Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică

Catedra de Design, de Produs şi de Robotica

Proiect la disciplina SERA

Grupa: 16173 IMAPA

Conversia energiei solare în

energie termică

Coordonator: Studenţi:
Maria Valentina Dinicu

Cuprins

1
 1.Generalităţi
2
2.Mărimi fizice specifice
3
2.1.Absorbţia 5
2.2.Dispersia 7
2.3.Reflecţia
7
2.4.Instrumentele care măsoară radiaţia solară
7
3.Conversia energiei solare în energie termică
10
3.1.Colectoare care funcţionează la temperaturi scăzute
Colectorul de tip „Batch”
10
3.2.Colectoare care funcţionează la temperatură medie
3.2.1.Colectoare plane-plate
11
3.2.2.Colectoare solare cu aer
13
3.2.3.Colectoare cu tuburi vidate
13
3.3.Colectoare care funcţionează la temperaturi ridicate
Colectoare concentratoare
14
3.4.Sisteme solare termice
14
3.5.Preţuri
15
4.Studiu de caz
16

2
 5.Bibliogrfie
17

1.Generalităţi
Omul utilizează într-o aşa măsură combustibilul pe bază de materie
fosilizată-petrolul şi cărbunele- încât rezervele se vor epuiza în a daua parte
a secolului viitor.Mai demult s-a crezut că energia atomică este o soluţie
alternativă, dar gradul său de periculozitate este demonstrat de catastrofa
de la Cernobâl, din 1986.S-a demontrat că dintre sursele de energie care ar
putea înlocui combustibilul fosil, energia solară oferă siguranţa şi acurateţea
cea mai mare.
Energia produsă în interiorul sferei solare este rezultatul fuziunii
nucleare a atomilor de hidrogen: sub acţiunea presiunilor uriaşe aceştia se
transformă în atomi de heliu temperatura rezultată fiind de zeci de milioane
de grade. Originea radiaţiei solare se află în reacţiile de fuziune din centrul
Soarelui:

657  10 6 tone de H 2  653  10 6 tone de He

Soarele este, prin urmare, un reactor nuclear în funcţiune de

aproximativ 5 miliarde de ani, estimîndu-se viaţa sa la încă 5 miliarde de ani
şi avînd la suprafaţa sa o temperatură de 5500 0C.

Istoric
Primele utilizări ale energiei solare, prin captare, sunt legate de
antichitate. Este suficient să amintim că „efectul de seră" a fost descoperit şi
folosit de vechii egipteni, că Heron din Alexandria a construit un dispozitiv

3
pentru pompare a apei care folosea ca sursă primară energia solară, şi în
secolul al III-lea î.H., matematicianul grec Arhimede (287 - 212 î.H.) a apãrat
cetatea Siracuza (Sicilia) de atacuri, cu ajutorul unor oglinzi uriaşe care
orientau fasciculele de luminã focalizatã spre navele inamice, incendiindu-le.
În secolul al XVIII-lea naturalistul Horace-Bénédict de Saussure a
construit precursorul panoului solar de azi, o cutie simplă de lemn, cu
interiorul vopsit în negru şi acoperită de sticlă. Cu acest prim panou solar s-a
atins o temperatură de 87˚C(La mijlocul secolului al XIX-lea francezul
Augustin Mouchot a dezvoltat panoul lui Saussure adăugându-i oglinzi
concave ).
Primele suprafeţe mari acoperite cu panouri solare termice au apărut
după criza petrolieră din anii 70 fiind utilizate la încălzirea apei din bazinele
de înnot publice şi private. Instalarea de panouri solare termice a primit un
impuls suplimentar în Germani datorită sprijinului guvernamental federal şi
celui al landurilor. Chiar şi procese industriale utilizează energia termică
solară.
ORDIN nr. 90 din 10 februarie 2009 privind abrogarea Ordinului
ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.339/2008 pentru aprobarea
Ghidului de finanţare a Programului de înlocuire sau completare a sistemelor
clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie
geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea
calităţii aerului, apei şi solului.

2.Mărimi fizice specifice

Conform legii lui Einstein, variaţia de masă este sursa energiei
E  m  c 2 , c fiind viteza luminii în vid (3*10 8 m/s). Se degajă, deci, o cantitate
imensă de energie din care se estimează că 45% este radiată în cosmos
(deci neutilizabilă şi doar 55% ar putea fi utilizată. Pămîntul primeşte de la
soare o putere de 1,71* 1017 W. Repartizarea energiei solare nu este uniformă
pe suprafaţa terestră; ea variază de la o zonă la alta a globului terestru,
depinzînd de declinaţia soarelui, de expunerea zilnică, de nebulozitate, etc.
Deşerturile din zonele tropicale beneficiază de însorirea cea mai abundentă.
Energia radiată de soare după ce parcurge distanţa de aproximativ 150
milioane de km, ajunge în preajma atmosferei terestre avînd o densitate a

fluxului incident pe un plan perpendicular I sc  1367 W , numită constanta

m2
solară. În realitate densitatea fluxului radiant extraterestru incident pe un
plan normal la radiaţia solară are uşoare variaţii datorate pulsaţiilor solare
precum şi distanţei până la pământ: traiectoria în jurul soarelui este uşor
eliptică. În consecinţă intensitatea radiaţiei solare Iext are o variaţie periodică

