Sunteți pe pagina 1din 18

1.

No(iuni generale
1.1 lntroducere. Aplicarea principiilor
cineticii chimice la
studiu! medicamentului
1.2 Clasificarea reacliilor chimice din punct de vedere
cinetic. Reaclii chimice elementare gi reac[ii complexe
1.3 Viteza de reaclie ?n raport cu un
participant la o reaclie
chimicd (reactanUprodus de reaclie)
1.4 Avansarea reactiilor chimice. Viteza de conversie. Viteza
globald de reac[ie
1.5 Legea vitezei de reac[ie. Ordine pa(iale de reaclie Tn
raport cu reactan[ii. Ordin global de reaclie,
Molecularitate
1.6 Timp pa(ial de reaclie
Cinetica chimicd sau cinetica de roaclie este o ramurd a chimiei-
fizice care se ocupd cu studiul vitezelor reac[iilor chimice gi al factorilor
care le influen{eazd.
lmportanta studiilor de cinetic6 chimicd de reacfie este cunoscutS:
evaluarea vitezei de atingere a echilibrului unei reac{ii chimice gi
stabilirea unui proces chimic ca fiind economic sau nu; stabilirea
mecanismului unei reaclii chimice, respectiv daci aceasta se realizeazd
intr-o singur6 etapi,
printr-un proces elementar sau dimpotrivi,
prin mai
multe etape intermediare.
tF Cemlntul
medlcal glfarmaceutlc, lmpllcatllle studlllor de clnetlcd
Hnt
lmponante: in biofarmacie gi farmacocineticE, evaluarea
tFffltlo
a unui efect terapeutic (viteza de cedare a substanfei
vlteza de traversare a membranelor biologice); ?n
ititllOlll,
lnfelegerea rolului biocatalizatorilor (enzimelor)
dllorltelor reac(ii din organismele vii,
oxperimentale de evaluare a stabilitdtii
(produaelor medicamentoase) reprezinti de asemenea
StFOftfnt
de aplicare a studiilor de cineticl chimica.
Cf clneticE chimici iti dovedesc deplina utilitate la
fl
formularea medicamentelor, permit proiectarea gi
'uil$gmelor
medicamentoase din punct de vedere al
lffmtt
precizarea perioadelor de valabilitate a sistemelor
precum gi a condi[iilor optime de condilionare gi
l,l lilroducere.
Aplicarea principiilorcineticii chimice
'
_!
ftudtul
medicamentului
I$r cunoscut faptul cd vitezele reacliilor chimice depind de
E6nEantfftllle
reactan{ilor, de temperaturS
9i
de natura catalizatorilor din
mrdluldr reacfie.
ln absenla catalizatorilor, funcfia care arati dependen{a vitezei de
naotla ln funcfie de concentraliile reactanlilor, c1,c2,....ci,..'.
9i
de
tcmperatur!, T este de forma:
v
=
f (c.,,cr,...,c,,.....T)
Aceasti funclie poate fi factorizati astfel:
v
=
f, (c,,cr,,...c,,,.,..)f. (T)
(1.1)
(1.2)
Clnetlca larmald lzotarmC 0o ocupi cu studlul dependentel
de reacfle de concentratlile reactanfllor. Cinetlca formalfi face
de mecanismul propriu-zis al procesului chimic, adic5 de
proceselor elementare care duc la apari[ia produgilor de
Se ia Tn considerare o reac{ie singulard, unilateralS, exprimati
eouatie chimici unicd ce corespunde reacliei globale.
Reac{iile chimice pot avea loc in condiliisfafice sau dinamice. in
llll statice sistemul reactant nu face schimb de masi cu mediul
ln timp ce in condi[ii dinamice are loc un schimb continuu de
lntre sistemul reactant gi mediul extern.
ln continuare, Tn cadrul acestei pdr[i se va prezenta numai cinetica
a reacliilor chimice, in condilii statice.
Pentru cele mai multe reac{ii chimice, constantele de vitez5 cresc
cu cregterea temperaturii absolute, dupi o ecualie empiricd,
de Arrhenius:
k=Ae (1.3)
'Er ste energia de activare a reac{iei, R este constanta universalS
gi T temperatura absolutd la care are loc reaclia chimicS.
Aplicarea
principi ilor cineticii chi m ice la stud i ul med icamentu I ui
i
Substanlele medicamentoase sunt cunoscute ca fiind compugi/
chimice sau naturale, care posedi efecte farmacologice, iar
medicamentoase (medicamentele) care confin astfel de
active, se administreazd Tn vederea ob(inerii unui efect
in acceptiunea Organizafiei Mondiale a SdndtS{ii (OMS)
-Ea
RT
14
i
Partea I
-
Cinetica chimicd a medicamentului
medicamentul reprezintd "orice substantA sau produs utilizat sau destinat
a fi utilizat In vederea modificirii sau studierii unui sistem fiziologic sau
unei stdri
patologice, in interesul subiectului ciruia ?ieste administrat".
Viteza cu care apare un anumit efect terapeutic devine astfel un
parametru deosebit de important in studiul medicamentului, de la
proiectarea sa ca substanld active ("drug design"),
ptnd la proiectarea
9i
optimizarea formulei (preforrnulare farmaceuticd), a formei dozate
(formulare farmaceuticd).
De aici rezidi importanla evaluirii din punct de vedere cinetic a
proceselor implicate Tn eliberarea substan[ei medicamentoase din forma
dozatd, la traversarea membranelor biologice, Tn cadrul absorbliei, dar gi
al distributiei
qi metabolizirii acesteea, p6nd la eliminarea din organism,
sau aparilia unui eventual efect toxic. Cinetica chimicE se reflect6 direct
Tn studiile de biofarmacie gifarmacocineticd experimentald
gi clinicd.
Unele substanfe medicamentoase sunt susceptibile la degrad6ri
chimice in diferite condi{ii, datoritS in principal "fragilit6[ii" structurii
moleculare. Alte substanle medicamentoase suferd degrad6ri fizice,
predominante fali de cele chimice, conducfrnd la modificdri ale stdrii lor
fizice (aspect, culoare, gust, miros, status cristalin, etc.). Degraddrile
chimice sau fizice ale substanlelor medicamentoase conduc la
"alterarea" efectului farmacologic, a acliunii terapeutice gi pot conduce
totodatd la aparilia unor efecte toxice,
Ca urmare, studiile cinetice adresate reacliilor de degradare ale
substanfelor medicamentoase (stabilirea etapelor, a mecanismelor
probabile, a factorilor care le afecteaz6, etc.) sunt esen[iale in stabilirea
profilului acestor substanfe, a metodelor specifice de stabilizare
9i
nu in
ultimul rAnd la prefigurarea perioadei de valabilitate a medicamentelor, a
condi(iilor lor de condi{ionare gi pdstrare.
12 Clasificarea I
cinetic. Reac
complexe
Procesele chimi
rnului reactant gi d
Principalele cnfr
@e cinetic sunt:
a) Starea de agreg
in tundie de aq
c dsfEEoard in siste
grea; gi eterogene
c=tatiza eterqenE
b) fr4odul de evolu!
Acest criteriu ir
ffi rcvercibile (apus
Caracteristica er
qrwnitenti
gi indepr
rEE de echilibru chir
HCf,funite,
dar se egal
Rea@'ile irever
B{Exul chimic este,
6EcE. Transformarea
rn lhrp de reac[ie extn
O reactie poate
fadic
totali a reactan'
utilizat sau destinat
;istem fiziologic sau
ste administrat".
[b devine astfel un
Iirumentului, de la
ini la proiectarea gi
a formei dozate
de vedere cinetic a
mentoase din forma
lrul absorbtiei, dar gi
narea din organism,
bd se reflectd direct
sntald
giclinicd.
eptibile la degraddri
'fiagilitalii" structurii
ri degradEri fizice,
odificari ale st6rii lor
n, etc.). Degraddrile
rntoase conduc la
utice
gi pot conduce
br de degradare ale
Y, a mecanismelor
;sen$ale in stabilirea
le stabilizare
gi nu in
ra medicamentelor, a
Notiuni generale
I
ts
12 clasificarea reactiilor chimice din punct
de vedere
cinetic. Reac{ii chimice elementare gi reacfii
complexe
Procesele chimice evolueazi in timp, in functie de complexitatea
sbtemului reactant gi de o serie de condilii opera[ionale controlabile.
Principalele criterii de clasificare a reacliilor chimice din punct
de
vedere cinetic sunt:
a) Starea de agregare a mediuluide reactie.
in funclie de acest criteriu reacliile chimice pot
fr omogene, adicd
* desfdgoari Tn sisteme monofazice, in special In solutii sau in fazl
guoasd; gi eterogene, adicd se desfigoarr din sisteme polifazice
cum
este cataliza eterogeni la interfafa solid-fluid.
b) Modul de evolufie unilateral sau bilateral al proceselor
chimice.
Acest criteriu imparte reacfiile chimice in reac,tii irevesibite gi
rcagii reversibile (opuse).
caracteristica esenliali a reacliilor reversibile constd in evolulia
oncomitentd gi independenti, Tn doui sensuri, direct gi invers pdni la
starea de echilibru chimic. Vitezele reacliilor directi gi inversd sunt inilial
rrt diferite, dar se egaleaz5 la echilibru.
