CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie 2- Ianuarie, februarie 5-martie 11-aprilie 13-mai 14-iunie 16-iulie 17-august 18-septembrie 19-octombrie 20-noiembrie, decembrie 22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

Bibliografie
1-internet, google (imagini)

2calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001 3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane

Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin .). locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. adoptat la Paris la 3 aprilie 2001. Italia. Timpul trebuie folosit util la: · prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã. grindinã. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. în afarã de aratul de toamnã. Sauvignon. masinilor agricole. practic. Pinot noir. 2. Feteasca alba. .Muscat Ottonel. secetã. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa. modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Burgund mare. in special dupa anul 5 de la plantare. Tamina. pe toata perioada anului. Chardonnay. · pregãtirea inventarului. ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea. Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola. Babeasca neagra . preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc. Tamaioasa romaneasca. Riesling italian. amenajarea de constructii antierozionale. se propun soiuri si elemente tehnologice noi. Ianuarie 1. In anul 2002. în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei.2002.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie. luna de luna. Feteasca neagra. fisurarea adîncã a solului. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d'oré. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii. · prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin. lucrãri nu se executã. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie. Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã. in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele 353f58d mai favorabile. Cadarca. Pinot gris.realizate din cele mai vechi timpuri. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala. 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot. Este infaptuit in mod cronologic. punandu-se accent pe recoltarea strugurilor. Victoria.297/15. tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie. Aligoté. 3.05. Afuz Ali. temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc.Cabernet Sauvignon. aprobat prin Legea nr. utilajului. Grasa de Cotnari. Muscat Hamburg.

25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor. În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor. vãtãmati (mugurele central este pierit. se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã.pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari).17 . Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori. fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul . dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: * se întocmeste un plan . printre care soiul. Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. încãrcãtura butucilor în anul precedent.grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri. dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. necesitatea în angajati sezonieri etc. timpul se mai încãlzeste. de obicei. pînã la dezmuguritul vitei de vie. asigurarea solului cu elemente nutritive etc. Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel.din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. inclusiv legatul în uscat. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare.Februarie 1. dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între . iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). cu lungimea de 16-18 ochi. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de 24 . în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii). Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit. sectionîndu-se longitudinal cu o lamã. 2. Coardele se taie de la bazã.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor. Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã . numãrul de butuci. Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã. Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor. atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent.25C . În decada a 2-3-a a lunii februarie. * se determinã cum au iernat butucii. Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie.

Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului. Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod Þine-þi minte! În timpul tãiatului. În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab. Muscat de Hamburg.5 lãstari. Chasselas doré. Cardinal. mari. c.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului. Frumoasa albã. Moldova.) . Aligoté etc. Alb de Suruceni. Feteascã albã. Silvaner. iar diametrul mediu la bazã . încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat.0 m. Printre altele.75-2. Leana.încãrcãtura butucului a fost micã. dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati . precum si o parte din cei sterili). Saperavi. care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi. se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã. Merlot. 13-18 cm . mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm .viitor. Coarnã neagrã.încãrcãtura butucului a fost mare. medii. Regina viilor. Ponot. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati . Malbec. mici. Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. b. iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu. Muscat Ottonel.) . Ialovenschii ustoicivîi etc. cresterea boabelor. Se propune o metodã practicã si simplã.6-12 mm). Muscat alb. încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului . Rannii Magaracia. Codreanca. utilizîndu-se urmãtoarele procedee: a. Startovîi. Rkaþiteli etc. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea 0. Sauvignon. de obicei. la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi. atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta. Riesling. Traminer roz. plînsul . Cabernet Sauvignon. mai mult de 18 cm . .3 lãstari.2. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay.

