MATERIALE PENTRU CELULE

FOTOVOLTAICE
GANA STEFAN-MATEI
GRUPA 2611-C
DEFINITIE
• Fundamentele pentru colectarea modernă
a energiei solare au fost puse în 1839,
când fizicianul francez Edmond Becquerel
a observa o creştere a conductivităţii
electrice a anumitor materiale când erau
expuse la lumina. Acest comportament a
devenit cunoscut ca efectul fotovoltaic.
Fenomenul a fost explicat odată cu
dezvoltarea mecanicii cuantice.
• Radiaţia electromagnetică poate fi
descrisă ca un flux de obiecte cuantice
numite fotoni. Când aceşti fotoni sunt
absorbiţi de anumite materiale,
acestea eliberează în interiorul lor
electroni cu stare energetică mai înaltă
(în banda de conducţie), îmbunătăţind
potenţial conductivitatea materialului.
• Aceste fenomene pot fi exploatate prin celulele solare pentru a colecta energie de la
Soare şi pentru a o transforma în energie electrică. Cea mai simplă celulă fotovoltaică
este formată din joncţiunea a doi semiconductori, unul dopat-p şi celălalt dopat-n,
numită joncţiune p-n. Electronii din siliciul de tip n ‘văd’ golurile din siliciul de tip p
şi călătoresc prin această joncţiune pentru a le umple – creând perechi electroni-gol.
Când un foton loveşte una dintre perechi, aceasta se rupe şi circulaţia prin material a
purtătoarelor de sarcină noi-eliberate, atât pozitive cât şi negative, generează un
curent electric.
CLASIFICARE

• Celulele solare pot fi clasificate după mai multe criterii. Cel mai folosit
criteriu este după grosimea stratului materialului. Aici deosebim celule cu
strat gros și celule cu strat subțire.
• Un alt criteriu este felul materialului: se întrebuințează, de exemplu, ca
materiale semiconductoare combinațiile CdTe, GaAs sau CuInSe, dar cel mai
des folosit este siliciul.
1. CELULE PE BAZA DE SILICIU

Strat gros:

1) Celule monocristaline(c-Si)-randament mare - în producția în serie se pot atinge până la peste

20 % randament energetic, tehnică de fabricație pusă la punct; totuși procesul de fabricație este energofag, ceea ce are o
influență negativă asupra periodei de recuperare (timp în care echivalentul energiei consumate în procesul de fabricare
devine egal cantitatea de energia generată).

2) Celule policristaline(mc-Si)- la producția în serie s-a atins deja un randament energetic de peste la 16 %, cosum
relativ mic de energie în procesul de fabricație, și până acum cu cel mai bun raport preț – performanță.

Strat subțire:

1) Celule cu siliciu amorf(a-Si)-cel mai mare segment de piață la celule cu strat subțire; randament energetic al
modulelor de la 5 la 7 %; nu există strangulări în aprovizionare chiar și la o producție de ordinul TeraWatt

2) Celule pe baza de siliciu cristalin(µc-Si)-în combinație cu siliciul amorf randament mare; tehnologia aceeași ca la
siliciul amorf
2. SEMICONDUCTOARE PE BAZĂ DE
ELEMENTE DIN GRUPA III-V

• Celule cu GaAs-randament mare, foarte stabil la schimbările de

temperatură, la încălzire o pierdere de putere mai mică decât la
celulele cristaline pe bază de siliciu, robust vizavi
de radiația ultravioletă, tehnologie scumpă, se utilizează de obicei
în industria spațială (GaInP/GaAs, GaAs/Ge)
3. SEMICONDUCTOARE PE BAZĂ DE
ELEMENTE DIN GRUPA II-VI

• Celule cu CdTe-utilizează o tehnologie foarte avantajoasă CBD(depunere de

staturi subțiri pe suprafețe mari în mediu cu
pH , temperatură și concentrație de reagent controlate) ; în laborator s-a atins
un randament de 16 %, dar modulele fabricate până acum au atins un
randament sub 10 %, nu se cunoaște fiabilitatea. Din motive de protecția
mediului este improbabilă utilizarea pe scară largă.
4. CELULE CIS, CIGS

• CIS este prescurtarea de la Cupru-Indiu-Diselenid produs în stație

pilot la firma Würth Solar în Marbach am Neckar, respectiv Cupru-
Indiu-Disulfat la firma Sulfurcell în Berlin, iar CIGS pentru Cupru-Indiu-
Galiu-Diselenat produs în stație pilot în Uppsala/Suedia. Producătorii
de mai sus promit trecerea la producția în masă în anul 2007.
5. CELULE SOLARE PE BAZĂ DE COMPUȘI
ORGANICI

• Tehnologia bazată pe chimia organică furnizează compuși care pot

permite fabricarea de celule solare mai ieftine. Prezintă, totuși, un
impediment faptul că aceste celule au un randament redus și o durată
de viață redusă (max. 5000h).
6. CELULE PE BAZĂ DE PIGMENȚI

• Numite și celule Grätzel utilizează pigmenți naturali pentru transformarea

luminii în energie electrică; o procedură ce se bazează pe efectul
de fotosinteză. De obicei sunt de culoare mov.
7. CELULE CU ELECTROLIT
SEMICONDUCTOR
8. CELULE PE BAZĂ DE POLIMERI
7) Sunt celule foarte ușor de fabricat dar puterea și siguranța în utilizare sunt
limitate. De exemplu soluția: oxid de cupru/NaCl
8) Deocamdată se află doar în fază de cercetare.
BIBLIOGRAFIE

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_solar%C4%83
• https://www.academia.edu/44903882/CELULE_FOTOVOLTAICE
• https://www.scienceinschool.org/ro/article/2012/solar-ro/
• https://www.scribd.com/document/76607692/Celule-fotovoltaice