CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie 2- Ianuarie, februarie 5-martie 11-aprilie 13-mai 14-iunie 16-iulie 17-august 18-septembrie 19-octombrie 20-noiembrie, decembrie 22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

Bibliografie
1-internet, google (imagini)

2calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001 3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane

ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol. amenajarea de constructii antierozionale. în afarã de aratul de toamnã. aprobat prin Legea nr. Feteasca neagra. · prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin. utilajului. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin . modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Tamina. Ianuarie 1. locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Tamaioasa romaneasca. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d'oré.05.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie. practic. Burgund mare. Victoria. secetã. deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea. Italia. Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. Timpul trebuie folosit util la: · prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã. Aligoté. Grasa de Cotnari. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala. tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie. masinilor agricole. 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Babeasca neagra . . grindinã. 3. Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot. pe toata perioada anului. in special dupa anul 5 de la plantare. luna de luna. fisurarea adîncã a solului. adoptat la Paris la 3 aprilie 2001. se propun soiuri si elemente tehnologice noi. 2. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie.Cabernet Sauvignon. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa. Cadarca. Pinot noir. Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola.Muscat Ottonel. în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei. Afuz Ali. · pregãtirea inventarului. Sauvignon. In anul 2002. Feteasca alba.297/15. Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. Muscat Hamburg. punandu-se accent pe recoltarea strugurilor. temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc. Este infaptuit in mod cronologic. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. Chardonnay. in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele 353f58d mai favorabile. lucrãri nu se executã. preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc. Greaca precum si alte soiuri. Riesling italian.realizate din cele mai vechi timpuri.2002.). Pinot gris.

Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã . cu lungimea de 16-18 ochi. inclusiv legatul în uscat. necesitatea în angajati sezonieri etc. în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii). Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de 24 . dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: * se întocmeste un plan . Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie.din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. 2. printre care soiul.25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual. iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). de obicei. * se determinã cum au iernat butucii. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare. sectionîndu-se longitudinal cu o lamã. pînã la dezmuguritul vitei de vie. Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel. dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între . Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor. Coardele se taie de la bazã.25C . În decada a 2-3-a a lunii februarie. atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent.grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri.17 . În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor.Februarie 1. Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit. vãtãmati (mugurele central este pierit. se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã. Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor. numãrul de butuci. fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul . încãrcãtura butucilor în anul precedent. Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor. dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori. asigurarea solului cu elemente nutritive etc.pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). timpul se mai încãlzeste.

încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului . care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi. Saperavi. b.încãrcãtura butucului a fost mare. Cabernet Sauvignon. Sauvignon.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta. Malbec.75-2. Traminer roz. Muscat de Hamburg. Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod Þine-þi minte! În timpul tãiatului. c. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay.) . iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu. Leana.) . . Merlot.6-12 mm). Chasselas doré. Ialovenschii ustoicivîi etc. În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab. Frumoasa albã. mari. Silvaner. de obicei. se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã. 13-18 cm . iar diametrul mediu la bazã . mai mult de 18 cm .2. încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat.3 lãstari. la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi. Feteascã albã. Alb de Suruceni. Moldova. Codreanca. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului. Muscat Ottonel. Printre altele. Muscat alb. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . Ponot. Rkaþiteli etc. Startovîi. Riesling. mici. cresterea boabelor. Rannii Magaracia. utilizîndu-se urmãtoarele procedee: a. Aligoté etc.0 m. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. Regina viilor. Cardinal. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea 0.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati. precum si o parte din cei sterili).viitor.încãrcãtura butucului a fost micã. iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati . Se propune o metodã practicã si simplã. Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. medii.5 lãstari. atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã. Coarnã neagrã. dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati . plînsul . mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate.

iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã. Cabernet Sauvignon. 2. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1. Muscat alb. grosimea coardelor. Sauvignon. Mai întîi se taie plantatiile pe rod. Vita de vie se taie dupã principiul . Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã. Lidia. Tine-ti minte! De obicei. . Isabella. 3.. Pinot. Feteascã albã.4-7 ochi. apoi cele tinere. gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor. soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie. pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã. La determinarea lungimii corzilor de rod. Continuã tãiatul vitei de vie. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod. Muscat iantarnîi. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin. Chardonnay. Merlot. Coarnã neagrã. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã. Traminer roz. Muscat Perlã de Csaba. Traminer.3. Reparaþia spalierului . 2. soiurile de selectie nouã. Aligoté.veriga de rod. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi. Irsai Oliver. Noah. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu. în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã. acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. 3. Riesling. Bastardo Magaraceski etc. Sauvignon. Moldova etc.se schimbã toti stîlpii deteriorati. Martie 1. Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C.6-10 ochi. Ranii Magaracia. Rkaþiteli. . Malbec. Rkatiteli etc. Regina viilor. la determinarea lungimii corzilor de rod . Muscat Ottonel. Silvaner. Chasselas doré. mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului. se determinã starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus. Muscat de Hamburg. se adaugã sîrma . Rarã neagrã etc. Cabernet Sauvignon. Aligoté.5-9 ochi. Feteascã albã.

la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã. 4. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul iernii). punctul de altoire trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã. toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã. iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm. · Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã.este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a rãdãcinilor superficiale. Copcitul . apoi se întind toate firele de sîrmã. apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm. Completarea golurilor din vii. 1/3 a pãrtii superioare a vitei. Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile. · Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm. 5. cît si în rînduri foarte calitativ. se mocirlesc . partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de viatã. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri: · Solul sã se lucreze între rînduri. · Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã. se parafineazã . dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi. indiferent. dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii.care s-a rupt în anul precedent. se tin sub apã timp de 1-2 zile. rãdãcinile se scurteazã la10-12cm. în . se umecseazã . vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol.

bãligar fermentat + sol de pãdure .aeriene . · În cazul în care. Baco 1 etc.prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) . majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor. iar adîncimea gropii trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm). fãrã a fi clintit din loc. · Plantarea . groapa se face la distanta de 5 cm de pichet. pentru a asigura amplasarea strictã a vitei în directia rîndului. se taseazã cu picioarele (b). se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi (c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului). astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. se umple groapa cu sol. lãtimea gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine). pe care. unii hibrizi de selectie nouã . pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde. se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol. se umple o jumãtate de groapã cu sol negru. la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra). este important ca acestea sã fie formate din lãstari normal dezvoltati (diametrul 812 mm). . bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de NPK. amplasate bine în spatiu. pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote: . totul se amestecã. Moldova.1:1). 4). în plantatiile cu soiuri europene. Negru de Ialoveni etc.ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii. dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a). Marcote aeriene. .în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel.). în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii.

lãtimea . prin care se trece acest lãstar. cu exceptia ultimilor 2-3. care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit. iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã. 40 cm). lãþimea . iar la locul golului se face o groapã (adîncimea .Marcotã prin arcuire.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent. care va fi utilizat primãvara urmãtoare pentru marcotaj. Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde. apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi. Marcotã cu cãlcîi. iar în locul lipsã lãtimea .38-40 cm. Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si .un hîrlet. Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea de 38-40 cm. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã. numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului. 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii. Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului.

butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani.marcotele. tratarea contra bolilor si dãunãtorilor.). Pe parcursul primilor 4 ani.4 ani (irigatul. În acest caz. cotorîtul. operatiile în verde etc. trebuie îngrijite în mod special primii 1. vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele. iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani. . trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat. lucrarea solului. cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. Pentru a grãbi formarea butucilor.

lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã. dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei. se instaleazã spalierul. lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã.Pe parcursul acestor ani se lucreazã exemplar solul. cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos. butucii se trateazã contra bolilor si dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos: -1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã. cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini . -anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi.

cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor. legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor. cópilii etc. aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor. · De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile. pe lîngã fîsiile de protectie.se lasã un ciot de 5-6 mm. · Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi. astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole. 6. care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol. la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc. rãmãsitele de struguri.se ciuntesc. în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã). afectati de îngheturile de iarnã. -anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat.5-2. prin lemn multianual .0 cm deasupra nodului. · În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã. · Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de primãvarã. A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor: · În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati. cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) . dacã pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4.. copilitul. barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi.se utilizeazã piloni din lemn. ciuntitul. Pe drumurile centrale si magistrale. nuiele etc. la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. -anul 4: la toate formele se taie dupã principiul "veriga de rod" se aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor. Atenþie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã. stîlpi de spalier deteriorati. cîrceii. ciupitul. · Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate 1. . care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltaþi.

Ele pot fi administrate cît mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-2. dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri. pirului gros (sad sau iarba . trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie.Aprilie 1. La finele lunii. iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol. producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV. Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor. atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). 3. Erbicidele utilizate contra pirului. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. se poate distruge aceastã buruianã. practic. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari.4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). industria de mobilã.5B). Dacã lungimea corzilor de rod permite.1. Se administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã a solului. pe parcursul unui an. astfel. deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile. e mai bine ca acestea sã fie legate în formã de arc. Termenul optimal al legatului este cînd via "plînge". atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire. în ultimul rînd.) Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic. deoarece în acest caz emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare. 2. coardele de rod. Legatul în uscat . bratele si.

fosulen . uragan .. pir gros etc. Mai 1. de obicei dimineata sau seara.2-4 l /ha. Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai tineri de 4 ani. Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã. basta 3-5 l/ha. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente.raundop . Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi. Plivitul lãstarilor verzi: · Cînd au lungimea de 3-5 cm . milkagro . indiferent de conditiile climatice ale anului.8 . acest plivit se mai repetã de 1-2 ori.0. 2. 7. Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei.2 kg /ha.2-4 l/ha. monocotilidonate si bicotiledonate . 2. glifosat 360 .8 l/ha. 4 l/ha. baileton etc. mana vitei de vie si oidiumul). Se recomandã urmãtoarele erbicide: · Împotriva buruienilor anuale si multianuale. cu preparate de contact (zeamã bordolezã. Vasele sã nu fie din metal. se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului.cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie. · Împotriva la pir.6-0. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630). Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît . cu preparate sistemice (mical. adicã la butucii care au fost plantati în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul iernii si care se restabilesc .) Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subþire în solutia de var si se amestecã permanent.3-4 l/ha etc. care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod. sulf etc. cidocor . Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros.) iar a doua oarã . Prima si a treia datã .se lasã numai lãstarii care sunt necesari pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor. Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). · Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de formare.

transferînd. în boabe se acumuleazã mai mult zahãr. Ceaus etc.efectul protector este mai mare. Sunt mai multe variante: · dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri). Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajului corespunzãtor de sîrme . Legatul lãstarilor verzi .clorurã de potasiu. Ceaus) majoreazã roada la butuc. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos. Iunie 1.acid boric sau sulfat de zinc. atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte).salpetru de amoniu. polenul pãstrat pe inflorescentele butucului. pentru aceasta se colecteazã inflorescentele. Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol.3-0. dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului.superfosfat simplu. în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã. 0. se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate.5% . Pentru aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0. În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune. înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict. 0. se usucã la umbrã. În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide.în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme. 2. atunci manual.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã. 3.0% . 3-5% . Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor.1% . într-un loc uscat. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã Coarnã neagrã. În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate. . polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit. cu un pãmãtuf din blãnitã. ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular).7-1. destinat polenizãrii. Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã.03-0. Ei sunt slab dezvoltati. · dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã. timp de 1-2 zile. atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt. inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic. înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. strugurii au un aspect mai frumos.

