CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie 2- Ianuarie, februarie 5-martie 11-aprilie 13-mai 14-iunie 16-iulie 17-august 18-septembrie 19-octombrie 20-noiembrie, decembrie 22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

Bibliografie
1-internet, google (imagini)

2calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001 3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane

Muscat Ottonel. Greaca precum si alte soiuri. 2.Cabernet Sauvignon. se propun soiuri si elemente tehnologice noi.2002. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927.realizate din cele mai vechi timpuri. Victoria. în afarã de aratul de toamnã. practic. grindinã. Afuz Ali. Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. 3. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea. în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei. Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot. · pregãtirea inventarului. utilajului. adoptat la Paris la 3 aprilie 2001. aprobat prin Legea nr. masinilor agricole. Cadarca. temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc. locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. Chardonnay. Timpul trebuie folosit util la: · prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie. preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc. Pinot gris. Aligoté. in special dupa anul 5 de la plantare. fisurarea adîncã a solului. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii. deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã. secetã. amenajarea de constructii antierozionale. Pinot noir. Italia. Ianuarie 1. tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala. 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Sauvignon. Este infaptuit in mod cronologic. punandu-se accent pe recoltarea strugurilor.05. Riesling italian. Tamina. .297/15. Muscat Hamburg. Burgund mare. in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele 353f58d mai favorabile. Grasa de Cotnari. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d'oré. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa. luna de luna.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie. Tamaioasa romaneasca. Feteasca alba. modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. lucrãri nu se executã. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin . ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol. Babeasca neagra . Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola. In anul 2002. pe toata perioada anului. · prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin.). Feteasca neagra.

numãrul de butuci. de obicei. sectionîndu-se longitudinal cu o lamã. În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor. necesitatea în angajati sezonieri etc. În decada a 2-3-a a lunii februarie. pînã la dezmuguritul vitei de vie. Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori. inclusiv legatul în uscat. Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie. dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: * se întocmeste un plan . Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare. se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã. Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului.25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual. iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). timpul se mai încãlzeste. Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel.pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. cu lungimea de 16-18 ochi.din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. asigurarea solului cu elemente nutritive etc. Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de 24 .Februarie 1.grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor. vãtãmati (mugurele central este pierit. dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între .17 .25C . printre care soiul. 2. în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii). dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit. Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã . * se determinã cum au iernat butucii. Coardele se taie de la bazã. fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul . Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor. încãrcãtura butucilor în anul precedent.

se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã. Cabernet Sauvignon. Rkaþiteli etc. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului.) . încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului . Ponot. mari. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay. Muscat alb. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea 0. cresterea boabelor. mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate. Frumoasa albã. încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat. plînsul . Startovîi.viitor.6-12 mm). În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . Printre altele. atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã. Chasselas doré.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati. b.0 m. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu. .5 lãstari. Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod Þine-þi minte! În timpul tãiatului. Cardinal. Traminer roz. Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. Muscat de Hamburg. Leana. Riesling. la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi. Rannii Magaracia. mai mult de 18 cm . c.) . Codreanca. Aligoté etc. Feteascã albã. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului. Merlot. 13-18 cm . Silvaner. Malbec.3 lãstari.75-2. În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab. Saperavi. Coarnã neagrã. dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati . iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati . care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi. Se propune o metodã practicã si simplã. Moldova.încãrcãtura butucului a fost micã. medii. Muscat Ottonel. Sauvignon. iar diametrul mediu la bazã . Ialovenschii ustoicivîi etc.2. de obicei. Alb de Suruceni. mici. precum si o parte din cei sterili).încãrcãtura butucului a fost mare. utilizîndu-se urmãtoarele procedee: a. Regina viilor.

Chardonnay. 2. Chasselas doré. Rkaþiteli. apoi cele tinere. Silvaner. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi. 2. grosimea coardelor. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1. în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã. Ranii Magaracia. mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului. . Tine-ti minte! De obicei. .3. se adaugã sîrma . Muscat Ottonel. Feteascã albã. Aligoté. Merlot. acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. La determinarea lungimii corzilor de rod. Moldova etc. Rkatiteli etc. Bastardo Magaraceski etc. Muscat Perlã de Csaba. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã.4-7 ochi. Pinot. Lidia. 3. Cabernet Sauvignon. Cabernet Sauvignon. Riesling.5-9 ochi. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu. Feteascã albã. soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã.6-10 ochi. Muscat iantarnîi. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod. gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor. 3. Muscat alb. pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã. Aligoté. soiurile de selectie nouã.. Mai întîi se taie plantatiile pe rod. Sauvignon. Continuã tãiatul vitei de vie. Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C.se schimbã toti stîlpii deteriorati. la determinarea lungimii corzilor de rod . Martie 1. Isabella. se determinã starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus. Irsai Oliver. Malbec. Regina viilor. Traminer. Noah. Vita de vie se taie dupã principiul . Reparaþia spalierului .veriga de rod. Sauvignon. iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã. Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin. Muscat de Hamburg. Coarnã neagrã. Traminer roz. Rarã neagrã etc.

în . Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile. se tin sub apã timp de 1-2 zile. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul iernii). 1/3 a pãrtii superioare a vitei. se parafineazã . vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã. apoi se întind toate firele de sîrmã. Copcitul . cît si în rînduri foarte calitativ. toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã. · Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã. partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri: · Solul sã se lucreze între rînduri. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol. indiferent.care s-a rupt în anul precedent. iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi.este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a rãdãcinilor superficiale. 5. punctul de altoire trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã. · Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã. Completarea golurilor din vii. se umecseazã . dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii. 4. · Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm. iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm. se mocirlesc . la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã. dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de viatã. apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale. rãdãcinile se scurteazã la10-12cm.

bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de NPK. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde. se taseazã cu picioarele (b). în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii.prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) .aeriene . totul se amestecã. astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. iar adîncimea gropii trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm).1:1). dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a). pe care. se umple groapa cu sol. . este important ca acestea sã fie formate din lãstari normal dezvoltati (diametrul 812 mm). · În cazul în care.în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel. la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra).). groapa se face la distanta de 5 cm de pichet. se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol. amplasate bine în spatiu. majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor. se umple o jumãtate de groapã cu sol negru. bãligar fermentat + sol de pãdure . lãtimea gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine).ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii. · Plantarea . fãrã a fi clintit din loc. unii hibrizi de selectie nouã . Marcote aeriene. pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod. 4). în plantatiile cu soiuri europene. pentru a asigura amplasarea strictã a vitei în directia rîndului. Negru de Ialoveni etc. Moldova. Baco 1 etc. se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi (c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului). pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote: . .

Marcotã cu cãlcîi. iar în locul lipsã lãtimea . Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si .un hîrlet. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã. numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului. Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului. 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii. lãþimea .Marcotã prin arcuire. iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã. cu exceptia ultimilor 2-3. iar la locul golului se face o groapã (adîncimea . Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea de 38-40 cm. prin care se trece acest lãstar. apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi. Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent. care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit.38-40 cm. 40 cm). lãtimea . care va fi utilizat primãvara urmãtoare pentru marcotaj.

În acest caz. trebuie îngrijite în mod special primii 1.4 ani (irigatul. trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat. butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani. cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. Pentru a grãbi formarea butucilor. lucrarea solului. iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani. tratarea contra bolilor si dãunãtorilor. Pe parcursul primilor 4 ani. vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele. . cotorîtul. operatiile în verde etc.).marcotele.

butucii se trateazã contra bolilor si dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos: -1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã. -anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi. se instaleazã spalierul. cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini . lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã. cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos. lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã.Pe parcursul acestor ani se lucreazã exemplar solul. dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei.

