Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Localiz rileăceleămaiăfrecventeăaleă
acestorăpl ciăsunt:ă
• aortaăabdominal ,ă
• arterele coronare,
• carotideleăinterneăşiă
• arterele cerebrale.
Metabolismul lipidic
I.ăFactoriăneinfluen abili
a. Factorii genetici – există o predispoziţie familială
pentru boala coronariană.
b. Vârsta – ateroscleroza începe din copilărie, dar
abia după vârsta de 50 ani creşte incidenţa
leziunilor aterosclerotice.
d. Sexul – b rba ii sunt cei mai afectaţi, până la
vârsta de 50 ani; după menopauză, incidenţa se
egalizează.
Factorii de risc ai aterosclerozei
II.ăFactoriăinfluen abili
f.ăModulădeăvia ăsedentarăşiăstressulăsunt de
asemenea factori de risc.
Exerciţiul fizic este unul din cele mai simple şi
eficace ˝tratamente˝ în prevenirea aterosclerozei.
Patogeneza aterosclerozei
1. Leziunile celulelor endoteliale: primele evenimente care au
loc, reacţia la aceste fenomene fiind cea care conduce în
final la formarea pl cilorădeăaterom.
Anginaăpectoral ăşiăinfarctulămiocardicăsuntăastfelăceleădou ă
aspecte clinice ale bolii coronariene.
Placa de aterom
Stenoza
Tromboza
Rupereaăpl ciiăşiămigrareaătrombului
BOALAăCORONARIAN
(CARDIOPATIAăISCHEMIC )
Miocardul:2 artere coronare, provenite din rădăcina aortei.
A. coronară dreaptă: VD
A. coronară stângă: VS.
Circulaţia coronară este strâns legată de necesităţile
de oxigen ale miocardului.
Defini ie
Cardiopatia ischemică sau boala coronariană este
o stare patologică caracterizată printr-un dezechilibru
întreăaportulăşiănecesarulăînăoxigenălaănivelulă
miocardului: fie scade aportul, fie creşte necesarul de
oxigen.
Diagnostic - ECG:
subdenivelarea
segmentuluiăSTăşiă
inversarea undei T.
Localizarea durerii:
retrostenal
• undaăQăl rgit ă
semnifică
necroza, persistă
întreaga viaţă;
• supradenivelarea
segmentului ST
semnifică
leziunea;
• undaăTănegativ
semnifică
ischemia
Infarctul miocardic
Diagnostic - serologic:
FRECVEN A atrial
• >100 b/min, 180 ( rar chiar 200 min)
ETIOLOGIE:
• st ri de stress, anemie, anxietate, inflamatie, febra
• boli organice (ischemia miocardic , şocul şi ICC, hipertiroidism)
• medicamente: atropina, catecolaminele, hormonii tiroidieni, etc.
• Exces cafea, alcool, nicotina, droguri
BRADICARDIAăSINUSAL
FRECVEN A CARDIAC
50b t i/min.
Creste activitatea PSY
Scade activitatea SY
Tratamentulădefinitiv,ăpropusăînăcazulăuneiătulbur riăcronice,ă
const ăînăimplantareaăunuiăstimulatorăcardiac.
BLOCUL ATRIO-VENTRICULAR GR. I
seădatoreaz ăăîntârzieriiătransmiteriiăimpulsuluiădeălaănodulă
sinusal spre ventriculi.
Bloc AV gr. II
Principii terapeutice
Antiaritmicele = medicamenteăcareădetermin ă
suprimareaăuneiătulbur riădeăritmăcardiacăşi/sauă
de prevenire a recidivei.
TAS TAD
DC = FC x VE
Creşterea debitului cardiac este datorată:
(i) fie unei creşteri a frecvenţei cardiace (FC)
(ii) fie unei creşteri a volumului de ejecţie
(VE).
1. Creşterea frecvenţei cardiace (tahicardia)
secundară stimulării simpatice este asociată
cu
efortul fizic,
stresulăşiă
st rileăfebrile
2. Cresterea volumului de ejectie – depinde de
volemie
Sistemul renină-angiotensină-aldosteron
(SRAA)
Vasopresina/ H. antidiuretic (ADH)
Activarea SRAA
Reninaăţăenzim ăproteolitic ăsintetizat ălaănivelulăpere ilorăaaăaă
glomerulilorărenali,ăcaăr spunsăla:ă
diminuarea perfuziei renale,
sc dereaăexcre ieiărenaleădeăsodiuăşiă
stimulareaăsimpatic .ă
Efectele angiotensinei II
• sau hormonul
antidiuretic (ADH)
• produs de hipotalamus si
depozitat in hipofiza
posterioara.
• Eliberarea sa, stimulata
de hipovolemie sau
hiperosmolaritate, creste
volemia prin reabsorptia
primara de apa.
PA = DC x RPT
2. Creştereaărezisten eiăvasculare
– HTA de rezistenta
- determinată de:
(i) vc periferică (arteriole) exagerat de crescută sau
(ii) îngustarea vaselor periferice.
0
OMS. Estimari pentru anul 2000.
HTA primara
• Factorii de mediu:
- aportul crescut de sare (obişnuit mai ales în ţările
industrializate, > 5 g de NaCl/zi)
- excesul ponderal şi obezitatea
- stresul psihic cronic, profesional sau legat de
personalitatea subiectului
- prezenţa afecţiunilor asociate: ateroscleroza, diabetul
zaharat.
Hipertensiuneaăsecundar
• Infarctul miocardic
Sângele conduce oxigenul în organism. Când arterele ce duc
sângele la miocard se blochează, inima nu mai primeşte
oxigenul necesar.
Reducerea fluxului de sânge necesar poate duce la angina
pectoral .
Când fluxul sangvin este oprit complet se produce infarctul
miocardic.
Complica iileăHTA
R AT1
b) vasodilatatoare indirecte:
i. alfa-blocanţi: prazosin
ii. antihipertensive centrale: clonidină, alfametil-
DOPA
Principii terapeutice
- ameteala
- tulburari de echilibru
- tulburari de vedere cu vedere incetosata si intunecata
- slabiciune
- fatigabilitate
- tulburari cognitive
- greata
- disconfort resimtit la nivelul capului sau gatului
- tegumente reci si umede
- cefalee
- lesin.
hTA
CAUZE:
Mecanisme compensatorii
3. Eliberarea vasopresinei
(hormonul antidiuretic /
ADH)
1. Hipertrofia concentrică:
• Creşterea grosimii pereţilor ventriculari, fără dilatare cavitară (la
finalul diastolei, volumul ventricular nu creşte, din contră chiar
scade)
• Diminuarea distensibilităţii diastolice a camerei ventriculare, cu
disfuncţie diastolică precoce.
III. Hipertrofiaăcardiac
B. Supraînc rcareaădeăvolum
Supraîncărcarea de volum (cardiomiopatii
dialatative, insuficienţe valvulare) antrenează
dezvoltarea unei hipertrofii excentrice, în care:
• Dilatarea cavitară şi masa ventriculară cresc
proporţional.
• Capacitatea diastolică a ventriculului în cazul
supraîncărcărilor volumetrice cronice este crescută în
aşa fel încât ventriculul să poată suporta această
creştere de volum, fără o creştere excesivă a presiunii
corespondente diastolice.
2.ăHipertrofiaăexcentric :
• Dilatarea cavitară şi masa ventriculară cresc proporţional.
• Capacitatea diastolică a ventriculului în cazul supraîncărcărilor
volumetrice cronice este crescută în aşa fel încât ventriculul să
poată suporta această creştere de volum, fără o creştere
excesivă a presiunii corespondente diastolice.
Insuficien aăcardiac ăcompensat ă
şiădecompensat
Semnele în aval