Ce sunt cutremurele?

La marginea plcilor tectonice are loc o activitate foarte lent,

dar cteodat tensiunea acumulat cauzeaz cutremure
dramatice i erupii vulcanice.
Cutremurele se produc acolo unde doua plci alunec una
peste alta, iar marginile lor se ntreptrund. Se nate o
tensiune foarte puternic, pn cnd una din plci cedeaz,
genernd o micare brusc care face Pmntul s se
cutremure.
Locul propriu-zis unde rocile se mic este situate la 5-15
km subteran i se numete focarul cutremurului. Locul de la
suprafa, situate direct deasupra focarului, se numete
epicentru.
Vibraiile unui cutremur se numesc unde seismice. Ele
sunt mai puternice n focar i i pierd din intensitate pe
msur ce se ndeprteaz de acesta.

Zone de risc din

Romania

Undele seismice
sunt unde elastice
care pot traversa un
mediu far a se
modifica. Impulsul
dat la plecare taie
particulele
elementare prezente
n acel mediu care
vor impinge alte
particule nainte s-i
reia locul, se produce
dup o reacie n
lan.

Undele de volum

Se propag n interiorul globului pmntesc. Viteza lor de

propagare depinde de materialul pe care acestea l traverseaza,
i, de o cauza general, aceasta ultima creste odata cu
profunzimea caci materia traversat devine mai densa.

Unde primare (longitudinale), denumite si unde P sau unde de

comprimare, se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe
secunda (1.6 pana la 8 kilometri/secunda), depinzand de materialul prin
care se deplaseaza. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde,
astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. Ele
se pot deplasa prin substante solide, lichide si gazoase, si astfel vor
patrunde prin scoarta pamantului. Atunci cand se deplaseaza prin roca,
undele pun in miscare particule minuscule de roca, inainte si inapoi,
indepartandu-le si apropiindu-le, pe directia pe care circula unda. Aceste
unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste.

Undele secundare

Unde secundare (transversale), denumite si unde S sau unde de taiere,

ajung la suprafata putin in urma undelor P. In timp ce aceste unde sunt in
miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le
perpendicular cu calea undelor. Astfel rezulta prima perioada de ondulare
asociata cutremurelor. Spre deosebire de undele P, undele S nu se
deplaseaza direct prin pamant. Ele circula doar prin materiale solide, astfel
incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului.

Undele R

Undele R au acelasi efect ca valurile oceanice, maturand din calea lor

rocile, cu miscari verticale si orizontale, intr-un plan vertical cu directia
deplasarii undelor. Fiecare bucatica de roca se misca sub forma unei
elipse pe masura ce unda R trece.
Undele de suprafata se deplaseaza mai incet decat undele S si P.

Undele de suprafa'

Acestea sunt undele ghidate de suprafaa pmntului.

Efectul lor se poate compara cu mcreituriile la suprafaa
unui lac. Ele sunt mai puin rapide ca undele de volum dar
amplitudinea lor este deobicei mai mare.

Intensitatea cutremurelor

Intensitatea cutremurelor este reprezentata in diferite scale. Cele mai des

utilizate sunt:
-scala Richter, care exprima logaritmic energia eliberata la o anumita
distanta epicentrala, este o scala logaritmica ce se exprima in numere
zecimale cuprinse intre 1-9
-scala Mercalli modificata, care descrie intensitatea cutremurului prin
observarea efectelor sale in epicentru.

Cutremurele cauzeaza distrugeri materiale si pierderi de

vieti omenesti

EFECTE ALE CUTREMURELOR

Cum te pregteti acas pentru cutremur ?

Discut cu familia despre cutremur i un loc de ntlnire

dup cutremur, n aer liber i nu
departe de cas. Caut locul cel mai sigur din
locuin: colurile interioare ale pereilor de rezisten,
golurile de sub ui, locurile de sub scheletul cldirii,
mesele, paturile. Instruiete copiii s se ascund
n aceste locuri.
Verific tavanele, acoperiul, courile, reeaua electric,
evile de gaze. Ancoreaz mobila
grea, dulapurile cu cri, n aa fel ca n caz de cdere s
nu blocheze ieirea. Paturile din dormitoare
trebuie s se afle departe de ferestre, oglinzi,
polie cu cri. ine la ndemn trusa de prim ajutor.
Dac iei regulat
medicamente, pregtete rezerve. Pregtete un radio
cu baterii, lanterna, chibrituri.
Pune actele i obiectele de pre ntro geant la ndemn.

Ce faci n timpul cutremurului ?

Cutremurul ncepe cu o vibraie a suprafeei terestre.

Ct de mare ar fi frica, trebuie si
pstrezi calmul. Luciditatea i aduce anse mai
multe s scapi nevtmat. Pericolul cel mai mare vine
de la obiectele ce cad de deasupra ta. Nu intra n
panic! Nu alerga. Trebuie doar s alegi metoda
adecvat de reacie: fie prseti cldirea, fie ocupi
unul din locurile mai puin periculoase din
interior. Dac prseti cldirea nu te folosi de
ascensor i de scri. Dac te afli pe strad, rmi
acolo, la distan de cldiri. Dac te afli ntrun automobil
n micare, frneaz uor i opretete pe
un loc deschis. Cnd cutremurul te surprinde
n locurile publice (magazin, cinematograf, restaurant)
nu te speria dac se ntrerupe lumina, sun sirena,
auzi sprgnduse, geamuri sparte sau ipete de oameni.

CE TREBUIE SA FACETI IN TIMPUL UNUI CUTREMUR

PUTERNIC ?
-Pastrati-va calmul, nu intrati in panica, linistiti-i si pe
ceilalti, protejati copiii, batranii si femeile. Nu va speriati
de zgomotele din jur .
-Daca va aflati inauntru ramaneti acolo, departe de
ferestre care se pot sparge, stati inspre centrul cladirii,
langa un perete structural rezistent.
-Preveniti tendintele de a se parasi sala de clasa, de curs,
laboratorul, locuinta etc. deoarece durata redusa a fazei
seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa
surprinda grupurile de persoane pe scari, in aglomeratie
si panica .
-Daca va aflati in fata unei cladiri, ramaneti departe de
aceasta, feriti-va de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete,
cornise, geamuri, care de obicei se pot prabusi in strada.
-Protejati-va sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa,
iar copiii sub bancile din clasa sau mese, care sunt
suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi,
obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.

-Sprijiniti-va cu palmele pe podea sau tineti-va cu mainile

de piciorul mesei sau tocul usii, spre a va asigura
stabilitatea.
-Nu fugiti pe usa, nu sariti pe fereastra, nu alergati pe
scari, nu utilizati liftul, dar daca puteti deschideti usa
spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, in
vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii
seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la
iesire. Evitati aglomeratia.
-Inchideti sursele de foc cat puteti de repede, iar daca a
luat foc ceva, interveniti imediat dupa ce a trecut socul
puternic.
-Nu alergati in strada sau pe strada, deplasati-va calm
spre un loc deschis si sigur, feriti-va de versantii de unde
pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de
teren.
-Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de
persoane (teatru, cinematograf, biserica, stadion, sala de
sedinte) nu alergati catre iesire; imbulzeala produce mai
multe victime decat cutremurul. Stati calm si linistiti-va
vecinii de pe rand.

-Daca seismul va surprinde in autoturism, opriti-va cat

puteti de repede intr-un loc deschis, evitand cladirile
prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii
electrice aeriene si stati inauntru. Feriti-va de firele de
curent electric cazute.
-In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine sub
soc stabilitatea, va puteti proteja stand la podea langa
un perete solid, ghemuit pe genunchi si coate, cu fata in
jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa),
iar cu antebratele pe lateral, fata.
-Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in
tren, stati pe locul dvs. pana se termina miscarea
seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa
deschida usile, dar nu este indicat sa va imbulziti la
coborare sau sa spargeti ferestrele.

CE TREBUIE SA FACETI

DUPA UN CUTREMUR PUTERNIC?

-Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau

elemente usoare de constructii cazute, sa se degajeze.
Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol
imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze), pana la
acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat; ajutati-i
pe loc. Curatati caile de circulatie de cioburi sau substante
toxice, chimicale varsate, alimente .
-Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare,
pompieri, sau organisme cu insarcinari oficiale, in privinta
interventiei post-seismice, in cazuri justificate, spre a nu
bloca circuitele necesare altor actiuni.
-Verificati preliminar starea instalatiilor electrice, de gaz,
apa, canal, verificati vizual si starea constructiei in
interior.
-Nu utilizati foc deschis pana nu ati verificat daca nu sunt
scapari de gaze. Nu folositi in acest scop chibrituri sau
brichete.

-Pentru orice eventualitate, preveniti ranirea provocata

de caderea unor tencuieli, caramizi, etc la iesirea din
cladire utilizand o casca de protectie sau ,in lipsa
acesteia, un scaun ori alt obiect protector (geanta,
ghiozdan, carti groase, etc.).
-Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor
socuri ulterioare primei miscari seismice (replici), dar fiti
constient ca aceasta se petrece in mod natural, cu
intensitati variabile, fie in cateva ore, fie peste zile,
saptamani sau luni. Numai intr-un numar redus de cazuri
socul ulterior este mai puternic decat primul.
-Daca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica
pentru deblocare. Daca nu reusiti, iar acestea au vitraj,
procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea
ramei si zonei de cioburi
-Evitati cladirile grav avariate, cu exceptia unor cazuri
de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim
de masuri de securitate si fara riscuri inutile. Evitati sa
fiti confundat cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri,
nu aglomerati zonele calamitate fara rost. Deplasati-va
intr-un loc deschis si sigur

-Ascultati in primul rand aprecierile specialistilor

seismologi romani, buni cunoscatori ai activitatii
focarului din Vrancea, care vor fi transmise suficient de
repede prin mijloacele de informare in masa nationale .
-Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este
util sa aveti cunostinte necesare supravietuirii pana la
interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii
extreme in care, de exemplu, ati fi surprins sub niste
daramaturi, mobilier rasturnat sau intr-o incinta (spatiu)
blocata, prin intepenirea usilor sau din alte cauze.
-Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca
prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin
miscarea daramaturilor sau mobilierului). O varianta
clasica de comunicare cu cei din afara, care intotdeauna
vor concentra personal specializat si aparate de
ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate,
este sa bateti la intervale regulate cu un obiect tare in
conducte invecinate sau in peretii incintei, iar daca ati
stabilit controlul verbal, furnizati informatiile cerute si
cereti prim-ajutor necesar.

-Nu va preocupati de durata pana la salvare, deoarece

in astfel de conditii, desi timpul pare nesfarsit, corpul
uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece
peste o perioada critica. In acest mod se explica
durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii
de blocare la cutremur a unor persoane aparent
fragile, inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod
similar in intreaga lume.
-In primul rand trebuie sa fiti calmi, sa ii linistiti pe cei
socati, sa nu permiteti reactii de panica, sa acordati
prim ajutor celor raniti, iar daca dvs. sau alta persoana
din grup are posibilitatea de miscare, sa faceti un mic
plan de salvare.
-La evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor,
batranilor, femeilor, si ascultati recomandarile
slavatorilor.

Ce faci dac ai fost blocat de cutremur ?

Dac ai fost surprins sub drmturi, mobilier rsturnat
sau ntro incint, fi calm. Varianta
clasic de comunicare cu cei de afar, care vor
concentra personal specializat i aparate de ascultare
ca s identifice locurile cu persoane blocate, este s
bai la intervale regulate cu un obiect tare n
conducte sau n pereii incintei, iar dac ai stabilit
contactul verbal, s furnizezi informaiile cerute i
s ceri prim ajutor. La evacuare d prioritate celor
rnii, copiilor, femeilor, btrnilor i ascult
recomandrile personalului ce ncadreaz serviciile
profesioniste. Acordi primul ajutor, respir
uor i regulat, pregtetete mintal pentru foame i
sete. Nu fuma economiseti oxigenul! Micte
atent, ca s nu produci noi prbuiri. Orienteazte dup
micarea aerului.

Trecnd printrun loc

ngust, relaxeaz muchii, lipete coatele de olduri,
mpinge cu picioarele. Dac cutremurul tea
acoperit cu pmnt, ncearc s te ntorci pe burt, ca
s uurezi presiunea pe torace i pe abdomen.
Maseazi minile i picioarele pentru a menine
circulaia sngelui. Dac apare setea, poi pune n
gur o pietricic neted sau un col de tricou i suge,
respirnd pe nas.

Cum scoi o victim de sub drmturi ?

nainte de toate, ia contact cu el. Dac este posibil,
aprovizioneazl cu aer, ap, medicamente,
pn cnd momentul scoaterii e lipsit de riscuri. Cel
mai bine, dac este posibil, este de fcut o
sprtur. Pentru aceasta nu alege locul unde s
au adunat pietre, pentru c ele pot s se rstoarne i
s
ngreuneze lucrul. ntrete sprtura cu stinghii,
grinzi, bare. n drum spre sinistrat ia tot ce poate
mpiedica scoaterea lui. Mai nti
se nltur drmturile mari, apoi cele mici.
Sinistratului mai nti
i se elibereaz capul i partea de sus a corpului, apoi
picioarele.

URMRILE CUTREMURULUI DIN JAPONIA 2011

CUTAREA SUPRAVIEUITORILOR IN CHINA

EFECTE ASUPRA CILOR DE COMUNICAIE