Elemente defotochimie

|
159
4.
Elemente de fotochimie
4.1. Aspecte generale
4.2. Legile fotochimiei
4.2.1. Legea Grotthuss-Draper
4.2.2. Legea Bunsen-Roscoe
4.2.3. Legea Stark-Einstein
4.3. Procesul primar in reacliile fotochimice
4.4. Procese fotofizice Ia interacliunea moleculelor cu fotoni cu
Iungimi de undi ln domeniul UV-Viz
4.4.1. Diagrama Jablonski
4.4.2. Cinetica proceselor fotofizice
4.5. Reaclii fotochimice
4.5.1. Tipuri de reacfii fotochimice
4.5.2. Cinetica reacliilor fotochimice
4.5.3. Randamentul cuantic global al reacliilor fotochimice
4.6. lmplicalii farmaceutice gi medicale ale proceselor fotochimice
Bibliografie
1 60
I
Chimia -fizicd a medicamentului
4.1. AsPecte
generale
Fotochimia se ocupi cu studiul transformirilor
fizico-chimice ale
substanlelor sub acliunea radialiilor luminoase.
intre reacliile fotochimice
gi reacliile termice existi o serie de
diferenle. Pentru reac{iile termice energia de activare a moleculelor
reactantului este furnizatd de ciocnirile succesive ale acestora, fiecare
ciocnire fiind insolitd de transfer de energie; astfel, la un anumit moment
existd
probabilitatea acumulirii unei energii suficiente
pentru
declangarea reacliei.
in reacliile fotochimice energia de activare este oblinut5
prin
absorblia unui foton (radialie) cu o anumiti energie, frecvenld, respectiv
lungime de undi, care determind trecerea moleculei din stare electronicd
fundamentald in stare electronicd excitatd,
pentru care probabilitatea de
reaclie este mai mare.
Modificdrile fizice
9i
chimice ale moleculelor se datoreazd
absorbliei radialiilor luminoase dintr-un domeniu spectral considerat
convenlional in domeniul ultraviolet
9i
vizibil (Tabelul 4-1). Limita
superioard se poate situa uneori in infraroqul apropiat, iar limita
inferioard se
poate extinde
pAnd la lungimi de undd situate in domeniul
razelor X, cAnd fotonii cu energie suficient de mare
pot determina
excitarea electronilor din straturile
profunde ale atomilor. Absorblia
fotonilor cu lungimi de undd din regiunea infrarogu nu produc, de reguld,
transformdri fotochimice, dar afecteazd nivelele de energie rotalionald
9i
vibralionald ale moleculelor. Fotochimia este astfel asociatd cu studiul
proceselor fotofizice
9i
fotochimice determinate de moleculele in stare
excitatd electronic.
in Tabelul 4.1 sunt prezentate diferite tipuri de radialii
electromagnetice,
lungimile de undd (nm)
9i
energiile (ev)
corespunzdtoi
actiunea aces
Tabelul 4.1
-
specifice declar
Radia!ie
electromagne
Gamma
Roentgen (X)
Ultraviolet
) indepirtat
F apropiat
o regiunea I
o regiunea I
o regiunea r
Vizibil
lnfrarogu
Microunde
Radio
"1 eV reprezirfii
diferenld de
@
Practic, 1
lungimile de un
Un alt a
Ia influenta tenr
termice, czlre p(
Elemente de fotochimie
corespunzatoare fieciruia, precum gi procesele
specifice care au loc sub
actiunea acestora.
Tabelul 4.1
-
Domeniile spectrale, lungirnile de undi, energiile gi procesele
specifice declangate de radialiile electromagnetice
"1 eV reprezinti energia cineticd oblinuti prin accelerarea unui electron sub o
diferenld de potenlial
de 1 Volt ( 1eV
=
1,6
.
10-1eJ
).
Practic, fotonii capabili sd producd
o transformare fotochimicd au
lungimile de undd cuprinse intre 10 gi 700 nm (chiar 800 nm).
Un alt aspect care diferenliazd cele doud tipuri de reaclii se referd
la influenla temperaturii: aceasta are efect major asupra vitezei reacliilor
termice, care pot avea loc fie in conditii izoterme, fie neizoterme, pe c6nd
I
ror
r fizice'chimice
ale
existi
o serie
de
,arc a moleculelor
e acestora,
fiecare
un anumit
moment
suficiente Pentru
este oblinutd Prin
ftecvenld,
resPectiv
din stare
electronicd
re
probabilitatea
de
lekc
se datoreazi
spectral
considerd ,
l-abelul
4-1)- Limila
aproPiat
iar linia
i sih"rate
in donreliil
rnare Pot
deEsin
atomiior-
ArcolE
rmr
produc, e r91ffi
energb
rotdord *
d asocid
cu silfl
e nroleculeb
ir ffi
E lixlli
de
$
er=rgru
Radiafie
electromagnetici
Lungime
de undi (nm)
Energie
(eV)*
Proces
specific
Gamma <10-'
nm >0,'1MeV
Excitare nucleari
atomicd
Roentgen (X)
10-' - 10 nm 0,1keV-O,1MeV Excitare miez
electronic
Ultraviolet
) indepdrtat
F apropiat
o regiunea C
o regiunea B
o regiunea A
10-400nm
> 10-200nm
> 200 -400 nm
o 200 - 290 nm
o 290 - 320 nm
o 320 - 400 nm
3eV - 0,1keV Excitare
electronicd
Vizibil 400 - 700 nm 1,87 - 3eV Excitare
electronicd
lnfrarogu 700 - 10" nm 10-" - 1
,87eV
Vibralie
9i
rotalie
moleculard
Microunde 10" - 10" nm 10-' - 10-'eV Rota!ie
moleculari
Radio >10o
nm <1O-"eV
RES
9i
RMN
162
I
Chimia-fizicd a medicamentului
reactiile fotochimice sunt foarte pulin influenfate de temperaturl, viteza
de reaclie fiind determinati de intensitatea radialiei absorbite.
in reacliile termice entalpia liberd (energia liberd Gibbs) este
intotdeauna negativi, in timp ce la reacliile fotochimice poate avea gi
valori pozitive. De asemenea, in reacliile fotochimice procesul de
activare al moleculelor este mai selectiv dec6t in cele termice,
moleculele absorbind doar fotoni cu o anumiti lungime de undi din
domeniul ultraviolet gi vizibil (UV-Vis).
in experimentele efectuate in laborator domeniul de radialii care
se utilizeazd este cel corespunzdtor regiunii ultraviolet apropiat
9i
vizibil
(200-700 nm). Pentru regiunea de ultraviolet indepirtat se lucreazi
numaiin vid, deoarece aerul absoarbe aceste radiatii.
4.2. Legilefotochimiei
Reacliile fotochimice au la bazi trei legi importante: Grottuss-
Draper, Bunsen-Roscoe
9i
Stark-Einstein.
4.2.1. Legea Grottuss-Draper
Este legea calitativd a fotochimiei. Conform acestei legi, doar
lumina absorbitd de o substanld
poate produce o reaclie fotochimicS,
cea reflectati sau transmisi nedeterminAnd modificiri fotochimice.
Pentru ca o radialie sd conducd la o transformare fotochimicd trebuie ca
lungimea de undd a acesteia sd apa(ini spectrului de absorblie al
substanlei iradiate. Aceastd radialie se numegte radia{ie eficienti a
procesului fotochimic. Condilia de absorblie a fotonului impusi prin
legea Grotthuss-Draper este necesari dar nu gi suficientd, intrucdt
existd substanle (coloranlii) care pot absorbi lumina, fdrd insd sd sufere
o transforma
O limi
cantitativi in
activate. O a
absorbite pol
luminii, fdrd a
4.2-2-
Acead
dintre intensil
molecule rea
cu intensitat
transformare
intensitate t, i
O varia
fotochimice
en
unde, m esft
fotochimice,
I
fotochimic
al r
timpulde iradk
4.2.3. Ll
Este leg
energia este al
energia E
=
hv,
temperaturd, viteza
rbsorbite.
Iiberd Gibbs) este
inice
poate avea gi
himice
procesul de
I in cele termice,
mEime de undd din
:niul de radialii care
ilet apropiat
9i
vizibil
epirtat se lucreazi
ii_
mportante: Grottuss-
m acestei legi, doar
r reacfie fotochimicd,
odificiri fotochimice.
otochimici
trebuie ca
rului de absorblie al
r radialie eficientd a
otonului imPusd
Prin
;i
suficienti, intruc6t
a, fdrd insd sd sufere
Elemente de fotochimie
|
163
o transformare fotochimici.
O limitare a acestei legi este datd de faptul cd nu exprimi relalie
cantitativd intre cantitatea de lumind absorbiti
9i
numdrul de molecule
activate. O altd limitare se referd la aceea cd, in unele cazuri, radiatiile
absorbite pot determina doar cregterea energiei termice sau reemiterea
luminii, fdrd a avea loc o transformare chimicd.
4.2.2, Legea Bunsen-Roscoe
Aceastd lege arati cd efectul fotochimic depinde de produsul
dintre intensitatea radialiei gi timpul de iradiere. Astfel, daci un numir de
molecule reaclioneazd in timpul t, sub acliunea unei radiatii luminoase
cu intensitatea 1,, gi dacd acelagi numir de molecule suferd o
transformare fotochimicd in timpul t2 sub acliunea unui foton de
intensitate I, atunci matematic se poate scrie:
lr'1.
=
lr.tr=...
-
ln'tn
=
CSt (4.1)
O variantd de exprimare a legii Bunsen-Roscoe pentru reacliile
fotochimice endoterme este datd de relatia:
m
=
K'l,t (4.2)
unde, m este cantitatea de compus rezultat in urma unei reaclii
fotochimice, K constanti de propo(ionalitate numitd echivalent
fotochimic al radialiei luminoase utilizate, |
-
intensitatea radialiei, iar t
-
timpulde iradiere.
4.2.3. Legea Stark'Einstein
Este legea cantitativd a fotochimiei. Conform teoriei cuantice,
energia este absorbiti sau emisi sub formd de cuante sau fotoni cu
energia E
=
hv
,
unde E este energia fotonului, h
-
constanta lui Planck
1 64
I
Chimia -fizicd a medicamentului
(6,62.10*t J.s;, iar v
-
frecvenla fotonului. Prin aplicarea acestui
concept cuantic proceselor fotochimice, Stark
9i
Einstein postuleazi cd
intr-o reaclie fotochimicd o moleculd trece din stare electronici
fundamentald in stare excitati prin absorblia unui singur foton:
Ao+hv-+A*
unde Ao reprezintd molecula in stare fundamentald, iar A
*
este
molecula in stare excitatd.
Fiecare moleculd care participd la reacliifotochimice absoarbe un
singur foton, care va declanga reacfia, o moleculS absorbind toatd
energia unui anumit foton. Astfel, numdrul de molecule activate care pot
fi implicate ulterior in reaclii chimice este egal cu numdrul de fotoni
absorbifi. Datoriti corespondenlei 1:1 intre numdrul fotonilor absorbili
9i
numdrul moleculelor ce suferd tranzilii electronice, legea Stark-Einstein
se mai numegte gi legea echivalenlei fotochimice (corespondenlei 1 :1).
