Dispozitive fotonice

A.Buzdugan
 Fotoluminiscența
• Luminescența - termen general pentru a descrie emisia de radiație de la un solid atunci când asupra
lui acționeazå o anumitå formå de energie. În funcție de metoda de excitație avem:
■ fotoluminescența, excitația apare din absorbția de fotoni;
■ catodoluminescența, excitația apare ca urmare a bombardårii cu un fascicol de electroni;
■ electroluminescența, excitația rezultå la aplicarea unui câmp electric (alternativ sau continuu).
• Oricare ar fi forma de energie ce cade pe materialul luminescent, în stadiul final al procesului, apare
de fapt o tranziție între douå nivele de energie E1 çi E2 (E2 > E1) cu emisia de radiație de lungime de
undå λ:
• hc/λ = E2-E1
• E1 çi E2 sunt nivele care aparțin la douå grupuri de nivele de energie, astfel cå la emisie, în locul unei
singure lungimi de undå, în mod obișnuit apare o bandå de lungimi de undå.
• Dacå mecanismul de excitație înceteazå, luminescența persistå un interval de timp egal cu timpul de
viațå a tranziției între cele douå nivele E1 çi E2, este, ceea ce se numeçte fluorescența.
• Fosforescența apare atunci când luminescența persistå un timp mult mai lung. Adeseori
fosforescența este atribuitå prezenței unei ståri metastabile (sau cu timp de viațå foarte lung) cu
energie mai micå decât E2. Electronii pot cådea în aceste ståri și pot råmâne în capcanå pânå când
vor fi eliberați ca urmare a excitațiilor termice
 Fotoluminiscența
În cazul fotoluminescenței, energia este transferatå cristalului
prin absorbția unui foton. Pentru materialele caracteristice
ionul activator este cel care absoarbe fotonul în mod direct.
• Dacă nivelele de energie implicate în absorbție și în emisie sunt aceleași,
atunci lungimile de undå la absorbție cât și la emisie ar trebui så fie identice.
Dar, lungimea de undå la emisia radiației, este deplasatå spre roșu în
comparație cu lungimea de undå la absorbția radiației. Aceste fenomen este
cunoscut ca deplasarea Stokes.
• El poate fi explicat luând în considerare efectul vibrațiilor
rețelei cristalului gazdå asupra nivelelor de energie ale ionilor
activatori. Aceștia din urmå sunt adesea încårcați pozitiv, exemple
tipice fiind Cr3+ çi Mn2+, deçi starea exactå a sarcinii depinde de
gazdå.
Detector fotoelectric – principii funcționare
• Orice dispozitiv care transformå semnalele luminoase din
domeniul spectrului de radiație opticå în semnale electrice se
numește detector fotoelectronic sau fotodetector.
• Principiul de funcționare al fotodetectorilor constå în
absorbția radiației luminoase și transformarea ei în alte forme
de energie.
• Din acest punct de vedere fotodetectorii se împart în douå
grupe mari: fotodetectorii termici în care absorbția radiației
luminoase este însoțitå de creșterea temperaturii sistemului
rețea cristalinå-electroni și fotodetectori electronici (fotonici)
în care absorbția radiației optice determinå excitarea
electronilor pe nivele energetice superioare.
Fotodetectori termici – principii funcționare
• În detectorii termici, absorbția luminii ridicå temperatura
dispozitivului iar aceasta modificå un parametru
dependent de temperaturå (de exemplu conductivitatea
electricå). Ca o consecințå, semnalul la ieșirea unui
detector termic este proporționalå cu cantitatea de
energie absorbitå în unitatea de timp de detector iar
eficiența absorbției este aceeași la toate lungimile de undå
și este independentå de lungimea de undå a luminii.
Fotodetectorii termici nu sunt selectivi deoarece energia
absorbitå este transformatå în energie termicå.
Detectorii fotonici – principii funcționare
• Procesul de absorbție rezultå direct din evenimente cuantice specifice (ca de
exemplu emisia fotoelectricå de la suprafațå), care este apoi „numårat“ de un
sistem de detecție. Astfel ieșirea unui detector fotonic este legatå de viteza de
absorbție și nu de energia lor.
• Toate procesele fotonice necesitå o anumitå cantitate de energie pentru a fi
inițiate. Deoarece energia unui foton este E= νh = ch/λ , detectorii fotonici au o
lungime de undå de prag mare și aceasta este lungimea de undå maximå sub care
ei nu funcționeazå.
• Detectorii fotonici care lucreazå în infraroșu, au energii comparabile cu energia
termicå medie ≈ kT a atomilor din detectorul însuși. Un numår relativ mare de
emisii de cuante pot fi generate mai degrabå de agitația termicå, decât de
absorbția luminii și va constitui astfel o surså de zgomot. Pentru a micçora
zgomotul se reduce temperatura detectorului. De exemplu majoritatea
detectorilor fotonici ce opereazå deasupra lungimii de undå de 3 µm, trebuie så fie
råcite la temperatura azotului lichid (77 K) sau sub ea.
Dispozitive fotonice – principii funcționare
Sunt dispozitive în care absorbția radiației optice determinå excitarea
electronilor pe nivele energetice superioare. La baza funcționårii detectorilor
electronici de radiație stå efectul fotoelectric, detectorii numindu-se în
general fotoelemente. Dacå radiația incidentå în urma absorbției, determinå
ieșirea electronilor din solid și formarea unui flux de electroni între anod și
catod, atunci aceastå formå de transformare a energiei luminoase se
numeçte efect fotoelectric extern.
Excitarea internå a rețelei cristaline sub acțiunea radiației absorbite care
determinå trecerea electronilor din stårile legate în stårile libere poartå
denumirea de efect fotoelectric intern. Una din formele de manifestare a
efectului fotoelectric intern constå în apariția purtåtorilor de sarcinå și deci în
creșterea conductivitåții electrice a semiconductorului. Modificarea
conductivitåții electrice a SC sub acțiunea radiației optice poartå denumirea
de fotoconducție
iar detectorii de radiație construiți pe baza acestui fenomen se numesc
fotorezistori.
Dispozitive fotonice – principii funcționare
O altå formå de manifestare a efectului fotoelectric intern în SC cu
diferite tipuri de neomogenitåți (contactul Me-Sc, joncțiunea p-n, SC cu
gradient de impuritåți), constå în separarea purtåtorilor de sarcinå în
câmpurile interne și apariția unei tensiuni fotoelectromotoare, efectul
fotovoltaic. Dacå un SC omogen este iluminat neuniform atunci și
generarea purtåtorilor de sarcinå va fi neuniformå și deci purtåtorii de
sarcinå vor difuza pe direcția descreșterii concentrației. Datoritå faptului
cå electronii și golurile au mobilitåți diferite va apare o tensiune
fotoelectromotoare. Acest proces de apariție a unei fototensiuni se
numește fotoefect de difuzie sau efect Dember.
Un efect fotovoltaic poate så aparå într-un semiconductor atunci când
perpendicular pe direcția de iluminare se aplicå un câmp magnetic sau
SC este deformat uniaxial. În primul caz efectul se numeçte efect
fotoelectromagnetic iar în cel de-al doilea caz fotopiezoelectric.
 Principii operare
Detectori optici
• Fotoconductori sau
Cerințe (fotorezistența) R  R Po ,
• eficienta crescuta a conversiei • fototranzistori I B  I B Po 
optic/electric
• fotodiode I  I Po 
• zgomot redus
• raspuns uniform la diferite
lungimi de unda
• viteza de raspuns ridicata
• liniaritate
Fotocatod, Fotomultiplicador
CCD, Sensor CMOS, Celule
fotoelectrică, fotoeclectrochimică
Fotoconductori
Me- Sc tehnologia
Fotorezistor în secțiune verticală
Caracteristicile principale ale FR: I(U), I(F)

Circuit electric de conectare a FR

 Fotodioda și fototranzistorul
fotodioda
• Desemnată pentru detectarea
fotonilor
• Se utilizează în circuite sensibile
la lumină
• Lucrează la polarizare inversă
• FD poate lucra în 2 regimuri:
• 1. Fără sursă electrică
externă – fotogenerare
/elemente solare/
• 2. Cu sursă electrică externă
- fototraductoare
 Fototranzistorul
• Este o fotodiodă cu
amplificare internă hν