Reacliile ireversibile nu sunt in realitate absolut complete.
Ecfrilibrul chimic este, in cazul lor, mult deplasat in favoarea reacliei
*ecte. Transformarea totalS a compugilor iniliali are loc, practic, dupd
un timp de reac[ie extrem de mare, tinz6nd cdke infinit.
O reaclie poate decurge intr-un singur sens p6n5 la disparilia
practic total5 a reactanfilor. Acest fenomen apare intr-o serie de condilii
16
|
Partea l- Cinetica chimicd
a medicamentului
speciale: unul din produgi
pirisegte
mediul lichid de reactie,
se degajd
un compus gazos
sau se formeazS
un precipitat;
se formeazd
un produs
nedisociabil sau foarte pu{in
disociabil in cursul reacliilor ionice; reac{ia
directi este puternic
exotermd.
c) Gradul de complexitate
ale proceselor
chimice.
Acest ultim criteriu divide reac{iile
chimice Tn doud categorii
importante: reaclii chimice
olementare (simple) gi
reac{ii chimice
camplexe.
studiu cineticii reacliilor chimice permit precizarea
secventei de
etape prin
care decurg acestea, respectiv mecanismul lor.
Reacfiile chimice care au loc Tntr-o singurd etapi se numesc
reac,tii elementare gi
cele care au loc in mai multe etape se numesc
reaclii complexe.
Reacliile complexe constau din reaclii elementare cuplate (reacfii
opuse, paralele,
consecutive sau mixte) care au loc simultan.
Reacliile elementare
sunt gi
cele mai simple transformiri chimice.
Ele decurg ireversibil, intr-o singuri etapi, de Ia o stare inilial6 la una
finald.
Mecanismul reacfiilor
elementare include trecerea reactan(ilor,
care pot
fi atomi sau molecule cu un numir mic de atomi, printr-o
stare
de tranzilie prealabilii
formdrii produgilor
de reac{ie.
starea de tranzi{ie (denumitd gi "complex
activ,') nu este un
compus intermediar
deoarece, pe
o diagramS energetici, nu este
caracterizati de un minim alenergiei poten[iale.
Dimpotrivd, energia potenliard
a stdrii de tranzilie este superioari
comparativ cu cea a reactanlilor gi a produgilor,
asa cum este ilustrat in
Figura 1.1.
EI
Figun
Rediile ele
& o ecua.tb r
lfr
Yr&za de
reactie ch
Se consider
qA, +urA, +.
AilAr,..r\,
t)1'D2r...,t1
t1,ur....u,.... su
de reaclie,
se degaj5
p
brmeaza
un
Produs
eac[iilor
ionice;
reac[ia
iE.
De
In dou6
categorii
|e,
gi teactii
chimice
rrrx.)zarca
secvenlei
de
risrnullor'
rgurd
etaPi
se numesc
multe
etaPe
se numesc
gmentare cuPlate
(reaclii
rbc
simultan.
nple fansformiri
chimice'
,lia o stiare
initiald
la una
r& @cerea
reactanlilor'
ft de atomi, Printr'o
stare
x*e-
npbx
activ)
nu este
un
ami
energetici,
nu este
e.
le banzilie
este suPerioard
hr, 4a
cum este ilustrat
in
Noliunigenerale I
tz
Evolu[ia reacliei
Figura 1.1 - Diagrama energetici
a unei reaclii elementare
Reacliileelementareconstituieverigadebazd,lanivelmolecular,
mpcanismelor
reac[iilor chimice.
Ele sunt simple
gi redate convenlional
cgte o ecualie stoechiometricS
fird specificarea
stSrilor
de agregare
participanlilor
la reaclie.
'lJ3Vitezadereac(ieinraportGuunparticipantlao
reactie
chimici
(reactanUprodus
de reac[ie)
SeconsiderEreactiachimicielementarSreprezentatSdeecualia
gA, +urA, +......+u,A,
+....... -+ u,n, +urA, +"""'+u'n'
+
"""
(1'4)
cate
A1,A2,...A,.....
reprezinti reactan(ii,
A;'A;'A;"'
sunt
produgii de
u,rD2,....D1
reprezinti
coeficienlii
stoechiometrici
ai reactanlilor'
Stare de tranzitie
L.4,',...'u.....suntcoeficientiistoechiometriciaiprodugilordereacfie.
