UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografia Turismului

DETERMINREA PRESIUNII ATMOSFERICE

ÎNTR-O STAȚIE METEOROLOGICĂ
-proiect la disciplina Meteorologie-

Student:
LUNGU ALEXANDRA-DANIELA
GRUPA 107

BUCUREȘTI,
2020
 CUPRINS
Introducere
1. Unități de măsură………………..………..…...4
2. Instrumente……………...…………….…........5
2.1. Barometrul cu mercur...…….......................6
2.2. Barometru aneroid………………...............8
2.3. Altimetrul/Hipsometrul…………….…......9
2.4.Barometre înregistratoare………………...10
3. Tipuri barografe…………………………..…11
4. Instalarea și întreținerea barografelor..……...13
5. Complexul de observații.................................14
Bibliografie
PARTICULARITĂȚI GENERALE

Stațiile Meteorologice
– reprezintă spații
special
amenajate unde se
efectuează observațiile
meteorologice.

Presiunea atmosferica-
este presiunea exercitată
de aerul din atmosferă
asupra scoarței terestre.
 1. UNITĂȚI DE MĂSURĂ

• Presiunea se măsoară cu barometrul și valoarea ei poate fi exprimată în mai multe

unități de măsură, cel mai adesea în milimetri coloană de mercur (torr), dar și în
kiloPascali sau atmosfere.

Pentru determinarea
cât mai cantitativă a
presiunii atmosferice
în meteorologie se
utilizează:

barya torrul
 2. INSTRUMENTE CU CITIRE DIRECTĂ
PENTRU DETEMINAREA PRESIUNII
ATMOSFERICE

BAROMETRE ALTIMETRE
ANEROIDE

PPRESIUNEA
ATMOSFERICĂ SE
DETERMINĂ CU:

BAROMETRU HIPSOMETRE
CU MERCUR
 2.1 BAROMETRUL CU
MERCUR

BAROMETRU CU BAROMETRE CU
REZERVOR FIX- are cea REZERVOR MOBIL-
mai mare răspândire în instrumente de precizie mare
rețeaua de stații folosite ca etalon pentru
meteorologice. barometrele de stație cu
rezervor fix

•BAROMETRU TIP •BAROMETRU

ROBERT FUESS INSPECTORIAL

•BAROMETRU TIP •BAROMETRU

URSS NORMAL
Fig.1 Barometru cu mercur tip R. Fuess
Fig. 2 Barometru cu mercur,
inspectorial
 2.2 BAROMETRU ANEROID

BAROMETRU CU
BAROMETRU CU
O SINGURĂ
COLOANE DE
CAPSULĂ
CAPSULE
(Fig.4)
(Fig.5)

Fig.4 fig.5
 2.3 ALTIMETRU/HIPSOMETRU
• Altimetrele reprezintă niște barometre
aneroide folosite în mod obișnuit pentru
determinarea altitudinii. Ele se deosebesc
însă de barometrele aneroide propriu zise
prin faptul că pe cadranele lor, în afara
scării divizate în mm si mb, există și o a
doua scară, + în m. Construcția și
funcționarea oricărui altimetru se bazează
pe relația invers proporțională care există
între presiunea atmosferică și
înalțime.(fig.6)
(fig.6)
Hipsometrele sunt instrumente cu
ajutorul cărora presiunea atmosferică se
determină indirect pe calea stabilirii cu
exactitate a temperaturii la care fierbe
apa. Hipsometrul nu este altceva decât un
termometru gradat între 80 si 103°C. El
se mai numește și termobarometru sau
termometru hipsometric. Fiind destinat
determinării punctului de fierbere a apei,
hipsometrul este confecționat dintr-o
sticlă specială care rezistă la temperaturi
mai mari de 100 °C.(fig.7)
(fig.7)
 2.4 BAROMETRE INREGISTRATOARE
(BAROGRAFE)

• Aceste aparate înregistrează continuu variațiile presiunii aerului la

stațiile meteorologice.
Partea
înregistratoare(3)
Orice barograf este -este constituită
alcătuit din 3 din parghia peniței
parți(fig.8): si cilindru cu
mecanism de
ceasornic
Partea
receptoare(1)(piesa
sensibilă)- este o
coloană formată din
4-12 capsule Vidi Partea
transmițătoare(2)
- este reprezentată
printr-un sistem
de parghii Fig.8
metalice
 3TIPURI BAROGRAFE
• Barograful tip R Fuess (model vechi)- aparat cu forme mai puțin
moderne, dar suficient de sensibil pentru fi păstrat în dotarea stațiilor
meteorologice.(fig.9)
• Barograful tip R Fuess (model nou) –prezintă o cutie protectoare
confecționată din metal cu geamuri pe părțile laterale.(fig 10)
• Barograful tip URSS (model vechi) aparat protejat de o cutie de lemn
cu geamuri laterale , având ca piesă receptoare o coloană coaxială
formată din 4-5 capsule Vidi.(fig.11)
• Barograful tip URSS (model nou)- uitilizează ca piesă o coloană
coaxială pentru variațiile presiunii atmosferice.(fig.12)
• Barograful J.Richard - se instalează pe propria sa consolă, prevazută la
partea inferioară cu un locaș special în care se păstrează barogramele
utilizate pe parcurs. Are drept piesă receptoare o coloană de 8-10 capsule
Vidi înșurubate una de alta, la aparatele mai vechi și fixate pe un ax
central, la cele de construcție recentă. (fig.13)
• Barograful W. Lambrecht – (model nou)- Folosește drept piesă
sensibilă la variațiile presiunii atmosferice o coloană formată din 6
capsule Vidi, care comunică între ele printr-un ax central.(fig.14)
 Fig.10
Fig.9 Fig.11

Fig.12
Fig.13 Fig.14
 4.INSTALAREA ȘI ÎNTREȚINEREA
BAROGRAFELOR

• Barograful se instalează în biroul stației meteorologice, pe o consolă

fixată în perete la înălțimea maximă de 1,60 m deasupra pardoselii.

• Așezat în poziție perfect orizontală, alături de barometrul cu mercur, el

trebuie ca și acesta să fie ferit de trepidații, de variații bruște ale
temperaturii, de radiațiile solare directe etc.

• Fiind un aparat relativ, barograful trebuie comparat în permanență cu

barometrul de stație cu mercur.
 5. COMPLEXUL DE OBSERVAȚII

Determinările barometrice se efectuează la orele 01, 07, 13, 19

respectând ordinea impusă.

- Se citește temperatura indicată de termometru alipit cu precizia de 0,1

grade

- Se asează vernierul astfel încât planul orizontal care trece prin marginile
lui inferioare sa fie tangent la vârful meniscului coloanei de mercur.

- Se citește valoarea presiunii cu precizia de 0,1 grade

 BIBLIOGRAFIE
• Ciulache, S.,1973, Meteorologie, manual practic, Editura Universității
din București.
• Tișcovschi A.A., Diaconu D., 2004, Meteorologie și Hidrologie - Lucrări
practice, Editura Universitară, București.
• Ciulache, S.,1985, Meteorologie și Climatologie, Editura Universității
din București.
VĂ MULȚUMESC!