MD TNC Ro Web PDF

MinisteRul MEDIULUI
Comunicarea
Naţională Trei
a Republicii Moldova
Elaborată în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei
Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei
programul naţiunilor
UNITE PENTRU MEDIU
Fondul global de mediu
Chişinău, 2013
2
CZU 504.38.06(478)+551.58
C 72
Comunicarea Naţională Trei a fost elaborată în cadrul Proiectului „Asigurarea suportului Republicii Moldova în vederea pregătirii comunicării naţionale trei
în corespundere cu obligaţiunile sale faţă de Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei”, implementat de către Ministerul
Mediului (MM) al Republicii Moldova şi Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), cu suportul financiar al Fondului Global de Mediu (GEF).
Referinţe tehnice
Titlul: Comunicarea Naţională Trei a Republicii Moldova elaborată în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiuni-
lor Unite privind Schimbarea Climei
Coordonatori: Gheorghe ȘALARU, ministrul Mediului
George MANFUL, manager de program, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu
Grupul de sinteză: Marius ȚĂRANU, Ion COMENDANT, Lilia ŢĂRANU, Ala DRUŢĂ, Lidia TREŞCILO, Daniel VODĂ
Echipa proiectului: Vasile SCORPAN, manager
Aliona SOLOMON, asistent administrativ
Versiunea internet: Acest document este disponibil la adresa: <http://www.clima.md>
Comentarii: Comentarii la acest document pot fi adresate către:
Vasile Scorpan, manager, Oficiul „Schimbarea Climei”, Ministerul Mediului al Republicii Moldova, str. Mi-
tropolit Dosoftei 156A, of. 37, MD-2004, municipiul Chişinău, Republica Moldova, tel./fax: +373 22 232247,
e-mail: <clima@mediu.gov.md>
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Comunicarea Naţională Trei a Republicii Moldova elaborată în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiuni-
lor Unite privind schimbarea climei. / Ministerul Mediului al Republicii Moldova / Programul Naţiunilor Unite
pentru Mediu; Coord.: Gheorghe Şalaru, George Manful; Echipa proiectului: Vasile Scorpan, Aliona Solomon;
Grupul de sinteză: Marius Ţăranu, Ion Comendant, Lilia Ţăranu, Ala Druţă, Lidia Treşcilo, Daniel Vodă. - Ch.:
„Imprint Plus” SRL, 2013 – 411 p.
120ex
ISBN 978-9975-4385-6-8
504.38.06(478)+551.58
C 72
Ministerul Mediului al Republicii Moldova Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu

Adresa: Adresa:
Str. Cosmonauţilor 9, MD 2005, UNEP, United Nations Avenue, Gigiri,
Chişinău, Republica Moldova P.O. Box 30552, Nairobi, Kenya
Tel.: +373 22 200547 Tel.: +254 20 624166
Fax: +373 22 226858 Fax: +254 20 624041
e-mail: <egreta@mediu.gov.md> e-mail: <unepweb@unep.org>
Web: http://www.mediu.gov.md Web: http://www.unep.md
© Ministerul Mediului al Republicii Moldova (MM)

© Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP)
ISBN 978-9975-4385-6-8
3
C o ntr i b u i t o r i
Ministerul Mediului Institutul de Zoologie al AŞM

Gheorghe Şalaru, Maria Nagornii Andrei Munteanu
Ministerul Economiei Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM
Iurii Torcunov Eugenia Cotenco
Biroul Naţional de Statistică Institutului de Management în Agribusiness şi Dezvoltare Rurala
Ludmila Lungu, Elena Orlova, Tatiana Isac, Maria Chiperi, Valen- Nicolae Bucătaru
tina Comarniţchi, Natalia Gridneva
Academia de Studii Economice din Moldova
Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică Ion Amarfii
Andrei Sulă
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Agenţia „Moldsilva” Ala Druţă, Tamara Gavrilaş, Ion Bacean, Victor Sfeclă, Alexandru
Petru Rotaru, Ghenadie Grubîi Munteanu, Ilie Gherciuc
Institutul pentru Amenajări şi Cercetări Silvice Universitatea Tehnică din Moldova
Dumitru Galupa, Ion Talmaci, Liliana Şpitoc Aurel Guţu, Ion Sobor, Andrei Chiciuc, Natalia Begleţ, Valeriu Dul-
ghieru, Dumitru Ungureanu
Centrul naţional ştiinţifico-practic de medicină preventivă
Nicolae Opopol Universitatea de Stat de Medicină şi Farmaceutică „N. Testemi-
ţeanu”
Serviciul Hidrometeorologic de Stat
Nicolae Opopol
Lidia Treşcilo, Tatiana Mironova, Ludmila Fişer, Gherman Bejena-
ru, Rodion Domenco, Mariana Pîrvu, Maxim Smentina Universitatea de Stat din Moldova
Elena Bercu, Daniel Vodă
Inspectoratul Ecologic de Stat
Veronica Andronic Universitatea de Stat din Tiraspol
Gherman Bejenaru
Laboratorul Ecologic Central, Inspectoratul Ecologic de Stat
Arcadie Leahu, Igor Draguţan, Vitalie Luţan Societatea de Asigurări „MOLDCARGO”
Ion Buza
Oficiul Schimbarea Climei, Ministerul Mediului
Vasile Scorpan, Marius Ţăranu, Lilia Ţăranu, Igor Bercu Î.C.S. “RED UNION FENOSA” S.A.