18
I
Partea l- Cinetica chimici a medicamentului
Ecualia (f .4) poate
fi scrisi gi
sub forma:
I''4
=I';o; (1.5)
sau:
fu,A,
=o (1.6)
in ecuatia stoechiometricd
(1.6),
numiti ecualie
stoechiometricd
canonicd, indicele
i
se referd
at6t la reactan{i,
c6t gi
la produgii
de
reaclie. Prin convenlie,
coeficien{ii
stoechiometrici
ai reactanlilor
au
valori negative, iar coeficien[ii
stoechiometrici
ai produsilor
de reaclie
au
valori pozitive.
Fie n, numirur de mori din reactantur/produsur
de reaclie
A, ra
momentul
de timp t ar desfigurdrii
reacliei
chimice,
dn, varialia
numdrului
de moli din reactantul/produsul
de reaclie A, in intervalul
de
timp infinitezimal
dt gi
vvolumul
sistemului reactant la momentul
de timp
f. Prin definifie, mirimea
vo,:
t dn,
v.
=+_.
,
(1.7)
^,
-v
dt
se numeqte vitezd de reac{ie
in raport
cu reactantul/produsut
de reactie
Aj.
Prin urmare, viteza
de reactie
in raport cu un reactanuprodus
de
reactie
este egard cu varialia
numarurui
de mori de reactanuprodus
de
reac(ie
in unitatea de timp gi
unitatea
de volum.
semnul (+)
din ecualia (1.7)
se referd ra viteza de reaclie in raport
cu
produsul
de reaclie
A, gi
semnur (-) ra viteza de reaclie Tn raport cu
rmrollll
A,.D(
lffintul
,ftza
de re
WiltitE
tH read
torb asffd:
Tifu
sea
[t]*"
@4!a (1.T (
.
Confonn e
*Ea de reaqie i
qgde
cu mri4ia c
Dacd timpu
G reaqb in rapol
(1.s)
(1.6)
i eora$e stoechiometricd
nS, cat gi la
Produgii
de
rnefiici ai reactanlilor au
ai produsilor de reac[ie au
produsul de reaclie A, la
iri chimice, dn, varialia
le4ie A, in intervalul de
ffint la momentul de timP
fraffitUPrdu
sul de re aclie
il cu un reactanUProdus de
rnt de reacf,anUProdus de
IL
h lrfreza de reac(ie Tn raPort
bza de ra4ie Tn raPort cu
No{iunigenerate
I
tg
reactantul A,. Deorece dni > 0
pentru produsul
de reaclie A, gi dn, < 0
pentru reactantul A,, atat viteza de reac{ie in raport cu reactantul A,, cat
gi viteza de reaclie in raport cu produsul
de reaclie Ai au valori
rrmerice pozitive.
Daci reacfia chimicd are loc la volum constant, ecualia (1"7)
se
pmte scrie astfel:
tA l=+
(1.e)
uue
[e,]
este concentralia molard a reactantului/produsului de reaclie
A' ecualia (1.7) devine:
o(n,)
v^
-+-l
' I
A
dt[v]
Jin6nd
seama c6:
o[n,l
v^
-+-L--=
^r
dt
(1.8)
(1.10)
'
Conform ecua[iei (1.10), Tn cazul reacfiilor la volum constant,
fta de reac[ie Tn raport cu un reactant sau produs
de reaclie dat este
cgd,e
cu varia{ia concentrafiei molare a acestuia In unitatea de timp.
Daci timpul se exprimd In secunde, unitatea de misuri a vitezei
& readie Tn raport cu un reactant sau produs de reaclie este:
(,^,)=w=+=#
(1.11)
Z0
|
Partea t- Cinetica
chimicd a medicamentului
Dinformaecuatiei(1.10),vitezadereac{ieTnraportcu
reactantul/produsul
de reactie A,, la un moment de timp dat, al
desfagurSrii
reacfiei chimice, este egale cu
panta tangentei (coeficientul
unghiular)
la curba cinetica care aratd varia[ia concentraliei
reactantului/produsului
de reactie A, cu timpul
(Figura
'1.2)'
v-<s
[180-0) = -Ee
IA'
Is'] Egura 1.3-Trasan
l-l Avansarea
\riEza globr
Se constrerE
Secfiiorneffi
tiry
de
rlft*>.
fttudefrrilie.