Structura și schema conectării în

circuit electric a unui FT cu baza
liberă
Caracteristicile
de ieșire ale FT
 Fototiristorul
Structura și schema conectării
Caracteristica I(U) la F-variabil

Fotodioda
O fotodiodă se comportă ca o sursă de
curent (fotogenerator) fotocontrolată în curbă cât și din
paralel cu o diodă semiconductoare și este
guvernată de ecuația standard a diodei
unde I este curentul dispozitivului total,
I p - fotocurentul,
Idk - curentul de scurgere),
V0 - tensiunea pe întreaga joncțiune a
diodei,
q - sarcina unui electron,
K - constanta Boltzmann
T - temperatura în grade Kelvin.
Două caracteristici
importante de
observat atât din
ecuație sunt că
curentul
fotogenerat (Ip)
este aditiv la curentul diodei, iar
curentul întuneric este doar curentul
de scurgere invers al diodei.
În cele din urmă, rezistența șuntului
detectorului este panta curbei I-V
(dV / dI) evaluată la V = 0.
 Principiul fotodetecției
Structura dispozitivului
Diagrama energetică la polarizare
Pătrunderea Intensității luminii
în strat în funcție de adâncimea
de la suprafață
Tensiunea de polarizare este
de obicei necesară pentru a
epuiza complet regiunea
intrinsecă "I" pentru
funcționarea la viteză mare
Fotonii absorbiți aici
trebuie să difuzeze spre
stratul intrinsec înainte
de a recombina pentru a
contribui max la
fotocurent. Difuzarea
lentă va conduce la
"cozi" lente în răspunsul
temporal.
 Fotodioda
• Curentul de inversare se datorează în
principal purtătorilor minoritari
• Curentul foto crește semnificativ la
polarizarea inversă
• Curentul de difuzie în afara zonei de
epuizare a difuziei este un proces
lent (barieră de potențial ridicat)
 Fotodioda: principiu operare

 Lungimea de undă de tăiere - Granița de sus

1.24
max 
hc c ( m) 
E g (eV)
Eg
 Puterea optică absorbită în zona golită de
purtători (w ) aflată la o adâncime d în
interiorul dispozitivului este:
 
Pw Pi  ed  1ew  1R f 
Material λ [μm] Responsivitate [A/W] Viteza [ns] Curent de
intuneric
Si 0.85 0.55 3 1
Si 0.65 0.4 3 1
InGaAs 1.3-1.6 0.95 0.2 3
Ge 1.55 0.9 3 66 Dezavantaj mare

Materiale
pentru
fotodetectori
 Characteristicile fotodetectorilor

Numărul de electroni colectati

i   1  e W 
Numărul de fotoni intrati în detector 
• Eficiența cuantică Interioară

Numărul de electroni colectati i /q

e   ph  1  Rp  1  e W 
•Eficiența cuantică exterioară Numărul de fotoni incidenti pe detector Po / h

i
R
Fotocurentul (Amps)
 ph 
Puterea Incidenta Optica (Watts) Po h
q
1  Rp  1  e W 
• Responsivitatea

Cota parte transmisă înterior detectorului

P 
i ph  
 q  o  1  Rp 1  e W   RPo
•Fotocurentul  h 

Fluxul de fotoni incidenti (no/sec) Cota parte absorbită in regiunea detectiei

 Responsivitatea
Curentul de ieșire per unitate de
putere a luminii incidente;
typică- 0.5 A/W, este
Responsivitatea:

 A
W 
 
Responzivitatea fotodiodei
 Curentul invers al jonctiunii p-n, datorat agitatiei termice,
prezent in absenta iluminarii
 Constituie o importanta sursa de zgomot (limiteaza aplicatiile Ge)

  kT
ID  IS 
eR0
◦ β – coeficient de idealitate   1 2
◦ R0 – rezistenta la intuneric a diodei (invers proportionala cu aria diodei)
 Efectul fotovoltaic
În principiu, o fotodiodă este un generator de
curent. Capacitatea de joncțiune a fotodiodei
depinde de adâncimea stratului de epuizare și,
prin urmare, de tensiunea de polarizare.
Valoarea rezistenței Rd a șuntului este de obicei
ridicată (megohms). Rezistența R serie este scăzută.
Efectul valorii rezistorului (load) de sarcină Rl
asupra caracteristicilor curentului / tensiunii este
prezentat în figura următoare:

(a) Regim fotovoltaic când Rl (sarcina) >> Rd

(b) Regim polarizare zero – Rl (sarcină) << Rd
(c) Regim Fotoconductivitate
 Regim fotovoltaic: Rl>>Rd
(a) Fluxul fotocurentului genert prin Rd provoacă o tensiune în diodă. Această tensiune se
opune potențialului de barieră al joncțiunii fotodiodă, polarizându-l direct. Deci, valoarea
Rd scade exponențial cu creșterea iluminării.
Astfel, tensiunea fotogenerată este o funcție logaritmică a intensității luminii incidente.
Dezavantajul major al acestui circuit este că semnalul depinde de Td, care de obicei are o
răspândire largă a valorilor pe diferite loturi de producție.

Circuitul de bază este prezentat mai jos:

 Polarizarea Zero Vo=0 - Rl<<Rd, load line
(b) Fluxul de fotocurent generat prin Rl este este constant.
Tensiunea rezultată este prin urmare liniar dependentă de nivelul de
radiație incidentă.
O modalitate de a obține o rezistență la sarcină suficient de scăzută și o
tensiune de ieșire amplificată este prin alimentarea fotocurentului către un
zero (împământare) virtual al amplificatorului operațional, după cum se
arată mai jos.

Circuitul are un răspuns liniar și are zgomot

scăzut datorită eliminării aproape totale a
curentului de scurgere.
 Regimul fotoconductivității

(c) Operațiunea fotoconductivă - linia de sarcină.

În regim fotoconducție, fotocurentul generat produce o
tensiune pe un rezistor de sarcină în paralel cu rezistența
șunt. Deoarece, la polarizarea inversă Rd, este practic
constant, pot fi utilizate valori mari ale lui Rl, care dau
încă un răspuns liniar între tensiunea de ieșire și
intensitatea luminii incidente.
Această formă de circuit este necesară pentru o viteză
mare de răspuns. Principalul dezavantaj al acestui mod de
funcționare este creșterea curentului de scurgere din
cauza tensiunii de polarizare, dând un zgomot mai mare
decât celelalte regimuri de lucru descrise mai sus.
(Rețineți că fotodioda este polarizată inversă.)
Aplicarea polarizării inverse la joncțiunea
p-n va determina curgerea unui curent
tranzitoriu, atâta timp cât electronii și
găurile vor fi îndepărtate de joncțiune.
Atunci când potențialul format de
extinderea regiunii de sărăcire se egalează
cu tensiunea aplicată, curentul va înceta,
cu excepția curent termic. I ~ Isat

W = [2rVbi-VA)(NA+ND)/(q NAND)]1/2
Polarizarea inversă
Pentru a împiedica inversarea joncțiunii p-n, partea p este făcută mai negativă,
făcând-o "în picioare" pentru ca electronii să se deplaseze peste joncțiune. Direcția
de conducere pentru electroni din diagramă este de la dreapta la stânga, iar direcția
ascendentă reprezintă creșterea energiei electronilor.
 Capacitatea de barieră Cj = r W
Când proiectăm un circuit de detectare pentru a maximiza
viteza sau liniaritatea răspunsului, trebuie să știm două
caracteristici electrice importante ale unei FD: capacitatea
de joncțiune și rezistența șuntului. Fără acestea, nu se
poate calcula constanta de timp RC a circuitului de
funcționare complet.
Capacitatea plăcii paralele în regiunea de sărăcire dă
naștere unei capacități de joncțiune (Cj) care crește cu
suprafața joncțiunii. Deoarece capacitatea crescândă într-un
circuit încetinește viteza de reacție, FD cu regiuni active mai W = [2  V -V )(N +N )/(q N N )]1/2
r  bi A A D A D
mici sunt în mod inerent capabile de un răspuns mai rapid
decât cele cu regiuni active mai mar
Capacitatea de joncțiune este o funcție a grosimii stratului de epuizare, care variază cu
polarizarea aplicată, după cum se arată în grafic. Prin urmare, este comun de specificați
capacitatea joncțiunii la polarizarea zero (deci capacitatea constructivă).
 Linearitatea FD
Semnalul de răspuns a fotodiodei la polarizarea inversă este extrem de liniar
în raport cu iluminarea aplicată joncțiunii FD.

Efectul polarizării inverse asupra

liniarității răspunsului FD

I~ Ip - Isat
 Tensiunea maximă inversă (Vr)

Aplicarea tensiunii inverse excesive la fotodiodele poate provoca

defectarea și degradarea gravă a performanțelor FD.
Orice tensiune inversă aplicată trebuie să fie menținută mai mică
decât cea nominală maximă (Vr max) indicată.
 Timpul de răspuns al FD
În multe aplicații, cel mai important parametru
este performanța dinamică.
Răspunsul FD este suma pătrată medie a
pătrunderii timpului de colectare a sarcinilor și a
constantei de timp a RC (ce decurge rezistențele
FD, de joncțiune, de sarcină (load) și capacitățile
joncțiunii. Timpul de colectare a sarcinilor
depinde de tensiune și este alcătuit din
componentă rapidă și lentă. Componenta rapidă
este timpul de transport al sarcinilor (electroni ,
goluri) prin regiunea epuizării, și purtători care Figura ilustrează răspunsul tranzitoriu al
sunt colectați prin difuzie. unei FD la un puls pătrat de radiație.
Timpul de tranzit al acestora va fi relativ lent.
 Timpul de creștere
Acesta este măsura vitezei de
răspuns a FD la un semnal de
intrare cu lumină tip prag.
Este timpul necesar ca FD să-și
mărească semnalul ieșire de la
10% la 90% din nivelul final de
ieșire.
Timpul de răspuns
Timpul necesar ca detectorul
să răspundă la un semnal
intrare optică.
Timpul de răspuns este legat
de lățimea de bandă a
detectorului
BW = 0.35/tr~ (RCb)-1

Timpul de creștere este timpul necesar ca

detectorul să crească la o valoare egală cu
63,2% din valoarea sa finală la starea de
echilibru.
Răspunsul unghiular al detectorului
Fotocurentul generat de FD este în mod general independent de unghiul de
incidență al radiației, când unghiul de incidență este mai mic de 30 de grade.
În mod obișnuit, poate fi de așteptat o variație a fotocurentului de 1% -2% (cu
condiția ca suprafața activă a FD nu asigură că radiația care intră acoperă complet
zona activă).
Această condiție presupune că grosimea stratului de absorbție al fotodiodei este
aproximativ egală cu grosimea stratului de epuizare din joncțiunea FD.
În situațiile în care fotodioda este imersată într-un fascicul colimat de lumină
incidentă, reactivitatea dispozitivului va cădea cu cosinusul unghiului de incidență
după cum urmează:

Unde R – responsivitatea FD la incidența normală a fluxului de lumină.

 Influența temperaturii
În mod tipic, curentul de întuneric al FD din Si tip PNN + se dublează
aproximativ pentru fiecare creștere sau scădere a temperaturii cu
10o C.
Iar rezistența șuntului se dublează aproximativ la fiecare schimbare
de 6 ° C:

Aceste formule pot fi utilizate pentru a calcula rezistența șuntului și curentul la

întuneric pentru orice temperatură de la valorile specificate (la 25 ° C).
Creșterea temperaturii unui
semiconductor schimbă spectrul său de
absorbție la lungimi de undă mai lungi,
reducând diferența efectivă de bandă.
Din fericire, spectrul de absorbție al Si
este destul de larg. În consecință,
schimbările induse de temperatură
scăzute în spectrul de absorbție afectează
numai reactivitatea semnificativă la
marginea curbei de receptivitate
spectrală, așa cum se arată în figura de
mai jos.
2) Schimbare cauzată de creșterea
exponențială a perechilor de
electroni - goluri termogenerați,
ceea ce duce la creșterea curentului
de întuneric.
Valoarea curentului de scurgere (de
întuneric) se dublează pentru
fiecare creștere de 8 - 10 ° C
 Puterea minimă detectabilă (Pragul de detectare)
Pragul de detectare este dictat de curentul de întuneric al FD
Pragul detectare=Semnal de fond la întuneric (A)/Responsivitatea (A/W)

Zgomotul radiativ Zgomotul Zgomotul de Semnal

(cuantic) Jonson -intern circuit ieșire Ip
rezultat al naturii statistice a detector
generării și colectării electronilor
fotogenerați după iluminare. Această Materiale rezistive;
statistică este conform formulei Depind de T și lățimea
Poisson. benzii (B) recepție - Hz
Fotodiodă Schottky
 p-i-n fotodioda

Mărirea regiunii sărăcite cauzeazî creșterea eficiența cuantică

=> micșorarea dopării cauzează mărirea regiunii sărăcite
 Fotodioda cu avalanșă (APD)

Fotodiodele cu avalanșă sunt proiectate pentru a furniza un câștig intern de curent

prin ionizarea cu impact: un singur electron primar / gol generat prin absorbtia unui
foton creeaza multutine de electroni secundari și goluri, toate contribuind la
curentul fotodiodei
 FOTODIODA CU AVALANȘĂ (APD)
•Detectează nivele foarte scăzute de RO datorită câştigului intern.
•Are o regiune de absorbţie şi una de multiplicare, existând trei variante constructive:
•- cu muchie teşită (bevelled-edge),
•- epitaxială şi
•- întinsă.
•Peste tensiunea de străpungere detecţia liniară este dificilă datorită zgomotului.
•După străpungere, tensiunea trebuie micşorată pentru a reseta fotodioda (mod de
lucru Geiger: câştig mare, dar neliniar).
•Eficienţa cuantică depinde de lungimea de undă.
• Peste 1100 nm, fotonii nu au destulă energie pentru a trece electronii de valenţă
peste banda interzisă în banda de conducţie.
• Sub 1100 nm fotonii sunt absorbiţi la diferite adâncimi medii, funcţie de coeficientul
de absorbţie. Curba randamentului funcţie de lungimea de undă este un clopot.

•Alegând convenabil grosimea stratului antireflectorizant, se obtine funcţionarea în

domeniul vizibil sau IR apropiat, randament 70... 80% între 500 nm şi 800 nm.
Fotodetector cu undă progresivă
Fotodetector cu cavitate rezonantă
Tuburile fotomultiplicatoare (Photomultiplier Tubes (PMTS) sunt detectoare
de lumină care sunt utile în aplicațiile cu intensitate scăzută, cum ar fi
spectroscopia de fluorescență. Datorită randamentului intern ridicat, PMT
sunt detectoare foarte sensibile.
 Detector -Cip integrat cu acumulare de sarcină electrică
Charge coupled detector array (CCD)

Un CCD este un cip integrat care conține o serie de condensatoare ce stochează

sarcina atunci când lumina creează perechi de e-goluri. Sarcina generată se
acumulează și se citește la un interval de timp fix. CCD-urile sunt utilizate în
aplicații similare altor detectoare integrate, cum ar fi matrice fotodiodă, deși CCD
 Ce sunt LED-urile ?
• Un LED (din engleză: light-emitting diode), înseamnă
diodă emițătoare de lumină) -diodă SC ce emite lumină la
polarizarea directă a joncțiunii p-n. Efectul este o formă
de electroluminescență.

• Un LED este o sursă de lumină mică, de cele mai multe ori

însoțită de un circuit electric ce permite modularea formei
radiației luminoase.

• Sunt utilizate ca indicatori în cadrul dispozitivelor

electronice, dar din ce în ce mai mult au început să fie
utilizate în aplicații de putere ca surse de iluminare.

• Culoarea luminii emise depinde de compoziția și de starea

SC folosit, și poate de la spectrul IR la UV.

• LED-urile sunt folosite pentru a oferi lumină albă și de

culoare în lanterne, becuri și corpuri de iluminat compacte
dar și într-o serie mare de dispozitive electronice.
• Regim lucru LED Dimensiuni

Tipuri LED
 • Led-uri se împart în doua mari categorii:
a) Led-uri de mică putere (<1W); indicatoare

Clasificare. Construcție.
b) Led-uri de mare putere. De iluminare
În funcție de tipul constructiv LED-urile se împart
în:
a) Led-uri THT (cazul indicatoarelor jos);
b) Led-uri SMD (cazul LED iluminare);
c) Led-uri de putere (unul sau mai multe LED-uri
SMD de putere mare).
• În funcție de numărul de culori redate deosebim:
led-uri simple,
bicolore și
tricolore (cele din urmă mai poartă numele de led-uri
RGB).
 Scurt istoric.
• Electroluminescența -descoperită în 1907 de H. J. Round, folosind un cristal de SiC.
• Oleg Losev a creat primul LED prin anii 1920.
În 1961, Bob Biar și Gary Pittman, au descoperit că aplicând curent unui aliaj din GaAs
acesta emite o radiație IR. Primul LED în spectrul vizibil (roșu) - în 1962 de Nick
Holonyak, General Electric Co. Un fost student al acestuia, M. George Craford -primul
LED culoare galbenă și a îmbunătățit factorul de iluminare al Led-urilor roșu și roșu -
portocaliu de circa zece ori în anul 1972. Până în 1968 LED-urile vizibile și cele
infraroșii costau 200 USD…
•
Fabricarea LED pe scară largă (Monsato Corporation) -1968

• Primul LED cu capacitate mare de iluminare -Shuji Nakamura în 1993 din InGaN
Când un electron
trece din BC în BV el
va pierde energie.
CB

VB

Unde se va duce aceasta?

 Pentru a obține o eficiență
rezonabilă a emisiei de
fotoni ar fi optimal ca SC să CB

aibă treceri directe bandă-

bandă
VB

Care este totuși mecanismul de emisie de

fotoni în LED?
e.g. Si material cu trecerea banda-banda
E
indirecta.

Ce inseamna aceasta?
schimbare in moment
CB

VB
 Într-o clasă de materiale denumite semiconductori cu bandă directă tranziția
de la BC la BV:

• nu implică, în esență, nici o schimbare a momentului.

• fotonii, se pare, posedă o cantitate echitabilă de energie (mai multe eV /

foton în unele cazuri) dar au un impuls foarte mic asociat cu ele.
• Astfel, pentru un material cu bandă directă, excesul de energie
al recombinării cu golul electronică poate fi fie luat ca o
căldură, fie mai probabil ca un foton de lumină.
• Această tranziție radiativă atunci conservă
energia și impulsul prin a da lumina ori de câte ori
un lectron recombină cu golul.

CB
Aceasta ne oferă un nou
tip de dispozitive
optoelectronice
the light emitting diode (LED). VB
 Mechanismul emiterii de fotoni in LED-uri?

Mechanizmul este “injectia

Luminiscența ne vorbește, că sunt generați

fotoni.

Electroluminscența ne vorbește că e-
Fotonii produc un curent electric.

Injectarea ne vorbește, că e-
producerea fotonilor este cauzată
de injectarea purtătorilor de sarcină
Producerea fotonului
Electronii recombină cu golurile.
e-

Energia fotonului este energia

band gap. CB

VB
 Notăm următoarele
• Emisia de fotoni are loc anume când avem purtători
minoritari injectați ce recombinează cu cei majoritari.
• Dacă lungimea de difuzie a e- este mai mare ca cea a
golurilor , regiunea de emisie a fotonilor este mai mare
în regiunea p- a pn jonctiunii comparativ cu cea de la
regiunea n-.
• Constructiv LED real va fi mai bun cu o n++p structură.
 MATERIALE PENTRU LED-uri
• Multe dintre grupurile semiconductoare cu
tranziții directe (ZnSe, ZnTe, etc.) pot fi
dopate în mod natural fie de tip p, fie de tip
n, dar nu agreează să fie superdopate .
CB

VB
Sensibilitatea ochiului uman la spectrul luminii
Relative eye response

100

GaAs.14p86

GaAs.35p65
10-1

GaAs.6p4
GaP:N
ZnSe
GaN
10-2

10-3
viol blue gree yellow orang red
et n e

10-4 350 400 450 500 550 600 650 700

750 Lungimea de undă, nm

Materiale pentru LED-uri.

Proprietățile InGaN
InGaN la compozitia dată:
• Emite un material ( o compozitie) exclusiv o lungime de undă…
• Nu poate emite lumina albă.
• Pentru obținerea mai multor lungimi de undă emise, - straturi –
multistraturi…
Un LED fabricat într-un material cu gradient de concentrații, unde pe
ambele părți ale regiunii de joncțiune materialul se schimbă încet de la
InN la GaN prin intermediul aliajelor InGaN. Astfel purtătorii de sarcină
minoritari trebuie să traverseze toată zonă – deci le trebuie energii
diferite, ce este dificial de realizat în practică
 GaN InN
The highly The highly
Concentrația: gallium rich alloy indium rich
alloy

Band gap: 3.3eV 2 eV

Lungimea de 376 nm 620 nm
undă a fotonilor
Partea
spectrului ultraviolet visibil (orange)
electromagnetic
:
Un număr important de LED sunt pe baza de GaAsP
GaAs este SC cu treceri directe bandă-bandă S/C cu Eg
= 1.42 eV (în IR).
GaP este SC cu trecerea bandî-bandă indirectă cu Eg =
2.26 eV (550nm, sau verde).
(a) Direct-gap GaAs (b) Crossover GaAs0.50P0.50 (c) Indirect-gap GaP
X CB
Minimum
N Level

Γ CB
Minimum N Level
N Level

Γ VB
Maximum

Schematic band structure of GaAs, GaAsP, and GaP. Also shown

is the nitrogen level. At a P mole fraction of about 45-50 %, the
direct-indirect crossover occurs.
 Eficiența și parametrii de funcționare a LED-urilor
• LED-urile indicatoare tipice - cel mult cu 30...60 mW de energie electrică.
• În 1999, Philips Lumileds a introdus LED-uri de putere capabile să funcționeze continuu
cu un watt. Aceste LED-uri au la baza SC de dimensiuni mult mai mari pentru a putea
absorbi puteri mari. De asemenea, matricele SC montate pe suporți de metal pentru a
permite transferul căldurii din matricea LED-ului.
Unul dintre avantajele cheie ale LED-uri este eficacitatea luminoasă ridicată.

În decembrie 2012 Cree a emis un alt

comunicat de presă prin care anunță
disponibilitatea comercială a LED-urilor
cu eficiență de 200 lm/W la temperatura
camerei.
Durata de viață și rata de defectare

• Dispozitivele solid-state, cum ar fi LED-urile, sunt supuse la o

uzura destul de mică dacă acestea funcționează la curenți mici
și temperaturi scăzute. Multe dintre LED-urile concepute în
anii ‘70 și ‘80 sunt încă în lucru și la începutul secolului 21.
• Durata de viață tipică a unui LED este între 25000 și 100000 de
ore, dar transferul de căldură cu mediu ambiant și modul în
care alegem curentul de funcționare poate prelungi sau scurta
acest timp în mod semnificativ.
Avantajele LED-urilor
• Fiabilitate mecanică și fezabilitate înaltă
• Lipsa supraîncălzirii și tensiunilor înalte
• Nivel înalt de securitate electrică și incendiară
• Inerția parctic nulă
• Foarte miniaturizate
• Montarea ușoară
• Durată de funcționare foarte mare
• Pața LED-urilor de culoare albă – dominantă – cca 50%
Cum controlam LED-urile ?
• LED-urile sunt construite din joncțiuni pn. Când LED-ul este polarizat direct
electronii sunt capabili să se recombine cu golurile din interiorul dispozitivului
și să elibereze energie sub formă de fotoni. Curentul care traversează
joncțiunea PN a LED-ului va trebui să fie limitat și influențează luminozitatea
LED-ului.

Stabilirea și limitarea curentului se poate face în mai multe moduri:

 folosind un rezistor extern pentru a limita curentul direct prin LED;
 utilizând o sursă de curent constant pentru a stabili un curent definit și
stabil prin LED (Constant Current – CV);
 un convertor DC-DC în mod de voltaj constant (Constant Voltage – CV).
Alimentarea LED-urilor cu ajutorul unui rezistor
R2 = (Ubaterie - ULED2- ULED3- ULED4)/ ILED
: R1 = (Ubaterie - ULED1)/ ILED1

Citto!
a) fără un rezistor sau un
așa zis circuit de balast
care să limiteze curentul
prin LED la o anumită
valoare, LED-ul va arde;
b) plusul bateriei va trebui
sa coincida cu traseul
electric care face contact
cu anodul LED-ului,
respectiv minus baterie cu
catodul LED-ului;
c) identificarea
terminalelor anod si catod
pentru un LED se face ca in
figura 4.
Curentul optim prin led care se recomandă să se folosească în calcule

Metodă de identificare a tensiuni de

funcționare a LED-urilor (notată în
documentațiile tehnice în limba
engleză cu VF).
 Alimentarea LED-urilor prin 3 metode: surse de c.c. (CC – Constant Current) sau unei surse
de tensiune constantă (CV – Constant Voltage), mixtă (CC-CV)

Axa x – creșterea sarcinii, axa Y – tensiunea de ieșire a modulului de alimentare a LED

Linia albastră –tensiunea de ieșire, linia verde – curentul de ieșire
În caz când mai multe LED-uri sunt conectate în serie- eficientă alimentare c.c.
În caz când LED-urile sunt conectate în paralel - putea exista o problemă de
distribuție a curentului prin fiecare LED.
 Led-uri serie și/sau paralel ?
• Conectarea serie ---
evită o luminozitate inegală din cauza variaţiei de curent. Deci, toate LED-urile
vor vedea acelaşi curent pentru a obţine acelaşi nivel de luminozitate.
Tensiunea de ieșire a driverului va fi egală cu:
VOUT = VF X n
unde VFeste tensiunea nominală de funcţionare a LED-ului și n este numărul de
LED-uri conectate în serie.
În cazul conectării în serie a LED-urilor, curentul de ieşire a driver-ului va fi egal
cu:
IOUT = IF;
unde IF este curentul nominal al LED-ului, o dată foarte importantă de catalog.
• Avantajele conectării în serie a LED-urilor:
 complexitate scăzută a circuitului;
 fiecare LED vede acelaşi curent;
 eficienţă ridicată (nu este necesar rezistor de balast).
• Dezavantajele conectării în serie a LED-urilor:
 tensiunea de ieşire a driver-ului poate deveni destul de mare pentru LED-urile în serie;
 pe parcursul duratei de viaţă, LED-urilor îşi pot modifica în mod inegal parametrii de funcţionare,
fapt ce conduce la o supraîncărcare a unora şi subîncărcare a altora, fapt ce va cauza defectarea mult
mai rapidă a şirului de LED-uri sau la o luminozitate neuniformă;
 dacă un LED se defectează se întrerupe luminozitatea întregii conexiuni serie. Un LED
scurtcircuitat are un efect redus asupra luminozităţi per ansamblu a circuitului dar poate provoacă
supravoltarea celorlalte LED-uri aflate în serie, dacă driverul de LED-uri nu este prevăzut cu o reacţie
de curent prin care să regleze automat tensiunea de ieşire la valoarea corespunzătoare - menţionez
acest lucru deoarece majoritatea driver-elor de LED-uri realizate cu circuite integrate stabilizatoare
liniare de tensiune, dau la ieşire o tensiune fixă, care nu se reglează automat în funcţie de curentul
nominal consumat de LED-uri. În această situaţie, se poate întâmpla ca la un moment dat tensiunea
fixă de ieşire să fie prea mare pentru cele n-1 LED-uri rămase în funcţiune.
 Conectarea paralel
Să presupunem că avem trei rânduri de LED-uri conectate în paralel. Prin fiecare rând sau şir de LED-uri circulă un curent
pe care îi voi nota cu: IF1, IF2 şi IF3. Driverul de LED-uri va trebui să asigure o tensiune de ieşire constantă egală cu ns x VF,
unde ns reprezintă numărul de LED-uri dintr-un şir. Atunci curentul de ieşire a driver-ului de LED-uri va trebui să fie suma
curenţilor care circulă prin cele trei şiruri de LED-uri conectate în paralel, mai exact:
IOUT =IF1 +IF2 +IF3 Dacă: IF1=IF2=IF3=IF, atunci: IOUT = 3 x IF.
Tensiunea de ieşire a driver-ului va rămâne ca cea calculată iniţial, adica acei 10V, dacă avem cinci LED-uri conectate în
serie pe fiecare şir cu VF = 2V. Dacă considerăm IF = 30mA atunci curentul de ieşire a driver-ului va fi 90mA. Deci, prin
conectarea în paralel a LED-urilor tensiunea de ieşire poate fi aceeaşi ca în cazul conexiuni serie dacă avem aceleaşi tipuri
de LED-uri dar curentul necesar pentru alimentarea lor va creşte în funcţie de câte şiruri de LED-uri conectăm în paralel.

Avantajul major al utilizării conexiuni paralel a LED-urilor este acelă că putem folosi un număr mai mare de LED-uri care
dacă s-ar conecta în serie ar avea nevoie de o tensiune de alimentare mai mare decât cea nominală de ieşire a driver-ului
de LED-uri. Spre exemplu, dacă limita superioară de tensiune a unui driver de LED-uri este 28V iar VF = 2V, pe un singur sir
putem conecta cel mult 14 LED-uri. Dacă driver-ul are o capabilitate în curent mai mare decât IF, să presupunem 0,3, iar
IF = 0,03A, asta înseamnă că putem conecta cel mult 0,3/0,03 = 10 şiruri de LED-uri în paralel. Astfel numărul total de LED-
uri conectate la ieşirea unui driver, atât serie cât şi paralel, va ajunge la 14 x 10 = 140 LED-uri.

Cea mai mare problemă a conexiuni paralel este aceea că diferenţele mici de toleranţe sau de dispersie de fabricaţie a
componentelor unui circuit pot duce la diferenţe semnificative în ceea ce priveşte curentul absorbit de fiecare şir de LED-
uri. Acest lucru va avea repercursiuni asupra percepţiei intensităţii culori sau luminozităţi unui LED, ajungând până în
cazuri extreme când defectarea unuia sau mai multor LED-uri să producă scoaterea din funcţiune a întregului circuit.
• Pentru a elimina sau mai bine zis pentru a reduce la minimum consecinţa expusă
anterior, în serie cu fiecare şir de LED-uri se va conecta obligatoriu un rezistor de
balast (de echilibrare): RB1, RB2 & RB3, care vor ajuta la compensarea variaţiilor de
curent cauzate de diferenţele tipice VF a LED-urilor. Dezechilibre mici a VF din
cadrul unui şir de LED-uri conectate în serie ar putea provoca o variaţie
semnificativă a curentului IF prin şir. Valoarea tipică a rezistenţei de balast este mai
mică de 20 Ohmi. În alte situaţii, pentru a echilibra mai bine curenţii prin şirurile
conectate în paralel în loc de un banal rezistor se foloseşte un generator de curent
constant cu tranzistor sau o oglindă de curent cu tranzistoare. Rezistorii de balast
sau de echilibrare din structura generatoarelor de curent constant sau a oglinzilor
de curent vor fi folosiţi în continuoare pentru a compensa micile variaţi Vbe.
Pentru a menţine curentul constant indiferent de variaţiile de temperatură,
tranzistori folosiţi într-un asemenea mod vor trebui sa fie „compensaţi/conectaţi
termic”. Montarea lor pe acelaşi radiator este o metodă comună pentru a face
acest lucru.
 Conexiunea matrice
Pentru a ajuta la îmbunătățirea fiabilității conexiuni paralel se poate folosi conexiunea matrice unde LED-urile
sunt conectate pe laturi de alimentare orizontale şi verticale. Acest mod de conectare, denumit în literatura de
specialitate şi conexiunea în cruce, nu este altceva decât conectarea unor LED-uri în serie şi paralel. În cazul
acestei conexiuni, tensiunea şi curentul de ieşire necesar este asemenea ca la conectarea în paralel a LED-
urilor, unde numărul de LED-uri care pot fi alimentate fără a depăşi tensiunea maximă admisă de driver este
mult mai mare ca în cazul conectări în serie a LED-urilor.

Cu toate acestea, conexiunea matrice este ceva mai tolerantă la erori, nu se folosesc rezistențe de echilibrare
pentru funcționarea în paralel iar eficiența conexiuni este mult îmbunătățită. Totuşi, distribuţia curentului pe
laturile matricii rămâne o problemă. O distribuţie inegală a curentului (cauzată de toleranţele componentelor)
poate conduce la diferenţe vizibile de luminozitate. Spre exemplu, diferenţe ale caracteristicilor termice pot
cauza o variaţie de curent care va duce inevitabil la problema semnalată anterior pe parcursul trecerii
timpului.

