Despre Tranzistor - Principii Fizice de Funcţionare - Hobbytronica

26.09.
2017 Despre tranzistor: principii fizice de funcţionare - Hobbytronica
Prima pagină Despre mine Articole Informaţii rapide Calculator on-line Proiecte
Link-uri Contact Electronică

Testimoniale Simboluri
Termenipentru începători
electriceComponente electronice
şi condiţii
Componente electronice Circuite electrice
Dicţionar
elementare
de electronică
Alimentare cu energie electrică
Circuite logice
Întrebări şi răspunsuri
Amplificatoare
Hobbytronica.ro
Despre tranzistor: principii
Surse defizice de funcţionare.
alimentare
Scheme electroniceOscilatoare
la cerere 2K likes
Generarea energiei electrice Electroacustică

Scris de Ciprian 29 comentarii
Electronică audio Like Page
Diverse
Salut ! Be the first of your friends to like this
Deşi există multe aplicaţii faine pentru

componentele pasive, cea mai
Like 8 people like this. Be the first of you
friends.
spectaculoasă parte a electronicii
începe abia atunci când ai de-a face
cu tranzistoare. Explicaţia este simplă: Cele mai citite
cu ajutorul tranzistoarelor putem pagini
controla curentul electric şi efectele sale practic în toate modurile
pe care ţi le poţi imagina. Sună interesant ? Atunci hai să vedem Legarea în
cu ce se mănâncă tranzistorul. Subiectele de astăzi sunt: serie şi legarea
în paralel
Ce este un tranzistor ? Ce este
Tranzistorul Bipolar puterea electrică
Tranzistorul cu Efect de Câmp cu Poartă Joncţiune ?
Electronică
(JFET)
pentru începători
Tranzistorul cu Efect de Câmp cu Poartă Izolată Despre
(MOS-FET) tranzistor:
principii fizice de
funcţionare.
Ce este un tranzistor ?
Ce este
Este o componentă electronică a cărei rezistenţă electrică poate curentul electric
fi controlată cu ajutorul unui semnal electric numit semnal de ?
comandă. Cea mai importantă menţiune referitoare la această Capacitatea,
inductanţa şi
definiţie este faptul că tranzistorul ne permite să controlăm un
rezistenţa
curent electric mare cu ajutorul unui cantităţi foarte mici de
electrică.
energie electrică. Din acest motiv, una din principalele aplicaţii Dioda.
ale tranzistorului este cea de amplificator. Calculator
pentru rezistenţa
Echivalentul mecanic al tranzistorului ar putea fi robinetul de gaz
echivalentă la
de la aragaz – cu ajutorul unui semnal de comandă (forţa mâinii legarea în
http://www.hobbytronica.ro/despre-tranzistor-principii-fizice-de-functionare/ 1/19
26.09.2017 Despre tranzistor: principii fizice de funcţionare - Hobbytronica
tale) controlează cantitatea de gaz care iese pe ochiul respectiv paralel.

şi implicit intensitatea flăcării.
Aşa cum se observă şi în figura 1, pentru a putea funcţiona Comentarii recente

normal, tranzistorul are nevoie să fie conectat simultan în două
circuite şi anume: Vladutu
Teodor la
un circuit de intrare – prin intermediul căruia tranzistorului
Legarea în serie
i se aplică semnalul electric de comandă de la o sursă de şi legarea în
tensiune (pe care o voi prescurta S.C.In); paralel
un circuit de ieşire – prin care circulă curentul electric Dragos la
controlat prin intermediul tranzistorului. Acest curent este Legarea în serie
şi legarea în
generat de o altă sursă de tensiune (pe care o voi prescurta
paralel
S.C.Out).
gabi la
Încărcător liniar
pentru
acumulatori auto
de 12V
rc la Ce este
curentul electric
?
Maulni la Ce
este curentul
electric ?
Figura 1. Circuitul de intrare şi circuitul de ieşire al

tranzistorului. Trafic vizitatori în
timp real
Notă: în figura 1 tranzistorul este simbolizat într-un mod
simplificat, valabil doar în acea figură. Aşa că ai grijă să nu
confunzi acel simbol cu simbolurile reale pe care le voi
prezenta în subcapitolele următoare.
Considerând schema din figura 1, tranzistorul se poate afla la un

moment dat în una din următoarele situaţii:
tranzistor blocat. Fără semnal de comandă în circuitul

de intrare, tranzistorul blochează complet trecerea
curentului prin circuitul de ieşire. Alfel spus, dacă nu bagi
nimic la intrare, nu obţii nici un curent prin circuitul de
ieşire. În acest caz, rezistenţa electrică dintre bornele de
ieşire ale tranzistorului este foarte mare (de cel puţin câteva
sute de kΩ);
tranzistor în regiunea activă. De îndată ce creştem
puterea semnalului de comandă, tranzistorul se va deschide
puţin câte puţin permiţând astfel trecerea curentului electric
prin circuitul de ieşire. În acest caz, intensitatea curentului
de ieşire este dictată de puterea semnalului de comandă. Live Traffic Feed

A visitor from Romania viewed "
Cu alte cuvinte, cu cât semnalul de comandă este mai
tranzistor: principii fizice de funcţionare
puternic, cu atât mai mare va fi şi curentul din circuitul de - Hobbytronica" 13 mins ago
A visitor from Bucharest, Bucuresti
ieşire; viewed "Calculator rezistenţă
tranzistor saturat. Dacă vom creşte în continuare echivalentă la legarea în paralel -
Hobbytronica"
A 16 mins ago
visitor from Bucharest, Bucuresti
puterea semnalului de comandă, vom observa că la un
viewed "Simboluri pentru rezistente,
moment dat valoarea curentului din circuitul de ieşire nu mai condensatoare si bobine -
creşte. Acest fenomen apare atunci când, în prezenţa unui Hobbytronica"
A visitor from Roman, 17 minsVaslui
ago viewed
semnal de intrare suficient de puternic, rezistenţa electrică "Legarea în serie şi legarea în paralel -
Hobbytronica" 18 mins ago
dintre bornele de ieşire ale tranzistorului scade până la 0. A visitor from Bucharest, Bucuresti
viewed "Despre tranzistor: principii
fizice de funcţionare - Hobbytronica
A visitor from Bacau viewed
Tranzistorul Bipolar 22 mins ago
"Verificarea tranzistoarelor -
Din punct de vedere fizic, tranzistorul bipolar este format din Hobbytronica" 22 mins ago
A visitor from Buzau viewed "Utilizare
două joncţiuni PN, dispuse spate în spate, aşa ca în figura corectă a unei baterii auto. -
2. Denumirea de bipolar vine de la faptul că este compus din Hobbytronica" 23 mins ago
A visitor from Bucharest, Bucuresti
două tipuri de materiale semiconductoare, care pot forma un viewed "Legarea în serie şi legarea în
paralel - Hobbytronica" 23 mins ago
tranzistor NPN (cu o felie de semiconductor de tip P pusă între A visitor from Oradea, Bihor viewed
"Ce este puterea electrică -
două felii de semiconductori de tip N) sau un tranzistor PNP (cu
Hobbytronica" 26 mins ago
o felie de semiconductor de tip N pusă între două felii de A visitor from Campina, Giurgiu
"Stabilizatoare de tensiune liniare -
semiconductoare de tip P). Simbolizarea fiecăruia din aceste Real-time view · Get Feedjit
tipuri este de asemenea prezentată în figura 2.
Figura 2. Structura şi simbolizarea unui tranzistor bipolar.
Tot în figura 1 se observă că fiecare din cele 3 materiale

semiconductoare care compun un tranzistor bipolar au denumiri
specifice: Bază (B), Emitor (E) şi Colector (C). Aceste denumiri
au fost inspirate de rolurile pe care aceste materiale îl joacă în
funcţionarea tranzistorului.
Pentru a te face să înţelegi cum funcţionează tranzistorul bipolar,

prima dată te invit să arunci o privire peste figura 3, unde este
schiţat principiul de funcţionare al unui tranzistor NPN.
Ca să evit orice confuzie, menţionez că în figura 2 joncţiunile PN

sunt reprezentate într-un mod simplificat iar în figura 3 sunt
desenate aşa cum apar ele în realitate. Pentru a înţelege de ce

este nevoie ca aceste joncţiuni să fie construite atât de
întortocheat trebuie să ţii minte următoarele:
emitorul (E): este fabricat dintr-un semiconductor de tip N,

foarte puternic dopat, ceea ce înseamnă că dispune de o
mare cantitate de electroni liberi;
colectorul (C): este fabricat tot dintr-un semiconductor de
tip N însă care este mai slab dopat, ceea ce înseamnă că
are mai puţini electroni liberi. Pe lângă acestea, colectorul
este cea mai voluminoasă zonă tranzistorului;
baza (B) – este fabricată dintr-un semiconductor de tip P
tăiat sub forma unei foiţe foarte subţiri. Baza este plasată
între emitor şi colector creând bariere de potenţial la zonele
de contact cu aceştia (vezi liniile roşii din figura 3).
Figura 3. Funcţionarea unui tranzistor bipolar
În figura 3 stânga, respectând schema sugerată în figura 1, am

conectat terminalele tranzistorului într-un circuit de intrare şi
respectiv într-unul de ieşire. Ţinând cont că acum ne referim la
sensul real al curentului electric, hai să ne uităm cu atenţie în
imaginea din figura 3 dreapta. Am polarizat în sens direct
joncţiunea B-E cu o tensiune mai mare decât tensiunea de
deschidere a acesteia şi astfel am anulat bariera de potenţial a
acestei joncţiuni. Asta înseamnă că electronii liberi din emitor vor
putea trece în golurile din bază şi de acolo mai departe către
borna + (plus) a sursei de alimentare, formând un curent electric
numit curent de bază (IB). Toate par bune şi frumoase până aici,
însă există o mică problemă: baza, fiind fabricată (intenţionat) de
forma unei foiţe foarte subţiri, nu va permite prea uşor trecerea
electronilor liberi prin ea. Astfel, pe traseul dintre emitor şi bază,
electronii liberi circula cu greu, ceea ce înseamnă că baza are
acum un surplus de electroni liberi. Acum îşi intră în
rol colectorul, despre care am spus deja că, fiind slab dopat, are
mai puţini electroni liberi decât cei înghesuiţi în bază. În
plus, colectorul este legat la borna + (plus) a sursei de alimentare
din circuitul de ieşire, motive pentru care o parte din electronii

liberi din bază sunt atraşi şi absorbiţi de către colector. Electronii
care sunt atraşi în colector formează un curent electric ce poartă
numele de curent de colector (IC). Cum atât curentul de colector
cât şi cel de bază sunt formaţi din electroni proveniţi din emitor,
curentul de emitor (IE) este dat de suma dintre IC şi IB .
Ştiind toate aceste lucruri, acum îţi poti da seama că:
terminalul emitor (E) îşi trage denumirea de la faptul că

reprezintă sursa tuturor sarcinilor electrice care circula prin
tranzistor;
terminalul colector (C) se numeşte asa deoarece
„colectează” sarcini electrice din zona bazei;
terminalul bază (B) se numeşte aşa pentru că la primele
tranzistoare, baza reprezenta suportul întregii structuri a
tranzistorului.
În practică, componentele tranzistorului bipolar sunt optimizate în

asa fel încât cea mai mare parte a electronilor plecaţi din emitor
ajung prin bază în colector. Cu alte cuvinte, curentul de colector
este mult mai mare decat cel de bază. Raportul dintre curentul de
colector şi curentul de bază poartă denumirea de factor β (beta),
care mai este numit şi factor de amplificare al tranzistorului. În
general, factorul β este cuprins în gama 10-1000.
Având în vedere că în general în circuitul de ieşire se aplică o

tensiune mai mare decât în circuitul de intrare (adică de regulă
tensiunea de pe colector este mai mare decât cea de pe bază)
apare întrebarea: „bine, dar joncţiunea B-C din figura 3 nu este
cumva polarizată invers ? Cum de totuşi curentul electric trece
prin ea, ca apoi să ajungă prin emitor la borna negativă”.
Specialiştii explică acest lucru prin faptul că emitorul este mult
mai puternic dopat decât colectorul, dar şi prin faptul că baza are
o grosime foarte mică. Altfel spus, datorită motivelor menţionate,
bariera de potenţial din joncţiunea B-C devine parţial
transparentă.
În toată prezentarea de mai sus, am considerat că circuitul de

comandă al tranzistorului este conectat pe joncţiunea B-E.
Trebuie însă să menţionez că circuitul de comandă poate fi
aplicat foarte bine şi pe joncţiunea B-C (adică în figura 3 poţi
inversa colectorul cu emitorul). Acest mod de legare nu este prea
practic deoarece conduce la transformarea tranzistorului din
amplificator (IB<IC) în atenuator (IB>IC).
Tranzistorului PNP, aşa cum poţi vedea în figura 2, este compus

dintr-o bază fabricată dintr-un semiconductor de tip N care este
aşezată între un emitor şi un colector fabricaţi din
semiconductoare de tip P. Din acest motiv, curenţii electrici IB,
IC şi IE circulă în sens invers faţă de sensul avut în tranzistorul
NPN. În rest, baza, colectorul şi emitorul tranzistorului PNP au
aceleeaşi configuraţii ca şi la tranzistorul NPN.
La fel ca în orice altă joncţiune PN, tensiunea directă de pe

joncţiunea B-E nu va putea fi niciodată ridicată prea mult peste
tensiunea de deschidere a acestea, singurul lucru care poate fi
crescut fiind doar intensitatea curentului care trece prin ea,
adică IB. Asta înseamnă că tranzistorul bipolar este un tranzistor
comandat în curent, conform următoarei reguli: cu cât este mai
puternic semnalul de intrare (IB), cu atât mai mare este şi
curentul pe care îl determină în circuitul de ieşire (IC).
Tranzistorul cu Efect de Câmp cu Poartă

Joncţiune (JFET)
Înainte de toate vreau să-ţi clarific următorul lucru: tranzistor cu
efect de câmp – TEC (sau Field Effect Transistor -FET)
reprezintă orice tranzistor în care controlul curentului din circuitul
de ieşire se realizează prin modificarea unui câmp electric din
acel tranzistor. Cu alte cuvinte, pentru a comanda un tranzistor
cu efect de câmp, nu ai nevoie de curent electric ci doar de un
câmp electric corespunzător. Asta înseamnă că un FET este
sensibil la prezenţa unei tensiuni în circuitul de intrare sau pur şi
simplu la câmpurile electrostratice care pot apare prin zonă (ca
de exemplu acela care te electrocutează când te dai jos din
maşină şi atingi părţile metalice ale acesteia).
Revenind la tranzistorul cu efect de câmp cu poartă joncţiune

(Junction Field Effect Transistor – JFET), putem spune că este
format prin crearea unor joncţiuni PN pe un bloc de material
semiconductor, aşa cum este arătat în figura 4. Se observă că
terminalele JFET-ului se numesc diferit faţă de cazul
tranzistorului bipolar, şi anume: poartă, sursă şi drenă. Cu toate
acestea, din punct de vedere al rolului funcţional, echivalenţa
între terminalele celor două tipuri de tranzistoare este practic
totală:
sursa, la fel ca şi emitorul, are rolul de a furniza toţi

purtătorii de sarcină cu care funcţionează tranzistorul;
drena, la fel ca şi colectorul, are rolul de a capta, colecta,
absorbi purtătorii de sarcină din sursă;
poarta, la fel ca şi baza, are rolul de a introduce semnalul

de comandă în tranzistor şi implicit, de a controla cât de
mulţi purtători de sarcină ajung din sursă în drenă. Important
de menţionat este faptul că în practică de multe ori poarta
se notează cu G, care este prescurtarea de la gate
(denumirea din limba engleză a porţii).
În funcţie de tipul semiconductorului pe care sunt create acele

joncţiuni PN, JFET-ul poate fi cu canal P sau cu canal N. În
acest context, canal este denumirea dată spaţiului dintre cele
două joncţiuni PN, pe unde poate trece curentul electric. Numele
de canal P sau de canal N, arată tipul de semiconductor din care
sunt formate sursa şi drena (sau tipul de semiconductor conectat
la bornele circuitului de ieşire).
După cum se observă în figura 4 , cât timp JFET-ul nu este

