Echilibru chimic

curs 10
Conf. dr. ing. Nicoleta Badea
 Cuprins

 Relatii intre constantele de echilibru

 Izoterma de reactie
 Izobara de reactie
 Principiul Le Châtelier
 Influenta factorilor asupra echilibrului chimic
Echilibru chimic este un echilibru dinamic, starea de echilibru se
stabileşte când vitezele cu care se desfăşoară cele două reacţii
opuse şi simultane sunt egale.

 i Ai k1
k2
 ' A'
i 1
i
i 1
n
v 1  k 1  C A  viteza reactiei directe
i
i
i 1
n
v 2  k 2  C A  viteza reactiei inverse
i
i
i 1
n n
la echilibru v1 = v2, deci k1  C Ai ,ech  k 2  C Aii ,ech
i

i 1 i 1
n

k  Ai,ech
C  i
KC- constanta de echilibru
Kc  1  i 1
n exprimata in functie de
k2
 Ai ,ech
C i

i 1
concentratie
 Legea acţiunii maselor elaborată de Guldberg şi Waage a stabilit că
raportul dintre produsul concentraţiilor produşilor de reacţie la puteri
egale cu coeficienţii lor stoechimetrici şi produsul concentraţiilor
reactanţilor la puteri numeric egale cu coeficienţii lor stoechiometrici
este o constantă, numită constantă de echilibru, Kc.

 Prin extrapolare constanta de echilibru, poate fi exprimată şi în

funcţie de alte mărimi ce careacterizează compoziţia amestecului
(afinitate, fracţie molară, etc) şi presiune.

 Între aceste constante de echilibru există relaţii de corelaţie.

 KP- constanta de echilibru exprimata in functie de presiune
n

k1  PA,ech
i
i

KP   i 1
n
k2
 PA ,ech
i
i

i 1

KX- constanta de echilibru exprimata in functie de fractia molara

n

k1  X A ,ech
i
i

KX   i 1
n
k2
 X A ,ech i
i
i 1

Kn- constanta de echilibru exprimata in functie de fractia molara

n

k1  A ,ech
n  i
i

Kc   i 1
n
k2
 A ,ech
n  i
i
i 1
Relatii intre constantele de echilibru

 i   i' ,    '    0

 
 P 
K P  K C ( RT )  K XP  Kn 
  ni 
 i   i'    0
KP  KC  K X  Kn
 Izoterma de reactie

 r G T   i'  i'   i  i

 i   io  RT ln Pi
'
' i
  r G T    i'  io '   i  io   RT ln
Pi
Pi i

 r G o T    i'  io '   i  io 

  r G o T  RT ln K P  0

  r G o T   RT ln K P - izoterma de reactie
 Izobara de reactie
 r G o T   RT ln K P 

 rG o d
ln K P   /
RT dt
d ln K P 1   r G o 1   r G o  
  2  
dt R T T  T  

 r G o G  H
 S 
T T
d ln K P 1   r G o  r G o  r H 
     2 
dt R T 2
T 2
T 
d ln K P  r H
 2
- izobara de reactie
dt RT
prin integrare nedefinita se obtine 

 rH
ln K P    C , unde C este constanta de integrare
RT
prin integrare definita se obtine 

K P 2  rH  1 1 
 ln    
K P1 R  T1 T 2 
 Principiul Le Châtelier

Principiul Le Châtelier - dacă asupra unui sistem aflat în echilibru

chimic se exercită o acţiune din exterior, echilibrul se deplasează în
sensul diminuării sau anulării acţiunii exercitate.

Factorii care influenţează deplasarea echilibrului chimic sunt:

concentraţia;
 temperatura;
presiunea.
Influenta factorilor asupra echilibrului chimic

1) Influenţa concentraţia la temperatură şi presiune constantă:

 creşterea concentraţiei reactanţilor deplasează echilibrul chimic
în direcţia formării produşilor de reacţie;
 creşterea concentraţiei produşilor de reacţie deplasează echilibrul
chimic în direcţia produşilor iniţiali.

Din punct de vedere calitativ şi cantitativ acest lucru se poate

explica prin expresia constantei de echilibru:

K c  C A / C A
 i'
'
i
i
i
2) Influenţa temperatura la concentraţie şi presiune constantă
- creşterea temperaturii va deplasa echilibrul chimic în sensul
favorizării reacţiei endoterme (-Q;
- micşorarea temperaturii va deplasa echilibrul chimic în sensul
favorizării reacţiei exoterme (+Q).

Din punct de vedere matematic influenţa temperaturii poate fi

demostrată pornind de la izobara de reacţie a lui Van’t Hoff.
d ln K p H
 2
dT T
K p 2 H  1 1 
Prin integrarea ecuatie van't Hoff  ln    
K p1 R  T1 T 2 
Cunoaşterea dependenţei de temperatură a constantei de echilibru
pentru o reacţie poate fi utilă în proiectările de laborator şi în
procesele industriale.. De exemplu: se poate optimiza randamentul
unei reacţii prin modificarea temperaturii amestecului de reacţie.
Influenţa presiunii la concentraţie şi temperatură constantă în cazul
amestecurilor gazoase:

 creşterea presiunii va deplasa echilibrul chimic în direcţia în care se

află mai puţini moli de gaz;
 micşorarea presiunii deplasează echilibrul chimic în direcţia în care
se află mai mulţi moli de gaz.

Din punct de vedere matematic influenţa presiunii poate fi

demostrată pornind de la izoterma de reacţie.
ΔGo = - RTln Kp
 Aplicatii numerice

Studiindu-se echilibrul reacţiei:

C 2 H 4  g   H 2O  g  C 2H 5OH  g 
S-au găsit următoarele valori ale constantei de echilibru Kp în funcţie
de
temperatură:
toC 145 175 200 225 250
Kp x 102 6,8 3,6 1,65 1,07 0,7

Presupunând că entalpia standard nu variază cu temperatura, în intervalul de

temperature dat, să se determine:
a)modul de variaţie a constantei de echilibru cu temperatura
b)constanta Kp la temperatura de 190o C;
c) entalpia standard de reacţie
2. Pentru reactia A + 2B C +D, sa se calculeze constantele de echilibru Kc, KP,
Kx, stiind ca toate substantele se gasesc sub forma de gaz si ca s-a pornit
initial de la 2 moli de A si 2 moli de B. La echilibru in amestecul de
reactie se gasesc 0,75 moli de C. Reactia se desfasoara la presiunea de 1
atm si temperatura de 25o C. Sa se calculeze ΔGo298.

3. În ce sens se deplasează echilibrul chimic al reacţiei dacă:

2 C2H2 (g) + 5 O2 (g)  4CO2(g) + 2H2O (l), ΔrH = - 310,6 Kcal
a) creşte presiunea totală a echilibrului;
b) scade temperatura sistemului;
c) creşte concentraţia CO2;
d) creşte concentraţia C2H2;
e) creşte concentraţia CO2;şi C2H2
f) Constanta de echilibru
 Bibliografie
 P. W. Atkins, Julio de Paula, Tratat de Chimie Fizică, Ed. Agir
2005;
 B. Popescu, M.D. Ionita, Chimie, Ed. Matrix Rom, 2005
 C.Pirvu, Chimie generală- noţiuni fundamentale, Ed. Printech,
2009
 E. Jurconi, C. Nicolescu, Chimie Generala. Profil tehnic, Ed.
Printech 2000;
 E. Jurconi, B. Popescu, C. Nicolescu, D. Ionescu, Probleme de
chimie generală, Ed. Printech 2000;
 O. Landauer, D. Geana, O. Iulian, Probleme de chimie fizica, Ed.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.