Un LED scurtcircuitat va determina ca o latură de alimentare verticală să fie scoasă din funcţiune iar led-urile
rămase vor continua să funcţioneze în mod normal. Dacă un LED nu este deschis, doar LED-urile rămase de pe
acel rând vor putea funcţiona. Deci, conexiunea matrice permite un control individual al unui număr mare de
led-uri folosind un driver cu o tensiune de ieşire mai mică decât în cazul folosirii conectări serie sau paralel.
 Conexiunea multicanal
• De obicei, se recomandă utilizarea conectării în serie a LED-urilor ori de căte ori este posibil deoarece
acest mod de conectare evită problemele termice de distribuţie întâlnite în cazul conexiunilor matrice
şi paralel.

• Conexiunea cea mai robustă constă în utilizarea unui driver separat pentru fiecare şir de LED-uri sau
un aşa zis driver multicanal.

• Acest mod de conectare combina avantajele de fiabilitate a conexiuni serie cu o capabilitate mare în
curent caracteristică conexiunilor matrice şi paralel.

• Dezavantajul evident în cazul unei asemenea abordări este creşterea costurilor şi a complexităţii.
 Circuite de protecție
LED-urile sunt dispozitive extrem de fiabile, cu durate medii de viata care se apropie de 50000 ore. De departe cel
mai frecvent eșec este degradarea treptată a intensităţii luminoase la 50% din valoarea nominală.

Cu toate acestea, apar eșecuri şi din cauza stresului mecanic sau a temperaturi, utilizare greșită, defecte de
ambalare etc. Cel mai comun şi "catastrofal" eșec pentru LED-uri este să se întrerupă. Când se întâmplă acest
lucru, după cum am văzut, în cazul conexiunii serie se provoacă întreruperea funcţionări tuturor led-urilor din şir.
O cauza frecventa care conduce la apariţia acestui tip de defect („led întrerupt”) este aplicarea unei tensiuni mari
excesive.

Utilizarea unei surse de curent constant va proteja led-urile de apariţia defectului descris anterior. Cu toate
acestea, componentele pot fi supuse unor sub/supratensiunii care pot fi induse de circuite sau evenimente
externe. Astfel, pentru a preveni şi a elimina fenomenul anterior, în paralel cu fiecare led se conectează un
dispozitiv de protecţie (PDX).

Aceste dispozitive nu sunt altceva decât nişte comutatoare, care în cazul în care unul din led-uri nu reuşeşte să se
deschidă, PDX-ul îşi închide contactul pentru a asigura continuitate în funcţionare pentru celelalte LED-uri din şir.
Odată înlocuit LED-ul, PDX-ul se va reseta automat. De obicei, pentru a menţine costurile la minim, un PDX se
conectează în paralel pe două LED-uri serie.
 Introducere dioda laser
• Acronimul LASER înseamnă Light Amplification by Stimulated Emission
of Radiation. Primul laser funcţional a fost construit pe rubin de către
americanul Theodore Meiman, în 1960. Fundamentele teoretice şi
practice pentru acestă realizare au fost oferite de americanul Charles
Townes şi ruşii Alexander Prokhorov şi Nikolay Basov, care au şi partajat
premiul Nobel în fizică pentru anul 1964.
• Interesant este că laserul nu este un amplificator de lumină, ăsa cum
sugerează numele, ci un generator de lumină.

• Laserul este un dispozitiv care generează lumina prin emisie stimulată

de radiaţie. Ce înseamnă emisie stimulată de radiaţie ?
 Radiația spontană
• 2 tipuri radiaţii: spontană şi stimulată.
• Spontană - are loc fără cauze externe. Exact acest lucru se întîmplă în LED-uri: electronii excitaţi din banda de
conducţie trec, fără nici un stimulent extern, în banda de valenţă, producînd radiaţie spontană.

Caracteristicile radiaţiei spontane sunt următoarele:

1. Saltul electronilor între diferite nivele energetice ale BC şi BV determină producerea radiaţiei, ceea ce explică lăţimea
spectrală aşa de mare a acestor surse. Din acest motiv un LED are o lăţime sprectrală de cca 60 nm pentru o
funcţionare pe lungimea de undă de 850 nm şi de 170 nm pentru funcţionarea pe 1300 nm.
2. Deoarece fotonii sunt radiaţi pe direcţii arbitrare, foarte puţini dintre ei participă la crearea luminii pe direcţia dorită,
ceea ce reduce puterea de ieşire a unui LED. Aceasta înseamnă că conversia current-lumină are loc cu eficienţă redusă.
3. Fotonii care contribuie la puterea de ieşire, nu se mişcă strict într-o singură direcţie. Prin urmare, ei se propagă în
interiorul unui con, ceea ce conduce la o împrăştiere spatială a radiaţiei. Din acest motiv, LED-ul este modelat ca o sursă
Lambertiană.
4. Tranziţia electronilor, şi prin urmare emisia fotonilor, are loc la momente aleatorii de timp, deci fotonii sunt creaţi
independent unul de altul. Prin urmare nu există nici o corelare de fază între fotoni, motiv pentru care radiaţia este
numită necoerentă.
Cele patru caracteristici de mai sus ale radiaţiei unui LED, fac din aceast emiţător o componentă inutilizabilă
pentru legăturile optice la mare distanţă.
 Radiația optică stimulată
• Un alt proces are loc atunci cînd un foton extern loveşte un electron excitat. Interacţiunea dintre ei include o tranziţie
şi o radiaţie de nou foton. În acest caz, emisia indusă este stimulată de fotonul extern. Prin urmare, această radiaţie
este numită stimulată.
Radiaţia stimulată are următoarele proprietăţi:

1. Un foton extern forţează emisia unui foton cu energie similară (Ep). Cu alte cuvinte, fotonul extern stimuleaza radiaţie
cu aceeaşi lungime de undă ca a lui. Această proprietate face ca lăţimea spectrală a luminii radiate să fie mai îngustă. Este
obişnuit ca la un laser, lăţimea spectrală să fie în jur de 1nm, atît la 1300 nm cît şi la 1550 nm.
2. Deoarece toţi fotonii se propagă în aceeaşi direcţie, toţi contribuie la puterea luminoasă. Prin urmare, eficienţa
conversiei curent-lumină este mare şi drept consecinţă şi puterea de ieşire va fi la fel. De exemplu, în comparaţie cu un
LED pentru care o putere de ieşire de 1 mW poate necesita un curent direct de pînă la 150 mA, o diodă laser poate radia 1
mW la doar 10 mA.
3. Fotonii stimulaţi se propagă în aceeaşi direcţie cu fotonii care i-au stimulat. Prin urmare, lumina stimulată va fi bine
direcţionată.
4. Deoarece un foton stimulat este radiat doar cînd un foton extern amorsează această acţiune, ambii fotoni se spune că
sunt sincronizaţi. Aceasta înseamnă că ambii fotoni sunt în fază şi astfel radiaţia stimulată este coerentă
Condiții de trecerea de la LED la LD:

95
 Comparația LD și LED

• Dioda Laser • LED

– Radiația stimulată – Radiația spontană
– Spectru de emisie îngust, liniar – Spectru emisie larg
– Coerent – Incoerent
– Putere ieșire înaltă – Putere ieșire joasă
– Dispozitiv de prag – Curentul nu are prag
– Dependență de T puternică – Dependență de T slabă
– Eficiența de cuplare cu fibra optică înaltă – Eficiența cuplare cu fibra optică joasă

96
 Emisia stimulată

• Emisia stimulată

• 2 cerințe de bază pentru ca o emisie stimulată să aibă loc:

(1) O cavitate optică rezonatoare pentru a mări câmpul de fotoni produși

– O densitate largă de energii a câmpului de fotoni (12) va amplifica emisia stimulată mai tare ca emisia spontană

(2) Obținerea inversării populației purtătorilor de sarcină

– În condiția de inversare a populației (n2 > n1) emisia stimulată va domina asupra absorbției fotonilor

97
Definirea directiilor in dioda LASER
 Rezonator
• Pentru a radia lumină stimulată cu putere semnificativa, avem nevoie de milioane de
milioane de fotoni. Pentru a stimula o astfel de radiaţie, se plasează o oglindă la un
capăt al regiunii active. Cei 2 electroni, unul extern şi unul stimulat, sunt astfel
reflectaţi înapoi înspre regiunea activă și vor funcţiona acum ca o radiaţie externă,
stimulând iarăși emisia altor doi fotoni, care patru fiind deja fotoni vor fi reflectaţi de
o a doua oglindă, poziţionată la celălalt capăt a regiunii active ș.a.m.d.

• Prin urmare, cele două oglinzi realizează o reacţie optică pozitivă. Pozitiva deoarece
reacţia adună ieşirea (fotonii stimulaţi) la intrare (fotonii externi). Aceste două oglinzi
formează un rezonator.

• Trebuie reţinut că explicatia data este simplificată. Lucrul important de reţinut este că
am arătat un proces dinamic si aleator. Un număr nedeterminat de fotoni şi perechi
electron-gol sunt implicate în proces. Excitaţia şi radiaţia sunt guvernate de legi
statistice.
 Inversiunea de populație
• Pentru a susţine procesul de creștere rapidă a nr fotoni stimulați avem nevoie de un număr mare de electroni excitaţi
disponibili în BC. Ştim că folosind energie externă - curentul direct pentru un LED - este posibil să excităm un număr de
electroni. Însă în laser, golirea benzii de conducţie se face mult mai repede decît într-un LED. Prin urmare, avem nevoie
să excităm electroni la o viteza mult mai mare decit o facem într-un LED. În fapt, pentru un proces laser avem nevoie să
avem mai mulţi electroni în BC decît în BV.

Această situaţie se numeşte inversiune de populaţie, deoarece, în mod normal, BV este mult mai populată decit BC. Pentru
a creea această inversiune de populaţie, se trece o densitate mare de curent printr-o regiune activă îngustă. Inversiunea de
populaţie este o condiţie necesară pentru a crea efectul laser deoarece cât este mai mare numarul de electroni excitaţi, cu
atât mai mare este numărul de fotoni stimulaţi care pot fi radiaţi. Cu alte cuvinte, numărul de electroni excitaţi determină
câştigul diodei laser.

• Pe de altă parte, o diodă laser introduce şi anumite pierderi. Există două mecanisme principale: absorbţia şi transmisia
fotonilor stimulaţi. Astfel, o parte din fotonii stimulati sunt absorbiţi în SC înainte de a ajunge sa scape sub forma de
radiatie. În al doilea rînd, oglinzile nu reflectă 100% fotonii incidenţi. S-ar părea că numărul de fotoni stimulaţi continuă
să crească infinit, ce, evident, nu este adevărat. La începutul procesului laser, numărul de fotoni continuă sa crească,
liniar, cu viteză explozivă; dar, pe măsură ce procesul continuă, cu cât sunt mai mulţi fotoni stimulaţi, cu atât sunt mai
mulţi fotoni pierduţi. Din fericire, pierderea este constantă pentru o diodă dată, în timp ce cîştigul poate fi crescut.
Creşterea câştigului este obţinută prin creşterea curentului direct. La un moment dat, câştigul devine egal cu pierderile,
situaţie numită condiţie de prag. (curentul corespunzător se numeşte curent de prag).
 Efectul laser și caracteristica intrare – ieșire
• Peste această condiție de prag, dioda începe să se comportă ca o diodă laser. Dacă continuăm să creştem
curentul direct, (adică, câştigul) numărul de fotoni emişi stimulat continuă să crească, ceea ce induce şi o
creştere a puterii luminoase. Se obtine astfel o diodă SC care emite o limină monocromatică, bine
direcţionată, foarte intensă şi coerentă. De reţinut că pentru a face o diodă laser să genereze lumină,
câştigul trebuie să depăşească pierderile. Din consideraţiile anterioare putem concluziona că o diodă SC
funcţionează ca un laser dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
• Inversiunea de populaţie
• Emisia stimulată
• Reacţia negativă
• Să încercăm să construim o caracteristică intrare-ieşire a unei diode laser, intrarea fiind -curentul direct (I)
şi ieşirea -puterea luminoasă (P), deci P de I. Când este aplicat un curent direct mic, sunt excitaţi un
anumit număr de electroni şi dioda radiază ca un LED. Astfel ne aşteptăm să vedem aceeaşi dreaptă ca la
un LED. Când densitatea de curent devine suficientă pentru a creea inversiunea de populaţie şi se atinge
valoarea de prag (când câştigul egalează pierderile), dioda începe să funcţioneze ca un laser. În acest
moment vedem o lumină mult mai intensă, de o culoare saturată şi bine directionată. Această creştere de
pantă care arată că dioda laser emite mult mai multă putere. O diodă laser care emite 1 mW putere are în
jur de 30 mA curent de prag şi 60 mA curent de comandă.
 Analiza luminii unei diode laser
• O dioda laser emite lumină care poate fi caracterizată astfel:

1. Monocromatică - lătimea spectrală a radiaţiei este foarte îngustă. Aceasta poate de zecimi-sutimi nm.

2. Bine direcţionată - diodă laser radiază un fascicol îngust, bine direcţionat, care poate fi uşor conectat la fibră.

3. Foarte intensă şi eficientă - poate radia sute de mW. Cel mai nou tip de laser poate radia 1 mW la 10 mA
curent direct, ceea ce înseamna că aven o conversie curent-lumină de 10 ori mai eficientă decit la un LED.

4. Coerentă - adică toate oscilatiile sunt în fază, proprietate importantă pentru transmisia şi detecţia informaţiei.

• De reţinut: doar combinaţia Rezonator - Mediu Activ produce lumina cu aceste propietăţi remarcabile.
 Parametrii diodei laser
• Curentul de prag – curentul la care dioda începe să funcționeze ca
o diodă laser
• I prag (T) = Io exp (T/To) (cu temperatura crește rata recombinării
neradiative, ce scade eficiența cuantică internă.
• Lățimea spectrului
• Distingem lățimea spectrală (pentru laser multimod) și lățimea
liniei spectrale
• Diodele tip VCSEL sunt monomod, deci nu au lățimea spectrală.
• Lățimea unei linii spectrale Δ f = Rsp(1+α2e)/ 2 Nrad
unde R sp – viteza emisie spontane, α – factor ameliorare a lățimii
liniei; Nrad – nr fotoni radiați în cavitatea laser
sau Δf = (Rsp (1+ )/ P)M
 c0 c0
fk  k  f 
2n L 2nL

20
 
2nL
 
LED
◦ este considerat o sursă lipsita de zgomot

◦ nu contaminează semnalul cu zgomot suplimentar

Dioda LASER
◦ Fluctuații de fază, determină o lărgire a spectrului emis
◦ Fluctuații de intensitate, determină zgomotul de intensitate introdus de diodă

◦ RIN – Relative Intensity Noise

Pn2
RIN[1/ Hz] 
P 2  BW
 Curentul de întuneric
Scurgeri de suprafață

Scurgeri de volum

Scurgeri de suprafață ASCurgeri de volum

Conducția Difuzia

Generarea - recombinarea Generarea-Recombinarea

Tunelarea
 Întrebări recapitulare

• La efectul de fotoluminiscență excitația apare din:

• 1. bombardarea cu fascicul de electroni
• 2. absorbția de fotoni
• 3. Aplicarea unui cîmp electric puternic altenativ
• 4. Aplicarea unui câmp electric puternic continuu
• Catodoluminscența este ca urmare de
• 1. bombardarea cu fascicul de electroni
• 2. absorbția de fotoni
• 3. Aplicarea unui cîmp electric puternic altenativ
• 4. Aplicarea unui câmp electric puternic continuu
• Electroluminscența este rezultatul:
• 1. bombardării cu fascicul de electroni
• 2. absorbției de fotoni
• 3. Aplicării unui cîmp electric puternic altenativ
• 4. Aplicării unui câmp electric puternic continuu
• Ce este fluorescența și ce este fosforiscența?
• 1. Dacå mecanismul de excitație înceteazå, luminescența
persistå un interval de timp egal cu timpul de viațå a
tranziției între cele douå nivele E1 çi E2.
• 2. Dacå mecanismul de excitație înceteazå, luminescența
persistå persistå un timp mult mai lung.

• Alegeți răspunsul corect

• Ce este un fotodector?
• 1. Orice dispozitiv care transformå semnalele
luminoase din domeniul spectrului de radiație opticå
în semnale electrice
• 2. Orice dispozitiv care transformå semnalele
electrice în semnale luminoase din domeniul
spectrului de radiație opticå
• Alegeți răspunsul corect
• Fotodetectorii termici sunt?
• 1. selectivi
• 2. Neselectivi
• Principiile de operare ale fotoconductanțelor sunt:
• 1. IB = IB (Po)
• 2. R = R (Po)
• 3. I = Io (Po)

• Dar a fotodiodei?
• Dar a fototranzistorului?
• Care este deosebirea fototranzistorului de fotodiodă?
• 1. Nu necesită fereastră pentru absorbția luminii
incidente
• 2. Are amplificare internă
• 3. Mărimea semnalului de ieșire nu depinde de
materialul semiconductorului
• O fotodiodă este un
• 1. Consumator de energie
• 2. Un generator de energie
• Fotodioda lucrează eficient la
• 1. Polarizarea directă
• 2. Polarizarea inversă
• Lucrul fotodiodei este asigurat când lungimea de
undă incidentă este
• 1. Mai mică ca Eg
• 2. Egală cu Eg
• 3. Mai mare ca Eg
• Eficiența cuantică interioară este
• 1. nr. de electroni colectați raportați la nr de fotoni intrați în
detector
• 2. nr. de electroni colectați raportați la nr de fotoni incidenți
pe detector
• 3. Fotocurentul generat raportat la puterea incidentă optică

• Dar eficiența cuantică exterioară?

• Dar responzivitatea detectorului?
• Originea curentului de întuneric al fotodetectorulu
• 1. Fotogenerarea la intensități de lumină mici
• 2. Termogenerarea
• Regimul fotovoltaic al diodei se realizează când
• 1. Rezistența de sarcină este mult mai mare ca
rezistența fotodiodei
• 2. Rezistența de sarcină este mult mai mică ca
rezistența de sarcină

• De ce?
• Solicitare de parametri ideali la fotodiodă:
• 1. liniaritate sau neliniaritate a semnalului de ieșire în
raport cu cel de intrare
• 2. Valori înalte sau mici ale tensiunii maxime inverse
• 3. Timp de răspuns rapid sau încet
• 4. Timp de creștere mare sau mic a fotocurentului
• Viteza de răspuns la un semnal optic a fotodiodei
depinde de
• 1. rezistența totală a diodei
• 2. De capacitatea de barieră a diodei

• Nici un răaspuns nu este corect

• Ambele raspunsuri sunt corecte
• Influența temperaturii asupra parametrilor de bază ai
fotodiodei?
• Daca
• nu, de ce?
• Dacă da, de ce?
• Ce este pragul de detectare al fotodiodei?
• Semnalul de fond în lipsa iluminării raportat la
responzivitatea fotodiodei
• Responzivitatea fotodiodei raportat la semnalul de
fond în lipsa iluminării
• Care este funcția stratului intrinsec în fotodioda
Shottky?
• Are sunt deosebirile principale a fotodiodei prin
avalanșă de pin dioda?
• Ce strat suplimentar au fotodetectoarele în
comparație cu diodele nededicate fotodetectării?
• Numiți deosebirile constructive specifice
• 1. Fotomultiplicatorulu
• 2. Fotodetectorului cu cavitate rezonantă
• 3. Detectorului integrat cu acumulare de sarcină
• Deosebirea LED-ului de fotodiodă

• 1. lucrează la polarizare directă

• 2. Lucrează la polarizare inversă
• 3. Sunt emițătoare de lumină monocromatică
• 4. Sunt receptoare de lumină monocromatică
• 5 Durata de exploatare foarte mare
• Pentru a obține o luminozitate practic egală cum
trebuie unite în circuit mai multe LED-uri:
• Conectare paralel
• Conectare serie

• Explicați de ce?
• Dezavantajele unirii în serie a mai multor LED-uri
sunt:
• Dar a unirii în paralel a LED-urilor?
• Ce prevede conectarea LED-urilor în matrice?
• Ce este emisie stimulată de radiație optică?
• Ce este emisie spontană de radiație optică?
• Radiația spontană optică este coerentă sau
necoerentă?
• Radiația optică stimulată este coerentă sau
necoerentă? De ce?
Teste
Alegeti coloana de de proprietăți ce corespunde LED-ului,
și care corespunde Diodei Laser

– Radiația stimulată – Radiația spontană

– Spectru de emisie îngust, – Spectru emisie larg
liniar – Incoerent
– Coerent – Putere ieșire joasă
– Putere ieșire înaltă – Curentul nu are prag
– Dispozitiv de prag – Dependență de T slabă
– Dependență de T puternică – Eficiența cuplare cu fibra
– Eficiența de cuplare cu fibra optică joasă
optică înaltă
• Pentru a obține unele din condiții ale diodei laser
sunt necesare:
• 1. Realizarea Inversiei populației
• 2. Realizarea unui rezonator
• 3. Emisia stimulată
• 4. Emisia spontană
• Alegeți răspunsul (ile) corect(e) și le explicați.
 Optocuploare
OC cu canal optic deschis Diverse optocuploare

1- emițător, 2- fotodetector, 3- obiectul

 Clasificarea optocuploarelor
2. După tipul canalului optic
1. După gradul de integrare • Cu canal optic deschis
• Optocupluri (elementare – din 2 • Cu canal optic inchis
sau mai multe elemente, inclusiv 3. După tipul fotoreceptorului
asamblate într-un cip
• Cu FR
• Optocupluri integrate (cu
• Cu FD
amolificatoare, etc)
• Cu FT (BP sau BP Darlington)
• Cu generator fotogalvanic
(elemente solare, de regulă
conțin și TEC)
• Cu Fototiristor
Optotranzistor pentru comutarea la c.c. Optocuplorul cu TRAC – aplicații
Cum lucrează un optocuplor?
 Optocuploare
Avantaje
• Economic
• Soliditatea în stare solidă
• Transmisia semnalului de mare viteză
• DC și transmisie de joasă frecvență
• Izolație de înaltă tensiune
• Impedanță de izolare ridicată
• Dimensiuni mici
• Fără stări de contact
• Funcționare cu putere redusă
Dizavantaje
• Rezistență finită la ON
• Rezistență finită la OFF
• Curent limitat
• Eficiența joasă de trnasmisie
versus Releu
Avantaje
• Rezistența joasă la ON
• Putere mare de comutare
• Izolare la tensiuni f. înalte
• La c.c.
Dizavantaje
• Cost înalt
• Consum de energie mare
• Viteza de comutare foarte mică
• Gabarite relativ mari
• Fezabilitate insuficientă
Teste
Un optocuplor
• 1. Asigură izolarea circuitului de împământare
• 2. Cuplează energia de la un circuit la altul
• 3. Lucrează ca un releu electric

Corect este răspunsul:

1.
2.
3.
4 Toate sunt corecte
 Un optocuplor constă din din un emitor întrun spectru careva, un mediu transparent și
• 1 Un fotodetector la lungimi de undă respectiv
• 2.Un LED- detector fotometric
• 3. Niciuna din cele expuse
 Un fotoemitor trebuie să asigure primar
• 1. eficiența maximă de eficiență de cuplare cu emitorul
• 2. Căderea de tensiune la comutare este mai importantă ca
eficiența cuantică și lărgimea benzii optice sensibile
• 3. Ambele răspunsuri sunt corecte
 În calitatea de fotodetector trebuie să utilizați
• 1. O fotodiodă cu responzivitatea înaltă
• 2. Un fototranzistor cu joncțiunea baza-colector la la fotodiodă
• 3. O fotodiodă și un un tranzistor separat pentru amplificarea
semnalului curentului fotodiodei

1,2 3 sau toate sunt corecte

 Timpul de răspuns al optocuplorului este
• 1 Relativ mic
• 2. Relativ mare
• 3 Relativ mic și dictat de capacitatea joncțiunii fotodiodei
Unul din cei mai importanți parametri ai optocuplorului sunt
• Comutarea circuitul electric
• Izolarea de circuitul electric extern
• Rata de transfer a curentului
• Timpul de răspuns
 Ce este corect?
• 1. Fotodioda este dispozitiv cu cea mai rapidă comutare dar cu
curent de scurgere mare
• 2. Fototranzistorul este dispozitiv cu curent de scurgerea foarte mic
• 3 Fotodioda este dispozitiv cu cea mai rapidă conectare dar cu
curent de scurgere foarte mic
• 4. FotoDarlington tranzistorul are rata de transfer a curentului
foarte mică