Creativitate si Ingineria Valorii.

Îndrumar

Nume şi prenume_____________________________________
Grupa_______________Anul universitar___________________
Data________________

Activitatea 2

Analiza condiţiilor de brevetare a produselor tehnice obţinute prin

metoda modificării de soluţii cunoscute

Scopul lucrării: Înţelegerea modului de analiză a criteriilor care stau la

baza admiterii sau respingerii unei soluţii inventive obţinute prin metoda
modificării de soluţii cunoscute.

Obiective:
• Identificarea unui produs supus modificării soluţiei cunoscute care
să răspundă unor criterii specifice de examinare privind brevetarea;
• Descrierea cerinţelor care stau la baza admiterii sau respingerii unei
cereri de brevet de invenţie constituită în baza metodei modificării de
soluţii cunoscute.

2.1. Aspecte teoretice

2.1.1. Condiţii de brevetare

Conform Legii nr. 64/1991, art. 6, „Un brevet poate fi acordat pentru
orice invenţie având ca obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile
tehnologice, cu condiţia ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate
inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială”.

1
 Activitatea 2

O invenţie este nouă dacă nu este conţinută în stadiul tehnicii

mondiale; o invenţie este considerată ca rezultat al unei activităţi inventive
(neevidentă) dacă, pentru o persoană de specialitate, ea nu rezultă în mod
evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii; o invenţie este
susceptibilă de aplicare industrială (utilitate) dacă, obiectul ei poate fi
fabricat şi folosit într-un domeniu de activitate din industrie, agricultură sau
în orice alte domenii ale vieţii economice şi sociale şi poate fi reprodus cu
aceleaşi caracteristici ori de câte ori este necesar [L. Cantemir et al. 2008].
O cerere de brevet de invenţie trebuie să aibă în vedere: condiţii de
fond, (un set de calităţi pe care trebuie să le îndeplinească invenţia), respectiv
condiţii de formă (un set de proceduri şi etape impuse de legislaţia şi
normele de aplicare ale ţării respective). Urmare a acestor aspecte, cererea de
brevet de invenţie poate fi acceptată sau respinsă.
Se face menţiunea că în această activitate (laborator/seminar) se vor
analiza doar unele elemente ale condiţiilor de fond pentru diverse soluţii,
obiecte sau produse existente care au fost elaborate în baza metodei
modificării de soluţii cunoscute.

2.1.2. Invenţii obţinute prin metoda modificării de soluţii cunoscute

Asocierea şi/sau combinarea de elemente cunoscute pot genera noi

obiecte sau produse cu funcţii superioare. La rândul lor, noile soluţii sau
produse analizate şi dezvoltate prin diverse demersuri euristice, cum ar fi
modificarea-dezvoltarea-ameliorarea, se constituie într-un principal
instrument orientat spre identificarea şi găsirea de produse sau tehnici
inovative, cu propietăţi noi, superioare, nemaiîntâlnite la elementele iniţiale,
sau identice cu cele îniţiale însă într-o cantitate sau volum impresionant,
mult mai mare decât era îninte de a fi realizat noul produs.
Demersul euristic este definit ca fiind acea „acţiune de modificare a
soluţiilor tehnice existente, constituită dintr-o primă parte care descrie
spaţiul (mulţimea variabilelor) şi răspunde la întrebarea ce să se schimbe şi

