PROPUNATORUL

DATA
CLASA
CADRUL DIDACTIC
ARIA CURRICULARA
DISCIPLINA
TEMA LECTIEI
TIPUL DE LECTIE
OB DE REFERINTA
OB OPERATIONALE
METODE
MIJLOACE
BIBLIOGRAFIE


(Desfasurarea propriu-zisa)


Strategia didactica
Forme de
organizare



Secvente timp Ob.
op.
Continutul
invatarii
metode mijloace Tip de
invatare
c g i Interactiunea
prof. - elev
Cerinte ce trebuie respectate intr-un proiect:
- sa fie adecvat situatiei de invatare;
- sa prezinte flexibilitate;
- sa prezinte randament crescut;
- sa prezinte concordanta intre obiective strategii - evaluare.
coloana ,,secventele lectiei indica denumirea sectiunii de lectie ce
urmeaza a fi prezentata, astfel pentru fiecare secventa se realizeaza /
traseaza o linie in tabel;
coloana timp indica numarul de minute alocat fiecarei secvente, din cele
50 de minute cat are o ora scolara;
coloana obiective operationale (ob. op.) indica schematic obiectivul ce
este urmarit in secventa respectiva a lectiei, aceste obiective sunt
specificate detaliat in partea introductiva a proiectului, aici fiind trecute
doar prescurtat O1, O2 etc.;
coloana continutul invatarii prezinta schematic continutul stiintific pe
care elevul urmeaza sa il insuseasca;
coloana strategia didactica cuprinde urmatoarele elemente:
coloana metode didactice cuprinde denumirea metodei ce este folosita
in secventa respectiva;
coloana mijloace didactice indica materialele ce urmeaza a fi folosite
pentru desfasurarea optima a lectiei;
coloana tipuri de invatare prezinta nominal tipul de invatare ce este vizat
a se folosi;
coloana ,,forme de organizare cuprinde 3 elemente C=colectiv; G=grup
si I=individual, acestea 3 fiind modalitatile de organizare a clasei de
elevi;
coloana interactiunea cadru didactic-elev cuprinde fiecare operatie,
fiecare pas al lectiei, modul in care se produce relationarea profesor-
elev, intrebarile adresate, sugestiile etc.
Operationalizarea obiectivelor educationale
Operationalizarea semnifica transpunerea obiectivelor formulate in termeni generali, in expresie concreta, care sa permita identificarea si ma-
surarea rezultatelor invatarii specificate prin obiective. A operationaliza un obiectiv presupune enuntarea obiectivului sub forma de comportamente
observabile si masurabile.
Un obiectiv operational precizeaza ceea ce va face elevul, performanta1 sau competenta2 pe care va fi capabil sa le demonstreze la
sfarsitul secventei de instruire sau a lectiei.
Operationalizarea obiectivelor se realizeaza dupa anumite reguli (proceduri, prescriptii) modele de operationalizare. Cele mai raspandite
mo-dele sunt cele elaborate de R.M. Gagne, G. de Landsheere, R.F. Mager.
Procedura elaborata de pedagogul american R.F. Mager impune respectarea a trei cerinte in formularea unui obiectiv operational:
1. Descrierea comportamentului final al elevului in termeni de ACTIUNI , operatii, manifestari direct observabile;
2. Precizarea conditiilor in care se va realiza comportamentul;
3. Stabilirea criteriilor performantei acceptabile
Sa analizam ce presupune respectarea fiecareia din cele trei exigente ale operationalizarii obiectivelor.
In DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI ELEVULUI se vor avea in vedere urmatoarele:
Obiectivele se refera la activitatea elevului si nu a profesorului:
Formulari corecte

Formulari incorecte
elevii vor compara
elevii vor analiza
elevii vor identifica

sa familiarizez elevii cu

sa transmit cunostinte
despre
a demonstra elevilor
Obiectivele se exprima prin cuvinte (verbe) care indica ACTIUNI , comportamente, procese constatabile, observabile, nu procese
psihice interne.
Formulari corecte

Formulari incorecte
elevii vor reprezenta
grafic
elevii vor aplica
elevii vor descrie

elevii vor asimila
elevii vor intelege
elevii vor cunoaste
Fiecare obiectiv va viza o singura operatie sau ACTIUNE , o singura sarcina de invatare;
Obiectivele sa fie exprimate in cat mai putine cuvinte, fara expresii redundante.
Formularea elevul sa reproduca, sa inteleaga si sa aplice toate variantele formulelor de rezolvare a ecuatiei de gradul II nu este corecta,
deoarece contine trei operatii, care implica criterii diferite de evaluare; una din cele trei operatii este exprimata ambiguu (sa inteleaga).
Daca examinam formularea elevii vor intelege ne dam seama ca ea poate avea semnificatii diferite pentru profesorii de aceeasi
specialitate ca de exemplu:
Reformularea in termeni proprii;
Interpretarea, rezumarea unei comunicari;
Extrapolarea, evidentierea consecintelor, implicatiilor unor feno-mene dincolo de datele prezentate.
Dupa cum remarca G.D. Landsheere a intelege, a gandi sunt verbe care provoaca dezacorduri intre educatori (10). Interpretarea diferita a obiectivelor
atrage in mod necesar activitati diferite de predare si apoi evaluare. In acest fel, sub acelasi obiectiv se vor produce lucruri diferite.
Practica scolara arata ca in eterogenitatea interpretarilor atribuite obiectivelor, rezida una din cauzele exigentelor diferite si pregatirii diferite
a elevilor la acelasi obiect, la clase paralele sau la scoli diferite. Situatia poate fi evitata prin precizarea comportamentelor prin care elevii
demonstreaza ca inteleg. Aceste comportamente se exprima prin cuvinte ACTIUNI .
In lucrarea Principii de design al instruirii R. Gagne precizeaza ca alegerea verbului in definirea unui obiectiv este o problema de o
importanta decisiva (8). Cuvintele ACTIUNE au calitatea de a preciza clar natura perfor-mantelor urmarite prin fiecare obiectiv.
Diferiti autori au elaborat liste de cuvinte ACTIUNI admise, care nu sunt susceptibile de interpretare (de exemplu: sa redea grafic, sa
recunoasca, sa denumeasca, sa construiasca, sa compare; sa rezume, sa aplice) si liste de formulari interzise care provoaca dezacorduri, permitand
interpretari variate cunoscute sub denumirea de verbe intelectualiste (a cunoaste, a intelege, a sti; a sesiza semnificatia, a se familiariza; a asimila,
etc.).
PRECIZAREA CONDITIILOR IN CARE SE VA REALIZA COM-PORTAMENTUL proiectat vizeaza facilitatile sau restrictiile in contextul carora
elevul va exersa si va dovedi ca a ajuns la schimbarea calitativa sau cantitativa preconizata. Ele se refera la:
Materiale didactice: planse grafice, mulaje, etc.;
Mijloace de invatamant: aparate, unelte etc.;
Surse de informatii: instructiuni, carti, dictionare, etc.
Frazele care precizeaza conditiile incep de regula cu expresiile: fiind date expresiile , avand acces la , pus in situatia de ,
confruntat cu fara a utiliza .
Conditiile vizeaza procesul invatarii dar si verificarii/evaluarii. Prin precizarea conditiilor toti elevii sunt pusi in situatii egale de exersare si
verificare. Daca insa ne propunem sa organizam invatamantul diferentiat, atunci se definesc mai multe niveluri de performanta si deci pot sa varieze si
conditiile de manifestare a unui comportament la diferiti elevi (9).
SPECIFICAREA CRITERIULUI DE REUSITA (evaluare) este cea de-a treia cerinta a operationalizarii. Ea precizeaza eficienta invatarii, nivelul la
care trebuie sa se ridice cunostintele, priceperile, deprinderile intelectuale sau motorii, capacitatile, etc.; arata in ce masura au fost atinse obiectivele
proiectate.
Criteriile de reusita pot fi calitative si cantitative.
Sub raport calitativ reusita sau esecul se exprima prin aprecieri absolute (totul sau nimic). Un aparat confectionat, o instalatie reparata este
sau nu este in stare de functionare.
Sub aspect cantitativ exigentele variaza in functie de natura si complexitatea sarcinii care poate fi exprimata intr-o varietate de tipuri de
standarde:
numarul minim de raspunsuri corecte pretinse (de exemplu sa se precizeze cel putin trei caracteristici ale fenomenului);
numarul de principii ce trebuie aplicate;
limita de timp: sa efectueze sarcina in maxim 20 min. etc.;
numarul de incercari sau erori admise, etc.
Determinarea standardelor minimale de performanta nu se face la intamplare, ci impune o activitate complexa si laborioasa. Cunostintele,
pri-ceperile si deprinderile incluse in ele trebuie sa fie reprezentative si sa asigure continuarea procesului invatarii.
Operationalizarea obiectivelor presupune determinarea riguros stiin-tifica cel putin a standardelor minimale de performanta. Intrucat insa,
intr-o clasa sunt elevi cu performante scolare si cu disponibilitati diferite, profesorul se va stradui sa defineasca mai multe nivele de performanta
(minime, medii si maxime) si sa reflecteze la proportia elevilor care vor acoperi fiecare nivel.
Prezentam cateva exemple de operationalizare a obiectivelor dupa procedura lui R.F. Mager.
LACATUSERIE
Tema: Realizarea de obiecte utile din profile mici si teava
1. CONDITIILE: Se ofera elevilor:
semifabricate trasate, ferastrau
de mana, menghina.
2.
COMPORTAMENTUL:
Elevul trebuie sa execute
taierea cu ferastraul de mana
dupa trasajul semifabricatelor
din profile mici si teava la
dimensiunile cerute.
3. CRITERIUL DE
REUSITA:
Toti elevii vor executa corect
taierea cu ferastraul de mana
cu precizie de 20/100 mm la
unghiuri.
MATEMATICA
1. La sfarsitul activitatii didactice
COMPORTAMENTUL: elevul va putea
sa rezolveproblema afland
necunoscuta.
2. CONDITIILE: Daca i se da o ecuatie
algebrica cu o necunoscuta.
3. CRITERIUL DE
REUSITA:
Fara sa se ajute de tabele,
dispozitive de calcul sau
referinta
LITERATURA ROMANA
1.
COMPORTAMENTUL:
Elevii vor crea o compunere
cu titlul Alegoria in poemul
Luceafarul de Mihai
Eminescu.
2. CONDITIILE: Consultand fragmente din
opera filosofului
Schopenhauer si a criticului
G. Calinescu si avand la
dispozitie textul poemului.
3. CRITERIUL DE
REUSITA:
Compunerea nu va depasi 5
pagini si trebuie sa precizeze
fara echivoc care este sensul
alegoric al poemului.
ISTORIE
Tema: Arta grecilor antici
1. CONDITIILE: Fiind date forme arhitecturale
reale si ilustratii
2.
COMPORTAMENTUL:
Elevul trebuie sa recunoasca
3. CRITERIUL DE
REUSITA:
Cele trei stiluri (doric, ionic si
corintic