Feteascã albã. Merlot. la determinarea lungimii corzilor de rod . se adaugã sîrma .4-7 ochi. Isabella. în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã. Lidia. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã.. Chasselas doré. Irsai Oliver. se determinã starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus. Malbec. Pinot. Muscat iantarnîi. 2. Cabernet Sauvignon. Traminer.veriga de rod. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi. Traminer roz. soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. Riesling. Bastardo Magaraceski etc. soiurile de selectie nouã. Coarnã neagrã. Rkaþiteli. Sauvignon. Aligoté. Reparaþia spalierului .5-9 ochi. Noah. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie. apoi cele tinere. 3. . Muscat Perlã de Csaba. mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului. grosimea coardelor. Aligoté. Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã. Muscat Ottonel. Vita de vie se taie dupã principiul . Chardonnay. Continuã tãiatul vitei de vie. Regina viilor.se schimbã toti stîlpii deteriorati. Martie 1. Feteascã albã. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin. Sauvignon. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu. La determinarea lungimii corzilor de rod. Moldova etc. 2. iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod. gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor. Ranii Magaracia. Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1. 3. Rkatiteli etc. Muscat de Hamburg. Tine-ti minte! De obicei.6-10 ochi. Cabernet Sauvignon. . acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9.3. pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã. Rarã neagrã etc. Silvaner. Muscat alb. Mai întîi se taie plantatiile pe rod.

4. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de viatã. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol. partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm. apoi se întind toate firele de sîrmã. dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. Copcitul . Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul iernii). cît si în rînduri foarte calitativ. 1/3 a pãrtii superioare a vitei. iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm. apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale. vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri: · Solul sã se lucreze între rînduri. se parafineazã . în . indiferent. la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã. rãdãcinile se scurteazã la10-12cm. Completarea golurilor din vii.este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a rãdãcinilor superficiale. se umecseazã . se tin sub apã timp de 1-2 zile. Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile. punctul de altoire trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã. toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã. · Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã. · Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã.care s-a rupt în anul precedent. iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi. 5. se mocirlesc . dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii. · Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm.

Negru de Ialoveni etc. se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol. groapa se face la distanta de 5 cm de pichet. pentru a asigura amplasarea strictã a vitei în directia rîndului.aeriene . · Plantarea . în plantatiile cu soiuri europene. . unii hibrizi de selectie nouã . pe care. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde.1:1). în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii. lãtimea gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine). astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi (c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului).ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii. fãrã a fi clintit din loc. Marcote aeriene.). Baco 1 etc. se umple o jumãtate de groapã cu sol negru. amplasate bine în spatiu. se taseazã cu picioarele (b). la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra). majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor. dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a). pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote: .prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) . Moldova. bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de NPK. se umple groapa cu sol.în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel. · În cazul în care. bãligar fermentat + sol de pãdure . este important ca acestea sã fie formate din lãstari normal dezvoltati (diametrul 812 mm). iar adîncimea gropii trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm). pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod. 4). totul se amestecã. .

Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si . care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit. iar în locul lipsã lãtimea . Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã.un hîrlet. care va fi utilizat primãvara urmãtoare pentru marcotaj.38-40 cm. lãþimea .Marcotã prin arcuire. apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi. iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã. cu exceptia ultimilor 2-3. lãtimea . Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde. iar la locul golului se face o groapã (adîncimea . prin care se trece acest lãstar. 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii. numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului. Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea de 38-40 cm. Marcotã cu cãlcîi. 40 cm).

lucrarea solului.marcotele. iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani. cotorîtul. cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. operatiile în verde etc. trebuie îngrijite în mod special primii 1. .4 ani (irigatul.). vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele. Pentru a grãbi formarea butucilor. tratarea contra bolilor si dãunãtorilor. trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat. butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani. Pe parcursul primilor 4 ani. În acest caz.