Ion Comendant, Sergiu Codreanu
Oficiul Ozon, Ministerul Mediului
Anatolie Tarîţă, Ala Cojocaru Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului Compania „Te-
leradio-Moldova”
Oficiul Prevenirii Poluării Mediului, Ministerul Mediului
Ştefan Lozinschi, Daniel Vodă
Tatiana Ţugui, Iurie Ţugui, Tamara Guvir, Marcela Vatamaniuc
Mişcarea Ecologistă din Moldova
Oficiul Biodiversitate, Ministerul Mediului
Alecu Reniţă, Ioana Bobână
Alexandru Teleuţă, Ion Coţofan
ONG „Ecospectru”
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
Alexandru Teleuta, Ion Coţofană
Vladimir Brega, Anatolie Tarîţă, Maria Nedealcov
ONG „Energy Plus”
Institutul de Energetică al AŞM
Ion Sobor, Andrei Chiciuc
Mihai Tîrşu, Vitalii Postolatii, Elena Bîcova, Ion Comendant, Sergiu
Robu, Iulia Dupleva ONG „Ecotera”
Ştefan Lozinschi
Institutul Științifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi
Medicină Veterinară ONG „Bios”
Sergiu Coşman, Larisa Cremeneac Elena Bivol
Grădina Botanică (Institut) a AŞM Revista ştiinţifică, de informaţie şi cultură ecologică „Mediul
Ştefan Lazu, Gheorghe Postolache, Eugen Alexandrov Ambiant”
Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM Grigore Barac
Vladimir Toderaş Revista de ecologie, turism şi cultură „Natura”
Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „N. Lilia Curchi
Dimo” al AŞM
Valerian Cerbari, Tamara Leah
4
C u v â nt î n a i nt e
La momentul actual deja este indiscutabil faptul, că fenomenul schimbărilor climatice poate pune în pericol dezvol-
tarea durabilă a umanităţii în cel mai apropiat timp. El poate provoca diverse impacte negative ce ţin de ridicarea
nivelului oceanului planetar, creşterea frecvenţei cataclismelor naturale (inundaţii, secete, valuri de căldură, uragane,
tornade etc.), vulnerabilitate sporită a ecosistemelor naturale şi artificiale la noile condiţii de climă etc. Acest fapt im-
pune naţiunile planetei de a întreprinde un şir de acţiuni orientate atât spre reducerea intensităţii desfăşurării acestui
proces cât şi a celor de atenuare a consecinţelor posibile determinate de acest fenomen.
