LISTA SUBIECTE PENTRU EXAMENUL SCRIS

Secţiunea A: Întrebări pentru partea teoretică şi aplicativă (din acest set se vor extrage 7 întrebări,
fiecare având o valoare de 1 punct în grilă. Ordinea de extragere va fi bazată pe subiecte, iar
răspunsurile vor fi rearanjate în grilă).

1. Conceptul de capabilitate se referă la:

a) O proprietate a unui sistem tehnic de exploatare a lemnului;
b) Un atribut funcțional al unui sistem tehnic de exploatare a lemnului;
c) Funcţie şi nivelul de performanță.

2. În enunțul ,,o mașină multifuncțională de recoltare poate recolta arbori de rășinoase cu diametrul la
înălțimea pieptului de până la 50 de cm”, se pot identifica informaţii privind:
a) Nivelul de performanță al mașinii;
b) Capabilitățile mașinii;
c) Funcția mașinii.

3. Conceptul de funcţie se poate referi la:

a) O proprietate a unui element dintr-un sistem;
b) Operația pe care un element al unui sistem o poate realiza;
c) Nivelul de performanță al unui element din sistem.

4. În enunțul ,,o mașină multifuncțională de recoltare a recoltat arbori de rășinoase în tăieri rase cu o
productivitate de 30 m3/h”, se pot identifica informaţii privind:
a) Nivelul de performanță al mașinii;
b) Capabilitățile mașinii;
c) Funcțiile mașinii.

5. Compatibilitatea unui element dintr-un sistem de a interfața cu un alt element din același sistem este
definită ca:
a) Potrivire;
b) Performanță;
c) Capabilitate.

6. În care dintre următoarele sisteme tehnice există potrivire între componentele lor pentru tăieri rase în
arborete de rășinoase?
a) Maşini multifuncționale de doborât, curățat de crăci şi secționat - tractoare forwarder;
b) Maşini multifuncționale de doborât şi tasonat - tractoare skidder;
c) Răspunsurile a şi b sunt corecte.

7. Nivelul de performanță este un parametru care:

a) Ia în considerare condiţiile în care operează un sistem;
b) Ia în considerare condiţiile inițiale care caracterizează operarea unui sistem;
c) Răspunsurile a şi b sunt corecte.

8. Performanța este:
a) O măsură cantitativă;
b) O măsură calitativă;
c) Răspunsurile a şi b sunt corecte.
9. Pentru sistemele tehnice forestiere, performanța este folosită pentru a caracteriza:
a) Atribute funcționale;
b) Atribute subiective;
c) Atribute tranzitorii.

10. Nivelul de succes al unui sistem este condiționat, în principal, de:

a) Performanța sa;
b) Numărul de elemente componente;
c) Funcțiile elementelor componente.

11. Performanța obiectivă poate fi caracterizată prin:

a) Productivitate;
b) Eficiență;
c) Răspunsurile de la punctele a şi b sunt corecte.

12. Exprimarea productivităţii în funcţie de volumul arborelui mediu poate fi interpretată ca:
a) Un nivel de performanță;
b) Un atribut fizic;
c) O funcţie a unui sistem.

13. Productivitatea unei operaţii caracterizează performanța:

a) Subiectivă;
b) Obiectivă;
c) Efectivă.

14. Timpul poate fi folosit pentru a caracteriza:

a) Performanța obiectivă;
b) Performanța subiectivă;
c) Răspunsurile de la punctele a şi b sunt corecte.

15. Metoda de exploatare se referă la:

a) Echipamentele, utilajele şi uneltele folosite într-un sistem tehnic de exploatare a lemnului;
b) Tehnologia specifică unui sistem tehnic de exploatare a lemnului;
c) Forma şi dimensiunile în care ajunge lemnul la platforma primară.

16. Care dintre următoarele sisteme tehnice este mai potrivit la aplicarea metodei arborilor în tăieri rase:
a) Mașină multifuncțională de doborât, curățat de crăci şi secționat - tractor forwarder;
b) Mașină multifuncțională de doborât-tasonat şi tractor skidder;
c) Ferăstrău mecanic - atelaje - tractor agricol echipat cu troliu.

17. Care dintre următoarele sisteme tehnice este mai potrivit la aplicarea metodei sortimentelor definitive
în rărituri:
a) Mașină multifuncțională de doborât, curățat de crăci şi secționat - tractor forwarder;
b) Mașină multifuncțională de doborât-tasonat şi tractor skidder;
c) Ferăstrău mecanic - atelaje - tractor agricol echipat cu troliu.
18. Într-un arboret de rășinoase se aplică rărituri, iar sistemul tehnic de exploatare a lemnului include un
ferăstrău mecanic, atelaje şi un tractor skidder. Lemnul extras în platforma primară este tocat şi
transportat la beneficiari în această formă. Ce metodă de exploatare s-a aplicat?
a) Greu de spus având la bază informațiile furnizate;
b) Metoda tocării lemnului;
c) Metoda trunchiuri şi catarge.

19. În situația în care se operează cu instalații cu pilon echipate cu dispozitive de manipulare-procesare,

în teren accidentat şi arborete de rășinoase, care metodă de exploatare ar fi mai eficientă sub raportul
productivităţii?
a) Metoda arborilor;
b) Metoda tocării lemnului;
c) Metoda trunchiuri şi catarge.

20. Pentru o metodă de exploatare dată:

a) Pot fi folosite două sau mai multe sisteme tehnice de exploatare a lemnului;
b) Se poate folosi un singur sistem tehnic de exploatare a lemnului;
c) Afirmațiile de la punctele a şi b sunt false, pentru că metoda de exploatare este, de fapt, un sistem.

21. Care dintre următoarele credeți că ar fi o problemă importantă relaționată cu utilizarea ferăstraielor
mecanice în exploatări forestiere sub raport practic şi ştiințific?
a) Consumul de timp şi productivitatea muncii;
b) Nivelul de efort fizic depus de muncitori;
c) Impactul ridicat asupra solului.

22. Care credeți că sunt principalele probleme relaţionate cu utilizarea mașinilor multifuncționale de
recoltare în operaţii de exploatare a lemnului?
a) Consumul de timp şi productivitatea muncii;
b) Nivelul de efort fizic depus de muncitori;
c) Nivelul efortului psihic.

23. Aranjați în ordine descrescătoare, prin luarea în considerare a efortului fizic depus de echipa de muncă,
următoarele unelte şi utilaje:
a) Ferăstrău mecanic - Tractor skidder echipat cu troliu - Mașină multifuncțională de recoltare;
b) Mașină multifuncțională de recoltare - Ferăstrău mecanic - Tractor skidder echipat cu troliu;
c) Tractor skidder echipat cu troliu - Ferăstrău mecanic - Mașină multifuncțională de recoltare.

24. Aranjați în ordine descrescătoare, prin luarea în considerare a nivelului de expunere la zgomot,
următoarele operaţii/faze de exploatare a lemnului:
a) Execuția tapei cu ferăstrău mecanic - Apropiat cu tractor skidder;
b) Apropiat cu tractor skidder - Curăţire de crăci cu ferăstrău mecanic;
c) Adunat cu atelaje - Adunat cu troliul montat pe tractor.

25. Care dintre următoarele operaţii poate să genereze situația cea mai defavorabilă din punct de vedere
al posturii de muncă?
a) Apropiat cu tractor skidder;
b) Doborât cu ferăstraie mecanice;
c) Recoltare cu maşini multifuncționale.
26. Cum credeți că variază consumul de timp normat (ore/m3) în funcţie de volumul arborelui mediu la
doborârea cu ferăstraie mecanice?
a) Liniar, direct proporțional cu volumul arborelui mediu;
b) Liniar, invers proporțional cu volumul arborelui mediu;
c) Curbiliniu, invers proporțional cu volumul arborelui mediu.

27. Nivelul de expunere la zgomot se măsoară în:

a) dB;
b) Hz;
c) kN.

28. Care este nivelul acceptat standardizat de expunere la zgomot pentru o durată de 8 ore:
a) 85-87 dB;
b) 95-97 dB;
c) 25-27dB.

29. Pentru o aceeaşi operație, executată cu un ferăstrău mecanic în aceleași condiţii, pot să aibă
caracteristicile antropometrice vreun efect asupra nivelului de expunere la zgomot?
a) Da, pentru că nivelul de expunere depinde de distanţa dintre sursa de zgomot şi ureche;
b) Nu, pentru că nivelul de expunere nu depinde de distanţa dintre sursa de zgomot şi ureche;
c) Nu, pentru că zgomotul se disipă pe distanțe foarte scurte în medii forestiere.

30. Un cercetător măsoară expunerea la zgomot a unui operator care doboară arbori. El măsoară
instantaneu nivelul de expunere la zgomot prin citire directă timp de o secundă pentru un număr de 10
arbori, în timpul execuției tapei. Un alt cercetător efectuează măsurători similare de la începutul până la
sfârșitul operaţiei, cu înregistrarea datelor la un interval de o secundă. Primul cercetător obține un nivel
de expunere la zgomot de 100 dB(A) iar al doilea de 85 dB(A). Cine are dreptate?
a) Al doilea, pentru că surprinde variația în expunerea la zgomot prin eșantionaj fin;
b) Primul pentru că citește exact nivelul de expunere la zgomot pentru execuția tapei;
c) Al doilea, pentru că estimarea sa provine dintr-o medie aritmetică a citirilor.

31. Câte numere poate să aibă un cod atribuit unei instanțe analizate prin metoda OWAS?
a) Trei;
b) Patru;
c) Cinci.

32. Ce este indicele de risc postural?

a) O postură de muncă cu risc ridicat;
b) Un indicator;
c) O valoare medie aritmetică.

33. Conform metodei OWAS, o categorie de acțiune:

a) Indică riscul la care se expune un subiect;
b) Indică ce măsuri trebuie luate şi în cât timp;
c) Răspunsurile de la punctele a şi b sunt adevărate.

34. Câte categorii de acțiune prevede metoda OWAS?

a) Trei;
b) Patru;
c) Cinci.
35. Țin cont de vârsta unui subiect toți indicatorii efortului fizic estimați prin utilizarea ritmului cardio-
vascular?
a) Vârsta subiectului nu este relevantă pentru estimarea efortului fizic prin utilizarea ritmului cardio-
vascular;
b) Nu;
c) Da.

36. Poate fi utilizat ritmul cardio-vascular pentru estimarea consumului de energie?

a) Da;
b) Nu;
c) Numai atunci când este folosit împreună cu măsurarea temperaturii mediului ambiant.

37. Indicele de risc postural se calculează prin:

a) Ponderarea indicatorilor categoriilor de acțiune cu frecvențele relative ale acestora şi multiplicarea
cu 100;
b) Efectuarea mediei aritmetice a frecvențelor relative pe categorii şi multiplicarea cu 100;
c) Efectuarea mediei geometrice a frecvențelor relative pe categorii şi multiplicarea cu 100.

38. Indicele de risc postural poate să aibă valori teoretice cuprinse între:
a) 100 şi 400;
b) 1 şi 4;
c) 0,1 şi 0,4.

39. În ce categorie de acțiune generală ar trebui inclus un indice de risc postural de 250?
a) 3, deoarece se ia în considerare situația cea mai defavorabilă;
b) 2, deoarece indicele de risc postural se rotunjește în minus;
c) În acest caz nu se poate lua o decizie cu privire la categoria de acțiune.

40. În procese de transport, pentru o aceeaşi masă de lemn transportată, consumul de carburant depinde
cel mai mult de:
a) Distanță;
b) Specie;
c) Umiditatea lemnului.
SECŢIUNEA B: întrebări - problemă. Din această secţiune se vor extrage câte două întrebări de rezolvat.
Fiecare întrebare valorează un punct. Ordinea şi/sau topica întrebărilor va fi schimbată în grilă.

41. Un consum unitar de carburant de 0,5 l/m3 coroborat un consum orar de 10 l/h pentru un sistem
tehnic ne indică, faţă de un consum unitar de carburant de 0,7 l/m3 coroborat cu un consum orar de 5 l/h,
pentru un alt sistem tehnic, că:
a) Primul sistem este mai eficient;
b) Al doilea sistem este mai eficient;
c) Primul sistem utilizează mai multe resurse.

42. Analizați următoarea situație (ipotetică): ,,Un tractor skidder utilizat la apropiat expune muncitorul la
un nivel echivalent de 90 dB, care a fost măsurat pentru o distanță de 2 km, distanță considerată a fi cea
obișnuită pentru situația operaţională.” Dacă ați putea să modificați ceva prin procedee inginerești pentru
a reduce expunerea la un nivel acceptabil, ce ați alege dintre următoarele?
a) Aș micșora distanţa de apropiat;
b) Aș regândi structura timpului de muncă;
c) Aș izola suplimentar tractorul cu materiale speciale.

43. Analizați următoarea situație (ipotetică): ,,O mașină multifuncțională recoltează cu o productivitate de
30 m3/h şi lucrează în tandem cu un tractor forwarder care colectează cu o productivitate de 10, 20 şi 30
m3/h pentru distanțe de colectare de 1000, 500 şi 100 m.” Dacă ați putea să modificați ceva prin procedee
inginerești pentru a reduce timpii de așteptare între cele două maşini, ce ați alege dintre următoarele?
a) Aş organiza şantierele de exploatare astfel încât distanţa de apropiat să fie de 100 m;
b) Nu aș face nimic pentru că oricum productivitatea mașinii de recoltare este mai mare sau egală cu
cea a tractorului în toate cazurile;
c) Aș mai cumpăra un tractor forwarder de aceeaşi capacitate.

44. Analizați următoarea situație (ipotetică): ,,Un tractor forwarder operează cu o productivitate de 25
m3/h pentru o distanță fixă de colectare de 500 m. El lucrează în tandem cu o mașină multifuncțională de
recoltare care are o productivitate de 15 şi 30 m3/h pentru volume ale arborelui mediu de 0,1 şi 0,3 m3/fir.”
Ce volum al arborelui mediu ar trebui să fie într-un parchet dat astfel încât productivitatea mașinii de
recoltare să fie egală de cea a tractorului forwarder?
a) Mai mic de 0,1;
b) Între 0,1 şi 0,3;
c) 0,3.

45. Analizați următoarea situație (ipotetică): ,,Un tractor forwarder operează cu o productivitate de 25
m3/h pentru o distanță fixă de colectare de 500 m. El lucrează în tandem cu o mașină multifuncțională de
recoltare care are o productivitate de 15, 25 şi 30 m3/h pentru volume ale arborelui mediu de 0,1, 0,2 şi
0,3 m3/fir.” Care dintre următoarele afirmații este corectă?
a) Pentru distanţa de 500 m şi un volum al arborelui mediu de 0,2 m3/fir, eficienţa celor două maşini
este perfect aliniată;
b) Pentru distanţa de 500 m şi un volum al arborelui mediu de 0,1 m3/fir, eficienţa celor două maşini este
perfect aliniată;
c) Pentru distanţa de 500 m şi un volum al arborelui mediu de 0,3 m3/fir, eficienţa celor două maşini este
perfect aliniată.
46. La recoltarea lemnului dintr-un parchet, o firmă de exploatare are două opțiuni (ipotetic): recoltarea
cu o mașină multifuncțională sau recoltarea cu ferăstraie mecanice. Costul orar la recoltarea cu ferăstrăul
mecanic este de 100 de lei iar la recoltarea cu mașina multifuncțională de 500 de lei. Productivitatea la
recoltarea cu ferăstraie mecanice este de 3 m3/h iar la recoltarea cu mașina multifuncțională de 30 m3/oră.
Ce opțiune ar trebui considerată la recoltare astfel încât să se obțină costul minim?
a) Recoltarea cu mașina multifuncțională;
b) Recoltarea cu ferăstrăul;
c) Ambele opțiuni sunt la fel de eficiente din punct de vedere economic.

47. Consumul de timp la colectarea cu un tractor forwarder depinde liniar de distanță astfel (ipotetic):
Timp (ore) = 0,001 × Distanţa (m). Ce consum de timp se va înregistra pentru colectarea pe o distanță de
1000 m?
a) O oră;
b) 0,1 ore;
c) 0,001 ore.

48. Consumul de timp la colectarea cu un tractor forwarder depinde liniar de distanță astfel (ipotetic):
Timp (ore) = 0,001 × Distanţa (m). Ce productivitate se va înregistra pentru colectarea pe o distanță de
1000 m presupunând că sarcina medie transportată este de 15 m3?
a) 15 m3/oră;
b) 10 m3/oră;
c) 1 m3/oră.

49. Consumul de timp la colectarea cu un tractor forwarder depinde liniar de distanță astfel (ipotetic):
Timp (ore) = 0,001 × Distanţa (m). Cum depinde productivitatea în funcţie de distanță, presupunând că
sarcina medie transportată este de 10 m3?
a) Curbiliniu, indirect proporțional cu distanţa;
b) Liniar, direct proporțional cu distanţa;
c) Liniar, indirect proporțional cu distanţa.

50. Consumul de timp la colectarea cu un tractor forwarder depinde liniar de distanță astfel (ipotetic):
Timp (ore) = 0,001 × Distanţa (m). Cum depinde eficienţa exprimată în ore/m3 în funcţie de distanță,
presupunând că sarcina medie transportată este de 10 m3?
a) Curbiliniu, indirect proporțional cu distanţa;
b) Liniar, direct proporțional cu distanţa;
c) Liniar, indirect proporțional cu distanţa.