UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI 

 
Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografia Turismului

INSTRUMENTELE METEOROLOGICE UTILIZATE IN
DETERMINAREA ELEMENTELOR METEOROLOGICE

   Autor: Bunea Stefan Catalin 

                        Grupa: 105       

Bucuresti
   2022
 Determinarea radiatiei solare directe........3
Determinarea radiatiei difuze si globale.......6
Determinarea radiatiei efective...............7
Determinarea bilantului radiatillor........8
Determinarea duratei de stralucire a soarelui.........9
Determinarea temperaturii..........10
Determinarea temperaturii aerului..........11
Determinarea temperaturii solului........13
Nebulozitatea........14

CUPRINS Determinarea caracteristicilor vantului........14
Determinarea presiunii atmosferice.........15
Determinari asupra stratului de zapada........16
Determinarea densitatii stratului de zapada........16
Determinarea umezeli aerului.....17
Precipitatiile atmosferice......18
Bibliografie............19
 Determinarea radiatiei solare directe
• Intensitatea radiatiei solare directe se determina cu ajutorul
diverselor tipuri de pirheliometre si radiometre.Cele dintai masoara
intensitatea fluxului radiativ, direct in cal/cm2 sau 1y/min si sunt
considerate instrumente absolute, iar cele sin urma, in alte unitati
de masura si sunt considerate instrumente relative.
• Printre ele se numara pirheliometrul calorimetric de tip Michelson,
pirheliometrul cu compensatie electrica tip Angstrom, radiometrul
bimetalic de tip Michelson, radiometrul RT-50.
• Pirheliometrul calorimetric de tip Michelson- A fost imaginat de
Michelson in 1910 si reprezinta unul dintre cele mai vechi tipuri
de pirheliometre.El este alcatuit dintr-un tub metalic de forma
literei U prin care circula un curent de apa.Inegrit pe partea sa
interioara in care patrund razele solare, tubul pirheliometrului
prezinta si o serie de diafragme.Acestea sunt menite sa micsoreze
suprafata orificiului de patrundere a radiatiilor, facandu-le sa cada
sub forma unui flux radiativ perpendicular pe fundul tubului
pirheliometric.
• In interiorul tubului prin care circula curentul de apa, se gasesc
extremitatile unor conducatori de platina, a,b, conectate in circuitul
unui termometru electric.
• Expus razelor de soare directe, tubul pirheliometric inegrit, se
comporta asemenea unui corp absolut negru care absooarbe in
totalitate radiatiile ce cad pe el
Pirheliometrul cu compnsatie
electrica tip Angstron
• Se compune dintr-un tub metalic cu diametrul de 15-45mm si
lungimea de 100-120mm, in interiorul caruia se gasesc 3-4
diafragme, destinate limitarii fascicolului de raze solare
directe ce patrund pana la piesa receptoare a instrumentului.
•   Pentru instalarea pirheliometrului in pozitia corecta de
functionare este necesar ca tubul sau metalic sa fie intors in
directia Soarelui pana cand fascicolul de raze care trece prin
orificiul vizorului cade exact in centrul firelor reticulare de pe
vizor.
•  Pirheliometrul cu compensatie electrica tip Angstron este
un instrument absolut,in sensul ca determina intensitatea
radiatiei solare directe in cal/cm2*min sau ly/min.
   Radiometrul bimetalic tip Michelson
• Construit de B.A. Michelson inca din anul 1905, radiometrul bimetalic
a capatat o larga raspandire datorita simplitatii, portabilitatii si inertiei
termice mici a receptorului sau. El este frecvent utilizat in expeditii si
ca aparat de control.
• Aparatul are drept piesa receptoare o lama bimetalica de 0,07mm
grosime, 2mm latime si 13mm lungime, obtinuta prin laminarea la cald
a unei placute de fier si a uneia din invar. Pe partea de fier lama este
acoperita cu negru de fum imbibat cu alcool.
• La prima "incalzire" a piesei receptoare , o parte din caldura primita de
la razele solare directe se consuma pentru evaporarea apei absorbite de
negru de fum intins pe suprafata superioara a lamei.Este necesar ca
inainte de inceperea absorbtiilor, radiometrul sa se orienteze catre
soare si sa se lase timp de 2-3 min cu orificiul receptor deschis. In
acest sens pot fi evitate erorile mari ale primei citiri.
• Pentru obtinerea unor valori mai apropiate de realitate, citirea se repeta
de mai multe ori la interval de 30 de secunde. O alta conditie a
obtinerii unor date excte, consta in verificarea si corectarea pozitiei
radiometrului fata de soare, dupa fiecare citire"rece".
 Determinarea radiatiei difuze si globale
• Radiatia difuza este partea din radiatia solara,care dupa ce a fost difuzata de catre moleculele gazelor componente ale
atmosferei si impuritatile aflate in suspensie,ajunge la suprafata terestra venind din toate directiile.Din aceastabcauza ea
poarta si numele de radiatia difuza a boltii ceresti.
• Radiatia globala reperzinta suma radiatiei solare directe si a radiatiei difuze,masurate pe unitatea de suprafata orizontala.
• 1.Piranometrul absolut tip Angstron.
• Are drept piesa receptoare patru lame subtiri de manganin dintre care doua sunt vopsite cu negru de fum si absorb in
totalitate radiatiile ce cad pe ele,iar doua sunt vopsite cu alb de magneziu si reflecta aproape in intregime radiatiile.Ele
sunt puse alternativ si protejate de o calota semisferica de sticla.Aceasta este menita sa permita trecerea radiatiilor difuze
de unda scurta si sa opreasca radiatiile de unda lunga emise de atmosfera sau de corpurile din jur.
• 2.Piranometrul termoelectric tip lanisevski.
• Este alcatuit din patru parti principale si anume :piesa receptoare pentru radiatii,suportul,ecranul si dispozitivul de uscare.
• Piesa receptoare reperzinta o termobaterie de forma patrata cu latura de 3 cm.Aceasta se compune din 87 de termocupluri
confectionate din benzi subtiri de manganin si constantan legate in serie.
• Determinarea de uscare este un tub de sticla fixat cu ceara rosie intr-o bucse de la partea inferioara a capatului
piraniometrului.
• Suportul pirheliometrului este alcatuit dintr-un tub metalic fixat pe un trepied care se monteaza la randul sau pe o placa
metalica circulara.La extremitatea superioara a tubului se insurubeaza in pozitie orizontala capul piranometrului.
• Ecranul de umbrire reperzinta un disc metalic al carui diametru este egal cu cel al calotei semisferice de sticla.El se
fixeaza cu ajutorul unui surub la capatul superior al tijei cilindrice si serveste pentru ecranarea in timpul masurarii
radiatiilor difuze,a unei parti din bolta cereasca cu raza d 5°.
• Determinarea de uscare este un tub de sticla fixat cu ceara rosie intr-o bucse de la partea inferioara a capatului
piraniometrului.
 Determinarea radiatiei efective
• Este fluxul radiativ de unda lunga emis neincetat de atmosfera,catre
suprafata terestra,conform legii lui Stephan si Boltzman.Ea se mai
numeste si contra radiatia atmosferei.
• Radiația efectivă reprezintă diferența dintre radiația terestră (E,)
îndreptată de jos în sus şi radiația atmosferei (E2) îndreptată de sus în
jos.
• Eef=Et-Ea
• Valoarea medie a intensității radiației efective variază între 0,10 şi 0,30
cal/cm* min. Mărimea ei depinde de temperatura şi umezeala
suprafeței terestre, de distribuția verticală a temperaturii şi umezelii
absolute a aerului şi de nebulozitate. Temperaturile mari ale suprafeței
terestre duc la creşterea radiației efective prin sporirea intensității
radiației terestre. Dimpotrivă, temperaturile mari ale atmosferei
(inversiunile termice) duc la scăderea radiației efective, prin sporirea
intensității radiației atmosferice.
• PIRGEOMETRUL DE TIP SAVINOV-IANIŞEVSKI
• Funcționează pe principiul producerii unor curenți termoelectrici ai
căror intensitate se determină cu ajutorul galvanometrului conectat.
• Piesa lui receptoare  este alcătuita din 4 lame subțiri de manganin cu
dimensiunile de 20x30x0,02mm.
 Determinarea bilantului radiatillor

• Determinarea bilantului radiatillor

• Diferenta dintre suma tuturor fluxurilor radiative de unda scurta si
lunga primite de pe o suprafata oarecare si suma tuturor fluxurilor
radiative de unda scurta si lunga pierdute de acestea,se determina
cu ajutorul unui instrument special numit bilantometru.
• Bilantometrul functioneaza pe principul curentului
termoelectrici.De regula piesa lui receptoare se ecraneaza astfel
incat valoarea bilantului este determinata fara
• radiatia solara directa.Aceasta se masoara concomitent,cu ajutorul
radiometrului si se adauga apoi la valoarea obtinuta prin
determinarea cu bilantometrul.
• Determinarea efectului luminos al radiatiilor solare.
• Luxmetrul tip Bruno Lange functioneaza pe principiul
fotoelectric si este alcatuit din doua parti mari :fotocelula de
seleniu si galvanimetrul.
• Datorita luminii cazute pe suprafata fotocelulei, in interiorul
acesteia ia nastere o diferenta de potential care produce un curent
fotoelectric proportional cu intensitatea fluxului luminos respectiv.
Determinarea duratei
de stralucire a soarelui
• Durata efectiva de stalucire a Soarelui se determina la
statiile meteorologice cu ajutorul unor aparate
inregistratoare numite heliografe.
• Heligraful tip R.Fuess
• Are drept piesa receptoare o sfera masiva de sticla
care asemenea oricarei lentile
convergente,concentreaza intr-un focar razele solare
cazute pe suprafata sa.Ea se instaleaza pe un suport
metalic fixat la randul sau pe o placa groasa de
• forma patrata,confectionatra din acelasi material.
 Determinarea temperaturii

• Temperatura este proprietatea fizica a unui sistem, prin care se constata dacă este mai cald sau mai rece.
Astfel, materialul cu o temperatura mai ridicata este mai cald, iar cel cu o temperatură joasă mai rece. Ea
indică viteza cu care atomii ce alcătuiesc o substanța se mişca, în cazul încălzirii viteza lor crescand.
• Oamenii de ştiință afirmă că la o temperatură extrem de scăzută, numită zero absolut, atomii sau moleculele
şi-ar înceta mişcarea complet.
• Termometrul meteorologic ordinar este alcatuit din-rezervor, tubul capilar, scara si tubul protector.
•  indica temperatura aerului din momentul observatiei
•  are ca element sensibil mercurul cantonat într-un rezervor
sferic/cilindric.                                                                                                      
•  scala are diviziuni cuprinse între -36 °C şi 60-70 ° C.
• citirile se fac de 4 ori/zi (orele 1,7,13,19) la orele de observație climatică (exact la ora locală).
• Termometrul de maxima 
• indică cea mai ridicată temperatură care a avut loc între 2 observații.                                     
• termometru cu mercur cu rezervor sferic/cilindric.
• limitele scalei sunt cuprinse între -36°C şi +51°C.
• •este situat în adăpostul meteorologic pe acelaşi suport cu termometrul de  minimă, respectiv culcat, cu
capătul superior mai ridicat decât rezervorul.
• citirile se fac la orele 7 şi 19, fără a fi luat de pe suport.
Determinarea temperaturii aerului

• Temperatura este principala caracteristica a climei,de ea

depinzand intr-o foarte mare masura valoarea si regimul
tuturor celorlalte elemente meteorologice.
• Termometrul meteorologic ordinar este alcatuit din-
rezervor,tubul capilar,scara si tubul protector
• scala are diviziuni cuprinse între -36 °C şi 60-70 ° C.
• •citirile se fac de 4 ori/zi (orele 1,7,13,19) la orele de
observație climatică (exact la ora locală).
• Termometrul de maxima
• •indică cea mai ridicată temperatură care a avut loc între
2 observații.
• termometru cu mercur cu rezervor sferic/cilindric.
• limitele scalei sunt cuprinse între -36°C si +51°C
• citirile se fac la orele 7 şi 19, fără a fi luat de pe suport.
• Termometrui de minima
• indică cea mai scăzută temperatură care a avut loc între 2
observații.
• funcționează cu toluen sau alcool bine rafinat (de cel puțin
96°).
• scala este gradată de la -50°C la +55°C, cu diviziunea cea mai
mică de 0,5°C.
• citirile se fac la orele 7 şi 19.
• Termometrul de minima si maxima(Six-Bellani)
• tub capilar în formă de U, cu rezervorul din stânga (cel de
minimă) de formă cilindrică, iar cel din dreapta (de maximă)
în formă de pară.

• Termograful
• înregistrază continuu 14etallic1414e aerului într-un anumit
interval de timp.
• este alcătuit din : receptor (lamă bimetalică formată prin
sudarea a două lame de metal), 15etall de transmitere şi
amplificare a deformării şi mecanismul de înregistrare (tambur
cu 15etallic15 de ceasornic în interior).
• Determinarea temperaturii solului
• in cadrul acestor determinari meteorologice se folosesc intrumente termoelect
rice aerologice:termometrul ordinar,termometrul de maxima si minima.