în toate cazurile .195 kg. Pentru aceasta la 20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri la un butuc (N. Toti lãstarii (dupã legat). În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare. care va fi roada pe sectorul dat. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani.). în care se descriu soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg: R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu).4 m). Greutatea medie a unui strugure este de 0. Acest agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor.b. încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor.195kg/strg=402. Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N. amelioreazã aspectul strugurilor etc. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii. nivelul agrotehnicii etc. Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua. 1. 5. Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l. care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1. va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi./but x 0.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie. 4. depunerea inflorescentelor. x 24str.3. pentru ultima datã. cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact.5 mm) se corecteazã. Însã. Cu cît mai mult. odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee. starea iernãrii.3-1.5-2. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri. dupã înflorit (cînd boabele au în diametru .s. cu atît mai bine.48kg 6. dupã terminarea înfloritului. deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive. amelioreazã microclimatul în habitusul butucului. Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor. R=86but. iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr. se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1).

În legãturã cu faptul. 1. 8. · se va lãsa pînã la 1. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual.5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii. 7.în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani).4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului. se înlãturã): · se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm. dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati. care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie.lãstarii verzi. 3. · se va lãsa pînã la 2.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat .5-2.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin. care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1. Iulie 1. 5.3-1. în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin.5 m). Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi. pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît. precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati . · se va lãsa pînã la 1. 4. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã. Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la .0-1. 2. Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide. care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.acum se face al 2-lea ciuntit.0-1. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd. lungimea . cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere cópilii.

se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. · Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor. cu 2124 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor. · Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor. la soiurile pentru struguri de masã. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri. cu scopul de a determina dinamica acumulãrii zahãrului. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri .4. cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules. · Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor. adicã selectiv . August 1. 3. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. Strugurii se recolteazã atent. . Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe. De obicei. încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier. Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . pentru prelucrare) numãrul de culegãtori. BDV-2. eventual. transport etc. Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora. iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu). Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual. soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize.în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri. se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã).adîncimea de 10-12 cm. 4. · Se niveleazã drumurile. 6. 2. Pregãtirea cãtre recoltare: · Se face un plan al recoltãrii .

Fumegarea dureazã 30-36 ore. acestia se comercializeazã urgent. în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã (între +6 . se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. 2.92 .94%. Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. În acelasi mod se pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele.în frigidere.se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr. În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere a sulfului (1.6 grade alcool.5 (cu picioruse). Octombrie 1. La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0. fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe. Dacã nu e posibil de procurat. În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C. 50 g/m3). 2. acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. fãrã curenti de aer.3-1. care se repetã peste fiecare 5-6 zile.cel puþin 170g/l). O parte din acestea se pun la pãstrare: · Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) . Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã. cu toate boabele sãnãtoase. Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr .12C). Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor) Septembie 1.5g/m3). acum se face o inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat. umeditatea relativã a aerului . dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului). Dacã sunt struguri cu boabe afectate. Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie). În scopul completãrii golurilor (primãvara). Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin. Se culeg atent. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin. 3. Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului . Trebuie sã fie niste clãdiri capitale. Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. 3.în depozite · Pe termen lung (3-6 luni) . atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un . În cazul în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor. curate.

Noiembrie 1. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru pãstrarea temporarã. Continuã aratul solului între rînduri. Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent. 5. viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele financiare. 5. cã se terminã anul.an. Se face fumegarea conform recomandãrilor. fosfor si potasiu). Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe araci sau sîrmã. 4. fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor. Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal. iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm.o datã în 3-4 zile. În legãturã cu faptul. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii. Decembie 1. Regina viilor. Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului. 2. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere . Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. 2. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã. 3. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere.). sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative: Îngrãsãminte minerale: . 3. precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare. 4. O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot. Spre finele lunii. în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã. Caraburnu. se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de sol de 20-30 cm. în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi. dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã. Muscat de Hamburg etc.

Se procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile . cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni. cca 30 kg /ha · Insecticide . reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie. cca 200 kg /ha · Clorurã de potasiu . ferestree.· Superfosfat simplu . hîrlete etc.cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor: · Piatrã vînãtã . În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate.) Se procurã si inventarul mic. rafie .cca 600-650 kg /ha · Selitrã amoniacalã .cca 25 kg /ha etc.cca 20 kg /ha. cca 30 kg /ha · Sulf (praf muiabil) . . sape. cca 40 kg /ha · Var nestins .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful