Istoria calculatorului / 300 b.C / î.e.n.

Omul a căutat dintotdeauna să-şi îmbunătăţească maniera de a calcula

pentru a limita erorile şi a-şi economisi timpul.

“Progress is made by lazy men looking for easier ways to do things.”

Robert Heinlein (scriitor de science fiction 1907-1988)

Abacul a fost prima maşină de calcul

aritmetic. (China, Babilonia?)
 Istoria calculatorului -1500
1500 Leonardo da Vinci a desenat o mașină de calcul automată, care se pare
că nu a fost construită vreodată în timpul vieții sale.

Replica de la MIT -1968

 Istoria calculatorului -1600
1617 Scoțianul John Napier inventează logaritmul – tehnologie ce permite ca
înmulțirea să fie făcută ca adunări succesive.

Invenția logaritmului a condus la apariția riglei de calcul în 1632 în Anglia –

invenție folosită printre altele la calculele pentru Bomba atomică (1940) și
pentru programele Apollo pînă în anul 1960.
 Istoria calculatorului -1600
1623 Wilhelm Schickard a construit primul calculator mecanic, numit şi ceasul
calculator.
Istoria calculatorului -1600
În 1642 Blaise Pascal a creat o maşină de aritmetică, numită
pascalină, capabilă să efectueze adunări şi scăderi
Primele maşini de calcul – 1600-1800

1673, Gottfried Wilhelm Von Leibniz a adăugat pascalinei înmulţirea şi divizarea

În 1801 o maşină de ţesut (Jacquard), este programată

cu ajutorul unor cartele perforate.
 Primele maşini de calcul -1830
Charles Babbage a inventat în 1833 maşina analitică care conţine toate elementele
fundamentale ale calculatoarelor moderne:
•Memoria (peste 1000 de numere de câte 50 de cifre)
•Dispozitive de intrare-ieşire
•Dispozitivul de calcul
•Dispozitivul de comandă
Primele maşini de calcul -1889
În 1889 inventatorul american Herman Holerith a pus în funcţiune la Baltimore
prima maşină electromagnetică cu cartele perforate.
 Calculatoarele programabile

1934, Konrad Zuse inventează un

calculator care funcţionează datorită unor
legături electromecanice: Z3.
Acest ordinator este primul care utilizează
sistemul binar în locul celui decimal.
 Calculatoarele programabile
În 1937, Howard Aiken pune la punct un calculator programabil de 17 m lungime şi
2.5 metri înălţime, care calcula de 5 ori mai repede decât omul. – Mark1.
Acesta era constituit din 3300 de angrenaje şi 1400 de comutatori legaţi de 800km
de fir electric.

În 1947, Mark II vede lumina zilei, iar angrenajele sale sunt înlocuite de
componente electronice.
 Calculatoarele cu lămpi
1943, J.Mauchly şi J.Presper Eckert creează primul calculator fără piese mecanice,
ENIAC (Electronic Numerical Integrator And Computer).
El avea 30 de tone, era compus din 18000 lămpi şi ocupa 1500mp.
A fost utilizat pentru a pune la punct bomba H.

Prima eroare informatică din cauza unei insecte care s-a aşezat pe una din lămpi – bug.

1946- EDVAC (Electronic Discrete Variable Computer)

care permitea stocarea programelor în memorie
(1024 de cuvinte în memorie centrală şi 20000 de cuvinte în memoria magnetică)
 Computere de prima generaţie
1947, John von Neumann a publicat în SUA proiectul primului calculator
cu program memorat, cu prelucrarea secvenţială a instrucţiunilor şi datelor:

El descrie componentele calculatorului electronic:

•Unitatea de intrare
•Unitatea de memorie
•Unitatea de ieşire
•Unitatea aritmetică-logică
•Unitatea de comandă

Toate calculatoarele moderne sunt construite după o arhitectură von Neumann

Computere de prima generaţie
1948 Manchester "Baby" or Small-Scale Experimental Machine,
Construită la Universitatea din Manchester

1951 UNIVAC I: primul calculator electronic comercial din Statele Unite

1 milion de dolari - 46 de unităţi vândute
Computere de prima şi a doua
generaţie

1952 IBM701 primul computer de tip IBM

1954 IBM 704 foloseşte stocare pe memorie magnetică şi

primul limbaj general de programare Fortran (lansat în 1957)

1956 IBM vinde primul sistem de disc magnetic RAMAC

(Random Access Method of Accounting and Control)
care putea stoca 5 megabytes şi costa 10.000 USD/megabyte
 A treia generaţie

Tranzistorul creat în 1948 de firma Bell Labs

(datorită inginerilorJohn Bardeen, Walter Brattain şi William Shockley).
- calculatoare mai mici, mai puţin consumatoare de energie şi mai ieftine.

Circuitul integrat
pus la punct în 1958 de Texas Instruments, permite reducerea şi mai
importantă a taliei şi costurilor calculatoarelor.

1960, IBM 7000 este primul calculator pe bază de tranzistor

 A patra generaţie
La baza calculatoarelor din generaţia a IV- a este microprocesorul
(componentă electronică digitală programabilă care incorporează
funcţiile unităţii centrale de procesare pe un singur circuit integrat semiconductor)

Home computer era

În 1971 apare primul microprocesor, Intel 4004.

El permite efectuarea operaţiilorcu 4 biţi simultan. .

Procesorul Intel 8008 care permite lucrul cu 8 biţi simultan apare în 1972.

În 1973 acest procesor utilează primele microcalculatoare cu 256 octeţi de memorie,

Micral şi Altair 8800. La sfârşitul anului 1973, Intel comerciliza deja procesoare de
10 ori mai rapide, cu 64ko de memorie.

În 1976, Steve Wozniak şi Steve Jobs au creat Apple I într-un garaj.

Acest calculator posedă o tastatură, un microprocesor la 1 MHz, 4 ko de RAM şi
1 ko de memorie video.
 A patra generaţie
The home and personal computer era: anii 1980

În 1981 IBM comercializează primul "PC" compus dintr-un procesor 8088 la 4.77 MHz.
El conţinea 29.000 de tranzistori şi o casetă audio pentru stocare externă a datelor

The personal computer era: anii 1990

 A cincea generaţie
Este generația inteligenței artificiale

Functiile de bază ale noii generatii de calculatoare sunt:

Interfață inteligentă între om și calculator:

Se urmărește implementarea unor funcții similare celor umane (auz, văz, folosirea
limbajului) prin mecanisme de recunoaștere a formelor, exprimate prin imagini și studiul
limbajului natural (direcție importantă a inteligenței artificiale).

Gestionarea cunoștințelor: Cunoștințele trebuie să poată fi memorate sub forme care

permit un acces optim la ele (asociativ) și întreținerea bazei de cunoștințe prin
introducerea de cunoștințe noi, eliminarea inconsistențelor, chiar învățare (caracteristică
inteligenței artificiale).

Realizarea de inferențe (deducții) și predicții actiuni similare gândirii umane cărora li

se poate asocia atributul de ”inteligent”.
 Legea lui Moore

În 1965, Gordon Moore a prezis dublarea numărului de

tranzistori pe un circuit integrat la fiecare doi ani
Istoria calculatoarelor în România
În 1953 Victor Toma, de la Institutul de Fizica Atomica, lansează proiectul.
primul calculator românesc (cu tuburi electronice)

Intre anii 1959-1960, la Institutul de Fizica Atomica, Bucuresti-

Magurele, au fost realizate calculatoarele electronice CIFA-101 si
CIFA-102 de catre un colectiv condus de Armand Segal, ultimul fiind
multiplicat in cateva exemplare si utilizat in cateva centre din tara

În anul 1964 Victor Toma și colectivul său pun in functiune calculatorul

românesc complet tranzistorizat din generatia II-a (cu tranzistori din
germaniu).

În acel an, doar 10 țări din lume produseseră calculatoare din generația a
doua: SUA, Japonia, Germania, Austria, Marea Britanie, Olanda, Franța,
Uniunea Sovietică, Italia și Danemarca.
Istoria calculatoarelor în România
În 1968 se semnează un acord cu Franța pentru a se obține licențele de
fabricare ale unor calculatore din generația a treia. Ca urmare se produce
în România calculatorul Felix C256.

• Întreprinderea de calculatoare electronice pentru fabricaţia sistemului de

calcul Felix C256, în platforma industrială Pipera.
• Întreprinderea de memorii pe ferite, la Timişoara.
• Întreprinderea pentru repararea şi întreţinerea utilajelor de calcul (IIRUC), în
platforma Pipera.
• Întreprinderea de echipamente periferice (FEPER) şi Societatea mixtă
RomControlData (RCD), prima și singura societate mixtă realizată cu
tehnologie americană în fostele ţări socialiste în domeniul IT.
Istoria calculatoarelor în România
 Istoria calculatoarelor în România
Din 1985 și până în 1994 la ICE Felix București se produc microcalculatoare
bazate pe un procesor al unei companii engleze din seria HC.
Prețul unui astfel de calculator ajungea la 15.000 de lei
(o mașină Dacia costa am 70.00 de lei).

• HC 85 operează în limbajul BASIC preluat de pe casetă.

• În ceea ce privește dispozitivul de afișare, HC 85 poate lucra cu televizor ori cu
monitor cu tub catodic, cristale lichide sau cu plasmă.
• În modul text afișează 32 de coloane și 24 de rânduri, iar în modul grafic 256 ×
192 pixeli.
• Se pot folosi 8 culori: negru, albastru, roșu, violet, verde, bleu, galben și alb. În
plus, este dotat și cu un difuzor încorporat în carcasă
 Ce este un calculator?

Un calculator este un ansamblu de circuite electronice

permiţând manipularea datelor sub formă binară, adică
sub formă de biţi.