UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" DIN GALAŢI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PROGRAM POSTUNIVERSITAR DE STUDII PSIHOPEDAGOGICE – NIVEL I

Nume și prenume: MARIN GEORGE

Specializare: DREPT
Tipul examenului:
Anul univ: 2020-2021, semestrul I
Forma de învățământ: postuniversitar

EXAMEN LA DIDACTICA SPECIALITĂȚII – serie 1

1. Prezentați, în maxim 30 de rânduri, unul dintre principiile didactice, la alegere, și

explicați cum se aplică el la disciplina dumneavoastră, în predarea unui conținut
de specialitate. (1 p)

Principiul însușirii conștiente si active a cunoștințelor si deprinderilor exprima

necesitatea manifestării unei atitudini active si conștiente a elevilor in procesul de învățământ,
creând elevilor premisele necesare unei înțelegeri profunde si creatoare a noțiunii de însușit,
evitându-se memorarea mecanica, învățarea formala si dezinteresul fata de învățătura.
Acest lucru devine posibil pornind de la o serie de operații logice: explicarea cauzala a
proceselor economice; compararea; analiza si sinteza; inducția si deducția.

Explicarea cauzala a proceselor economice are in vedere faptul ca fenomenele economice

evolueaza incadrul unor procese economice; întotdeauna menținându-se condițiile se obțin
aceleasi efecte. De aceea simpla prezentare a categoriilor economice creează confuzii sau
interpretari eronate daca nu se specifica si cauzele, împrejurările care pot determina un anumit
fenomen economic. Compararea contribuie la insusirea continutului social-economic al unor
categorii economice si delimitarea sferei de cuprindere a unor notiuni economice fata de altele.
Analiza si sinteza sunt operatii diametral opuse care insa se conditioneaza reciproc. Prin
analiza, categoria economica prezentata este descompusa in partile sale constitutive, iar prin
sinteza se realizeaza reconstituirea, reconstructia logica a intregului. Inductia este opratia
logica ce consta in desprinderea concluziilor, regulilor, din analiza cazurilor concrete,
particulare, evolutia cercetarii deplasandu-se de la cunoasterea particularului concret spre
evidentierea conceptelor, tezelor si teoriilor cu caracter de generalitate. Deductia este acel tip
de rationament prin care se trece de la general la particular, aplicand concluziile desprinse sub
forma tezelor, principiilor, teoriilor, etc, la analiza faptelor concrete ce se manifesta in timp si
spatiu.

2. Prezentați în maxim 40 de rânduri 3 cerințe ale formulării corecte a întrebărilor

(politica întrebărilor) și aplicați cerințele la disciplina dumneavoastră, în predarea
unei lecții de specialitate (1 p.)

Specific – înseamnă ca un obiectiv indică exact ceea ce se dorește a obține.

Un obiectiv specific este foarte clar exprimat, nu lasă loc de îndoieli. Un obiectiv
specific diferă, în primul rând, de unul general. El vizează rezultate concrete, iar nu
rezultate în general. Ex: obiectiv general – “organizarea de training pentru angajații
instituției X” Ex: obiectiv specific – “organizarea de training pe tema scrierii de
proiecte pentru angajații din Departamentul de afaceri europene al organizației X”.
 Pentru a verifica dacă un obiectiv este sau nu Specific, utilizați întrebări precum:
– Cine? – Ce? – Când? – Cum? – Care este grupul țintă? Nu este însă obligatoriu ca un
obiectiv să răspundă, în mod obligatoriu, la toate întrebările de mai sus în același timp.

Măsurabil – înseamnă că un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie

calitativ.

Un obiectiv măsurabil este cel care permite stabilirea cu exactitate a faptului că

a fost atins ori nu sau în ce măsura a fost atins. De asemenea, un obiectiv măsurabil
permite monitorizarea progresului atingerii lui. Ex: obiectiv general – “organizarea de
training pentru angajații instituției X”. Ex: obiectiv specific – “organizarea unui training
pe tema scrierii de proiecte pentru cei 4 angajați din Departamentul de afaceri europene
al organizației X”. Se poate vedea, în exemplul de mai sus, că, prin compararea situației
de la un moment dat cu obiectivul, se poate măsura dacă a fost atins ori nu sau în ce
măsură a fost atins (Ex: 50%, dacă la training au participat doar 2 angajați). Pentru a
verifica dacă un obiectiv este sau nu Măsurabil, utilizați întrebări precum: – Cât de
mult(ă)? – Cât de mulți(e)?
Abordabil/de Atins/realizabil – înseamnă că un obiectiv poate fi într-adevăr
atins.
În acest sens, trebuie luate în considerare mai multe aspecte: – prin definirea
obiectivului nu se propune realizarea a ceva imposibil de atins în condițiile date (Ex: nu
se poate realiza o autostradă într-o săptămână si nici peste un ocean, dacă adâncimea
apei în unele locuri este de câțiva km.); – obiectivul în cauză poate fi atins în condițiile
proiectului, de către organizația sau persoana care este responsabilă de realizarea lui. În
acest sens, trebuie ținut cont de resursele existente, capacitatea organizației, timpul
disponibil necesar.

3. Prezentați, în maxim 40 de rânduri, modul în care utilizați problematizarea la

disciplina dumneavoastră. (2 p)
Problematizarea este o metoda didactica ce consta in punerea in fata elevului a
unor dificultăți create intenționat, prin depășirea cărora, prin efort propriu, elevul învață
ceva nou. Este vorba mai precis de crearea unei situații conflictuale in mintea elevului.
Situațiile- problema sunt de mai multe tipuri:
• exista un dezacord intre cunoștințele elevului si cerințele impuse de rezolvarea
problemei;
• elevul trebuie sa aleagă dintr-un sistem de cunoștințe (uneori incomplete) doar pe
acelea necesare rezolvării situației-problema date;
• elevul e nevoit sa integreze cunoștințele pe care le-a selectat într-un sistem si sa
conștientizeze ca acesta este ineficient operațional deci va trebui completat;
• elevul trebuie sa aplice cunoștințe asimilate anterior in condiții noi;
• elevul observa ca soluția teoretica a problemei nu poate fi aplicata in practica.

Evenimentele implicate in rezolvarea de probleme sunt (R. Gagne):

1. prezentarea problemei (verbal, scris, prin enunțuri cursive sau tabele, grafice);
2. elevul desprinde din formulare o problema matematica formulata riguros; înțelege
toate ipotezele, cerințele si le exprima in limbaj matematic;
3. elevul verifica ipoteze succesive pana ce una îl duce la rezolvarea problemei.

Aplicație problematizare anexa 1

4. Prezentați succint avantajele verificării scrise și dezavantajele verificării orale.

Exemplificați, pe scurt, un asemenea avantaj la o lecție de specialitate. (1 p.)

Dezavantajele verificării orale :

 - se examinează mai puţini elevi pe unitatea de timp;
- dificultatea de a selecționa întrebări cu același grad de dificultate pentru toți elevii
examinați;
- unii elevi pot să înregistreze lacune în cunoştinţe deoarece se verifică prin sondaj o
cantitate mică din materie;
- în evaluare pot interveni factori perturbatori;
- imposibilitatea de a echilibra, sub aspectul dificultăţii, conţinuturile care fac obiectul
activităţii de evaluare;
- creează dificultăţi elevilor timizi

Avantajele verificării scrise:

- înlătură sau diminuează subiectivitatea notării (prin secretizarea lucrării);
- dă posibilitatea evaluării unui număr mare de elevi într-un timp relativ scurt;
- asigură un diagnostic precis și obiectiv;
- posibilitatea verificării unei cantități mai mari de materie;
- posibilitatea echilibrării subiectelor în privinţa gradului de dificultate;
- fiecare elev își elaborează răspunsurile în ritmul propriu;
- ajută elevii timizi să demonstreze cu mai mare ușurință cantitatea și calitatea
cunoștințelor acumulate.

Total: 5 p.

Timp: 2 ore
Notă: Se acordă 5 puncte pentru portofoliul ce oglindește activitatea de seminar și pentru
implicare la curs/seminar.

Mult succes,
Conf.dr. Mihai Androne

Precizări. Documentul, în format word, trebuie să fie încărcat pe platformă, în fișierul care
conține numele și prenumele cursantului, ca în catalog, alături de celelalte materiale
întocmite în cadrul activității de seminar.
 ANEXA 1
Denumirea instituției de învățământ
Prof.
Data
Clasa a XII a
Disciplina : M1-Manevrarea automabilului
Proiect didactic

TEMA: „INFRACȚIUNI ȘI CONTRAVENȚII LA REGIMUL CIRCULAȚIE”

SCOPUL LECŢIEI: Asimilarea de noi cunoştinţe
TIPUL LECŢIEI : Mixtă
METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conversaţia, exemplul, explicaţia, descoperirea dirijată,
expunerea, observaţia, studiul de caz
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: soft educaţional specific disciplinei, fişe de lucru, laptop,
fișe cu tema pentru acasă, etc
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII: Individuală şi frontală
Durata: 50 min
DESFĂŞURAREA LECŢIEI

I. CAPTAREA ŞI PĂSTRAREA ATENŢIEI-3 min.

Activitatea profesorului – Stabileşte ordinea în clasă şi verifică prezenţa
elevilor.
Activitatea elevilor –prezintă absenții.
Se va prezenta filmul: https://www.youtube.com/watch?
v=ohEPkUEtZfs&ab_channel=DRPCIV

II. STIMULAREA ŞI REACTUALIZAREA ELEMENTELOR ŞI CAPACITĂŢILOR

ÎNVĂŢATE ANTERIOR LA TEMA: „Obligații și interziceri pentru conducătorii
auto”- 10 min.
1. Obiective operaţionale
 Precizează obligații privind documentele;
 Definește obligațiile privind starea de sănătate; privind transportul persoanelor
comportamentul în relația cu ceilalți participanți la trafic; comunicarea cu poliția;
2. Conţinut informativ şi aplicativ –
Activitatea profesorului – Formulează întrebări frontal şi individual referitoare la
temele studiate anterior: „Obligații și interziceri pentru conducătorii auto”
Notează câţiva elevi.
3. Activitatea elevilor – Reacţionează la întrebările adresate de către profesor,
definesc , clasifică şi precizează elementele cerute de către acesta.
III. INFORMAREA ELEVILOR CU PRIVIRE LA TEMA NOUĂ:
„Infracțiuni și contravenții la regimul circulației ” – 2 min.
1. Obiective operaţionale
 Numeşte ce reprezintă răspunderea contravențională;
 Numește consecințele infracțiunilor din trafic
2. Conţinut informativ şi aplicativ – Titlul lecţiei: „Infracțiuni și contravenții la
regimul circulației”
3. Scopul lecţiei - asimilarea de noi cunoştinţe. Prezentarea generală a conţinutului.
4. Activitatea profesorului – Anunţă titlul lecţiei şi îl notează pe tablă. Precizează şi
notează schematic (pe tablă) obiectivele propuse. Stimulează interesul elevilor
prezentându-le diferite exemple.
5. Activitatea elevilor – Notează în caiete titlul şi obiectivele lecţiei.
IV. PREZENTAREA MATERIALULUI STIMUL – 15 min.
1. Obiective operaţionale
Activitatea profesorului – Subliniază importanţa cunoasterii infracțiunilor și a pedepselor.
Explică şi argumentează materialului stimul.
2. Activitatea elevilor – Consemnează în caiete precizările făcute de profesor. Întreabă şi
cer lămuriri suplimentare pentru a depăşi dificultăţile noilor conţinuturi.
V. ASIGURAREA ÎNVĂŢĂRII -5 min.
1. Activitatea profesorului – Descompune sarcinile complexe în sarcini de detaliu
2. Activitatea elevilor – Participă activ la definirea şi realizarea sarcinilor stabilite de
către profesor.
VI. OBŢINEREA PERFORMANŢEI – 5 min.
1. Conţinut informativ şi aplicativ

METODA PROBLEMATIZĂRII

– Ce s-ar întâmpla dacă, circulăm cu un autovehicul neînmatriculat?

– Ce se întâmplă daca conduci fără permis?
– Dar dacă ai permisul dar nu ai categoria corespunzătoare autovehiculului pe
care-l conduci?
– Ce se întâmplă dacă ai permisul reținut și te oprește un echipaj de poliție?
– Ce se întâmplă dacă remorca pe care o ai atașată autovehiculului nu este
înmatriculată?
– Ce se întâmplă dacă încredințezi automobilul unei persoane care nu are
permis? Dar daca nu are categoria corespunzătoare autovehiculului?

2. Activitatea profesorului – Profesorul creează deliberat obstacole în calea rezolvării

sarcinilor.
3. Activitatea elevilor – Demonstrează măsura în care pot opera cu noile noţiuni
prezentate în lecţie. Consemnează în caiete exemplele tipice.
VII. ASIGURAREA CONEXIUNII INVERSE- 5min.
1. Obiective operaţionale –
 Să corecteze răspunsurile greşite sub atenta îndumare a profesorului.
2. Activitatea profesorului – Comentează greşelile tipice şi oferă lămuriri suplimentare
pentru dispersarea ambiguităţilor.
3. Activitatea elevilor – Notează în caiete lămuririle profesorului. Cer lămuriri
suplimentare dacă este cazul.
VIII. INTENSIFICAREA PROCESULUI DE RETENŢIE-5min.
1. Obiective operaţionale – Să revizuiască în mod pasiv noile conţinuturi
2. Activitatea profesorului – Realizează o scurtă sinteză împreună cu elevii asupra noilor
informaţii, prezentate în lecţie.
3. Activitatea elevilor –Ascultă activ şi participă cu profesorul la sinteza noilor conţinuturi.