DISCIPLINA: Limba romana (clasa a III-a)
TEMA: Substantivul
1. Comportamentul: Elevii sa identifice substantivele care denumesc fenomene ale naturii
2. Conditiile: Dintr-un text ce cuprinde 10 asemenea substantive
3. Criteriul de reusita: minimum 8 din 10
DISCIPLINA: Geografia Romaniei (clasa a IV-a)
TEMA: Relieful Moldovei
1. Comportamentul: sa descrie principalele forme de relief din Moldova
2. Conditiile: avand la dispozitie Harta fizica a Romaniei
3. Criterii de reusita: nu se admite nici o greseala in identificarea formelor de relief si pentru fiecare forma se cer precizate minimum 3
caracteristici
In elaborarea proiectelor didactice, de obicei, obiectivele operationale se formuleaza fara precizare explicita a celor trei cerinte. Iata cateva
exemple privind forma in care se prezinta obiectivele in proiectele de lectii.
DISCIPLINA: Economie politica
TEMA: Piata monetara
I Obiectivele de referinta
- dobandirea de cunostinte despre piata monetara
- dezvoltarea operatiilor gandirii: analiza, sinteza si comparatia
II Obiectivele operationale
O1 sa explice modul de formare a dobanzii
O2 sa stabileasca asemanari si deosebiri intre diferite categorii de dobanzi
O3 sa rezolve problemele cu ajutorul formulelor dobanzii si ratei dobanzii
DISCIPLINA: Procese si utilaje in industria alimentara
TEMA: Operatii care asigura conservarea prin reducerea umiditatii - concentrarea
Subiectul lectiei: Utilaje pentru concentrare tipuri de concentratoare
Obiectivele operationale:
sa clasifice concentratoarele;
sa identifice concentratoarele reprezentative;
sa recunoasca partile componente ale unui concentrator;
sa descrie modul de functionare al unui concentrator
DISCIPLINA: Limba romana
TEMA: Verbul ca parte de vorbire
Obiectivele operationale: La sfarsitul activitatii elevii vor fi in stare:
sa defineasca verbul ca parte de vorbire
sa identifice opt verbe dintr-un text ce contine zece verbe;
sa deosebeasca verbele de alte parti de vorbire;
sa intrebuinteze corect cinci verbe date in cinci fraze;
sa completeze cu verbele potrivite spatiul liber dintr-un text de 10 fraze.
Un mod specific de operationalizare a obiectivelor este si analiza de sarcina, care reprezinta o specificare si organizare a obiectivelor. Ea
presupune o analiza regresiva a obiectivului operational (terminal) prin descompunerea lui in sub-obiective (micro obiective) din ce in ce mai simple.
Modelul cumulativ ierarhic al invatarii elaborat de R.Gagn sugereaza ca in determinarea unui obiectiv sa se intreprinda o analiza de sus in jos soldata
cu o ierarhie a invatarii, sa realizeze specificarea pe trepte a tipurilor de de-prinderi sau priceperi necesare apropierii progresive a elevilor de
obiectivul proiectat.
In figura 3.3 redam o asemenea structura ierarhica (la matematica) a invatarii ecuatiilor de gradul II.

