CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie 2- Ianuarie, februarie 5-martie 11-aprilie 13-mai 14-iunie 16-iulie 17-august 18-septembrie 19-octombrie 20-noiembrie, decembrie 22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

Bibliografie
1-internet, google (imagini)

2calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001 3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane

Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa. Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. in special dupa anul 5 de la plantare. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii. Sauvignon. Burgund mare. Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola.Muscat Ottonel. Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot. utilajului. Riesling italian. fisurarea adîncã a solului. Aligoté.2002. Cadarca.297/15. tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie. Afuz Ali. ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol. lucrãri nu se executã. 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala. Tamaioasa romaneasca. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin . pe toata perioada anului. locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. luna de luna. Babeasca neagra . În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea. Este infaptuit in mod cronologic. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie.realizate din cele mai vechi timpuri. se propun soiuri si elemente tehnologice noi. în afarã de aratul de toamnã. preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc. Ianuarie 1. Italia. Tamina. 2. Feteasca neagra. adoptat la Paris la 3 aprilie 2001. masinilor agricole.). practic. deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã. · pregãtirea inventarului. punandu-se accent pe recoltarea strugurilor.05. In anul 2002. Timpul trebuie folosit util la: · prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã. · prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin. secetã. modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie. Pinot noir. Chardonnay. în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei. Muscat Hamburg. Pinot gris. Victoria. in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele 353f58d mai favorabile. temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc. Grasa de Cotnari.Cabernet Sauvignon. Feteasca alba. grindinã. . Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. aprobat prin Legea nr. 3. Greaca precum si alte soiuri. amenajarea de constructii antierozionale. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d'oré.

dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: * se întocmeste un plan . Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã. printre care soiul. încãrcãtura butucilor în anul precedent. iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit.25C .) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor. Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor.grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri. inclusiv legatul în uscat. În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor. de obicei. Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã . vãtãmati (mugurele central este pierit. Coardele se taie de la bazã. necesitatea în angajati sezonieri etc.Februarie 1. cu lungimea de 16-18 ochi. atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. 2. pînã la dezmuguritul vitei de vie.din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. * se determinã cum au iernat butucii. se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã.pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor. timpul se mai încãlzeste. fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul . asigurarea solului cu elemente nutritive etc.25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual. dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de 24 . Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori. Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie. numãrul de butuci. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare.17 . sectionîndu-se longitudinal cu o lamã. Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel. în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii). În decada a 2-3-a a lunii februarie. dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între .

Codreanca. b. încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului . c.2.viitor.încãrcãtura butucului a fost mare. Ialovenschii ustoicivîi etc. plînsul . Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului. Muscat alb. Moldova. Alb de Suruceni. Rkaþiteli etc. care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi.6-12 mm). În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . Se propune o metodã practicã si simplã. Muscat Ottonel.) . Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay. Muscat de Hamburg. Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod Þine-þi minte! În timpul tãiatului. precum si o parte din cei sterili). utilizîndu-se urmãtoarele procedee: a. medii. mici. Chasselas doré. Saperavi. mai mult de 18 cm . mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate. Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea 0.0 m. Cardinal. Coarnã neagrã. atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã. încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat. Feteascã albã. se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã. Regina viilor. Leana. Sauvignon. Merlot.5 lãstari.3 lãstari.încãrcãtura butucului a fost micã.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati. iar diametrul mediu la bazã . Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati . la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta. Ponot. iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu. 13-18 cm . În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab. Traminer roz. Startovîi. Frumoasa albã. de obicei. Printre altele. Rannii Magaracia. mari. cresterea boabelor. Aligoté etc. Riesling. .75-2.) . Cabernet Sauvignon. Malbec. iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati . Silvaner.

Moldova etc. Merlot. Rarã neagrã etc. Rkaþiteli. apoi cele tinere. Bastardo Magaraceski etc.se schimbã toti stîlpii deteriorati. Mai întîi se taie plantatiile pe rod.3.veriga de rod. Cabernet Sauvignon. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin. Continuã tãiatul vitei de vie. Coarnã neagrã. Silvaner. Ranii Magaracia. se determinã starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus. Aligoté. 3. Lidia. mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului. Muscat iantarnîi. în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã. Malbec. . Muscat de Hamburg. Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã. Vita de vie se taie dupã principiul . Muscat Ottonel. Tine-ti minte! De obicei. Chardonnay. la determinarea lungimii corzilor de rod . Cabernet Sauvignon. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1.4-7 ochi. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod. Reparaþia spalierului . Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C. Isabella. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã. Muscat Perlã de Csaba. Pinot. Aligoté. . iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã. Noah. Muscat alb. Martie 1. Irsai Oliver. soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. Sauvignon. Rkatiteli etc. Feteascã albã. Feteascã albã. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu. Chasselas doré. 2. grosimea coardelor. La determinarea lungimii corzilor de rod. Riesling. se adaugã sîrma . Regina viilor.. acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi. 3.5-9 ochi. soiurile de selectie nouã. gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.6-10 ochi. Sauvignon. pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã. Traminer. 2. Traminer roz.

apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale. se tin sub apã timp de 1-2 zile. Copcitul . se parafineazã . Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile. iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi. · Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã. dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii. indiferent. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri: · Solul sã se lucreze între rînduri. cît si în rînduri foarte calitativ. în . Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de viatã. rãdãcinile se scurteazã la10-12cm. se mocirlesc . vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã. partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm. · Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã. apoi se întind toate firele de sîrmã. 1/3 a pãrtii superioare a vitei. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol. 4. 5. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul iernii). la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã. · Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm. dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã. se umecseazã .este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a rãdãcinilor superficiale.care s-a rupt în anul precedent. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm. iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm. Completarea golurilor din vii. punctul de altoire trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã.

în plantatiile cu soiuri europene. groapa se face la distanta de 5 cm de pichet. totul se amestecã. bãligar fermentat + sol de pãdure . majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor. se umple o jumãtate de groapã cu sol negru. · În cazul în care. pe care. Negru de Ialoveni etc. lãtimea gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine).prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) . se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol. pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod. pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote: . se taseazã cu picioarele (b). 4). Moldova.în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde. fãrã a fi clintit din loc. Marcote aeriene. la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra). unii hibrizi de selectie nouã . . · Plantarea . Baco 1 etc.1:1).ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii.). amplasate bine în spatiu. iar adîncimea gropii trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm). astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. se umple groapa cu sol. în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii. dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a).aeriene . pentru a asigura amplasarea strictã a vitei în directia rîndului. se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi (c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului). este important ca acestea sã fie formate din lãstari normal dezvoltati (diametrul 812 mm). . bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de NPK.

Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea de 38-40 cm. numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului. lãþimea . care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit. care va fi utilizat primãvara urmãtoare pentru marcotaj. cu exceptia ultimilor 2-3. 40 cm). Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului. Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde. Marcotã cu cãlcîi. iar la locul golului se face o groapã (adîncimea . 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii.un hîrlet.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent. prin care se trece acest lãstar. iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã.38-40 cm.Marcotã prin arcuire. iar în locul lipsã lãtimea . apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi. Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si . lãtimea .

). . Pe parcursul primilor 4 ani. vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele. În acest caz. tratarea contra bolilor si dãunãtorilor. Pentru a grãbi formarea butucilor. operatiile în verde etc. iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani. cotorîtul. lucrarea solului.marcotele.4 ani (irigatul. trebuie îngrijite în mod special primii 1. trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat. cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani.

lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã. cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos. se instaleazã spalierul. -anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi.Pe parcursul acestor ani se lucreazã exemplar solul. butucii se trateazã contra bolilor si dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos: -1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã. cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini . lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã. dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei.

legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor. cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini. nuiele etc. Pe drumurile centrale si magistrale. · Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi. în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã). În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) . ciuntitul. cópilii etc. -anul 4: la toate formele se taie dupã principiul "veriga de rod" se aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor.se lasã un ciot de 5-6 mm. · Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de primãvarã. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. afectati de îngheturile de iarnã.se ciuntesc. · Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate 1. stîlpi de spalier deteriorati. -anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat. Atenþie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã.. 6. care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol. astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole. aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor. cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor. dacã pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4.0 cm deasupra nodului. la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc. A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor: · În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati. · De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile. rãmãsitele de struguri.5-2. . copilitul. ciupitul. · În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã. pe lîngã fîsiile de protectie. prin lemn multianual . cîrceii. barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi. la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora.se utilizeazã piloni din lemn. care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltaþi.

pirului gros (sad sau iarba .Aprilie 1. Se administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã a solului. Ele pot fi administrate cît mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-2. se poate distruge aceastã buruianã. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. astfel. iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol. pe parcursul unui an.) Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV. practic. 2. Dacã lungimea corzilor de rod permite. e mai bine ca acestea sã fie legate în formã de arc. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari. 3. Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor. bratele si. atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). coardele de rod. atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire. Legatul în uscat . În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã. producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc. deoarece în acest caz emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare. deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. Erbicidele utilizate contra pirului. La finele lunii. Termenul optimal al legatului este cînd via "plînge". dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri.4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). industria de mobilã. în ultimul rînd.1. trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie.5B).

6-0. Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%).8 l/ha. cu preparate de contact (zeamã bordolezã.8 .3-4 l/ha etc.) iar a doua oarã . sulf etc. uragan . 2. acest plivit se mai repetã de 1-2 ori. de obicei dimineata sau seara. Vasele sã nu fie din metal. milkagro . Mai 1. Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît . · Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de formare.2 kg /ha. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630). pir gros etc. Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã.2-4 l /ha. · Împotriva la pir.raundop . Prima si a treia datã . basta 3-5 l/ha. Se recomandã urmãtoarele erbicide: · Împotriva buruienilor anuale si multianuale.0.2-4 l/ha. adicã la butucii care au fost plantati în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul iernii si care se restabilesc . Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente. baileton etc. care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod. Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros. 7. glifosat 360 . 2. mana vitei de vie si oidiumul).) Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subþire în solutia de var si se amestecã permanent. Plivitul lãstarilor verzi: · Cînd au lungimea de 3-5 cm .. monocotilidonate si bicotiledonate . Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi.cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie. fosulen . Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei. cidocor . indiferent de conditiile climatice ale anului. cu preparate sistemice (mical.se lasã numai lãstarii care sunt necesari pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor. Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai tineri de 4 ani. se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului. 4 l/ha.

. 2. În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide. transferînd. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã Coarnã neagrã.03-0. atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt. se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate.superfosfat simplu.5% . în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã.clorurã de potasiu. pentru aceasta se colecteazã inflorescentele.0% . Sunt mai multe variante: · dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri). Pentru aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0. 0. atunci manual. înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. Legatul lãstarilor verzi .3-0. timp de 1-2 zile. atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte). în boabe se acumuleazã mai mult zahãr. într-un loc uscat. polenul pãstrat pe inflorescentele butucului. destinat polenizãrii.în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme.salpetru de amoniu. ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular). polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit.efectul protector este mai mare. În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate.7-1. În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune. Ceaus) majoreazã roada la butuc. · dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã. strugurii au un aspect mai frumos.1% . Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã. cu un pãmãtuf din blãnitã. 3-5% . se usucã la umbrã. Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã. Iunie 1. Ceaus etc. Ei sunt slab dezvoltati. Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajului corespunzãtor de sîrme .acid boric sau sulfat de zinc. inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic. dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului. 3. 0. înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict.

Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor. 5. amelioreazã aspectul strugurilor etc. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii.48kg 6. Toti lãstarii (dupã legat). nivelul agrotehnicii etc. Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l. în care se descriu soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg: R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu).195kg/strg=402. pentru ultima datã. Însã. în toate cazurile .195 kg. Cu cît mai mult.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie. R=86but. care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1. odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee. dupã terminarea înfloritului. Greutatea medie a unui strugure este de 0. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani. se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare./but x 0.5 mm) se corecteazã.s. 4. Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor. starea iernãrii. dupã înflorit (cînd boabele au în diametru .b.5-2.). care va fi roada pe sectorul dat. Acest agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor. Pentru aceasta la 20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri la un butuc (N. 1. depunerea inflorescentelor.4 m). cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact.3-1. iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri. Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N. deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive. x 24str. cu atît mai bine. amelioreazã microclimatul în habitusul butucului.3. precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua.

Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie. 8. · se va lãsa pînã la 1. · se va lãsa pînã la 1. dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati.5-2. care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului. 4. în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin. pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît. care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1. În legãturã cu faptul. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol. care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin. 7. · se va lãsa pînã la 2. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide.în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani). Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat. cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere cópilii.5 m). Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd. se înlãturã): · se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. 2. 3. Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la .0-1.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat .0-1.3-1. lungimea . Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii. 5. precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati . Iulie 1. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1.lãstarii verzi.acum se face al 2-lea ciuntit.5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã. 1.

din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. cu scopul de a determina dinamica acumulãrii zahãrului. se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). adicã selectiv . 2. August 1. Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora. transport etc. · Se niveleazã drumurile. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual. se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã). . soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize. Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor. la soiurile pentru struguri de masã. Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe. 4. BDV-2.adîncimea de 10-12 cm. Pregãtirea cãtre recoltare: · Se face un plan al recoltãrii . În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor. iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu). · Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor. 3. · Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare. · Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor.4. eventual. Strugurii se recolteazã atent. încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier. se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules. cu 2124 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor. 6. pentru prelucrare) numãrul de culegãtori. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri.în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri. De obicei. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri .

92 . În scopul completãrii golurilor (primãvara). dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului). O parte din acestea se pun la pãstrare: · Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) . care se repetã peste fiecare 5-6 zile.cel puþin 170g/l). umeditatea relativã a aerului . fãrã curenti de aer. acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie.în frigidere. În cazul în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor. Dacã nu e posibil de procurat.3-1. cu toate boabele sãnãtoase. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã.în depozite · Pe termen lung (3-6 luni) . acum se face o inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin.12C). Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. În acelasi mod se pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0. 3. 3. 2. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.6 grade alcool.se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie). acestia se comercializeazã urgent. 2.94%. fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe. Fumegarea dureazã 30-36 ore. atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un . Octombrie 1. Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului . Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã (între +6 . curate. 50 g/m3). În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C. Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr . Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor) Septembie 1.5g/m3).5 (cu picioruse). Trebuie sã fie niste clãdiri capitale. În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere a sulfului (1. Dacã sunt struguri cu boabe afectate. Se culeg atent.

iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm. 5. Muscat de Hamburg etc. 3. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe araci sau sîrmã. 5. Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru pãstrarea temporarã.). Spre finele lunii. fosfor si potasiu). În legãturã cu faptul. Se face fumegarea conform recomandãrilor. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere . O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot.an. Noiembrie 1. Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã. în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii. Decembie 1. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. 2. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare. fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor. se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de sol de 20-30 cm. Continuã aratul solului între rînduri. cã se terminã anul. 2. Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului. dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã. Caraburnu. sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative: Îngrãsãminte minerale: . viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele financiare. Regina viilor. 4. precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare. 3. în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile. 4.o datã în 3-4 zile.

cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni. cca 30 kg /ha · Insecticide .cca 20 kg /ha. rafie . reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie. Se procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile .cca 25 kg /ha etc. ferestree. hîrlete etc.) Se procurã si inventarul mic.cca 600-650 kg /ha · Selitrã amoniacalã .· Superfosfat simplu . cca 40 kg /ha · Var nestins . . cca 30 kg /ha · Sulf (praf muiabil) . sape.cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor: · Piatrã vînãtã . În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate. cca 200 kg /ha · Clorurã de potasiu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful