Etica Si Integritate Plamadeala Serghei

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ŞI INFORMATICĂ APLICATĂ
Specializarea
Grupa
Etică şi Integritate
Student: Plamadeala Serghei

Anul 2022
Panourile Fotovoltaice
Energie fotovoltaica
1. Absorbtia luminii
2. Cum se transforma energia luminoasa in electricitate?
3. Colectarea sarcinilor
4. Doparea semiconductoarelor
5. Caracteristicileunuipanoufotovoltaic
6. Modelul simplificat al unei celule fotovoltaice
7. Variatia puterii functie de temperatura
8. Variatia caracteristicilor functie de iradierea solara
9. Harta solara a Romaniei
10. Caracteristica tensiune-curent a celulei fotovoltaice
11. Radiatia solara
12. Componentele unui sistem fotovoltaic
13. Celula fotoelectrica
13.1 Principiu de functionare al celulei fotoelectrice
13.2 Factorii de care depinde eficienta celulei solare
2
ETICĂ ŞI INTEGRITATE
14. Tehnologii de fabricatie ale celulelor solare
14.1 Celule monocristaline
14.2 Celule policristaline
14.3 Celule amorfe
14.4 Celule tandem
14.5 Celule cu film subtire (CdTe, CIS, CIGS)
14.6 Randamentele diferitelor tehnologii
15. Caracteristicile fotocelulelor
16. Panouri fotovoltaice
16.1 Constructia unui panou fotovoltaic
17. Sisteme fotovoltaice
17.1 Categorii de sisteme fotovoltaice (independente sau conectate la retea)
17.2 Avantajele sistemelor fotovoltaice
Energia radiatiei solare: este forma de energie care, la scara timpului, conceputa in
raport cu viata pe Pamant, este inepuizabila.
Cantitatea de energie primita de la soare corespunde anual cifrei de 1,5 miliarde de

milioane de MWh, ceea ce reprezinta circa 23 000 de ori consumul actual de energie,
sau de 5 - 10 ori ansamblul tuturor rezervelor de combustibili fosili cunoscuti, inclusiv
minereul de uraniu.
Disponibilitatea acestei energii depinde de ciclul zi-noapte, de latitudinea locului unde

este captata, de anotimpuri si de patura noroasa.
3
Energia solara termica se bazeaza pe producerea de apa calda utilizata in cladiri, sau
in scopul de a permite actionarea turbinelor ca si in cazul centralelor termice clasice,
pentru productia de electricitate, cu randamentul net intr-adevar mic, de 15%.
Energia solara fotovoltaica se bazeaza pe producerea directa de electricitate prin

intermediul celulelor cu siliciu. Atunci cand straluceste si atunci cand conditiile
climatice sunt favorabile, soarele furnizeaza o putere de 1 kW/mp. Panourile
fotovoltaice permit convertirea directa in electricitate a 10 - 15% din aceasta putere.
De ex. un acoperis fotovoltaic de 5x4 metri are o putere de 3kW si produce 2-6
MWh/an.
Energia solara fotovoltaica era foarte putin semnificativa in 1999. Cresterea insa a
acestei filiere se dovedeste a avea importanta: intre 2002 si 2003, ea a atins 43,4%.
Puterea instalata in cadrul Uniunii Europene, a fost in 2003, de 562,3 MW. In fruntea
listei tarilor Uniunii Europene se afla Germania (397,6 MW), Olanda (48,63 MW),
Spania (27,26 MW) si Italia (26,02 MW). Pentru comparatie, iata aici puterile instalate
in cateva alte tari, in 2003: Franta (21,71 MW), Portugalia (2,07 MW) si Belgia (1,06
MW). Se remarca faptul ca nu tarile aflate in sudul Europei dezvolta cel mai mult
filiera fotovoltaica.
Efectul fotoelectric, respectiv transformarea energiei solare ("foton") in energie

electrica ("volt") a fost descoperit in 1839 de fizicianul A. Becquerel.
Acest efect se bazeaza pe trei fenomene fizice simultane, strans legate intre ele:
• Absorbtia luminii de catre materiale
• Transferul energie de la fotoni la sarcinile electrice
• Colectarea sarcinilor
1. Absorbtia luminii
Fotonii compun lumina. Acestia pot penetra anumite materiale, sau chiar sa le
traverseze. In general, o raza de lumina care atinge suprafata unui mediu, poate suporta
trei fenomene optice:
a. Reflexia: lumina este "intoarsa" de catre suprafata;
4
b. Transmisia: lumina traverseaza obiectul;
c. Absorbtia: lumina penetreaza obiectul si nu il mai paraseste, energia fiind

restituita intr-o alta forma.
Intr-un material fotoelectric, o parte a energiei fluxului luminos va fi restituita sub

forma de energie electrica. Trebuie deci ca materialul sa aiba capacitatea de a absorbi
lumina vizibila, aceasta fiind ceea ce se doreste a se converti: lumina solara sau a altor
surse artificiale.
2. Cum se transforma energia luminoasa in electricitate?
Sarcinile elementare ce vor determina aparitia unui curent electric in urma iluminarii,
sunt electroni (sarcini negative elementare, continuti de materialele semiconductoare).
Fotonii vor ceda energia lor, electronilor periferici, ceea ce le va permite sa se

elibereze de atractia exercitata de nucleu. Acesti electroni eliberati vor putea forma un
curent electric, daca sunt extrasi din material.
3. Colectarea sarcinilor
Pentru ca sarcinile eliberate prin iluminare sa genereze energie, trebuie ca acestea sa

circule. Trebuie deci extrase din materialul semiconductor si creat un circuit electric.
Aceasta extractie a sarcinilor se realizeaza prin intermediul unei jonctiuni create
special in semiconductor. Scopul este de a crea un camp electric in interiorul
materialului, care va antrena sarcinile negative intr-un sens, iar pe cele pozitive in
celalalt sens. Aceasta se realizeaza prin doparea semiconductorului. Jonctiunea unei
fotocelule cu siliciu este constituita dintr-o parte dopata cu fosfor (P), numita de tip
"n", alipita unei parti dopate cu bor (B), numita de tip "p". La frontiera celor doua parti
se creaza campul electric care separa sarcinile pozitive si cele negative (Figura 6).
5
Doparea unui material semiconductor reprezinta introducerea in structura materialului
a unor sarcini excedentare, pentru se ameliora conductivitatea materialului.
Siliciu pur ( figura a) Siliciu N (figura b)
Siliciu P (figura c)
Reprezentarea schematica plana a atomilor de siliciu (4 electroni pe stratul

exterior).
In stare pura, numita "intrinseca", siliciul nu este fotoconductor (figura a).
Fiind dopat cu fosfor (5 electroni pe stratul exterior), va apare un excedent de sarcini

negative. Materialul va fi potential "donor" de electroni, disponibili pentru conductia
electrica. Acest tip de material este siliciul de tip "n" (figura b).
Se poate dopa siliul cu bor (3 electroni pe stratul exterior), aparand un excedent de

"goluri", respectiv de sarcini pozitive. Materialul va fi potential "acceptor" de
electroni. Acest tip de material este siliciul de tip "p" (figura c).
In figura de mai jos este prezentata structura energetica a material el or

semiconductoare, deci si a siliciului
6
Nnjeterterjefc
/tv
Banja tecoridurtf-
tismLa se
Grosimea totala a unei celule fotovoltaice este de cca. 0,3 mm, iar grosimea stratului n,
este de cca. 0,002mm. Uzual, desupra electrodului negative al celulei fotovoltaice, se
amplaseaza un strat antireflexie, cu rolul de a impiedica reflexia radiatiei solare
incidente pe suprafata celulei electrice solare, astfel incat o cantitate cat mai mare de
energies a fie transferta electronilor de valenta din cele doua straturi semiconductoare.
Celulele fotovoltaice au dimensiuni uzuale de 10x10cm si mai recent de 15x15cm.
5. Caracteristicile unuipanoufotovoltaicsunt:
• Tensiuneade mersingolUOc, respectiv, tensiunea la bornele celulei, atunci

cand curentul debitat este nul
• Curent de scurtcircuit Isc, respectiv curentul debitat de celula, atunci cand

tensiunea la bornele sale este nula
• Tensiunea in punctul optim de functionare Umpp
• Curentul in punctual de putere maxima IMPP
• PuteremaximaP MPP
• FactordeumplereFF
• Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei
• Randamentul celulei solaren
7
6. Modelul simplificat al unei celule _ fotovoltaice
De fapt, o celula este constituita din doua straturi subtiri de material semiconductor.
Cele doua straturi sunt dopate diferit:
- pentru stratul n, aport de electroni periferici;
- pentru stratul p, deficit de electroni.
Intre cele doua straturi va apare o diferenta de potential electric. Energia fotonilor
luminii, captati de electronii periferici (stratul n) le va permite acestora sa depaseasca
bariera de potential si sa creeze astfel un curent electric continuu. Pentru colectarea
acestui curent, se depun, prin serigrafie, electrozi pe cele doua straturi
semiconductoare Electrodul superior este o grila ce permite trecerea razelor luminoase.
Pe acest electrod se depune apoi un strat antireflectorizant, pentru cresterea cantitatii
de lumina absorbita.
Rezistenta serie a celulei, Rs, intalnita de curentul lateral (orizontal) in stratul superior

al celulei este responsabila de reducerea puterii electrice furnizate de celula, in sarcina.
Un design electric (structural) optim are in vedere minimizarea lui Rs prin utilizarea
unui material cat mai bun conductor in constructia stratului superior, cresterea grosimii
sale, contacte galvanice bune, si o geometrie optima pentru gridul colector.
Pentru a elimina pierderile de energie solara incidenta si pentru protectia impotriva

agentilor externi se aplica peste grila un material antireflector. Celula solara este
inchisa intr-o capsula din sticla sau din material plastic transparent.
Randamentul unei celule depinde de iluminare si de temperatura.
7. Variatia puterii _ functie de temperatura
8
Temperatura este un parametru important, deoarece celulele sunt expuse radiatiei

solare, fiind posibila incalzirea lor. In plus, o parte din energia absorbita nu este
convertita in energie electrica: se disipa sub forma de caldura. Din aceste motive,
temperatura celulelor este intotdeauna mai ridicata decat a mediului ambiant.
Voltage
Variatia caracteristicilor curent-tensiune ale celulelor fotovoltaice functie de

temperatura jonctiunii, la iradiere solara constanta
Cu ajutorul figurii de mai sus se poate observa ca temperatura celulei are o importanta
foarte mare asupra performantelor electrice. Cu cat temperatura este mai mica, cu atat
celula este mai eficienta.
Sistemele fotovoltaice nu utilizeaza decat o mica parte din radiatia solara si de anumite
lungimi de
unda, pentru a produce energie electrica. Restul energiei primite la suprafata

este transformata in caldura,
ce conduce la cresterea temperaturii celulelor componente si la scaderea

randamentului lor. In consecinta,
cresterea productivitatii energetice a acestor instalatii presupune atat

eficientizarea functionarii lor in
domeniul electric, cat si studiul fenomenelor termice care au loc.
9
Fiecare grad de incalzire a celulei, determina o pierdere a randamentului de ordinul a
0,5 %. In mod empiric, s-a constatat ca fotocurentul creste putin cu temperatura (de
ordinul a 0.05%/°K, in cazul celulelor cu siliciu).
De asemenea, se poate observa ca punctul de putere maxima poate avea variatii

semnificative.
8. Variatia caracteristicilor _ functie de iradierea

solara Iluminarea influenteaza esential caracteristicile celulelor.
In figurile de mai jos sunt prezentate familii de caracteristici I-U (curent-tensiune) si P-

U (putere- tensiune), pentru diferite valori ale iluminarii. Se poate considera ca
tensiunea U este constanta, deoarece variatia valorii Upmax in functie de iluminare,
este inflma. Pierderea de putere din acest motiv nu este semnificativa.
Ai p.'■
Pentru cresterea iluminarii celulelor, este de dorit ca acestea sa fie orientate astfel
incat, razele Soarelui sa cada perpendicular pe ele. De exemplu, pe timpul iernii, un
10
panou plasat orizontal este de doua ori mai putin eficient decat un panou inclinat, astfel
incat incidenta radiatiei sa fie perpendiculara pe acesta.
In conditii standard STC (1000W/m 2, 25°C, AM1.5), puterea maxima a unei celule de
siliciu de 10 cm2 va fi de aproximativ 1,25 W. Celula fotoelectrica elementara
reprezinta, deci, un
generator electric de foarte mica putere, insuficient pentru majoritatea

aplicatiilor casnice sau industriale. In consecinta, generatoarele fotoelectrice sunt
realizate prin conectarea in serie si/sau in paralel a unui numar mare de celule
elementare. Aceste grupari se numesc module, care la randul lor vor forma panourile.
Aceasta conectare trebuie sa se realizeze cu respectarea anumitor criterii precise,

tinand cont de dezechilibrele care se creeaza in timpul functionarii intr-o retea de
fotocelule. Practic, chiar daca numeroasele celule care formeaza un generator, sunt
teoretic identice, datorita inevitabilelor dispersii de fabricatie, ele au caracteristici
diferite. Pe de alta parte, iluminarea si temperatura celulelor nu este aceeasi pentru
toate celulele din retea. Din aceste motive trebuiesc luate masuri pentru evitarea
deteriorarii celulelor (diode de protectie).

2 : toOWH \
hl1
3 V
C - \
1 1 \
. \
° \
( Vi
) 0.2 0,3 0
0.1 0,4 ,5
11
Ttr
sijne "i/|
Tensiunea si intensitatea curentului electric asigurate de o celula fotovoltaica din

siliciu, la diferite intensitati ale radiatiei solare
9. Harta solara a Romaniei
'fans - 1 }VI £ P. > 1' ’IK IV Uf.'trr
/SOU II: LUUU > F, > 1030 kW/m J
Zon:-. HI: J05CI _ P. ■ tW/m? Zin: rv Pid k'li' rr an
12
T------- 1----- 1----- 1------ I------ 1
Voltage (V) m|' V°z
Imp este curentul la puterea maxima a celulei, Vmp este voltajul la putere

maxima al celulei, Pmp este puterea maxima a celulei, iar Voc este tensiunea de mers
in gol a celulei.
Produsul intre tensiunea si curentul celulei dau puterea celulei. Puterea debitata de
celula are un
maxim functie de tensiunea produsa.
Caracteristica tensiune-curent (U-I) a unui modul fotovoltaic depinde in principal de

intensitatea
radiatiei solare si de temperatura celulelor. Astfel pentru diferiti parametri

meteorologici exista o
caracteristica de functionare a generatorului fotovoltaic. La intersectia

caracteristicii U-I cu caracteristica
sarcinii de la bornele generatorului fotovoltaic se gaseste punctul de

functionare Pmp.
13
Acest punct difera in general de punctul maxim de putere (MPP), la care sistemul
poate functiona,
cand intre generator si sarcina se realizeaza transferul optim de putere. In

consecinta MPP depinde de
conditiile de functionare ale generatorului fotovoltaic, dar si de caracteristicile

electrice ale sarcinii de la
borne. Scopul sistemelor de urmarire a punctului maxim de putere (MPPT)

este de a mentine punctul de
functionare cat mai aproape de MPP.
Pentru a realiza transferul maxim de putere dintre generatorul fotovoltaic si receptor se
interconecteaza un convertor DC-DC.
Umbrirea unei singure celule a unui modul fotovoltaic conduce la scaderea

productivitatii acestuia
cu aproximativ 50%.
11. Radiatia solara
Radiatia solara care ajunge direct de la discul solar pe suprafata terestra se numeste
radiatie solara
directa.
Radiatia solara care ajunge pe suprafata terestra pe alte cai decat direct de la discul
solar se numeste radiatie solara difuza.
Cantitatea totala de energie transmisa, pe toate lungimile de unda, prin radiatie directa
sau difuza, la nivelul solului, se numeste radiatie solara globala.
12. Componentele unui sistem _
14
fotovoltaic
Componentele unui sistem fotoelectric depind de aplicatie: locuinta izolata sau in

apropierea retelei, utilizarea unei baterii sau doar a energiei solare, existenta
convertoarelor statice de putere.
Un sistem fotoelectric cuprinde:
- Celulele fotovoltaice
- Baterii de acumulatoare
- Regulatoare de sarcina
- Convertoare statice
- Alte componente
A. Celulele fotovoltaice
- nu pot fi asimilate cu nici un alt tip de generator clasic de energie electrica
de curent continuu. Aceasta deoarece, celula fotovoltaica nu este nici sursa de tensiune
constanta, nici sursa de curent constant. In prezent, randamentul conversiei energiei
solare in energie electrica este slab. Aceasta inseamna ca, intr-o zona cu expunere
nominala de 1000 W/m2, sunt necesari 12 m de Panouri fotovoltaice pentru a furniza 1
kWv, ceea ce determina un cost ridicat al watt-ului.
B. Regulatoarele de sarcina
In sistemele fotoelectrice se pot utiliza mai multe tipuri de regulatoare. Acestea

controleaza fluxul de energie, trebuind sa protejeze bateria de supraincarcare (solara) si
de descarcare grava (consumatori). De asemenea, regulatoarele asigura supravegherea
si siguranta instalatiei.
15
Exista trei categorii principale de regulatoare:
• Regulatoare serie, care contin un intreruptor intre generatorul fotoelectric

si bateria de acumulatoare, pentru intreruperea incarcarii.
intreruptor static Dioda tie Deconectare
Schema de principiu a regulatorului serie.
Intreruptorul de incarcare este in serie cu bateria. El se deschide cand bateria este

incarcata. Avantaj: tensiunea la bornele intreruptorului este mica.
Dezavantaj fata de regulatoarele de tip paralel: intreruptorul determina o

cadere de tensiune suplimentara intre panouri si baterie.
• Regulatoare paralel, care scurtcircuiteaza generatorul fotoelectric la

finalul incarcarii bateriei de acumulatoare.
Uiodacie Deconectare
16
Schema de principiu a regulatorului paralel.
Pe durata incarcarii, panourile fotovoltaice sunt conectate direct la baterii. Cand

acestea sunt incarcate, panourile sunt scurtcircuitate. Dioda de separare trebuie
neaparat sa fie prevazuta in schema, pentru a nu scurtcircuita bateria atunci cand
intreruptorul este inchis. Aceasta dioda asigura si blocarea curentului nocturn, ce ar
putea sa apara intre baterie si panou.
Intreruptorul static este de cele mai multe ori un tranzistor MOSFET.
Dezavantaje:
- Intreruptorul este solicitat de intreaga tensiune a panoului, putand deci sa

apara probleme de protectie la supratensiuni.
- Solicitarea termica a intreruptorului poate fi importanta la valori mari ale

curentului.
• Regulatoare ce urmaresc punctul de putere maxima (MPPT - Maximum

Power Point Tracking), care permit extragerea din campul de celule, in permanenta, a
maximului de putere.
Regulatoarele MPPT sunt concepute pentru a asigura extragerea puterii maxime din
panourile fotovoltaice. Aceasta permite recuperarea maximului de energie, indiferent
de temperatura si iluminare. In permanenta, tensiunea si curentul sunt masurate, pentru
deducerea puterii extrase din panou. Puterea este comparata cu valoarea anterioara a
acesteia. In urma compararii, tensiunea la bornele panoului este crescuta sau redusa.
17
Avantaj: Functioneaza intr-o plaja foarte larga de temperaturi, ceea ce asigura
recuperarea excesului de energie pe durata iernii.
Dezavantaj: Investitia devine rentabila in urma analizei pierderilor induse de

regulatorul MPPT si de convertoarele c.c.-c.c.
C.Convertoarele statice
In functie de aplicatie, se utilizeaza convertoare statice pentru adaptarea

puterii generate la necesitatile sarcinii.
In principal, exista convertoare c.c.-c.c., care adapteaza tensiunea de c.c.

furnizata de panourile fotoelectrice la necesitatile sarcinii si convertoare c.c.-c.a., care
transforma energia de c.c. in c.a., pentru alimentarea sarcinilor corespunzatoare.
Convertoare c.c.-c.c.
Aceste convertoare, (Variatoare de Tensiune Continua - VTC), transforma o tensiune

continua (a bateriei), tot in tensiune continua, cu valoare medie diferita, pentru
alimentarea sarcinilor de c.c.
Exista doua tipuri de astfel de VTC: ridicator si coborator.
• VTC ridicator
Boblna Uiocta
18
Schema de principiu a unui VTC ridicator.
Pe intervalele cand intreruptorul este inchis, in bobina se inmagazineaza energie de la

baterie. La deschiderea intreruptorului, tensiunea de autoinductie a bobinei, impreuna
cu sursa, determina aparitia unei supratensiuni, ce este transferata condensatorului si
sarcinii. Dioda (numita "de separare") impiedica descarcarea condensatorului pe
intervalele cand intreruptorul este inchis. Condensatorul filtreaza tensiunea continua la
iesire, reducandu-i
pulsatiile.
Randamentul unor astfel de convertoare este de 70%, putand atinge 85 - 90% pentru
cele mai performante.
• VTC coborator
Tensiunea la iesire este mai mica decat a bateriei, fiind utilizate pentru alimentarea
sarcinilor cu tensiune mai mica decat a bateriei (aparate radio).
Sarcina
Intreruptor static Bobina
O----------------------------------- *---------- JVWU
(+)
Baterie
(-)
Dioda Condertsator
Schema de principiu a unui VTC coborator.
19
Pe intervalele cand intreruptorul este inchis, bateria debiteaza curent sarcinii, ce
parcurge
bobina. Cand intreruptorul este deschis, energia inmagazinata in bobina,

asigura mentinerea
nenula a curentului, ce se va inchide pe aceste intervale, prin dioda (numita

"de nul").
Randamentul acestor convertoare este de 80 - 90%.
D.Alte componente
In aceasta categorie intra elementele conexe, dar care sunt indispensabile bunei
functionari a sistemelor fotoelectrice: protectiile contra descarcarilor atmosferice,
disjunctoare si sigurante fuzibile.
Deoarece panourile solare sunt echipamente scumpe, ele trebuie protejate pentru a
evita deteriorarea lor. Pericolele sunt multiple:
• Perturbatii induse de comutatiile elementelor din componenta

convertoarelor statice de putere. Se pot utiliza filtre pentru eliminarea armonicilor.
• Functionarea sarcinii: panourile se deterioreaza repede daca absorb putere

electrica. Se pot utiliza diode care sa impiedice circulatia curentului in sensul nedorit.
• Descarcari atmosferice.
13. Celula _ fotoelectrica
13.1 Principiu de functionare al celulei fotoelectrice
O celula fotoelectrica poate fi asimilata cu o dioda fotosensibila, functionarea ei

bazandu-se pe proprietatile materialelor semiconductoare.
Celula fotoelectrica permite conversia directa a energiei luminoase in energie

electrica.
20
Principiul de functionare se bazeaza pe efectul fotoelectric.
Efectul fotoelectric, respectiv transformarea energiei solare ("foton") in

energie electrica ("volt") a fost descoperit in 1839 de fizicianul A. Becquerel.
Acest efect se bazeaza pe trei fenomene fizice simultane, strans legate intre
ele:
• Absorbtia luminii de catre materiale
• Transferul de energie de la fotoni la sarcinile electrice
• Colectarea sarcinilor
a) Absorbtia luminii
Fotonii compun lumina. Acestia pot penetra anumite materiale, sau chiar sa le
traverseze. In general, o raza de lumina care atinge suprafata unui mediu, poate suporta
trei fenomene optice:
• Reflexia: lumina este "intoarsa" de catre suprafata;
• Transmisia: lumina traverseaza obiectul;
• Absorbtia: lumina penetreaza obiectul si nu il mai paraseste, energia fiind

restituita intr-o alta forma.
Intr-un material fotoelectric, o parte a energiei fluxului luminos va fi restituita sub

forma de energie electrica. Trebuie deci ca materialul sa aiba capacitatea de a absorbi
lumina vizibila, aceasta fiind ceea ce se doreste a se converti: lumina solara sau a altor
surse artificiale.
b) Transferul de energie de la fotoni la sarcinile electrice
Sarcinile elementare ce vor determina aparitia unui curent electric in urma iluminarii,
sunt electroni (sarcini negative elementare, continuti de materialele semiconductoare).
21
Fotonii vor ceda energia lor, electronilor periferici, ceea ce le va permite sa se
elibereze de atractia exercitata de nucleu. Acesti electroni eliberati vor putea forma un
curent electric, daca sunt extrasi din material.
c) Colectarea sarcinilor
Pentru ca sarcinile eliberate prin iluminare sa genereze energie, trebuie ca acestea sa

circule. Trebuie deci extrase din materialul semiconductor si creat un circuit electric.
Aceasta extractie a sarcinilor se realizeaza prin intermediul unei jonctiuni create

special in semiconductor. Scopul este de a crea un camp electric in interiorul
materialului, care va antrena sarcinile negative intr-un sens, iar pe cele pozitive in
celalalt sens. Aceasta se realizeaza prin doparea semiconductorului. Jonctiunea unei
fotocelule cu siliciu este constituita dintr-o parte dopata cu fosfor (P), numita de tip
"n", alipita unei parti dopate cu bor (B), numita de tip "p".
Doparea unui material semiconductor reprezinta introducerea in structura materialului

a unor sarcini excedentare, pentru se ameliora conductivitatea materialului.
In stare pura, numita "intrinseca", siliciul nu este fotoconductor.
Fiind dopat cu fosfor (5 electroni pe stratul exterior), va apare un excedent de

sarcini negative.
Materialul va fi potential "donor" de electroni, disponibili pentru conductia

electrica. Acest tip de material este siliciul de tip "n".
Siliciul se poate dopa cu bor (3 electroni pe stratul exterior), aparand un

excedent de "goluri", respectiv de sarcini pozitive. Materialul va fi potential "acceptor"
de electroni. Acest tip de material este siliciul de tip "p".
La frontiera celor doua parti se creeaza campul electric care separa sarcinile pozitive si
cele negative.
De fapt, o celula este constituita din doua straturi subtiri de material semiconductor.
Cele doua straturi sunt dopate diferit:
• Pentru stratul N, aport de electroni periferici
22
• Pentru stratul P, deficit de electroni.
Intre cele doua straturi va apare o diferenta de potential electric. Energia fotonilor
luminii, captati de electronii periferici (stratul N) le va permite acestora sa depaseasca
bariera de potential si sa creeze astfel un curent electric continuu. Pentru colectarea
acestui curent, se depun, prin serigrafie, electrozi pe cele doua straturi
semiconductoare. Electrodul superior este o grila ce permite trecerea razelor
luminoase. Pe acest electrod se depune apoi un strat antireflectorizant, pentru cresterea
cantitatii de lumina absorbita.
13.2 Factorii de care depinde eficienta celulei solare
Principiul de functionare al celulelor fotovoltaice.
MTOTTOm
O celula fotovoltaica transforma doar o parte din energia radianta in energie electrica,
restul se pierde ca urmare a unei serii de procese ce se petrec in timpul conversiei:
- procese care intervin cand energia este sub forma de radiatie (pierderi de
radiatie)
- procese care intervin dupa ce energia radianta a fost transferata

semiconductorului
- pentru fiecare proces se poate defini cate o “eficienta partiala”
- eficienta celulei rezulta ca un produs al tuturor “eficientelor partiale”
23
- patrunderea luminii prin suprafata
- absorbtia incompleta
- generarea purtatorilor
- pierderi de curent datorate recombinarii
- pierderi de tensiune
- jumatate din energia absorbita de la soare se pierde sub forma de caldura.

Aceasta pierdere face ca maximum de eficienta sa fie in jur de 25%.
In apropierea unei jonctiuni p-n are loc o difuzie a purtatorilor de sarcina majoritari in
regiunea unde ei sunt minoritari. In acest mod se stabileste o regiune cu sarcina
spatiala pozitiva in regiunea n si o alta regiune cu sarcina negativa in regiunea p. Intre
cele doua sarcini apare un camp electric orientat de la semiconductorul n catre
semiconductorul p. Se stabileste astfel o bariera de potential care impiedica difuzia
purtatorilor de sarcina prin jonctiune. In consecinta, dupa o miscare initiala de purtatori
majoritari intr-un sens (curent de difuzie) si minoritari in sens opus (curent de drift) se
realizeaza un echilibru dinamic in care jonctiunea prezinta doua zone neutre separate
printr-un camp electric (cu un potential de bariera).
Cand un foton loveste jonctiunea, se intampla urmatoarele fenomene:
- Fotonul traverseaza materialul daca energia lui este mai mica decat energia
necesara unui electron pentru a trece de pe banda de valenta pe banda de conductie;
- Fotonul este absorbit (in caz contrar celui de mai sus). Fotonul creeaza o
pereche de electroni - gauri. Daca energia fotonului este mai mare decat cea necesara
pentru „eliberarea” unui electron, cristalul se incalzeste.
O data perechile electroni-gauri formate in jonctiunea p-n, atat electronii, cat si gaurile
sunt libere sa se miste in cristal. Campul electric format va atrage electronii in zona
catodica si gaurile in zona anodica a jonctiunii, formand astfel un curent continuu, care
poate fi folosit de catre un consumator.
Celulele fotovoltaice sunt conectate in circuite electrice serie sau/si paralel pentru a
produce tensiuni, curenti si puteri mai mari. Modulele fotovoltaice sunt formate din
24
celule imbracate in materiale protectoare. Aceste sisteme sunt componentele de baza

ale instalatiilor. Principiul de cuplare al instalatiilor este prezentat in figura de mai jos:
Schema unei celule elementare.
Joncilunc I
25
Caracteristicile celulei fotovoltaice a- la variatia radiatiei solare; b - la

variatia temperaturii
14. Tehnologii ale celulelor solare Cel mai utilizat material

pentru realizarea fotocelulelor este siliciu, un semiconductor de tip IV. Acesta este
tetra-valent, ceea ce inseamna ca un atom de siliciu se poate asocia cu patru alti atomi
de aceeasi natura.
Se mai utilizeaza arseniura de galiu si straturi sub!iri de CdTe (telura de cadmiu), CIS
(cupruindiu-diseleniu) si CIGS.
Exista mai multe tipuri de celule fotovoltaice:
26
• Celule monocristaline
• Celule policristaline
• Celule amorfe
• Celule CdTe, CIS, CIGS
14.1 Celule monocristaline In urma racirii sale, siliciul

cristalizeaza, dand nastere unui singur cristal. Acesta se decupeaza in fasii subtiri pe
care sunt aplicate apoi celelalte straturi componente ale unei celule PV. Culoarea lor
este in general albastru uniform.
Ele se prezinta sub forma unor plachete rotunde, patrate sau pseudo-patrate.
Randamentul lor este de 12 - 16%. Totusi, ele au doua dezavantaje:
• Pretul ridicat
• Durata mare de amortizare prin energia furnizata
14.2 Celule_policristaline In timpul cristalizarii se formeaza

mai multe cristale. Decuparea in fasii conduce la realizarea de celule compuse din mai
multe cristale. Acestea sunt de asemenea albastre, dar se pot distinge diversele motive
formate in urma cristalizarii. Avantajele acestei tehnologii sunt: randament bun al
celulelor (~ 13%), pret de productie mai scazut. Dezavantaje: randament scazut in
cazul unei slabe iluminari. Sunt cele mai utilizate celule la nivel industrial, pentru
producerea de panouri PV, avand cel mai bun raport calitate pret.
27
14.3 Celule amorfe
Aceste celule sunt realizate dintr-un suport de sticla sau material sintetic, pe care se
depune un strat subtire de siliciu (organizarea atomilor nu este regulata, ca in cazul
unui cristal). Culoarea are o tenta gri.
Randamentul lor este de 5 - 10%, mai mic decat al celulelor cristaline, dar pretul este
bun.
Dezavantajele sunt un randament scazut in cazul intensitatilor mari ale radiatiei solare
si degradarea materialului intr-un timp relativ scurt de functionare.
Ele au avantajul de a avea cost scazut de productie si se comporta mai bine in cazul
unei
slabe iluminari, fiind mai performante la temperaturi mai ridicate.
14.4 Celule tandem
Celulele tandem se realizeaza prin asocierea tipurilor de celule prezentate mai sus, sub
forma de straturi. Aceasta combinatie conduce la absorbirea unui spectru mai larg al
radiatiei electromagnetice pentru producerea de energie electrica. In acest fel se
amelioreaza randamentul de conversie, fata de o celula simpla. Costul de productie in
acest caz este evident mai ridicat.
14.5 Celule cu _ film subtire (CdTe, CIS,

CIGS)
28
Tehnologiile CdTe, CIS si CIGS sunt in curs de dezvoltare sau de industrializare.
Aceasta tehnologie presupune reducerea cantitatii de material folosita la

producerea de celule PV, dar poate conduce si la o scadere a randamentului de
conversie. Acest tip de celule a devenit des utilizat din prisma costurilor scazute de
fabricatie, greutatii reduse a panoului si flexibilitatii lor.
• Celulele cu CdTe se bazeaza pe telura de cadmiu, material interesant

datorita proprietatii de absorbtie foarte mare. Totusi, dezvoltarea lor risca sa fie franata
datorita toxicitatii cadmiului.
• Celulele cu CIS (CuInSe2) se bazeaza pe cupru, indiu si seleniu. Acest

material se caracterizeaza printr- o buna stabilitate sub actiunea iluminarii. Ele au
proprietati de absorbtie excelente.
• Celulele cu CIGS sunt realizate din aceleasi materiale ca si cele cu CIS,

avand ca particularitate alierea indiului cu galiu. Aceasta permite obtinerea unor
caracteristici mai bune.
In tabelul urmator sunt sintetizate valorile randamentului tipic si teoretic ce poate fi

obtinut cu aceste diferite tehnologii.
29
Efficiency in %
14.6 Randamentele diferitelor tehnologii Moimrysiatfins silicon
UullicrySiiliirt* ftitiiian Potyuislalline silicon fcivjorphous s ilkon Cadmium

Hiuntle
y CdppaT-lnlliurn-DjselenitJ?
Diye-snlaf iGraflUsi)
n'romrrefci;] mcduie
■ Lrfntatory e*il □ Proffltyos modult
15. Caracteristicile _ fotocelulelor In figurile de mai jos

sunt prezentate caracteristicile unei diode si ale unei fotocelule in doua situatii: cand
este expusa iluminarii si cand iluminarea este nula.
Cand celula este iluminata, ea produce un curent cu atat mai mare cu cat iluminarea
este mai intensa. Curentul este deci, proportional cu iluminarea. Caracteristicile sunt
similare, dar decalate in jos cu curentul Iph (fotocurent), corespunzator intensitatii
iluminarii.
30
Trebuie observat ca, pentru a se obtine caracteristica curent-tensiune ca in figurile de

mai sus, se considera ca sens de referinta al curentului, sensul opus lui Id, respectiv
sensul fotocurentului Iph.
Se poate obtine, de asemenea, caracteristica de putere P = f(6% care, pentru anumite

conditii de iluminare si temperatura, pune in evidenta un punct de functionare la
puterea maxima, asa cum se poate observa in figura de mai jos.
Caracteristica curent-tensiune poate fi determinata experimental, conectand

celula la o rezistenta variabila, prin modificarea valorii acesteia putandu-se obtine
diferite puncte de functionare.
15.1 Parametrii celulei _fotovoltaice Randamentul energetic al

unei celule este raportul dintre puterea electrica maxima si puterea incidenta:
in care:
31
• E - iluminarea [W/m 2];
• S - suprafata activa a panourilor [m2].
• Pm - puterea maxima masurata in conditiile STC (Standard Test

Conditions), respectiv in spectrul AM1.5, la o temperatura de 25°C si iluminare de
1000 W/m2.
AMx desemneaza conditiile atmosferice in care se desfasoara determinarile,

in functie de grosimea straturilor traversate de razele soarelui, constitutia lor etc.
Exemple:
• AM0: fara atmosfera, la mare altitudine, 1353 W/m2;
• AM1: Soarele la zenit (A=90°);
• AM1.5: Soarele la 48°, 833 W/m2;
• AM2: Soarele la 30°.
Valorile Air Mass (AM)
AM-0 - distributia spectrala si fluxul total al radiatiei extraterestriale, similar

cu radiatia corpului negru la 5800K.
AM-1 - distributia spectrala si fluxul total al radiatiei la ecuator la nivelul

marii la amiaza cand soarele este la zenit si lumina strabate cea mai scurta distanta
AM1.5 - Spectrul standard al luminii solare la suprafata pamantului este :

AM1.5G (unde G reprezinta indicele pentru radiatia globala) sau AM1.5D (care
include doar radiatia directa). Numarul "1.5" indica ca lungimea pe care o strabate
radiatie este de 1.5 ori mai mare decat cea mai scurta cale, cand soarele este la zenit
Iradianta, notata cu G sau E, reprezinta puterea luminoasa incidenta normal pe unitatea

de suprafata; se masoara in W/m2 sau kW/m2
32
Iradiatia, sau insolatia, reprezinta energia luminoasa incidenta pe unitatea de suprafata

intr-un intervalul de timp precizat; se masoara in Ws/m2sau kWh/m2
Indicele de masa a aerului, AM, este o masura a gradului de absorbtie a energiei

luminoase pe masura ce strabate atmosfera terestra.
Radiatia solara
Datorita trecerii sale prin atmosfera, radiatia solara este supusa fenomenelor de
absorbtie, difuziune si transmisie, fiind redusa cu aproximativ 30%. La nivelul
Pamantului, radiatia solara se poate clasifica in:
- radiatia directa - componenta paralela, provenita de la discul solar si

masurata dupa directia normalei la suprafata.
- radiatia difuza - radiatia primita de o suprafata plana provenita din toata

emisfera vazuta de pe acea suprafata, cu exceptia discului solar.
- radiatie reflectata - este rezultatul reflexiei razelor de catre suprafete

reflectante; aceasta componenta depinde de albedoul suprafetei respective.
- radiatia globala - radiatie directa si radiatie difuza.
Pentru functionarea panourilor PV, radiatia directa este cea mai importanta. In cazul
unui cer senin, aceasta are cea mai mare intensitate atunci cand soarele se gaseste la
punctul sau de maxim spre Sud in emisfera nordica si spre Nord in emisfera sudica.
Acest lucru se datoreaza celei mai scurte distanta pe care undele electromagnetice
trebuie sa le parcurga de-a lungul atmosferei terestre
Spectrul solar
In figura de mai jos, sunt date distributiile spectrale ale corpului negru la diferite
temperaturi si aproximatia spectrului soarelui, pentru comparatie.
33
NASA a evaluat fluxul energetic incident la nivelul Pamantului (fara atmosfera) la

1367
W/m 2. Practic, radiatia ajunsa pe Pamant, la nivelul solului, nu este decat cel
mult 1000 W/m 2,
iar aceasta valoare se poate obtine, la latitudinea noastra, doar pe durata a

catorva zile pe an.
Randamentul unei celule este, in general, destul de scazut, de ordinul 10 - 20%. Au

fost
obtinute randamente mai bune cu materiale noi (in laborator, arseniura de

galiu AsGa ofera un
randament mai mare de 25%), cu tehnologii experimentale (tehnologia

multistraturi), deseori
dificile si costisitoare pentru a fi puse deocamdata in practica. In aceste

conditii, materialul
fotoelectric cel mai utilizat este siliciul, care reprezinta o solutie economica.
Pentru astfel de
34
celule, randamentul energetic nu depaseste 15%.
Totusi, firma SunPower produce in mod curent panouri cu randament 22%, ceea ce
face ca un
sistem tipic de 4kW (c.a. nominal), sa poata fi realizat cu doar 15 panouri de

315 W, ce ocupa 2 2 o suprafata de 24,6 m , fata de panourile „clasice” de 160 W, care
ar ocupa 38 m (30
panouri).
Pe baza caracteristicilor curent-tensiune si putere-tensiune, se pot obtine si alti

parametrii:
• Curentul de scurtcircuit ISC, respectiv curentul debitat de celula, atunci

cand tensiunea la bornele sale este nula. Practic, acest curent este foarte apropiat de
fotocurentul Iph.
• Tensiunea in gol V Co, respectiv, tensiune la bornele celulei, atunci cand

curentul debitat este nul.
• Intre cele doua extreme, exista un optim care ofera puterea

maxima Pmax sau MPP (Maximum Power Point).
• Factorul de forma, care arata cat de apropiata este caracteristica reala de

cea ideala, respectiv raportul:
Pentru celulele cristaline factorul de forma variaza intre 0,75 si 0,85, iar pentru cele
amorfe intre 0,5 si 0,7.
16. Panouri fotovoltaice Celulele fotovoltaice de

constructie moderna produc energie electrica de putere ce nu depaseste 1,5+2 W la
tensiuni de 0,5+0,6 V. Pentru a obtine tensiuni si puteri necesare consumatorului
celulele fotovoltaice se conecteaza in serie si/sau in paralel. Cea mai mica instalatie
electrica formata din celule fotovoltaice interconectate in serie si/sau in paralel,
incapsulate pentru a obtine o rezistenta mecanica mai mare si a proteja celulele
impotriva mediului se numeste panou fotovoltaic. La proiectarea modulelor
fotovoltaice se ia in consideratie folosirea frecventa a acestora pentru incarcarea
acumulatoarelor electrice, tensiunea carora este de 12+12,5 V. Astfel, in conditii de
radiatie standard, tensiunea maxima
35
trebuie sa fie 16+18 V, iar tensiunea de mers in gol 20+22,5 V. O singura
celula genereazain gol circa 0,6
V si trebuie sa conectam in serie 33+36 celule pentru a obtine tensiunea

necesara.
Pentru a obtine tensiunea si puterea necesara consumatorului de energie

electrica modulele
fotovoltaice pot fi conectate in serie, paralel sau serie-paralel.
16.1 Constructia unui panou fotovoltaic
• Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de

protectie pe fata expus a la soare,
• Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat EVA sau

cauciuc siliconic) in care se fixeaza celulele solare,
• Celule solare monocristaline sau policristaline conectate intre

ele prin benzi de cositor
• Caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificata din material

plastic rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) si Polyester.
• Priza de conectare prevazuta cu dioda de protectie respectiv

dioda de scurtcircuitare si racord,
• O rama din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport,

manipulare si montare, pentru fixare si rigidizarea legaturii
17. Sisteme fotovoltaice
36
ititisistemul pfinitu condilfcmsHta unsrgjpi Conii’ertrn c.cfn: c

Cnnwerlur c.o'c a
ReSea
auxi Bjflcrie ptinlfLi public

liar siacara o
Pentru asigurare continua a consumatorului cu energie electrica multe sisteme

fotovoltaice contin acumulatoare de energie electrica.
Modulul fotovoltaic reprezinta un generator de curent continuu (c.c.). Adesea insa,

consumatorul de energie este de curent altemativ. Energia electrica produsa pe cale
fotovoltaica are un caracter variabil, alternanta zi/noapte, cer senin/ser acoperit
provoaca variatia intr-o gama mare a fluxului de energie si a tensiunii generate de
modulul fotovoltaic.
Astfel, apare necesitatea conditionarii fluxului de energie, folosind

convertoare electronice: c.c./c.c., care indeplinesc si functia de monitorizare a
procesului incarcare/descarcare a acumulatorului,
37
c. c./c.a pentru transformarea curentului continuu in curent
altemativ.
Pentru a evita supradimensionarea generatorului fotovoltaic, adesea se foloseste o sursa

auxiliara de energie, fie un grup electrogen, fie un generator eolian sau chiar reteaua
electrica publica. Toate aceste componente trebuie sa fie interconectate, dimensionate
si specificate pentru a functiona intr-un sistem unic, numit sistem fotovoltaic.
17.1 Sistemele fotovoltaice se divizeaza in

doua categorii principale:
a. conectate la retea (grid-connected) sau care functioneaza in paralel cu reteaua

electrica publica
b. sisteme fotovoltaice autonome (stand - alone PV system).
Sistemele fotovoltaice conectate la retea pot fi divizate in sisteme pentru care reteaua
electrica publica joaca rolul de sursa auxiliara de energie (grid back-up), cele, in care
excesul de energie produsa pe cale fotovoltaica este furnizata in retea (grid interactive
PV system) si centrale electrice solaro- electrice (multi MW PV system) furnizata in
retea (grid interactive PV system) si centrale electrice solaro-electrice (multi MW PV
system) care furnizeaza toata energia produsa in retea.
Conectarea surselor de energie regenerabila la reteaua electrica, ridica probleme de

natura tehnica (dificultati in reglajul si controlul sistemului) si de natura economica
(daca nu este subventionata, energia electrica provenita din sursele regenerabile nu este
competitiva pe piata de energie).
De asemenea, conectarea sistemului fotovoltaic la sistemul electric poate determina

aparitia de perturbatii electromagnetice la reteaua electrica, in cazul in care nu se iau
masuri adecvate de limitare a acestora. In mod obisnuit pot sa apara perturbatii sub
forma de armonice, interarmonice, fluctuatii de tensiune, nesimetrie si supratensiuni.
Se recomanda, ca inainte de conectarea la retea a surselor distribuite, sa se analizeze

nivelul perturbatiilor din reteaua electrica pentru a cunoaste atat contributia sistemului
fotovoltaic la cresterea nivelului de perturbatii, cat si influenta pe care perturbatiile din
retea o pot avea asupra parametrilor de performanta ai sistemului fotovoltaic.
Nivelul perturbatiilor determinate de functionarea sistemului fotovoltaic este

dependent de caracteristicile procesului de conversie a energiei primare in energie
electrica si de modul deconectare a sistemuluifotovoltaic la reteauaelectrica.
38
Conectarea directa a sistemului fotovoltaic la reteaua electrica conduce, de cele mai

multe ori, la un nivel ridicat de perturbatii.
In cazul obisnuit al conectarii prin intermediul unui transformator, are loc diminuarea
perturbatiilor, in special a armonicelor de rang multiplu de trei daca transformatorul
are una dintre infasurari conectata in triunghi. Conectarea sistemului fotovoltaic prin
intermediul unui circuit electronic cu convertor performant de frecventa determina cele
mai reduse perturbatii.
Cunoasterea perturbatiilor care pot sa apara si conditiile specifice in care acestea apar
permit adoptarea celor mai eficiente masuri pentru limitarea perturbatiilor in reteaua
electrica publica. Acestea pot fi insotite de daune la consumatorii conectati in aceeasi
retea, dar si de penalizari ale furnizorilor de energie electrica pentru nivelul redus al
calitatii energiei electrice.
17.2 Avantajele esentiale ale sistemelor

fotovoltaice sunt:
a. produc energie electrica fara efecte poluante asupra mediului (+reciclare

completa)
b. nu au componente in miscare:
- fiabilitate ridicata, durata de viata lunga
- exploatare usoara, ieftina
- tehnologie fara poluare fonica
c. producere si consum in acelasi loc, pentru puteri instalate mai mici, consumabile
local:
- pierderi de transport reduse
- spatii pentru producere si transport reduse
- nu produce modificari in mediu
39
d. Modularitate
Un sistem fotovoltaic poate fi proiectat pentru o usoara expandare. Daca cererea de

putere ar creste, singurul obstacol care poate interveni in expandarea sistemului
fotovoltaic este lipsa spatiului necesar
amplasarii modulelor suplimentare; ne referim desigur la lipsa unui spatiu

iluminat de soare.
e. Autonomie
Nu necesita un consum suplimentar si cheltuieli de intretinere. Alimentarea cu

combustibil conventional si depozitarea lui poate costa mai mult decat combustibilul
insusi. Energia solara este oferita gratis. Deoarece tendinta actuala este orientata spre
optimizarea din punct de vedere energetic, pentru asigurarea functionalitatii in conditii
de maxima eficienta, s-au dezvoltat aplicatii in care sistemele fotovoltaice sunt dotate
cu sisteme inteligente pentru controlulfunctionarii, dotari care asigura personalizarea
acestor aplicatii.
f. Durabilitate
Marea majoritate a modulelor fotovoltaice de astazi sunt bazate pe tehnologii care

au dovedit o degradare minima dupa 20 de ani de functionare, ele fiind garantate 30 de
ani. Sistemele fotovoltaice produc energie electrica ziua, dar energia electrica livrata
ziua costa mai mult. In Romania, deja se practica tarifare diferentiata zi-noapte deci,
sistemul fotovoltaic produce energie electrica gratis sau aproape gratis in timpul zilei,
cand energia electrica este mai scumpa, iar pe timpul noptii cand sistemul fotovoltaic
nu produce sau al orelor de varf, necesarul de energie electrica este preluat din reteaua
electrica de distributie locala.
Un mare avantaj pe care-l prezinta sistemele fotovoltaice este acela ca se pot integra in
cladiri, pot inlocui subansamble, materiale de constructie sau chiar intregi parti
componente ale cladirii cum ar fi de exemplu acoperisul.
40
5. Concluzii
Acest capitol sintetizează activitatea de cercetare desfășurată pe durata studiilor

universitare de doctorat, cu accent pe contribuțiile aduse în domeniul tezei de
doctorat și câteva recomandări pentru activitatea de continuare a cercetărilor și
de îmbunătățire a metodelor și contribuțiilor aduse.
5.1 Concluzii generale
Această lucrare abordează diferite aspecte ale integrării surselor FV la nivelul

rețelelor electrice. Activitatea de cercetare prezentată în această lucrare
presupune analiza și modelarea surselor FV împreună cu rețeaua electrică. Pe
baza comportamentului surselor FV, determinat prin modelare și simulare, sunt
dezvoltate noi tehnici și metode de îmbunătățire a performanțelor CEF cuplate
la rețea. Obiectivul principal al cercetărilor realizate în această lucrare este
integrarea surselor FV la nivelul rețelelor electrice în scopul conformării la
normele și solicitările standard ale codurilor de rețea și de îmbunătățire a
performantelor în funcționare pe durata unor regimuri tranzitorii datorită
insularizării CEF și a scurtcircuitelor produse în rețeaua electrică. Aceste
probleme importante trebuie rezolvate înainte ca utilizarea pe scară largă a
surselor FV în sistemul electroenergetic național (SEN) să devină o opțiune
viabilă din punct de vedere tehnic și economic. Această lucrare cuprinde cinci
capitole, referințe bibliografice și lista de lucrări publicate. Capitolul 1 prezintă
contextul actual al surselor FV pe plan mondial și în România, motivația,
obiectivele, limitările, principalele contribuții și structura tezei de doctorat. Pe
baza celor prezentate în capitolul 1 privind stadiul actual al integrării surselor
FV în rețelele electrice, în capitolul 2 se prezintă un studiu bibliografic privind
sursele FV conectate la rețeaua electrică, cu accent pe solicitări ale codurilor de
rețea pentru surse FV și modelare celule și module FV, convertoare pentru
sisteme FV și sisteme și algoritmi de control pentru CEF. În capitolul 3 s-a
prezentat utilizarea instrumentelor Matlab/ Simulink în studiul sistemelor FV
prin modelarea matricelor FV și, în general, a sistemelor FV și a controlului
convertoarelor sistemelor FV. De asemenea, în acest capitol a fost analizată
influența iradiației și a temperaturii asupra punctului de putere maximă al
matricelor FV, a fost realizată o analiză comparativă a metodelor MPPT
perturbă și observă și conductanță incrementală și a fost testată metoda
conductanță incrementală la variația bruscă a iradiației. În capitolul 4 a fost
descrisă o analiză detaliată a unor regimuri tranzitorii în cazul integrării surselor
FV la nivelul rețelelor electrice date de insularizarea CEF și de scurtcircuitele
produse în rețeaua electrică. Se concluzionează că releele tradiționale au
41
performante acceptabile în detectarea insularizării CEF și că noua metodă AI
propusă de autor, de monitorizare a tensiunii continue a circuitului intermediar
al invertoarelor pentru sistemele FV, este atractivă și preferabilă altor tehnici AI.
Principalul avantaj al acestei metode este simplitatea în realizare și timpul scurt
de detectare al insularizării CEF. În cele din urmă, se arată că defectele simetrice
au un impact mai mare asupra funcționării CEF decât cele nesimetrice indiferent
de distanța de producere fiind necesare utilizarea de măsuri de protecție atât în
invertorul sistemului FV, cât și în matricea FV. 5 Concluzii Cercetări privind
integrarea surselor fotovoltaice în rețelele electrice Pagina 44 După cum sa
arătat mai sus, această lucrare se adresează unora dintre cele mai importante
probleme cu care se confruntă sursele FV la nivelul rețelelor electrice. Obiectul
de studiu al acestei lucrări de doctorat a fost investigarea comportamentului
CEF în cazul unor regimuri tranzitorii pe durata insularizării sau a
scurtcircuitelor produse în rețeaua electrică. Rezultatele simulării arată că
această cercetare abordează cu succes aceste probleme prin implementare de
modele și algoritmi de control pentru sisteme FV, dezvoltarea unei metode AI și
determinarea comportamentului CEF în regim de scurtcircuit în rețea.
42
Bibliografie :
[2] I. Öhrlund, „Future Metal Demand from PV Cells and Wind Turbines - Investigating the
Potential Risk of Disabling a Shift to Renewable Energy Systems,” European Parliament, STOA
Unit, 2012.
[3] J. Dvarioniene, J. Sinkuniene, I. Gurauskiene, G. Gecevicius și Z. Stasiskiene, „Analysis of

integration of solar collector systems into district heat supply networks,” Environmental
Engineering and Management Journal (EEMJ), vol. 12, nr. 10, pp. 2041-2050, 2013.
[4] IEA International Energy Agency, „PVPS Report -A Snapshot of Global PV 1992-2013
Preliminary, Trends Information from the IEA PVPS Programme (Report IEA-PVPS T1-
24:2014),” IEA-PVPS (Photovoltaic Power Systems Programme).
[5] The MathWorks, Inc, „Energy Production,” The MathWorks, Inc, 2013. [Interactiv].
Available: http://www.mathworks.com/energy-production/solar-power.html.
[8] European Photovoltaic Industry Association (EPIA), Principal authors and analysts: G.
Masson, S. Orlandi, M. Rekinger, „Global Market Outlook for Photovoltaics 2014-2018,”
Intersolar Europe, Brussels, 2014.
[12] I. V. Banu, M. Istrate, D. Machidon și R. Pantelimon, „Study regarding modelling

photovoltaic arrays using test data in Matlab/ Simulink,” în 7th International Conference on
Energy and Environment (CIEM 2013), 7- 8 Noiembrie 2013.
[15] Romanian Renewable Energy Association (ROREA), „Romanian Renewable Energy

Association,” [Interactiv]. Available: www.rorea.ro. [Accesat 18 02 2014].
[19] I. V. Banu, M. Istrate, D. Machidon și R. Pantelimon, „Aspects of Photovoltaic Power

Plant Integration in the Romanian Power System,” în Proceedings of the 9th International
Conference on Industrial Power Engineering, 22-24 May 2014, Bacău, România, Bacău, 2014.
[20] Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice "TRANSELECTRICA" S.A.,
43
„Harta RET a centralelor electrice fotovoltaice,” Transelectrica, 2013 - 2014. [Interactiv].
Available: www.transelectrica.ro. [Accesat 23 09 2014].
[21] ANRE, „Raport de monitorizare a sistemului de promovare a E-RES în anul 2010,”

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei , 2011.
[22] ANRE, „Raport de monitorizare a sistemului de promovare a E-RES în anul 2011,” 2012.
[24] ANRE, Raport de monitorizare a funcționării sistemului de promovare a energiei electrice
produse din surse regenerabile în anul 2013, ANRE, 2014.
[26] L. Dusonchet și E. Telaretti, „Economic analysis of different supporting policies for the
production of electrical energy by solar photovoltaics in eastern European Union countries,”
Energy Policy, vol. 38, nr. 8, pp. 4011-4020, 2010.
[30]
European Commission, State aid SA. 33134 2011/N – RO, Green certificates for promoting
electricity from renewable sources, Brussels: Official Journal of the European Union, 23 August
2011.
[31] Guvernul României, Hotărâre de Guvern nr. 994/2013 Privind aprobarea masurilor de
reducere a numarului de certificate verzi în situatiile prevazute la art. 6 alin. (2) lit. a), c) și f)
din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii E-SRE,
Monitorul Oficial al României, nr. 788, 16 Decembrie 2013. [34] KPMG, „Reduction in the
number of green certificates granted,” www.kpmg.com, 18 12 2013. [Interactiv]. Available:
http://www.kpmg.com/RO/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Newsflashes/Tax/Direct-
TaxNewsflash/Pages/Reduction-in-the-number-of-green-certificates-granted-dec-2013.aspx.
[Accesat 18 02 2014].
[36] A. Luque și S. Hegedus, Handbook of Photovoltaic Science and Engineering, 2nd ed.,
Chichester: John Wiley and Sons, Ltd, 2011. [37] D. Rekioua și E. Matagne, Optimization of
Photovoltaic Power Systems, Modelization, Simulation and Control, Springer, 2012. [38] T.
Orłowska-Kowalska, F. Blaabjerg și J. Rodríguez, Advanced and Intelligent Control in Power
Electronics and Drives. Studies in Computational Intelligence, vol. 531, Springer, 2014. [39] M.
Gușă, „Chpt 4. Solar Energy I,” în Energy Sources, Iași, Universitatea Tehnică "Gheorghe
Asachi" din Iași - Colectiv Tehnica Tensiunilor Inalte, 2012. Bibliografie Cercetări privind
integrarea surselor fotovoltaice în rețelele electrice Pagina 47 [40] T. Markvart și L. Castañer,
Practical Handbook of Photovoltaics: Fundamentals and Applications, Amsterdam: Elsevier
Science, 2003. [41] P. Lynn, Electricity from Sunlight: An Introduction to Photovoltaics, John
44
Wiley & Sons, 2010, p. 103. [42] R. Teodorescu, M. Liserre și P. Rodríguez, Grid Converters
for Photovoltaic and Wind Power Systems, Chichester: John Wiley & Sons, Ltd, 2011. [43] Y.
Xue, K. Divya, G. Griepentrog, M. Liviu, S. Suresh și M. Manjrekar, „Towards next generation
PV inverters,” în Proceedings of ECCE’11, 2011.
[44] Y. Yang, P. Enjeti, F. Blaabjerg și H. Wang, „Suggested grid code modifications to ensure
widescale adoption of PV energy in distributed power generation systems,” în IEEE IAS Annual
Meeting, 2013.
[51] The MathWorks, Inc, „Recorded Webinar- Model-Based Design for Solar Power Systems,”
The MathWorks, Inc, 2009. [Interactiv]. Available:
http://www.mathworks.com/webex/recordings/Solar_111809/index.html .
[55] The Mathworks, Inc, „Solar Cell (Matlab R2014a Documentation),” The Mathworks, Inc,
2014. [Interactiv]. Available: http://www.mathworks.com/help/physmod/elec/ref/solarcell.html .
[56] R. Messenger și J. Ventre, Photovoltaic systems engineering, 2nd ed., CRC Press, 2004,
pp. 80-83. [57] N. Mohan, T. Undeland și W. Robbins, Power Electronics Converters,
Application and Design, 2nd ed., John Wiley & Sons, Inc, 1995, pp. 161, 163, 172, 173, 200.
[63] K. H. Hussein, I. Muta, T. Hoshino și M. Osakada, „Maximum Photovoltaic Power

Tracking: an Algorithm for Rapidly Changing Atmospheric Conditions,” IEE Proceedings
Generation Transmission and Distribution, vol. 142, nr. 1, pp. 59-64, January 1995. [64] M. G.
Villalva, F. J. R. Gazoli și E. Ruppert Filho, „Analysis and simulation of the P&O MPPT
algorithm using a linearized PV array model,” în Industrial Electronics, 2009. IECON '09. 35th
Annual Conference of IEEE, 2009.
[65] C. Hua, J. Lin și C. Shen, „Implementation of a DSP-controlled photovoltaic system with

peak power tracking,” IEEE Trans. Ind. Electron, vol. 45, pp. 99-107, Feb. 1998.
[67] E. Koutroulis, K. Kalaitzakis și V. Tzitzilonis, „Development of an FPGA-based system for

real-time simulation of photovoltaic modules,” Microelectronics Journal, vol. 40, nr. 7, pp.
1094-1102, July 2009.
[68] M. Kumar, F. Ansari și A. K. Jha, „Maximum power point tracking using perturbation and
observation as well as incremental conductance algorithm,” International Journal of Research in
Engineering and Applied Sciences, vol. 1, nr. 5, pp. 19-31, December 2011.
45
[69] I. V. Banu și M. Istrate, „Modeling of maximum power point tracking algorithm for
photovoltaic systems,” în Electrical and Power Engineering (EPE), 2012 International
Conference and Exposition on, Iași, 2012.
[70] CIGRE TF38.01.10, Contributions by: Hatziargyriou, N.; Donnelly, M.; Papathanassiou,
S.; Lopes, J. A. Pecas; Takasaki, M.; Chao, H., „CIGRE Technical Brochure on Modeling New
Forms of Generation and Storage,” Conseil International des Grands Réseaux Électriques
(CIGRE, International Council on Large Electric Systems), CRC Press, November 2000.
[71] R. Teodorescu, P. Rodriguez, M. Liserre și J. M. Guerrero, Industrial/ Ph.D. Course in

Power Electronics for Renewable Energy Systems (PERES) – in theory and practice, Aalborg
University. [73] W. J. A. Teulings, J. C. Marpinard și A. Capel, „A maximum power point
tracker for a regulated power bus,” Power Electronics Specialists Conference, 1993. PESC '93
Record., 24th Annual IEEE, pp. 833-838, 1993.
[74] M. A. Hamdy, „A new model for the current-voltage output characteristics of photovoltaic
modules,” J. Power, pp. 11-20, 1993.
[77] National Instruments, „Maximum Power Point Tracking,” National Instruments

Corporation, 7 Iunie 2009. [Interactiv]. Available: http://www.ni.com/white-paper/8106/en/.
[78] D. Sera, T. Kerekes, R. Teodorescu și F. Blaabjerg, „Improved MPPT algorithms for

rapidly changing environmental conditions,” în Power Electronics and Motion Control
Conference, 2006. [79] D. P. Hohm și M. Ropp, „Comparative Study of Maximum Power Point
Tracking Algorithms Using an Experimental, Programmable, Maximum Power Point Tracking
Test Bed,” în Photovoltaic Specialists Conference, 2000. Conference Record of the Twenty-
Eighth IEEE,, 2000. Bibliografie Cercetări privind integrarea surselor fotovoltaice în rețelele
electrice Pagina 48
[80] T. Esram și P. L. Chapman, „Comparison of Photovoltaic Array Maximum Power Point

Tracking Techniques,” IEEE Transactions on Energy Conversion, vol. 22, nr. 2, pp. 439-449,
2007. [81] I. V. Banu și M. Istrate, „Modeling and simulation of photovoltaic arrays,” Buletinul
AGIR, World Energy Systems. Towards Sustainable and Integrated Energy Systems
(Proceedings of the 9th International World Energy System Conference, June 28-30, 2012,
Suceava), nr. 3, pp. 161-166, 2012.
[109] IEEE Std 1547-2003, „Standard for Interconnecting Distributed Resources with Electric
Power Systems,” IEEE, 2003. [110] CIGRE Working Group B5.34, „The Impact of Renewable
Energy Sources and Distributed Generation on Substation Protection and Automation,” CIGRE,
46
August 2010. [117] F. D. Mango, A. D. M. Liserre și A. Pigazo, „Overview of anti-islanding

algorithms for PV systems. Part I: passive methods,” în 12th International Power Electronics
and Motion Control Conference (EPE-PEMC), 2006. [118] F. D. Mango, M. Liserre și A.
Dell’Aquila, „Overview of anti-islanding algorithms for PV systems. Part II: active methods,”
în 12th International Power Electronics and Motion Control Conference (EPE-PEMC), 2006.
[129] M. Ciobotaru, T. Kerekes, R. Teodorescu și A. Bouscayrol, „PV inverter simulation using

MATLAB/ Simulink graphical environment and PLECS blockset,” în IEEE Industrial
Electronics, IECON 2006 - 32nd Annual Conference on, 2006.
[130] I. V. Banu și M. Istrate, „Study on Three-Phase Photovoltaic Systems under Grid Faults,”
în 2014 International Conference and Exposition on Electrical and Power Engineering (EPE
2014), Iași, 2014.
[131] Y. Yang, F. Blaabjerg și Z. Zou, „Benchmarking of grid fault modes in single-phase grid-
connected PV systems,” în Energy Conversion Congress and Exposition (ECCE), 2012 IEEE,
2012.
[144] N. C. Sahoo, I. Elamvazuthi, P. S. Nursyarizal Mohd Nor și B. P. Lim, „PV panel

modelling using Simscape,” în Energy, Automation, and Signal (ICEAS), 2011 International
Conference on, 28-30 December 2011.
[145] I. V. Banu, R. Beniugă și M. Istrate, „Study on temperature for modeling of photovoltaic

solar array using experimental test data,” Acta Electrotechnica (Special Issue Proceedings of the
5th International Conference on Modern Power Systems MPS 2013, 28-31 May 2013, Cluj-
Napoca, România), vol. 54, nr. 5, pp. 51-54, 2013.
[146] T. Townsend, „Simplified Performance Modeling of a Direct-Coupled Photovoltaic

Systems, Master's Thesis,” University of Wisconsin-Madison, 1989.
[147] I. V. Banu, R. Beniuga și M. Istrate, „Comparative Analysis of the Perturb-and-Observe

and Incremental Conductance MPPT Methods,” în Proceedings of the International Symposium
on Advanced Topics in Electrical Engineering (ATEE), 2013.
[150] P. Giroux, G. Sybille (Hydro-Quebec, IREQ) C. Osorio, S. Chandrachood (The

Mathworks), Detailed Model of a 100-kW Grid-Connected PV Array, The MathWorks, Inc.,
2014.
47
[151] P. Giroux, G. Sybille, Hydro-Quebec Research Institute (IREQ); C. Osorio, S.
Chandrachood, The Mathworks, 100-kW Grid-Connected PV Array demo detailed model
(PVarray_Grid_IncCondReg_det.mdl), MathWorks Files Exchange, 2012.
[153] I. V. Banu, M. Istrate, D. Machidon și R. Pantelimon, „A study on anti-islanding

detection algorithms for grid-tied photovoltaic systems,” în Optimization of Electrical and
Electronic Equipment (OPTIM), 2014 International Conference on, 22-24 Mai 2014.
[155] K. Reddy și V. Agarwal, „Utility-Interactive Hybrid Distributed Generation Scheme With

Compensation Feature,” Energy Conversion, IEEE Transactions on, vol. 22, nr. 3, pp. 666-673,
2007.
[156] K. O. Samaroo, „Methodology of Selection, Setting and Analysis of Anti-Islanding

Protection for Distribution Generation System,” University Of Guyana, Department of
Electrical Engineering, 2012.
[157] I. V. Banu și M. Istrate, „Islanding Prevention Scheme for Grid-Connected Photovoltaic

Systems in Matlab/ Simulink,” în 49th International Universities' Power Engineering
Conference (UPEC 2014), 2-5 Sept. 2014.
[158] M. Liserre, F. Blaabjerg și A. Dell’Aquila, „Step-by-step design procedure for a grid-

connected three-phase PWM voltage source converter,” International Journal of Electronics,
vol. 91, nr. 8, pp. 445-460, 2004.48 Listă de lucrări publicate Cercetări privind integrarea
surselor fotovoltaice în rețelele electrice Pagina
48

Etica Si Integritate Plamadeala Serghei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Etica Si Integritate Plamadeala Serghei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ŞI INFORMATICĂ APLICATĂ

Student: Plamadeala Serghei

2. Cum se transforma energia luminoasa in electricitate?

6. Modelul simplificat al unei celule fotovoltaice

7. Variatia puterii functie de temperatura

8. Variatia caracteristicilor functie de iradierea solara

9. Harta solara a Romaniei

10. Caracteristica tensiune-curent a celulei fotovoltaice

12. Componentele unui sistem fotovoltaic

13.1 Principiu de functionare al celulei fotoelectrice

13.2 Factorii de care depinde eficienta celulei solare

14. Tehnologii de fabricatie ale celulelor solare

14.5 Celule cu film subtire (CdTe, CIS, CIGS)

14.6 Randamentele diferitelor tehnologii

16.1 Constructia unui panou fotovoltaic

17.1 Categorii de sisteme fotovoltaice (independente sau conectate la retea)

17.2 Avantajele sistemelor fotovoltaice

Cantitatea de energie primita de la soare corespunde anual cifrei de 1,5 miliarde de

Disponibilitatea acestei energii depinde de ciclul zi-noapte, de latitudinea locului unde

Energia solara fotovoltaica se bazeaza pe producerea directa de electricitate prin

Efectul fotoelectric, respectiv transformarea energiei solare ("foton") in energie

• Absorbtia luminii de catre materiale

• Transferul energie de la fotoni la sarcinile electrice

a. Reflexia: lumina este "intoarsa" de catre suprafata;

b. Transmisia: lumina traverseaza obiectul;

c. Absorbtia: lumina penetreaza obiectul si nu il mai paraseste, energia fiind

Intr-un material fotoelectric, o parte a energiei fluxului luminos va fi restituita sub

2. Cum se transforma energia luminoasa in electricitate?

Fotonii vor ceda energia lor, electronilor periferici, ceea ce le va permite sa se

Pentru ca sarcinile eliberate prin iluminare sa genereze energie, trebuie ca acestea sa

Siliciu pur ( figura a) Siliciu N (figura b)

Reprezentarea schematica plana a atomilor de siliciu (4 electroni pe stratul

In stare pura, numita "intrinseca", siliciul nu este fotoconductor (figura a).

Fiind dopat cu fosfor (5 electroni pe stratul exterior), va apare un excedent de sarcini

Se poate dopa siliul cu bor (3 electroni pe stratul exterior), aparand un excedent de

In figura de mai jos este prezentata structura energetica a material el or

• Tensiuneade mersingolUOc, respectiv, tensiunea la bornele celulei, atunci

• Curent de scurtcircuit Isc, respectiv curentul debitat de celula, atunci cand

• Tensiunea in punctul optim de functionare Umpp

• Curentul in punctual de putere maxima IMPP

• Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei

• Randamentul celulei solaren

- pentru stratul n, aport de electroni periferici;

- pentru stratul p, deficit de electroni.

Rezistenta serie a celulei, Rs, intalnita de curentul lateral (orizontal) in stratul superior

Pentru a elimina pierderile de energie solara incidenta si pentru protectia impotriva

Randamentul unei celule depinde de iluminare si de temperatura.

7. Variatia puterii _ functie de temperatura

Temperatura este un parametru important, deoarece celulele sunt expuse radiatiei

Variatia caracteristicilor curent-tensiune ale celulelor fotovoltaice functie de

unda, pentru a produce energie electrica. Restul energiei primite la suprafata

ce conduce la cresterea temperaturii celulelor componente si la scaderea

cresterea productivitatii energetice a acestor instalatii presupune atat

domeniul electric, cat si studiul fenomenelor termice care au loc.

De asemenea, se poate observa ca punctul de putere maxima poate avea variatii

8. Variatia caracteristicilor _ functie de iradierea

In figurile de mai jos sunt prezentate familii de caracteristici I-U (curent-tensiune) si P-

generator electric de foarte mica putere, insuficient pentru majoritatea

Aceasta conectare trebuie sa se realizeze cu respectarea anumitor criterii precise,

Tensiunea si intensitatea curentului electric asigurate de o celula fotovoltaica din

9. Harta solara a Romaniei

'fans - 1 }VI £ P. > 1' ’IK IV Uf.'trr