Fig. 3.3. Structura ierarhica a invatarii ecuatiilor de gradul doi
Pentru a solutiona obiectivul terminal, de exemplu a rezolva ecuatia de gradul II cu coeficienti numerici sau literali, sarcina pe care o vom
nota cu S1, este necesar ca in prealabil sa se efectueze operatiile indicate in schema prezentata si anume: elevul trebuie sa fie capabil:
(S2) sa aleaga intre aplicarea directa a formulei sau a unei transformari algebrice adecvate;
(S3) sa aplice ecuatiei transformari algebrice care sa conduca la ecuatii echivalente;
(S4) sa rezolve ecuatia completa cu ajutorul formulei;
(S5) sa rezolve formele incomplete prin transformari algebrice adecvate;
Fiecare din aceste capacitati se poate descompune la randul ei in capacitati subordonate. Astfel, (S3) presupune:
(S6) cunoasterea transformarilor care pastreaza echivalenta ecuatiilor;
(S7) deprinderi de calcul algebric.
(S4) se poate descompune in urmatoarele deprinderi subordonate:
(S8) cunoasterea formulei;
(S9) aplicarea formulei;
(S9) presupune:
(S10) identificarea coeficientilor;
(S7) deprinderi de calcul algebric (11, p.27)
Pentru a veni in sprijinul cadrelor didactice in operationalizarea obiectivelor prezentam, in tabelul nr. 3.4 un model de operationalizare a
obiectivelor pe cele 3 domenii de continut.