Universitatea POLITEHNICA din București

Facultatea de Inginerie Medicală

Proiect
Echipamente de investigații funcționale și
ATI

Bidilică Ioana
Grupa 1445A ESM

1
Cuprins

1. Studii și cercetări cu caracter medical

1.1. Funcții renale 4
1.2. Patologii 4
1.3. Dializă 5

2. Studiul actual
2.1. Generalități: Necesitatea 8
2.2. Brevete: Pompa Peristaltică 9
2.3. Soluții comercializate 10
2.4. Soluții experimentale 12

3. Prezentarea soluției adoptate

3.1. Caracteristici tehnice 14
3.2. Schemă bloc: Descrierea funcțională 15
3.3. Schema cinematic: Descrierea funcționalității 16
3.4. Model 3D 16

4. Memorie de calcul
4.1. Calculul cinematic și de dimesionare 17
4.1.1. Dimensionare 17
4.1.2. Calculul debitului 18
4.2. Calculul cinetostatic și dinamic 18
4.2.1. Determinarea puterii motorului18
4.2.2. Alegerea motorului 19
4.2.3 Proiectare reductor 20

5. Bibliografie

2
1. Studii și cercetări cu caracter medical
1.1. Funcții renale
Rinichiul împreună cu afecţiunile sale sunt mai
puţin cunoscute, poate din cauza complexităţii 
acestui organ sau poate din cauză că un mai mare
ecou îl au complicaţiile bolilor renale, de cele mai
multe ori fiind vorba de afecţiuni cardio-vasculare

Insuficienţa renală, după cum reiese şi din

denumire, reprezintă o diminuare a funcţiei pe care
rinichii o îndeplinesc. Însă înainte de a vorbi despre
acest lucru trebuie să trecem puţin în revistă câteva
lucruri esenţiale despre anatomia şi funcţiile
rinichilor. Tractul urinar

Cea mai importantă funcţie a rinichiului este, bineînţeles, formarea urinei, iar prin aceasta,
eliminarea unor substanţe de care organismul nu mai are nevoie. O altă funcţie importantă este
cea endocrină, adică rinichiul secretă nişte hormoni: eritropoietină (eritropoietina stimulează
formarea de globule roşii, globulele roşii fiind nişte celule ce se găsesc în sânge şi care transportă
oxigenul; un număr redus de globule roşii defineşte anemia, iar aceasta este de obicei prezentă,
după cum vom vedea, la pacienţii cu insuficienţă renală cronică avansată), vitamina D3 activă,
renină

Fiecare rinichi primeşte sânge printr-o arteră

renală, arteră ce se desprinde din aortă (cea mai
mare arteră din organism). După ce artera renală
pătrunde în rinichi, ea se împarte în mai multe
artere interlobare, apoi arterele arcuate, apoi
interlobulare, apoi urmează arteriola aferentă
după care cea eferentă. Nu e important de ţinut
minte în ce ordine se împart arterele renale, ci
mai degrabă faptul că dintr-o arteră mare vor
rezulta ramuri din ce în ce mai mici.

Apoi foarte important este că arteriola aferentă pătrunde într-o structură care se numeşte
corpuscul renal (corpusculul renal nu este decât o parte a nefronului; mai sus am spus că nefronii
sunt unitatea de bază a rinichilor, în număr de aproximativ 1 milion per rinichi). În corpusculul
renal, arteriola aferentă se împarte la rândul ei în multe alte ramuri (capilare), iar tot aici, în
corpusculul renal se desfăşoară principalele procese din rinichi: adică o parte din sânge (apă,
substanţe toxice, însă fără celule sangvine precum globulele roşii, globulele albe etc) se va filtra
dinspre capilarele sangvine (ramnificaţii ale arteriolei aferente) înspre un sistem tubular, care
reprezintă o altă parte a nefronului (vezi poza).  
3
  Nefronul, unitatea structurală şi funcţională a
rinichiului, alcătuit din corpusculul renal care
conţine ghemul de capilare la nivelul căruia se
produce filtrarea, şi tuburilor urinifere. Săgeata
galbena arata sensul de curgere al urinei. De
menţionat că această filtrare dinspre sectorul
vascular (capilare, sânge) înspre sectorul
tubular se produce ca urmare a diferenţei de
presiune care exista intre cele doua
compartimente. Apoi, la nivelul tuburilor
renale vor avea loc în continuare o mulţime de
procese de reabsorbţie a unor substanţe şi de
secreţie a altor substanţe, iar la sfârşit se va
forma urina finală care va trece prin pelvisul
renal (sau bazinet), apoi prin uretere, apoi prin
vezica urinară, apoi prin uretră şi în final va fi eliminată la exteriorul organismului.

