Gheorghe Brezeanu Florin Mitu Florin Draghici Gheorghe Dilimot PROBLEME DE DISPOZITIVE SI CIRCUITE ELECTRONICE PARTEAI Editura IT GRUPCUVANT iNAINTE Daci weewul este ghidul vittorulvi atunci progresele majore si dinamica circuitelor integrate ~ ce explici realizarile fara egal din lumea calculatoarelor, a comunicafiilor mobile sau a sistemelor electronice audio si video - au fost posibile prin cunoasterea profunda a fizicil si electronicii dispozitivelor semiconductoare lati de ce, orice contributie la aceasta cunoustere — cum se doreste si cartea pe care 0 propunem — este intotdeauna necesar&. Structura lueritii surprinde la prima vedere, mai ales, daci este comparati cu confinutul earjilor de referinfa din domeniw (vezi majotitatea titlurilor indicate la bibliogeafie). Aceste civ, scrise de cadre didactive de la universitiji de prestigiu, la care procesul de invijare are la bazt studiul individual, descriu si analizeara concepte fizice, comportarea electric, Iele de bazi ale dispozitivelor semiconductoare, precum si tehnicile de proiectare si funcjionarea circuitelor elementare din componenfa siructurilor integrate. Problemele de la sfirgitul fiectirui capitol sunt, in multe situafii, simple exerciii ce solicit fie demonstrarea unor formule sau afirmafii din cuprinsul capitolului, fie asarea de diagrame, caracteristici electrice, gratice, etc. menite sa faciliteze injelegerea teoriei prezentate, Acesie probleme nu sunt rezolvaie, ele constituind adesea teme de casi pentru studenti. La noi jn fari, Scoala de Electronici foloseste fnci, prin waditie, dar si din pricini subjective, sistemul invéfarii la clasé La o disciplin’ cum este Dispozitive si Cireuite Electroniee, de mare complexitate si intindere, cunostingele predate la curs se fixeari si se completeazd prin seminarii, proiecte gi lucriri de laborator. fn acest context o culegere de probleme este intens solicitata de studenti, Volummul de taqt, aflat la a weia editie, este prima parte a culegerii de Dispozitive gi Cireuite Electronice ce cuprinde probleme rezolvate de diode si tranzistoare, surse de curent $i ctaje de amplificate. Sunt ilustrate prin date numerice si comentarii performanfele, comportarea electrica, modelele si circuitele echivalente pentru aceste dispozitive si modul lor de folosire in circuit. Dispozitivele de putere, problemele de zgomot si comportarea in temperaturi nu sunt abordate. Luorarea are jase capitole cu un numiir de peste 110 probleme, complexe in marea lor majoritate. Un breviar teoretic cu formule si modele, ce face posibilil folosirea edrfii si de cititorii care neau audiat cursurile de Dispozitive Electronice si cel de Cireuite Electronoce Fundamentale de la facultaiea de Llectronici, Teleconmunicatii si Tehnologia Informatici din Bucuresti, precede fiecare capitol in Capitolul 1 cititorul familiarizat cu nofiuni ca: semiconductor n si p, purtitori mobili, rezistivitate, echilibru temic, diagrami de benzi, curenji de cdmp si difuzie, generare- recombinare, ectafii de continuitate, Capitolele 2-4 sunt dedicate fizicii gi electronicii diodelor, tranzistorului bipolar si TE: © atenfie special cord metadelor de determinare a punctului static de functionare (PSP) si modi4 stabilitii regimului de polarizare a dispozitivelor. Bste evidentiata tebnica de cuplare a ecuutiilor de cireuit cu ecuafiite de dispozitiv pentru calculul PSP. Neliniaritatea ecuajiilor de disporitiv impune un calcul iterativ exemplificat in lucrare in multe situatii. Se precizeazd de asemenca cazutile si condifiile cind deducerea PSF se poate simplifica semnificativ prin liniarizarca ecuajiilor de dispozitiv (vezi dioda Zener si/sau trauzistorul bipolar). Modul de utilizare $i limitele modelelor si circuitelor naturale de semnal mic sunt tratate pentru toate dispozitivele menfionate, Un alt set de probleme abordeazi fizica si modelele de semnal mare pentru dioda si teanzistoare Capitolul 5 ofer’ prilejul determindirii intr-o manierd unitard a expresiilor analitice si valorilor tipice pentru parametrii — curent nominal, tensiune minimé, rezistenja de iesin de curent cu tranzistoare bipolare si MOS. Surscle de curent s-au introdus in aceastd primi parte a culegerii din cel pufin doud motive. Pe de o parte, pentru a se constata ca performanfele acestor subeircuite, prezente in structura tuluror circaitelor integrate analogice, sunt strfns legate de limitirile tranzistoarelor ce intra in componenfi, iar pe de alti parte, pentru ca determinarea rezistenfei de iesire este un exercifiu util de folosire a circuitului echivalent de semnal mic si freeven|e joase al tranzistorului Ultinnul capitol prezinté comparativ paramettii tuturor etajelor de amplficare cu tranzistor bipolar si TEC. simple si cu sarcin distribuita, Ftajele cu rezistenja mare de intrare sunt de asemenea tratate. in fiecare situajie se evidenfiazi tehnicile de polurizare a tranzistorului amplificator la curent constant gi la o tensiune ce poate asigura o excursie maxima a semnalului la iegire. La toate problemele sunt calculate amplificarea de tensiune, rezistenja de intrare $i iesire specilice etajului propus. Originalitatea Iucrarii consti, in primul rind, in selectia si ordonarea problemelor din fiecare capitol. Multe din circuitele cu diode si schemele de etaje de amplificare sunt inedite. = surselor Pentru prima dati este tratati prin exemple numerice comportarea in regim stafionar si a semnal mi¢ a tranzistorului MOS cu dou porfi (cu substratul activ). De asemenea trebuie remarcat intengionat, pentru analiza de regim dinamic a circuitelor s-au folosit alternativ, tehnica bazatd pe tensiuni si rezistente si metoda ce foloseste curenti si conductanje, fiecare insemnfind opliunea unui autor sau a altuia. Cartea se adreseazi tuturor celor care au audiat sau vor audia cursul de Dispozitive si Cireuite Electronice. Nu se recomanda lecturarea problemelor, chiar si a celor rezolvate, in fotoliu. Studenjii sunt incurajati si rezolve singuri, la birou, problemele date dup’ infelegerea tuturor notiunilor predate la curs, Problemele de circuite cu diode, surse de curent si etaje de amplificare sunt suficient de dificile pentru a necesita 0 rezolvare proprie, in detaliu. Apoi rezultatele obfinute se compari cu cele date in culegere. Numai in acest mod studenfii capati Geprinderea, deloc ugoard, de u rezolva inginereste 0 problema de dispozitive si circuite Ta sfirgilul acestei intreprinderi se pot linda ci simz comportarea electried a unui dispozitiy sau funcfionarea uaui circuit electronic. electronice. Bucuresti, 2006 Autorii