Pe parcursul acestor ani se lucreazã exemplar solul. -anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi. cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos. lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã. cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini . se instaleazã spalierul. lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã. dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei. butucii se trateazã contra bolilor si dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos: -1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã.

cópilii etc. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor: · În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati. la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc. cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor.se utilizeazã piloni din lemn.0 cm deasupra nodului. rãmãsitele de struguri. Pe drumurile centrale si magistrale. stîlpi de spalier deteriorati. legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor. cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini. care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol.5-2. aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) . dacã pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4. · În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã. care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltaþi. · Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi. nuiele etc. · Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate 1. 6.se lasã un ciot de 5-6 mm. cîrceii. -anul 4: la toate formele se taie dupã principiul "veriga de rod" se aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor. prin lemn multianual . la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora. ciuntitul. afectati de îngheturile de iarnã. · De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile. ciupitul. copilitul.se ciuntesc. pe lîngã fîsiile de protectie. . barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi. Atenþie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã. astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole.. -anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat. · Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de primãvarã. în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã).

e mai bine ca acestea sã fie legate în formã de arc. industria de mobilã. 2. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. în ultimul rînd.) Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic. atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire. La finele lunii.5B).4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV. deoarece în acest caz emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare.1.Aprilie 1. 3. Se administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã a solului. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari. Dacã lungimea corzilor de rod permite. Termenul optimal al legatului este cînd via "plînge". pirului gros (sad sau iarba . astfel. trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie. bratele si. Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor. pe parcursul unui an. deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. coardele de rod. atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate cît mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-2. practic. Erbicidele utilizate contra pirului. producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc. Legatul în uscat . dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã. se poate distruge aceastã buruianã.

care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod. adicã la butucii care au fost plantati în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul iernii si care se restabilesc . Se recomandã urmãtoarele erbicide: · Împotriva buruienilor anuale si multianuale.) iar a doua oarã .6-0. Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros. basta 3-5 l/ha. 2. baileton etc. 2. Prima si a treia datã . Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît . uragan . Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai tineri de 4 ani.0. cidocor . glifosat 360 .) Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subþire în solutia de var si se amestecã permanent.raundop . mana vitei de vie si oidiumul).8 l/ha.cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie. cu preparate de contact (zeamã bordolezã.2-4 l /ha. Mai 1. · Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de formare.8 .3-4 l/ha etc. 7.. Plivitul lãstarilor verzi: · Cînd au lungimea de 3-5 cm . milkagro . Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei. Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã. acest plivit se mai repetã de 1-2 ori. indiferent de conditiile climatice ale anului. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente. monocotilidonate si bicotiledonate . Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi.se lasã numai lãstarii care sunt necesari pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor. Vasele sã nu fie din metal. se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului. · Împotriva la pir.2-4 l/ha. pir gros etc. Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). fosulen .2 kg /ha. de obicei dimineata sau seara. sulf etc. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630). 4 l/ha. cu preparate sistemice (mical.

0. Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajului corespunzãtor de sîrme . 2. În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate.3-0. . 3. transferînd.5% . într-un loc uscat. Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã. în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã. cu un pãmãtuf din blãnitã. Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte). 0. Ei sunt slab dezvoltati. se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate. În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã Coarnã neagrã. Pentru aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0. 3-5% . Iunie 1.superfosfat simplu. polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit. înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. Sunt mai multe variante: · dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri). inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic. · dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã. în boabe se acumuleazã mai mult zahãr. polenul pãstrat pe inflorescentele butucului. timp de 1-2 zile. În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos. strugurii au un aspect mai frumos.0% .7-1. pentru aceasta se colecteazã inflorescentele.salpetru de amoniu. dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului. Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular). atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã.acid boric sau sulfat de zinc. Legatul lãstarilor verzi . atunci manual. înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict. Ceaus) majoreazã roada la butuc. se usucã la umbrã. Ceaus etc.1% .în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme.03-0. destinat polenizãrii.efectul protector este mai mare.clorurã de potasiu.

dupã terminarea înfloritului. amelioreazã microclimatul în habitusul butucului. amelioreazã aspectul strugurilor etc. Greutatea medie a unui strugure este de 0.48kg 6. starea iernãrii. precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua. Pentru aceasta la 20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri la un butuc (N. Cu cît mai mult. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare.3-1.195kg/strg=402. x 24str. Acest agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor.). deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive. pentru ultima datã.5 mm) se corecteazã./but x 0. iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr.3. se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). dupã înflorit (cînd boabele au în diametru .195 kg. nivelul agrotehnicii etc. cu atît mai bine. în toate cazurile . Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. Însã. 5. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri. în care se descriu soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg: R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu). R=86but. Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N.s. 4. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani. 1. depunerea inflorescentelor. cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie.b. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii. care va fi roada pe sectorul dat.4 m). Toti lãstarii (dupã legat). Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l. care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1. va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi. Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor. încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor.5-2. odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee.

8. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. · se va lãsa pînã la 1. Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat. 1. Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la . Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1. · se va lãsa pînã la 1. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie. lungimea . 5.0-1. se înlãturã): · se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm.5-2. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii.5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã. pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît.5 m). în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd. · se va lãsa pînã la 2. 3.4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului. 7.lãstarii verzi. 4. Iulie 1. cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere cópilii.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat . care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol. care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente. dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati. precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati . care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide. În legãturã cu faptul. 2.0-1.3-1.în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani).acum se face al 2-lea ciuntit. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi.

Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe. August 1. Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor. cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules. · Se niveleazã drumurile.adîncimea de 10-12 cm. Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . eventual. se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual. se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. · Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare. 4. · Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor. 3. Pregãtirea cãtre recoltare: · Se face un plan al recoltãrii . 6. . încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier.în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri. la soiurile pentru struguri de masã. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor. iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu). De obicei. 2. cu 2124 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor. Strugurii se recolteazã atent. cu scopul de a determina dinamica acumulãrii zahãrului. din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. adicã selectiv . Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri .4. transport etc. soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri. Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora. se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã). pentru prelucrare) numãrul de culegãtori. BDV-2. · Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã.

Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.6 grade alcool. care se repetã peste fiecare 5-6 zile. Fumegarea dureazã 30-36 ore.se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr. Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. 2.în depozite · Pe termen lung (3-6 luni) .5g/m3). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie). Octombrie 1. dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului). acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C. acestia se comercializeazã urgent. 50 g/m3). În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere a sulfului (1. Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr . Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un . fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe. 2. Trebuie sã fie niste clãdiri capitale. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin. În cazul în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor. Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor) Septembie 1.3-1. se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Dacã nu e posibil de procurat. curate. În scopul completãrii golurilor (primãvara).94%. în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã (între +6 .în frigidere. 3. În acelasi mod se pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului .5 (cu picioruse). umeditatea relativã a aerului .12C). Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. O parte din acestea se pun la pãstrare: · Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) . Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. fãrã curenti de aer. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã. 3. acum se face o inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat. Dacã sunt struguri cu boabe afectate. cu toate boabele sãnãtoase.92 . Se culeg atent. La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0.cel puþin 170g/l).

Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe araci sau sîrmã. 3. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru pãstrarea temporarã.). Continuã aratul solului între rînduri. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. 5. cã se terminã anul. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere . Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot. În legãturã cu faptul. 3. Decembie 1. Regina viilor. fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor. Caraburnu.an. Spre finele lunii. iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm. în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi. 2. precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare. se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de sol de 20-30 cm. în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile. Se face fumegarea conform recomandãrilor. sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative: Îngrãsãminte minerale: . fosfor si potasiu).o datã în 3-4 zile. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii. 4. Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal. dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã. 2. viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele financiare. 5. Noiembrie 1. Muscat de Hamburg etc. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare. Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent. 4. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã.

cca 20 kg /ha. cca 30 kg /ha · Insecticide . rafie . cca 30 kg /ha · Sulf (praf muiabil) .) Se procurã si inventarul mic. ferestree.· Superfosfat simplu . .cca 25 kg /ha etc. reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie. hîrlete etc. cca 200 kg /ha · Clorurã de potasiu . Se procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile . cca 40 kg /ha · Var nestins .cca 600-650 kg /ha · Selitrã amoniacalã .cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor: · Piatrã vînãtã . cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni. sape. În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful