Laborator PSIEM

Un model electrocinetic al simularii cardiace

extracutanate

timularea cardiaca extracutanata este una dintre principalele proceduri

medicale folosite in urgente (reanimare, defibrilare, etc.). In general, doi
electrozi sunt plasati pe torace si folositi pentru aplicarea unui stimul
electric (soc de tensiune).
Mai multi factori pot contribui la succesul procedurii precum si la reducerea efectelor
secundare: pozitionarea electrozilor, numarul, dimensiunile si formele lor, forma
impulsului aplicat (amplitudine, durata, etc.). Electrozi pentru uniformizarea densitatii
de curent, geluri de mare impedanta, durata impulsului de stimulare, dimensiunile
electrozilor, sunt alte solutii importante in reducerea durerii.
Aceasta lucrare prezinta un model fizic, matematic si numeric bidimensional,
bazat pe metoda elementului finit, pentru studiul stimularii electrice cardiace
extracutanate. Unul dintre obiectivele analizei numerice: optimizarea pozitiei electrozilor
pentru asigurarea atingerii pragului de excitatie necesar pentru succesul defibrilarii
cu reducerea efectelor secundare (dureri, necroze ale tesuturilor, etc.).
Modelul elaborat considera o structura plan-paralela, 2D, neomogena, formata din
subdomenii conductoare.
Se studiaza influenta pozitiei electrozilor asupra eficientei procedurii de stimulare
cardiaca extracutanata. Evaluarea eficientei procedurii este determina in raport cu
indicele de calitate, R, pentru diferite pozitii ale electrozilor.Detaliile anatomice sunt
preluate din literatura , dar se pot folosi si date mai precise, de exemplu obtinute prin
imagistica CT/RMN. Proprietatile electrice ale diferitelor subdomenii (sectiuni prin
diferitele tesuturi localizate in torace) sunt preluate din literatura de specialitate . Regimul
campului electric este electrocinetic, descris de ecuatia Laplace cu conditii la limita
Dirichlet si Neumann.
Modelarea numerica este realizata in mediul de dezvoltare multi-fizica COMSOL , care
este bazat pe metoda elementului finit (Galerkin).

odelarea fizica, matematica, numerica

Domeniul de calcul reprezinta o sectiune transversala prin

torace, la nivelul celei de a opta vertebre toracice, al patrulea cartilagiu intercostal, stern
si printr-o serie de coaste si este reprezentat in Fig. 1.
Domeniul corespunde teoriei volumului conductor.
Principalele organe, considerate subdomenii omogene, sunt: peretele toracic
(inclusiv stratul de grasime), muschii toracici si dorsali, sternul si cartilagiile costale,
coastele, coloana vertebrala, muschii intercostali, esofagul, plamanii, cordul (cu atrii si
ventricule) precum si fluidul interstitial dintre organe. Tesuturile biologice sunt

NV

Page 1 of 16

Laborator PSIEM
considerate medii continue, cu proprietati electroconductoare mediate pe volume cu un
numar suficient de mare de celule. Fiecare subdomeniu este presupus liniar, omogen si
izotrop, fara surse electrice locale.
Ecuatiile de regim electrocinetic care alcatuiesc modelul fizic sunt,
divJ = 0, (legea conservarii sarcinii electrice)
J = E, (legea lui Ohm)
E = -V , (consecinta legii inductiei electromagnetice).

Modelul matematic asociat acestui model fizic este descris de ecuatia cu

derivate partiale de ordinul doi, de tip eliptic (problema Laplace, potentiala)

V = 0

Unde:
J este densitatea curentului electric de conductie [A/m2],
este conductivitatea electrica [S/m],
E este intensitatea campului electric [V/m],
V potentialul electrocinetic [V].

Conditiile la limita (Fig. 2) sunt formulate astfel incat singurele cai de curent
(aductie) sunt electrozii:
1) Dirichlet (V specificat) pe suprafetele de contact ale electrozilor;

NV

Page 2 of 16

Laborator PSIEM
2) Neumann omogen (Jn = 0, sau V / n = 0 ), pe restul circumferintei toracelui.
Pe interfetele dintre diferitele organe sunt impuse conditiile de trecere standard:
1) continuitatea potentialului electrocinetic (V1 = V2);
2) continuitatea componentei normale a densitatii de curent
(J1n=J2n ; 1V1 / n = 2V2 / n).

Fig. 2 Conditiile la limita electrodul

anterior este la masa.

Tensiunea este U = V1 - V2;

D
NV

V = 1 + N / 10;

N = 10;

rezulta V = 2.

omeniul de calcul este discretizat prin generare automata de retea

(Fig.3), astfel incat gridul sa contina elemente finite controlabil de mici
la nivelul interfetelor care separa diferitele regiuni anatomice, si la
nivelul frontierei.

Page 3 of 16

Laborator PSIEM

Fig.3 Reteaua de discretizare FEM 2987 elemente Lagrange patratice.

Cu reteaua din imaginea de mai sus, formata din 2987 elemente s-au obtinut urmatoarele
rezultate: Fig.4 .

Fig.4 Spectrul potentialului electric.

