ECG ÎN TULBURĂRILE DE RITM

TULBURĂRILE DE RITM
 Se mai numesc şi ARITMII
 Reflectă alterarea succesiunii în timp şi/sau a raportului dintre ritmul atrial
şi cel ventricular  alterări ale generării impulsurilor de excitaţie
 Electrocardiograma (ECG) reprezintă „gold standard”-ul pentru
diagnosticul aritmiilor

RITMUL SINUSAL NORMAL

 Fiziologic (normal)
 Dat de nodul sinoatrial (NSA)
 Element definitoriu: unda P sinusală, care precede fiecare complex QRS
 Frecvenţă cardiacă de 60-100 b/min
 Frecvenţa atrială = frecvenţa ventriculară

RITMUL SINUSAL NORMAL

  Fiziologic (normal)
 Dat de nodul sinoatrial (NSA)
 Element definitoriu: unda P sinusală, care precede fiecare complex QRS
 Frecvenţă cardiacă de 60-100 b/min
 Frecvenţa atrială = frecvenţa ventriculară

RITMUL SINUSAL NORMAL

 P = Depolarizarea atrială (contracţie atrială)

 Complexul QRS = Depolarizare ventriculară (contracţia ventriculară)
 Segmentul ST = Repolarizare ventriculară (relaxare ventriculară) – porţiune
iniţială
 T = Repolarizare ventriculară (relaxare ventriculară) – porţiune finală

ARITMII SINUSALE
TAHICARDIA SINUSALĂ
 FRECVENŢA CARDIACĂ > 100 b/min, (în general max.  180 )

Etiologie:
 stări de stress, anemie, anxietate
 medicamente: atropina, catecolaminele, hormonii tiroidieni, etc.

TAHICARDIA SINUSALĂ
FC = 150 bătăi/min
Unde P normale,
ce preced complexele QRS
BRADICARDIA SINUSALĂ
 FRECVENŢA CARDIACĂ  60 bătăi/min.
 pacientul este asimptomatic de cele mai multe ori

ARITMII ATRIALE
EXTRASISTOLIA ATRIALĂ
 Apariţia prematură a unei unde P´ cu morfologie diferită de P-ul sinusal
normal generată de un focar ectopic atrial
 Complex QRS: normal, lărgit şi bizar sau absent
 Pot fi prezente la 60% din adulţii normali

EXTRASISTOLIA ATRIALĂ
 Focar ectopic – aglomerare de celule cardiace

 descarcă impulsuri electrice

 situate în afara nodului sinusal

TAHICARDIA PAROXISTICĂ ATRIALĂ

 Aritmie cardiacă cu debut şi sfârşit brusc

 O salvă de mai mult de 6 ESA
 FC creşte pe durata accesului la 160-230 b/min

FLUTTERUL ATRIAL
 tulburare de ritm de înaltă frecvenţă, REGULATĂ
 frecvenţa atrială în jur de 300 b/min. regulată, fixă (acelaşi focar
ectopic atrial)

 frecvenţa
ventriculară – mai
scăzută decât cea
atrială (în jur de
150 b/min) – NU
toate impulsurile
plecate de la atrii
ajung şi la ventriculi

 undele P înlocuite cu unde F ”în dinţi de fierăstrău”

FIBRILAŢIA ATRIALĂ
 frecvenţa atrială: 400-600/minut
 răspuns ventricular neregulat – frecvenţă ventriculară mai scăzută decât cea
atrială şi total NEREGULATĂ
 deficit de puls – nu toate bătăile inimii se percep în periferie (ca puls)
 înlocuirea undelor P cu unde “f” (o ondulaţie neregulată a liniei izoelectrice)
provenite din multiple focare ectopice atriale
ARITMII JONCŢIONALE
RITMUL JONCŢIONAL
• Activ: frecvenţa joncţiunii egalează sau depăşeşte pe cea sinusală
• Pasiv: de înlocuire, ori de câte ori se creează o pauză mai mare şi fr.
joncţiunii este mai mare decât cea sinusală
 Supranodal: P negativă, urmată de QRS, interval P-R scurt
 Centronodal: complex QRS neprecedat de P, subţire
 Infranodal: unda P neg. urmează după QRS
ARITMII VENTRICULARE
EXTRASISTOLE VENTRICULARE
• Bătaie prematură generată de un focar ectopic ventricular

• Apariţia prematură în raport cu ritmul de bază a unui complex QRS de

formă anormală, lărgit (cu durată crescută), neprecedat de unda P
TAHICARDIA PAROXISTICĂ VENTRICULARĂ

 Aritmie cardiacă cu debut şi sfârşit brusc

 O salvă de mai mult de 3 ESV
 FC creşte pe durata excesului la 140-250 b/min
TORSADA VÂRFURILOR
  Tahicardie ventriculară polimorfă
 Complexele QRS îşi tot schimă polaritatea, aşa încât par că se răsucesc în
jurul liniei izoelectrice
 Se asociază cu interval QT prelungit
 Cauze: congenital, ischemie, tulburări HE sau medicamente: digitală,
antiaritmice, haloperidol, verapamil, etc.

 Poate degenera în fibrilaţie ventriculară  cauză de moarte subită

FLUTTERUL ŞI FIBRILAŢIA VENTRICULARĂ

• Sunt aritmii ventriculare extrem de grave
• Apar în special în suferinţe cardiace severe, în stadiul ICC

FLUTTERUL VENTRICULAR:
 oscilaţii ample, cu o frecvenţă de peste 250/min, monomorfe şi regulate

FIBRILAŢIA VENTRICULARĂ:
 traseu ondulat ECG, fără elemente ECG
 frecvenţă de 130-300/min
 FV semnifică moartea inimii şi încetarea contracţiei acesteia
• Sunt aritmii ventriculare extrem de grave
• Apar în special în suferinţe cardiace severe, în stadiul ICC

FLUTTERUL VENTRICULAR:
 oscilaţii ample, cu o frecvenţă de peste 250/min, monomorfe şi regulate

FIBRILAŢIA VENTRICULARĂ:
 traseu ondulat ECG, fără elemente ECG
 frecvenţă de 130-300/min
 FV semnifică moartea inimii şi încetarea contracţiei acesteia
! URGENŢĂ EXTREMĂ

• Aplicarea de urgenţă a resuscitării cardiorespiratorii (masajului cardiac

extern şi a respiraţiei artificiale)
• Aplicarea şocului electric extern

ECG ÎN TULBURĂRILE DE CONDUCERE

ECG ÎN TULBURĂRILE DE CONDUCERE
Sunt clasificate în:
 Blocuri atrio-ventriculare
 Blocuri intraventriculare:
• Blocul de ramură stângă
o Hemiblocuri – blocuri ale celor 2 subdiviziuni ale ramurii
stângi
• Blocul de ramură dreaptă
TULBURĂRILE DE CONDUCERE
înseamnă tulburări de transmitere (propagare) ale stimulului între atrii şi ventriculi
sau la nivel intraventricular

în BAV: Sunt întârzieri sau opriri ale transmisiei stimulului de la NS sau atrii către
ventriculi la nivelul nodului atrioventricular
BLOCUL ATRIO-VENTRICULAR GR. I

• se datorează întârzierii transmiterii impulsului de la nodul sinusal spre

ventriculi
• ECG: alungirea intervalului PR

BLOCUL ATRIO-VENTRICULAR GR. I

BLOCUL ATRIO-VENTRICULAR GR. II Tip I
 alungirea progresivă a intervalului PR de la o bătaie la alta, până când o
undă P este blocată (nu mai este urmată de un complex QRS)
BLOCUL ATRIO-VENTRICULAR GR. II Tip II
 blocări bruşte ale conducerii undei P către ventricule, cu interval PR normal
al undelor P conduse

BLOCUL ATRIO-VENTRICULAR GR. III

 blocarea completă a conducerii dintre atrii şi ventricule (disociaţie atrio-
ventriculară)

 atriile se contractă în ritm sinusal sau alt ritm atrial, iar ventriculii vor avea
un ritm propriu
BLOCUL ATRIO-VENTRICULAR GR. III

ECG ÎN SINDROAMELE DE PREEXCITAŢIE

SINDROAMELE DE PREEXCITAŢIE
 • Se caracterizează prin conducere atrio-ventriculară accelerată determinată
de existenţa unor căi aberante (în afara căilor normale) cu viteză mare de
conducere, care leagă atriile de ventricule

SINDROMUL WPW

 Preexcitaţia are loc prin fasciculul Kent, care conectează direct atriul cu
ventriculul, şuntând nodul atrio-ventricular

 ECG:
 Scurtrea intervalului PR<0,12 sec
 Lărgirea complexului QRS>0,1 sec
 Apariţia undei delta
SINDROMUL WPW

MODIFICĂRI ECG PRODUSE DE MEDICAMENTE

Digitala:
 Glicozidă cardiotonică, administrată în IC congestivă

Chinidina:
 Medicament antiaritmic administrat mai ales pentru prevenirea aritmiilor
atriale
MODIFICĂRI ECG PRODUSE DE DIGITALĂ
Efectul digitalic
 confirmă tratamentul digitalic
 segmentul ST:
– subdenivelare concordantă în toate derivaţiile, aspect “în chiuvetă”,
“în covată”
 unda T: aplatizată, uşor
inversată
 intervalul QT: scurtat
 reducerea frecvenţei ventriculare,
în special în fibrilaţia atrială
 segmentul PQ: alungire uşoară

Toxicitatea sau supradozajul digitalic:

• extrasistole ventriculare multifocale

• BAV de gradul II tip I
• bradicardie sinusală
• BAV de gradul I
• BAV de gradul III
• fibrilaţie sau flutter atrial
MODIFICĂRI ECG PRODUSE DE CHINIDINĂ
Efectul chinidinic:
• alungirea intervalului QT şi a duratei complexului QRS
• unda T: aplatizare sau negativare, poate deveni largă, crestată,
deprimată
Toxicitatea chinidinică:
• alungirea duratei complexului QRS cu 50% faţă de durata sa iniţială
impune oprirea acestuia
• blocuri atrioventriculare
• aritmii ventriculare: ESV, tahicardie ventriculară, fibrilaţie
ventriculară