Comunicarea naţională trei a Republicii Moldova în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu pri-
vire la schimbarea climei a fost elaborată datorită asistenţei financiare a Fondului Global de Mediu prin intermediul
proiectului “Asigurarea suportului Republicii Moldova în vederea pregătirii comunicării naţionale trei în corespundere
cu obligaţiunile sale faţă de Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei” gestionat
de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu şi implementat de Ministerul Mediului al Republicii Moldova. Acest
Raport prezintă o trecere în revistă a stării de lucru în Republica Moldova pentru principalele aspecte reglementate
de Convenţia dată şi de Protocolul de la Kyoto. Ele ţin de evaluarea ritmului şi dinamicii emisiilor de gaze cu efect de
seră la nivel naţional şi sectorial, de prezentarea necesităţilor privind reducerea acestor emisii, de evaluarea gradului
de vulnerabilitate şi necesităţilor de adaptare către noile condiţii de climă determinate de fenomenul schimbărilor
climatice pentru principalele sectoare ale economiei naţionale şi a sănătăţii umane. Este important de menţionat
faptul că identificarea acestor necesităţi s-a întreprins în baza unor posibile scenarii climatice, identificate ca cele mai
mult posibile pe teritoriul Republicii Moldova în următorii 100 ani. Aceste recomandări stau la baza Strategiei de
Dezvoltare cu Emisii Reduse a Republicii Moldova până în anul 2020 şi Strategiei de Adaptare la Schimbarea Climei
a Republicii Moldova până în 2020, elaborate pe durata de implementare a Proiectului.
Elaborarea raportului dat şi implementarea ulterioară a Strategiei de Dezvoltare cu Emisii Reduse a Republicii Mol-
dova până în anul 2020 şi Strategiei de Adaptare la Schimbarea Climei a Republicii Moldova până în anul 2020
constituie un aport esenţial al ţării noastre la soluţionarea problemei schimbărilor climatice atât la nivel naţional cât
şi la cel global.
Gheorghe ȘALARU ,
ministrul Mediului
5
L i s t a a cr o n i m e l o r , a b r e v i e r i l o r
ş i u n i tăţ i lo r d e m ă s u r ă
AA Asigurarea cu apă C
0
Grade Celsius
AAA Activitate economică şi sectorială şi asistenţă tehnică C Carbon
AAC Autorităţile Administrative Centrale Ca++ Ioni de calciu
AAD Agenția Austriacă pentru Dezvoltare ¢ cenţi
A&A ROSC Rapoarte de Contabilitate și Audit privind Respectarea CAD Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare
Standardelor și Codurilor (engl.: Accounting and CBD Convenţia privind protecţia biodiversităţii (engl.:
Auditing Reports on the Observance of Standards and Convention on Biological Diversity)
Codes)
CBO Consumul biochimic de oxigen
ac activ
CCCma_
ACM Autoritatea Centrală de Mediu Model de Circulaţie Globală al Centrului Canadian de
CGCM3_
Modelări și Analize Climatice
ACP Acordului de Cooperare și Parteneriat cu Uniunea T63
Europeană CCGIS Centrul Cercetare şi Sisteme Informaționale
AEE Agenţia pentru Eficienţă Energetică Geografice al Serviciului Hidrometeorologic de Stat
AIE Alianța pentru Integrare Europeană CCl4 Tetracloridul de carbon
AIEA Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică CDI Cooperarea în domeniul dezvoltării internaţionale
AID Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare CCPP Centrală electrică de tip ciclu combinat (din engl.
AITT Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic Combined Cycle Power Plant)
AGeoM Agenţia de Stat de producţie şi Explorări Geologice CDM Mecanismul dezvoltării non-poluante (engl.: Clean
Development Mechanism)
AGEPI Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuala
CET Centrală electrică de termoficare
ALSAC Acordul de liber schimb aprofundat și comprehensiv
CE Consiliul Europei
AND Autoritatea Naţională Desemnată (engl.: DNA -
Designated National Authority) C.E. Capacitatea economică
ANRE Agenţia Naţională de Reglementări în Energetică CER Reduceri de emisii certificate (din engl. Certified
Emission Reductions)
AOD Asistenţa oficială pentru dezvoltare
CF4 Perfluormetan
AOGCMs Modele generale cuplate de circulație atmosferică și
oceanică (engl.: Coupled Atmosphere–Ocean Global C2F6 Perfluoretan
Climate Models) C3F8 Perfluorpropan
APC Autorităţile Publice Centrale C4F10 Perfluorbutan
APL Autorităţile Publice Locale c-C4F8 Perfluorciclobutan
AR4 Raportul al patrulea de evaluare IPCC (engl.: IPCC Forth C5F12 Perfluorpentan
Assessment Report) C6F14 Perfluorhexan
Art. Articol CFC Clorofluorcarburi
AŞM Academia de Ştiinţe a Moldovei CFI Corporaţia Financiară Internaţională
AT Asistenţă tehnică CFM Calea Ferată a Moldovei
BAS Servicii de consultanţă în afaceri (engl.: Business CFM Comisia naţională de reformă fiscală a mediului
Advisory Service) C.I.F. Cu referinţă la export (engl.: Cost, Insurance and Freight)
B C C R _ Model de circulaţie globală al Centrului de cercetări CIM Centrul Informaţional de Mediu
BCM2.0 climatice Bjerknes din Norvegia CH4 Metan
BDA Boli diareice acute CHE Centrala hidroelectrică
BDCE Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei CHEAP Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj
BE Balanţa Energetică CHT Coeficientul Hidro-Termic
BEI Banca Europeană de Investiţii (engl.: European CISC Comisia Interguvernamentală pentru schimbările
Investment Bank) climatice (engl.: Intergovernmental Panel for Climate
BERD Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare (engl.: Change)
European Bank for Reconstruction and Development) CIUDAD Programul pentru Cooperare, Dezvoltare Urbană și
BIM Biroul Internaţional al Muncii Dialog (engl.: Cooperation in Urban Development and
BM Banca Mondială (engl.: World Bank) Dialogue)
BMD Băncile multilaterale de dezvoltare Cl - Ioni de clor
BMZ Ministerului Federal pentru Cooperare Economică şi CMEIMI Centrul Monitoring Ecologic Integrat şi Management
Dezvoltare al Germaniei Informaţional
BNM Banca Naţională a Moldovei CMIP3 Programul de comparare reciprocă a modelelor cuplate
- faza 3 (engl.: Coupled Model Intercomparison Project
BNS Biroul Naţional de Statistică
phase 3)
6
CND Comunicarea Naţională Doi EEE Echipamente electrice şi electronice

CNŞPMP Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină EEN Reţeaua Europeană de Întreprinderi (engl.: Enterprise
Preventivă Europe Network)
CNT Comunicarea Naţională Trei ef efectiv
CO Monoxid de carbon EF Factor de emisie (engl.: Emission Factor)
CO2 Bioxid de carbon EHGeoM Expediția Hidrogeologica din Moldova
COD Consumul chimic de oxigen ECHAM5- Model de circulaţie globală al Institutului de
COEST Comitetul pentru Europa de Est și Asia Centrală al OM Meteorologie Max-Planck din Germania
Consiliului UE ECMWF Model de predicţie a timpului (engl.: European Center
CONUSC Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu for Medium Range Weather Forecasting)
privire la schimbarea climei ECMP Echipa Centrală de Management al Programului
COP Conferinţa Părţilor (engl.: Conference of the Parties) EMEP Program comun pentru observaţii şi evaluarea
COPS Comitetul Politic şi de Securitate al Consiliului UE transferului poluanţilor la distanţe mari în Europa
CORINAIR Inventarul emisiilor atmosferice în Europa, elaborat de EnMS Sistem de management energetic (in engl.: Energy
Agenţia Europeană de Protecţie a Mediului cu suportul Management System)
Comisiei Economice Europene a ONU ENPEP Programul ENPEP (engl.: Energy and Power Evaluation
COVNM Compuşi organici volatil nemetanici Program)
CM Capacitatea de mediu ENPI Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat
(engl.: ENPI - European Neighbourhood and Partnership
cm centimetru
Instrument )
cm2 centimetru pătrat
ENTSO-E Operatorii Sistemului de Transport ai Reţelelor Europene
CPM Corporaţia Provocările Mileniului de Electricitate (din engl.: The European Network of
CS Cu specific naţional (engl.: Country Specific) Transmission System Operators for Electricity)
CSC Tehnologia de captare şi stocare a carbonului (engl.: ENVSEC Iniţiativa pentru mediul înconjurător şi securitate (engl.:
Carbon Storage and Capture) Environment and Security Initiative)
CSI Comunitatea Statelor Independente EP Evaporarea potenţială
CSIROMk3 Model de circulaţie globală al Organizației Comunitare E5P Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficienţă
de Cercetări Științifice și Industriale a Australiei Energetică şi Mediu (engl.: Eastern Europe Energy
CSŞDT Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Efficiency and Environmental Partnership)
Tehnologică ESCO Compania de servicii energetice (engl.: Energy Service
CT Centrală termică Company)
CTA Cheltuieli total actualizate EUA Cumpărarea permiselor de emisie (engl.: European
Union Allowances)
CTEM Centrala Termoelectrică Moldovenească
EU ETS Schema de comercializare a certificatelor de emisii al
CzDA Agenţia Cehă pentru Dezvoltare (engl.: Czech
Uniunii Europene (în engl.: EU ETS – European Union
Development Agency)
Emission Trading Scheme)
D Utilizat în mod implicit (engl.: Default)
EUREM Program standardizat de instruire european (engl.:
dal decalitru European Energy Manager Training)
DAWBEE Staţie de recepţie şi vizualizare a datelor prin satelit EUR Euro
pentru ţările din Balcanii de Vest şi ţările din Europa de
eq Echivalent
Est (engl.: Data Access for Western Balkan and Eastern
European Countries) FAO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi
Alimentaţie (engl.: Food and Agriculture Organization)
DEPA Agenţia Daneză de Protecţie a Mediului (engl.: Danish
Environment Protection Agency) FAS Factorului de Emisii în sistemul electroenergetic naţional
DFID Departamentul Marii Britanii pentru Dezvoltare FE Factor de emisie (engl.: Emission Factor)
Internaţională (engl.: Department for International FEE Fondul de Eficienţă Energetică
Development) FEL Fondurile Ecologice Locale
DIF Sezonul de iarnă: decembrie, ianuarie şi februarie FEEF-MO Finanţare pentru eficienţa energetică a Uniunii
DKK Coroane daneze (engl. Danish Krone) Europene pentru R.Moldova
DOC Carbon organic degradabil FEN Fondul Ecologic Naţional
DOCF Fracţia DOC disimilat FES Factorului de emisii în sistemul electroenergetic naţional
dm decimetru FIV Fondului de investiţii pentru vecinătate (engl.: NIF –
DMS Deşeuri menajere solide Neighbourhood Investment Facility)
DNA Autoritatea Naţională Desemnată (engl.: DNA - FMI Fondul Monetar Internaţional
Designated National Authority) FNUP Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie
DST Drepturi Speciale de Tragere la Fondul Monetar F.O.B. Cu referinţă la import (engl.: Free on Bord)
Internaţional FOD Metoda de descompunere de ordinul 1 (engl.: First
EA Ecosistemele agrare Order Decay Method)
EaPIC Programului de Cooperare și Integrare al Parteneriatului g grame
Estic (engl.: Eastern Partnership Integration and g.c.c. grame combustibil convenţional
Cooperation programme)
7
GASFOR Model de evaluare a sechestrărilor de carbon pe IE Incluse în altă parte (engl.: Included Elsewhere)
terenurile împădurite (engl.: Modelling Carbon IE AŞM Institutul de Energetică al Academiei de Ştiinţe a
Sequestration in Forested Landscapes) Moldovei
GBP Ghidul Bunelor Practici IEVP Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat
Gcal Gigacalorie (engl.: ENPI - European Neighbourhood and Partnership
GCM Modele Climatice Globale (în engl. : Global Climate Instrument )
Model) IES Inspectoratul Ecologic de Stat
GCOS Sistemul global de observaţii climatice (engl.: Global IFAD Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă (engl.:
Climate Observing System) International Fund for Agricultural Development)
GEF Fondul Global de Mediu (engl.: Global Environmental IFI Instituţii Financiare Internaţionale (engl.: IFI -
Facilities) International Financial Institutions)
GES Gaze cu efect de seră IIA Sezonul de vară: iunie, iulie şi august
G F D L _ Model de circulaţie globală al Laboratorului de studiere IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii
CM2.1 a hidrodinamicii geofizice din SUA IMPACT Modelul de calcul a emisiilor, parte componentă a
Gg Gigagram (109 grame) pachetului de modele ENPEP
GIS Sistem Informațional Geografic (engl.: Geographic INOGATE Program regional de cooperare în domeniul energiei
Information System) finanțat de UE care susţine prioritățile în domeniul
energiei din cadrul Parteneriatului Estic (engl.:
GIZ Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei
(germ.: Deutsche Gesellschaft für Internationale Interstate Oil and Gas Transportation to Europe)
Zusammenarbeit GmbH) INTAS Asociaţia internaţională privind promovarea cooperării
între cercetătorii ştiinţifici din ţările Comunităţii Statelor
GNC Gaze Naturale Comprimate
Independente
GNI Venitul Naţional Brut (în engl.: GNI – Gross National
IPA Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare
Income)
GOST Sistem regional de standardizare administrat de IPCC Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările
Climatice (engl.: Intergovernmental Panel for Climate
către Consiliul Euro-Asiatic pentru Standardizare,
Change)
Metrologie şi Certificare în cadrul Comunităţii Statelor
Independente IPNA Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului
GPL Gaze petroliere lichefiate ÎS Întreprindere de stat
GWP Potenţialul de încălzire globală (engl.: Global-warming Is Infrastructura de locuire
potential) IT Investiţii totale
h oră ITC Centrul Internaţional de Comerţ (engl.: International
ha hectare Trade Center)
H2CO3 Acid carbonic ITGA Instalaţii turbină gaz-abur
HadCM3 Model de circulaţie globală al Oficiului de Meteorologie ITU Indicele Temperatură-Umiditate
din Marea Britanie IVC Indicele de vulnerabilitate climatică
HCl Acid clorhidric IVE Indicele de Vulnerabilitate a Existenței (engl.: LVI -
HG Hotărârea Guvernului Livelihood Vulnerability Index)
HFC Hidrofluorcarburi K Coeficientul de ariditate după Ivanov
hl hectalitru K+ Ioni de caliu
HNO3 Acid azotic KfV Banca pentru dezvoltare a Germaniei (germ.:
H2O apă Kreditanstalt Für Wiederaufbau) (engl.: German
Development Bank)
HP Hotărârea Parlamentului
kg kilogram
H2S Hidrogen sulfurat
kg c.c. kilograme combustibil convenţional
HUF Forint maghiar (engl.: Hungarian Forint)
km kilometru
HUN-IDA Asistenţa de dezvoltare internaţională a Ungariei (engl.:
Hungarian International Development Assistance) km2 kilometru pătrat
JAI Justiţia şi afacerile interne kPa kilopascal
JICA Agenției Internaţionale de Cooperare a Japoniei (engl.: kt kilotonă
Japan International Cooperation Agency) kV kilovolt
IBEC Indicele integrat de eficacitate biologică a climei kW kilowatt
IBRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare kWh kilowatt-oră
(engl.: International Bank for Reconstruction and l litru
Development)
L De nivel (engl.: Level)
ICAS Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice
LEA Linie electrică aeriană
ICSID Centrul Internaţional de Reglementare a Diferendelor
LEAP Model de calcul (engl.: the Long range Energy
din Domeniul Investiţiilor
Alternatives Planning System)
IDA Asociaţia de Dezvoltare Internaţională (engl.:
LEDS Strategia de Dezvoltare cu Emisii Reduse (engl.: Low
International Development Association)
Emissions Development Strategy)
ICAS Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice
LNG Gaze Naturale Lichefiate
8
Ltd. societate cu răspundere limitată sau SRL (engl.: Limited) MS Ministerul Sănătăţii
LULUCF Utilizarea terenurilor, schimbări în utilizarea terenurilor MTIC Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
şi gospodăria silvică (engl.: Land Use, Land-Use Change MTID Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor
and Forest)
MTS Ministerul Tineretului şi Sportului
LVI Indicele de Vulnerabilitate a Existenței (engl.: Livelihood
Vulnerability Index) Mt Megatone (106 tone)
m metru MW Megawatt (106 watt)

m2 metru pătrat Na +
Ioni de sodiu (natriu)
m3 metru cub NaOH Hidroxid de sodiu (sodă caustică)
MA Ministerul Apărării NA Neaplicabil (engl.: Non Applicable)
