Zona

mediteraneană
Ștefan Ioana Corina
Caracteristici
-Este cunoscută și ca zona subtropicală.
-Se află între 30°-40° latitudine nordică și sudică.
-Cuprinde: teritoriile din jurul Mării Mediterane, California, centrul
statului Chile, Australia de sud și vest și sud-vestul Africii de Sud.
 Caracteristici climatice
Se remarcă prin două sezoane distincte:
-vara caldă și uscată(4-6 luni): -domină masele de aer tropicale calde și
uscate => temperaturi ridicate (medii lunare de 20°C-25°C).
-uscăciune datorată precipitațiilor scăzute

-iarna umedă și răcoroasă: -datorită maselor de aer polare temperaturile

sunt mai coborâte (medii lunare de 5°C-10°C)
-nebulozitate accentuată
-cantitate ridicată de precipitații frecvent sub formă
de ploi torențiale
 Caracteristici climatice
-Temperaturile medii anuale oscilează între 15°C-20°C.
-Verile sunt mai răcoroase în zonele de litoral(în sectoarele
vecine curenților reci) și mult mai fierbinți în interiorul
continentului. Între acestea diferențele de temperatură pot
ajunge la aproape 10°C.
-Cantitatea anuală de precipitații variază destul de mult de la o
regiune la alta. În medie, ea este de 500-1000 mm, dar în
anumite condiții, local, ajung la valori mult mai mari (peste 1500
mm) sau foarte mici (sub 350 mm). Repartiția acestora în timpul
anului este neuniformă: în timpul iernii cade cea mai ridicată
cantitate de precipitații, pe când vara este secetoasă.
Vânturi specifice
SIROCCO – uscat și cald
– din sud-est
– Suflă din Sahara spre Algeria ori de câte ori Marea Mediterană este
dominată de presiuni atmosferice scăzute.
– Numele vântului, numit de italieni scirocco, vine din limba arabă = vânt
cald.

BORA – vânt rece

– Traversează Munții Dinarici de la nord-est către sud-vest, acoperind litoralul
estic al Mării Adriatice
– Suflă in rafale
– cel mai frecvent în timpul iernii
– Temperatura sa inițială este atât de scăzută încât, chiar și cu încălzirea
ocazionată de coborârea sa, ajunge în zonele joase ca un vânt rece
Vânturi specifice
MISTRALUL – rece și uscat
– din nord
– Are o influență puternică asupra coastei mediteraneene din Franța și
este cauza furtunilor bruște din Marea Mediterană între Corsica și Insulele
Baleare.
– de obicei însoțit de vreme frumoasă și senină
– Poate ajunge la viteze de mai bine de 90 km/h. Media zilnică a vitezei
acestuia poate ajunge la circa 50 km/h, calmându-se pe timp de noapte.

TRAMONTANUL – rece
– din nord
– își mărește viteza în sud-vestul masivului central francez și în
Pirinei
– atunci când bate, cerul are de obicei o culoare albastră intensă
– asemănător cu Mistralul
 Vegetație
Cu peste 20.000 de specii, flora regiunii mediteraneene este
cea mai bogată din Europa. Vegetația este constituită din
plante caracteristice adaptate la acest climat particular, plante
cu frunze persistente, adesea răsucite sau asemănătoare cu
acele, tufe spinoase și arbori cu frunze căzătoare. Din cauza
pășunatului excesiv, a dezvoltării urbane, a turismului și a
incendiilor foarte frecvente, pădurile mediteraneene au fost în
mare parte distruse. A rezultat maquis-ul. Dacă maquis-ul
continuă să fie supraexploatat, el lasă loc unei păduri și mai
pitice numită gariga.
Maquis
-format din tufărișuri xerofile sempervirescente (veșnic verzi) dense, greu de
străbătut, cu înălțimea de 6—11m.
- Apare în primul rând pe pantele inferioare ale munților care se învecinează cu Marea
Mediterană
- Cresc pe substrat silicios
- Mulți dintre arbuști sunt aromați, cum ar fi menta, laurii și mirturii. Măslinii,
smochinii și alți copaci mici sunt împrăștiați în toată zona.
- constituit din specii pitice de stejar, specii de Cistus, Paliurus, Helianthemum etc.
 Dafinul (Laurus nobilis)
Trandafirul sălbatic (Cistus incantus)
Mirtul (Myrtus communis) Măslinul (Olea europaea)
Gariga
-se dezvoltă pe roci calcaroase
-înăltimea plantelor poate ajunge la 2-3m.
-formată din tufe și arbuști ca cimișirul (Buxus sempervirens), rosmarinul (Rosmarinus
officinalis), cimbrul (Thymus spp.), levănțica (Lavandula spp.) și plante cu bulbi (Allium
spp., Scilla spp.)
Rosmarin (Rosmarinus oficinalis) Arpagic (Allium schoenoprasum)
 Pădurile mediteraneene
-nu sunt localizate exclusiv în jurul Mării Mediterane, ele se gasesc si pe alte continente.
-urcă în altitudine până la 1500 m.
-arborii nu depășesc 20 m.
-Aceste formațiuni vegetale pot fi angiosperme, gimnosperme sau păduri mixte. În
primul caz sunt pădurile din stejar(Quercus spp.), în timp ce un reprezentant al
pădurilor gimnosperme este cedrul de Liban(Cedrus libani). Pădurile mediteraneene
mixte sunt cele cu specii de stejar-angiospermă și specii de pin(Pinus)-gimnospermă.
-Alte specii prezente sunt leguminoasele precum roșcovul(Ceratonia siliqua) și
anacardiaceae, cum ar fi fisticul(Pistacia vera) și masticul(Pistacia lentiscus).
Cedrul de Liban (Cedrus libanis) Roșcovul (Ceratonia siliqua)
Fisticul (Pistacia vera) Masticul (Pistacia lentiscus)
Adaptări ale plantelor
Deficitul de umiditate a facut ca unele plante să capete anumite adaptări datorită
cărora pot rezista la secetă un timp oarecare. Astfel:
o unele au devenit suculente, adică înmagazinează în tulpini și frunze o mare
cantitate de apă, în perioadele ploioase, pe care o consumă apoi în perioadele de
secetă.
o își micșorează transpirația prin: -reducerea sau dispariția frunzelor
-transformarea frunzelor în solzi sau spini
-acoperirea corpului lor cu peri deși
-îngroșarea și cerificarea epidermei
-orientarea verticală a frunzelor
o plantele cu bulbi și rizomi sunt, de asemenea, adaptate la un regim cu precipitații
scăzute
Fauna
Fauna în zona mediteraneană este compusă din:
-broasca țestoasă
-vipera cu corn
-numeroase insecte
-magotul (singura specie de maimuță dn Europa)
-scorpionul
-șacalul
-lupi
-urși
-caprele sălbatice
-jderi
-râs iberic
-mistreț
Magot (Macaca sylvanus) Jder de copac (Martes martes)
Râs iberic (Lynx pardinus) Șacal (Canis aureus)
Scorpion (Euscorpius flavicaudis) Vipera cu corn (Vipera ammodytes)
Adaptări ale animalelor
Estivarea- Animalele care estivează încearcă să se ferească de
temperaturile ridicate ascunzându-se în sol, sub pietre sau sub
frunze și își încetează hrănirea. Dacă animalele nu s-ar fi adaptat
prin estivare la temperaturile ridicate ele ar fi fost expuse morții
prin deshidratare sau supraîncălzire. Starea de estivare este
întâlnită la protozoare, crustacee inferioare, insecte, pești,
broaște țestoase deșertice și larve de libelule.

-Numeroase animale sunt adaptate la activitatea nocturnă.

Soluri
-datorită agresivității pluviale se află pe alocuri într-un grad avansat de degradare.
-În sezonul cald sunt aduse la suprafață săruri, în special bicarbonați, care se acumulează la
diferite adâncimi impunând o oarecare varietate a tipului de sol.
-Fertile, până la un metru grosime, cu humus.
-Se includ: cambisoluri - au textură fină, bună stabilitate structurală, porozitate ridicată,
capacitate bună de reținere a apei și drenaj intern favorabil. Au reacție neutră/slab acidă.
luvisoluri - dezvoltate pe diferite roci sedimentare sau pe produse rezultate din
alterarea anumitor roci magmatice și metamorfice
soluri halomorfe (estul Spaniei) - bogate în sare
cernoziomuri - foarte fertil, de culoare închisă, format sub o vegetație ierboasă
vertisoluri (Andaluzia, California)
soluri maronii-cenușii (în regiunile cu uscăciune mai mare) – subțiri și cu conținut
mai sărac în humus, de unde fertilitatea mai redusă, folosite adesea la pășunat.
terra rosa - pe calcare, teren bine drenat, roșiatic, argilos, cu condiții neutre de pH
cernoziom terra rossa
 Surse
https://pdfcoffee.com/regiunea-subtropicala-mediteraneana-pdf-free.html
https://www.meteorologiaenred.com/ro/los-vientos-de-espana-tramontana-levante-y-poniente.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mistral_(v%C3%A2nt)
https://en.wikipedia.org/wiki/Sirocco
https://ro.wikiqube.net/wiki/Bora_(wind)
https://gradina-botanica.unibuc.ro/sectoare-exterioare/sectorul-plante-mediteraneene/
https://delphipages.live/ro/stiinta/mediu-inconjurator/maquis-vegetation
https://ro.warbletoncouncil.org/bosque-mediterraneo-1277#menu-6
https://www.scrigroup.com/educatie/biologie/ADAPTARILE-PLANTELOR-LA-FACTOR35286.php
https://egradini.ro/forum/threads/factorii-climatici-si-viata-plantelor.8446/
https://en.wikipedia.org/wiki/Xerophyte
https://prezi.com/p/es9rsvzz0v40/zona-mediteraneana/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sol_(strat_al_P%C4%83m%C3%A2ntului)