Sunteți pe pagina 1din 8

Laborator 5_Sistematica nevertebratelor

Diviziunea T R I B L A S T E A - METAZOARE TRIBLASTICE ,

Caractere generale:
 Simetria bilaterală înlocuiește treptat simetria radiară;
 Dezvoltarea embrionară continuă prin formarea celei de-a treia foiţe embrionare, situată
între ectoderm şi endoderm, mezodermul;

Subdiviziuni: ACOELOMATA

Increngătura Platyhelminthes (Gr. ” platys”= plat + ”helmins, helminthos” =vierme)

Caractere generale:
 Cele mai simple triploblaste
 Popular - viermii plaţi, (lați) (au corp puternic turtit dorso-ventral);
 Trăiesc libere în mediul acvatic, dar se cunosc și forme parazite cu cicluri de
dezvoltare care presupun schimb de gazde.
 Cavitatea primară a corpului, este umplută cu un țesut - parenchim (Pisică și colab.,
2000)

Clasa Turbellaria (Lat.” turbella” vârtej)

Caractere generale:
 Platelminţi liberi, majoritatea acvatici, marini sau dulcicoli. Se cunosc şi forme
terestre, în pământul umed;
 Corp foliaceu (ca o frunză) acoperit pe întreaga suprafaţă cu cili;
 Au o mare putere de regenerare;
 Forme prădătoare sau necrofage (Pisică și colab., 2000).

Dendrocoelum lacteum -planaria albă (3 cm L)


- Specie liberă, dulcicolă, comună în apele stătătoare și curgătoare (Bărbuceanu și
Vlăduțu,2006);
- Are culoare alb lăptoasă cu nuanţe roşiatice.
- Corpul turtit dorso-ventral, mai îngust postreior cu aspect de frunză.
- Extremitatea anterioară trunchiată cu 4 lobi scurți;
- Pe faţa dorsală, în regiunea cefalică, pot fi observaţi ochii care au aspectul unor mici
pete negre;
- fototrop negative, ele fiind active mai ales noaptea (Pisică și colab., 2000).

Dendrocoelum lacteum: aspect general și forma capului (Pisică, Moglan și Cojocaru, 2000)

Dugesia gonocephala (cca. 20 - 25 mmL)


- Specie liberă cu colorit brun închis.
- Capul are formă triunghiulară.
- Specie comună în apele curgătoare de munte (Pârvulescu, 2010)

1
Laborator 5_Sistematica nevertebratelor

Dugesia gonocephala: aspect general și forma capului (Remane şi colab., 1976; Kis şi Tomescu, 1986 cit.
Crișan, 2010)

Clasa Trematoda (gr.”treama, trematos”gură)

Caractere generale:
 Corp nepigmentat cu cuticulă groasă, foliaceu, lipsit de cili;
 Forme parazite (endo sau ectoparazite);
 Au organe de fixare: cârlige, ventuze sau discuri adezive;
 Majoritatea au nevoie de prezenta mai multor gazde pentru un ciclu de dezvoltare
complet (Pisică și colab., 2000).

Fasciola hepatica (Distomum hepaticum) - viermele mare de


gălbează (cca. 2 cm L).
- Are aspect de sămânţă de dovleac fiind mai lat anterior și
ascuțit posterior (Pisică și colab., 2000).
- Anterior prezent un rostru cu spini recurenți pentru fixare
(Bărbuceanu și Vlăduțu, 2006);
- Prezentă o ventuză (bucală) străbătută de orificiul buco-anal;
- Prezentă ventuza ventrală lipsită de orificiu (oarbă);
- Ciclul biologic presupune existența a unei gazde intermediare (melc
acvatic) și a unei gazed definitive (ovine, bovine);
- Formă patogenă - parazitează canalele biliare ale ierbivorelor.
Fasciola hepatica- adult vedere ventrală

Dicrocoelium lanceatum (D. lanceolatum, D.dendriticum) -


viermele mic de gălbează (cca, 1,6 cm L) (Pisică și colab.,
2000).
- Prezentă anterior o ventuză (bucală) străbătută de orificiul
buco-anal;
- Prezentă ventuza ventrală mai dezvoltată decât ventuza bucală
( Bărbuceanu și Vlăduțu, 2006);
- Ciclul biologic presupune existența a două gazde intermediare (melc
terestru și furnici) și a unei gazed definitive (ovine, bovine);

Clasa Cestoda (gr. ”cestos” = panglică + gr. ”eidos” = înfățișare)

Caractere generale :
 Platelminţi endoparaziţi;
 Corp turtit dorso-ventral, lung și îngust cu aspect de panglică;

2
Laborator 5_Sistematica nevertebratelor
 Corp e format, de regulă, din: scolex (cu organe de fixare), gât (zonă generatoare de
proglote) și strobil (format din numeroase proglote);
 Ciclul de dezvoltare e complicat, cu 1-2 gazde intermediare și o gazdă definitivă.

Morfologia unui cestod (Henger și Stiles, 1959 cit. Crișan, 2010)

Taenia solium (cca. 8m. L)


- Omul este gazda definitivă adăpostind adultul în intestinul subţire al omului (gazda
definitivă). Stadiile larvare (cisticerc) se dezvoltă la porc (gazda intermediară) (Moglan şi
Popescu, 2012);
- Scolexul este globulos și e prevăzut cu 4 ventuze rotunde. Anterior prezintă o
prelungire - rostru, la baza căruia sunt cârlige (croşete chitinoase) dispuse pe două coroane.;
- Gâtul (2-4 cm), reprezintă zona generatoare de proglote.
- Strobilul este alcătuit din proglote, de forme şi mărimi diferite:
- proglotele tinere sunt mai late decât lungi,
- proglotele mature sunt la fel de lungi și de late,
- proglotele bîtrâne sunt de 2,3 ori mai lungi decât late ;
(Pisică, Moglan și Cojocaru, 2000; Ungureanu, 2004; Bărbuceanu și Vlăduțu,
2006).
-

Scolex și proglote din diferite regiuni ale corpului la Taenia solium (Pisică și colab.2002)

Taenia saginata (4-12 m. L).


- Parazitează ca larvă cisticerc în musculatură la bovine (gazda intermediară) iar ca
adult la mamifere carnivore sau la om (gazda definitive) (Moglan şi Popescu, 2012).
- Scolexul este piriform și e prevăzut cu 4 ventuze rotunde. Nu prezintă rostru;
- Gâtul (2-4 cm), reprezintă zona generatoare de proglote.
- Strobilul este alcătuit din proglote, de forme şi mărimi diferite:
- proglotele tinere sunt mai late decât lungi,
- proglotele mature sunt la fel de lungi și de late,

3
Laborator 5_Sistematica nevertebratelor
- proglotele bătrâne sunt de 5 ori mai lungi decât late (L =
(5-6) x l); (Pisică, Moglan și Cojocaru, 2000; Ungureanu, 2004; Bărbuceanu și
Vlăduțu, 2006).

Echinococcus granulosus (Taenia echinococcus) (2,5 - 9 mm L)


- Gazda definitivă: câinele, pisica, șacalul, lupul, hiena, coiotul;
- Gazda intermediară este reprezentată de ierbivore (ovine, caprine,bovine ş.a.) şi
- Scolexul este globulos și prezintă rostru prevăzut cu 4 ventuze şi coreoană dublă de
cârlige;
- Gâtul e scurt și gros;
- Strobilul este compus din 3-4 proglote:
- primul proglot -tânăr – nu are conturate organele genitale;
- al doilea poglot- matur- prezintă organe genitale mature,
- al treilea proglot – bătrân- are doar uter plin cu ouă
(Pisică, Moglan și Cojocaru, 2000; Ungureanu, 2004; Bărbuceanu și Vlăduțu,
2006).

Bărbuceanu, D. și Vlăduțu, A.-M., 2006, Zoologia nevertebratelor. Ed. Universității din


Pitești.
Crișan, A., 2012. Zoologia nevertebratelor. Note de curs.
Pârvulescu, L., 2010. Sistematica și biologia vertebratelor. Ghid practic. Ed. Biflux, Cluj-
Napoca.
Moglan, I. şi Popescu, I., 2009. Parazitologie animală. Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.
Pisică și colab., 2000. Zoologia nevertebratelor. Lucrări practice de laborator. Ed. Univ.
”Al. I Cuza”, Iași.
Ungureanu, A., 2004. Parazitologie medicală. Ed. Sitech, Craiova.
*** 2019. Steckbriefe der häufigsten Bioindikatoren, [accesat în 5.11.2019]
http://www.fluvidat-saar.de/bioindikatoren/typische-merkmale/

4
Laborator 5_Sistematica nevertebratelor

Increngătura PLATHELMINTHES
Clasa Trematoda
Polystomum integerrimum.

Increngătura PLATHELMINTHES
Clasa Trematoda
Ordinul Monogenea
Fasciola hepatica

Increngătura PLATHELMINTHES
Clasa Cestoda
Subclasa Eucestoda
Ordinul Pseudophyllidea
Ligula intestinalis

botrii Increngătura PLATHELMINTHES


Clasa Cestoda
Subclasa Eucestoda
Ordinul Pseudophyllidea
gât Diphyllobothrium latum

croşete
Increngătura PLATHELMINTHES
Clasa Cestoda
Subclasa Eucestoda
Ordinul Cyclophyllidea
ventuze Taenia solium.

5
Laborator 5_Sistematica nevertebratelor

ventuze Increngătura PLATHELMINTHES


Clasa Cestoda
Subclasa Eucestoda
Ordinul Cyclophyllidea
Taenia saginata

Increngătura PLATHELMINTHES
Clasa Cestoda
Subclasa Eucestoda
Ordinul Cyclophyllidea
Echinococcus granulosus

Scolex și proglote din diferite regiuni ale corpului la Taenia solium (Pisică și colab.2002)

Taenia solium –proglot bătrân (Suciu.1984) Cisticercus cellulosae (Suciu.1981)

6
Laborator 5_Sistematica nevertebratelor

Test
Nume și
prenume_________________________________________________________________
Data______________________________________________

1. Din ce increngătură fac parte viermii


plaţi, (lați)?
2. Încadrați sIstematic specia Dugesia
gonocephala
3. Platelminţi liberi, majoritatea acvatici
fac parte din grupul Turbellaria?
4. Fasciola hepatica are o dezvoltare
care presupune schimb de gazde.
Gazda intermediară este reprezentată
de om.

5. Ansamblul proglotelor constituie


scolexul?
6. Care din următoarele tenii au 2 gazde
intermnediare?
Polystomum integerrimum
Echinococcus granulosus
Taenia solium
Diphyllobothrium latum
Ligula intestinalis
7. Ce regiune a corpului teniei reprezintă
imaginea?Completați desenul.

8. Identificați ce reprezintă imaginea de mai jos.

7
Laborator 5_Sistematica nevertebratelor

S-ar putea să vă placă și