CURSUL 1

Măsurare.
Măsurare. Unităţi de măsură
măsură.. Sisteme
de unităţi de măsură
măsură.
c . Transformări
Transformări..
Operaţţii cu mărimi scalar
Opera scalaree şi vectoriale

¾ Mărimi fizice,
unităţi de măsură
¾ Sisteme de unităţi

¾ Multipli, submultipli,
transformări
¾ Operaţii cu mărimi
scalare respectiv
vectoriale

OBIECTIVE
2

Măsurare a mărimilor fizice

Exprimare în unităţile de măsură potrivite

(mărimi adimensionale)

Sistem Internaţional de Unităţi (SI)

(1960, a 11-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi)

‰ mărimi fundamentale
‰ mărimi derivate (aria, volumul, densitatea, viteza etc.)
‰ mărimi suplimentare (unghi plan şi unghi solid)

1. 1
 Şapte mărimi fizice au fost definite
mărimi fundamentale ale S.I.

Mărime fizică Unitate de măsură Simbol

lungime metru m
masă kilogram kg
timp secundă s
intensitatea curentului amper A
electric
temperatură absolută Kelvin K
cantitate de substanţă mol mol
intensitate luminoasă candelă Cd

Viteza luminii în vid serveşte

la definirea metrului

¾ a 107 parte din distanţa dintre Polul Nord şi Ecuator

(1792);
¾ distanţa dintre două repere gravate în vecinătatea
capetelor unei bare confecţionate dintr-un aliaj de platină şi
iridiu (Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi) (1889);
¾ lungimea drumului parcurs de lumină în vid, în timp de
1 / 299.792.458 secunde (1983) (Albert Michelson,
Premiul Nobel în Fizică – 1907 – determinarea vitezei
luminii)
5

Determinarea vitezei de propagare a luminii

Galileo Galilei (sec XVI)

Ole Romer (1676)

m
2,25⋅108
s

1. 2
Determinarea vitezei de propagare a luminii

Armand Fizeau (1849)

m
3,13⋅108
s

Louis Essen (1950) km

299792,5 ± 1
s 7

La 3,98oC un litru de apă cântăreşte un kilogram

Unitatea fundamentală (kilogramul)
¾ masa unui litru de apă aflată la presiune atmosferică
normală şi temperatura de 3,98oC (1799);
¾ masa unui cilindru având înălţimea şi diametrul egale cu 39
mm, confecţionat dintr-un aliaj de platină şi iridiu (Biroul
Internaţional de Măsuri şi Greutăţi) (1799)

Unitatea secundară (unitatea atomică de masă)

¾ a 12-a parte din masa izotopului 12C (1961).
1 u. = 1 Da = 1,6605402 10–27 kg

Ordinul de mărime

299.792.458 = 2,99 ⋅108 108

Exemple::
Exemple
2 986 015 = ?
0,00491 = ?

Multipli, submultipli

1 cm = 10 −2 m 1 kg = 10 3 g

1. 3
 Submultiplii se definesc cu ajutorul puterilor
negative ale lui 10

Prefix … pico … nano … micro … mili centi deci

submultiplu
Simbol … p n … μ … m c d

Factor 10–12 10–9 10–6 10–3 10–2 10–1

… … …
conversie

o
1 A = 10 −10 m
10

Multiplii se definesc cu ajutorul puterilor

Prefix multiplipozitive ale lui 10

Prefix deca hecto kilo … mega … giga … tera …

multiplu
Simbol da h k … M … G … T …
Factor 101 102 103 … 106 … 109 … 1012 …
conversie

11

Metoda “scării” permite obţinerea factorilor de

transformare multiplu ⇔ submultiplu
? cm
1 m = 10 2 cm

2 dm = ? cm1 cm
2·10
+

-
? cm
1 μm = 10 –4 cm

? dm–8 dm
5 nm = 5·10
12

1. 4
 Excepţii::
Excepţii

1 min. = 60 s
1 h = 60 min = 3600 s
1 zi = 24 h = 1440 min. = 86400 s

Si
Sistem T l
Tolerat de
d Unităţi
U i ă i (C.G.S)
(C G S)

Mărime fizică Unitate de măsură Simbol

lungime centimetru cm
masă gram g
timp secundă s

13

Mărimi fizice scalare

scalare,, vectoriale
vectoriale..
Mărimile scalare se specifică prin valorile lor numerice
(temperatura, timpul, masa, numărul de molecule etc.)

m = 2 kg
Mărimile vectoriale sunt definite prin:
-modulul, care reprezintă valoarea sa numerică, fiind un
număr strict pozitiv egal cu lungimea segmentului orientat
prin care se reprezintă mărimea vectorială; G
F= F =4N
- direcţia, reprezentată prin dreapta purtătoare;
- sensul, specificat printr-o săgeată marcată la
extremitatea segmentului orientat.
15

Operaţiile cu mărimi scalare respectă regulile

algebrei numerelor reale

N 2 = 4 ⋅ 10 20 molecule gaz 2

N1 = 5 ⋅ 10 20 molecule gaz 1

N = N1 + N 2 = 9 ⋅ 10 20 molecule amestec

17

1. 5
 Operaţii cu mărimi vectoriale

a) Adunarea vectorilor – metoda grafică

G G G
r = a +b

Regula paralelogramului
18

Operaţii cu mărimi vectoriale

a) Adunarea vectorilor – metoda grafică

G G G
r = a +b

Regula triunghiului
19

Operaţii cu mărimi vectoriale

a) Adunarea vectorilor – metoda grafică

G K G G G
r =a+b +c +d

Regula poligonului
20

1. 6
 Caz particular

Adunarea vectorilor paraleli

G K G
r =a +b

Adunarea vectorilor antiparaleli

G G K
r =b −a
21

Proprietăţi ale adunării vectorilor sunt:

a) Comutativitatea
G G G G
a +b =b +a
G G G G G G
b) Asociativitatea (a + b ) + c = a + (b + c )

Studiu individual: a se demonstra cele

două proprietăţi

22

Operaţii cu mărimi vectoriale

b) Scăderea vectorilor – metoda grafică

G K G K G
r = a − b = a + (− b ) G G
− b opusul vectorului b

23

1. 7
 Operaţii cu mărimi vectoriale

a) Adunarea vectorilor – metoda analitică

G
ax (proiecţia pe axa absciselor)

G
ay (proiecţia pe axa ordonatelor)

G G G
a = ax + a y

G G
ax ay componentele vectoriale 24

Vectorul unitate – vector având

modulul egal cu unitatea şi
sensul dat de sensul pozitiv al
axei de coordonate
G G G
i = j = k =1

Componentele vectoriale
G G G G
a = ax + a y + az

Componentele scalare
G G G G G G
ax = ax ⋅ i ay = ay ⋅ j az = az ⋅ k
G G G G
a = ax ⋅ i + a y ⋅ j + az ⋅ k
25

G G
a x > 0 daca a x are sensul lui i
G G
a x < 0 daca a x are sens contrar lui i

cateta opusa
sin α =
ipotenuza

cateta alaturata
cos α =
ipotenuza

a x = a ⋅ cos α
a = a x2 + a 2y
a y = a ⋅ sin α
26

1. 8
 ⎛π ⎞ ⎛π ⎞ ⎛π ⎞ ⎛π ⎞
α 0o 30o ⎜ ⎟ 45o ⎜ ⎟ 60o ⎜ ⎟ 90o ⎜ ⎟
⎝6⎠ ⎝4⎠ ⎝3⎠ ⎝2⎠

⎛ 0⎞ 1 ⎛ 1⎞ 2 3 ⎛ 4⎞
sin α 0 ⎜⎜ ⎟⎟ ⎜⎜ ⎟⎟ 1 ⎜⎜ ⎟⎟
⎝ 2 ⎠ 2 ⎝ 2 ⎠ 2 2 ⎝ 2 ⎠

⎛ 4⎞ ⎛ 1⎞ ⎛ 0⎞
cosα 1 ⎜⎜ ⎟⎟ 3 2 1
⎜⎜ ⎟⎟ 0 ⎜⎜ ⎟⎟
⎝ 2 ⎠ 2 2 2 ⎝ ⎠
2 ⎝ 2 ⎠

360o = 2π rad
27

cos α

sin α 28

cosα = x
α
sin α = y

29

1. 9
 G G G G G G G G G
r = a + b = (a x ⋅ i + a y ⋅ j + a z ⋅ k ) + (bx ⋅ i + b y ⋅ j + bz ⋅ k )

G G G G
r = ( a x + bx ) ⋅ i + ( a y + b y ) ⋅ j + ( a z + b z ) ⋅ k

rx = a x + bx
ry = a y + b y
rz = a z + bz

http://phet.colorado.edu/index.php

30

Operaţii cu mărimi vectoriale

c) Produsul scalar

G G
a ⋅ b = a b cos α

Studiu individual

G G
vectori perpendiculari a ⋅ b = ?
G G
vectori paraleli a ⋅ b = ?
G G
vectori antiparaleli a ⋅ b = ?

32

Operaţii cu mărimi vectoriale

c) Produsul scalar
G G G G G G
i ⋅i = j ⋅ j = k ⋅k =1
G G G G
i ⋅ j = j ⋅i = 0
G G G G
i ⋅k = k ⋅i = 0
G G G G
j ⋅k = k ⋅ j = 0

G G G G G G G G
a ⋅ b = (a x ⋅ i + a y ⋅ j + a z ⋅ k ) ⋅ (bx ⋅ i + b y ⋅ j + bz ⋅ k )

G G
a ⋅ b = a x bx + a y b y + a z bz
33

1. 10
 Aplicaţii
1. Fie vectorii deplasare:
G G G
d1 = 4 i + 5 j
G G G
d2 = − 3 i + 4 j
Să se calculeze produsul scalar al vectorilor.

34

Operaţii cu mărimi vectoriale

c) Produsul vectorial

este un vector definit prin proprietătile:

• modul egal cu produsul modulelor celor doi vectori

înmulţit cu sinusul unghiului dintre ei
G G
a × b = a b sin α

• direcţia perpendiculară pe planul definit de vectori

• sensul este dat de regula burghiului drept

35

Aplicaţie

Fie vectorii
G G G
a =3i + 4 j
G G G
b =5i −2 j
a) să se reprezinte vectorii într-un sistem de
coordonate cartezian;
b) să se scrie vectorul rezultant în funcţie de vectorii
unitate;
c) să se calculeze modulul vectorului rezultant;
d) să se calculeze unghiul format de vectorul rezultant
cu sensul pozitiv al axei Ox. 37

1. 11
După parcurgerea acestui curs studentul trebuie să:

• enumere mărimile fundamentale ale Sistemului Internaţional

de Unităţi şi unităţile lor de măsură;
• transforme o unitate de măsură în multipli respectiv
submultipli acesteia;
• facă diferenţa dintre mărimile scalare şi cele vectoriale;
• cunoască metodele grafice de adunare şi scădere a
vectorilor;
• proiecteze un vector pe axele de coordonate şi să exprime
componentele sale vectoriale respectiv scalare;
• cunoască şi să aplice în probleme metoda analitică de
compunere a vectorilor;
• definească produsul scalar şi vectorial a doi vectori.

38

1. 12