13.

Principiile analizei și ingineriei valorii

1. Principiul concepţiei funcţionale

AIV concepe produsul ca pe un ansamblu de funcţii optimizate. Asta înseamnă că înainte de a
crea produsul este necesară realizarea în condiţii optime a fiecărei funcţii, ca rezultat al cerinţelor
utilizatorului.
2. Principiul concepţiei integrate
IV are ca obiect produsul marfă, produsul finit şi nu părţi componente sau funcţii ale sale
luate în sens individual, cu alte cuvinte, nu este suficientă analiza la nivel de funcţii, aceasta trebuie
continuată în sensul asamblării optime a soluţiilor.
3. Principiul dublei (multiplei) dimensionări a funcţiilor
O funcţie are cel puţin 2 dimensiuni: una tehnică, de utilitate şi una economică, de cost.
Dimensiunea tehnică, de utilitate, implică următoarele:
- dimensiunea caracteristicii de calitate;
- ponderea funcţiei în utilitatea produsului etalon; - relaţia dintre utilitatea intrinsecă şi
dimensiunea sau dimensiunile caracteristicilor de calitate;
Dimensiunea economică reprezintă costul, respectiv ponderea fiecărei funcţii în costul
produsului.
4. Principiul echilibrului (proporţionalităţii) dintre cele 2 dimensiuni ale funcţiei
Între dimensiunea tehnică (utilitatea) şi dimensiunea economică (ponderea în cost) a funcţiei
trebuie să existe o proporţionalitate. Asta înseamnă că un produs bine proporţionat trebuie să
necesite mai multe mijloace pentru o funcţie mai utilă decât pentru una mai puţin utilă.
5. Principiul maximizării raportului dintre utilitate şi cost
Scopul declarat al IV este maximizarea raportului dintre utilitatea produsului şi costul
acestuia, sau dintre performanţele şi costul produsului.