Proprietatile electrice ale sistemelor disperse Ionii care creeaza sarcina electrica din structura particulelor coloidale vor

da crestere unui potential electric 0 la extremitatea nucleului . Primul strat de contaioni , care se apropie la o distanta minima permisa de razele lor ionice , formeaza impreuna cu ionii determinanti de potential electric , asa numitul strat dublu stern , iar potentialul electric datorita prezentei acestor contraioni , descreste liniar la valoarea . Apoi descresterea acestui potential electric continua exponential , pana la valoarea zero atinsa la limita exterioara a micelei (micela este neutra d.p.d.v. electric ) O marime importanta este potentialul electrocinetic sau potentialul (ZETA) care este
implicat in fragmentele electrice. Potentialul Zeta sau electrocinetic corespunde unui plan de lunecare , adica limitei externe a particulei coloidale in miscare . Plan de lunecare reprezinta planul fata de care una din faze curge in raport cu cealalta. Acest plan de lunecare se afla la limita externa a stratului legat (fix) , constituit din moleculele si ionii retinuti de particula . Potentialul Zeta este valoarea potentialului (de acelasi semn cu ionii determinati de potential ) care se stabileste la nivelul planului de lunecare , fata de interfata unde se restabileste mentalitatea electrica a micelei . Zenoanele electromagnetice cele mai cunoscute : electrosmoza , potentialul de curgere , electroforeza si potentialul de sedimentare. Electrosmoza : Apare atunci cand la extermitatile unei capilare (spre exemplu) se aplica o diferenta de potential electric . Datorita deplasarii contraionilor care constituie stratul difuz sub actiunea campului electric spre unul din electrozi , acestia antreneaza in miscare si solventul crescand astfel presiunea electroosmatica p . P= 2Er * E * / S Er=constanta dielectrica a mediului E= diferenta de potential electric S= aria sectiunii capilarei

Inversand fenomenul de electrosmoza , prin presarea lichidului din capilara spre una din extremitati se poate masura o diferenta de potential electric intre capetele capilarei= potential de curgere (apare datorita antrenarii stratului dublu difuz impreuna cu lig. care curge ) Electroforeza : Daca granula este ostila sub actiunea diferentei de potential , ea poate migra in faza dispersive spre unul din electrolizi (in fct de sarcina ei ). Stratul diferit impreuna cu contraionii se vor deplasa spre celalalt electrod.

Ex: electroforeza pe hartie , pe strat de gel

Aplicatii de electroforeza : separarea unor fractiuni de proteine (se pot pune in evident albuminele si globulinele din serul uman de ex ) , chiar unii aminoacizi. Proteinele si aminoacizii sunt purtatori de sarcini , care dispar cand in mediu pH =pI (potential izolactic) Potentialul de sedimentare este fenomenul invers electroforezei. Apare cand particulele se deplaseaza sub actiunea fortei gravitationale (sau centrifuge). Peste celulele, prin sedimentare vor lasa in urma stratul difuz impreuna cu contraioni respectivi , creandu-se astfel acest potential de sedimentare :

Teoria DVLO Fortele van de Waals sunt dominante (forte atractive) Rolul de baza al stratului dublu electric de-a oferi stabilitate ciuretica colazilor. Particulele coloidale care se ciocnesc strapung acest strat dublu electric si coaguleaza numai daca ciocnirea are suficienta energie pt a rupe straturile de ioni si molecule de