Sunteți pe pagina 1din 18

Aplicatii ale efectului fotoelectric

Membrii echipei: Balan Andrei-specialist IT Clinciu Flavius-documentarist Cotinghiu Sebastian-documentarist Flanja Ionut-purtator de cuvant

Profesor coordonator: Deliu Gabriela

Cuprins
I.Introducere II.Efectule fotoelectric II.1.Definirea efectului fotoelectric.4 II.2.Legile efectului fotoelectric.5 II.3.Teoria corpusculara a luminii...5 III.Aplicatii ale efectului fotoelectric III.1.Celula fotoelectrica..6 III.2.Sisteme de protecie si alarmare..............................................................................8 III.3.Panoul solar.............................................................................................................10 III.4.Releul fotoelectric..................................................................................................10 III.5.Posometrul...............................................................................................................11 III.6.Cititoarele de coduri................................................................................................12 III.7.Cititorul de CD........................................................................................................13 III.8.Fotomultiplicatorul..................................................................................................13 III.9.Microscopul electronic .........................................................................................14 III.10.Domenii de utilizare..............................................................................................16 V.Concluzie VI.Bibliografie

I.Introducere
Efectul fotoelectric, pe langa faptul ca a jucat un rol important in confirmarea teoriei corpusculare a luminii, are si numeroase aplicatii practice. Alarmele antifurt si sistemele automate de deschidere a usilor utilizeaza adesea circuite cu celula fotoelectrica.Cand o persoana intrerupe fasciculul luminos, anularea brusca a curentului activeaza un comutator care comanda o sonerie sau o usa.Uneori sunt folosite radiatii UV sau IR la alarme, pentru ca sunt invizibile. Multe detectoare de fum folosesc celule fotoelectrice pentru a detecta cantitati infime de fum, care intrerup fluxul luminos si astfel produc scaderea curentului electric. Sonorul unui film ("coloana sonora") poate fi inregistrat intr-o banda ingusta cu innegrire variabila pe o margine laterala a peliculei. Lumina care traverseaza pelicula este astfel "modulata", iar semnalul de iesire al unui detector cu celula fotoelectrica urmareste fidel frecventele din coloana sonora. Efectul fotoelectric extern a dus la realizarea celulei fotoelectrice,a fotomultiplicatorului,a releului fotoelectric.

II.Efectul fotoelectric
II.1.Defeinirea fenomenului fotoelectric
Efectul fotoelectric extern este fenomenul de emitere de electroni de catre un metal aflat sub actiunea unei radiatii electromagnetice.

Importana acestui fenomen n dezvoltarea domeniului fizicii const n a sprijini dualitatea und-corpuscul a radiaiei electromagnetice. Explicaia matematic a fenomenului a fost dat de AlbertEinstein, pe baza unor ipoteze cuantice formulate de Max Planck.

Au fost necesare aproape trei decenii pentru ca teoria cuantica sa fie acceptata, si multi oameni de stiinta au contribuit la dezvoltarea ei. A inceput in 1900 cu ipoteza lui Planck asupra cuantelor de energie si a culminat in anul 1925 cu teoria mecanicii cuantice a lui Schrodinger si Heisenberg, teorie care a contribuit la intelegerea structurii materiei.In anul 1905 Einstein a extins ipoteza cuantelor de energie, propunand o noua teorie a luminii.Daca pana atunci lumina era considerata o unda, fenomene noi, precum efectul fotoelectric sau efectul Compton,nu mai puteau fi explicate decat daca se admitea ca lumina are caracter corpuscular.

II.2.Legile efectului fotoelectric


Intensitatea curentului fotoelectric de saturatie depinde direct proportional de fluxul radiatiei incidente,in conditiile in care frecventa radiatiei trimise pe metal se mentine constanta. Energia cinetica maxima a electronilor emisi prin efect fotoelectric creste liniar cu frecventa radiatiilor incidente cand fluxul radiatiei se mentine constant. Efectul fotoelectric se produce incepand cu o anumita valoare a frecventei radiatiei incidente pe metal,numita frecventa de prag sau prag rosu al fenomenului;aceasta valoare este specifica fiecarui metal. Efectul fotoelectric se produce instantaneu.

II.3.Teoria corpusculara a luminii


Teoria corpusculara afirma faptul ca lumina este alcatuita din particule denumite fotoni.Caracteristicile fotonului sunt: Sarcina Viteza in vid Energia Masa de miscare Masa de repaus Impulsul q=o c= 3*108 m/s = h= mc2 m= h/ c2 m0 = 0 p= h/

III.Aplicatii ale efectului fotoelectric


Efectul fotoelectric, pe langa faptul ca a jucat un rol important in confirmarea teoriei corpusculare a luminii, are si numeroase aplicatii practice. Alarmele antifurt si sistemele automate de deschidere a usilor utilizeaza adesea circuite cu celula fotoelectrica.Cand o persoana intrerupe fasciculul luminos, anularea brusca a curentului activeaza un comutator care comanda o sonerie sau o usa.Uneori sunt folosite radiatii UV sau IR la alarme, pentru ca sunt invizibile.

III.1.Celula fotoelectrica
O celula fotoelectrica poate fi asimilata cu o dioda fotosensibila,functionarea ei bazandu-se pe proprietatile materialelor semiconductoare.Celula fotoelectrica permite conversia directa a energiei luminoase n energie electrica.Principiul de functionare se bazeaz pe efectul fotoelectric.De fapt, o celula este constituita din doua straturi subtiri de material semiconductor. Cele doua straturi sunt dopate diferit: Pentru stratul N, aport de electroni periferici. Pentru stratul P, deficit de electroni. ntre cele doua straturi va apare o diferenta de potential electric. Energia fotonilor luminii, captati de electronii periferici (stratul N) le va permite acestora sa depseasca bariera de potential si sa creeze astfel un curent electric continuu. Pentru colectarea acestui curent, se depun, prin serigrafie, electrozi pe cele doua straturi semiconductoare.Electrodul superior este o grila ce permite trecerea razelor luminoase. Pe acest electrod se depune apoi un strat antireflectorizant, pentru cresterea cantitatii de lumina absorbita. Celula fotoelectrica este alcatuita dintr-un tub de sticla vidat sau continand un gaz inert la presiune redusa care are in interior doi electrozi : catodul ( C ) format dintr-un strat subtire de metal (Cs, Na, K) depus pe o portiune din peretele tubului si anodul (A). format dintr-o retea de inel sau bobita metalica.Sub actiunea radiatiilor electromagnetice (vizibile) fotocatodul emite electroni care sunt dirijati spre anod datorita campului electric produs de tensiunea dintre C si A si sunt captati de catre acesta stabilindu-se un curent electric, indicat de galvanometru G. Deci

celula fotoelectrica transforma un semnal luminos intr-un semnal electric. Celulele fotoelectrice cu vid sunt mai putin sensibile (curentul fotoelectric se stabileste la valori mai mari ale fluxului radiatiilor electromagnetice), dar sunt lipsite de inertie (intensitatea curentului fotoelectric urmareste prompt si liniar variatia fluxului luminos care cade pe catod); celulele cu gaz sunt mai sensibile dar prezinta o inertie determinata de procesele ce se produc in cazul din tub.

III.2.Sisteme de protectie si alarmare


Bariera optica cu fascicule multiple este folosita la sistemele de protectie si alarmare,dar sila declansarea automata a deschiderii sau inchiderii usilor.

Multe detectoare de fum folosesc celule fotoelectrice pentru a detecta cantitati infime de fum, care intrerup fluxul luminos si astfel produc scaderea curentului electric.

III.3.Panoul solar
Panoul solar a fost creat pentru a transforma lumina soarelui in curent electric.pentru a realiza acest lucru se utilizeaza si la acest obiect celulele fotoelectrice care au proprietatea de a transforma lumina soarelui in curent electric. Cercetatorii din cadrul U.S. Department of National Renewable Energy Laboratory au stabilit un adevarat record mondial in cadrul realizarii celei mai eficiente celule fotoelectrice prin crearea unui dispozitiv fotovoltaic care transforma 40,8% din lumina solara primita direct in electricitate.

III.4.Releul fotoelectric
Releul fotoelectric este un electromagnet care poate comanda inchiderea si deschiderea unui circuit electric. In cazul releului fotoelectric lumina cade pe fotocatod si determina aparitia unui camp electric care dupa amplificare strabate electromagnetul al carui camp produce inchiderea circuitului comandat. Avand comenzi comode, sigure si rapide, releul fotoelectric se foloseste la numararea unor obiecte in miscare, la intreruperea automata a functionarii unor masini-unelte cand operatorul a intrat intr-o zona unde este pericol de accidentare, la conectarea automata a retelei de iluminat etc.

10

III.5.Posometrul
Este folosit de fotografii profesioniti pentru determinarea ilumi-nrii n vederea reglrii manuale a timpului de expunere.

11

III.6.Cititoarele de coduri
O singura diod emitent ilumineaz o mic parte dintr-un cod de bare i o fotocelul msoar cantitatea de lumin reflectat. Pe masur ce LED-ul i fotocelula se deplaseaz de-a lungul unui cod de bare, tiparul format din linii i spaii este capturat i decodificat. n cazul unui cititor n form de baghet, lumin este concentrat de o bilu transparent situat n vrful cititorului; pentru a citi, user-ul trebuie s treac bagheta pe deasupra unui cod de bare.

Cititoarele laser folosesc un singur cap de citire mobil pentru a ilumina codul de bare i o singur celul foto-electric pentru a primi lumina reflectat. Majoritatea acestor cititoare balanseaz raza laser orizontal folosind o oglinda controlat electronic.

12

III.7.Cititorul de CD

III.8.Fotomultiplicatorul
Fotomultiplicatorul este alcatuit dintr-un tub de sticla vidat in care se afla un catod C, un anod A si un numar oarecare de electrozi auxiliari numiti dinode . O dinoda este un electrod care bombardat cu un numar de electroni emite un numar mai mare de electroni secundari. Cu ajutorul unui divizor de tensiune format cu ajutorul rezistentelor R1, R2, R3, si R4 fiecare dinoda, incepand cu cea de langa catod, se afla la un potential electric superior celei precedente. Sub actiunea luminii, fotocatodul emite electroni care sunt accelerati spre dinoda D1 pe care o bombardeaza. Aceasta emite un numar mai mare de electroni care sunt accelerati spre dinoda D2- La randul ei dinoda D2 emite un numar mai mare de electroni astfel incat, in final la anod va ajunge un numar amplificat de electroni. Prin rezistorul Rs din circuitul anodului se stabileste un curent electric de 106 107 ori mai mare decat in cazul unei celule fotoelectrice.

13

III.9.Microscopul electronic
Microscopia electronica este o tehnica de obtinere a imaginii unor obiecte microscopice cu ajutorul interferentei de electroni.Microscoapele electronice au rezoluie superioar microscoapelor cu lumin, i pot mri de mult mai multe ori imaginea. Unele microscoape electronice ajung s mreasc de 2 milioane de ori, pe cnd cele mai bune microscoape cu lumin mresc de 2 000 de ori.Primul microscop electronic a fost construit n 1931 de ctre inginerii germani Ernst Ruska i Max Knoll.

14

Acesta era bazat pe ideile i descoperirile fizicianului francez Louis de Broglie. Dei primitiv i nepotrivit utilizrilor practice, instrumentul era capabil s mreasc obiectele de patru sute de ori.

15

III.10.Domenii de utilizare
-automatizare -cinematografie -televiziune -ca dispozitive de functionare automata in diferite ramuri ale economiei. -in circuitele de paza si supraveghere a cladirilor,banci,muzee,etc. --in constructia releelor fotoelectrice. -in comanda deschiderii/inchiderii usilor. -in montaje auxiliare ale sistemelor de captare si utilizare a energiei solare. -alte domenii ale stiintei si tehnicii.

16

V.Concluzie
Tinand cont de domeniile in care se utilizeaza celula fotoelectrica putem spune ca aceasta are ca scop sa faca viata de zi cu zi mai usoara. Produsele care sunt construite pe baza celulei fotoelectrice,care transforma lumina in energie electrica,au ca scop protectia mediului dar si securitatea si comfortul omenirii

17

VI.Bibliografie

www.wikipedia.org www.referat.ro www.ro.scribd.com


www.incursiune-in-lumea-fizicii.accounting-business.eu www.referatele.com www.invatamfizica.files.wordpress.com www.degustibus.wikispaces.com

18