Absorblia de cdtre o moleculi a unui singur foton se explicd prin
aceea cd timpul de viali al moleculei in stare excitatd este foarte scurt,
incit nu mai poate absorbi un alt foton gi, in plus, intensitatea radialiei
luminoase este de putere micd.
in cazul fasciculelor laser de mare intensitate, datoritd densitdlii
mari a fotonilor, pot avea loc procese multifotonice, fiind posibil ca o
moleculd si absoarbi simultan doi fotoni. Aceastd situalie reprezintd o
exceplie de la legea Stark-Einstein:
Ao+2hv-+A*
Pentru activarea unui mol de molecule va fi necesar un numdr
echivalent de fotoni. Astfel, pentru cuantificarea energiei absorbite in
reacliile fotochimice s-a introdus o unitate de mdsuri pentru iradiere
numiti
,,einstein",
care reprezintd energia unui mol de fotoni necesard
activirii unui molde reactant:
4.3. t
Legea I
prin
care o rm
un singur foton
Se defr
dintre nun6rd
molecule
qtcl
numiruldeffi
Confuml
cuanticd perfi
fiecare foton d
frarzilts
modificdri
-m
il
Conform prirrci
radialia asffi
!
care le perrf
tranzilia e# a
scurti atorfr i
afectafi nici rr
1o-13
-
1o-12s)-
in nron:
care se gdsesc,
echilibru ro pB
potenliale
de ul
atomii din stars
ehea
acesfitr
tsit
pd.dea* cfr
sHe electroriS
lrffin:
#" iar A* esb
inice absoarbe m
il absorbind toatii
e adivate care
pd
rx"nnirul de fotor*
ilonilor absorbifi gi
gea Stark-Einstein
spondenlei
1:1).
bn se explici
prin
i este foarte scurl
bnsitatea radiatiei
"
datoriti densitiUi
,
fiind
posibil ca o
itualie reprezinti o
necesar un numar
ergiei absorbite in
uri
pentru iradiere
de fotoni necesari
Elemente de fotochimie
|
165
(4.3)
Legea Stark-Einstein se referi la actul primar, gi anume procesul
prin care o moleculi capabild sd inilieze o reaclie fotochimicd absoarbe
un singur foton, trecdnd in stare electronici excitatd.
Se definegte astfel, randamentul cuantic primar ca fiind raportul
dintre numirul de molecule reactante ce dau produgi primari (radicali,
molecule excitate, ioni) care pot si declangeze apoi alte procese, gi
numirul de fotoni absorbili.
Conform legii Stark-Einstein, mentionate anterior, eficien{a
cuantici pentru actul primar este egali cu unitatea, intrucdt pentru
fiecare foton absorbit este declangat un proces primar.
Tranzilia electronicd datorati absorbliei fotonului este insolitd de
modificiri in nivelele cuantice vibralionale
9i
rotalionale ale moleculei.
Conform principiului Franck-Condon, cdnd o moleculd interaclioneazd cu
radialia astfel incdt electronii moleculei capdtd un surplus de energie
care le permite sd se deplaseze pe o stare energeticd superioard,
tranzilia este atAt de rapidd (1O-tus) incdt in aceasti perioadd foarte
scurtd atomii implicali in legitura chimici ai cdrei electroni au fost
afectali nici nu se deplaseazi (nu-9i schimbd energia vibralionalS:
1o-13
-
1o-12 s).
in momentul tranziliei electronice, pozifia cea mai probabilS pe
care se gdsesc atomii de pe nivelul fundamental de vibratie este cea de
echilibru
h
pe curba Morse (curba Morse exprimd varialia energiei
potenliale
de vibralie, E,, in funclie de distanla interatomicS, r). Astfel,
atomii din starea de nul vibralional (numir cuantic de vibralie v=0)se
leinstein
=
Ne
.h .,
=
No
.h .l
lL
4.3. Procesul primar in reactiile fotochimice
166
|
Chimia-fizicd a medicamentului
afla o perioada de timp mai mare la distanla de echilibru, iar tranzilia
electronicd are probabilitatea cea mai mare de realizare plecAnd de la
aceasta. Pe nivelele superioare de vibralie, atomii stalioneazd mai mult
in punctele extreme, de elongalie maximd unde viteza lor este nuld.
Consecinla
principiului Frank-Condon este ci tranzilia verticald
rezultatd
prin conectarea stirii electronice fundamentale cu cea excitatd
intersecteazi curba energiei potenliale a nivelului excitat la diferit'e nivele
vibralionale (Figura 4.1
).
Figura 4.1 Curbele Morse gi spectrele de absorblie pentru starea
fundamentald gi excitatd a unei molecule pentru: a) vibralii normale de
intindere; b) vibratii normale de deformalie
oFNC?Sv
illlIllll
rt r tt
ooooo
illtilllll
OrN(f,
ltttllr
tt t t
oc)oo
il[llll
b) a)
v'= 3
v'=2
v=3
v=2
v'= 3
v'=2
v=3
v=2
in Figun
legiturii in stal
curbele Morse r
axa energiei pd
Tranzilia oea m
vibratorii (v:O
UV-Vis banda r
electronice surl
^i
ln Fguna
j
excitatd cord
deplasate alril
I
stare exciffi f
modificarea sild
se inregistea{
^,1
mare. ln ad{
Curbeb
i
spectrelor de
{
schimbdrile oe
I
urmare a abso{
Timput dt
1l
ca urmare, proq
1
care moleoda g
fundamentalii, Id
I
(ii) fie poate iniF
Astfel, prr
fotochimice. i
!ffiru, iar tranzilia
aare
plec6nd de la
@reuazd
mai mult
I br este nuld.
I lranzilia verticald
tsb cu cea excitatd
tat la diferite nivele
v'= 3
v'=2
v'=
'l
v'= 0
v= J
Y=2
=l
=,Q
b)
orblie
pentru starea
)
vibralii normale de
t\t(orfv
!| ll
-ll
i ?T
ooo
s
g9
Elemente de fotochimie
|
167
in Figura 4.1a se observi ci in urma absorbliei unui foton tiria
legdturii in stare excitatd este aceeagi cu cea in stare fundamentald;
curbele Morse sunt identice ca formd gi deplasate doar pe verticali, pe
axa energiei potenliale
de vibralie, iar distanlele interatomice sunt egale.
Tranzitia cea mai probabild
este cea care are loc fdrd modificarea stirii
vibratorii (v
=
0 -+ v'
=
0
),
acestei tranzilii corespunzandu-i in spectrul
UV-Vis banda cu intensitatea cea mai mare. in acest caz tranzitiile
electronice sunt de tipul n -+ o- gi n
-)
o
*.
in Figura 4.1b se remarcd o sldbire a tdriei legdturii in stare
excitatd comparativ cu starea fundamentald; curbele Morse sunt
deplasate atat pe verticald, cat gi pe orizontald, distanla interatomicd in
stare excitatd fiind mai mare. Tranziliile cele mai probabile
au loc cu
modificarea stdrii vibratorii. De exemplu, pentru
tranzilia v=0-+v'=2
se inregistreazd in spectrul uv-Vis o bandd cu intensitatea cea mai
mare. in acest cazlranziliile electronice sunt de tipul 6
->
o " gi n -+ n ".
Curbele Morse, prezentate
in Figura 4.1a-b, aratd ci forma
spectrelor de absorblie poate furniza informalii utile referitoare la
schimbdrile ce au loc ?n moleculS in timpul unei tranzitii electronice ca
urmare a absorbliei unuifoton.
Timpul de viald al moleculei in stare excitatd este foarte scurt gi,
ca urmare, procesele primare
sunt insolite de procese secundare prin
care molecula poate reveni din stare excitatd (i) fie in starea electronicd
fundamentald, fdrd sau cu emisie spontani de foton:
A* -+ Ao
A*-+Ao+hv
(ii) fie poate inilia diferite reaclii chimice, cu eliberare de cdldurd:
A* -+ produgi
de reaclie +
cdlduri
Astfel, procesele
secundare pot fi de tip fotofizice
9i
respectiv
fotochimice.
1 68
|
Chimia -lizicd a medicamentului
4.4. Procese fotofizice !a interactiunea moleculelor cu
fotoni cu lungimi de undi in domeniul UV-Viz
4.4.1. Diagrama Jablonski
in urma absorbliei unor fotoni cu lungimi de undd in domeniul
vizibil sau ultraviolet, moleculele trec din stare electronici fundamentald
intr-o stare electronicd excitatS.
Fiecare nivel energetic este caracterizat de o multiplicitate a stdrii
datd de numdrul electronilor neimperecheali. Multiplicitatea unei stdri
electronice este egald cu numdrul de electroni necuplali din starea
respectivi plus unu. Astfel, dacd pe un nivel energetic nu se gisegte nici
un electron necuplat, starea electronicd a moleculei are multiplicitatea
unu gi se numegte stare de singlet; daci pe un nivel energetic se gdsesc
doi electroni neimperecheali, starea electronicd a moleculei are
multiplicitatea trei gi se numegte stare de triplet.
Starea fundamentald de singlet se noteazd cu So. Stirile excitate
de singlet se noteazd cu S,, S, etc. Pentru fiecare stare excitati de
singlet existd o stare corespunzdtoare de triplet de energie mai
joasi.
Stirile excitate de triplet se noteazd cu Tr, T2 etc. Fiecare stare de
singlet sau triplet
prezintd mai multe nivele energetice de vibralie.
Majoritatea moleculelor se aflS in stare fundamentalS de singlet.
Existi gi exceplii, ca de exemplu molecula de oxigen, care se giseqte in
stare fundamentald de triplet.
Conform regulii de seleclie a tranziliilor electronice, sunt permise
numai acele tranzilii electronice in care nu se modifici multiplicitatea
stirilor electronice ale molecu lei.
in acord cu regula de seleclie a tranziliilor electronice, stirile
excitate ale moleculei sunt, de asemenea, stdri excitate de singlet. Prin
urmare, in un
vizibil sau ut[
(So
)
?ntr-o sta
Timpul
scurt (-10-es)
prin
dezactivar
Se con
diferite nivele
singlet excitat
agitalia termici
in solulie), mo
prin
fenomenu
vibralie al acel
vibralional infe
molecula exciti
v'=0 al stirii
numesc
tranz$,
Schemal
astfel (Figura
4.
Figura 4.2
-
Rep
unde Er repre
fundamental
de
energetice
se no
1 moleculelor cu
rl [IV-Viz
r undd in domeniul
onici fundamentalS
multiplicitate a stdrii
plicitatea unei stdri
ecupla{i din starea
c nu se gdsegte nici
f are multiplicitatea
energetic se gdsesc
a moleculei are
So. Stdrile excitate
re stare excitatd de
energie mai
joasd.
c- Fiecare stare de
r de vibralie.
rmentali de singlet.
r, care se gdsegte in
onice, sunt permise
difice multiplicitatea
'
electronice, stdrile
itate de singlet. Prin
Elemente de fotochimie
|
169
urmare, in urma absorbliei unui foton cu lungime de undd in domeniul
vizibil sau ultraviolet molecula trece din starea fundamental5 de singlet
(So
)
intr-o stare excitati de singlet (S,
).
So+hv-+S,
Timpul de viald al moleculei in stare excitatd de singlet fiind foarte
scurt (-10-9s), aceasta poate suferi diferite tipuri de procese fotofizice
prin dezactivare fie neradiativS, fie radiativd.
Se consideri ci molecula in stare excitatd de singlet prezinti
diferite nivele vibralionale (S.,,v'
=
2
;S,,v' =
1
;S,,v' =
0). Din starea de
singlet excitat (S.,,v'=2),in urma gocurilor cu alte molecule produse de
agitalia termici (de exemplu cu molecule de solvent, daci reaclia are loc
in solu!ie), molecula cedeazd treptat o parte din energia sa de vibralie
prin fenomenul numit de relaxare vibrationali gi igi schimbd nivelul de
vibralie al aceleiagi stdri electronice (S,), ajungAnd pe un nivel energetic
vibralional inferior (v'=1). Prin alte ciocniri succesive intre molecule,
molecula excitatd (S.,,v'=1) poate ajunge pdnd la nivelul de vibralie
v'=0 al stdrii S,. Aceste tipuri de tranzilii firi emisie de radialie se
numesc tranzi{ii neradiative gi se produc foarte rapid.
Schematic, tranzilia neradiativd se poate ilustra convenlional
astfel (Figura 4.2):
Figura 4.2
-
Reprezentarea schematicd a uneitranzitii neradiative
unde El reprezinti nivelul de energie superioari, iar Eo nivelul
fundamental de energie minimd. Diferenla dintre cele doud nivele
energetice se noteazd AE
=
Er
-
Eo .
Er
Eo
170
I
Chimia-fizicd a medicamentului
ca ordin de mirime, timpul de via[d in starea excitati de singlet
cu nivele vibra{ionale superioare este de aproximativ 10-12s, in timp ce
in starea de singlet excitat de nul vibra[ionaltimpul de viali este de circa
10-8s. De aceea, dupd stabilirea echilibrului, sistemul se va afla cel mai
probabil in starea de singlet S, cu v'= 0.
De pe nivelul de nul vibrafional al stirii excitate de singlet,
molecula se poate dezactiva tot in mod neradiativ gi trece in starea
fundamentali de singlet (v
=
2). Procesul prin care se produce aceasti
tranzitie neradiativi care are loc fdri modificarea multipliciti[ii de stiri se
numegte conversie internd (10t0
-'t0-11s),
se noteazd cu lCs gi este
caracterizat de constanta de vitezd t<1". Oin starea So,v
=
2, molecula
poate suferi fenomenul de relaxare vibra[ionald, ajung6nd pe nivelele
inferioare v=1, respectiv v=0.
De asemenea, molecula Tn stare excitati de singlet, cu nivelul
vibralional v'=0, poate suferi gi o tranzifie neradiativi nepermisd, cu
schimbarea multiplicitalii de stdri, trecdnd in stare excitatd metastabild
de triplet. Fenomenul se numegte incrucigare de stdi (10-11-10{s),
se
noteazi cu lOSsr gi este caracterizat de constanta de vitezd Xi"i. in
punctul intersectdrii de stiri S,(v'= 0)-T,(v'= 2) poziliile
nucleelor
atomice sunt identice pe nivele vibra{ionale diferite ale moleculei (Figura
4.3).
Din Figura 4.3 se observd cd in starea excitatd de triplet, prin
procesul de relaxare vibralional5, molecula trece de la nivelul r,,v'= 2 la
nivelul T,v'
=
1
,
respectiv la
l,v'
=
0. Din starea T,,v,
=
0, molecula
poate suferi de asemenea o tranzi(ie radiativi nepermisi de tip
?ncrucigare de stdri (lcs's), ajungand in stare fundamentald de singlet
(v
=
2), proces caracterizat prin constanta de viteza k[s..
Figura 4.3
-
kr
triplet excitatT,
Vitezele
depind de dith
cu c6t diferel
neradiative esil
Moleq*
precum gi din
vibralional, po
fundamentalii
r
cu emisie spon
schematic in Fi
Figura 4.4
-
Rep
excitaE de singlet
'
1O-'2s, in timp ce
l@5 este de circa
I se va afla cel mai
reitate
de singlet,
gi trece in starea
n
produce aceasti
liplicita[ii de stiri se
sA cu lCs
9i
este
So,v =
2, molecula
ung6nd
pe nivelele
r singlet, cu nivelul
rtivi nepermisi, cu
xcitatd metastabild
ri (10r1-10-5s), se
r de vitezd fi"i. in
pozifiile nucleelor
rb moleculei
(Figura
itat6 de triplet,
Prin
h nivelul T.,,v'= 2 la
T,v'=0, molgcula
nepermisd de tip
hmentald de singlet
tG
Elemente de fotochimie
|
17t
Ipr
Figura 4.3
-
lntersectarea stirii de singlet excitat S. cu starea metastabild de
triplet excitatl
Vitezele proceselor de conversie internd gi incrucigare de stiri
depind de diferenla de energie dintre cele doud stiri implicate
9i
anume
cu c6t diferenla de energie este mai mare cu atdt viteza tranzitiei
neradiative este mai micd.
Molecula din stare excitatd de singlet, cu nivelul de nul vibrafional,
precum gi din starea de triplet excitat, de asemenea cu nivelul de nul
vibrational, poate emite spontan un foton
9i
sd ajungi in starea
fundamentald de singlet, cu diferite nivele vibralionale. Astfel de tranzilii
cu emisie spontand de foton se numesc tranzilii radiative gi sunt ilustrate
schematic in Figura 4.4.
E,
Er
Eo
Fosforescen!i
Figura 4.4
-
Reprezentarea schematicd a unei tranzitiii radiative
1 72
|
Chimia -Iizicd a medicamentului
Energia fotonului emis este riguros egald cu diferenla de energie
dintre cele doud stdri implicate; frecvenla fotonului emis este mai micd
sau egald cu frecvenla fotonului absorbit.
Tranzilia radiativd de la starea excitatd de singlet (S,,v'=0) la
cea fundamentali de singlet pe diferite nivele de vibralii (So,v
=
2,v
=1,
respectiv v=0)in care se pdstreazd multiplicitarea de stdri se numegte
fluorescenl (104
-10-6s)
gi este caracterizatd de constanta de vitezd
k-
r
S.,-_.EEIl-->S'+hv.
Printre compugii care prezinti fluorescenld se menlioneazS: unii
aminoacizi
(triptofanul, fenilalanina), alcaloizi cu nucleu indolic, cu nucleu
chinolonic (chinina), opiozi (morfina), xantinici (cafeina), unele cumarine,
flavone, vitamine (riboflavina, piridoxina, retinol).
Tranzilia radiativd de la starea de triplet excitat (T,,v'=0) la cea
fundamentald de singlet cu diferite nivele de vibralii (So,v
=
2,v
=1,
respectiv v=0) cu schimbarea multiplicitalii de stdri (Figura 4.3) se
numegte fosforescenfd (10r
-10*2s) 9i
este caracterizati de constanta
de vitezd k,.
T,9So+hv,
Datoriti faptului cd fosforescenla este o tranzilie radiativd
interzisd,
probabilitatea de producere a acestui
proces este mai micd
decAt pentru fluorescenli.
Fosforescenla apare la o frecvenld mai micd (vr
)
decAt
fluorescenla (vr)
9i
presupune trecerea moleculei printr-o stare de triplet
metastabili, in care timpul de via!5 este sensibil mai mare dec6t in
stirile excitate de singlet; de aceea timpulin care moleculele emit radialii
de fosforescenli este mai lung comparativ cu cel pentru emisia de
fluorescenF
dupi ce ino
proct
fluoresenti
fotoni cu lu
schematic
sr
Figura
4.S
-
I
fotonilor
cu lungi
{:
le energie
mai micd
,v'=
0
)
la
=2,v =1,
e numegte
de vitezd
rcazd: unii
,
cu nucleu
cumarine,
=0)
la cea
|
=2,v =1,
ra 4.3) se
r constanta
: radiativd
: mai mici
,v, )
dec6t
re de triplet
e dec6t in
emit radialii
emisia de
Etemente defotochimie
|
123
fluorescenla. Tn fluorescenld,
radiafia emisi spontan dispare imediat
dupi ce inceteaz5 iradierea.
Procesele fotofizice (conversie
internd, Tncrucigare
de stdri,
fluorescenld, fosforescenfd)
care au loc la interacliunea
moleculelor
cu
fotoni cu lungimi de undi din domeniul UV-vis pot
fi reprezentate
schematic sub forma diagramei Jablonski (Figura
4.5).
1 2 3 1',2'3'
So
IigrT3
4.5
-
Diagrama proceselor
fotofizice care au loc la interacfiunea
fotonilor cu lungimi de undi din domeniul UV-Vis cu moleculele
ICSTS
Banda de
kltt
174
I
Chimia -fizicd a medicamentului
Timpul de viald al moleculei in stare excitatd de singlet (1O-'gs)
este mai mic comparativ cu timpul de viald al moleculei in stare excitati
de triplet (10-os). Aceasta se explicd prin prisma proceselor fotofizice
iniliate in fiecare din stdrile excitate menfionate anterior. Din stare
excitati de singlet molecula se poate dezactiva prin tranzilii neradiative
permise (conversie interni), tranzilii neradiative interzise (incrucigare de
stari)
9i
tranzilii radiative permise (fluorescenfa). in schimb, din stare
excitatd de triplet molecula se poate dezactiva
prin tranzi{ii neradiative
interzise (incrucigare de stiri) gi tranzilii radiative interzise
(fosforescenla), aceste procese avAnd loc cu o probabilitate mult mai
mici deoarece decurg cu schimbarea multiplicita{ii de stdri. Astfel, in
starea de triplet molecula poate exista o perioadd de timp sensibil mai
mare decAt in starea excitati de singlet, ceea ce implicd o probabilitate
mult mai mare de initiere a unei reactii chimice din starea excitatd de
triplet.
4.4.2. Cinetica proceselor fotofizice
Procesele fotofizice descrise in diagrama Jablonski se desfigoari
aproximativ dupd o cineticd de ordinul I
9i
sunt caraclerizate de o
anumitd constanti de vitezd. Se consideri cd moleculele unei substanle
sunt supuse acliunii unor radialii UV-Vis, in mediul de reaclie putdnd fi
prezente gi alte molecule. lntensitatea radialiei absorbite (1") este
constantd gi egald cu numdrul de moli de fotoni absorbili pe unitatea de
volum in unitatea de timp. Se atinge o stare stalionard, caracterizatd prin
faptul ci viteza de formare a produgilor primari
9i
intermediari este egali
cu cea de disparilie a acestora.
Expresiile vitezelor de reac!ie pentru tranzi!iile neradiative gi
radiative, permise gi interzise, menlionate in Figura 4.5, pot fi scrise sub
forma urm
1.P
2.F
(S, -+ So
):
unde k,s" e
3. Pr
cea de tripl
unde k,s"r" r
de la starei
4. Pt
cea fundam
unde k[! e
de la starea
5. Pr
(S, + So +h
Daci
9i
dacd mo
(intensitatea
fluorescen[5
probabilitater
6. Prc
ei
-m
stare excitatd
oceselor fotofizice
nterior. Din stare
ra':z$ii neradiative
se (incrucigare de
schimb, din stare
anzilii neradiative
diative interzise
abilitate mult mai
le stdri. Astfel, in
timp sensibil mai
ioi o probabilitate
;tarea excitati de
ski se desf5goard
aracterizate de o
rle unei substanle
: reaclie putdnd fi
sorbite (1") este
b(i pe unitatea de
aracterizati prin
nediari este egal6
ib neradiative gi
i, pot fi scrise sub
2. Procesul de
(S, -+ So
):
V=l-
a
conversie interni pentru
starea
v
=
kL
[S,]
Elemente de fotochimie
I
175
(4.4)
de singlet excitat
(4.5)
1. Procesul de excitalie (So +hv -+ S.,):
unde kl" este constanta de vitezd a procesului
de conversie internd.
3. Procesul de incrucigare de stdri de la starea de singlet excitat la
cea de triplet excitat ( S, -+
! ):
v
=
klcrs
[S1]
(4.6)
unde kLr. este constanta de vitezd a procesurui
de incrucigare de stiri
de la starea de singlet excitat la cea de triplet excitat.
4. Procesul de incrucigare de stdri de la starea de triplet excitat la
cea fundamentalS de singlet (l -+ So):
,
=
k[t,
[T,]
(4.7)
unde kls. este constanta de vitezi a procesului
de incrucigare de stiri
de la starea de triplet excitat la cea fundamentali de singlet.
5. Procesul de emisie de fluorescenfd prin stingere intrinsecd,
(S, + So + hvr, v, fiind frecvenla fotonului emis):
v
=l!, =
k,
[S,]
(4.8)
Daci starea de singlet excitat prezintd
un singur nivel vibralional
9i
daci molecula se dezactiveazd doar prin emisie de fluorescenli
(intensitatea
radialiei emise fiind l!,
),
atunci constanta de vitezi de
fluorescenti prin stingere intrinsecd (kr) devine egald cu coeficientul sau
probabilitatea
Einstein pentru
emisia spontand de fruorescenld (A,o).
6. Procesul de emisie de fluorescenld prin stingere extrtnseci"
?
ii
il
tr
ffi
1 76
I
Chimia -fizicit a medicamentului
datorat
prezentei in mediul de reaclie a unei alte molecule M
(S.,+M -+ So +M):
v
=
k[,
[s,][M]
(4.e)
unde k[ este constanta de vitezi de fluorescen!5
prin stingere
extrinsecd.
Molecula M se numegte moleculd cu rolde stingere (stingator)'
7. Procesul de emisie de fosforescenld
prin stingere intrinseci
(T, -+ So + hv,
,
v, fiind frecvenla fotonului emis):
v
=
l!,
=
k,
[T,]
,]
i
I
implic
(4.12]
excital
depopr
singlet
I
cinetici
excitati
a proce
I
mdsura
substan
se gdse
P
S
raportul
absorbtir
(4.10)
in mod similar
procesului de fluorescenli, daci starea de triplet
excitat are un singur nivel vibralional
9i
dacd molecula se dezactiveazd
doar
prin emisie de fosforescenli
(intensitatea radialiei emise fiind l!,
),
atunci constanta de vitezi de fosforescenli
prin stingere intrinseci (kr)
va fi egali cu coeficientul sau probabilitatea Einstein
pentru emisia
spontani de fosforescenld ( Ar.
).
8. Procesul de emisie de fosforescenld
prin stingere extrinsecd
datorat
prezenlei in mediu a unei molecule stingdtor
( T, + M -+ So + M
):
v
=
k[
tr,]tMl
(4.11)
unde ki este constanta de vitezd de fosforescenld
prin stingere
extrinsecd.
a) Se consideri cazul in care in mediul de reactie nu sunt
prezente alte molecule
gi nu au loc nici reaclii chimice.
in condiliile de stare stalionard
(echilibru), concentralia moleculei
de singlet excitat ([S.]) devine:
d[s,]
_
^
dt
(4.12)
Ite molecule M
(4.e)
F
prin stingere
re (stingdtor).
ingere intrinsecd
(4.10)
starea de triplet
se dezactiveazd
i emise fiind l:,
),
re intrinseci (kr)
in pentru emisia
ingere
extrinsecd
+M-+So+M):
(4.11)
rti
prin stingere
reaclie nu sunt
moleculei
[s,]=Httrttr
Elemente de fotochimie
|
177
Jindndu-se
seama de procesele
fotofizice in care poate fi
implicati molecula de singlet excitat gi de ec. (4.4)-(4.6)
9i
(a.8), retalia
(4.12) poate fi scrisd sub forma:
t"
=
k,'.
[s,]+
ki"i
[s,]+
r<,
[s,]
(4.13)
Din ec. (4.13) se poate explicita concentratia moleculei in stare
excitatd de singlet:
StSrile energetice electronice care se populeazi
ugor, sunt gi
depopulate la fel de rapid. Astfel, viteza de disparilie a stdrii excitate de
singlet este datd de relatia:
#
= (ni" *kicrs +kF)[s1] (4.15)
Aga cum s-a menlionat anterior, procesele
fotofizice urmeazi o
cinetici de ordinul I. ca urmare, timpul de viali al moleculei in stare
excitatd de singlet este dat de valoarea reciproci a constantei de vitezi
a procesului
de disparitie a moleculei S,:
(4.14)
(4.16)
kl" +kl"r. +k,
Timpul de viali al singletului excitat poate fi determinat prin
misurarea sciderii intensitSlii fluorescenlei, dupd iradierea moleculelor
substantei de cercetat. Valorile timpului de via[d pentru diferite molecule
se gdsesc tabelate.
Prin introducerea ec. (4.16) in ( 3g se obline:
[s,]=
t.,1, (4.17)
Se definegte randamentul cuantic de fluorescentd ca fiind egal cu
raportul dintre viteza procesului
de emisie de fluorescen{i
9i
viteza de
absorblie a radialiei:
(4.12)
1 78
|
Chimia-fizicd a medicamentului
rF
*,
=
T
(4.18)
finindu-se
seama de ec. (a.8)
9i
(4.13), expresia randamentului
cuantic de fluorescentd devine:
@r=
k'
[s,,]
(4.1e)
(ti" +t<i"i +x.)[s,]
Dupd simplificarea termenului
[S,]
Si linAndu-se
seama de ec.
(4.16) se ob{ine:
O,
=
krrr,
(4.20)
Daci se consideri cd dezactivarea moleculei excitate are loc doar
prin tranzilie radiativd de fotoni, timpul de viali al moleculei in stare
fundamentali de singlet devine:
1
iso
-
r:
r
Prin combinarea ec. (4.20)
9i
(a.21) se obline:
Tc
@r
=J
Te
Ts,
=
OFTso
Determinarea timpului de viali al moleculei in stare excitati de
singlet
gi a randamentului cuantic de fluorescen!5 permite evaluarea
timpului de viald al moleculeiin starea fundamentalS de singlet.
Dacd o moleculi care a absorbit fotoni cu lungimi de undd din
domeniul UV-Vis se dezactiveazd numai radiativ prin emisie spontani
permisd de fotoni, atunci eficienla cuanticd a fluorescenlei este egalS cu
unitatea. Daci intervin gi alte procese fotofizice sau fotochimice,
eficienla cuanticd este subunitarS.
in mod similar se determind randamentul cuantic pentru procesul
sau:
(4.21)
(4.22)
(4.23)
de conversie
infr
starea de singlet t
Din ec. (4-{r
pentru procesul
incrucigare
de stilrj
in mod arr
moleculeide
triplet
finindu-se .
implicatd
molectrtr
de maisus
se poil
Din ec. (4.it
excitatd
de triplet
Prin inlocuirs
(ec. 4.14), relatia pe
Starea de tipt
depopula
destul de
(4.18)
lb randamentului
(4.1e)
se seama de ec.
(4.20)
dtate are loc doar
noleculei in stare
(4.21)
(4.22)
(4.23)
stare excitati de
rermite evaluarea
e singlet.
rgimi de undi din
r emisie spontand
nleieste egali cu
sau fotochimice,
[c
pentru procesul
Elemente de fotochimie
|
179
de conversie internd (ec. 4.24)
9i
pentru incrucigarea de stiri de ra
starea de singlet excitat la cea de triplet excitat (ec.4.25):
(4.2e)
Prin inlocuirea concentraliei moleculei in stare excitatd de singlet
(ec. 4.14), relalia pentru concentralia moleculei de triplet excitat devine:
ltl=
k:"'"1"
(4.30)
(ri" +ri.i +t<,)(r[s, +r,)
Starea de triplet excitat este o stare metastabilS gi de aceea se va
depopula destul de rapid; astfel pentru viteza de disparilie a stdrii
o,.=H**G
tr,l=ffiH
gII]
dt
(4.24)
(4.25)
sr
-
ki":
'cs
-
1o1l4lr. +k,
Din ec. (4.19), (4.24)
9i
(a.25) se observd cd suma randamentelor
pentru procesul
de emisie de fluorescenld, conversie interni gi
incrucigare de stdri este egalS cu unitatea:
(D.+OLr+O[r.=1
(4.26)
in mod analog, in condiliile de stare stalionari concentralia
moleculei de triplet excitat ([T.,]) devine:
(4.27)
finindu-se
seama de procesele fotofizice in care poate fi
implicati molecula de triplet excitat gi de ec. (4.6), (4.7) gi (4.10), relalia
de mai sus se poate scrie sub forma:
ki"'.
[s.]
=
k["
[T,]+
k'
[T,]
(4-28)
Din ec. (4.28) se poate obline concentralia moleculei in stare
excitatd de triplet:
*0
1 80
I
Chimia -fizicd a medicamentului
excitate de triplet se
poate scrie:
(4.31)
in mod analog stirii excitate de singlet, timpul de via!5 al
moleculei In stare excitatd de triplet este egal cu reciproca constantei de
vitezd a
procesului de disparilie a moleculei
l:
1
T'
=:-;;------:-
(4.32)
''
k,i.. + k,
Prin introducerea ec. (4.16)
Si
(a.32) in ec. (4.30) se obfine:
[T.,]=
kl"t tr,trl.
(4.33)
Se definegte randamentul cuantic de fosforescenld ca raportul
dintre viteza procesului de emisie de fosforescenli
gi viteza de absorblie
a radialiei:
rP
o,
= ts @s4)
'1,
Considerdnd-se ec. (4.10) gi (4.13), expresia
pentru randamentul
cuantic de fosforescentd devine:
@p=
k'
[T,]
(4.35)
(xi"
+t<i"i +t<,)[s,]
Dupi inlocuirea concentraliei moleculei in stare excitati de triplet
cu expresia din ec. (4.29)
9i
simplificarea ulterioari a termenului
[S,]se
obtine:
k"ki"'"
-#=(r.L'.
*k,)[r,]
@o=
(t<i.
+t<i.i +t<,)(t<[i +r,)
Prin introducerea ec. (4.16)
9i
(a.32) in relalia de mai sus,
randamentul cuantic de fosforescenli devine:
O,
=
krkl"r.t.,t, (4.37)
Randamentul cuantic al
procesului
de incrucigare de stdri de la
(4.36)
triplet e
pentru
r
b
alte md
F
(ec.4.11
care
fir
fosfores
moleculr
h
stare ex
E)
de fosfol
Tir
randamer
molecule
(4.31)
timpul de viali al
iproca constantei de
(4.32)
30) se obline:
(4.33)
rescenld ca raPortul
;iviteza
de absorblie
(4-34)
l pentru randamentul
(4.35)
are excitatd de triPlet
i a termenului
[S.,]se
----------i
(4.36)
,*kr)
relalia de mai sus,
(4.37)
ucigare de stdri de la
Elemente de fotochimie
|
181
triplet excitat la singlet in stare fundamentald se determind similar cu cel
pentru emisia de fosforescenti:
@,cs
=
klif.'.
(4.38)
(xi"
+ ri.'. + r,
)(rL'.
+ x,
)
b) Se considerd cazul in care in mediul de reaclie sunt prezente
alte molecule (stingdtor), M.
Relaliile scrise anterior pentru starea stalionard de singlet excitat
(ec.4.13), respectiv de triplet excitat (ec. a.28) se corecteazi cu termenii
care
tin
seama de procesele de fluorescenli (ec. 4 9), respectiv
fosforescenfi (ec. 4.11) datorate prezenlei in mediul de reaclie a
moleculelor cu rol stingdtor (M).
L
=kL[s.,]+t<i.i[S,]+t,[s,]+t<[[s.][M]
(4.3e)
kf.
[s,]
=
kl'.
[r,]+
k,
[r,]+
r<fr
[1][wr]
(4.40)
in mod similar se determind timpul de viali pentru molecula in
stare excitatd de singlet
9i
triplet in prezenta unei molecule stingitor:
-Y=
1
-s1
f"+xi.i+kr+ffi[M]
M
Tr=
(4.41)
(4.42)
(4.43)
(4.44)
Expresiile pentru
de fosforescenld devin:
k[s, + k, + t<fi
[nlt]
randamentul cuantic de fluorescenld, respectiv
(DP=
l" ki" + k,s"i + f, + f[
[M]
k"k:"L
k_ r:.
*y
=*=
(t<i. + t<i.i + k, + k[
tM]Xk[ss
+ k, + ki
[M])
Jindndu-se
seama de ec. (4.41)
9i
(4.42), relaliile pentru
randamentul cuantic de fluorescenla gi fosforescenld in prezenla unei
molecule stingitor pot fi scrise
9i
sub forma:
1 82
I
Chimia -fizicd a medicamentului
Prin explicitarea intensitdlii fotonului emis ?n prezenla moleculei
stingdtor (t!".; Oin ec. (4.45) se obline:
l!,
=
l,krt[, (4.47)
lnvers6ndu-se relalia din ec. (4.47) gi Tnlocuindu-se timpul de via!5
pentru molecula in stare excitatd de singlet in prezenla unei molecule
stingdtor cu expresia din ec. (4.41) rezult6:
1F
OY
=h=k-rY
tl"ro1
*y
=?=krkl"rrt!,t{
1 1(r.
+ tL + kLr. + k[,
[M])
H=L[
q
J
Prin rearanjarea termenilor ec. (4.48) se obline:
1 1 (, xi" * k:"'.
)
k[,
[M]
H=[['-
rq
J-
r&
(4.45)
(4.46\
(4.48)
(4.4e)
Relafia (4.49) este o ecualie de tip Stern-Volmer. Prin
reprezentarea graficd a mdrimii
J
tn funclie de concentratia moleculei
1",
stingdtor
[M]
se obline o dreapti din panta cdreia se poate evalua
constanta de vitezd de fluorescenli prin stingere extrinseci, k[.
Constanta de vitezd de fluorescenli prin stingere intrinseci, k., se
determind din coeficientul de absorblie molar (e) al benzii de absorbfie.
lntensitatea radialiei absorbite (1"
)
se determini conform metodei ce va fi
descrisi in subcapitolul 4.5.2.
Daci moleculele in stare excitatS din sistem nu se dezacliveazd
prin emisie de fosforescenld, atunci kl"r. devine zero, iar din ordonata la
origine a ec. (4.49) se poate determina k[ .
Dacd mol
defini randamen
explicitarea timp
in prezenla
unei
(4.46), expresia I
Prin inven
molecula in stan
cu expresia din e
Rearaniin
forma: :
Relafia (4j
Prin reprezentan
;
moleculei stingft
determina consftE
kfi, iar din ordor
cunosc randarnerl
kP.
kLtMl)
-)
lne:
ElvI
Lk'
{4.45)
(4.46)
in prezenla moleculei
(4.47)
irdu-se timpul de viald
rezenla unei molecule
(4.48)
(4.49)
r Stern-Volmer. Prin
concentralia molecu lei
lreia se poate evalua
gere extrinseci, k[.
ne intrinsecd, k, se
al benzii de absorbfie.
rrform metodei ce va fi
m nu se dezactiveazd
,ro, iar din ordonata la
Elemente de fotochimie
|
183
Dacd molecula excitati emite radialie de fosforescen!5, se poate
defini randamentul cuantic de fosforescen!5 conform ec. (4.46). Prin
explicitarea timpului de via!5 pentru molecula in stare excitatd de singlet
in prezenla unei molecule stingdtor din ec. (4.45) gi introducerea in ec.
(4.46), expresia randamentului cuantic de fosforescen!5 devine:
(4.50)
Prin inversarea ec. (4.50) gi substituirea timpului de viald pentru
molecula in stare excitatd de triplet Tn prezenla unei molecule stingdtor
cu expresia din ec. (4.42), ec. (4.50) devine:
o,=*=*,(*)n*,t
1
-
t (x,)[rl"'.+k,+k[,[M])
%
-.,
[k, Jl.---
kE-]
(4.51)
Rearanj6ndu-se termenii ec. (4.51), aceasta poate fi scrisi sub
forma:
:_
=
:_(\l[nti+n'
].1fel$El
g
sz)
oP o.
[kr,J[
ki",
)
a,
[kr,/
ki.,
Relalia (4.52) este de asemenea o ecualie de tip Stern-Volmer.
Prin reprezentarea graficd a marimii
]
in funclie de concentratia
(DPir
moleculei stingdtor
[nll]
se obline o dreaptd din panta cireia se poate
determina constanta de vitezd de fosforescenld prin stingere extrinseci,
k[, iar din ordonata la origine se poate evalua raportul
$,
A".a ."
'
k,".
cunosc randamentul cuantic de fluorescenfd, precum
9i
constantele k. gi
kP.
184
|
Chimia-fizici a medicamentului
4.5. Procesefotochimice
4.5.1. Tipuri de reactii fotochimice
Moleculele excitate fotochimic pot
suferi diferite procese
fotochimice secundare:
Mecanismele reaciiilor fotochimice se pot explica prin procesele
fotofizice descrise anterior.
1) Reaclia de fotodisociere este cel mai frecvent tip de reactie
secundard fotochimicd gi se produce
c6nd molecula in stare excitati
dispune de suficientd energie pentru
a disocia in produgi
de reacfie.
cdnd disocierea este precedatd
de un transfer neradiativ citre o
stare electronici cireia ii corespunde o energie mai mic6 dec6t limita de
disociere, procesul
se numegte predisociere.
Tdria legdturilor dintre
starea excitati rezultatd in urma absorb{iei de fotoni gi stdrile posibile
de
disociere determind durata acestui proces.
Daci molecula este diatomici (C12, Nz) gi energia de vibrafie a
acesteia este mai mare decdt energia necesari disocierii in produgii
de
reaclie, atunci disocierea poate avea loc in timpul producerii
unei vibratii
(10-''.
-10-12s).
Daci molecula este poliatomicd,
cum este cazul substanfelor
medicamentoase, gi dacd energia acumulatd prin
absorbfia unui foton
este mai mare decit cea necesari ruperii unei legituri chimice, atunci
disocierea nu se mai produce
instantaneu. Aceasta se explici prin
faptul
cd moleculele;
necesar un tirn;
la nivelul legitu
Dacd pr
acegtia pot reat
(AB) sau cu aft
reacliiter{iare s
Un exen
acidului iodhidri
De asem
acliunea radiafi
atmosferei. Asffi
energie de diso<
290 nm sunt ad
gisesc
in mod
stabile la fotodis
Molecula
fdcdnd excep$e
singlet. in strahl
molecule de ox(;
i diferite procese
llica prin procesele
vent tip de reaclie
h in stare excitatd
lugide reac{ie.
:r neradiativ citre o
nici dec6t limita de
a legdturilor dintre
gistdrile posibile de
rcrgia de vibralie a
rcierii in produgii de
rducerii unei vibralii
cazul substanlelor
rbsorblia unui fotori
ituri chimice, atunci
e explicd
prin faptul
Elemente Oe fotochimie
I
t 85
ci moleculele poliatomice prezinti mai multe moduri de vibralie gi este
necesar un timp mai indelungat pentru redistribuirea energiei acumulate
la nivelul legdturii ce se va rupe:
AB*-+A+B
Dacd produgii rezultali in urma disocierii sunt radicali liberi,
acegtia pot reacliona in continuare cu alte molecule de tipul celor iniliale
(AB) sau cu alte molecule. Procesele ulterioare care au loc se numesc
reaclii te(iare sau reaclii de tip acceptor.
Un exemplu de reaclie de disociere fotoindusd este disocierea
acidului iodhidric:
Hl+ hv -+ Hl* (actul primar)
Hl" + H+l (reaclie secundard de disociere)
Hl+H-+Hr+ll
l+Hl-+r^+n I
'
|
(reactii
tertiare inldnluite)
H+H-+H,
I
'
l+l-+
\ )
De asemenea, procesul de fotodisociere al moleculelor mici sub
acliunea radialiilor ultraviolete este foarte important pentru fotochirnia
atmosferei. Astfel, in straturile
joase
ale stratosferei, doar moleculele cu
energie de disociere corespunzdloare unei lungimi de undd mai mari de
290 nm sunt active din punct de vedere fotochimic. Moleculele care se
gisesc in mod obignuit in atmosferd, inclusiv molecula de O, sunt
stabile la fotodisociere in troposferS.
Molecula de 02 se gisegte in stare fundamentali de triplet,
fdcdnd exceplie de la majoritatea compugilor, care se aflS sub formd de
singlet. in straturile inalte ale atmosferei are loc formarea ozonului din
molecule de oxigen.
1 86
|
Chimia-tizicd amedicamentului
Procesul de fotolizd al O, la lungimi de undd cuprinse intre 200 gi
240 nm este principala sursd de O. din stratosferi.
O, + hv d O,
*
(actul primar)
Or* -+ O + O (reaclie secundari de disociere)
O + O, -+ O. (reac{ie terfiard)
Molecula de ozon poate in continuare disocia, sub forma:
Or+hv-+O+O,
O, +O -+2O,
De asemenea, o serie de compugi clorurali (triclorfluormetan,
diclordifluormetan) pot fi absorbili in atmosferi, ajungAnd in stratosferS,
unde suferi fenomenul de disociere, cu eliberarea atomilor de clor care
apoi reaclioneazd cu ozonul. Diminuarea concentraliei de ozon din
straturile inalte ale atmosferei determind cregterea nivelului de radialii
ultraviolete care ajung pe suprafala pdm6ntului, cu consecinle directe
asupra sinitalii oamenilor.
Cl+ O. -+ CIO + O,
2) Reaclia de dubli descompunere este caraclerizati prin aparilia
a doui reaclii de descompunere sub acliunea radialiilor luminoase. O
astfel de reaclie fotochimicd apare la reaclia dintre brom
9i
hexan:
CuH,, + Br, -+ CuH,,Br + HBr
in continuare HBr suferi reaclie de fotodisociere, similar cu HI
prezentat spre exemplificare anterior:
HBr + hv -+ HBr
*
(actul primar)
HBr" -+ H + Br (reaclie secundari de disociere)
HBr+H-+Hr+Brl
Br+HBr-+Br^+Hl
'
|
(reacfii te(iare inlanluite)
H+H -+ H,
I
I
Br+Br+Br,
)
3) Rea
electronic este
greu reactivi i
cu valori foarl
reaclie se poa
la care transf
starea Oe sing
starea fundam
cdldurd, fie en
Comportamenil
funcliuni carbo
de compugi se
prin absorb$a I
Rea@r
caz particular
electronic. Trs
printr-un prooer
echilibru numid
Astfel de
bastonage Ia ti
in formarea p(5
4) Rea(
capabili sd atx
reaclie poate
e
aceasta partfui
Molecula care i
sau fotosensibil
1 88
|
Chimia-fizicl a medicamentului
A"+B+A+B*
B
*
+C -+ Produgi
Un fotosensibilizator trebuie sd aibd citeva caracteristici gi
anume:
acesta din urmi un timp de viald lung;
Reaclia de sintezi clorofiliand este un proces de sensibilizare
fotochimicd.
De asemenea, un amestec de hidrogen gi oxigen reaclioneazi
foarte lent in absenla vaporilor de mercur, chiar daci amestecul este
iradiat cu radialii din domeniul siu de absorblie. Tn prezenla vaporilor de
mercur, care
joacd
rol de fotosensibilizator, atomii de mercur preiau
energia fotonilor emigi de o lampd de ultraviolet, energie pe care o
transmit pa(ial moleculei de hidrogen care disociazd in atomi, avAnd loc
o reaclie in lan! de sintez5 a apei:
Hg+hv-+Hg*
Hg*+Hr-+Hg*Hr*
Hr* -+ H+H
ZH+O, -+ HrO+O
5) Reaclia de adilie este des intAlnitd la moleculele in stare
electronici excitatd.
AB*+C-+AB-C
Reacliile de cicloadilie fotoinduse explici efectele mutagene ale
radia{iilor UV, care determini modificdri ale bazelor purinice gi
pirimidinice
din structura ADN-ului.
4.5.2.
(
Prima r
moleculelor re
ultraviolet cu ht
Procesl
expresia viteze
Timpul r
( 10-e s pentru
r
triplet excitat).
(
dispare rapid, r
secundare foto
reaclie din ec.
{
Pentru
i
experimentalpr
I
Figura 4.5
-
Sdl
reacliilor fotochim
Dispozitiu
(ii) lentila convet
ya
caracteristici gi
marea tripletului, iar
oni;
es de sensibilizare
xigen reaclioneazd
rci amestecul este
rezenla vaporilor de
i de mercur preiau
energie pe care o
in atomi, avAnd loc
noleculele in stare
ctele mutagene
azelor
purinice
ale
9i
Procesul de absorblie al fotonului urmeazd o cineticd de ordinur 1,
expresia vitezei de reaclie avAnd urmdtoarea formd:
dlA.l
v
__+
(4.53)
dt
Elemente de fotochimie
I
1Bg
4.5.2. Cinetica reactiilor fotochimice
Prima etapd a unei reaclii fotochimice consti in excitarea
moleculelor reactante prin absorbfie de fotoni din domeniul vizibil sau
ultraviolet cu lungime de undi bine determinantd:
Ao+hv-+A*
Timpul de via!5 al moleculei Tn stare excitatd este foarte scurt
(10-'gs pentru
starea de singlet excitat, respectiv 10-6s pentru
cea de
triplet excitat). ca urmare molecula in stare excitati ca produs de reaclie
dispare rapid, devenind instantaneu reactant, iniliind o serie de procese
secundare fotofizice gi fotochimice. De aceea in expresia vitezei de
reaclie din ec. (4.53) apare semnul minus.
Pentru studiul reactiilor fotochimice se utilizeazd dispozitivul
experimental prezentat schematic in Figura 4.6.
Figura 4.6
-
Schema de principiu
a dispozitivului experimental pentru studiul
reac{iilor fotochimice
Dispozitivul experimental este format din: (i) sursi de radialii (S*
);
(ii) lentila convergente (L)
-
care transformd un fascicul divergent intr-un
1 90
I
Chimia -fizicd a medicamentului
fascicul de radialii paralele; (iii) filtru optic (F)
-
care lasd sd treacd
radialiile cu o anumiti lungime de undd; (iv) detector D; (v) cuvi cu
mediul de reaclie (C) caracterizatd de lungimea (lc), aria secliunii
transversale
(Sc) gi volumul (V.) Cuvele sunt confecfionate din cuar!
pentru substanlele care absorb in ultraviolet, respectiv din siiclS
pentru
cele care
prezintd maxime de absorblie in domeniulvizibil.
Energia luminoasd ce intrd in celula de reaclie prin unitatea de
arie a secliunii transversale in unitatea de timp se noteazi cu lo; energia
luminoasi ce iese din celuld
prin unitatea de arie a secliunii transversale
in unitatea de timp se noteazi cu l, iar AI reprezintS energia luminoasd
absorbiti in celuld in unitatea de timp.
Aga cum s-a ardtat in subcapitolul 4.4.2, conform legii Stark-
Einstein, viteza cu care decurge etapa de absorblie a fotonului de cdtre
moleculi este egalS cu numirul de moli de fotoni absorbiti in unitatea de
timp pe unitatea de volum, l,:
u=l-#l=,"
(4.4)
Dar numirul de moli de fotoni absorbili in unitatea de timp
pe
unitatea de volum in celula de reactie fotochimicd este dat de formula:
(4.54)
,
^_!
!s_
_
(to
-
t).sc
_
(1.
-
l)'sc
l"
=
y.
1q6,
-
v" N^h, sc
.r. .Nohv
Prin reducerea termenului S", ec. (4.54) devine:
,
lo
-l
l^
=-
"
l"
.Nohv
(4.55)
Pe de altd parte, conform legii Lambert-Bouguer-Beer, energia
luminoasd ce iese din celuld
prin unitatea de arie a secliuniitransversale
in unitatea de timp se determini cu relafia:
|=lo.1g-e'[e]6
(4.56)
lTlt
SA
SU
fot
VE
foj
sp
for
ca
Fi!n""
rc lasi sd treacd
or D; (v) cuvd cu
l"),
aria secliunii
rcf;onate din cua(
u din sticlS pentru
ibil.
e prin unitatea de
nzi cu lo; energia
{iunii
transversale
energia luminoasd
nform legii Stark-
fotonului de cdtre
nbitiin unitatea de
(4.4)
ritatea de timp
Pe
dat de formula:
)J-
-Nohv
(4.54)
(4.55)
;uer-Beer,
energia
c$unii transversale
(4.56)
v
=21"
(4.5e)
Elemente de fotochimie
|
19'l
unde
[A]
este concentralia molard a reactantului A, e
-
coeficientul
molar de absorblie al reactantului, iar l"
-
grosimea cuvei de reaclie.
Prin combinarea ec. (4.55) gi(4.56) se obline:
,
lo
-l
lo
-lo
.
1 o-E
[A]
rc
"
l".Nohv l".Nohv
SAU:
(4.57)
(4.58)
,
to
(1-
1o*{olt"
)
'"
=lluE;-
Determinarea valorii l, permite evaluarea unor mdrimi descrise in
subcapitolul 4.4.2.
Molecula in stare excitati poate fi implicatd intr-o serie de procese
fotofizice prezentate in subcapitolul 4.4.1
9i
caracterizate din
punct de
vedere cinetic in subcapitolul 4.4.2, dar gi in diferite procese secundare
fotochimice descrise in subcapitolul 4.5.1. in continuare este prezentatd
spre exemplificare reaclia de activare fotochimici dintre H,
9i
Br, cu
formarea HBr
9i
mecanismul de reaclie.
Br, + hv--!r-.+2Br (actul primar)
Br + Hr
--i.--+ngr
* H
l
--
--r::
r-
H +Br,
---I'-*;;,
+ Bri
(reactii de
propagare)
H+HBr
k'
>Hr+Br (reaclie de intArziere)
Br +Br +M--e--+Br, (reacfie de terminare)
Pentru procesul primar, viteza de reaclie este dati de ec. (4.4),
care devine:
1 92
I
Chimia -f,zicl a medicamentului
Molecula M care apare in reaclia de terminare este o moleculi ce
determini stoparea reacliei, concentralia sa fiind inclusi in constanta de
vitezi ku.
finAndu-se
seama de reacliile de propagare
9i
de int6rziere,
viteza de formare a HBr este dati de relatia:
qP
=
k,
[Br][H,]+
r,
[n][eL]-
r.
[H][nar]
(4.60)
produgilor in condilii stalionare vitezele de formare ale
intermediari H gi Br sunt de forma:
#
=
0
=
kz
[Br][H,]-
r<.
[u][er,]-
k.
[H][HBr]
#
--
o
=
21,- k,
[Br][H,]+
t<.
[H][ar,]+
r.
[H][HBr]-
zr<u
[ar]'
Prin insumarea ec. (4.61) gi (4.62) rezultd:
l,
=
ku
[Br]'
(4.63)
din care se obline concentralia intermediarului Br:
(r
\"
[ar]=l; I
9.64)
\Ks /
Prin introducerea ec. (4.64) in ec. (4.61) se obline urmdtoarea
expresie pentru concentratia intermediarului H:
Fr=#H
(4.65)
de formare Substituindu-se ec. (4.64) gi (a.65) in expresia vitezei
a HBr, ec. (4.60) devine:
(4.61)
(4.62)
d[HBr]
dt
d[HBr]
dt
d[HBrJ
dt
d[HBr]
dt
D
urmitoa
P
obtinere
Di
actuluip
At
cu mdrin
Ffie
o moleculd ce
pi in constanta de
gi de intdrziere,
HBrl (4.60)
e ale produgilor
IHBr]
(4.61)
pk,[Br]'
(4.62)
;.
(4.63)
'
(4.64)
obline urmitoarea
(4.65)
uitezei de formare
W
=
[H](r. [eL]
-
r.
[ner])+r, [Br][H,]
<+
qP
=
n,
Ir,I[h)"'
[k,
te'"]
-
IrtilB-,ll:f,tH3i.
*.
IHB'I
)
-
(4 66)
q==2r.,1H,1[h)"'
Dupi simplificarea termenilor asemenea, se obtine in final
urmdtoarea expresie pentru viteza de formare a HBr:
o[Her]
-
'*'t*'t(h)
dt
.,
r,[HBr]
'-
nJor,
Pentru reaclia termicd de formare a acidului bromhidric, viteza de
oblinere a HBr este de forma:
Elemente de fotochimie
|
193
k.
[Brr]
r<.[ar,][r.ffi)
d[HBr]_
(4.67)
(4.68)
dt
2k,
rH,l[*) rBr,]"'
"
,
ro
[Her]
l-l-
k.
[Brr]
Daci se ia in considerare constanta de vitezd k, caracteristicd
actului primar gi concentralia inilial5 a bromului, ec. (4.59) devine:
v
=21^ =
2k1[Br] (4.6e)
Astfel, se observi ci in reacliile termice termenul 1""2 este inlocuit
cu mirimea (r,1er1)"'.
1 94
|
Chimia -fizicd a medicamentului
AtAt pentru reaclia fotochimici cAt
9i
pentru cea termicd, viteza de
formare a HBr are aceeagi expresie (ec.4.67
9i4.68),
ceea ce inseamnd
cd pentru ambele tipuri de reaclii procesul primar constd in disocierea
moleculeide brom.
Pentru substanlele medicamentoase dizolvate in solulii apoase,
cinetica fotodegraddrii poate fi o cinetici de ordinul 1. in schimb, pentru
substanlele medicamentoase suspendate intr-un vehicul s-a observat o
abatere de la cinetica de ordinul 1.
4.5.3. Randamentul cuantic global al reacfiilor fotochimice
Spre deosebire de randamentul cuantic al actului primar, definit in
subcapitolul 4.3 ca raportul dintre numirul de molecule reactante ce dau
produgi primari
9i
numirul de fotoni absorbifi, randamentul cuantic global
al unei reaclii fotochimice reprezinti raportul dintre numdrul de moli de
produs de reaclie care se formeazi in unitatea de timp
t9L l
gi numdrul
"dt
de moli de fotoni cu o anumitd lungime de undd absorbili ?n unitatea de
trnp
t*).
dt
Randamentul cuantic global al unei reaclii fotochimice se noteazi
cu @,.9i are urmdtoarea expresie matematicS:
gt"
o^
= -dt-
n
dv,
dt
Prin impd(irea la V (volum) atdt a
numitoruluiec. (4.70), se obfine:
(4.70)
numdrdtorului cdt
9i
a
Dar
d[Pl
r
' '.lar
-
dt\
undd absol
intensitatea
llnat
globalal
un
Asft
Valor
variazi intse
Pentr
aproximativ
acestea pc
randamenhd
reacliile foh
De er
secundare gi
dintre acesl
obignuiti, d
d
ffi,*e.ru
@@fEd
mffffi fr11
dllG'mirr
h*df
m
ilhsffipam
3-6 olperEi6
hdtil*-
erimar,
dffiLil
rffioedar
L,r-tftd
cuantb globd
b nmeul de moli de
r"n
tll
gi numdnd
hcorHf in unitatea de
hchfrmice se noteazi
(4.70)
mirdtorului c6t gi a
Elemente de fotochimie
I
195
dv^
f
o^
=
-vd!
n
dv,
vdt
Oar
l,':
este viteza de formare a produsului de reaclie P, notati
vdt
gEI,
iar
d,tl
este numdrul de moli de fotoni cu o anumitd lungime de
dt vdt
undd absorbili in unitatea de timp pe unitatea de volum gi reprezintd
intensitatea radialiei absorbite (1"
).
linindu-se
seama de notaliile anterioare, randamentul cuantic
global al unei reacliifotochimice devine:
@r=
(4.72)
Astfel, viteza de formare a produsului de reac{ie P este:
dIPI
L r=@^l
dt ^a
(4.73)
reacliile fotochimice Valorile randamentului cuantic global pentru
variazd intre 0 gi 106.
Pentru reacliile endoterme valorile pentru Or sunt mici
9i
aproximativ egale cu unitatea, in timp ce pentru reacliile exoterme
acestea pot atinge valori foarte mari. in funclie de valoarea
randamentului cuantic global se poate imagina mecanismul
pentru
reacliile fotochimice.
De exemplu, la reaclia de fotolizd a Hl, degi apar mai multe reaclii
secundare gite(iare, aga cum s-a prezentatln subcapitolul 4.5.1, o parte
dintre acestea sunt endoterme gi nu pot avea loc la temperatura
obignuiti, altele sunt puternic exoterme
9i
au probabilitate mici de
(4.71)
elrl
dt
t,
196
I
Chimia-fizici a medicamentului
aparitie deoarece produgii formali sufere un proces rapid de disociere,
astfel ci valoarea pentru @, este egal5 cu 2.
Pentru reaclia de formare a HBr, expresia randamentului cuantic
global,
lindndu-se
seama de ec. (4.67) gi
{4.72),
este de forma:
Or,
=
gtIl
zr,1H,1[]1"'
dt \^s,i
l"
,,,r(
^
.
r<.
[nar])
'"
['*
k;lBil]
(4.74)
(4.7s)
O, pentru aceastd reaclie este subunitar la temperatura camerei,
putAnd ajunge la valorea 200 la mirirea temperaturii (500K), datoriti
cregterii valorii constantei kr.
Valori mai mari ale randamentului cuantic global aratd o reaclie ?n
lan!. De exemplu, la reacfia de sintezi a acidului clorhidric din elemente,
valoarea randamentului cuantic global are valori cuprinse Intre 1Oo
-106,
in funclie de condiliile experimentale.
Cl, + hv -+ 2Cl (actul primar)
Cl+H, -+ HCI+H
I
-
I
(reactii
de
propagare)
H + Cl, -+ HCI+ Clj
Cl+ Cl+ M
-+
Cl, (reaclie de terminare)
Reaclia de propagare dintre atomul de clor gi molecula de
hidrogen este foarte rapidd
9i
puternic exotermd, spre deosebire de
reac{ia similari dintre atomul de brom gi molecula de hidrogen care este
foarte lentd.
Dintre factorii care influenleazd randamentul cuantic global al unui
proces fotochimic trebuie menlionati:
dlog@^
=
Q
dT RT3
unde Q este c
produs
de read
maima
mic5,
q
Pentru o
medicamentoas
funcfie de conc
reacliei, este de
unde k. este
substanlei.
S-a com
medicamentoas
lungimea de un
aceste cond$i, r
unde:
de disociere,
trdamentului
rde forma:
!.'U2
.t
)
*iI
d)
cuantic
rr)
(4.74)
lmperatura camerei,
urii (500K), datoritd
l
nlarati o reactie in
rhidric din elemente,
rinse intre 104
-
106
,
i de propagare)
e de terminare)
lor gi molecula de
spre deosebire de
I hidrogen care este
uantic global al unui
&a!ia:
(4.75)
(4.78)
Elemente de fotochimie
|
197
unde Q este cantitatea de cdlduri eliminatd la formarea unui mol de
produs de reaclie;
mai mare cu cAt lungimea de undi a fotonilor este mai micd;
mici, cu at6t <D^ este mai mare;
Pentru o reaclie fotochimicd pe care o poate suferi o substanld
medicamentoasd in solutie, expresia vitezei de reaclie, exprimatd in
funclie de concentralia reactantului
9i
de randamentul cuantic global al
reacliei, este de forma:
[-+fl
-or
k^
[c]
( dt]"
L LL
unde kr este constanta de vitezd a procesului de fotodegradare a
substantei.
S-a constatat pe cale experimentalS cd, pentru unele substanle
medicamentoase in solulie apoasd, randamentul cuantic nu depinde de
lungimea de undd a radialiei care produce reaclia fotochimicd direct6. in
aceste condilii, ec. (4.76) devine:
(4.76)
(4.77)
unde:
[#),='rc]
ko
=
@^
.k^
1 98
I
Chimia-tizicd a medicamentului
4.6. lmplicalii farmaceutice
9i
medicale ale proceselor
fotochimice
1. Fotodegradarea substantelor medicamentoase
Sub acliunea radialiilor cu lungimi de undd din domeniul ultraviolet
gi vizibil, unele substanle medicamentoase suferi reaclii de degradare.
Consecinla acestor reaclii de fotodegradare o constituie sciderea
pdnd
la anulare a activitilii terapeutice. Au fost raportate gi reaclii adverse,
determinate de formarea unor produgi de degradare in timpul
conservdrii. De asemenea, substanlele active pot deveni sensibile la
acliunea radialiilor luminoase dupd administrare, datoriti
penetririi
acestora
prin piele sau la nivel ocular.
Grupdrile funclionale din structura
principiilor active, precum
9i
unele clase de compugi susceptibile de a induce fotoreactivitatea sunt:
carbonil, nitroaromatice, N-oxizii, legdturile duble C
=
C, dar
9i
clorurile
alchilice, sulfidele, alchenele,
polienele, fenolii.
Din punct de vedere farmacodinamic, medicamentele
fotosensibile se pot clasifica in: (i) hipnotice cu structurd
benzodiazepinicd
(nitrazepam, flunitrazepam), (ii) tranchilizante cu
structurd benzodiazepinicd
(diazepam), (iii) neuroleptice cu structurd
fenotiazinici
(clorpromazind), (iv) adrenomimetice
(adrenalinS,
izoprenalini), (v) antiasmatice
(miofilini), (vi) antitusive opioide
(codeini), (vii) antihipertensive blocante ale canalelor de calciu
(nifedipina), (viii) diuretice (furosemid), (ix) antiinflamatoare steroidiene
(hidrocortizon), (x) antiinflamatoare nesteroidiene (naproxen,
ketoprofen), (xi) analgezice morfinomimetice (metadoni), (xii)
analgezice-antipiretice
(aminopirinS, fenilbutazoni), (xiii) antibiotice
(lactobionat de eritromicinS, tetraciclini, clortetraciclin{, cloramfenicol),
(xiv) anticoagulant
sintezd), (xvi) vitarn
Mecanismelt
sunt complexe, ?nt
serie de factori gi r
dar gi dimensiun
condifionare. La a
medicamentoase c
formulare, care au
incident gi pot fi i
principiului activ- f
destulde complerd
Pentru a i
utilizeazA o serb d
farmaceutice. Ele r
culoare sau sbct
volatile se preferE t
devenind asffel ff
polimeric impregru
impiedicdndu-se d
fotosensibili, se art
rol de fotosensibtiE
substan,telor aclhe
Practic, ffi
doar substan,td a
proprietdfilor fobd
reprezinti un asp(
farmaceutic-
ale ale
proceselor
entoase
lin domeniul ultraviolet
ireac{ii de degradare.
stituie scdderea
p6nd
ate
9i
reaclii adverse,
degradare in timPul
ot deveni sensibile la
e, datoritd penetrdrii
ilor active,
precum gi
fotoreactivitatea sunt:
C: C, dar
9i
clorurile
mic, medicamentele
notice cu structurd
(iD tranchilizante cu
roleptice cu structuri
frnetice
(adrenalind,
il) antitusive oPioide
canalelor de calciu
flamatoare steroidiene
roidiene
(naProxen,
e (metadond), (xii)
md),
(xiii) antibiotice
ciclini, cloramfenicol),
--"rfr
Elemente de fotochimie
|
199
(xiv) anticoagulante (dipiridamol, warfarini), (xv) hormoni (estrogeni de
sintezd), (xvi) vitamine (riboflavinS, piridoxind)
etc.
Mecanismele fotodegradirii acestor substanle medicamentoase
sunt complexe, intrucat in reacliile fotochimice suferite sunt implicali o
serie de factori
9i
anume: intensitatea gi lungimea de undd a radiatiei,
dar gi dimensiunea, forma, compozilia, culoarea recipientelor de
condifionare. La aceastea se adaugd gi faptul cd existd substanle
medicamentoase care nu absorb direct radialiile, dar unii excipienli din
formulare, care au rol de fotosensibilizatori, transferd energia fotonului
incident gi pot fi iniliate astfel o serie de reaclii de descompunere a
principiului
activ. Toate aceste aspecte implicd gi o cineticd de reaclie
destul de complexd.
Pentru a impiedica aparilia procesului de fotodegradare se
ulilizeazd o serie de metode care sd determine stabilizarea formul5rilor
farmaceutice. De exemplu, se preferd folosirea recipientelor inchise la
culoare sau stocarea medicamentelor la intuneric. Pentru uleiurile
volatile se preferd condilionarea in recipiente de aluminiu perfect etange,
devenind astfel fotorezistente. La comprimate se poate aplica un film
polimeric impregnat cu o substanld capabili sa absoarbd radialiile,
impiedicdndu-se degradarea fotoliticd. intrucdt gi excipienlii pot fi
fotosensibili, se are in vedere gi purificarea lor, impuritilile putdnd avea
rol de fotosensibilizatori. Alli excipienli pot cregte vileza de degradare a
substanlelor active ( E DTA accelereazd fotodeg radarea ad renalinei).
Practic, fotodegradarea unui medicament poate fi datoratd nu
doar substanlei active, ci gi excipienlilor. De aceea cunoagterea
proprietifilor
fotochimice ale substanlelor active gi a excipien{ilor
reprezint5 un aspect important in etapa de formulare a unui sistem
farmaceutic.
200
I
Chimia -fizicd a medicamentului
2. Fotoactivarea sistemelor farmaceutice gi a substanlelor
medicamentoase
Reprezinti o metodd atractivi pentru oblinerea unor sisteme
medicamentoase cu cedare controlatd, care se bazeazd pe modularea
unor parametri de tip lungime de undi a radialiei, intensitate gi duratd a
iradierii. Dintre formele farmaceutice ce pot fi fotoactivate se
menlioneazi hidrogelurile, microcapsulele, lipozomii.
ExistS gi compugi, printre care nucleotidele, agenlii de chelatare,
neurotransmilitorii, unele substanle medicamentoase care pot fi descrigi
ca medicamente activate de radialiile luminoase
9i
care igi gisesc
aplicabilitate in biochimie gi biologia celulard.
Alli compugi fotoactivafi, cu rol de fotosensibilizatori (porfirinele),
sunt utilizali in terapia fotodinamici a cancerului pentru distrugerea
celulelor
9i lesuturilor
cu cregtere rapidd localizate la nivelul esofagului,
plimdnului, pielii, cavitilii orale etc. De asemenea, in tratamentul
maladiilor psoriazis
9i
vitiligo se practicd fotochimioterapia bazatd pe
utilizarea psoralenului, terapia PUVA determinindnd cregterea gi
dimensiunea melanocitelor din piele.
Modul de acliune al compugilor fotoactivali consti in producerea
unor modificdri morfologice, funclionale gi chimice ale membranelor
biologice.
3. Formarea vitaminei D
Sub acliunea radialiilor cu lungimi de undd din domeniul ultraviolet
(270-290 nm), in cazul plantelor din provitamina ergosterol se formeazd
ergocalciferolul (vitamina D2), iar la nivelul pielii din provitamina 7-
dehidrocolesterol se sintetizeazd colecalciferolul (vitamina Ds) 1 u,25^
dihidroxicalciferolul reprezinti forma fiziologicd activd a vitaminei D, care
este transportat
asupra deanoltiir
4. Proces
in celulek
tozacee numitil
opsini
9i
din 11
pigmentulvizua[
Senza$a
absorbliei fotoni
rodopqini. Abm
opsind
9i
all-ban
(Figura 4.7)- N4
retinal izomeru
prezenla opsirtd
se produce in 2(
serie de modil
impulsului nervc
necesar un aporl
a vederii.
tu
=
49&ln
RODOPSI

I
lopu.
