CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie 2- Ianuarie, februarie 5-martie 11-aprilie 13-mai 14-iunie 16-iulie 17-august 18-septembrie 19-octombrie 20-noiembrie, decembrie 22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

Bibliografie
1-internet, google (imagini)

2calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001 3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane

Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola. Cadarca. preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc. Greaca precum si alte soiuri. Aligoté. · prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin. aprobat prin Legea nr. utilajului. Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie. Feteasca neagra. Babeasca neagra . Ianuarie 1. în afarã de aratul de toamnã. Sauvignon. 3.05. Este infaptuit in mod cronologic.Cabernet Sauvignon. practic. luna de luna. Timpul trebuie folosit util la: · prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã. Burgund mare. modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Afuz Ali. Tamaioasa romaneasca.Muscat Ottonel. ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol. în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei. deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã.2002. Pinot noir. adoptat la Paris la 3 aprilie 2001. in special dupa anul 5 de la plantare. lucrãri nu se executã. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea. pe toata perioada anului. Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot. grindinã. Pinot gris.297/15. amenajarea de constructii antierozionale. Muscat Hamburg. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie. · pregãtirea inventarului. secetã. 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Tamina. Victoria. temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc.realizate din cele mai vechi timpuri. tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie. se propun soiuri si elemente tehnologice noi. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele 353f58d mai favorabile. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin . . Italia. masinilor agricole. Grasa de Cotnari. fisurarea adîncã a solului.). În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii. punandu-se accent pe recoltarea strugurilor. 2. Feteasca alba. In anul 2002. Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d'oré. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala. Chardonnay. Riesling italian. locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin.

Coardele se taie de la bazã. sectionîndu-se longitudinal cu o lamã.25C . Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului.pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã. de obicei. se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã. Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel. dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între . Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie. * se determinã cum au iernat butucii. Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã . necesitatea în angajati sezonieri etc. inclusiv legatul în uscat. 2.17 . timpul se mai încãlzeste. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor. fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul . numãrul de butuci. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de 24 . în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii). pînã la dezmuguritul vitei de vie.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor. dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. încãrcãtura butucilor în anul precedent. dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: * se întocmeste un plan . Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare. În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor. Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor. printre care soiul.din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat.25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual. asigurarea solului cu elemente nutritive etc. cu lungimea de 16-18 ochi. În decada a 2-3-a a lunii februarie. atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori.Februarie 1.grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri. iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). vãtãmati (mugurele central este pierit.

iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati . Printre altele. Muscat alb.3 lãstari. Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod Þine-þi minte! În timpul tãiatului. Aligoté etc. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. Regina viilor. mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate. se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã. care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi. Muscat de Hamburg. Ponot.6-12 mm). Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor.viitor. b. . 13-18 cm . la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi. Chasselas doré. mai mult de 18 cm . Feteascã albã.2. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay. încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat. Alb de Suruceni.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati. Muscat Ottonel. medii. În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . de obicei. Startovîi. atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã. mici. Frumoasa albã. mari. Cabernet Sauvignon. Riesling. utilizîndu-se urmãtoarele procedee: a. c.5 lãstari. Codreanca. Sauvignon. Traminer roz. Merlot. dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati . iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu. Rannii Magaracia. Moldova.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta.) . plînsul . încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului . cresterea boabelor. Cardinal. Rkaþiteli etc. Silvaner.încãrcãtura butucului a fost micã. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului. Ialovenschii ustoicivîi etc.0 m. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea 0. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului.75-2.încãrcãtura butucului a fost mare. Leana. Se propune o metodã practicã si simplã. Saperavi. Malbec. precum si o parte din cei sterili).) . iar diametrul mediu la bazã . Coarnã neagrã.