4
pe parcursul anului ce poate fi exprimată cu ajutorul numărului caracteristic
zilei din an, n (n=1 … 365)
  360  
I ext  I sc  1.0  0.033  cos  n  (2.1)
  365  

Reprezentarea grafică a expresiei de mai sus, Fig.2.1, indică o variaţie

de ±3,3 % faţă de valoarea medie; minimul se află la 1 iulie cînd distanţa
pământ-soare este maximă, iar maximul la 31 decembrie cînd pământul este
cel mai aproape de soare. Variaţia intensităţii radiaţiei solare datorită
depărtării de soare este mult mai mică decît cea cauzată de alţi factori
(meteorologici, geofizici) şi de aceea se poate neglija în aplicaţiile solare.

Fig.2.1. Variaţia radiaţiei solare extraterestre pe parcursul anului datorată distanţei pămînt-
soare

Măsurătorile efectuate în afara atmosferei terestre au arătat o

distribuţie spectrală ca cea din fig. 2.2. pentru distanţa medie pămînt-soare
solară, adică densitatea fluxului radiant incident pe un plan normal la
radiaţia solară, în exteriorul atmosferei şi la o distanţă medie faţă de soare
de 1,496*108 km. Constanta solară rezultă prin integrarea funcţiei distribuţiei
spectrale reprezentând aria de sub curbă.

5
 Fig.2.2. Distribuţia spectrală a radiaţiei solare

Forma acestei distribuţii spectrale corespunde unui corp negru avînd

temperatura de 5800 K, aria de sub curbă reprezentînd chiar constanta
solară. Din aceeaşi figură se mai poate observa că marea majoritate a
energiei solare primite de pămînt este distribuită în intervalul lungimilor de
unde scurte, adică 0,29…2,3 μm. Aceasta corespunde domeniului ultraviolet
(UV), vizibil şi infraroşu (IR) avînd ponderile arătate în figura 2.3.

Fig. 2.3. Distribuţia spectrală a radiaţiei solare din punct de vedere al ponderii
În domeniul vizibil ochiul omenesc distinge culorile spectrului prezentate în Fig. 2.4. Radiaţia
solară este emisă pe diverse lungimi de undă; în domeniul vizibil puterea maximă a
radiaţiei solare este de aproximativ 100 W/m2.

A.Unde scurte: este radiaţia care provine de la soare şi are lungimea de

undă cuprinsă în domeniul 0,3 micrometri până la 3 micrometri.
B.Infroşie: este radiaţia care provine de la corpurile încălzite la o
temperatură apropiată de temperature mediului ambient şi a cărei lungime
de undă este mai mare de 3 micrometri.

6
 Fig. 2.4. Distribuţia spectrală a radiaţiei solare din punct de vedere al lungimilor de
undă.

Pământul se află în echilibru termic la scară globală, însă la nivel local,

la un anumit moment, echilibrul termic nu este o regulă întrucît poate fi prea
cald, ori prea rece. Pământul se află sub incidenţa întregului spectru al
radiaţiei electromagnetice emise de soare (λ=0,1 μm …100 m), însă la
nivelul solului ajunge doar radiaţia termică (unde scurte λ= 0,3 … 2,0 μm).
Este important de subliniat că 99% din energia radiată de soare se situează
în intervalul 0,28…4,96 μm. În urma impactului cu suprafeţele solide are loc
conversia în radiaţie cu lungime de undă mare (λ=3,0…30 μm) care este re-
radiată către spaţiul cosmic.
Atunci cînd radiaţia solară străbate atmosfera terestră au loc o serie de
interacţiuni complexe şi anume:
2.1.Absorbţia este însoţită de conversia energiei radiante în energie
termică (căldură) şi este urmată de re-emisia unei radiaţii de lungime de
undă mai mare. Diversele gaze componente ale atmosferei (ozonul, O3 ,
oxigenul O2 , azozul N2 , dioxidul de carbon CO2 monoxidul de carbon CO,
vaporii de apă) absorb radiaţia solară diferenţiat. Astfel, radiaţia X şi radiaţia
UV extremă sunt absorbite în mare măsură de către azot, oxigen şi alte gaze
atmosferice. Ozonul absoarbe preponderent radiaţia UV(λ<0,40μm) iar
vaporii de apă radiaţia infraroşie (λ.0,79 μm). Radiaţia cu lungime de undă
mai mică decît 0,29 μm şi mai mare de 2,3 μm este aproape complet
absorbită de către atmosfera terestră, astfel că la suprafaţa solului aceste
componente sunt complet neglijabile. Oxigenul atmosferic absoarbe radiaţia
ultravioletă descompunându-se în oxigen atomic şi formând apoi ozonul; în
schimb apa şi dioxidul de carbon absorb şi emit radiaţia din spectrul
infraroşu. Soarele emite pe un spectru larg de lungimi de undă, însă
contribuţia radiaţiei avînd lungime de undă mai mare de 2,3 μm este
neglijabilă aşa cum se arată în figura 2.5.

