Transmiterea sinaptica

Prof. dr. farm. Simona Negres

SINAPSA - istoric

1897 - Sherrington introduce denumirea de

"sinaps" - locul de contact dintre doi neuroni.
Santiago Ramn y Cajal a adus la nceputul
secolului argumente pentru ntreruperea
sistemului nervos la nivelul acestor sinapse.
1921 - a fost dovedit existena mediatorilor
chimici de ctre Otto Loewi.
1954 - marcant pentru istoria sinapsei, deoarece
George Emil Palade (romnul care a luat premiul
Nobel), a studiat ultrastructura sinaptic cu
microscopul electronic.

Sinapse chimice

Majoritatea sinapselor de la nivelul

sistemului nervos

Se realizeaza prin intermediul neuronilor

Implica prezenta neuromediatorilor

chimici: ACH, NA, ADR, DA, GABA etc

Neuron unitatea morfofunctionala a

sistemului nervos

Corp celular ce
contine: nucleu,
ribozomi,
mitocondrii etc.

Prelungiri:
dendrite, axon

Neuron - proprietati

EXCITABILITATEA

capacitatea materiei vii de a

raspunde prin manifestari
specifice la actiunea stimulilor

CONDUCTIBILITATEA capacitatea de
autopropagare a influxului
nervos prin axon spre alt
neuron sau spre efector

Componentele sinapsei chimice

Componenta
presinaptica cu :
membrana presinaptica,
vezicule cu neuromediatori,
receptori presinaptici
(modulatori)

Componenta
postsinaptica cu :
membrana postsinaptica,
receptori postsinaptici
(efectori)

Fanta sinaptica
spatiu capilar intre cele 2
membrane

Etapele transmiterii sinaptice- Suportul fizico-chimic al

excibilitatii si al conductibilitatii este potentialul electric
membranar.

Potential electric membranar - potentialul

electric apare ca o consencinta a repartitiei inegale
a ionilor (Na+,K+,Ca2+,Cl- etc.) de o parte si de alta
a membranei celulare neuronale (neurilema) care
prezinta permeabilitate selectiva (teoria Julius
Berstein)

Potential electric

In conditii de repaus (cand nu actioneaza nici un

stimul), neurilema este pozitiva pe fata externa si
negativa pe cea interna.Intre cele doua fete exista
o diferenta de potential de 70 mV numita potential
de repaus (se noteaza in mod conventional -70 mV)

In timpul potentialului de repaus, membrana este

permeabila pentru K+ si impermeabila pentru
Na+.

Potential electric

Aplicarea unui stimul cu intensitatea prag

determina depolizarea membranei datorita
cresterii permeabilitatii ei pentru Na+.
Membrana devine negativa la exterior si
pozitiva la interior.
Diferenta de potential devine 35 mV si se
numeste potential de actiune (PA).

Potential de actiune

Potential de actiune

PA se autopropaga (in mod conventional, se noteaza +35

mV).
Transmiterea depolarizarii de-a lungul fibrei nervoase
constituie influxul nervos.
Depolarizarea se propaga pas cu pas de-a lungul axonului,
prin intermediul circuitelor locale (fluxuri circulare sau curentii
lui Hermann).
In axonii cu teaca de mielina , influxul nervos se propaga
saltatoriu de la o strangulatie Ranvier la alta.
Ulterior are loc o repolarizare a neurilemei (scaderea
permabilitatii pentru Na+) si se restabileste echilibrul ionic intial.

Etapele transmiterii sinaptice

1. Depolarizarea
membranei
presinaptice
2. Migrarea
veziculelor cu
neuromediatori
3. Exocitoza
neuromediatorilor in
fanta sinaptica

Etapele transmiterii sinaptice

4. Cuplarea neuromediatorilor cu
receptorii postsinaptici
depolarizarea membranei
postsinaptice cu aparitia unui efect

5. Cuplarea neuromediatorilor cu
receptorii presinaptici (autoreglarea
concentratiei din fanta sinaptica)

6. Recaptarea neuromediatorilor in
celula presinaptica

7. Metabolizarea neuromediatorilor
in fanta sinaptica sau in celula
presinaptica

Sinapse electrice - Jonctiune de tip

gap

Spatiul jonctional sinaptic are 2-4 nm

Trecerea ionilor de la o celula la alta se face
prin canale ionice voltaj dependente
intercelulare, denumite CONEXONI
Sinapsa este BIDIRECTIONALA
FRECVENT aceste sinapse se intalnesc in
TESUTUL MUSCULAR NETED SI
MIOCARDIC

Sinapse electrice - Jonctiune de tip

gap
CONEXONII permit trecerea
moleculelor cu M, de pana la 900 Da.

Sinapse jonctionale

Arc reflex Somatic

Un singur neuron
aferent
Un singur neuron
eferent care
influeneaz
activitatea
aparatului
locomotor

Arc reflex vegetativ

Un singur
neuron
aferent
2 neuroni
efereni:
1 neuron
preganglionar,
1 neuron
postganglionar

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV influeneaz activitatea

ORGANELOR i SISTEMELOR n mod ANTAGONIST

Simpatic fibre
rosii
Parasimpatic
fibre verzi

Fiecare organ are inervatie dubla, simpatica si

parasimpatica

Efectele activarii
simpatice

Efectele activarii
parasimpatice

Intre cele 2 sisteme [S/PS]

exista un echilibru perfect.

Ruperea echilibrului
se defineste cu
termenul de
distonie
neurovegetativa

Va multumesc pentru atentie!