1.2. Patologii

Insuficienţa renală acută (IRA)

Încă de la început trebuie să spun că insuficienţa renală este de două feluri: acută (adică
se produce brusc, în termen scurt) şi cronică (care survine lent , pe o perioada mai lungă de
timp). Deci scade capacitatea rinichilor de a forma urina, deci în organism se vor acumula
compuşi toxici. Principalele cauze care pot provoca insuficienţa acută sunt: scăderea volumului
de sânge (prin hemoragii, vărsături severe, urinări frecvente în contextul unor boli), în boli ale
inimii atunci când ea nu mai poate pompa o cantitate de sânge suficientă. Mecanismul prin care
aceste afecţiuni produc IRA este că ele merg cu o scădere a presiunii sângelui, presiune necesară
pentru realizarea filtrării la nivelul corpusculului renal, deci a formării urinei.
Alte cauze de IRA: necroza tubulară acută (distrugerea de către unele substanţe toxice,
precum etilenglicol, medicamente-aminoglicozide, a celulelor tuburilor renale care vor bloca
aceste tuburi, iar urina nu va mai putea circula prin ei), glomerulo-nefrite, administrare repetată
de unele medicamente (ex: aspirina), infecţii ce afectează rinichii, litiază sau piatră la nivelul
rinichilor etc.

Insuficienţa renală cronică (boala cronică de rinichi, BCR)

Dacă insuficienţa renală acută este de cele mai multe ori un proces reversibil, insuficienţa
renală cronică se referă la o alterare progresivă a funcţiei renale până la pierderea completă a
acesteia, când supravieţuirea nu mai este posibilă decât cu ajutorul aparatelor ce substituie
funcţia renală sau dacă se efectuează un transplant renal.

4
 Principalele afecţiuni care pot duce la BCR sunt: diabetul zaharat, mai exact afectarea
renală care este o complicaţie a diabetului zaharat prost tratat, glomerulo-nefritele cronice (o
serie de afecţiuni ale glomerulelor, sau ghemul de capilare ce rezultă din ramificarea arteriolei
aferente în corpusculul renal), nefropatii vasculare (îngroşări ale arterelor renale datorate de cele
mai multe ori aterosclerozei) etc. Acestea sunt boli cronice, cu o evoluţie lungă şi care duc la o
afectare progresivă a rinichilor. Astfel, numărul de nefroni, cei care asigură funcţia renală, se
reduce treptat, prin urmare şi funcţia renală se va reduce treptat. Există şi unii factori care pot
duce la agravarea progresiei boli renale cronice: vârsta înaintată, hipertensiunea arterială,
eliminarea crescută de proteine prin urină, controlul slab al glicemiei la persoanele cu diabet,
cantităţi crescute ale grăsimilor în sânge, obezitatea, fumatul, consumul de lungă durată de
medicamente analgezice şi anti-inflamatoare (aspirina) etc.
Ultimul stadiu al bolii renale cronice se
caracterizează printr-o reducere marcată în numărul
nefronilor. Prin urmare, toxinele vor fi în organism în
concentraţia cea mai mare de până acum. Urina nu se
va mai forma decât în cantitate mică sau chiar deloc.
Acest stadiu se mai numeşte şi „uremie” după
compusul toxic (ureea) răspunzător de cele mai mai
multe simptome (greţuri, vărsături, afectare
respiratorie, cardiovasculară, impotenţă, anemie,
iritabilitate, somnolenţă, tulburări de memorie etc).
Pacient hemodializă
  Pacienţii cu insuficienţă renală cronică terminală (uremici) au indicaţie de substituţie a
rinichilor prin diferite procedee: dializă (hemodializă, dializă peritoneală), transplant renal.
Hemodializa presupune cuplarea pacientului la un aparat; pe o parte sângele bolnavului va
pătrunde în aparatul respectiv unde va fi detoxificat, iar pe de altă parte sângele curăţat va fi
reintrodus în corpul pacientului.

1.3. Dializă

Prin dializă se elimină din organism reziduurile şi fluidele pe care rinichii nu sunt
capabili să le elimine. De asemenea, dializa are rolul de a menține echilibrul organismului,
corectând nivelurile diferitelor substanţe toxice din sânge. Fără dializă, toţi pacienţii cu
insuficienţă renală completă ar muri din cauza acumulării toxinelor în circuitul sanguin.

Principiile dializei

Există două tipuri principale de dializă: hemodializa și dializa peritoneală. Indiferent de

tipul de tratament ales, obiectivele dializei sunt foarte similare, respectiv înlocuirea câtorva
dintre funcţiile rinichiului. Tratamentul trebuie să înlăture produşii reziduali, să elimine excesul
de lichid şi să echilibreze cantităţile de substanţe chimice (electroliţi) şi alte substanţe din

5
organism. O dializă eficientă necesită o membrană semipermeabilă, flux de sânge, lichid de
dializă şi o metodă de îndepărtare a excesului de lichid.

Membrana semipermeabilă
În dializă, o membrană semipermeabilă separă sângele de lichidul de dializă. Această
membrană permite doar trecerea anumitor substanţe, nu şi a altora. Permite trecerea produşilor
reziduali, a apei, a electroliţilor şi a altor substanţe din sânge în lichidul de dializă (uneori și în
sens invers) printr-un proces numit difuziune. Deplasarea produşilor reziduali şi a altor substanţe
depinde de permeabilitatea membranei, de dimensiunea şi structura moleculară a diverselor
substanţe, de compoziţia lichidului de dializă şi de fluxul de sânge către membrană.
Alimentarea cu sânge
Cu cât cantitatea de sânge care ajunge la nivelul membranei este mai mare, cu atât
tratamentul prin dializă este mai eficient. În hemodializă, fluxul de sânge poate fi controlat de
către aparatul de dializă.
Lichidul de dializă
În ambele tipuri de dializă, lichidul de dializă permite eliminarea produşilor reziduali din
sânge. În plus, conţine o gamă de substanţe care ajută la corectarea dezechilibrelor care apar ca
rezultat al insuficienţei renale.
Eliminarea lichidului
Eliminarea lichidului se face prin procedee foarte diferite în hemodializă faţă de dializa
peritoneală. În cazul hemodializei, aparatul de dializă utilizează presiunea pentru a împinge
fluidul din sânge, prin membrană, în lichidul de dializă. În cazul dializei peritoneale, se utilizează
glucoză în lichidul de dializă. Aceasta are ca efect stimularea eliminării excesului de lichid din
sânge în fluidul de dializă.

Obiectivul dializei
Indiferent de tipul tratamentului prin dializă, scopul este să se elimine produşii reziduali
și excesul de lichid, să se corecteze dezechilibrele electroliţilor şi pH-ul organismului.
Hemodializa foloseste un rinichi artificial (numit hemodializor) pentru a elimina produsii
reziduali si excesul de lichid din corp. Sangele este extras din corp si filtrat prin acest rinichi
artificial, iar sangele filtrat se intoarce in corp, cu ajutorul aparatului de dializa. Pentru ca sangele

6
sa circule pana la rinichiul artificial, medicul va efectua o interventie chirurgicala pentru a crea
un punct de acces vascular in vasele de sange.
Dializa peritoneala
Aceasta metoda implica o interventie chirurgicala prin care se implanteaza un cateter DP
in abdomenul pacientului. Acest cateter ajuta la filtrarea sangelui prin peritoneu, o membrana din
abdomen. In timpul tratamentului, un lichid special steril (bogat in minerale si glucoza) circula in
peritoneu (membrana subtire care captuseste peretele cavitatii abdomenului si care acopera
organele), iar acest lichid absoarbe produsii catabolismului. Odata ce acest lichid a atras produsii
reziduali din sange, el este extras din abdomen. Acest proces dureaza cateva ore si trebuie repetat
de 4 pana la de 6 ori pe zi si poate fi efectuat cat timp pacientul doarme sau este treaz.
Terapia continua de substitutie renala
Dializa mai poate fi intermitenta sau continua. Aceasta terapie continua de substitutie
renala este folosita in unitatea de terapie intensiva, in cazul pacientilor cu insuficienta renala
acuta. Ea este cunoscuta si sub numele de hemofiltrare. Un aparat de dializa trece sangele prin
niste tuburi, apoi un filtru elimina excesul de apa si produsii catabolismului. Sangele este returnat
in corp, impreuna cu lichidul de substitutie renala. Procedura este efectuata, in general, in fiecare
zi. In timp ce o sesiune de dializa intermitenta dureaza pana la 6 ore, terapiile continue de
substitutie renala sunt concepute pentru a fi folosite 24 de ore, intr-o unitate de terapie intensive

2. Studiul actual
 Pompa peristaltică este o pompă volumică a cărei funcţionare se bazează pe
comprimarea şi relaxarea alternativă a porţiunilor de tub sau de furtun, asemănător principiului
de funcţionare a esofagului uman. Rola sau sabotul presează porţiunea de tub/furtun, provocând
vacuumul care antrenează fluidul în pompă.  Ajungând la capătul tubului/furtunului, fluidul este
evacuat prin conexiunea de refulare. Pompele cu tub de capacităţi reduse au tubul montat în
carcasa rotorului. La pompele industriale furtunul este amplasat în carcasa pompei şi este imersat
parţial în lubrifiant pentru reducerea frecării şi împiedicarea creşterii temperaturii. Ansamblul
rotor este conectat la motoreductor a cărui viteză poate fi controlată cu un convertizor de
frecvenţă.
Pompele peristaltice sunt soluția ideală pentru pomparea lichidelor abrazive, corozive și
vâscoase. Lipsa supapelor și a etanșărilor conduce la costuri reduse de întreținere. Singura piesă
de uzură este furtunul pompei. Pomparea este lină, cu forțe de forfecare minime, ceea ce le
recomandă pentru pomparea lichidelor precum polimerii sau a culturilor de cellule. Singura piesă
în contact cu lichidul este furtunul pompei care este ușor de curățat sau sterilizat.

2.1. Generalități: Necesitatea, Centre de proiectare, Soluția internațională

În pompele peristaltice lichidul circulă numai prin furtun sau prin tubul flexibil. Acest
lucru, combinat cu inexistenţa supapelor, oferă lichidului un circuit de curgere deschis (liber),

7
ceea ce conferă o rezistenţă deosebită la abraziune şi permite pomparea lichidelor cu încărcare
mare de particule şi cu densitate şi/sau viscozitate crescute. Pompele peristaltice au o acţiune
"delicată" asupra lichidului pompat ceea ce le permite vehicularea lichidelor care au molecule
sensibile la forfecare.
Datorită faptului că debitul este proporţional cu turaţia, pompele peristaltice se folosesc
în aplicaţiile de dozare. Familia de pompe peristaltice Verderflex este construită într-o gamă
largă de tipodimensiuni ceea ce permite utilizarea sa atât în aplicaţii de laborator cât şi în
industria minieră.

Mașinile de dializă sunt echipamente medicale a căror proiectare și fabricație este

reglementată de Food and Drug Administration (FDA). Aceasta înseamnă că tratamentul aseptic
și funcționarea în siguranță a mașinilor sunt foarte importante.
Pentru a preveni infecția încrucișată, tuburile de unică folosință trebuie utilizate pentru perfuzia,
drenajul și pomparea sângelui pentru a preveni infecția încrucișată. Pompa de sânge trebuie să fie
utilizată în siguranță cu celulele sanguine cu hemoliză minimă și poate fi acționată manual în caz
de întrerupere a puterii. În plus, aparatul de dializă poate funcționa automat și precis pentru a
îmbunătăți calitatea vieții și a oferi un mediu terapeutic bun pentru pacienți.
Pompa peristaltică Longer are o gamă largă de debit și poate pompa fluidele cu o precizie
ridicată și o presiune stabilă. La pomparea fluidelor, fluidul intră în contact doar cu alezajul
tubului, eliminând astfel contaminarea dintre pompă și fluid. Infecția încrucișată poate fi
prevenită folosind tuburi de unică folosință.
Pompa de hemodializă Longer MTH81-12 este special concepută pentru mașina de
hemodializă. Rotorul încărcat cu arc împiedică apariția unei presiuni mari în tub. Maneta
acționată manual asigură funcționarea manuală a pompei în timpul întreruperilor. Senzorul
pentru deschiderea sau închiderea capacului capului pompei asigură funcționarea în siguranță a
mașinii de dializă.

8
2.2. Brevete: Pompa Peristaltică

Aparat pentru tratarea bolilor renale cu hemodializă folosind pompă pulsatilă

Este o metodă de îndepărtare a toxinelor din sânge de la un pacient care are nevoie de o
astfel de îndepărtare a toxinelor și include:
 asigurarea unui filtru de dializă contracurent (20) având un compartiment de sânge și un
compartiment de dializă, fiind separat de compartimentul de sânge de o membrană semi-
permeabilă;
 transportarea sângelui de la pacient prin compartimentul de sânge al unui filtru
contracurent (20) înapoi către pacient;
 extragerea lichidului de dializă dintr-un rezervor (32) prin compartimentul de dializant al
filtrului de contracurent (20). Cel puțin unul dintre fluxul sângelui sau fluxul dializantului
prezintă un flux pulsatil. Etapele sunt efectuate astfel încât toxinele din sânge să fie trase
din compartimentul de sânge prin membrana semi-permeabilă în compartimentul dializat.

Sistem de hemodializă cu sânge pe bază de casetă și pompare de dializant

Reprezintă un sistem de hemodializă care include:

 un dializator; o sursă de dializă;

 o pompă dializată;

9
  o casetă de dializant conectată operațional la pompa de dializa, astfel încât aceasta
să poată dializa prin caseta de dializă când este în comunicare fluidă cu sursa de
dializant;
 caseta de dializant în comunicarea fluidului cu dializatorul;
 o pompă de sânge;
 o casetă de sânge separată de caseta de dializă.

Exemplele descrise în acest brevet dezvăluie sisteme de dializă care utilizează o casetă de
pompare flexibilă precum: hemodializă (HD), hemofiltrare (HF), hemodifiltrare (HDF), dializă
peritoneală (PD), incluzând dializă peritoneală continuă ambulatorie (CAPD), modalități de
dializă peritoneală automată (APD) și dializă peritoneală cu flux continuu (CFPD). Sistemele pot
fi de asemenea utilizate în orice tip de terapie de substituție renală continuă (CRRT). Fiecare
dintre sistemele descrise pot fi utilizate în medii clinice sau la domiciliu. O terapie potrivită
pentru această metodă este hemodializa la domiciliu (HHD) și în special hemodializa cu
convecție ridicată la domiciliu (HCHD).

Sistem personal de hemodializă

Această metodă oferă un sistem de hemodializă la

domiciliu (HHD). Într-o variantă de realizare, sistemul de
acasă include un coș de telefon mobil și un manager de
pungă integrat. Un dispozitiv tip zăvor este scos pentru a
debloca ușa instrumentului de sistem. Instrumentul
acceptă o unitate de unică folosință care, într-o formă de
realizare, este încărcată de sus și culisată spre dreapta.
Unitatea de unică folosință se rotește spre interfața
mecanismului, ceea ce permite buclelor de tuburi
peristaltice să se potrivească pe capetele de pompă
peristaltice ale instrumentului. De asemenea, liniile de
alimentare ale unității de unică folosință sunt trecute pe
pistonele de supapă individuale.

o vedere în perspectivă a unui exemplu de

realizare a unui sistem personal de
hemodializă la domiciliu (HHD), care are un
cărucior mobil și un manager de pungă
integrat.

10
2.3. Soluții comercializate

Hemodialysis MTH18-12

Pompa peristaltică Longer are o gamă largă de debit și

poate pompa fluidele cu o precizie ridicată și o presiune stabilă.
La pomparea fluidelor, fluidul intră în contact doar cu aleiajul
tubului, eliminând astfel contaminarea dintre pompă și fluid.
Infecția poate fi prevenită folosind tuburi de unică folosință.
Pompa de hemodializă Longer MTH18-12 este special concepută
pentru mașina de hemodializă. Rotorul încărcat cu arc împiedică
apariția unei presiuni mari în tub.
Caracteristici ale modelului Longer MTH18-12:
 Folosit în principal în aplicarea hemodializei;
 Motor DC fără perii, mai stabil, cu zgomot redus;
 Dimensiune mică, structură compactă, ideală pentru echipamente și instrumente
OEM;
 Maneta acționată manual asigură funcționarea manuală a pompei în caz de
întrerupere a puterii;
 Senzorul pentru deschiderea sau închiderea capacului capului pompei asigură
funcționarea sigură a mașinii de dializă.
 Debituri ： 5ml / min-300ml / min, Maxim: 1 canal

Pompă peristaltică de distribuire inteligentă BT100F

BT100F este o pompă peristaltică inteligentă de

distribuție, care asigură un interval de curgere între
0,00011 și 720 ml/min cu capete și tuburi variabile ale
pompei. Este ușor de operat cu interfața intuitivă și
clară cu ecranul LCD color. Există patru moduri de
operare disponibile: modul de distribuire a volumului,
modul de distribuire a timpului, modul de distribuire a
copiilor și modul de curgere. Sistemul minimizează
zgomotul de lucru datorită controlului inteligent al
ventilatorului de răcire. Cu interfața RS485 MODBUS
este ușor de comunicat cu dispozitiv extern, cum ar fi
PC, HMI sau PLC.
Debit: 0.0001-
720mL / min
Max: 4 canale

WT600S Pompă peristaltică de bază cu turație variabilă

Pompa peristaltică de bază cu viteză variabilă

WT600S oferă debit de 3 până la 6000 mL/min. Nu este

11
necesară întreținerea pentru acțiunea motorului DC fără cuplu, și poate conduce până la patru
capete de pompă. Are funcții de bază, cum ar fi direcția reversibilă, pornire/oprire, viteză
maximă (pentru curățare rapidă), viteză reglabilă. Funcția de distribuție de bază poate repeta cu
ușurință distribuirea lichidului în timp sau volum. Cu interfața MODBUS RS485, pompa este
ușor de controlat prin dispozitiv extern, cum ar fi computer, interfață mașină om sau PLC. Debit:
3-6000mL / min, Maxim: 4 canale

2.4. Soluții experimentale

Prelucrarea particulelor din tubulatura pompei peristaltice în fabricarea produselor

biofarmaceutice

Într-o configurație obișnuită de fabricație pentru produse medicamentoase

biofarmaceutice, pompa de umplere și dozare este plasată după unitatea de filtrare sterilă finală
pentru a asigura o precizie adecvată de distribuire și pentru a evita vârfurile de contrapresiune.
Dată fiind sensibilitatea moleculelor de proteine, pompele peristaltice sunt deseori preferate
decât pompele cu piston. Cu toate acestea, particulele pot fi vărsate din tubul de silicon utilizat.
Folosind microscopie cu scanare laser 3D, rugozitatea suprafeței tubului interior a fost
descoperită a fi un factor determinant pentru vărsarea particulelor din tubul din silicon. Întrucât
înclinația spre vărsarea particulelor variază între tipurile de tuburi, nu se poate concluziona din
specificațiile producătorului, astfel se recomandă testarea individuală cu metodele prezentate în
timpul revizuirii tuburilor. Alegerea tubului mai puțin abraziv poate ajuta la reducerea în
continuare a numărului de particule foarte scăzut.

Proiectarea Microcontrolerului încorporat pentru controlul și monitorizarea pompei de sânge

12
 Pompa peristaltică are un rol vital pentru transportul sângelui în circuitul extracorporeal
al aparatului de hemodializă. O astfel de pompă este alcătuită dintr-un motor pas cu pas, cutie de
viteze și arbore rotor, cu două role montate pe el. Volumul transportat al pompei depinde de
segmentul tubului presat de role. Prin urmare, poate apărea abatere în cantitatea de fluid livrat.
Acestă metodă prezintă proiectarea și implementarea unui microcontroler incorporat pentru
controlul și monitorizarea transportului de fluide în pompa peristaltică. În paralel cu dezvoltarea
software-ului încorporat, a fost dezvoltat un hardware electronic care constă în: placă de
dezvoltare STM32F4, circuit mecanic pas cu pas, senzor de curent, senzor magnetic și senzor de
presiune arterială. Software-ul încorporat constă în rutine pentru monitorizarea senzorului de
curent, senzor de presiune și senzor magnetic, precum și rutine pentru regulatorul de viteză al
pompei. Placa STM32F4 care constă în microcontrolerul ARM Cortex M4F a fost aleasă datorită
schimbării dintre preț, performanță și consum redus de energie. Sistemul de pompe peristaltice a
fost testat cu amestecul de apă și glicerină cu o anumită compoziție și având o vâscozitate
simulară pentru sângele uman. Rezultatele arată că performanța controlerului funcționează
conform așteptărilor.

Hemodializă folosind o pompă de sânge pulsatilă fără valvă

Cercetările asupra pompelor de sânge pulsatile au fost efectuate pe scară largă din cauza
efectelor avantajoase dovedite ale pulsării sângelui. Cu toate acestea, studiile privind utilizarea
pompelor de sânge pulsatil pentru hemodializă sunt limitate, deși dovezile disponibile
demonstrează că fluxul sanguin pulsatil are o influență pozitivă asupra rezultatului dializei.
Pompa prezentată se caracterizează prin ocluzia minimă a tubului care conține sânge și nici o
regurgitare a fluxului sanguin. Testele de hemoliză in vitro au fost efectuate folosind sânge
proaspăt de bovine și s-a adoptat indicele normalizat al hemolizei pentru a compara traumele de
sânge induse de pompa pulsatilă concepută și o pompă convențională cu role. În plus, s-au
efectuat hemodialize experimentale cu un model de insuficiență renală canină folosind pompa
concepută. Indicele normalizat al nivelurilor de hemoliză obținute a fost mult mai mic pentru
pompa cu impulsuri concepută (45 ± 21 mg/100 L) decât pentru pompa cu role (103 ± 10
mg/100 L) și nu au fost întâlnite probleme tehnice în timpul sesiunilor de dializă. Fluxurile de
sânge și dializant au fost menținute la valori predeterminate, iar îndepărtarea moleculară a fost
satisfăcătoare. Raporturile de reducere a ureei și a creatininei după dializă au fost 61,8% ± 10,6%
și, respectiv, 57,4% ± 9,0%. Fluxul pulsatil a fost generat de obicei folosind dispozitive pulsatile
care conțin valve, dar supapele provoacă insecurități în ceea ce privește aplicațiile clinice ale
acestor dispozitive. Cu toate acestea, pompa pulsatilă descrisă nu necesită supape și totuși nu s-a
observat regurgitarea fluxului sanguin.

13
3. Prezentarea soluției adoptate
3.1. Caracteristici tehnice

Un element de dializă conține cel puțin 2 pompe peristaltice, una pentru extragerea sângelui din
organism și una pentru lichidul de spălare.
Pentru acest proiect este necesară reprezentarea principalelor piese care intră în componența unui
echipament de hemodializă, respective a unei pompe peristaltice, având în vedere următoarele date
tehnice:
 numărul de role de antrenare a lichidelor;
 frecvența de lucru;
 debitul de lichid;
 mărimea furtunului de lucru.

Hemodializa este metoda terapeutica prin care

sangele uremic (1) sau care contine alte toxine este
pus in contact, in afara organismului, cu o solutie
hidroelectrolitica (2) prin intermediul unei membrane
semipermeabile (3) in scopul eliminarii substantelor
acumulate si reechilibrarii hidroelectrolitice si acido-
bazice. Instalatia va contine in principiu:

 circuitul sanguin (CS), prin care sangele extras

dintr-o artera a pacientului este dirijat prin
linia arteriala (LA) spre dializor (D), urmand
sa fie reintrodus dupa epurare prin linia
venoasa (LV) inapoi in organismul pacientului
(P);
 circuitul lichidului de dializa (CLD), prin care se asigura transportul substantelor nutritive spre
dializor si prelucrarea toxinelor;

14
  dializorul (D) sau rinichiul artificial, care asigura prin membrana semipermeabila 3 trecerea apei
si a substantelor toxice din sangele bolnavului in lichidul de dializa si prelucrarea celor nutritive.

Acțiunea de pompare a pompelor peristaltice rezultă din compresia alternativă și

relaxarea furtunului, care este fabricat din cauciuc natural. Furtunul este comprimat într-o
carcasă circulară de un rotor cu proprietate lubrifiantă care vine în contact direct cu pereții
exteriori ai furtunului. Lichidul pompat este în contact numai cu pereții interiori ai furtunului.

Avantajele pompelor peristaltice sunt următoarele:

 Forfecare cu lichid scăzut;
 Fără sigilii sau ambalaje;
 Fără valve;
Dezavantajele pompelor peristaltice sunt următoarele:
 Gama hidraulică limitată;
 Flux pulsatoriu;
 Durată de viață limitată datorită duratei de viață a componentelor furtunului.

3.2. Schemă bloc

Tachetii sau rolele 4 montate pe rotorul 2 comprima succesiv

tubul 3 dispus circular în statorul 1 ca urmare a miscarii de rotatie
în jurul axei centrale a rolelor.
Pompele peristaltice rotative realizează transportul fluidului prin
comprimarea unui tub , dispus pe un stator circular 3, cu ajutorul
unui ansamblu de role 2, montate echidistant pe un rotor antrenat
prin intermediul unui sistem de acționare cu o viteză unghiulară ω
și o turație n.

Caracteristicile constructive sunt date de:

15
R s – raza statorulu;
Rm - raza medie (corespunzătoare axei tubului);
R - raza cercului de montaj al rolelor;
r – raza rolelor;
g - grosimea tubului;
r , d- raza,diametrul tubului;
φ - pasul unghiular de dispunere al rolelor pe
rotor;
h - valoarea interstițiului existent între pereții
interiori ai tubului în zona de deformație maximă.

3.3. Schema cinematic

3.4. Model 3D

16
4. Memorie de calcul

4.1. Calculul cinematic și de dimesionare

4.1.1. Dimensionare

N=2 – numărul de role

R s = 64.5 [mm]
Rc =R s−2 ∙ g−h=64.5−2 ∙ 1.5−0.2=61.3 raza de montaj [mm]
d
Rm =Rs − =64.5−3.5=61[mm]
2

Q = 400 [ml/min] – debitul

g = 1.5 [mm]
d= 7 [mm]; r= 3.5 [mm];
2π 2π
φ= = =π
N 2
h = 0.2 [mm]

p 1=¿ 1.5 [bar] ¿ 1.5 ∙105 ¿] – presiunea de admisie

p 2=¿ 2 [bar] ¿ 2 ∙105 ¿] – presiunea de admisie

E = 10 ¿] – modulul de elasticitate pentru cauciuc

g3 1.53
I =b ∙ =10 ∙ = 3.03 [mm 4 ¿ – momentul inerțial
12 12

17
 π ∙ d−2 ∙ h
b= =10.8[mm] - axa mare a secțiunii aplatiazate pe rolă
2

μ=0.25- coeficient de frecare

n - turația [rot/min]

4.1.2. Calculul debitului

Debitul poate fi scris ca raport între volumul de lichid transportat, V t și timp :

Vt ml
Q= =400[ ]
t min

4.2. Calculul cinetostatic și dynamic

4.2.1. Determinarea puterii motorului

Q=N ∙ n ∙ φ∙ Rm ∙ ¿
π ∙ 49 π ∙ 7−2∙ 0.2
400=2 ∙n ∙ π ∙ 61 mm ∙[ mm2− 0.2mm 2]
4 2

400 ml/min
n=
383.08 mm ∙ ¿

400 ml /min
n=
383.08 mm ∙ 36.3 mm2

400 ml/min ml /min

n= 3
=0.0298 −3
13905.8 mm 10 ml

n=29.8 rot /min

Momentul rezistent redus M la arboreal pompei este:

d2 ( 4 ∙ E∙ I (
M rr =π ∙ p 2− p 1 ) ∙ Rm + μ ∙ R c ∙ d−h )
4 π ∙ r3

18
 72 N 4 ∙ 10 N /m2 ∙ 3.03 mm4 (
M rr =π ∙
4 [ ]
mm2 ∙ 2∙ 105 2 ∙61 mm+0.25 ∙ 61.3 ∙
m π ∙ 42.8 mm3
7−0.2 ) mm

N 6.13 N /m2 ∙mm 4

M rr =76.9 mm2 ∙10 5
[ ]
m2
∙ 61mm+ 15.3∙
mm3
mm

M rr =469.1 N ∙ mm+93.7 N ∙ mm

M rr =562.8 N ∙ mm

Puterea motorului este:

M rr ∙ n 562.8 N ∙ mm ∙ 29.8 rot /min

P= =
9540 9540

P=1.75 W

4.2.2. Alegerea motorului

Conform rezultatelor calcului, cel mai potrivit motor pentru aplicație este: SANYO
DENKI 103H7126-1740

19
4.2.3 Proiectare reductor

Reductorul ales: POLOLU 47:1 25DX52L MM MP 12V

20
5. Bibliografie
https://www.cdt-babes.ro/articole/insuficienta-renala-boala-cronica-de-rinichi.php
https://www.verderliquids.com/
2.2. Brevete: Pompa Peristaltică
- Method and apparatus for treating renal disease with hemodialysis utilizing pulsatile pump - Craig
McCotter Paul Bolin US20110098624A1, 2011
- Hemodialysis system with cassette-based blood and dialyste pumping - US9028436B2 Ying-Cheng Lo,
Robert W. Childers, Thomas D. Kelly, Justin Rohde, 2015
- Personal hemodialysis system - US8114276B2, Robert W. Childers, Thomas D. Kelly, Rodolfo Roger,
2012
2.3. Soluții comercializate
- https://www.longerpump.com
- https://leadfluid.com

21
2.4. Soluții experimentale
- Pharmaceutics, Drug Delivery and Pharmaceutical Technology - Particle Shedding from Peristaltic
Pump Tubing in Biopharmaceutical Drug Product Manufacturing - Verena SallerJulia, Matilainen, Ulla
Grauschopf, Karoline Bechtold-Peters, Hanns-ChristianMahler, WolfgangFriess, 2015
- Design of Embedded Microcontroller for Controlling and Monitoring Blood Pump – Pratondo Busono,
Andi Iswahyudi, M. Akbar Aulia Rahman, ArioFitrianto, 2015
- Hemodialysis Using a Valveless Pulsatile Blood Pump - Kyungsoo, Cho Hae, Sa Ram, Byoung Goo,
Kyu Jae, Yong Woo, Yong Soon 2007
- https://www.tme.eu
- https://www.scribd.com

22