Muscat de Hamburg. Muscat Ottonel. Reparaþia spalierului . Pinot. Cabernet Sauvignon. se determinã starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus. apoi cele tinere.3. Noah.veriga de rod. Rkatiteli etc. Merlot. 3. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu. soiurile de selectie nouã. Ranii Magaracia. Regina viilor. .. Moldova etc.se schimbã toti stîlpii deteriorati. se adaugã sîrma . Aligoté. Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C. 3. Coarnã neagrã. la determinarea lungimii corzilor de rod . Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã. Traminer roz. Feteascã albã. 2. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin. Rkaþiteli. Rarã neagrã etc. Muscat iantarnîi.4-7 ochi. 2. gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.6-10 ochi. Tine-ti minte! De obicei. Lidia. Silvaner. La determinarea lungimii corzilor de rod. Sauvignon. Martie 1. Isabella. mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului. iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã. Vita de vie se taie dupã principiul . Chasselas doré. Traminer. acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. Muscat alb. grosimea coardelor. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi.5-9 ochi. Chardonnay. Sauvignon. pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã. Malbec. Irsai Oliver. Mai întîi se taie plantatiile pe rod. Riesling. în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã. Aligoté. Cabernet Sauvignon. Feteascã albã. Bastardo Magaraceski etc. soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. . Muscat Perlã de Csaba. Continuã tãiatul vitei de vie.

· Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm. la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã. vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã. iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm. · Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã. Copcitul . Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de viatã. dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm. dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii. cît si în rînduri foarte calitativ. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol. se tin sub apã timp de 1-2 zile. iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi. 4. Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile. se parafineazã . 1/3 a pãrtii superioare a vitei. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri: · Solul sã se lucreze între rînduri. se umecseazã . rãdãcinile se scurteazã la10-12cm. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul iernii). punctul de altoire trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã. în . partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm. indiferent. apoi se întind toate firele de sîrmã. apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale.este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a rãdãcinilor superficiale.care s-a rupt în anul precedent. toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã. Completarea golurilor din vii. 5. se mocirlesc . · Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã.

· În cazul în care. bãligar fermentat + sol de pãdure . se umple o jumãtate de groapã cu sol negru. se taseazã cu picioarele (b).ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii. unii hibrizi de selectie nouã . se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi (c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului). . în plantatiile cu soiuri europene. totul se amestecã. dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a). . iar adîncimea gropii trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm). pe care. pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod. groapa se face la distanta de 5 cm de pichet. fãrã a fi clintit din loc.).aeriene . majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde. este important ca acestea sã fie formate din lãstari normal dezvoltati (diametrul 812 mm). bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de NPK. Baco 1 etc. astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. Marcote aeriene.prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) . · Plantarea . la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra). amplasate bine în spatiu.1:1). pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote: . Moldova. lãtimea gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine). 4). se umple groapa cu sol. pentru a asigura amplasarea strictã a vitei în directia rîndului. Negru de Ialoveni etc. se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol.în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel. în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii.

cu exceptia ultimilor 2-3. prin care se trece acest lãstar.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent.38-40 cm. Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde. iar la locul golului se face o groapã (adîncimea . Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea de 38-40 cm.Marcotã prin arcuire. lãtimea . Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si . care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit.un hîrlet. 40 cm). iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã. iar în locul lipsã lãtimea . care va fi utilizat primãvara urmãtoare pentru marcotaj. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã. numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului. apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi. 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii. Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului. Marcotã cu cãlcîi. lãþimea .

operatiile în verde etc. . lucrarea solului. trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat. trebuie îngrijite în mod special primii 1. vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele.marcotele. Pentru a grãbi formarea butucilor. Pe parcursul primilor 4 ani. cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. cotorîtul. butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani. tratarea contra bolilor si dãunãtorilor.4 ani (irigatul. În acest caz. iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani.).

cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini . dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei. -anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi. butucii se trateazã contra bolilor si dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos: -1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã. lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã. se instaleazã spalierul. cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos. lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã.Pe parcursul acestor ani se lucreazã exemplar solul.

6. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) .se utilizeazã piloni din lemn. ciupitul. A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor: · În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati.. rãmãsitele de struguri. în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã). · Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de primãvarã. barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi. legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor.se ciuntesc. ciuntitul.se lasã un ciot de 5-6 mm.5-2. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. prin lemn multianual . Pe drumurile centrale si magistrale. cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor. · În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã. astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole. stîlpi de spalier deteriorati. cîrceii. copilitul. Atenþie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã. care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol. -anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat. nuiele etc. care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltaþi. pe lîngã fîsiile de protectie.0 cm deasupra nodului. la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc. · De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile. cópilii etc. cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini. afectati de îngheturile de iarnã. aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor. dacã pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4. la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora. · Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi. . -anul 4: la toate formele se taie dupã principiul "veriga de rod" se aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor. · Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate 1.

industria de mobilã.1. Termenul optimal al legatului este cînd via "plînge". Se administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã a solului. 3. deoarece în acest caz emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare.4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). astfel. iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol.) Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic. e mai bine ca acestea sã fie legate în formã de arc. în ultimul rînd. Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã. Legatul în uscat . dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV. bratele si. Ele pot fi administrate cît mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-2. Dacã lungimea corzilor de rod permite.5B). se poate distruge aceastã buruianã. La finele lunii. atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire. producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc.Aprilie 1. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari. deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. pirului gros (sad sau iarba . practic. pe parcursul unui an. Erbicidele utilizate contra pirului. 2. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie. atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). coardele de rod.

indiferent de conditiile climatice ale anului. Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului. baileton etc. cu preparate de contact (zeamã bordolezã. care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod.. cu preparate sistemice (mical. uragan .cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie. 7.) Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subþire în solutia de var si se amestecã permanent. mana vitei de vie si oidiumul).2-4 l/ha. 4 l/ha.raundop . Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi. glifosat 360 .2 kg /ha. acest plivit se mai repetã de 1-2 ori.8 l/ha. Se recomandã urmãtoarele erbicide: · Împotriva buruienilor anuale si multianuale.8 . · Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de formare.se lasã numai lãstarii care sunt necesari pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630). 2. fosulen . Prima si a treia datã . pir gros etc. · Împotriva la pir. Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei.0. de obicei dimineata sau seara.2-4 l /ha.6-0. Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît . 2. Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã. Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros. cidocor . milkagro .3-4 l/ha etc. Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai tineri de 4 ani. Vasele sã nu fie din metal. adicã la butucii care au fost plantati în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul iernii si care se restabilesc . Plivitul lãstarilor verzi: · Cînd au lungimea de 3-5 cm . Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente. sulf etc.) iar a doua oarã . monocotilidonate si bicotiledonate . Mai 1. basta 3-5 l/ha.

În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã.03-0.1% . înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari.acid boric sau sulfat de zinc. 3-5% . Iunie 1. în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã. polenul pãstrat pe inflorescentele butucului. Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt. 0. polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit. se usucã la umbrã.0% . atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte). Ei sunt slab dezvoltati.salpetru de amoniu. atunci manual. Sunt mai multe variante: · dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri). în boabe se acumuleazã mai mult zahãr. 3. strugurii au un aspect mai frumos. Pentru aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0. timp de 1-2 zile. Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajului corespunzãtor de sîrme .3-0. se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate. Ceaus) majoreazã roada la butuc. ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular). 0.5% . dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului. pentru aceasta se colecteazã inflorescentele. În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide. . într-un loc uscat.superfosfat simplu. · dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã. În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate. inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos. Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict.7-1. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã Coarnã neagrã. cu un pãmãtuf din blãnitã. Legatul lãstarilor verzi . 2. transferînd.în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme.clorurã de potasiu.efectul protector este mai mare. Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã. destinat polenizãrii. Ceaus etc.

R=86but. care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1. precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua. Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l. 5.b. 4. Cu cît mai mult. Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie. încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor.3-1. Toti lãstarii (dupã legat). pentru ultima datã. Acest agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor. amelioreazã microclimatul în habitusul butucului. odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee./but x 0.195 kg. depunerea inflorescentelor. care va fi roada pe sectorul dat. nivelul agrotehnicii etc. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani. Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor. dupã înflorit (cînd boabele au în diametru .s.5-2. deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri. dupã terminarea înfloritului. Pentru aceasta la 20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri la un butuc (N.5 mm) se corecteazã. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii.).48kg 6.3. Însã. va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi. amelioreazã aspectul strugurilor etc. iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr. cu atît mai bine. în care se descriu soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg: R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu). Greutatea medie a unui strugure este de 0. 1. x 24str. în toate cazurile . Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N. starea iernãrii. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare. cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact. se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1).4 m).195kg/strg=402.

3-1.0-1. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd. · se va lãsa pînã la 1. Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la . 7. 3. care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã. precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati .5 m). 5. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat .0-1. Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat. lungimea .0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi. 2.lãstarii verzi. 8. care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului. dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati. cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere cópilii. se înlãturã): · se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm. Iulie 1.acum se face al 2-lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii. · se va lãsa pînã la 2. care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1.5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã. pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît. 1. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide.în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani). · se va lãsa pînã la 1. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie. În legãturã cu faptul.5-2.4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului. 4.

3. adicã selectiv . iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu).în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri. cu scopul de a determina dinamica acumulãrii zahãrului. cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules. eventual. BDV-2. Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor. Strugurii se recolteazã atent. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual. se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. . Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor. August 1.4. pentru prelucrare) numãrul de culegãtori. Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize. 2. cu 2124 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor. la soiurile pentru struguri de masã. De obicei. se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr.adîncimea de 10-12 cm. Pregãtirea cãtre recoltare: · Se face un plan al recoltãrii . · Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare. 4. transport etc. · Se niveleazã drumurile. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri. 6. · Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor. se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã). Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri . · Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor.

curate. care se repetã peste fiecare 5-6 zile.în frigidere. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin. se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg.5 (cu picioruse). în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã (între +6 .cel puþin 170g/l). Dacã sunt struguri cu boabe afectate.5g/m3). atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un . Dacã nu e posibil de procurat. acestia se comercializeazã urgent. cu toate boabele sãnãtoase. Trebuie sã fie niste clãdiri capitale. 2. acum se face o inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat. În scopul completãrii golurilor (primãvara). Se culeg atent. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin. dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului). Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã.92 . În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere a sulfului (1. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. În acelasi mod se pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. În cazul în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor. Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. fãrã curenti de aer. Fumegarea dureazã 30-36 ore. umeditatea relativã a aerului . O parte din acestea se pun la pãstrare: · Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) . Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr .3-1. 2. Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã.12C). fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe.se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr. La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0. Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor) Septembie 1. 3.6 grade alcool. se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului . Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie). acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. 3.94%. În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C.în depozite · Pe termen lung (3-6 luni) . Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. Octombrie 1. 50 g/m3).

Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului. iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm. cã se terminã anul.an. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru pãstrarea temporarã. în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii. Decembie 1. Muscat de Hamburg etc. în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile. viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele financiare. fosfor si potasiu). Continuã aratul solului între rînduri. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare. precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare.). Caraburnu. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. 4. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere . Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe araci sau sîrmã. 2. 2. Se face fumegarea conform recomandãrilor. Regina viilor. fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor. Noiembrie 1. 3. sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative: Îngrãsãminte minerale: . 5. În legãturã cu faptul. se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de sol de 20-30 cm. 5. dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. 3. Spre finele lunii. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã. O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot. 4.o datã în 3-4 zile. Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent.

.· Superfosfat simplu . reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie.) Se procurã si inventarul mic. cca 200 kg /ha · Clorurã de potasiu .cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor: · Piatrã vînãtã . cca 40 kg /ha · Var nestins .cca 20 kg /ha. cca 30 kg /ha · Sulf (praf muiabil) . cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni. sape.cca 25 kg /ha etc. hîrlete etc. Se procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile .cca 600-650 kg /ha · Selitrã amoniacalã . ferestree. rafie . cca 30 kg /ha · Insecticide . În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful