P. 1
vita de vie

vita de vie

|Views: 252|Likes:
Published by zante2010

More info:

Published by: zante2010 on Oct 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/30/2015

pdf

text

original

CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie 2- Ianuarie, februarie 5-martie 11-aprilie 13-mai 14-iunie 16-iulie 17-august 18-septembrie 19-octombrie 20-noiembrie, decembrie 22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

Bibliografie
1-internet, google (imagini)

2calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001 3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane

lucrãri nu se executã. fisurarea adîncã a solului. aprobat prin Legea nr. Feteasca alba. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d'oré. tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.). Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola. Sauvignon. in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele 353f58d mai favorabile.Cabernet Sauvignon. se propun soiuri si elemente tehnologice noi. Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului.2002. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. Babeasca neagra . Afuz Ali. secetã. Grasa de Cotnari. luna de luna. Italia. in special dupa anul 5 de la plantare. Aligoté. grindinã. Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc. deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin . Ianuarie 1. Tamina. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie. Cadarca.Muscat Ottonel. pe toata perioada anului. Muscat Hamburg. Greaca precum si alte soiuri. punandu-se accent pe recoltarea strugurilor. locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. . 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. adoptat la Paris la 3 aprilie 2001. modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. · pregãtirea inventarului.05. Riesling italian. Pinot noir. Victoria. In anul 2002. Este infaptuit in mod cronologic. Timpul trebuie folosit util la: · prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã. Pinot gris. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii. Burgund mare. în afarã de aratul de toamnã.realizate din cele mai vechi timpuri. Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot. Feteasca neagra. ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol. Tamaioasa romaneasca. practic. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa. 3. · prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin.297/15. preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc. 2. în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei. masinilor agricole. amenajarea de constructii antierozionale. utilajului. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala. Chardonnay. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea.

se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor. atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de 24 . de obicei.25C . Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã. Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel. iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã .17 . Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor. cu lungimea de 16-18 ochi. Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori. printre care soiul. fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul .25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual.din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat.grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri. încãrcãtura butucilor în anul precedent. În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare. sectionîndu-se longitudinal cu o lamã. pînã la dezmuguritul vitei de vie. Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit. în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii). Coardele se taie de la bazã. Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie. dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. 2.Februarie 1. asigurarea solului cu elemente nutritive etc.pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). numãrul de butuci. inclusiv legatul în uscat. dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: * se întocmeste un plan . timpul se mai încãlzeste. dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între . necesitatea în angajati sezonieri etc. În decada a 2-3-a a lunii februarie. vãtãmati (mugurele central este pierit. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor. * se determinã cum au iernat butucii.

Alb de Suruceni. Feteascã albã. care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi. se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã. Saperavi. utilizîndu-se urmãtoarele procedee: a. Chasselas doré. plînsul . Se propune o metodã practicã si simplã. atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã. 13-18 cm . Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea 0. Frumoasa albã. Regina viilor.6-12 mm). Ponot. Aligoté etc. Codreanca.75-2. Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati. c. cresterea boabelor.încãrcãtura butucului a fost micã.încãrcãtura butucului a fost mare. Muscat de Hamburg. mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate. Malbec. Merlot. Riesling. mai mult de 18 cm . încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului . Silvaner. Startovîi. iar diametrul mediu la bazã . Rkaþiteli etc. Sauvignon. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului. Traminer roz. Cardinal. precum si o parte din cei sterili). iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati . încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat.2.3 lãstari. Moldova.5 lãstari. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . Leana. dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati . Coarnã neagrã. Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod Þine-þi minte! În timpul tãiatului. Cabernet Sauvignon.) . medii. b.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta. mici. la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi. . Muscat Ottonel.0 m. Printre altele. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay. Rannii Magaracia. mari.viitor. Ialovenschii ustoicivîi etc. Muscat alb. În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab. de obicei.) . iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu. cresterea lãstarilor si inflorescentelor.

pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã. La determinarea lungimii corzilor de rod. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã. soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. Sauvignon. la determinarea lungimii corzilor de rod . Reparaþia spalierului . Cabernet Sauvignon.veriga de rod. Traminer roz.6-10 ochi. grosimea coardelor. se adaugã sîrma . Muscat de Hamburg.se schimbã toti stîlpii deteriorati. Malbec. Ranii Magaracia. 2. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu. Muscat iantarnîi. apoi cele tinere. Moldova etc. Aligoté. se determinã starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus. Riesling.3. Regina viilor. Isabella. Irsai Oliver. Vita de vie se taie dupã principiul . soiurile de selectie nouã. Bastardo Magaraceski etc. Feteascã albã. în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã. Pinot. Tine-ti minte! De obicei. mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului. Aligoté. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1. 3. Continuã tãiatul vitei de vie. Mai întîi se taie plantatiile pe rod. gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor. Noah. . Martie 1. Muscat Ottonel. Sauvignon. Muscat Perlã de Csaba. Cabernet Sauvignon. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin. Chardonnay. Silvaner.. Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã. . Merlot. Chasselas doré. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie. Rarã neagrã etc. Rkaþiteli. Coarnã neagrã. iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã. 3. Traminer.5-9 ochi. Rkatiteli etc. acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. 2. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod. Muscat alb. Feteascã albã. Lidia.4-7 ochi. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi. Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C.

Copcitul . se parafineazã . iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm. vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul iernii). · Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm. iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi. indiferent. · Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã. 5.care s-a rupt în anul precedent. dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii. · Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã. partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm. punctul de altoire trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de viatã. dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale. se tin sub apã timp de 1-2 zile. rãdãcinile se scurteazã la10-12cm. apoi se întind toate firele de sîrmã. Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile. Completarea golurilor din vii. 4. 1/3 a pãrtii superioare a vitei. se umecseazã . Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm. cît si în rînduri foarte calitativ. se mocirlesc . la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã.este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a rãdãcinilor superficiale. toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri: · Solul sã se lucreze între rînduri. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol. în .

se umple groapa cu sol. Moldova. totul se amestecã.ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii. amplasate bine în spatiu. groapa se face la distanta de 5 cm de pichet. · În cazul în care. pe care. se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi (c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului). pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod. se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde. iar adîncimea gropii trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm). majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor. se taseazã cu picioarele (b).prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) .aeriene . Marcote aeriene. bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de NPK. bãligar fermentat + sol de pãdure . se umple o jumãtate de groapã cu sol negru. pentru a asigura amplasarea strictã a vitei în directia rîndului. 4). în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii.). dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a). la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra). . în plantatiile cu soiuri europene. fãrã a fi clintit din loc.în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel. Negru de Ialoveni etc. astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. este important ca acestea sã fie formate din lãstari normal dezvoltati (diametrul 812 mm). lãtimea gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine). · Plantarea . pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote: . .1:1). unii hibrizi de selectie nouã . Baco 1 etc.

prin care se trece acest lãstar. numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului. iar la locul golului se face o groapã (adîncimea . apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi. care va fi utilizat primãvara urmãtoare pentru marcotaj. Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului. lãþimea . iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã. cu exceptia ultimilor 2-3. 40 cm). Marcotã cu cãlcîi.Marcotã prin arcuire. Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea de 38-40 cm. care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit. Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde.38-40 cm. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã. iar în locul lipsã lãtimea . Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si . lãtimea .un hîrlet. 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent.

operatiile în verde etc. tratarea contra bolilor si dãunãtorilor. butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani.4 ani (irigatul.marcotele. În acest caz. . Pentru a grãbi formarea butucilor.). vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele. cotorîtul. lucrarea solului. trebuie îngrijite în mod special primii 1. iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani. trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat. cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. Pe parcursul primilor 4 ani.

cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos. lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã. dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei. se instaleazã spalierul. lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã. butucii se trateazã contra bolilor si dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos: -1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã.Pe parcursul acestor ani se lucreazã exemplar solul. cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini . -anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi.

