4.

Obstacole interne în creativitatea tehnică: Obstacole de ordin gnoseologic

Obstacole interne ale creativităţii tehnice

Obstacolele interne-individuale ale creativităţii tehnice se pot clasifica în 3 mari categorii:
obstacole de ordin gnoseologic, de ordin psihologic şi de ordin educaţional şi de personalitate.
Asupra acestor obstacole inventatorul poate acţiona cu succes în primul rând cunoscându-le,
iar în al doilea rând deprinzând metodologiile specifice de contracarare sau atenuare.
a. Obstacole de ordin gnoseologic
Acest gen de obstacole se leagă de insuficienţa unor cunoştinţe specifice desfăşurării
eficiente a procesului de creaţie tehnică. (Gnoseologie – Teoria cunoaşterii)
a1. Cunoaşterea insuficientă a procesului de creaţie tehnică poate constitui o frână în
realizarea de invenţii. Dimpotrivă, cunoaşterea metodelor şi tehnicilor intuitive de creaţie poate
contribui substanţial la creşterea productivităţii creative a inventatorului. Cunoscând procesul de
creaţie, inventatorul poate desfăşura o activitate de maximă eficienţă.
a2. Dezvoltarea insuficientă a metodelor şi tehnicilor logice. O bună parte din creaţiile tehnice
poate fi realizată nu pe cale intuitivă, ci pe cale logică-deductivă. Însă, aşa cum creaţia bazată pe
logică poate fi cu succes completată de cea bazată pe inspiraţie, tot aşa şi aceasta din urmă poate fi
ajutată şi dezvoltată pe cale combinatoricii, a metodelor de căutare morfologică.
Multe dintre invenţiile realizate pe cale intuitiv-spontană sau stimulată ar fi putut să apară şi
pe cale pur logic-deductivă. Dezvoltarea insuficientă a acestor metode şi tehnici poate determina
diminuarea activităţii creatoare inginerilor.
a3. Necunoaşterea tehnicii redactării descrierilor de invenţii, poate constitui o frână puternică
în activitatea inventatorilor. Inventatorii cu experienţă ştiu că cel mai greu a fost la redactarea primei
descrieri – un act tehnico-juridic destul de pretenţios. Timpul consumat pentru aceasta scade cu
creşterea numărului de descrieri redactate.
a4. Necunoaşterea legislaţiei protecţiei industriale şi a reglementărilor privind
implementarea progresului tehnic. Deoarece, o invenţie este realizată în întregime doar în momentul
implementării industriale, este necesar ca autorul să cunoască întreaga legislaţie, nu numai a
brevetării, a protecţiei proprietăţii industriale, ci şi a implementării progresului tehnic.
Au fost cazuri când, din necunoaşterea legislaţiei, invenţiile nu au fost brevetate, deoarece
au apărut iniţial într-o revistă de specialitate, fiind astfel dezvăluite.
a5. Lipsa de informaţii poate constitui una din cauzele sterilităţii în creaţia tehnică, cunoscut
fiind faptul că procesul euristic (de descoperire) se bazează pe asocieri, consonanţe, analogii,
combinări. Cel lipsit de informaţii, este lipsit de componentele elementare din care se construieşte,
se combină noua soluţie.
a6. Supraspecializarea incorect structurată sau informarea exagerată asupra stadiului actual
al tehnicii, se poate solda cu cimentarea unui sistem solid de cunoştinţe în domeniu, care, dacă
evaluează spre un sistem închis, îl poate ţine închis pe inventator, frânându-l în creaţie. Excepţie fac
supraspecializările care conduc la diagrame deschise de idei, la matrici morfologice sau la obiecte
generalizate ale creaţiei, dezvoltate în capitole următoare ale cursului, destinate prezentării
informaţiei şi sintezei informaţiilor specifice creaţiei tehnice.
a7. Abordarea unilaterală a problemei de creaţie. Prin abordarea îngustă, practică,
unilaterală, a problemei de creaţie tehnică, se înţelege intrarea directă în procesul creativ, fără o
pregătire prealabilă, fără o gândire globală, multilaterală. (O aplicaţie practică trebuie în prealabil
pregătită printr-o teorie bine pusă la punct, conform unui dicton – Nimic nu este mai practic decât o
bună teorie).
Atacarea prematură, directă, a problemei de sinteză creativă poate avea un efect profund
negativ asupra rezultatelor.

b. Obstacole de ordin psihologic