1 1-cisretina
Figura 4.7
-
Rept
be
Si
a substantelor
bfrrerea unor sisteme
@eazd
pe modularea
.
intensitate gi duratd a
il fi fotoactivate se
nii.
e" agenfii de chelatare,
ree mre pot fi descrigi
re gi care igi gisesc
sibilizatori (porfirinele),
ftti pentru distrugerea
e la nivelul esofagului,
lpnea, in tratamentul
finioterapia bazati pe
fnindnd
.cregterea
gi
i constd in producerea
nfu:e ale membranelor
din domeniul ultraviolet
4gosterol
se formeazi
lii din provitamina
7-
{vitamina
Ds). 1 a,25^
[vd a vitaminei D, care
Elemente de fotochimie
|
201
este transportatd la diferite organe, cu consecinle benefice mai ales
asupra dezvoltirii sistem ului osos.
4. Procesulvederii
in celulele cu bastonage de la nivelul retinei existi o substanli
rozacee numitd rodopsind, constituiti dintr-o proteind simpld numiti
opsind gi din 11cis-retinal, derivat din vitamina A. Rodopsina reprezintd
pigmentul vizual.
Senzalia vizuali mediatd de bastonage ia nagtere in urma
absorbliei fotonilor cu lungimi de undi din domeniul vizibil de cdtre
rodopsini. Absorblia luminii determind descompunerea rodopsinei in
opsind gi alltrans retinal, trecdnd printr-o serie de compugi intermediari
(Figura 4.7). AII{rans retinalul trece prin izomerizare in prezenla enzimei
retinal izomerazd gi a radialiilor luminoase in 11 cis-retinal care, in
prezenta opsidei, reface rodopsina. lzomerizarea cis-trans a rodopsinei
se produce in 200 fs (10-1ss). Procesul de fotoizomerizare determind o
serie de modificiri conformalionale care au ca efect generarea
impulsului nervos. lzomerizarea este incompletd gi de aceea este
necesar un aport de vitamina A pentru a menline desfdgurarea normald
a vederii.
X.
=
498nm I
=
540nm )t= 497nm
R O D O P S I Nn
-g-+
pre I u m i ro d o ps i n a------>l u m i rod o p s i n a
+
i'
ll
,opsrna
*
11-cisietinaF
r.ffi,
all-transretinal<-metarodopsina (l,ll)
izomeraza
(tncolor)
Figura 4.7
-
Reprezentarea schematici a procesului vederii
202
I
Chimia -fizicd a medicamentului
in procesul vederii este implicat un proces fotocromic. Acesta se
caracterizeazi prin faptul cd o substanld incolord, prin iradiere cu fotoni
cu lungimi de undd din domeniul siu de absorblie, se coloreazi. Dacd
se intrerupe iradierea se observd o scidere treptatd a absorban(ei, iar
substanla redevine incolori. Procesul se repeti la reluarea iradierii
(Figura 4.8).
Figura 4.8
-
Reprezentarea
procesului fotocromic
pentru o substanli incolori
Aceasti
periodicitate (intunericiluminS) se poate repeta de un
numir infinit de ori, fiind o caracteristicd a proceselor fotocromice.
in cazul omului,
produgii reacliilor fotocromice care apar la nivelul
analizatorului vizual determini excitarea terminaliilor nervoase de
pe
lesutul
retinal al nervului optic.
5. Fotochimia ADN. Efecte biotogice la nivelul
pielii
9i
ochiului
ADN este o substanla incolord, care
prezintd spectru de absorblie
doar in ultraviolet. ADN este constituit din pentozd, baze azotate
9i
acid
fosforic. Bazele azotate sunt
purinice (adenina
-
A, guanina
-
G) gi
pirimidinice (citozina
-
C, timina
-
T). Spectrul de absorblie in UV este
dat de bazele azotate. Maximele de absorblie ale bazelor azotate sunt
redate in Figura 4.9.
o
c
(E
-o
L
o
a
-o
Timp iradiere

ol
cl
(EI
rtl
o/
o(
-l
V
Figura 4.9
-
SPe
structura ADN
Domeniu
UVA, UVB,
stratosferd
re$l
incit cele din n
iar cele din ret
UVA ajung
Pe I
DuPd a
absorbi fotoni
urmare, radi{
celulari,
iar U
indirect,
Prin
oxigenului,
ca
regiunile U\m
modificarea
s
polimeric, cin
Degi radiafiler
bazelor azotdr
indirect in fob
inp iradiere
bcromic. Acesta se
rin iradiere cu fotoni
se coloreazd. Dacd
t a absorbanlei, iar
h retuarea iradierii
o substanli incolori
oate repeta de un
ffiocromice.
care apar la nivelul
,r nervoase de pe
nivelul pielii
9i
pectru de absorblie
aze azotate gi acid
\
guanina
-
G)
Si
rcorblie in UV este
azelor azotate sunt
Elemente de fotochimie
|
203
265 285 310
A (nm)
Figura 4.9
-
Spectrul de absorblie al bazelor azotate purinice gi pirimidinice din
structura ADN
Domeniul UV apropiat (200-400 nm) se imparte in trei regiuni:
UVA, UVB, respectiv UVC (Tabelul 4.1). Stratul de ozon din
stratosferd reline cea mai mare parte a r,adiafiilor UVB
9i
UVC, astfel
incAt cele din regiunea UVC ajung
pe pimAnt cu intensitate foarte mici,
iar cele din regiunea UVB cu intensitate mai mare. in schimb, radialiile
UVA ajung pe pdmAnt cu intensitate foarte mare.
Dupd cum se observd din Figura 4.9, molecula de ADN
poate
absorbi fotoni cu lungimi de undi doar din regiunile UVB
9i
UVC. Ca
urmare, radia{iile UVB sunt absorbite direct de o serie de constituenli
celulari, iar UVA aclioneazd asupra constituenlilor celulari Tn mod
indirect, prin mecanisme oxidative, cu formarea radicalilor liberi ai
oxigenului, care determind modificdri ireversibile. Astfel, radialiile din
regiunile UVB
9i
UVC duc la modificarea structurii ADN fie prin
modificarea structurii bazelor azolate, fie prin degradarea lanlului
polimeric, cAnd se produce depolimerizarea ADN cu ruperea lanfului.
Degi radiafiile din domeniul UVA nu fac parte din spectrul de absorblie al
bazelor azotate, acestea inhibi procesele de reparare ADN,
jucAnd rol
indirect in fotochimia sa.
o
c
G
-o
o
@
!
204
I
Chimia -fizicd a medicamentului
La nivelul pielii, rezultatul iradierii excesive cu fotoni din regiunile
UVB
9i
UVC este
-
intr-o primd etapd
-
pigmentarea
marcantd, cu
deshidratarea gi reducerea elasticitSlii tegumenielor, iar in cazuri grave
determind aparilia gi dezvoltarea cancerului de piele cu evolufie letald,
numit melanoma maligna. Aceasti formd de cancer poate apare la o
singuri iradiere foarte puternicd produsd in copilirie, iar rezultatele apar
mai t6rziu, la maturitate. De aceea este indicat ca atunci c6nd radialiile
au intensitate foarte mare (intre orele 11oo
-16"")
sd nu se expund
organismul la acestea.
Organismul se poate apdra impotriva radialiilor ultraviolete
datoritd prezenlei unor celule numite melanocite, rispAndite printre
celulele stratului
.cornos
al pielii. La nivelul melanocitelor se formeazd
melanina, un pigment de culoare inchisd. Melanina absoarbe in regiunile
UVB gi UVC, fiind un factor de proteclie naturalS a organismului. Astfel,
popula{ia de culoare suferd de zece ori mai pulin de melanoma maligna
comparativ cu populalia albd.
Pe lAngd pigmentul melanini existd incd o modalitate de apdrare
a organismului Tmpotriva efectelor radialiilor solare
9i
anume folosirea de
creme pentru proteclie
solari, ce aclioneazd ca filtre capabile sd
absoarbd radialiile UV. Aceste creme conlin atdt acid para-
aminobenzoic, care absoarbe fotoni din regiunile UVB gi UVC, c6t
9i
benzofenond sau antranilali, care absorb in regiunea UVA. Produsele
fotop rotectoa re s u nt car acterizate p ri n factoru I de p roteclie.
La nivel ocular, expunerea la radialii ultraviolete determind o serie
de modificiri cum sunt degenerarea maculard
9i
cataracta, iar la nivelul
sistemului imunitar produce o reducere a rispunsului imun, cu scdderea
capacitilii de apirare a organismului.
6. Fol
Fotosi
carbon
9i
ap
conlin clorcil
absorbfie in,
Pentr
fotoni.
Proce
din plante r
transferi erx
Bibliografie
1. Alberty R
1987, p.4
2. Albini A,
Society d
3. Atkins P-U
539-548, t
4. Attwood I
London,A
5. Bram O.(
molecular
Polyte&ni
http:/finfos
martie 2Ol
6. Castellan
(
Company,
frtoni din regiunile
ryea marcantd, cu
iar in cazuri grave
cu evolulie letalS,
'poate
apare la o
hr rezultatele apar
unci cdnd radialiile
sd nu se expuni
ialiilor ultraviolete
r5spindite printre
blor se formeazd
soarbe in regiunile
ganismului. Astfel,
nelanoma maligna
lalitate de apirare
mume folosirea de
filtre capabile sd
atit acid para-
Its
9i
UVC, cit gi
r UVA. Produsele
{ie.
determind o serie
acta, iar la nivelul
mun, cu sciderea
Elemente de fotochimie
|
205
6. Fotosinteza
Fotosinteza hidralilor de carbon gi a oxigenului din dioxid de
carbon
9i
apd se produce in prezenfa luminii, la nivelul cloroplastelor, ce
conlin clorofila cu rol de fotosensibilizator gi care prezintd maxime de
absorblie in vizibil, la 450
9i
650 nm.
nco, +nHro-ffi"p(curo)" +no, t
cbnlian
Pentru producerea fotosintezei sunt necesari intre 6
9i
12 moli de
fotoni.
Procesul de fotosintezd este facilitat gi de prezenla altor pigmenli
din plante cum sunt carotenii gi ficobilina, care absorb radialiile
9i
transferd energia de excitare clorofilei.
Bibliografie
1. Alberty R., Physical Chemistry, 7th Edition, John Wiley & Song New York,
1 987, p. 487 -489, 526-553, 709-7 14, 788-802.
2. Albini A., Fasani E., Drugs: photochemistry and photostability, The Royal
Sociefy of Chemistry, Cambridge,1998,
p. 1-4,53-55,81-86, 194-208.
3. Atkins P.W., Tratat de chimie fizicd, Editura Tehnicd, Bucuregti, 1996, p'
539-548, 828-831 .
4. Attwood D., Florence A.T., Physical
pharmacy, Pharmaceutical Press,
London, 2008, p. 31, 38-39.
5. Bram O.C., Ultrafast visible and ultraviolet fluorescence studies of
molecular and biological systems in solution, Tezd de doctorat, Ecole
Polytechnique Fdd6rale de Lausanne, 2011, p. 2011, 2-11, 73-80,
http://infoscience.epfl.ch lrecordl167182lfiles/EPFL-TH5148.
pdf, accesat
martie 2013.
6. Castellan G.W., Physical chemistry, 3'd Edition, Addison-Westey Publishing
Company, Reading, Massachuseffs, 1983, p. 407-420.