Stratul dublu electric (SDE)

- la limita de separare a fazei

electronic conductoare (metal,
grafit, semiconductor) de cea
ionic conductoare (soluie de
electrolit)
 Modele ale SDE
Modelul Helmholtz (1853)
- asimileaza interfaa M/S cu un
condensator plan-paralel, capabil de-
a acumula energie electric
r 0
cH =
d
r - permitivitatea relativ,
0 - permitivitatea absolut a vidului
Limite:
- Capacitatea stratului dublu este considerata
independent de potenial
- nu exprim dependena capacitii de natura
i de concentraia soluiei de electrolit
 Modele ale SDE
Modelul Gouy-
Chapman (1913)
- tine cont de dependena
capacitii de potenial i
de concentraia soluiei de
electrolit
- avnd libertate de micare,
ionii se vor grupa ntr-un
strat difuz
Limite:
- Nu se verifica in solutii
concentrate
2 zi2 . e02 r 0 v 1/ 2
1/ 2
z i . e0 M
- Considera ionii ca niste sarcini CG .C = ci cosh
punctiforme kT 2 kT
 Modele ale SDE
Modelul Stern (1924)
- Dimensiunea proprie a ionilor
limiteaz distana minim d pn la
care se pot apropia centrele ionilor
de suprafaa metalului

- Ia in considerare fixarea de molecule

prin chemisorbtie (forte
neelectrostatice) - adsorbtie de
contact (specifica)
1 1 1
= +
C C H CG .C

Limite:
- nu se verifica in solutii cu surfactanti
- nu ia in considerare participarea
moleculelor solventului
 Modele ale SDE
Modelul Grahame
(1947)
- Ia in considerare speciile
adsorbite la interfata M/S
- defineste un plan
Helmholtz intern (PHI),
alturi de un plan
Helmholtz extern (PHE)

Limite:
- Nu ia in considerare
participarea moleculelor
solventului la alcatuirea
SDE
 Modele ale SDE
Modelul BDM
(1963)
- se iau n considerare
moleculele de
solvent dipolare
(apa), a cror fixare
pe suprafaa fazei M
se explic prin
interaciuni
electrostatice de tip
dipol- suprafa
polarizat
- explica dependenta
capacitatii de
dimensiunile ionilor
 Modele ale SDE
Modelul BDM
- adsorbtia de contact
(specifica) se
realizeaza numai daca
exista posibilitatea ca
un ion sa se elibereze
de o parte din apa de
hidratare si sa ajunga
in contact direct cu
metalul, dupa ce a
inlaturat dipolii apei de
pe suprafata metalului
 Fenomene electrocapilare
Rol in elaborarea teoriilor cu privire la SDE

Tensiunea superficiala = Lucrul

mecanic efectuat pentru cresterea
izoterma a suprafetei cu 1 cm2
Fenomene electrocapilare se
bazeaza pe variatia tensiunii superficiale
cu potentialul electric aplicat interfetei
2r = r2 h g (d1-d2)

energia libera superficiala greutatea coloanei de Hg

rgh(d1 d 2 ) Ec. JURIN

=
2
d1 densitatea Hg; d2 densitatea solutiei; Electrometrul Lippmann (1875)
r = raza capilarei; h inaltimea col. Hg
 Fenomene electrocapilare
Curbe electrocapilare = f()
Potentialul incarcarii nule (PIN)-
PIN
potentialul corespunzator maximului curbei

= = qM Ec. Lippmann

+ T , P , T , P ,

= coeficient de adsorbtie
T ,P ,

Capacitatea diferentiala a stratului dublu

q M q M 2
= = 2 =C
+ T , P , T , P , T , P ,

Ec. a II-a Lippmann

 Influenta adsorbtiei asupra CE
CE se modifica in prezenta unor ioni sau
molecule adsorbite

tetraethanol--octadecenyl succinylamide (TOSA), morphonil--hexenyl succinylamide (MHSA),

ammonium naphthenyltri-n-butyl chloride (ANBC) and 1-(2,4,6-trimethylphenyl)-3-
diethylaminopropanol-2 (TMAP)
Compusi adsorbiti specific
-deplaseaza PIN Compusi neutri adsorbiti
Capacitatea diferentiala a SDE
Fenomene electrocinetice
Apar daca intre cele 2 faze (solid conductor-
electrolit) se produce o miscare
Importante in studiul sistemelor coloidale

{ Electroosmoza
{ Electroforeza
{ Potentialul de curgere
{ Potentialul de sedimentare
 Potential electrocinetic
Potenial electrocinetic zeta - potenialul dintre stratul imobil i cel difuz al SDE

Strat difuz Faza de volum

 Potential electrocinetic
Pentru particule coloidale

Zeta sizer
 Electroosmoza
Deplasarea fazei lichide in raport cu solidul intr-o capilara, intr-
un sistem de capilare sau intr-un corp poros, prin aplicarea
unui camp electric exterior

D V =debit volumetric; - potential electrocinetic (zeta);

V = E intensitatea campului electric; D constanta
4 dielectrica; -coeficientul de viscozitate
 Electroosmoza
Aplicata in combaterea umiditatii infiltrate in
pereti
{ Se aplica o tensiune care
duce la evacuarea lichidului
prin electroosmoza

1-sursa de tensiune
2-anozi de Ti
3-stalpi de sustinere
Electroforeza
Principiul electroforezei
Deplasarea suspensiilor,
emulsiilor sau solurilor in
mediul de dispersie sub
actiunea unui camp electric
Se explica prin
decompensarea sarcinilor
electrice in jurul unei
particule coloide in urma
deplasarii sarcinilor din zona
difuza a SDE spre unul din
polii campului electric aplicat
Electroforeza
u = viteza electroforetica absoluta
D
u= - nu depinde de sarcina particulei si nici de dimensiunile ei
4

Gel-electroforeza pentru separarea ADN

Electroforeza pe hartie (ex. agaroza)
 Electroforeza

- separarea , identificarea si dozarea

proteinelor, polipeptidelor , aminoacizilor ,
acidului uric , creatinei etc. din plasma sau
alte lichide biologice
Potentialul de curgere
Fenomenul invers
electroosmozei
Se datoreaza
aglomerarii
sarcinilor din stratul
difuz, antrenate cu
lichidul care sufera
presiunea

pD
c =
4 p diferenta de presiune la capetele
capilarei; conductivitatea solutiei
 Potentialul de sedimentare
Fenomenul invers
electroforezei
Cand particulele
solide dispersate intr-
un lichid se depun
sub efectul
gravitatiei, apare o
diferenta de D 3
potential intre doua s = r (d 1 d 2 ) gc
3
puncte aflate la
inaltimi diferite in r- raza particulelor avand densitatea d1
coloana de lichid
d2- densitatea lichidului; g acceleratia
gravitationala
 Aplicatiile fenomenelor
electrocinetice
Purificarea caolinului in
industria portelanului
(electroforeza)
Tabacirea pieilor (presarea
solutiei prin pori prin
electroosmoza)
Separarea cauciucului
(electroforeza)
Separarea proteinelor, a
AND si a ARN din fluide
biologice (electroforeza pe Aparat de gel-
hartie) electroforeza
 Aplicatiile fenomenelor
electrocinetice
Cu excepia fibrelor proteice (lna, mtasea natural,
poliamida) n mediu acid ncrcarea fibrelor textile la
imersarea n ap este negativ.
Potenialul electrocinetic negativ este o frn n
adsorbia coloranilor anionici, n schimb va favoriza
atragerea cationilor colorani
Potenialul electrocinetic pozitiv, cum este cazul lnii
sau al fibrelor poliamidice n mediu acid, va contribui la
atragerea i reinerea anionilor colorani n fibr i
dimpotriv va frna vopsirea cu colorani cationici.
Creterea acestor poteniale reprezint o premiz
obligatorie pentru a favoriza adsorbia colorantului pe
suprafaa fibrei i pentru a-i crea condiii favorabile de
stabilire a legturilor fizice i chimice. Potenialul
electrocinetic poate fi modificat prin adugarea de
electrolii n soluie