m
auaxxrt(
,,i*=r,
al
Flgura 1.2
-
Profilul cinetic
pentru: (a) reactantut A,
9i
(b) produsul de
reaclie A,
Tangenta intr-un
punct M pe curba cineticS a reactantului sau
produsului de reaclie se traseazi
prin metoda oglinzii, astfel:
1. o oglindS
plana dreptunghiularS se aseazd
perpendicular pe
planul curbei cinetice in punctul M;
2. Se rotegte oglinda in
jurul axului
perpendicular
pe planul curbei
cinetice care.trece
prin punctul M pind ce curba cinetica
9i
imaginea eiin oglindi se aflS in continuare;
3. Se traseazd normala MN la curba cinetici dupd directia muchiei
oglinzii care intersecteazd curba cineticd;
4. se traseazd tangenta MT la curba cineticS in punctul M, ducfind o
dreapti
perpendiculari pe normala la curba In punctul M (Figura
1.3).
i
n
e reactie in raPort cu
pment
de timP dat, al
rffi tangentei
(coeficientul
i varialia concentra{iei
lFrgura
1.2).
bt
ctanfirl
A,
Si
(b)
Produsul
de
itefica
a reactantului
sau
qliwii, astfel:
ffi5 Perpendicular
Pe
renOirxtar Pe Planul
curbei
pnr6 ce curba cinetici
9i
lEe;
:fi:n duPa direclia muchiei
ai
ilici in
Punctul
M, ducAnd o
r cufii in
Punctul
M (Figura
Noliuni generale
|
21
IA,]
Figura 1.3
-
Trasarea tangentei la curba profilului
cinetic al produsului
de
reacfie A,
,
prin
metoda oglinzii
,l-4
Avansarea reactiilor chimice. Viteza de conversie.
Viteza globali de reacfie
Se consideri o reac{ie chimicS elementari reprezentati de
. ntia stoechiometrici canonici:
f
u,A,
=o
(1 .12)
Fie fl;,0 numirul de moli din reactantul/produsul de reaclie A, la
glunentul
de timp in{ial, to
=
0 gi ni numfirul de moli din acelagi
rcactanVprodus de reaclie A, la momentul de timp t al desfSgurdrii
ma4ieichimice.
Prin definilie, mdrimea (, de forma:
,
-
[j
-hj,o
(1.13)
22
|
Partea I
-
Cinetica chimici a medicamentului
Derivdnd ?n raport cu timput ecua{ia (1.1g),
obfinem:
d6- 1
dni
dt u, dt
Prin defini{ie, mdrimea
J avAnd forma:
'-
dE
dt
(r)=ffi=+
se numegte vitezd de conversie.
combinand ecualiite (1.14) gi (1.15),
obtinem retalia de definitie
pentru
viteza de conversie:
. 1dn,
l- t
u, dt
Daci timpul se exprimd
Tn secunde, unitatea de mdsurd a viteza
de conversie este:
(1.14)
(1.15)
(1.16)
(1
.17)
(1.18)
viteza de conversie
raportatd
la unitatea de volum in care are loc,
reaclia chimicd se numegte vitezd globald
de reaclie
sau simplu, vitezi
de reacfie:
J 1 1dn,
l,
-
-
|
Y
--
V u,Vdt
Dacd reac{ia are loc la volum
constant, ultima ecualie se poate
scne:
rnoe
[e,]
repre
reacfiel.
Dacd timp
nreurd
a vitezeil
15
Legea vit
raport
c
llolecula
Legea vitez
Eb cineticd
a g
Gdangarea
reaqi
@nt.
Weza de
iErrnoleculare
efi
rrnirultotalde
m
htransfonnare.
Se consid
rhechiometricd:
oblinem:
(1.14)
(1.15)
rcm rela{ia de definilie
(1.16)
lEa de m6surd a viteza
(1.17)
ile volum Tn care are loc
a@ sau simPlu, vitezi
(1.18)
dtina ecuafie se
Poate
aA + bB -+ Produsi
(1.21)
,=,
d[n,)=,
o[o,]
u, dt(Vj ui dt
No{iunigenerale
|
28
(1.1e)
unAe
[4,]
reprezinti concentratia molard a reactantului/produsului de
reacfiei.
Daci timpul de reacfie se exprim6 in secunde, unitatea de
masurd avitezei globale de reac{ie va fi:
t-r\mOl
trr=(d[-Ai])
=
L
-mol
\/
(dt) s L.s
(1.20)
1.5 Legea vitezei de reacfie. Ordine
pa{iale de reac(ie in
raport cu reactantii. Ordin general de reacfie.
Molecularitate
Legea vitezei de reacfie din cinetica chimicS, fundamentatd pe
teoria cinetici a gazelor, consideri cd prima condi[ie necesard
pentru
declangarea reacfiei chimice o reprezinti ciocnirile dintre moleculele de
reactant.
Viteza de reac[ie este
propo(ionali cu numirul de ciocniri
intermoleculare eficace
pentru
reac[ie, iar acesta la rdndul lui cregte cu
numdrultotal de molecule de reactant din unitatea de volum a sistemului
in transformare.
Se considerd reactia chimicd reprezentatd de ecualia
stoechiometricfr:
e+
|
eartea I
-Cinetica
chimicd a medicamentului
La temperaturd
constant5 qi
in absenla catarizatoriror,
viteza de
reaclie este direct propo(ionald
cu valorile
concentraliilor
molare ale
reactan{ilor
ridicate la anumite puteri
numite ordine par{iate
de reactie:
v
=
k[A]"^.[B]"
(1.22)
Ecua{ia (1.22)
se numegte
legea vitezei de reacfie.
constanta de propo(ionalitate
k poartd
numele de constanta
de
vitezi.
conform ecuatiei
matematice
a regii vitezei, constanta
de vitezd
este egalS cu viteza de reac(ie atunci c6nd concentraliile
molare ale
reactantilor
sunt egale cu unitatea.
pentru
[A]= [B]=
lmo;L-i,
atunci
V=k.
Analiza cineticd experimentald
stabilegte
variafia vitezei de reac{ie
sub acliunea unor divergi factori,
dintre care se pot
aminti: concentra{ia
reactan(ilor,
temperatura, presiunea,
prezenfa
catalizatorilor,lntensitatea
luminii, compozifia
sistemului (natura
9i
orientarea
speciilor reactante,
natura solventului). Acegti factori vor fi detalia{i pe parcursul
capitoletor
urmdtoare.
Yiteza de reac{ie
este o mdrime fundamentald
Tn cinetici
deoarece
din ea se pot
calcula parametrii
cinetici importan{i:
constanta
de vitezi, factorur preexponentiar
(A)
din ecuafia Arrhenius,
energia
de
activare, timpur pa(iar
de reacfie,
In particurar
timpur de injumdtdlire.
Valoarea
constantei
de vitezi
depinde
de natura reactanfiror,
temperaturd gi
de'al{i factori
controlabili
care influen{eazi
viteza
de
reac{ie. spre deosebire
de viteza de reaclie,
constanta de vitezi
k este
independentd
de varia{ia
concentrafiilor
reactanlilor.
constantere
de vitezd nu pot
rua orice varori. Ere prezintd
unere
condi{ii limitative.
nu pot
fi negative, nu depigesc
anumite valori
maxime,
cresc cu temperatura,
geonenU
ffi pry-lde/cc
GOT}CI
'n
/apc
&rna ordi
ndat r
Onfineb p
tb asen
Qr excepti
ooeficier
&r$nul cir
rg
1Ftffidfra
h carut un
nu este
Ecuati{r dif(
,.::f gd
fi detern
ry
btale h
lrfr*j de rcf,
Cele rnai
gerie
in taze
Hih.
l-a rmc,tiile r
Analiza
cin
Efe
r-n fundie
Enryeratlra
nguro
pcizaEi
la fiecat
epirde cle gradul r
alizatorilor, viteza de
xrhaliilor molare ale
rutiale de reac{ie:
(1.22)
Eac.Se.
eb de constanta de
onstanta de vitezi
=ntrafiile
molare ale
[B]=tror1,
atunci
a.tia vitezei de reac{ie
t aminti: concentra{ia
Eabrilor, lntensitatea
r speciilor reactante,
parcursul capitolelor
mentalS in cineticd
importan[i: constanta
lnhenius, energia de
lde ?njumdtdlire.
: natrra reactan{ilor,
fir.renfeazd viteza de
anta de vitezi k este
d. Ele prezintd unele
urmite valori maxime,
Noliunigenerate
I
es
Exponentul concentra{iei molare a reactantului A se numegte
vfrn
par[ial de reaclie in raport cu reactantul A. in mod analog,
qonentulconcentrafieimolare
a reactantului B se numegte ordin parfiat
b rcac{ie fn raport cu reactantul B.
suma ordinilor pa(iale
de realie poartd
numere de ordin general
* reacfie, notat cu n:
o
= fio * rl, (1.23)
ordinele pa(iale de reactie sunt numere intregi sau frac{ionare
pcitive. De asemenea, ele pot
avea valoarea zero.
Cu excep{ia proceselor elementare, ordinul de reaclie nu coincide
GU suma coeficientilor stoechiometrici ai ecuafiei chimice.
Ordinul cinetic de reacfie este in general finit, fdrd a reflecta
$echiometria reacliei. Acesta poate avea valori intregi pozitive, rareori
poate depdgi cifra 3, dar admite gi valorifrac{ionare sau zero.
in cazul unor reac{ii complexe, cum sunt reac[iile in lan[, ordinul
de reaclie nu este definit in raport cu toli participanfii
la reac(ie.