2
 Creativitate si Ingineria Valorii. Îndrumar

dintr-o a doua parte care descrie modalităţile de modificare a variabilelor,

răspunzând la întrebarea cum să se schimbe” [V. Belous, Gh. Doncean,
2001, p.46].
Modificarea soluţiei cunoscute presupune o schimbare, o adaptare, o
transformare a formei unui obiect cunooscut, a unei compoziţii chimice a
unei soluţii cunoscute, a parametrilor tehnologici ai unei instalaţii
cunoscute, a ordinii în care se succed fazele unui proces tehnologic, a unei
scheme electrice, electronice, pneumatice, hidraulice etc., cu scopul de a
obţine un nou produs, obiect, procedeu sau metodă cu noi proprietăţi,
surprinzătoare, sau care să prezinte efecte cunoscute, însă în cantitate
surprinzător de mare faţă de efectele obţinute înainte de modificare.
Aplicarea tehnicii de modificare a soluţiei cunoscute pune în valoarea
capacităţi individuale şi/sau de grup, cum ar fi: înţelegerea, analiza, sinteza,
ingeniozitatea, flexibilitatea gândirii, perseverenţa, raţionalizarea,
operativitatea, interogaţia, deducţia etc.
Modificarea formei unui obiect cunoscut poate genera aspecte
cantitative şi/sau calitative, care pot fi atinse prin modificarea volumului,
lungimii sau gabaritului acestuia. Modificarea formei unui produs sau a
elementelor constituiente se poate realiza prin torsionare sau încovoiere,
apelând la forme cilindrice, conice, eliptice, elicoidale, hiperbolice, cubice
etc. De asemenea, modificarea formei structurii unui obiect, din simetrică în
asimetrică sau invers; modificarea formei obişnute în una neobişnuită şi
invers etc., ar putea genera noi dispozitive sau obiecte cu proprietăţi sau
efecte tehnice noi superioare sau neaşteptate.
Alte tehnici sau demersuri creative prin intermediul cărora se pot
dezvolta produse/obiecte noi cu proprietăţi sau efecte tehnice neaşteptate,
surprinzătoare pot avea în vedere: modificarea parametrilor tehnologici ai
unui procedeu de fabricaţie cunosct, modificarea unor scheme electrice,
electronice, pneumatice, hidraulice etc. cunoscute; modificarea compoziţiei
chimice a unui produs; modificarea proprietăţilor în care intră materialele
din care se compune un anumit produs etc.

3
 Activitatea 2

2.1.2.1. Modificarea formei unui obiect cunoscut

Criteriile care stau la baza analizei condiţiilor de brevetare privind

modificarea formei unei soluţii cunoscute:
➢ efectul tehnic care rezultă în urma modificării rezultate.
Invenţia se respinge [V. Belous, 1992], [L. Cantemir et al. 2008]:
• dacă noua formă constructivă aduce efectele tehnice noi,
superioare, chiar dacă există efecte estetice sau chiar economice.
Aceste construcţii sunt protejate conform legislaţiilor unor ţări
prin modele de utilitate care pot fi exploatate de autori.
Invenţia se admite [V. Belous, 1992], [L. Cantemir et al. 2008]:
• dacă noua formă constructivă conduce la efecte tehnice noi,
superioare sau neaşteptate.
1
Exemplu :
În fig. 5. 1. a), este prezentată o masă obişnuită cu formele
caracteristice tradiţionale. În fig. 5. 1. b), s-au modificat picioarele prin
curbarea acestora. Această modificare a formei picioarelor nu aduce după
sine proprietăţi sau efecte tehnice noi la masa din fig. 5. 1. a), ci doar un alt
efect estetic sau economic. În consecinţă, modificarea nu poate fi catalogată
ca o invenţie. Această modificare se încadrează în model de utilitate.

Fig. 5. 1. Modificarea formei unui obiect cunoscut.

1
După L. Cantemir, C. Niţucă et. al., Iniţiere în creativitate tehnică, Vol. I, Editura Tehnica
Info, Chişinău, 2008.

4
 Creativitate si Ingineria Valorii. Îndrumar

În fig. 5. 2 este prezentat un exemplu din care rezultă că modificarea

formei unui material poate duce la obţinerea de noi proprietăţi esenţiale,
diferite. Astfel, în fig. 5. 2. a), se prezintă o sticlă sau un plastic transparent
cu feţele plan paralele. În acest caz, fluxul incident  i traversează sticla sau
plasticul păstrându-şi direcţia, aşa cum este indicat prin fluxul transmis   .
Această proprietate face ca imaginea percepută prin sticlă să nu fie
modificată.

Fig. 5. 2. Modificarea formei unui material cunoscut.

În fig. 5. 2. b), este prezentată, o sticlă sau o masă plastică

transparentă la care suprafeţele de intrare a fluxului incident  i şi de ieşire a
fluxului transmis  nu mai sunt paralele, ci au o formă sferică. Această
modificare a formei materialului duce la modificarea direcţiilor fluxului
luminos transmis, iar imaginea pe care o vedem prin această nouă piesă
devine mai mare, obţinându-se în felul acesta ceea ce este cunoscut în mod
normal ca fiind o lentilă, care poate fi concavă, convexă, concav-convexă
etc. Acest exemplu arată că modificarea formei în unele cazuri poate duce la
obţinerea de noi proprietăţi, modificarea formei permiţând obţinerea de
realizări brevetabile.

5
 Activitatea 2

2.1.2.2. Modificarea parametrilor tehnologici ai unui procedeu de

fabricaţie cunoscut

Criteriul care stă la baza analizei condiţiilor de brevetare privind

modificarea parametrilor tehnologici ai unui procedeu de fabricaţie cunoscut
(temperatură, presiune, granulaţie, pH etc.), face trimitere la efectul tehnic
care rezultă în urma modificării aduse parametrilor respectivi [V. Belous,
1992], [L. Cantemir et al. 2008]:
Invenţia se respinge [V. Belous, 1992], [L. Cantemir et al. 2008]:
• dacă efectele obţinute prin modificarea parametrilor sunt egale sau
similare cu efectele obţinute înainte de modificare.
Invenţia se admite [V. Belous, 1992], [L. Cantemir et al. 2008]:
• dacă în urma modificărilor aduse unuia sau mai multor parametri ai
procesului cunoscut, se obţin efecte noi, neaşteptate (surprinzătoare), fie
efecte cunoscute, dar în cantitate neaşteptat de mare faţă de efectele
obţinute înainte de modificare.
Exemplu2:
Călirea tradiţională a oţelului constă în încălzirea lui până la
temperatura de 1030 0C după care se realizează o răcire bruscă a acestuia
într-un lichid rece (apă, ulei). În această situaţie, fierul se căleşte devenind
mai rezistent la uzură prin frecare, dar în acelaşi timp devenind şi mai casant,
ceea ce poate duce la ruperea materialului călit în timpul şocului. Deci, ideal
ar fi ca oţelul supus procesului de călire să rămână în bună parte necasant şi
în acelaşi timp să devină rezistent la uzura suprafeţei exterioare. Acest lucru
se poate realiza prin călirea superficială. Atfel, în fig. 5. 3. a), se prezintă o
bară (B), din oţel. Aceasta este introdusă într-o bobină formată din câteva
spire alimentată la o sursă de tensiune de frecvenţă f . Curentul care

2
După L. Cantemir, C. Niţucă et. al., Iniţiere în creativitate tehnică, Vol. I, Editura Tehnica
Info, Chişinău, 2008.

6
 Creativitate si Ingineria Valorii. Îndrumar

parcurge spirele bobinei creează un câmp magnetic care parţial se închide

prin aer şi parţial prin miezul de oţel.
Având în vedere natura alternativă a
curentului şi variaţia alternativă a fluxului
produs, în bara de oţel se vor induce tensiuni
electromotoare care vor da naştere la curenţi ce
se vor închide local prin masa barei metalice
din oţel, într-o zonă cilindrică de grosime  .
Zona în care se vor induce aceste forţe
electromotoare se va numi adâncime de
pătrundere  a câmpului electromagnetic.

Fig. 5. 3. Modificarea parametrilor tehnologici într-un

procedeu de fabricaţie cunoscut.

Curenţii induşi în bara (B) supusă

călirii vor circula într-un strat circular, fig. 5. 3
b), de grosime  , producând încălzirea acestui
strat prin efect Joule-Lentz. Prin această
încălzire, căldura degajată prin inducţie nu se poate transmite în totalitate în
masa barei, producând doar o încălzire mai mare într-o zonă concentrică cu
suprafaţa exterioară, de forma unui tub de grosime  . Bara astfel încălzită se
va deplasa continuu prin bobină, iar la ieşirea din aceasta va fi supusă la o
răcire rapidă, provocând călirea superficială a barei respective. Se constată,
că prin modificarea procesului tehnologic folosind numai o încălzire de
suprafaţă şi nu o încălzire în profunzime, bara supusă călirii prezintă două
aspecte pozitive:
• rezistenţă sporită la uzura suprafeţei exterioare;
• capacitatea de a suporta şocuri mecanice fără să se caseze întrucât miezul
barei rămâne moale şi necasant, deci poate prelua şocuri.

7
 Activitatea 2

2.1.3. Bibliografie

• Cantemir L., Niţucă C., Dulgheru V., Carcea I. M., Iftimie M. N., Iniţiere
în creativitate tehnică, Vol. I, Editura Tehnica Info, Chişinău, 2008.
• Orlov P. I., Osnovâ konstruirovania, Ed. Maşinostroenie, Moskva, 1968.
• Belous V., Doncean Gh., Ghidul inventatorului. Demersuri, tehnici şi
metode de creaţie tehnică, Editura „Performantica”, Iaşi, 2001.
• Belous V., Inventica, Editura „Gheorghe Asachi”, Iaşi, 1992.
• Mindlin Z.Ya., Loghika konstruirovania, Editura Maşinostroenie,
Moskva, 1969.
• Legea nr. 64/11.10.1991 privind brevetele de invenţie, republicată.

2.2. Aspecte practice

Modul de lucru
Având la dispoziţie informaţiile acumulate, documentarea realizată la
primele lucrări de laborator, precum şi alte informaţii din diverse domenii ale
cunoaşterii, pe spaţiile lăsate libere, conform cerinţelor, prezentaţi sub forma
unei schiţe/desen, exemple de produse/obiecte/procedee tehnice cunoscute
obţinute prin metoda modificării de soluţii cunoscute, care nu se constituie în
cerere de brevet de invenţie, respectiv exemple de produse/obiecte/procedee
tehnice care se constituie în cerere de brevet de invenţie.
În activitatea inventivă individuală sau de grup se pot utiliza/consulta
cu succes inclusiv procedurile şi demersurile euristice creative elaborate de
A. I. Polovinkin sub forma unui fond informaţional grupat pe 15 grupe de
demersuri creative, conform Anexei 1 [P. I. Orlov, 1968], [Z. Ya. Mindlin]
după [V. Belous, Gh. Doncean, 2001, pp. 46-63]. Aceste enunţuri dau
posibilitatea inventatorului să identifice mult mai rapid trasee către soluţia la
problema tehnică dată.

Notă. Pentru activitatea didactică se va veni cu lucrarea tiparită.

8
 Creativitate si Ingineria Valorii. Îndrumar

Modificarea formei unui obiect cunoscut. Exemplu. Nu constituie cerere

de brevet de invenţie.
Schiţă - desen Elemente constituiente

Modificarea formei unui obiect cunoscut. Exemplu. Constituie cerere de

brevet de invenţie.
Schiţă - desen Elemente constituiente

Concluzii:
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

9
 Activitatea 2

Modificarea parametrilor tehnologici ai unui procedeu de fabricaţie

cunoscut. Constituie cerere de brevet de invenţie.
Schiţă - desen Elemente constituiente

Modificarea parametrilor tehnologici ai unui procedeu de fabricaţie

cunoscut. Constituie cerere de brevet de invenţie.
Schiţă - desen Elemente constituiente

Concluzii:
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

10