• Termometrul de sol cu cot

•  are o prelungire a corpului intre scala si rezervor potrivit adancimii la
care urmeaza sa se efectueze masuratorile
• are o indoitura de 135° a rezervorului spre interior sau spre exterior fata
de tubul capilar care permite introducerea rezervorului la adancimea dorita.
• Termometrul de sol cu tragere verticala
• se foloseste pentru adancimi de 20-320cm.                 
• rezervorul este mult marit.
•  scala este 15etalli din 0,2 in 0,2°C.
• Termometrul sonda
• este introdus intr-un tub protector 15etallic prevazut cu numeroase orificii.
• pentru a se asigura contactul dintre rezervor si sol.
• Glaciometrul Danilin
• determina adancimea de inghet in sol.
• se instaleaza doua,in colturile opuse ale parcelei de observatii meteorologice.
• Nebulozitatea
• reprezintă gradul de acoperire cu nori al cerului la un moment dat.
• Nebulozitatea se exprimă în optimi din bolta cerească după un anumit cod. In observațiile asupra nori
lor se disting: nebulozitatea parțială sau nebulozitatea norilor inferiori şi nebulozitatea totală în care se
 cuprind toate formele de nori.
• Observațiile asupra nebulozității se execută întotdeauna dintr-un loc deschis din
care se poate vedea întreaga boltă cerească şi dacă este posibil până la orizont.
• Observațiile asupra nebulozității se fac vizual sau instrumental şi constau in:
• aprecierea nebulozității generale (cantității totale de nori).
• aprecierea nebulozității norilor inferiori (cantității norilor inferiori).
• aprecierea plafonului minim
al norilor inferiori sau determinarea instrumentală a înălțimii bazei inferioare a norilor.
• Determinarea caracteristicilor vantului
• Girueta Vild-model vechi
• Este alcatuita dintr-un ax metalic vertical fix si unul mobil.
• Axul vertical mobil pe care sunt fixate cele doua indicatoare ale giruetei se termina la extemitatea
inferioara cu o deschidere tubulara in care patrunde capatul superior,prevazut cu o bila rulment,al
axului fix.
• Acest lucru ii permite sa se roteasca usor spre stanga sau spre dreapta,sub influenta schimbarilor de
directie ale vantului.
 Determinarea presiunii atmosferice
• Presiunea atmosferica este forta cu care invelisul gazos al
planetei apasa asupra unitatii de suprafata.
• Instrumente cu citire directa pentru determinarea presiunii
atmosferice In aceasta categorie se includ barometrele cu
mercur,barometrele aneroide,altimetrele si hipsometrele.
• Tubul baramotric este confectionat din sticla speciala si are
lungimea de 85-86mm
• Diametrul sau masoara7-8mm in dreptul scarii si scade
aproape de jumatate,mai jos de aceasta.
•  Tubul de protectie este un cilindru metalic cu diametrul
interior ceva mai mare decat cel exterior al tubului barometric
de sticla.
•  Rezervorul cu mercur are forma unui cilindru cu diametrul
mai mare decat inaltimea si este construit din fonta sau otel
nealiat.
Determinari asupra stratului de zapada
• Din punct de vedere climatologic, stratul de zapada care acopera
solul, in timpul sezonului rece, are o importanta deosebita,
datorita grosimii, structurii si densitatii ce-l caracterizeaza.
Datorita conductibilitatii sale reduse, stratul de zapada joaca rol
protector pentru sol contra ingheturilor radiative si advective. De
asemenea, stratul de zapada, datorita proprietatilor sale radiative,
genereaza scaderea accentuata a temepraturii stratului de aer din
vecinatatea lui.
• La statiile meteorologice se efectueaza observatii zilnice, atat
vizuale cat si instrumentale, ce vizeaza: determinarea gradului de
acoperire cu zapada a solului si a modului de asezare a stratului
de zapada; masurarea grosimii stratului de zapada; determinarea
densitatii structurii si echivalentului de apa al stratului de zapada.
• Determinarea densitatii stratului de zapada.
•  Se efectueaza prin mijlocirea densimetrului de zapada cu cantar.

• Densimetrul de zapada cu cantar

 • DETERMINAREA UMEZELII AERULUI
• 1.PSIHROMETRELE
• Sunt instrumente cu ajutorul carora se determina atat tensiunea vaporilor de apa din aer ,cat si umezeala relative a acestuia.
• 2. PSIHROMETRE CU ASPIRATIE
• a) Psihrometrul de statie cu ventilatie artificiala reprezinta unul dintre principalele instrumente aflate in dotarea statiillor
meteorologice.Cu ajutorul lui se determina pe cale indirecta tensiunea vaporilor de apa si umezeala relative a aerului.
•  este alcatuit din doua termometre psihrometrice identice ale caror capete superioare ,protejate de mansoane metalice, sunt montate
in inelele unei cleme, fixata la randul ei prin intermediul unui surub ,de vergeaua verticala a stativului(suportului) de
termometre ,care se termina la partea inferioara cu un trepied .
• portiunile inferioare ale celor doua termometre psihrometrice strabat canalele laterale ale unei piese metalice numita doza dubla si
patrund in interiorul unor tuburi de aspiratie confectionate din sticla in asa fel incat rezervoarele cu mercur sa ramana la 2-3 cm
deasupra deschiderilor acestora.
• capetele superioare ale tuburilor de aspiratie sunt fixate cu ceara rosie in inele metalice care se insurubeaza la capetele inferioare
ale canalelor dozei duble.
• in afara canalelor laterale mentionate,doza dubla prezinta si un canal central la capatul caruia se insurubeaza dispozitivul de
ventilare numit morisca aspiratoare.
• Observatiile cu ajutorul psihrometrlui de statie se efectueaza la orele
• 1:00,7:00,13:00 si 19:00 dupa reguli generale.
• b)Psihrometrul cu ventilatie artificial de tip Assmann
• ca si psihrometrul de statie, se compune din doua termometre ordinare identicecare au insa dimensiuni mai reduse. Acestea sunt
fixate intr-o montura metalica nichelata,formata dintr-un tub central care se bifurca la partea inferioara in doua tuburi laterale.
• • prin mijlocirea unor inele de material plastic la capetele inferioare ale tuburilor laterale se insurubeaza.
• sistemele tuburilor de aspiratie formate din cate doua
• tuburi metalice dispuse concentric.Acestea au si rolul de a proteja rezervoarele termometrelor impotriva radiatie solare directe.
• 2. PSIHROMETRELE FARA ASPIRATIE
• a) Psihrometrul de statie tip August este un psihrometru fara aspiratie utilizat numai in cazul indisponibilitatii psihrometrului cu morisca aspiratoare.
alcatuit din doua termometre psihrometrice identice fixate pe stativul vertical  prin intermediul clemelor el este asezat in mijlocul primului adapost
meteorologic in asa fel incat rezervoarele termometrelor sa se situeze la inaltimea de 2m fata de suparafata terestra.
• 3. HIGROMETRELE
• Sunt instrumente cu citire directa utilizate la statiile
• meteorologice in scopul determinarii umezelii relative a aerului.
• Asadar sunt de doua feluri:cu fir de par si cu membrana elastica.
• a) Higrometrul Koppe(cu fir de par)
• Precipitatiile atmosferice sunt particule de apa lichida ori solida (cristalizata sau amorfa) care cad din nori (rar si din ceata) atingand suprafata terestra.
Geneza precipitatiilor atmosferice presupune cresterea picaturilor fine
• de apa din nori pana la dimensuni care sa permita invingerea curentilor ascendenti si caderea pe suprafata terestra. Aceasta se realizeaza prin coalescenta
(coagulare) si condensare sau sublimare.
• Pluviometrul de tip I.M
• Este un instrument simplu alcatuit din trei parti mari si anume:receptorul sau corpul pluviometrului,colectorul si dispozitivul pentru zapada
• • Receptorul reprezinta un cilindru confectionat din tabla de zinc,terminat la
• partea superioara cu un inel de bronz sau alema al carui diametru este de 159,5mm
• • Colectorul pluviometrului este un vas cilindric de tabla a carui partecsuperioara are forma unui trunchi de con.Pe partea exterioara a cilindruluicsunt
sudate trei pene de centrare dispuse vertical de 120°departate unacde alta.
• •Eprubeta pluviometrica este un vas cilindric de sticla cu ajutorul caruia se masoara cantitatea de apa acumulata in colectorul
pluviometrului.
• Capacul pluviometrului este confectionat din acelasi material ca si corpul pluviometrului si serveste la inchiderea suprafetei
receptoare,atunci cand vasul colector al intrumentului se scoate in scopul masurarii cantitatii de apa acumulata in intervalul dintre
observatii.
 Bibliografie
• Streie Ciulache "Meteorologie,
manual practic", Topografia Universitatii din Bucuresti, 1973

• https://ro.wikipedia.org/

• https://www.skyclear.ro/dictionarmeteorologic.html 

• https://xdocs.ro/doc/principalele-elemente-meteorologice-si-metode-de-det
erminare-a-acestora-jn6kdzp62w8r
VA MULTUMESC