Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv electromecanic ce transform energia

electric n energie mecanic.

Majoritatea motoarelor electrice funcioneaz pe baza forelor electromagnetice ce acioneaz

asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat n cmp magnetic.

Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din dou pri componente: stator i rotor.
Statorul este partea fix a motorului, iar rotorul este partea mobil a motorului, plasat de obicei
n interior. ntre stator i rotor exist o poriune de aer numit ntrefier ce permite micarea
rotorului fa de stator.

Motoarele electrice pot fi clasificate:

a) dupa tipul curentului electric ce le parcurge: motoare de curent continuu si motoare de curent
alternativ.

b) in functie de numarul fazelor curentului cu care functioneaza, motoarele electrice pot fi

motoare monofazate sau motoare polifazate (cu mai multe faze).

Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici i bobinele polare concentrate care
creeaz cmpul magnetic de excitaie. Pe axul motorului este situat un colector ce schimb
sensul curentului prin nfurarea rotoric astfel nct cmpul magnetic de excitaie s exercite n
permanen o for fa de rotor.

nfurarea rotoric parcurs de curent va avea una sau mai multe perechi de poli magnetici
echivaleni. Rotorul se deplaseaz n cmpul magnetic de excitaie pn cnd polii rotorici se
aliniaz n dreptul polilor statorici opui. n acelai moment, colectorul schimb sensul curenilor
rotorici astfel nct polaritatea rotorului se inverseaz i rotorul va continua deplasarea pn la
urmtoarea aliniere a polilor magnetici.

Motoarele de curent alternativ funcioneaz pe baza principiului cmpului magnetic nvrtitor.

Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla n 1882. n anul urmtor a proiectat un motor de
inducie bifazat, punnd bazele mainilor electrice ce funcioneaz pe baza cmpului magnetic
nvrtitor

Curentul alternativ isi schimba de regula pozitia de 50 sau 60 de ori pe secunda. Unele motoare
care functioneaza cu curent alternativ au un rotor alimentat, cu curent prin intermediul unui
comutator, la fel ca si in cazul motoarelor cu curent continuu. Insa la majoritatea motoarelor cu
curent alternativ, rotorul nu este conectat, motorul functionand astfel pe baza unui principiu
numit inductie. Curentul alternativ care circula prin fluxul statorului produc un camp magnetic,
ca si cel produs de rotirea unui magnet permanent. Acest punct mobil produce un camp in
fluxurile rotorului, magnetizandu-l. Astfel, el se roteste, din cauza respingerii polilor sai de catre
campul magnetic care il inconjoara.

Rotorul poate fi prelucrat din bare de cupru sau de aluminiu, conectate la capete de doua inele
metalice. Ansamblul rotorului seamana cu o cusca, motiv pentru care acestui tip de motor i se
mai spune si motor-cusca de veverita.
TABEL MONOFAZAT/POLIFAZAT

Motorul sincron monofazat

In cazul in care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil, cum este in aplicatiile casnice, se
poate folosi un motor de inductie monofazat. Curentul electric monofazat nu poate produce
camp magnetic invartitor ci produce camp magnetic pulsatoriu (fix in spatiu si variabil in timp).
Campul magnetic pulsatoriu nu poate porni rotorul, insa daca acesta se roteste intr-un sens,
atunci asupra lui va actiona un cuplu in sensul sau de rotatie. Problema principala o constituie
deci, obtinerea unui camp magnetic invartitor la pornirea motorului si aceasta se realizeaza in
mai multe moduri.

Motorul sincron trifazat

Motorul sincron trifazat este o masina electrica la care turatia rotorului este egala cu turatia
campului magnetic invartitor indiferent de incarcarea motorului. Motoarele sincrone se folosesc
la actionari electrice de puteri mari si foarte mari de pana la zeci de MW.