Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă”

Facultatea de Istorie și Geografie

Catedra Istorie și Științe sociale

Didactica Istoriei

Platița Mihaela 302

Evaluare nr.2

METODĂ DE INSTRUIRE
ȘI AUTOINSTRUIRE ÎN CADRUL
PREDĂRII ISTORIEI

Coordonator științific: Lisnic Angela, Conf. univ., dr.

Chișinău 2017
 Metoda Mozaicului (JIGSAW)
cu utilizarea tehnicii Organizatorul grafic

Organizatorul grafic presupune esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau
scris, prin schematizarea, sistematizarea şi vizualizarea ideilor.
Prin intermediul organizatorului, se obţin:
- eliminarea redundanţei din informaţie
- structurarea informaţiei
- reprezentarea vizuală a unor noţiuni, fenomene, concepte
Organizatorul grafic poate fi structurat pe cinci domenii:
- comparaţia
- descrierea
- structurarea pe secvenţe
- relaţia cauză-efect
- detectarea problemei şi găsirea soluţiei

Metoda Mozaicului (JIGSAW) sau metoda ,,Grupurilor interdependente” – cum o numește A.Neculau
(1998), este bazată pe învățarea în echipă (team-learning). Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie
să devină ,,expert”. El are în același timp și responsabilitatea transmiterii informațiilor asimilate celorlalți
colegi.
Etape și faze
1. Pregătirea materialului de studiu
Profesorul stabilește tema de studiu și o împarte în 4 sau 5 subteme. Opțional, pentru fiecare subtemă,
elementele principale pe care trebuie să pună accentul elevul atunci când studiază materialul în mod
independent. Acestea pot si formulate fie sub formă de întrebări, fie afirmativ, fie sub forma unui text
eliptic care va putea fi completat numai atunci când elevul studiază materialul. Realizează o fișă-expert
în care trece cele 4 sau 5 subteme propuse și care va fi oferită fiecărui grup.
2. Organizarea colectivului în echipe
Organizarea colectivului în echipe de învățare de câte 4-5 elevi (în funcție de numărul lor în clasă).
Fiecare elev din echipă primește un număr de la 1 la 4-5 și are ca sarcină să studieze , în mod
independent, subtema corespunzătoare numărului său. El trebuie să devină expert în problema dată.
3. Faza interdependentă
Fiecare elev studiază subtema lui, citește textul corespunzător. Acest studiu independent poate fi făcut în
clasă sau poate constitui o temă pentru acasă realizată înaintea organizării mozaicului.
4. Constituirea grupului de experți
După ce au parcurs faza de lucru independent, experții cu același număr se reunesc constituind grupe de
experți pentru a dezbate problema împreună. Astfel, elevii cu numărul 1 părăsesc echipele de învățare
inițiale și se adună la o masă pentru a aprofunda subtema cu numărul 1. La fel procedează și ceilalți elevi
 cu numerele 2,3,4 sau 5. Dacă grupul de experți are mai mult de 6 membri, aceasta se divizează în 2
grupe mai mici.
5. Faza discuțiilor în grupul de experți
Elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc discuții pe baza
datelor și a materialelor avute la dispoziție, se adaudă elemente noi și se stabilește modalitatea în care
noile cunoștințe vor fi transmise și celorlalți membri din echipa inițială.
Scopul comun al fiecărui grup de experți este să se instruiască cât mai bine, având responsabilitatea
propriei învățări și a predării și învățării colegilor din echipa inițială.
6. Reîntoarcerea în echipa inițială de învățare
Experții se reîntorc în echipele inițiale și transmit cunoștințele asimilate, reținând la rândul lor
cunoștințele pe care le transmit colegilor, experții în alte subteme.
Modalitatea de transmitere trebuie să fie scurtă, concise, atractivă putând fi însoțită de suporturi audio-
vizuale, diverse materiale.
Membrii sunt stimulați să discute, să pună întrebări și să-și noteze, fiecare realizându-și propriul plan de
idei.
7. Evaluarea și demonstrarea
Grupele prezintă rezultatele întregii clase.
În acest moment elevii sunt gata să demonstreze ce au învățat. Profesorul poate pune întrebări, poate cere
un raport sau un eseu ori poate da spre rezolvarea fiecărui elev o fișă de evaluare.
Dacă se recurge la evaluarea orală, atunci fiecărui elev I se va adresa o întrebare la care trebuie să
răspundă fără ajutorul echipei.

Utilizare în practică
Aș propune la prima etapă a metodei mozaicului- selectarea subtemelor după principiul
organizatorului grafic, pentru ca elevii să izbutească să reformuleze și structureze într-o manieră mai
simplistă, clară, și într-o perioadă mică de timp – un subiect istoric complex. Subtemele pot aborda chiar
trăsături diferite ale unuia și aceluiași eveniment istoric sau personalitate. În cazul dat mult contează
finalitatea propusă de pedagog și formularea clară a sarcinilor pentru copii

De exemplu pentru tema ,,Revoluția industrială din Anglia” subiectul poate fi distribuit în
următoarele subteme cu însărcinări specifice.
Cele 5 grupuri de experți vor reproduce grafic și schematic analiza subiectului grație utilizării tehnicii
Organizatorul grafic ce propune sarcini concrete ca – comparațim descrieți, structurați pe secvențe,
identificați relația cauză-efect și detectați problema și găsiți soluția, ultima avantajând libera gândirea logică
și creative a elevilor pe baza conținutului istoric analizat. Aceasta le va permite asimilarea mai rapidă și
conștientă a subiectului.
 În concluzie pot afirma că metoda mozaicului oferă o serie de avantaje elevilor care deprind practica
de autoinstruire coform unor algoritme logic construite de profesor, dezvoltă competența de comunicare și
lucru în echipă, talentele de emițător și receptor. Însă metoda dată este ineficientă în cazul în care sarcinile
propuse de profesor și timpul oferit nu corespund particularităților de vârstă ale elevilor sau nivelului de
pregătire. Până la practicarea metodei complexe cum este cea a mozaicului, este necesar de a dezvolta
competențele necesare de bază la elevi.

Productivitatea muncii 1
COMPARAȚI
productivitatea muncii
până și după Revoluția
5 Industrială conform
algoritmului propus.
Probleme cauzate de Inventatori și 2
Revoluția Industrială invenții
DETECTAȚI PROBLEMA DESCRIEȚI
ȘI GĂSIȚI SOLUȚIA importanța concretă
intreprinsă la moment
sau propuneți soluții
a invențiilor pentru
evoluția procesului
proprii ,,Revoluția de producție și
Industrială comercializare
din Anglia”

Consecințele
4 Revoluției Industriale
Etapele desfășurări 3
revoluției
din Anglia (STRUCTURAȚI PE
IDENTIFICAȚI SECVENȚE) PERIODIZAȚI
RELAȚIA CAUZĂ- procesul de
EFECT a principalelor industrializare
evenimente indicate accentuând principalele
etape, invenții.
de profesor