Ecua{ia diferen[ial5 a vitezei de reac[ie, deci gi ordinul de reac{ie
nu pot fi determinate decit pe cale experimentald. Stoechiometria
reac[iei totale la reaclii singulare nu este suficienti pentru stabilirea
ordinuluide reacfie.
Cele mai simple forme ale legii vitezei corespund reac[iilor
omogene in fazd gazoasi, dar ele pot fi extinse gi la reacfii in solufii
Iichide.
La reac(iile complexe, legea vitezei are forme mai complicate.
Analiza cineticS experimentald constd Tn evaluarea vitezei de
reacfie in func{ie de compozifia variabi16 in timp a sistemului, la
temperaturd riguros constant5. Expresia concretd a legii vitezei trebuie
precizatd la fiecare reac{ie Tn parte. Forma analiticd a legii vitezei
depinde de gradul de complexitate alsistemului reactant.
2e
I
Partea I
*
Cinetica chimicd a medicamentului
Dacd unur din reactanti
este utirizat in mare exces, concentrafia
acestuia ram6ne practic
constantd
In timpur desfdgurarii
reacfiei.
Astfer,
dacd reactantur
B este utitizat in mare exces fati de reactantur
B,
produsul
k[Bj* este o constantd,
numitd constantd
aparentd
de vitezd,
k"p l
k,o
=
k[B]"
tn aceste condilii,
legea vitezeide
reactie devine:
(1.24)
(1.25)
*qrhritatea
re{
lbcfr,iometriciai
lq
Din punct
de
--+,
bi- sau maxin
1. monomole
moleculd:
2. dimolecula
identice
sar
3. tsimolecula
identice
sau
At6t datele e:pt
al dovedit
cd molecr{
ftcnirile
simultane
int
Sern de redus5_
v
=
k"o
[A]n^
Prin urmare, in aceste condiliiordinurgenerar
de reacfie este egar
cu ordinul pa(iar
de reac{ie
in raport
cu reactantur
A. cu arte cuvinte,
dacd unul din reactan{i
se utirizeaz5
in mare exces fal6 de ceirarti
reactanti
are roc o degenerare
a ordinurui generar
de reaclie.
La reac{ii cu mecanisme
comprexe
desfigurate
in mai murte
secvenle
de reactii opuse, pararere,
succesive,
forma regii vitezei este
mai complicati.
Testarea
experimentard
a regii vitezei permite
s6 se
stabiieascd
daci seria de secven{e
de reaclii erementare presupuse
teoretic este compatibili
cu procesul
chimic global.
Deducerea regii
vitezei
de reac{ie pe
baza mecanismurui
de
reaclie este pe larg discutatd
in cadrulAnexei
Molecu laritatea
reaclii lor chimice
elementare
Molecuraritatea
unei reaclii
chimice
erementare
este egard cu
numdrul
de molecule implicate
in reaclie.
Probabiritatea
ia mai murt de 3 morecure
sd se ciocneascd
eficace este extrern de mici. ca urmare, morecuraritatea
unei reactii
elementare poate
avea valoarea
maximd
O.
in general, pentru
o reac(ie
elementard
de tipul:
re exoes, concentratia
iryrarii
reacfiei. Astfel,
tatil de reactantul B,
ffi aparentd de vitezd,
(1.24)
wme:
(1.25)
fial de reaclie este egal
ful A. Cu alte cuvinte,
exm fa[i de ceilalti
& reaclie.
@rrate
in mai multe
frrma legii vitezei este
i viEzei
Permite
sd se
elementare Presupuse
il.
baza mecanismului
de
$,,ire
rpnEre
este egal6 cu
cule sE se ciocneasci
ecubritratea
unei reaclii
l tixl:
Notiuni generate
I
zz
aA + bB -+ produgi
(1.26)
molecularitatea reacfiei, m, este egald cu suma coeficienlilor
Sechiometrici ai reactanlilor:
lrl=d*b
(1.27)
Din punct
de vedere al molecularitilii, reacliile chimice pot fi
rrtrno-, bi- sau maximum trimoleculare.
1. monomoleculare, dac5 in reac[ie se transformi o singurd
moleculS:
A -+ produgi
2. dlmoleculare, daci tn reac[ie sunt implicate doud molecule,
identice sau diferite:
(1.28)
(1.2e)
(1.30)
(1.31)
(1.32)
(1.33)
3. trimoleculare, dacd in reac[ie sunt implicate trei molecule,
identice sau diferite:
2A -+ produgi
A+B+produgi
3A -+
produgi
2A+B-+produgi
A+B+C + produgi
AtEt datele experimentale c6t gi
calculul
probabilitd{ii de ciocnire
dovedit ci molecularitatea mai mare decdt 3 este practic exclusd.
simultane intre patru
sau mai multe molecule au probabilitatea
d'em de redus6.