prin lemn multianual . · Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de primãvarã. la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc. · Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi. afectati de îngheturile de iarnã. copilitul. legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor. cópilii etc. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi. 6.se utilizeazã piloni din lemn. astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole. Pe drumurile centrale si magistrale. pe lîngã fîsiile de protectie. Atenþie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã.0 cm deasupra nodului. în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã)..se lasã un ciot de 5-6 mm. rãmãsitele de struguri. A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor: · În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) . · În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã. la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora. cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini. . · Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate 1. care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltaþi. aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor. cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor.5-2. ciuntitul. care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol. · De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile. ciupitul. dacã pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4. stîlpi de spalier deteriorati. nuiele etc. -anul 4: la toate formele se taie dupã principiul "veriga de rod" se aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor. -anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat.se ciuntesc. cîrceii.

Ele pot fi administrate cît mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-2. Dacã lungimea corzilor de rod permite. se poate distruge aceastã buruianã.Aprilie 1. pe parcursul unui an. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari. practic. pirului gros (sad sau iarba . La finele lunii. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã. 2.) Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic. atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile. producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc. Legatul în uscat .4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). astfel. e mai bine ca acestea sã fie legate în formã de arc. Se administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã a solului. atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire. Termenul optimal al legatului este cînd via "plînge".5B). trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie. 3. bratele si. deoarece în acest caz emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare. în ultimul rînd. deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor.1. dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri. industria de mobilã. iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol. Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV. Erbicidele utilizate contra pirului. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. coardele de rod.

Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai tineri de 4 ani. 7. · Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de formare.3-4 l/ha etc. monocotilidonate si bicotiledonate . Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã.8 l/ha.se lasã numai lãstarii care sunt necesari pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor. acest plivit se mai repetã de 1-2 ori.2-4 l /ha.0. adicã la butucii care au fost plantati în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul iernii si care se restabilesc .cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie.2-4 l/ha. sulf etc. Plivitul lãstarilor verzi: · Cînd au lungimea de 3-5 cm . Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros.) Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subþire în solutia de var si se amestecã permanent. Mai 1. Vasele sã nu fie din metal.raundop . Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). 4 l/ha. cidocor . 2. care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod.. pir gros etc. Se recomandã urmãtoarele erbicide: · Împotriva buruienilor anuale si multianuale. Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi. Prima si a treia datã .2 kg /ha. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630). basta 3-5 l/ha. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente. glifosat 360 . baileton etc.8 . Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît . · Împotriva la pir.) iar a doua oarã . uragan . indiferent de conditiile climatice ale anului. de obicei dimineata sau seara. Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei. cu preparate de contact (zeamã bordolezã. cu preparate sistemice (mical. 2. milkagro . fosulen .6-0. se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului. mana vitei de vie si oidiumul).

7-1. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos. înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict.0% .efectul protector este mai mare. Ceaus etc. Ceaus) majoreazã roada la butuc. atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte). . 3.în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme.superfosfat simplu.acid boric sau sulfat de zinc.clorurã de potasiu. cu un pãmãtuf din blãnitã. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã Coarnã neagrã. transferînd. · dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã. pentru aceasta se colecteazã inflorescentele. inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic. Ei sunt slab dezvoltati. se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate. polenul pãstrat pe inflorescentele butucului. atunci manual. strugurii au un aspect mai frumos. Iunie 1. 0. În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune. Legatul lãstarilor verzi . 3-5% . înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit. în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã.1% .03-0. atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt. În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate. În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide. Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã. destinat polenizãrii. Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajului corespunzãtor de sîrme . Sunt mai multe variante: · dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri). Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. timp de 1-2 zile. ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular). Pentru aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0.3-0. într-un loc uscat. dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului. Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor.5% . 2. se usucã la umbrã. 0. în boabe se acumuleazã mai mult zahãr.salpetru de amoniu.