conectat nicăieri, joncţiunile PN formează bariere de potenţial
normale, care nu deranjează cu nimic circulaţia curentului
electric între sursă şi drenă.
Figura 4. Structura şi simbolizarea unui tranzistor cu efect de

câmp cu poartă joncţiune (JFET)
Când însă JFET-ul este polarizat corespunzător într-un circuit de

intrare şi unul de ieşire, rezistenţa electrică dintre sursă şi drenă
creşte. Pentru a înţelege mai bine fenomenul, hai să ne uitam în
figura 5 unde este reprezentată funcţionarea unui JFET cu canal
N. În primul rând observăm că sursa de alimentare a circuitului
de ieşire este conectată între sursă şi drenă, şi că aceasta
creează un curent electric prin semiconductorul de tip N. Apoi,
se observă că zonele P ale joncţiunilor PN sunt legate la un loc
de borna – (negativă) a sursei de alimentare a circuitului de
intrare. Cealaltă bornă a acestei surse este legată la sursa JFET-
ului, ceea ce înseamnă că joncţiunile PN sunt polarizate invers.
După cum ştim, polarizarea inversă a joncţiunilor PN le măreşte
bariera de potenţial (zonele gri din figura 5 dreapta), fapt pentru
care se îngustează canalul prin care poate trece curentul

electric. Dacă vom creşte suficient de mult tensiunea inversă pe
acele joncţiuni PN, se poate ajunge ca acel canal să se subţieze
de tot şi să blocheze complet trecerea curentului electric.
Cu alte cuvinte, funcţionarea JFET-ului este similară cu situaţia

în care calci cu piciorul un furtun prin care circula apă: cu cât îl
calci mai tare cu atât apa va trece mai greu prin el. Această
comparaţie ne sugerează că, într-un JFET, curentul între sursă
şi drenă poate circula în ambele sensuri, ceea ce ca principiu
este adevărat. Asta mai departe înseamnă că JFET-ul poate fi
folosit ca o rezistenţa electrică a cărei valoare poate fi controlată
prin intermediul unei tensiuni electrice. Cu toate acestea, în
realitate există şi JFET-uri care prin optimizările suferite în
procesul de fabricaţie, nu pot conduce curentul electric în
ambele sensuri.
Din prezentarea de mai sus reiese că JFET-ul nu consumă

curent din circuitul de intrare, ceea ce înseamnă că JFET-ul este
un tranzistor care îl poţi comanda în tensiune după următoarea
regulă: cu cât este mai puternic semnalul de intrare (UPS), cu
atât mai mic este curentul de drenă (ID) pe care îl determină în
circuitul de ieşire.
Figura 5. Funcţionarea unui tranzistor JFET cu canal N
Funcţionarea JFET-ului cu canal P are loc în acelaşi mod,

exceptând bineînţeles faptul că polaritatea tensiunilor electrice
trebuie inversată.
Tranzistorul cu Efect de Câmp cu Poartă

Izolată (MOSFET)
MOS-FET vine de la Metal Oxid Semiconductor- Field Effect
Tranzistor, ceea ce înseamnă că este vorba despre un FET în
care poarta este izolată de celelalte elemente ale tranzistorului
printr-un strat de oxid. Fiind un FET rezultă că terminalele MOS-
FET-ului păstrează denumirile folosite în cazul JFET-ului.
În figura 6 am schiţat structura unui MOS-FET cu canal P. Se
observă că are în componenţă două joncţiuni PN care sunt

plasate spate în spate la fel ca în cazul tranzistorului bipolar,
motiv pentru care barierele de potenţial formate între acestea nu
permit trecerea curentului electric între sursă şi drenă.
Figura 6. Structura şi simbolizarea unui tranzistor cu efect de

câmp cu poartă izolată (MOS-FET)
Dacă însă ne uităm în figura 7, observăm că situaţia se schimbă

radical când MOS-FET-ul este polarizat corespunzător.
Observăm că poarta este conectată la borna + (plus) a sursei din
circuitul de intrare, ceea ce înseamnă că electronii liberi care
freacă menta în jurul barierelor de potential vor fi atraşi către
poarta MOS-FET-ului. Aceşti electroni nu vor putea să ajungă în
zona porţii pentru că îi impiedică stratul de izolator, motiv pentru
care se vor aduna sub forma unei „pelicule” de electroni alungită
de-a lungul izolatorului (vezi zona portocalie din figura 7).
Această peliculă dizolvă barierele de potenţial deoarece în acest
caz şi de o parte şi de alta a joncţiunilor PN există surplus de
electroni. Mai departe, observăm că această peliculă creează o
punte de legatură între sursa şi drena MOS-FET-ului.
Figura 7. Funcţionarea unui tranzistor cu efect de câmp cu

poartă izolată (MOS-FET)
Se observă că drena şi sursa MOS-FET-ului sunt simetrice şi

deci am putea inversa oricând drena cu sursa. Cu toate acestea,
trucurile folosite de fabricanţii de MOS-FET-uri pentru a-i

îmbunătăţi performanţele, în general nu permit inversarea drenei
cu sursa.
La fel ca şi JFET-ul, MOS-FET-ul nu consumă curent din

circuitul de intrare, ceea ce înseamnă că şi el este un tranzistor
pe care îl poţi comanda în tensiune. Regula de funcţionare este
însă inversă: cu cât este mai puternic semnalul de intrare (UPS),
cu atât mai mare este curentul de drenă (ID) pe care îl determină
în circuitul de ieşire.
Funcţionarea MOS-FET-ului cu canal P are loc în acelaşi mod,

exceptând bineînţeles faptul că polaritatea tensiunilor electrice
trebuie inversată.
Există şi alte tipuri de tranzistoare, însă cel bipolar împreună cu

JFET-ul şi MOS-FET-ul sunt cele mai importante în electronică.
Fizica funcţionării lor este un subiect plin de detalii care a fost şi
este tratat în cărţi întregi. Cu toate acestea, sper că am reuşit să
te fac să înţelegi măcar imaginea de ansamblu a acestui subiect.
Valoarea acestui articol se vrea a fi una teoretică, de ilustrare a

unor principii de funcţionare şi sunt conştient că informaţia
prezentata aici ţi se poate părea prea „teoretică” pentru a putea
folosi tranzistorul în mod practic. Din acest motiv, în următorul
articol vom lăsa deoparte discuţiile despre fizica
semiconductoarelor şi vom vorbi despre tranzistoare abordând
numai informaţii cu valoare pur practică.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie-l mai departe în grupul

tău de prieteni !
Cu bine,
Ciprian
Distribuie:
 Facebook 8  Twitter  Google  LinkedIn  Email

 Listare
Apreciază:
 Apreciază snow vice
Un bloger apreciază asta.
Similare
Polarizarea Stabilizatoare de Capacitatea,

tranzistoarelor. tensiune in comutatie. inductanţa şi
15 decembrie 2013 14 iunie 2015 rezistenţa electrică.
În "Electronică pentru În "Surse de 1 iunie 2013
începători" alimentare" În "Electronică pentru
începători"
Publicat în Electronică pentru începători
29 comentarii
g4m3rx a spus: 7 mai 2017 14:25
Foarte folositor articolul. Multumesc!
Răspunde
ionelll a spus: 2 noiembrie 2016 17:27
B02DA unde pot gasi va rog

tranzistor
Răspunde
Ciprian a spus: 2 noiembrie 2016 17:47
Nu stiu sa existe un astfel de tranzistor.
Răspunde
ramona a spus: 15 aprilie 2016 19:14
Am o intrebare legata de figura 6. canalele mosfet-ului nu sunt invers
decat in figura? adica ai descris functionarea mosfet-

ului cu canal N desi in figura 6 el este prezentat ca fiind
mosfet cu canal P.
Răspunde
Ciprian a spus: 15 aprilie 2016 21:19
Ai dreptate, simbolurile erau inversate.
Le-am pus cum trebuie. Multumesc de observatie !
Răspunde
Mihai a spus: 9 decembrie 2015 14:20
Salut,as avea o intrebare,despre tranzitorul CMOS,ai

putea sa-mi dai o explicatie cat de cat scurta ?
Multumesc si imi cer scuze de deranj
Răspunde
Ciprian a spus: 9 decembrie 2015 21:59
Salut. Nu este nici un deranj.
Nu exista tranzistor CMOS. CMOS este o combinatie

de tranzistoare cu efect de camp intalnita in circuitele
integrate logice.
Răspunde
mihai a spus: 7 octombrie 2015 12:48
salut
cum stim care este baza emitor colector laun tranzistor
adica are ceva semne?
ms
Răspunde
Ciprian a spus: 7 octombrie 2015 16:47
Salut.
Am vorbit deja despre asta aici:

http://www.hobbytronica.ro/verificarea-tranzistoarelor/
.
Daca nu te lamuresti de acolo revino dupa si vedem.
Răspunde
Bogdan a spus: 14 iulie 2015 19:43
Salut din nou! As acea cateva intrebari despre

functionarea tranzistorului bipolar. Am inteles ca
tranzistorul este o componenta electronica care cu
ajutorul unui semnal de comanda ii putem schimba
rezistenta acestuia.
1. Semnalul de comanda vine de la sursa IN, iar curentul care trece
prin rezistenta este de la sursa OUT?
2. Care este semnalul de comanda? In figura 3 observ ca la Emitor
sunt conectate ambele surse, adica acolo este un nod?
3. Daca acolo este un nod, transformatorul ar putea merge si fara
sursa IN deoarece prin emitor va circula curentul de la sursa OUT, iar
IB il vol lega la borna pozitiva a sursei OUT (ca si cum ar fi 2
rezistente in paralel, IB cu o rezistenta mai mare iar IC cu o rezistenta
mai mica).
4. O sursa ce debiteaza un anumit curent nu trebuie ca sa se si
intoarca aceasi valoare a curentului? Adica sursa IN debiteaza un
curent de 5A, trebuie sa se si intoarca tot 5A? Si daca e asa de unde
vine amplificarea?
Scuze ca iti spun niste intrebari idioate dar nu gasesc raspuns la ele.
Răspunde
Ciprian a spus: 15 iulie 2015 7:06
1. Da.
2. Semnalul de comanda al unui tranzistor bipolar
circula intre baza si emitor. Semnalul de iesire circula
intre colector si emitor. Inchipuieti ca semnalul care
vine de pe baza si cu cel care vine de pe colector sunt ca doua
rauri care se intalnesc in emitor si formeaza un rau mai mare –
semnalul de iesire.
3.Prin transformator cred ca te referi de fapt la tranzistor :). Daca e
asa, atunci da, ai inteles bine: semnalul de intrare poate proveni
fara nici o problema din sursa de alimentare a circuitului de iesire.
Bravo ;).
4. Amplificarea arata curentul pe care il poti obtine la iesire DACA
si numai DACA, in circuitul de iesire poate apare acel curent.
Curentul de iesire este determinat de cat de mult poate da sursa de
alimentare dar si de cat de mult poate inghiti sarcina conectata la
iesire. Amplificarea e ca acceleratia la masini: fiecare masina are
o acceleratie pe care o poti comanda cum vrei, insa rezultatul
(comportamentul masinii) depinde in egala masura si de
capacitatile acesteia (puterea motorului, aderenta anvelopelor etc.)
Nu ezita sa intrebi cand nu intelegi ceva doar pentru ca ai impresia

ca ar fi vorba de niste intrebari stupide ;).
Răspunde
Se observa ca ma bantuie proiectul despre

transformator :), chiar ca sunt stresat :)). Acum sa
revenim la tranzistor. La punctul 4 eu am inteles in
modul asta e corect? Deci rezistenta tranzistorului
are o valoare constanta, singurul lucru care il modificam noi este
curentul provenit de la sursa IN si sursa IC. Deci sa spunem ca
stim tensiunea, iar prin rezistenta tranzistorului trebuie sa circule
5A (doar ca exemplu ). Deci daca vreau un curent mai mic
prin colector atunci maresc curentul debitat de sursa IN adica IB.
Corect?
Răspunde
Nu. Rezistenta tranzistorului este constanta doar

daca semnalul de intrare, tensiunea de
alimentare, valoarea sarcinii de iesire si
temperatura tranzistorului sunt CONSTANTE. In
oricare dintre celelalte cazuri, tranzistorul isi modifica rezistenta
dintre emitor si colector astfel incat curentul de colector (IC) sa
fie mereu egal cu produsul dintre factorul de amplificare (Beta)
si curentul de baza (IB).
Daca vrei un curent mai mic sau mai mare prin colector,
trebuie sa cresti sau sa scazi curentul pe care il bagi in baza.
Asta insa este valabil doar cand circuitul o permite. De
exemplu, daca un circuit de iesire nu permite un curent mai
mare de 10 A si tu vrei 100A, degeaba incerci sa cresti
semnalul de intrare ca prin colector tot maxim 10A vei avea
(tranzistorul nu poate scoate curent din burta, lucreaza cu ce
are la dispozitie ).
Răspunde
Deci eu nu-mi explicam cum de curentul se

amplifica fiind 2 surse prin nul ar trebui sa
treaca acelasi curent care a fost debitat de
fazele surselor, nu intelegeam de unde
scoteam amplificarea (de unde mai multi electroni). De fapt
noi schimband curentul din Sursa IN variem rezistenta
tranzistorului cu ajutorul factorului de putere. Crescand
semnalul de comanda, adica crescand curentul de la sursa
IN, rezistenta tranzistorului scade si invers. Rezistenta
tranzistorului isi schimba valoarea numai pt sursa OUT,
deoarece numai curentul prin colector creste si nu si cel de
baza (cel de baza il schimbam noi.). Multumesc! Sper sa fi

inteles! E corect?
Răspunde
Daca prin „factor de putere” voiai de fapt sa

zici „factor de amplificare”, atunci da, ai
inteles bine :).
Răspunde
Factor de putere :)) ups da factor de

amplificare :)) Multumesc pentru explicatii!
Răspunde
Bogdan a spus: 27 iunie 2015 15:29
Ai spus ca „Raportul dintre curentul de bază şi curentul

de colector poartă denumirea de factor β (beta), care
mai este numit şi factor de amplificare al tranzistorului.
În general, factorul β este cuprins în gama 10-1000.”
Stiind ca IB<IC cum poate ca factorul β=IB/IC sa dea nr supraunitar?
Răspunde
Ciprian a spus: 27 iunie 2015 19:16
Ai dreptate, trebuia scris „raportul dintre curentul de

colector si cel de baza”. Am corectat. Multumesc ;).
Răspunde
semineuclujmirceacluj a spus: 20 aprilie 2015 23:24
am vazut o carte la un amic pasionat de electro,,,carte

americana si la fiecare tip de semiconductor era
explicatia data in mecanica fluidelor ,,cu robineti ,valve
supapa antiretur ,,f usor de inteles
Acolo m-am prins ca pnp-ul impinge si npn-ul trage
Răspunde
Aurel a spus: 19 aprilie 2015 10:57
Bravo Cirpiane, oameni ca tine ar face mai inteligenta

natiunea.. bravo pentru acest site ca inveti si pe cei
care nu cunosc. Sanatate si bani!
Răspunde
ovidell a spus: 12 aprilie 2015 11:02
Foarte util articolul!
Răspunde
Nelu a spus: 21 octombrie 2014 7:40
Salut! Felicitari pentru tot ce faci. Am si eu o nelamurire

si nu stiu daca s-a strecurat o greseala sau nu inteleg
eu bine. In explicatia functionarii JFET-ului mentionezi la
un moment dat:” Apoi, se observă că zonele P ale
joncţiunilor PN sunt legate la un loc de borna + (plus) a sursei de
alimentare a circuitului de intrare”, ceea ce pe desen apare a fi
conectate la borna – (minus), dupa care spui ca sunt polarizate invers
ceea ce este adevarat conform desenului. Daca ar fi fost conectate la
borna + (plus) asa cum ai mentionat, atunci nu ar fi fost polarizate
direct? Deci mi se pare ca e o neconcordanta aici (sau nu am inteles
bine despre ce e vorba).
Răspunde
Ciprian a spus: 21 octombrie 2014 18:44
Era scris gresit in text. Multumesc ca citesti ce scriu

cu atata atentie incat descoperi si greseli !
Răspunde
Nelu a spus: 21 octombrie 2014 20:17
Iti multumesc pentru raspunsul prompt. In legatura

cu textul… asa sunt eu, pana nu inteleg bine
principiile de functionare nu pot trece mai departe.
Si am observat ca ai clarificat si problema cu
tendinta rezistentei dintre sursa si drena in momentul in care
JFET-ul este polarizat corespunzator.
Mersi inca odata. Mi-am clarificat multe lacune de cand citesc
materialele tale.
Cu bine!
Răspunde
Catalin a spus: 18 martie 2014 21:32
Multumesc pentru raspunsul rapid ! Da, masuratorile le-

am facut fara semnal ! O sa povestesc putin ca sa
intelegeti cat de cat de ce m-am apucat de masurat
,bineinteles ca nu de amorul artei! Amplificatorul nu este
perfect functional, am scris in comentariu ca la volum maxim (
potentiometrul de volum la maxim ) sunetul este foarte slab si
distorsionat! Este vorba de un unison research unico , amplificatorul
este al unui prieten care dupa ce l-a cumparat sh a vrut sa-i faca un
mic upgrade in 2 etape ca sa zic asa! In prima etapa i-a inlocuit unele
rezistente si condensatorii de pe intrare ,a pus 2uf in loc de 1uf …a
pornit amplificatorul si a functionat perfect! in a2a etapa a pus socluri
pentru operationalii TL052 si a schimbat condensatorii electrolitici, in
locul lui TL052 a pus lme49720na, dupa care l-a pornit si…nu a mai
functionat! Mi l-a dat mie ,eu facand in liceu electronica si la un
moment dat chiar imi placea,dar nu am insistat prea mult si am ramas
la nivelul de amator ! Simtomul constatat a fost cel de sus ,sunet
foarte slab si distorsionat la volum maxim, pe ambele canale! pe
langa acest simtom , ledurile cu care este echipat , 2 leduri verzi pe
partea frontala si un led rosu pe placa de baza nu se aprind! Am
incercat sa gasesc schema ,mi-a dat -o un baiat de pe un forum diy
extern (care si el incearca sa-si repare acelasi amplif…el nu are
sunet, dar se aprind ledurile intermitent, culmea! ). Prima mea
banuiala fara schema si fara masuratori a fost legata de zona de bias
(la un amplficator mai vechi,cu semireglabil pe bias ,daca se da de
semireglabil sunetul tinde sa distorsioneze si sa se auda mai slab) ! In
schema la care v-ati uitat , emitorul lui Q16 este legat la o placuta
mica unde este LT1166 ,la al 2lea picior al conectorului JP24!!
celalalt 2 ,piciorul al 2lea al conectorului JP23 al aceleiasi placute cu
LT1166 duce spre finalul mosfet Q16! Masuratorile din partea stanga
a schemei au iesit simetrice (pana in conectorul J24) , insa in partea
dreapta tensiunile U24 si U25 nu sunt simetrice! U25 = 1.5-1.7V , iar
U24 are cativa mV !! Aceasta este schema in mare
http://postimg.org/image/70mg2dgzf/ Daca ati avut rabdare sa cititi
pana aici…v-as ruga daca va puteti da cu parerea si sa ma
contraziceti daca buba nu este LT1166 ! Pe placuta cu LT1166 se
afla un optocuplor cu tranzistor care are legatura cu protectia termica
,cu ledul rosu de pe placa de baza si cu placuta care comanda
ledurile verzi frontale , pe care se afla 2 circuite integrate
CD40938CM! Va multumesc anticipat pentru eventuala parere!
Răspunde
Ciprian a spus: 18 martie 2014 23:27
In primul rand schema din ultimul tau comentariu are

taiata partea de intrare. Apoi, ar fi util sa arati si
schema originala, ca parca zici ca o ai.
Vorbesti de TL052 si de LME49720 dar nu-l vad pe
nici unul in schema ta.

Nu am inteles ce intelegi tu prin bias: reglajul curentului de mers in
gol, sau tensiunea de iesire in gol ?
Nu inteleg ce intelegi tu prin sunet slab, slab ca intensitate, ca si
calitate, ca … ce ?
E foarte greu sa-mi dau cu parerea daca imi arati doar o schema
„in mare”. Incearca sa o desenezi complet si mai ordonat. Incearca
sa folosesti pentru asta soft-ul asta http://www.expresspcb.com/ .
Nu ar fi deloc sau sa pui si niste poze cu cablajele tale (pe ambele
fete).
Răspunde
off….schema este in 1comentariu al meu, acolo

unde sunt marcate masuratorile pentru tensiuni!
Acolo este schema pentru un canal, dar nu este si
schema pentru placuta cu LT1166, care se
intercaleaza intre driver side si mos side, conform schemei a2a
din al 2lea comentariu al meu, schema care nuna fost desenata
de mine! A fost desenata asa pt ca conform tensiunilor din
schema principala partea de driver side ar fi ok, problema ar fi in
mos side din cauza diferentei dintre U24 si U25! sunetul este
slab ca intensitate! Cu volumul la maxim se aude ca si cum ar fi
volumul la ora 8-9 si distorsionat! Voi reveni maine pe adresa de
email! O seara buna
Răspunde
Salutare, doresc sa aflu daca este normal ca Q16 din

schema(pe mijlocul schemei) ,pe emitor sa aiba 0V ,
avand in vedere ca Vdf=23v
http://postimg.org/image/u6ynfs7oj/
intre cele 2 etaje din schema se afla o placuta cu LT1166 si BC517

pentru bias control ( locul unde eu consider ca este buba pt sunetul
slab la volum maxim si distorsionat) . Tensiunile cu rosu le-am
masurat si potrivit opiniei unor oameni mai invatati ca mine sunt ok !
Dar nu mi s-a spus de ce pe emitorul lui Q17 am 0v ! si daca este
bine,sau nu. Multumesc, stima
Răspunde
Ciprian a spus: 18 martie 2014 21:01
Din ce spui, amplificatorul tau inteleg ca este

functional, ceea ce inseamna ca atunci cand nu ai
semnal de intrare (asa cum banui ca ai facut
masuratorile) la iesire sa ai practic 0V. Emitorul lui Q16 apare legat

la sursa lui Q16, adica la iesire (prin rezistenta R91). Deci da, este
normal sa ai 0V pe acel emitor.
Nu a inteles ce anume nu-ti convine in functionarea amplificatorului
tau, ca nu cred ca te-ai apucat de masurat pe acolo doar asa de
amorul artei :).
Răspunde
Adaugă un comentariu
Introdu aici comentariul tău...
Copyright © 2013-2016 Hobbytronica.
Hai sus !

Despre Tranzistor - Principii Fizice de Funcţionare - Hobbytronica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Despre Tranzistor - Principii Fizice de Funcţionare - Hobbytronica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

26.09.

2017 Despre tranzistor: principii fizice de funcţionare - Hobbytronica

Link-uri Contact Electronică

Generarea energiei electrice Electroacustică

Deşi există multe aplicaţii faine pentru

tale) controlează cantitatea de gaz care iese pe ochiul respectiv paralel.

Aşa cum se observă şi în figura 1, pentru a putea funcţiona Comentarii recente

Figura 1. Circuitul de intrare şi circuitul de ieşire al

Considerând schema din figura 1, tranzistorul se poate afla la un

tranzistor blocat. Fără semnal de comandă în circuitul

de ieşire este dictată de puterea semnalului de comandă. Live Traffic Feed

tipuri este de asemenea prezentată în figura 2.

Figura 2. Structura şi simbolizarea unui tranzistor bipolar.

Tot în figura 1 se observă că fiecare din cele 3 materiale

Pentru a te face să înţelegi cum funcţionează tranzistorul bipolar,

Ca să evit orice confuzie, menţionez că în figura 2 joncţiunile PN

desenate aşa cum apar ele în realitate. Pentru a înţelege de ce

emitorul (E): este fabricat dintr-un semiconductor de tip N,

Figura 3. Funcţionarea unui tranzistor bipolar

În figura 3 stânga, respectând schema sugerată în figura 1, am

din circuitul de ieşire, motive pentru care o parte din electronii

Ştiind toate aceste lucruri, acum îţi poti da seama că:

terminalul emitor (E) îşi trage denumirea de la faptul că

În practică, componentele tranzistorului bipolar sunt optimizate în

Având în vedere că în general în circuitul de ieşire se aplică o

În toată prezentarea de mai sus, am considerat că circuitul de

Tranzistorului PNP, aşa cum poţi vedea în figura 2, este compus

La fel ca în orice altă joncţiune PN, tensiunea directă de pe

Tranzistorul cu Efect de Câmp cu Poartă

Revenind la tranzistorul cu efect de câmp cu poartă joncţiune

sursa, la fel ca şi emitorul, are rolul de a furniza toţi

poarta, la fel ca şi baza, are rolul de a introduce semnalul

În funcţie de tipul semiconductorului pe care sunt create acele

După cum se observă în figura 4 , cât timp JFET-ul nu este

Figura 4. Structura şi simbolizarea unui tranzistor cu efect de

Când însă JFET-ul este polarizat corespunzător într-un circuit de

care se îngustează canalul prin care poate trece curentul

Cu alte cuvinte, funcţionarea JFET-ului este similară cu situaţia

Din prezentarea de mai sus reiese că JFET-ul nu consumă

Figura 5. Funcţionarea unui tranzistor JFET cu canal N

Funcţionarea JFET-ului cu canal P are loc în acelaşi mod,

Tranzistorul cu Efect de Câmp cu Poartă

În figura 6 am schiţat structura unui MOS-FET cu canal P. Se

observă că are în componenţă două joncţiuni PN care sunt

Figura 6. Structura şi simbolizarea unui tranzistor cu efect de

Dacă însă ne uităm în figura 7, observăm că situaţia se schimbă

Figura 7. Funcţionarea unui tranzistor cu efect de câmp cu

Se observă că drena şi sursa MOS-FET-ului sunt simetrice şi

trucurile folosite de fabricanţii de MOS-FET-uri pentru a-i

La fel ca şi JFET-ul, MOS-FET-ul nu consumă curent din

Funcţionarea MOS-FET-ului cu canal P are loc în acelaşi mod,

Există şi alte tipuri de tranzistoare, însă cel bipolar împreună cu

Valoarea acestui articol se vrea a fi una teoretică, de ilustrare a

Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie-l mai departe în grupul

 Facebook 8  Twitter  Google  LinkedIn  Email

 Apreciază snow vice

Un bloger apreciază asta.

Polarizarea Stabilizatoare de Capacitatea,

Publicat în Electronică pentru începători

g4m3rx a spus: 7 mai 2017 14:25

Foarte folositor articolul. Multumesc!

ionelll a spus: 2 noiembrie 2016 17:27

B02DA unde pot gasi va rog