7
Fig.2.5. Puterea emisivă a soarelui se situează preponderent la lungimi de undă mici, sub
2,3 μm corespunzător temperaturii de 6000K

Absorbţia radiaţiei solare este diferenţiată spectral după tipul gazelor

străbătute de aceasta (gazele poliatomice mai ales O 3 ,H2O , CO2). Unele
gaze biatomice (N2 , O2) lasă radiaţia aproape neatenuată. Ozonul din
straturile înalte ale atmosferei 20…50 km absoarbe în special radiaţia
ultravioletă: de aceea radiaţia cu lungime de undă sub 0,29 μm nu mai
ajunge la sol. Conţinutul de ozon al atmosferei terestre este foarte redus:
la presiune atmosferică normală întregul conţinut de ozon ar corespunde
unei grosimi de 2…3 mm.
Bioxidul de carbon absoarbe mai ales radiaţia cu lungime de undă
cuprinsă în intervalele 2…2,8 μm, 4,2…4,4 μm şi 13…17 μm.
Vaporii de apă absorb îndeosebi în domeniile 0,72 μm, 0,93 μm, 1,1
μm,, 1,4 μm, 1,8 μm, 2,8 4,4…8,5, 12…60 μm. Cantitatea de apă din
atmosferă se modifică şi deci absorbţia suferă oscilaţii importante. La o
presiune medie a vaporilor de 13 mbar energia totală absorbită de vaporii
de apă se ridică la aprox 10% din energia solară.
Straturile de praf şi pîclă sunt prezente mai ales în aerul aflat deasupra
marilor oraşe precum şi a zonelor industriale; ele determină o reducere a
radiaţiei solare. Măsurile luate în ultimii 20 de ani în vederea menţinerii
calităţii aerului au produs consecinţe bune, respectiv au îmbunătăţit
situaţia în mod evident.
În consecinţă atmosfera este practic transparentă la radiaţia solară emisă
la 6000 K în domeniul vizibil avînd lungime de undă mică. Pământul
radiază însă în domeniul infraroşu corespunzător unei temperaturi medii
de 288 K conform Fig.2.6. Atmosfera este opacă la radiaţia infraroşie, de
lungime de undă mare, emisă de către pământ. Prin absorbţia de către
dioxidul de carbon şi de către apa (din atmosferă) a unei fracţiuni a

8
 acestei radiaţii de lungime de undă mare atmosfera terestră acţionează
în acelaşi mod ca şi acoperişul de sticlă al unei sere: radiaţia vizibilă este
admisă liber în timp ce radiaţia infraroşie de la plantele verzi este
absorbită de sticlă rezultând o grădină agreabilă. Energia astfel absorbită
este reradiată atît către spaţiul cosmic cât şi către pământ.

Fig.2.6. Pămîntul radiază predominant în domeniul lungimilor de undă mari, peste 3 μm

(infraroşu) caracteristic temperaturii de 288 K.
2.2.Dispersia, adică schimbarea direcţiei conform lungimii de undă a
radiaţiei este provocată de moleculele de aer, de praf şi de picăturile de apă.
Culoarea albastră a cerului este rezultatul dispersiei mai puternice a radiaţiei
cu lungime de undă mică
2.3.Reflecţia este dependentă şi ea de lungimea de undă. Aproximativ
30% din intensitatea radiaţiei solare extraterestre este reflectată înapoi în
spaţiu, de către nori, sau chiar de către suprafaţa pământului (mai ales de
zăpadă şi gheaţă) aşa cum se observă din Fig.2.7. Privit din spaţiul cosmic
pământul se comportă ca un corp negru care ar emite avînd temperatura de
-23 0C.

2.4.Instrumentele care măsoară radiaţia solară:

Pyranometru: este instrumental care măsoară radiaţia globală(totală) [ I t
], care este exprimată în W/ m 2 ; este plasat, de obicei, în poziţie orizontală,
la înălţime suficient de mare de sol (la cel puţin 1 m faţă de sol/acoperiş);
este utilizat la toate colectoarele solare, la staţiile meteorolodice şi la
panourile fotovoltaice.
Părţi componente: Cele două clopote de sticlă au în compozitie o cantitate
mai mică de fier pentru a permite absorbţia radiaţiei solare şi pentru a
preîntâmpina reflexia. Între clopotul exterior şi clopotul interio este vid
pentru a diminua pierderile prin convecţie. Absorberul are o acoperire
selectivă (coeficient de absorbţie 98%). Termoplita are rolul de a se încălzi

9
 de la absorber şi de a transmite prin intermediul teristorului
semnale electrice.

Cantitatea de radiaţie solară măsurată de un pyramometru aşezat pe o

suprafaţă orizontală va fi: radiaţia totală= radiaţia directă*unghiul de
incidenţă+radiaţia difuză
I t ,h  I b ,n cos  z  I d , h
Pentru un pyramometru aşezat înclinat, cantitatea de radiaţia solară
este:
  1  cos    1  cos   
I t ,   I b , n cos  i   I d , h    I t , h   
  2   2  
unde β este unghiul de înclinare a suprafeţei, δ este coeficientul de reflexie
al suprafeţei, iar
 1  cos  
I   este radiaţia reflectată de sol.
 2 
t

10
 Dacă dorim să măsurăm doar radiaţia difuză, piramometrul este
prevăzut cu un inel metalic de culoare neagră a cărei poziţie poate fi
modificat în funcţie de unghiul de reclinaţie.
Pyheliometru: Este aparatul care măsoară radiaţia directă plus o mică
porţiune din radiaţia provenită de la cer.Este utilizat de colectoarele cu
concentratori.
Părţi componente:
Tubul are culoare neagră în interior pentru a nu influenţa şi a introduce erori
de măsurare.Aceste aparate de măsură sunt prevăzute cu sisteme de
orientare după două direcţii.Aceste aparate se utilizează în cazul
colectoarelor concentratoare.

Heliometru(Sunshine recorder): Măsoară durata de strălucire a

soarelui şi nu intensitatea radiaţiei solare. Se găsesc la toate staţiie
meterologice.
Părţi component: sferă de sticlă cu conţinut scăzut de fier şi carton
gradat.
Principiul de funcţionare:radiaţia solară este concentrată cu ajutorul
sferei de sticlă lăsând o arsură pe cartonul din spatele sferei.
Absorbţia naturală a energiei solare are loc în atmosferă, în oceane şi
în plante. Interacţiunea dintre energia solară, oceane şi atmosferă, de
exemplu, produce vânt, care de secole a fost folosit pentru morile de vânt.

11
Utilizările moderne ale energiei eoliene presupun maşini puternice, uşoare,
cu design aerodinamic, rezistente la orice condiţii meteo, care ataşate la
generatoare produc electricitate pentru uz local, specializat sau ca parte a
unei reţele de distribuţie locală sau regional
Intensitatea energiei solare în orice punct de pe Pământ depinde într-
un mod complicat, dar previzibil, de ziua anului, de oră, de latitudinea
punctului. Chiar mai mult, cantitatea de energie solară care poate fi
absorbită depinde de orientarea obiectului ce o absoarbe.Intensitatea
radiaţiei solare la marginea exterioară a atmosferei, când Pământul se află la
distanţa medie de Soare, este numită constantă solară , a cărei valoare este
de 1,37*106 ergs/sec/cm2. Sau aproximativ 2 cal/min/ cm2 . Cu toate astea,
intensitea nu este constant; ea variază cu aproximativ 0,2 procente în 30 ani.
Intensitatea energiei solare la suprafaţa Pământului este mai mică dacât
constanta solară, datorită absorbţiei şi difracţiei energiei solare, când fotonii
interacţionează cu atmosfera.

3.Conversia energiei solare în energie termică

Colectoarele solare sunt dispozitivele care captează radiaţia solară şi
prin intermediul fenomenelor de convecţie, conducţie şi radiaţie o transformă
în energie termică.
Clasificarea colectoarelor
După domeniul de utilizare putem avea aplicaţii industrial şi aplicaţii casnice.
După temperature de funcţionare :
-colectoare care funcţionează la temperatură mică, în acest caz
temperatura fluidului este mai mică de 40˚C (Colectoare de ti “Batch”,
Colector solar cu aer)
-colectoare care funcţionează la temperatură medie, temperatura
fluidului este între 40˚C şi 80˚C (Colector plan plat, colectoare cu tuburi
vidate)
-colectoare care funcţionează le temperatură ridicată, temperature
fluidului este mai mare de 80˚C, poate să ajungă până la
1200˚C(colectoarele de tip jgheab).
După principiul de funcţionare sunt colectoare plane şi colectoare
concentratoare.

12
După fluidul (mediul) de transfer: -colectoare care funcţionează cu apă
-colectoare care funcţionează cu aer
-colectoare care funcţionează cu ulei

3.1.Colectoare care funcţionează la temperaturi

scăzute:Colectorul de tip „Batch”

Acest colector se numeşte Batch datorită rezervorului amplasat în partea

superioară a colectorului. Este utilizat de obicei pentru preîncălzirea apei
menajere, în zonă cu climă
caldă ; se poate fi utilizat şi în zonele cu climă temperată dar mediul de
transfer (apa) trebuie să se găsească într-o combinaţie cu o soluţie de antigel
pentr a evita îngheţuri.Poate folosi unu sau mai multe rezervoare.Ca avantaj
a acsetui tip de colector poate fi considerat preţul de cost scăzut.

3.2.Colectoare care funcţionează la temperatură medie

Aceste tipuri de colectoare se impart în două categorii:
-colectoare plane plate
-colectoare cu tuburi vidate

13
 3.2.1Colectoare plane-plate

Variante constructive de colectoare plane-plate:

Părţi componente pentru colectoarele plane-plate:

14
1.Cutia(cadru): este realizat de obicei din aluminiu sau metal inoxidabil şi are
rolul de a izola colectorul şi pe de altă parte de a asigura rigidizarea
întregului ansamblu.
2.Sistem de închidere: realizează închiderea sau fixarea geamului pe cutia
colectorului.
3.Geam de sticlă: are conţinut scăzut de sticlă şi coeficient de transmisie
foarte mare, rolul ei fiind diminuarea pierderilor care pot apărea în partea
superioară.
4.Pofil lateral
5.Izolaţie termică: este din vată mineral şi are rolul de a diminua pierderile
care apar în partea inferioară a colectorului.
6.Absorberul:este partea principal a colectoarelor solare, trebue să fie
realizată din material care au coeficient de transfer de căldură ridicată; de
obicei se utilizează cupru şi în partea superioară are o acoperire selectivă
care împiedică pierderile prin reflexive şi are un coeficient de absorbţie
foarte mare(între 94% şi 98%).
7.Tuburi pentru circulaţia fluidului:sunt realizate din cupru şi pot avea diferite
variante constructive:-sub formă de tub(paralel):

-sub formă de serpentine:

8.Suport de fixare
9.Perete exterior
Colectoare plane-plate au ca mediu de transfer apă în amestec cu o soluţie
de antigel (60% apă şi 40% antigel). Temperatura la care aceste colectoare
funcţionează este între -40˚C<T<100˚C. Preţul de cost în cazul colectoarelor
plane-plate este redus, aproximativ 100 euro/cm 2 .

3.2.2.Colectoare solare cu aer

15
Este o variant constructivă de collector plan-plat cu aer.
Părţi component:

-cutie
-geam de sticlă(în acest caz din sticlă oiţnuită)
-absorberul:realizat din cauciuc
-izolaţie:vată mineral

Avantajul acestor colectoare este preţul scăzut(sub 100 euro/m 2 ), dar

temperature de funcţionare este sub 40˚C. Se utilizează cu success în cazul
încălzirii prin pardoseală sau încălzire prin tavan.

3.2.3.Colectoare cu tuburi vidate

Părţi component:

16
Înveliş exterior de sticlă:sticlă cu coefficient de absorbţie ridicată.
Tub inferior de sticlă: între tub exterior şi interior de sticlă există un vid, în
aşa fel pierderile prin convecţie fiind limitate. Pe tubul interior de sticlă există
o acoperire selectivă la fel ca la colectoare plane-plate.
Tubul prin care circulă fluidul: este realizat din cupru
Temperatura de funcţionare în cazul tuburilor vidate este mai mare de
80˚C şi se utilizează pentru producerea de apă caldă menajeră şi încălzire.
În cazul tuburilor vidate fluidul intră în tub şi nu iese.În cazul tuburilor
termice există două circuite.
Variante de montare:-instalare pe acoperiş
-instalare în acoperiş
-instalare colectoarelor pe faţade
3.3. Colectoare care funcţionează la temperaturi
ridicate:Colectoare concentratoare
Colectoarele concentratoare folosesc o suprafaţă de oglindare (reflector), ce
concentrează radiaţia solară către un receptor, această concentratoare
putând fi după o linie sau într-un punct.Colectoarele concentratoare au
sisteme de orientare după o singură direcţie sau după două direcţii şi
utilizează doar radiaţia directă. Aceste colectoare au performanţe mai
scăzute decât colectoarele plane şi utilizează de obicei în industrie, se
utilizează pentru producerea de electricitate.
3.4.Sisteme solare termice
Necesarul de apă caldă menajeră pentru o casă cu una sau două familii:
*0,6-1m 2 /personă pentru colector
*stocatorul are 40-60/persoană
Suprafaţa colectoarelor solare asigură din întregul necesar de energie:
*50-60% pentru o casă de familie
*40% pentru un bloc cu 6 apartamente
Colectoarele solare plane-plate asigură:
*40-50% recuperare de energie pentru fiecare 1m2 de colector
montat pe fiecare persoană
*60% recuperare de energie pentru fiecare 1,5m2 de colector
montat pentru fiecare persoană
Tunuri vidate asigură:
*40-50% recuperare de energie pentru fiecare 0,5m2 de colector
montat pentru fiecare persoană
*60% recuperare de energie pentru fiecare 0,7m2 de colector
montat pentru fiecare persoană
Sistemele solare poate fi clasificate în două categorii:

17
 -sisteme solare cu circulaţie forţată(recomandate în zone cu clima
temperată)
-cu circuit deschis
-cu circuit închis cu un circuit sau cu două circuite;
-sisteme solare cu termosifon(recomandate în zone cu climă caldă)
Capacitatea tancului de stocare, Vac[i] se calculează:
T  Tr
Vac  2 * Vn * n * c , unde:
Tac  Tr
Vac reprezintă capacitatea minimă de stocare a tancului[i], Vn necesarul
zilnic de apă caldă menajeră de persoane[i/zi], n număr de persoane, Tc şi Tac
temperatura de utilizare a ape calde,respectiv temperatura apei din
interiorul tancului(50-60˚C), Tr reprezinta temperatura apei la intrarea în
tancul de stocare
Capacitatea tancului de stocare este de 300-350l într-o casă ci una sau
două familii, iar 750-1500l într-un bloc de apartamente(suprafaţa acoperită
de colectoare:20-200m2).
Este recomandabil ca tancul de stocare să aibă 400l, tancurile de stocare
sunt stratificate, coeficienţa de transfer de căldură al serpentinelor din
interiorul tancului este de 600 W/m2K. Un tanc de stocare bine izolat are
izolaţia din vată minerală de 0,2m (sau mai mult), iar pierderile de căldură
de aproximativ 1,67 W/m2K.

3.5.Preţuri
Preţuri pntru colctoare: *colectoare palne-plate: 350-650€/m 2
*colectoare cu tuburi vidate: 600-1500€/m2
Preţul întregului sistem: *400-1500€/m2 colector
*5000-7500 €/sistem de livrare 350-400 KW/m2/an
*20 ani de garanţie
*Amortizarea cheltuielilor în 12-24 luni

4.Studii de caz
Sistem solar de încălzire a apei din piscină, Gödöllő,
Hungary

18
 Unul dintre bazinele oraşului Gödöllő (Ungaria), aflat pe teritoriul
Universităţii „Szent István” , est eîncălzit –în parte- cu ajutorul energiei
solare. Sistemul solar este alcătuit din 18 colectoare solare plane-plate,
suprafaţa totală fiind 33,3m 2 .
Colectoarele sunt aşezat spre sud, au înclinaţie de 45˚. Cu ajutorul
acestui sistem solar vara este încălzit 700cm 3 apă dintr-un bazin; iarna
sistemu ajută-în parte- la încălzirea apei din grădiniţa de lângă universitate.
În anul 2000, între 1 iulie şi 31 decembrie, colectoarele au valorificat
4,3MWh energie solară, economisind 470m 3 gaz natural. Sistemul este
folosit de universitate şi cu
scop didactic.
Datele bazinului şi a colectorului:
Anul realizării:2000
Suprafaţa şi volumul bazinului: 363m 3 , 11mX33m, adâncimea apei
1,9m
Tipul absorberului: colector plan-plat
Suprafaţa absorberului: 33,3m 2
Încălzirea complimentară cu gaz: 90kW
Energia solară valorificată/an: 473kWh/m 2
Energie economisită/an: 8878kWh gaz
Apărarea mediului ambiant: scade cu 1,75t emiterea de CO 2
Preţul investiţiei: 7,3 millioane
Investiţien specifică: 22 eFt/m 2 absorber
Scăderea preţului de funcţionare: 109 Ft/an
Planificare: Fiorentini Hungary Kft, http://www.fiorentini.hu
Exploator:Universitatea „Szent István”, 2103 Gödöllő,Prater Ku1-3â

19
 SOLPOOL- Folosirea energiei solare pentru încălzirea apei din bazine
exterioare
Instituţii care colaborează: DGS şi TTZ(Germania), APE(Slovenia),
CRES(Grecia), SAVE-REMA(Ungaria), CREAZ(Cehia), ALE(Franţa),
LECCE(Italia)
Proiectul SOLPOOL funcţionează în cadrul proiectului ALTENER cu
ajutorul Comunităţii Europei.

Rezultatele monitorizate
Cu ajutorul aparatului de măsurat a sistemului solar sunt monitorizate
datele între 2000 iulie şi decembrie, respectiv caracteristicile energiei solare
utilizate.
Calculele sunt făcute cu ajutorul programului MATLAP.Îninte să fie
analizate, datele sunt împărşite pe categorii după următoarele criterii:
*energia solară potenţială folosită de colector
*energia solară utilizată efectiv
*energia solară utilizată de către colectoare
*energia solară utilizată pentru încălzirea apei din bazin
*energia solară utilizată pentru încălzirea apei din grădiniţă
*energia totală utilizată la grădiniţă
*energia solară folosită din rezervorul grădiniţei

Energia solară utilizată potenţial în intervalul de timp respectiv

In intervalul monitorizat pe metru pătrat de ESO 2. Figura exemplifică beérkezo schimbare de
zi cu zi pentru producţia de energie radiatia globala, în cazul în care sumele de o radiaţie cu orientare
amiază 45 °-os dolésszögu globálsugárzás am calculat-o, pe baza datelor de măsurare érzékelo.
În mod natural sunt examinate, arsuri mari, diferenţe de zi cu zi a apărut în radiind de date.
Demonstrarea vom prezenta zilnic în procesiune a măsurat a radiaţiei globale( 3. Figura), cea cu care
a fost în totalitate de compensare cvasi vara (din 2000. iulie. 10.) şi un variabil înnorat, forma de
masterat de pe o zi (din 2000 octombrie. 6.).
În tabelul tabelul 1 sunt prezentate datele de la Gödöllő,în al doilea jumătate a anului 2000,
termen cu orientare spre sud cu înclinaţie de 45 °, numărate pe baza zilnic a radiaţiei solare
gestionare pentru a obţine pe o suprafata medie pe zi, o lună şi un randament energetic toate implică
în lunar dismolition.
În medie, o oră şi tot de la energie randamentelor

Átlagos napi Havi összes

Hónap besugárzás besugárzás
kWh/m nap
2
kWh/m hó 2

Július 5,77 178,92

Augusztus 6,34 196,53
Szeptember 4,57 136,96
Október 3,67 113,63

20
November 2,57 77,16
December 1,30 40,34
2000. 2. félév 4,04 743,54

Sistemul de dirijare a energiei solare, de profit de echipamente de energie utilizată,temperatură din

jurul colectorului, şi pe care o piscină de apă szolár un container începe aceasta pe baza diferentei de
homérséklet sau opreşte. Pentru acest megfeleloen am definit-o în sistem üzemidoszakában de
colector cerc pompa în timp de muködési de colector construit pe o suprafata relevantly cantitatea de
energie solara, care poate fi utilizata potenţial (4. Figura).
Sistem de dirijare a energiei solare de profit de echipamente de energie de utilizare aîn jurul
colectorului, şi pe care o piscină de apă un container începe aceasta pe baza diferenţei de
temperatură sau opreşte. Pentru acest megfeleloen am definit-o în sistem üzemidoszakában de
colector cerc pompa în timp de muködési de colector construit pe o suprafata relevantly cantitatea de
energie solara, care poate fi utilizata potenţial (4. Figura).

În şase luni de monitorizare colector cerc pompa în timp de muködési tot de la colecţionari
pe o suprafaţă (33,3 M2) menţionate beérkezo 13.667 au fost kWhs sumele de energie solara.
A energiei solare utilizate efectiv
De la radiatia solara szármozó energise de părţi ale sistemului (de colecţie, hocserélok, szolár
container), este utilizat numai cu un anumit eficacitate, cu o privire de fellépo pe pierderi. În cele
suplimentare, pe baza homérsékleti şi măsurători vom analiza fluxului real de utilizare a energiei unice
piese
A energiei solare utilizate de către colecţionari
Un bazin fiind ataşat la un cerc şi grădiniţă hocserélok utilizate energiei solare, la fel de colector de
kollektormezok în partea de colecţie - kilépo şi de pe suprafaţa csovezetékek aşezat,
homérsékletérzékelok, şi colecţionar plasate în camera de inginerie din piscină cerc térfogatáram -cu

21
titlu de méro cu condiţia am calculat-o, pe baza datelor. De colector de schimbare de cerc de energie
utilizate, alături de stat de o pompă pornit vizibil pe 5. figura.
Monitorul idoszakban colectorului cerc kWhs pompa 7.873 au fost de toate energiile utilizata
de colector de fapt, în timp de muködési. De colector de un cerc de pompe a ajuns în timp muködési
de iradiere a energiei alapulvéve de colecţie a eficienţei globale a dat idoszakban a fost de 57,6%.
A energiei solare utilizate la piscina
A energiei solare profit sistem de unul sau doi copii de serviciu intermitent 2000. Până la 17
septembrie muködött piscina într-un modul de operare. Piscina futésére de energie din care a fost
făcut într-un bazin de înot de inginerie sala de biliard cerc hocserélonél piscina partea care - şi belépo
csovezetékeken aşezat homérsékletérzékelok, şi piscina térfogatáram-un cerc, pe baza datelor de
măsurare méro poate fi calculată cu ce .Piscina cerc pompa de schimbare a valorilor primite în
conformitate cu timpul de muködési pe 6. Figura figyelheto.
Monitorizate idoszakban 2000. 1 iulie-septembrie împinge până la 17 pentru a apei din piscină
futésére a energiei solare profit echipament total de 3.989 kWh hoenergiát produse. De colector de
cerc pompa de ansamblu eficienţa sistemului ajuns în comparaţie cu energie provenind de la radiatia
solara în timp de muködési piscina într-o firmă a fost de 38,8%. Piscina futésére gaz cazan fiind
disponibil 2000. Poate, de la 23 septembrie în total 19.293 m3 făcut uz de gaze naturale, până la 4.
100%-os cazan presupposing eficacitate, şi averagely 34,9 MJ/m3 futoértékkel numărat acest 187
MWh-nak costume. A energiei solare sistem împinge 1 iulie-17 septembrie, până la unele 3,9 MWh
cald produs.

A energiei solare utilizate în grădiniţă

De performanţă a sistemului 2000. Septembrie 1821. din cauza unei operaţiuni greşeală nu
kiértékelheto, în acelaşi timp, de la 23 decembrie la grădiniţă pentru că a fost încheiat de o pauză de
iarnă până la 31, la fel ca acest grădiniţa modul de operare pe 22 septembrie. şi decembrie am
examinat-o între 22.

22
 Grădiniţa pe lucrătoare între 717 este un ceas deschis, pentru că din acest volum actual, pe
baza de măsurat mediu zilnic de apă caldă de consum, pe zi, 10 ceasornicar idotartamot am definit
acesta a presupus. Ne-l examineze în mod separat în grădiniţa de apă caldă de utilizare a face pe
deplin utilizate şi a szolár energie luate dintr-un container
În grădiniţă apă caldă de utilizare eloállításra total de energie din care a fost făcut de szolár
într-un container belépo reţeaua de apă rece homérséklete şi Quadriga homérséklet măsurată în
producţia de gaz de incalzire a apei, precum şi pe baza grădiniţă reţelei volum actual poate fi socotit.
De modificare a prezentei vizibile pe 7. figura.
Monitorizate idoszakban grădiniţa apă caldă de utilizare eloállításra în total 2.113 kWh de energie
traduse.
Szolár de stocare a energiei furnizate în grădiniţa de inginerie camera de măsurare, de szolár
într-un container belépo reţeaua de apă rece, şi faţă de gaze cu boilerul kilépo elomelegített apă
homérsékletébol, şi de la grădiniţă reţelei volumul actual de 8. Figura arată schimbare de zi cu zi a
unui calculează cantitatea de energie
Monitorizate idoszakban grădiniţa apă caldă de utilizare eloállításra total 344 kWh de energie solară a
fost utilizată. În ansamblu, eficienţa sistemului grădiniţă într-o firmă a fost de 12,2%. Szolár de
stocare a energiei furnizate în grădiniţa de inginerie camera de măsurare, de szolár într-un container
belépo reţeaua de apă rece, şi faţă de gaze cu boilerul kilépo elomelegített apă homérsékletébol, şi de
la grădiniţă reţelei volumul actual de 8. Figura arată schimbare de zi cu zi a unui calculează cantitatea
de energie
Monitorizate idoszakban grădiniţa apă caldă de utilizare eloállításra total 344 kWh de energie solară a
fost utilizată. În ansamblu, eficienţa sistemului grădiniţă într-o firmă a fost de 12,2%.

23
 În grădiniţă a energiei solare de sistem şi de apă caldă de exemplu utilizarea de zi cu zi
percentilei distribuţia de energie dedicate de a face cu titlu de gaze cu boilerul de 9. figure.the
monitorizate idoszakban a energiei solare de profit de energie are nevoie de echipamente dedicate de
luare de grădiniţă de apă caldă de utilizare cvasi-16%, la care fac obiectul acesteia.
Monitorul de rezultatele osszefoglalasa Analiza a fost important, care, cu dimensiuni de echipamente
összefüggo condiţiile şi modul de funcţionare a mod influenţează echilibrul energetic, precum şi de a
se întoarce idot. Referinţă berendezésrol fiind cuvânt, de monitorizare joacă un rol important în
îndeplinirea sarcinilor demonstrativ. Pentru a examenului de sistem nu sunt suficiente definiţia de tot
de la homennyiség utilizate de către colecţionari, dar este necesar să-l cunosc punctual de produse,
depozitate şi consumate homennyiségek idofüggvényeit
Pentru a unică părţi ale sistemului solar, am subliniat aceste relatedly de előző în puncte.
Măsurată o, cu privire la datele prelucrate összesíve am în prezent este de 2. masă.

24
Pe baza datelor de la 2. masă, la 10. Figura solare şi potenţial de ebbol begyujtött, homennyiségek
utilizate în cauză arată lui schimbare în dismolition lunar.
În grădiniţa de apă caldă de utilizare pe care face grădiniţă modul de operare idoszakában
(2000. Septembrie 22december între 22.) Unele cu totul 2,1 MWh homennyiség traduse. Pentru că a
scăzut radiant toate relaţiile de energie de 84% la gaze naturale üzemu un gaz boilerul a susţinut-o
ELO. Solare parts reziduală o a fost de 16%.
Rezumate verificabile, care a energiei solare de profit echipamente terminat în cel de-al doilea
termen din 2000. ani sub monitorizarea idoszak de fapt cvasi 4,3 MWh utilizate energiei solare (11.
figura).

25
 5.Bibliografie
***cursurile
***www.wikipedia.ro
***www.e-referat.net
***www.sonnenenergie.de/uploads/media/4_Save_Rema:SOLPOOL_H01
_ENG_HUN.pdf
***http://www.google.ro/search?client=firefox-a&rls=org.mozilla%
3Ahu%3Aofficial&channel=s&hl=hu&q=iradia%C5%A3ia&meta=lr
%3Dlang_ro&btnG=Google+keres%C3%A9s
***www.soltech.ro
***www.centralesolare.ro

26