nivelul agrotehnicii etc.). în toate cazurile . pentru ultima datã. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani.5-2. deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive. dupã înflorit (cînd boabele au în diametru . Însã./but x 0. odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee.s. în care se descriu soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg: R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu).5 mm) se corecteazã.48kg 6. Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor.3-1. care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1. R=86but. care va fi roada pe sectorul dat. Cu cît mai mult. Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l.195 kg.4 m). Acest agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare. Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N.b. depunerea inflorescentelor.195kg/strg=402. cu atît mai bine.3. amelioreazã aspectul strugurilor etc. Greutatea medie a unui strugure este de 0. x 24str. se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Toti lãstarii (dupã legat). va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii. 4. dupã terminarea înfloritului. Pentru aceasta la 20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri la un butuc (N. 1. încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor. starea iernãrii. cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact. precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua. iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr. Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. 5. amelioreazã microclimatul în habitusul butucului. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie.

se înlãturã): · se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm. 2.5-2.5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã. 1. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie. cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere cópilii.5 m). Iulie 1. pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi.lãstarii verzi. care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente. care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1. 8. · se va lãsa pînã la 1. 4.0-1.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat . · se va lãsa pînã la 2. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii.în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani). 7. · se va lãsa pînã la 1. lungimea .acum se face al 2-lea ciuntit. în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin. 5. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol.4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin.0-1. Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat. dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la .3-1. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã. 3. care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului. În legãturã cu faptul. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1. precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati . În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide.

cu 2124 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor. · Se niveleazã drumurile. încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier. eventual. din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. · Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor. De obicei. pentru prelucrare) numãrul de culegãtori. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. . Pregãtirea cãtre recoltare: · Se face un plan al recoltãrii . iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu). BDV-2. cu scopul de a determina dinamica acumulãrii zahãrului.adîncimea de 10-12 cm. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri . Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor. la soiurile pentru struguri de masã. August 1. Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor. adicã selectiv .4. se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã). 2. Strugurii se recolteazã atent. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri. · Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare.în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri. 3. se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize. cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules. 6. 4. se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual. · Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor. Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe. transport etc.

O parte din acestea se pun la pãstrare: · Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) .6 grade alcool. Trebuie sã fie niste clãdiri capitale. acestia se comercializeazã urgent. 2.se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr.în frigidere. În cazul în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor. Dacã nu e posibil de procurat. Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr . în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã (între +6 . Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie).în depozite · Pe termen lung (3-6 luni) . Fumegarea dureazã 30-36 ore.5 (cu picioruse). fãrã curenti de aer. atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un . se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Octombrie 1. În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã.94%. se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului . În scopul completãrii golurilor (primãvara). Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. cu toate boabele sãnãtoase. umeditatea relativã a aerului . Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin. fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe. În acelasi mod se pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin.92 . Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. curate. În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere a sulfului (1.5g/m3).cel puþin 170g/l). Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor) Septembie 1. 50 g/m3). 3. care se repetã peste fiecare 5-6 zile. 2. acum se face o inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat.12C). Dacã sunt struguri cu boabe afectate.3-1. Se culeg atent. 3. La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0. dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului).

Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent. Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal. 5. cã se terminã anul. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru pãstrarea temporarã.o datã în 3-4 zile. Spre finele lunii.). La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã. 2. Noiembrie 1. Se face fumegarea conform recomandãrilor. 3. 5. 2. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare. În legãturã cu faptul. O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot. fosfor si potasiu). în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi. viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele financiare. Regina viilor. precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare.an. iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm. sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative: Îngrãsãminte minerale: . Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe araci sau sîrmã. în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii. Continuã aratul solului între rînduri. se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de sol de 20-30 cm. 4. dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã. 4. Decembie 1. Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã. 3. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere . Caraburnu. Muscat de Hamburg etc.

cca 25 kg /ha etc.) Se procurã si inventarul mic. hîrlete etc. rafie .cca 600-650 kg /ha · Selitrã amoniacalã . Se procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile .· Superfosfat simplu . . În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate. cca 200 kg /ha · Clorurã de potasiu . ferestree.cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor: · Piatrã vînãtã . cca 30 kg /ha · Insecticide . sape. cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni. cca 30 kg /ha · Sulf (praf muiabil) .cca 20 kg /ha. reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie. cca 40 kg /ha · Var nestins .