Z8
I
partea
t - Cinetica ch'micd a medicamentutui
Un mecanism alternativ pentru
o reaclie trimoleculard constd Tn
doui procese elementare bimoleculare succesive: Tn prima etapd se
formeazi un complex binar, iar In a doua, acesta reaclioneazi cu a treia
moleculd. La concentra{iile mici ale complexului binar, nu se poate face
distinc[ie intre cele dou6 trasee de reaclie posibile cu o singurd etapd
trimoleculari sau cu doui bimoleculare. in consecintd nu se ia in
considerare reacfia trimolecularS, fiind mai pulin probabild.
in concluzie molecularitatea reprezinti numdrul maxim de
particule, unit5li cinetice independente
-
atomi, radicali, molecule
-
transformate intr-un proces elementar.
Molecularitatea este o noliune microscopicd asociati modelului
cinetic al procesului chimic.
La scard macroscopicE participi simultan un numdr mare de
molecule.
Molecularitatea unei reac{ii singulare compusd dintr-o secven!5 cu
mai multe procese elementare este dat5 de molecularitatea reacliei
elementare determinantd de vitezfi .
Molecularitatea a fost introdusd inilial pentru reac[ii elementare in
tazd gazoasi gi ulterior a fost extinsi la medii omogene lichide, cit gi In
calalizd etero geni I a i nterfala so I id - t ich id.
In solu(ii, molecularitatea se referi ca gi in laza gazoas6, tot la
num5rul de molecule transformate intr-un proces elementar cu toate c5
in sistemul de reacfie participd
simultan la proces un numir mult mai
mare de molecule prin efectul de vecindtate.
Tn general, in ecua{ia stoechiometricd a procesului elementar din
care se calculeazd molecularitatea, nu se specificd starea de agregare a
unitdlilor cinetice participante la reacfie.
Numai in cazul reacliilor chimice ireversibile, care decurg intr-un
singur stadiu elementar, valoarea molecularitdlii este dati de
stoechiometria reacfiei gi coincide cu ordinul cinetic.
1.6 Timp partial (
Timpul dupd cal
f din concentrafia sa 1
timpul dupd care con
numegte timp de injum
Parametrul fiiqp
birfarmacie, farma@(
eed la timpul de inju
scade la
jumdtate
conr
dozei administrate).
Un alt aspec.t
Ermenul de valabilitd
npdicamentelor.
Termenul de w
tpd care concen@i
trarea declarati, in c
Asupra acestor
tiE{iciichimice a medi
tirnoleculard constfi in
iue: Tn prima etapi se
r rea{ioneazd eu a treia
binar, nu se poate face
He cu o singurd etapi
msecinld nu se ia Tn
robabiE.
i numirul maxim de
ri, radicali, molecule
-
UIE asociatd modelului
tn un numdr mare de
rrsd dintr-o secvenfi cu
rplecularitaiea reac[iei
fru reac[ii elementare in
mogene lichide, cit gi Tn
in faza gazoas5, tot la
s eiementar cu toate c5
oes un numir mult mai
rocesului elementar din
i5 starea de agregare a
bile, care decurg intr-un
hiti$i este datd de
*ic.
No[iuni generate
|
29
1.6 Timp partial
de reacfie
Timpul dupd care concentra{ia unui reactant se reduce la o fraclie
f din concentra[ia sa ini{iali se numegte timp'parlial de reaclrie t1, iar
linpul dupd care concentra[ia reactantului se reduce la
jumdtate
se
aumegte timp de tnjumdtdtire,\rz.
Parametrul timp de injumdtdlire are o importantd deosebitd in
birtarmacie, farmacocineticd gi farmacocineticr clinici, referindu-se
&ect la timpul de injum5t5fire at concentra{iei sanguine (timpul in care
Me la
jumdtate
concentra{ia maximd sanguind, atinsE dup6 absorbtia
&ei administrate).
Un alt aspect legat de timpul pa(ial
de reac{ie il reprezintd
Ennenul de valabilitate al produselor
medicamentoase, respectiv al
medicamentelor.
Termenul de valabilitafe al medicamentelor este egal cu timpul
ilpd care concentra[ia substanlei active se reduce la f
=
g0o/o
din
mbarea declaratd, in condifii normale de conservare.
Asupra acestor parametri
cinetici cu implica[ii directe asupra
cieticii chimice a medicamentului se va reveniln capitolele urmitoare.