NV

Page 4 of 16

Laborator PSIEM

Fig.5 Liniile de curent electric si directia (sageti) curentului electric, dinspre electrodul de
potential V = 2 catre electrodul legat la masa, V = 0. Dimensiunea sagetii e proportionala
cu valoarea curentului electric.

Fig.6 Spectrul densitatii de curent ; Repartitia liniilor de curent (rosu) si directiile liniilor
de curent (albastru) din domeniul de calcul. Dimensiunea sagetii nu mai este
proportionala cu valoare curentului electric in regiunea respectiva, ci sunt normalizate.

NV

Page 5 of 16

Laborator PSIEM

Fig.7 In aceasta imagine se poate observa in coltul din stanga jos valoarea curentului ce
iese din domeniul de calcul , care este egala cu 0.048536 [A/m]. Trebuia sa fie afisata,
tot acolo, si valoarea curentului ce intra in domeniul de calcul dar, din cauza neatentiei
utilizatorului s-a omis, ea insa fiind citita ca avand valoarea egala cu -0.043373 [A/m]
dar nu a fost imprimata in imagine.

aca curentul care intra este diferit de cel care iese rezulta ca mesh-ul este prea
grosier, astfel ca realizam in cele ce urmeaza un mesh mai fin si recalculam.

Fig.8 Reteaua de discretizare FEM 17071 elemente Lagrange patratice. Imagine

obtinuta aplicand optiunea mesh unei retele de discretizare ce contine 10990 elemente
Laplace patratice.

NV

Page 6 of 16

Laborator PSIEM

Fig.9 Reteaua de discretizare FEM 68284 elemente Lagrange patratice. Imagine

obtinuta aplicand optiunea refine mesh la imaginea din Fig.8 .

Fig.10 Spectrul densitatii de curent ; Se observa o redirectionare a liniilor de curent pe o

parte.

NV

Page 7 of 16

Laborator PSIEM

Fig.11 Folosind reteaua de discretizare FEM 68284 elemente Lagrange patratice, s-au
obtinut urmatoarele valori pentru curent:
- curentul ce intra in domeniul de calcul = -0.055938 [A/m]
- curentul ce iese din domeniul de calcul = 0.056398 [A/m]

Fig.12 Imagine obtinuta dand Solve-Solve parametters la mesh-ul initial fin.

NV

Page 8 of 16

Laborator PSIEM

Fig.13 Densitatea de curent pe inima (efectul asupra inimii)

Suprafata = 0.005373 [m2]; Densitate de curent = 0.233991 [A] .

Fig.14 Densitate de curent pe torace (efectul asupra toracelui)

Suprafata = 0.083731 [m2]; Densitate de curent = 0.23506 [A].

aportul R intre valorile densitatii de curent din torace si inima este

=1.00457.

NV

Page 9 of 16

Laborator PSIEM
Schimbam pozitia electrodului la care se aplica potentialul V=2 si recalculam R-ul.
Folosind reteaua de discretizare formata din 2987 elemente s-au obtinut urmatoarele
rezultate: Fig.15.

Fig.15 Repartitia potentialului electric

Fig.16 Mesh adaptat si rafinat pentru care vom calcula curentii pentru noua pozitie

NV

Page 10 of 16

Laborator PSIEM

Fig.17 Densitatea de curent pe inima = 0.358739[A]

Fig.18 Densitate de curenti pe torace = 0.305019[A]

aportul R intre valorile densitatii de curent din torace si inima este

=0.85025.

NV

Page 11 of 16

Laborator PSIEM
Schimbam pozitia electrodului la care se aplica potentialul V=2 si recalculam R-ul.
Folosind reteaua de discretizare formata din 2987 elemente s-au obtinut urmatoarele
rezultate: Fig.19

Fig.19 Repartitia potentialului electric

Fig.20 Mesh adaptat si rafinat pentru care vom calcula curentii pentru noua pozitie

NV

Page 12 of 16

Laborator PSIEM

Fig.21 Densitatea de curent pe torace = 0.336345[A]

Fig.22 Densitate de curenti pe inima = 0.367812[A]

aportul R intre valorile densitatii de curent din torace si inima este

=0.91445.

NV

Page 13 of 16

Laborator PSIEM
Schimbam pozitia electrodului la care se aplica potentialul V=2 si recalculam R-ul.
Folosind reteaua de discretizare formata din 2987 elemente s-au obtinut urmatoarele
rezultate: Fig.23

Fig.23 Repartitia potentialului electric

Fig.24 Mesh adaptat si rafinat pentru care vom calcula curentii pentru noua pozitie
NV

Page 14 of 16

Laborator PSIEM

Fig.25 Densitatea de curent pe torace = 0.212271[A]

Fig.26 Densitatea de curent pe inima = 0.194729[A]

aportul R intre valorile densitatii de curent din torace si inima este

=1,09008.

NV

Page 15 of 16

Laborator PSIEM

Senzitivitatea parametrului R in raport cu pozitia electrodului

pozitiv

Nr. Pozitie
R

1
1.00457

2
0.85025

3
0.91445

4
1,09008

aportul R este mai mic atunci cand electrozii sunt pozitionati in dreptul muschilor
intercostali decat in dreptul coastelor.
Pozitia optima pentru electrodul pozitiv este pozitia nr 1.

NV

Page 16 of 16