazitului în prelevatele tisulare.

Fig. 27 Forme clinice infecții cu Acanthamoeba spp. A. Keratita amoebiana la purtătorul de lentile de contact; B. Abces subcutan
granulomatos la ID; C. EGAC la ID – IRM- abcese granulomatoase de ~ 4cm, cu necroza periferica si edem; D EGAC -ID -Examen
anatomo-patologic creier -Leziuni granulomatoase cu necroză corticală și subcorticală.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 28
Disciplina Parazitologie
2021-2022

SYNOPSIS - Diagnostic infecții cu Acanthamoeba spp

Șef lucrări. Dr. Suzana CILIEVICI

Diagnostic INFECȚII cu Acanthamoeba spp

Dg. de laborator:
A. Dg. Morfologic

 identificarea Acanthamoebelor, atât sub formă de trofozoiţi, cât şi sub

formă de chişti în: materialul bioptic recoltat prin raclaj din
cornee/leziunea granulomatoasă cutanată/mucoasă/osoasă sau în LCR,
prin:
- Examen microscopic direct
- Frotiu colorat Giemsa
- Culturi – medii speciale

B. Dg. Genetic/Molecular
 identificare ADN parazitar prin PCT/ RT-PCR;

 identificare genotipuri de Acanthamoeba prin secvențiere ADN/

MALDI-TOF MS (spectrometrie de masă)

C. Dg. Imunologic
 detectare Ag de Acanthamoeba spp

 identificarea anticorpilor specifici anti-Acanthamoeba spp. – valoare

redusă
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 29
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Bibliografie suplimentară suport

1. Lazar L. Synopsis de Parazitologie Medicală,. ISBN: 978-973-708-486-6, Editura Universitară “Carol Davila”, București, 2010.
2. Lazăr L. Compedium de Parazitologie Medicală, ISBN: 978-973-708-132-2, Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.
3. Crețu C.M. & Cilievici S.E. Parazitoze autohtone și de import ghid de diagnostic și tratament. ISBN: 973-86042-8-1; Editura
Carteauniversitară, București, 2004.
4. Crețu C.M. Parazitologie medicală. ISBN: 973-708-095-5; Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.
5. Steriu D. Infecții parazitare, ISBN: 973-7928-22-9; Editura ILEX, București, 2003