***Mediul mediteranean

(Subtropical)
Localizare. Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii
Mediterane, dar acesta se mai afla si in California, in Africa de Sud, sud-
vestul Australiei, Grecia, Cipru, Liban, Sudul Italiei, al Frantei, Bulgariei,
Nordul Egiptului, Iordania, Israel,Vestul Croatiei s.a. intre 30 si
450 latitudine,

Clima se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6

luni) si uscata (temperaturi de 20-250 C), cu frecvente mase de aer tropical
si iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii, sub
forma de ploi torentiale, din cele 500-1.000 mm/anuale), racoroasa
(temperaturi medii de 5-100 C) si cu nebulozitate accentuata, facilitata de
prezenta vanturilor de vest. Precipitatiile sunt cuprinse intre 400 si 800
mm/an si au deseori un caracter torential.

Vegetatie este formata din arbori vesnic verzi, xerofiti (esente

lemnoase caracteristice), cum sunt stejarul de pluta, stejarul vesnic verde,
pinul de Alep, cedrul de Liban, maslinul salbatic. Copacii sunt scunzi, au
coaja groasa si frunze mici si cerate, pentru a rezista la uscaciune.
In Australia este caracteristic eucaliptul si salcamul. Cea mai mare parte a
padurilor mediteraneene a fost distrusa, locul lor fiind luat de tufisuri dese
numite in sudul Europei (in Grecia) maquis si garriga, iar
in California, chaparral.

Fauna uprinde numeroase insecte, vipera cu corn, broasca testoasa,

lupi, ursi, jderi, capre salbatice, magotul si sacalul.

Impactul antropic Mediul mediteranean a fost si este

propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea si structura
mediului natural. S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor, insotita de
accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor;
impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane
mari, cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim; in afara instalatiilor si
a amenajarilor portuare, se afla o retea de statiuni turistice si
balneomaritime cu dotari, porturi si infrastructura ce modifica mult,
caracteristicile initiale ale tarmului.

***Mediul temperat -
oceanic (paduri de
foioase)
Localizare Mediul temperat-oceanic se afla in spatiile
continentale vecine oceanelor, la latitudini de 40-550 C, avand o dezvoltare
mai mare in regiunile de campie si de dealuri (in Europa de Vest) si mai
restransa in dreptul lanturilor de munti (Cordilieri, Anzi) care constituie
bariere in calea maselor de aer aduse de circulatia vestica.

Clima Clima temperat-oceanica este caracteristica partii vestice a

continentelor din zona temperata (Europa de Vest - Marea Britanie, V.
Frantei, V. Spaniei, Polonia, S.U.A., Chile, Noua Zeelanda), unde sunt
predominante masele de aer umed, oceanic, din vest. Iernile sunt blande, iar
verile racoroase. Temperaturile medii anuale au valori de 10-150 C, iar
cantitatile medii precipitatii sunt in jur de 1.000 mm/an si cresc spre
latitudinile mari, unde se inregistreaza si caderi mai abundente de zapada
in sezonul rece. Precipitatii mari se produc pe unele insule sau pe
continente, unde, sezonier, circulatia maselor de aer este tot dinspre ocean,
de exemplu: arhipelagul Hawaii, vestul S.U.A., la 45-600 C , America de Sud la
latitudini de 40-500 C.

Vegetatia-In emisfera sudica ocupa spatii mai restranse, in sudul

Americii de Sud si in Noua Zeelanda. In sezonul rece, arborii isi pierd
frunzele si sunt reprezentati de fag, gorun, stejar, artar, tei, ulm, carpen,
frasin, iar arbustii, mai raspanditi sunt cornul, sangerul si lemnul cainesc.

Fauna-Fauna acestor paduri este formata din cerb, caprioara, mistret,

lup, vulpe, urs brun si jder.

Impact antropic-Aici mediile naturale ale campiilor si

dealurilor au fost in transformate in medii de culturi agricole, portuare,
industriale, de asezari de diferite tipuri.
***Mediul de stepa si
silvostepa
Localizare Stepa este cel mai raspandite in Europa de est,
centrul Asiei, centul Americii de nord, America de sud - estul Argentinei si
sudul Uruguayului si sudul Africii .Zona de stepă a Romniei cuprinde o mare
parte a Dobrogei, estul Munteniei şi sudestul Moldovei.

Clima Stepa Arida,radiatia anulala constituie 114-119

kcal/cm.Temperatura medie anuala este de 9-10C. Cantitatea medie de
precipitati (485-550mm).Temperatura medie iarna este de -10C..-5C.Iar
temperatura medie vara poate ajunge pana la 35C

Vegetatia Stepa Este dominanta de graminee si de plante cu

rizomi (care se dezvolta rapid dupa ce apar conditii favorabile) dar si din
tufisuri si plante spinoase ,negara ,paius, salvia,piciorul-cocosului, laptele
cainelui,barboasa, migdalul pitic,cununita.Arbori si arbusti lipsesc din
cadrul stepelor

Fauna Stepa- In stepe sunt comune rozatoarele si

ierbivoarele,diverse specii de antilope, cai salbatici si camila cu doua
cocoase, dintre pasari se remarca dropia.In Asia de Est , fauna este originala
cu tigri siberieni , ursul panda urias, dromaderul.In India, fauna este in
mare parte tropicala, leul tigrul,sacalii si hienele
Localizare Silvostepa- este o zonă de vegetație
intermediară între o stepă și o pădure de foioase. Silvostepele se găsesc mai
mult în Europa de Est, la granița dintre pădurile de foioase și stepa
europeană. Silvostepa ocupă o mare parte din câmpiile periferice ale
Carpaților, între 50-150 m, din podișurile Moldovei și Dobrogei, între 50-
250 m. Loessul și rocile loessoide reprezintă substratul care caracterizează
majoritatea suprafeței silvostepei. În Moldova se mai pot întâlni nisipuri,
marne, iar în Dobrogea, calcare, șisturi verzi, roci eruptive

Clima Silvostepa- Climatul este uscat, dar nu atât de secetos

ca în stepă. Climatul din nordul Moldovei se caracterizează printr-un regim
termic mai scăzut și cu trăsături continentale mai pronunțate. În restul
silvostepei temperaturile sunt printre cele mai ridicate din țară. În regimul
pluvial se resimte influența sub-mediteraneană, prin cel de-al doilea maxim
de precipitații din toamnă.

Vegetatia Silvostepa- lemnoasă din silvopstepă este

reprezentată de păduri de stejar, adesea poienițe, cu arbori scunzi,
având trunchiuri sinuoase și scheletul de ramuri foarte dezvoltat, cu mulți
arbuști care alcătuiesc desișuri de nepătruns. În nordul Moldovei specia
edificatoare a acestor păduri este stejarul În sudul Moldovei, în
Dobrogea, Muntenia și Oltenia locul acestei specii europene este luat de
stejarul brumăriu specie balcano-anatolică, la care se poate adăuga, în
unele situații, stejarul pufos, cerul gârniță
Fauna Silvostepa- Fauna de silvostepă este una diversă,
având aspecte atât ale celei de stepă. Animale de silvostepa sunt
,iepurele,tistarul,orbetele,harciogul,,cartita,bursucul,vulpea
,ciocarlia,prepelita, fisa de camp

***Mediul temperat rece

și padurilor de conifere
Localizare sunt zone de vegetație în care predomină vegetația
arboricolă (arbori și arbuști) și gimnospermică (brazi și pini). Ele sunt
răspândite în zonele subarctice, temperate și subtropicale. Sunt specifice
zonelor de mai sus de latitudinea de 55° în emisfera nordică și unor munți
din emisfera sudică. Se întâlnesc în zonele reci precum nordul Asiei, din
Scandinavia până în Rusia, în nordul Chinei, pe lanțul muntos Himalayan, în
Georgia, pe munții Alpi și Pirinei.
Clima Clima temperat rece este de tranzitie spre regiunile polare si se
extinde intre 50 si 700 latitudine, in nordul Canadei, nord-estul Europei si in
nordul Asiei, in extremitatile polare de convergenta. Iarna este anotimpul
dominant si se inregistreaza geruri puternice, cu temperaturi minime care
au ajuns la -71,10 C in Siberia.

Vegetatia- Aici trăiesc foarte multe specii de plante. Vegetația

poartă denumirea și de "taiga". Arborii se clasifică după felul acelor lor.
Există două feluri de păduri de conifere; boreale și montane (munții
Stâncoși și Himalaya). Cei mai reprezentativi sunt molidul, pinul, bradul alb,
zada, jneapănul (singurul arbust din pădurile de conifere), tuia (numit și
arborele vieții), tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia și sequoia roșie. În
Europa și Asia, pădurile de conifere se numesc taiga. Coniferele sunt arbori
înalți, cu trunchiul drept, fară ramificații, cu frunze mici, aciculare, acoperite
cu ceară. Ele nu își pierd frunzele toamna, de la aceasta regulă abătându-se
doar laricele. Coniferele au fibre rășinoase ce permit clătinarea și îndoirea
lor; astfel rezistă vânturilor puternice. Ramurile lor sunt aplecate
permițând zăpezii să cadă pentru a nu le îngreuna. Aici apar și lichenii,
precum Cladonia, Romalina și Xathoria.
Fauna- Animalele din pădurile de conifere sunt în general mamifere.
Unele dintre ele au blănuri prețioase. Ursul este unul dintre acestea. Cel mai
mare urs trăiește în America de Nord și se numește ursul Grizzly. Cerbul,
este un alt reprezentant al pădurilor de conifere și este la fel un mamifer.
Ciuta, își naște puii vii și îi hrănește cu lapte. Căprioara, naște numai un pui.
Alți reprezentanți sunt veverița, hermelina și samurul, de asemenea se
găsesc și vulpi, jderi, arici, iepuri, râși, lincși, castori și pume. Păsări: pițigoi,
ciocănitoare, mătăsar, grangur, cocoș de munte, iernuca, gaița de munte,
bufnița, cucuveaua, huhurezul și forfecuța. Insecte: furnici, fluturi, țânțari,
gândăcei și păianjeni.

Impact antropic- Defrișările pentru obținerea de teren

agricol și cherestea pot cauza mari probleme de mediu, distrugând
echilibrul solului și al faunei pădurilor. Poate fi afectată și clima.Vânătoarea
pentru carne și blănuri prețioase poate duce la dispariția unor specii de
animale
***Mediul subpolar de
tundra
Localizare- se afla la nord de taiga, formand o fasie de-a lungul
tarmului Oceanului Arctic, extinzandu-se in nordul Siberiei, unde ocupa
peste 3.000.000 de km2, in nordul Europei si al Americii de Nord. In emis-
fera sudica tundra ocupa extremitatea sudica a Americii de Sud si insulele
din jurul continentului antarctic.

Clima- se caracterizeaza printr-un climat cu sezon de iarna foarte rece

(temperaturi sub - 300 C, zapada, vanturi intense) si unul de vara, cand
temperaturile se pot ridica la 100 C, producandu-se topirea partiala a
zapezii; precipitatii reduse (sub 400 mm) cad frecvent la schimbarea
anotimpurilor.

Vegetatia- este saraca, fiind formata predominant din muschi si

licheni, ciuperci, arbusti semper-viriscenti (merisor, afin, salcie pitica s.a.) si
cu frunze cazatoare (mesteacan pitic, arin pitic s.a.). Arborii neavand
inaltimi prea mari, d.p.d.v. economic ei au importanta nu atat pentru
cherestea, cat pentru producerea celulozei.
Fauna- cuprinde renul, lemingul, vulpea polara, iepurele alb, boul
moscat (in America de Nord) si diferite pasari, ca bufnita de zapada, ciuful
de zapada etc.

Impact antropic- Asezarile sunt mai putine, concentrandu-se

fie in regiuni cu resurse de subsol (petrol in Alaska, carbuni si minereuri
in Eurasia), fie in cele unde pajistile au o dezvoltare mai mare, permitand
cresterea animalelor. Ca urmare, caracteristicile mediului natural se
pastreaza, influentele antropice fiind limitate.
***Mediul polar glaciar
Localizare- se afla in Groenlanda, in insulele din Oceanul Arctic si
in Antarctica, fiind cel mai rece de pe Pamant. Temperaturile medii lunare
sunt negative, valorile cele mai scazute fiind inregistrate la statia Vostok (-
88,30 C) in Antarctica.

Clima- Clima polara este cea mai friguroasa clima zonala; impreuna cu
clima subpolara ocupa circa 1/5 din suprafata Terrei. Se extinde
in Antarctica si Groenlanda, unde este cea mai aspra, fiind influentata de
calotele polare; in Arctica are nuante continentale si oceanice

Vegetatia- Deoarece nu poate exista viata vegetala in conditiile

calotelor glaciare, aceasta forma de regim polar constituie un desert rece
total.

Fauna- este redusa si reprezentata de unele specii de pasari, morse,

ursul polar, in tinuturile arctice, si pinguini, in Antarctica.
***Mediul etajerelor
montane
Localizare-Muntii Anzi,Muntii Stancosi,Muntii
Scandinaviei,Muntii Hymalaya,Muntii Alpi,Muntii Caucaz,Muntii Pirinei,
Muntii Alpi australieni.

Clima- Clima muntilor depinde pe de-o parte , de pozitia acestora in

raport cu zonele de clima si de directia dominanta de deplasare a meselor
de aer, iar pe de alta parte, de altitudine. In orice sistem muntos , de la baza
si pana la o anumita inaltime , caracteristicile climatice vor fi similare cu
cele ale zonei de clima in care se afla.Forma de precipitatie cel mai des
intalnita este ninsoarea insotita de vanturi puternice de temperatura.

Vegetatia-Se succede pe verticala, de la paduri de foioase,conifere

si pana la pajisti alpine.Pe la 3200m creste o vegetatie fara copaci compusa
din tundra alpina, tufaris si ierburi de asemenea ,asociatii de
jneapăn,ienupăr, merisor si muschi.

Fauna- deoarece mediile alpine sunt localizate la distante foarte

mari, nu exista vreun animal comun tuturor locurilor.Fauna este de interes
cinegetic(urs brun, ras,cerb), pasari (cocos de munte, vultur plesuv,gainusa
de alun), capra neagra, marmota alpina, lostrita,pastrav etc.
Impact antropic-Mediul monatn a devenit obiectiv turistic ,
practicandu-se sporturi de sezon. S-au gasit modalitati si pentru
dezvolatrea transporturilor atat rutiere cat si feroviare, prin construierea
de tuneluri,, iar pentru deplasarea turistilor in zonele de agrement s-au
creeat telecabine, telescaune.Acestea introduc o nota de antropizare , fiind
insa subordonate mentinerii echilibrelor naturale

Vă
Multumesc!!