prin lemn multianual . aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor.se ciuntesc.. cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini.5-2. Atenþie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã.se utilizeazã piloni din lemn. afectati de îngheturile de iarnã. nuiele etc. · Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate 1. care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol. cópilii etc. cîrceii. stîlpi de spalier deteriorati. legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor. -anul 4: la toate formele se taie dupã principiul "veriga de rod" se aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor. · Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de primãvarã. care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltaþi. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. -anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat. ciuntitul. dacã pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4.0 cm deasupra nodului. · În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã. în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã). la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc. cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor. pe lîngã fîsiile de protectie. Pe drumurile centrale si magistrale. . copilitul. barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi. astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole. rãmãsitele de struguri. ciupitul. A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor: · În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) . · Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi. la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora. · De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile. 6.se lasã un ciot de 5-6 mm.

dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri. coardele de rod. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari. pirului gros (sad sau iarba .Aprilie 1. în ultimul rînd. 3.) Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic. deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. se poate distruge aceastã buruianã. Erbicidele utilizate contra pirului. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. Ele pot fi administrate cît mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-2. atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire. bratele si. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile. La finele lunii. practic. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV. iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol. Se administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã a solului. Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor. producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc. trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie. Dacã lungimea corzilor de rod permite. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã. Termenul optimal al legatului este cînd via "plînge". Legatul în uscat . e mai bine ca acestea sã fie legate în formã de arc. 2. deoarece în acest caz emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare. astfel.4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). pe parcursul unui an.5B).1. atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). industria de mobilã.

) Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subþire în solutia de var si se amestecã permanent. indiferent de conditiile climatice ale anului. basta 3-5 l/ha. Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã.) iar a doua oarã . Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi. acest plivit se mai repetã de 1-2 ori. Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei. baileton etc. cu preparate sistemice (mical. care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod.3-4 l/ha etc.2-4 l /ha. mana vitei de vie si oidiumul).8 l/ha. pir gros etc. glifosat 360 . sulf etc. 4 l/ha. Vasele sã nu fie din metal. monocotilidonate si bicotiledonate . Mai 1. milkagro . · Împotriva la pir. Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît . Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros. Se recomandã urmãtoarele erbicide: · Împotriva buruienilor anuale si multianuale. Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai tineri de 4 ani.. 2.2-4 l/ha. Prima si a treia datã .8 .raundop .2 kg /ha. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente. 7. uragan . de obicei dimineata sau seara.0. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630). cidocor . se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului. fosulen . Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%).se lasã numai lãstarii care sunt necesari pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor. adicã la butucii care au fost plantati în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul iernii si care se restabilesc .6-0. 2. cu preparate de contact (zeamã bordolezã. · Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de formare. Plivitul lãstarilor verzi: · Cînd au lungimea de 3-5 cm .cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie.

efectul protector este mai mare. · dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã. . Pentru aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0. Sunt mai multe variante: · dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri). strugurii au un aspect mai frumos. 3-5% . În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide.în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme. polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit. dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului.5% . Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. se usucã la umbrã. transferînd.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã.salpetru de amoniu. În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate. Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã. înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos. pentru aceasta se colecteazã inflorescentele. 0. înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict.3-0.7-1. Iunie 1. timp de 1-2 zile. ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular). polenul pãstrat pe inflorescentele butucului. destinat polenizãrii. în boabe se acumuleazã mai mult zahãr. cu un pãmãtuf din blãnitã.03-0. Ei sunt slab dezvoltati.acid boric sau sulfat de zinc. 3. se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate.superfosfat simplu. atunci manual. Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic.clorurã de potasiu. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã Coarnã neagrã. în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã. Ceaus) majoreazã roada la butuc.1% . 0. într-un loc uscat. Ceaus etc. Legatul lãstarilor verzi . În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune. atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt. atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte). Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajului corespunzãtor de sîrme . 2.0% .

nivelul agrotehnicii etc./but x 0.48kg 6. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri. amelioreazã microclimatul în habitusul butucului. în toate cazurile . odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee.4 m). Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii. dupã înflorit (cînd boabele au în diametru . amelioreazã aspectul strugurilor etc. care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1. Acest agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor. Însã. Pentru aceasta la 20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri la un butuc (N.3-1. Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N. încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor.5 mm) se corecteazã. Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l. Toti lãstarii (dupã legat).). dupã terminarea înfloritului. starea iernãrii.195kg/strg=402. deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive.s. pentru ultima datã. Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor.b. 5. cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact. în care se descriu soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg: R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu). 4.195 kg. cu atît mai bine. x 24str. Cu cît mai mult. va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi. iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare. depunerea inflorescentelor. 1.3.5-2.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie. Greutatea medie a unui strugure este de 0. Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua. se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). care va fi roada pe sectorul dat. R=86but.

În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. · se va lãsa pînã la 1.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin. · se va lãsa pînã la 2. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi. dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati. pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît.5 m). Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1. Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat.5-2.5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã. se înlãturã): · se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm. 7.4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului.în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani). în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii. 5. · se va lãsa pînã la 1. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol. precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati .acum se face al 2-lea ciuntit. 8.0-1. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. 3. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd.lãstarii verzi.3-1. Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la . lungimea . care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1. 2. care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului. care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide. 4.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat . Iulie 1.0-1. 1. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã. În legãturã cu faptul. cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere cópilii.

· Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor. cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules. adicã selectiv . · Se niveleazã drumurile. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual.în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri. se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri . transport etc. pentru prelucrare) numãrul de culegãtori. · Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor. încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor. · Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare. Strugurii se recolteazã atent. se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã.adîncimea de 10-12 cm.4. Pregãtirea cãtre recoltare: · Se face un plan al recoltãrii . 2. la soiurile pentru struguri de masã. Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe. cu scopul de a determina dinamica acumulãrii zahãrului. Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri. De obicei. 4. cu 2124 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor. Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor. eventual. 3. iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu). August 1. . din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. 6. BDV-2. se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã).

curate. În cazul în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin.în depozite · Pe termen lung (3-6 luni) . 50 g/m3). fãrã curenti de aer. 3. acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie). se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr .92 . În scopul completãrii golurilor (primãvara). În acelasi mod se pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. Fumegarea dureazã 30-36 ore. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. 2. se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului . Trebuie sã fie niste clãdiri capitale. Se culeg atent. La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0.6 grade alcool.cel puþin 170g/l). acestia se comercializeazã urgent. Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor) Septembie 1. care se repetã peste fiecare 5-6 zile. În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C. O parte din acestea se pun la pãstrare: · Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) . Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. acum se face o inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat.94%. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin. atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un .5g/m3). În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere a sulfului (1. Octombrie 1. 3. dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului).3-1.în frigidere. Dacã nu e posibil de procurat. 2.12C). în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã (între +6 . cu toate boabele sãnãtoase. umeditatea relativã a aerului . Dacã sunt struguri cu boabe afectate. fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe.5 (cu picioruse). Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã.se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã.

cã se terminã anul. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã. Spre finele lunii. precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare. Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe araci sau sîrmã. în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi.an. 5. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. fosfor si potasiu). Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii. dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã. Decembie 1. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere . Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare. 5.o datã în 3-4 zile. se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de sol de 20-30 cm. 3. 4. Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal. Se face fumegarea conform recomandãrilor. 2. fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor. Noiembrie 1. în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile. 2. 3. Continuã aratul solului între rînduri. sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative: Îngrãsãminte minerale: . Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru pãstrarea temporarã.). iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm. Regina viilor. O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot. 4. viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele financiare. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã. În legãturã cu faptul. Caraburnu. Muscat de Hamburg etc. Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului.

cca 30 kg /ha · Insecticide . cca 40 kg /ha · Var nestins . hîrlete etc. reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie. cca 200 kg /ha · Clorurã de potasiu . cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni.cca 20 kg /ha.cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor: · Piatrã vînãtã . .· Superfosfat simplu . rafie . sape. În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate.cca 600-650 kg /ha · Selitrã amoniacalã . ferestree.cca 25 kg /ha etc.) Se procurã si inventarul mic. cca 30 kg /ha · Sulf (praf muiabil) . Se procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->