MAED Modelul de analiză a cererii (engl.: Model for Anaysis of NAMA Acţiune de atenuare adecvată la nivel naţional (engl.:
the Energy Demand) National Appropriate Mitigation Actions)
MAEIE Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene NATO Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (engl.: North
Atlantic Treaty Organization)
MAI Ministerul Afacerilor Interne
N C A R _ Model de circulaţie globală al Centrului Național pentru
MAIA Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare CCSM3 Cercetări Atmosferice din SUA
MAM Sezonul de primăvară: martie, aprilie şi mai NE Nu s-au estimat (engl.: Not Estimated)
MARCAL Modelul de alocare a pieţei (engl.: Market Allocation
NEEG Grupul de eficienţă energetică norvegian (engl.:
Model) Norwegian Energy Efficiency Group)
Mb Megabyte NH3 Amoniac
MC Ministerul Culturii NH4+ Amoniu
MCC Corporaţia Provocările Mileniului (engl.: Millennium N I E S _
Challenge Corporation) Model de circulaţie globală al Institutului național de
MIROC3.2_
MCDT Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor studii în domeniul mediului din Japonia
hires
MD Moldova NIF Societatea norvegiană a inginerilor de planificare (engl.:
MDL Lei moldoveneşti Norwegian Sociaty of Charted Engineers)
MDN Mecanismul Dezvoltării Nepoluante a Protocolului de la NIF Fondului de investiţii pentru vecinătate (engl.: NIF –
Kyoto Neighbourhood Investment Facility)
MDI Ministerul Dezvoltării Informaţionale NMVOC Compuşi organici volatil nemetanici (engl.: non
MDRC Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor methane volatil organic compounds)
ME Ministerul Economiei NO Nu se produc (engl.: Not Occuring)
MEDU Ministerul Educaţiei NOx Oxizi de azot
NO3- Nitrat
MF Ministerul Finanţelor
N2O Protoxid de azot
MJ Ministerul Justiţiei
Mg++ Ioni de magnesiu
nr. număr
O3 Ozonul troposferic
mg miligram
ODA Program de asistenţă tehnică şi cooperarea între
MIA Managementul Integrat al Apelor
Republica Moldova şi Republica Cehă privind
mil. milioane implementarea proiectelor în domeniul protecţiei
ml mililitru mediului ambiant
MJ Megajoule (106 joule) OCDE Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
MIGA Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor ODM Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului
MM Ministerul Mediului ODS Substanţe distrugătoare ale stratului de ozon (engl.:
MMPSF Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Ozone Depleting Substances)
mm milimetri ODIMM Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii
mlrd. miliarde
MOP Întâlnire a Părţilor semnatare ale Protocolului de la Kyoto OECD Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
(engl.: Organization for Economic Cooperation and
(engl.: Meeting of the Parties to the Kyoto Protocol)
Development)
MOST Oficiul Republicii Moldova pentru Ştiinţă şi
OIM Organizaţia Internaţională a Muncii
Tehnologie pe lângă UE (engl.: Moldovan Office for
Science and Technology) OIpM Organizaţia Internaţională pentru Migraţie
MoSEFF Fondul de finanţare sustenabilă a sectorului energetic OHCHR Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului
din R. Moldova (engl.: Moldovan Sustainable Energy (engl.: Office of the High Commissioner for Human
Financing Facility) Rights)
MoREFF Fondul de finanţare a eficienţii energetice în sectorul OMM Organizaţia Meteorologică Mondială (engl.: WMO –
residential al R. Moldova (din engl. Moldovan Residential World Meteorological Organization)
Energy Efficiency Financing Facility) ONG Organizaţie Non-Guvernamentală
M R I _ Model de circulaţie globală al Institutului de cercetări ONU Organizaţia Naţiunilor Unite
CGCM2.3.2 meteorologice din Japonia
MRV Monitorizare, Raportare şi Verificare (a emisiilor de GES)
9
OSCE Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa s secundă

(engl.: Organization for Security and Cooperation in s.a. substanţă activă
Europe)
SA Siguranța alimentară
P Precipitaţii
S.A. Societate pe acţiuni
p-valoare Simbol ce indică semnificația statistică
SAICM Abordarea Strategică pentru Managementul
Pag. Pagină Internaţional al Substanţelor Chimice (engl.: SAICM
PC7 Programul-Cadru 7 al Uniunii Europene - Strategic Approach to International Chemicals
PCN Prima Comunicare Naţională Management)
PDD Schiţa documentului de proiect (engl.: Project SAO Scenariul alternativ optim
Document Design) SAI Scenariul alternativ intermediar
PDO Potenţial de distrugere a ozonului SAP Scenariul alternative pesimist
PE Parteneriatul Estic SAR Raportul doi de evaluare al IPCC (engl.: IPCC Second
PFC Perfluorcarburi Assessment Report)
PIB Produs Intern Brut SASC Strategia de adaptare la schimbarea climei
PIN Nota Ideii de Proiect (engl.: Project Identification Note) SEC Surse de emisii-cheie
PÎG Potenţialul de încălzire globală SDC Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (engl.:
Swiss Agency for Development and Cooperation)
PGM Programul de Granturi Mici
SDER Strategia de Dezvoltare cu Emisii Reduse
PJ Petajoule (1015 joule)
SE Sursă eoliană
PHRD Politica privind Fondul pentru dezvoltare a resurselor
umane a Japoniei SDO Substanţe distrugătoare ale stratului de ozon
PLN Zlotul polonez (engl.: Polish Zloty) SF6 Hexafluorid de sulf
PM10 Suspensiile solide cu fracţia de 10 mkm SGP Programul de Granturi Mici (engl.: Small Grant Program)
PNA Programul Naţional de Acţiuni SHS Serviciul Hidrometeorologic de Stat
PNI Programul Naţional Indicativ SIDA Agenţia de cooperare şi dezvoltare internaţională a
Suediei (engl.: Swedish International Development
PPC Paritatea Puterii de Cumpărare
Cooperation Agency)
POP Poluanţi organici persistenţi
SIG Sisteme Informaționale Geografice (GIS)
PNCE Programul Naţional de Conservare a Energiei
SIGMA Sprijin pentru Îmbunătăţirea Guvernării şi
PNUD Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (engl.: Managementului în Ţările din Europa Centrală şi de
United Nations Development Programme) Est, iniţiativă comună a Centrului pentru Cooperare
ppb părţi per miliard de volum cu economiile ţărilor aflate în tranziţie din OECD şi a
ppm părţi per milion de volum programului Phare al Uniunii Europene.
ppt părţi per trilion de volum SLB Scenariul liniei de bază
PRECIS Model Climatic Regional - Asigurarea cu Date Climatice SMA Scenariul cu măsuri adiţionale
Regionale pentru Studii de Impact (engl.: Providing SM Scenariul cu măsuri
Regional Climates for Impacts Studies) SO2 Bioxid de sulf
PSB Programul de Suport Bugetar SON Sezonul de toamnă: septembrie, octombrie şi noiembrie
PST Instruire înainte de prestarea serviciilor (engl.: Pre- SPT Strategia de Parteneriat cu Ţara
Service Training)
SRE Sursă regenerabilă de energie
q Chintale
SRES Raport special privind scenariile emisiilor de GES şi
R Suma precipitațiilor aerosolilor (engl.: Special Report on Emissions Scenarios)
R2 Coeficientul de determinare SRL Societate cu răspundere limitată
r Coeficientul de corelare Pearson SSM Serviciul Standardizare şi Metrologie
RBEC Biroului Regional pentru Europa şi Comunitatea Statelor SU Sănătatea umană
Independente al PNUD Bratislava (engl.: UNDP Bratislava
s.u. Substanţă uscată
Regional Center)
REC Centrul Regional de Mediu (engl.: Regional Environment $ Dolari
Center) SUA Statele Unite ale Americii
RED Reţelele Electrice de Distribuţie SYNOP Observaţii sinoptice de suprafaţă (engl.: surface synoptic
observations)
RFG Republica Federativă Germană
RM Republica Moldova t tonă
PNA Programul Naţional de Acţiuni T Temperatura
RNDU Rapoartele Naţionale de Dezvoltare Umană T1 Abordare metodologică de Nivelul 1 (engl.: Tier 1)
RNI Raport Naţional de Inventariere T2 Abordare metodologică de Nivelul 2 (engl.: Tier 2)
RPC Republica Populară Chineză TACIS Program de asistenţă tehnică pentru Comunitatea
Statelor Independente (engl.: Technical Aid to the
RTEC Regia de Transport Electric Chişinău Commonwealth of Independent States)
RTTM Rețeaua de Transfer Tehnologic a Moldovei
RU Resurse umane
10
TAIEX Instrumentul de Asistenţă Tehnică şi Schimb de UNDAF Cadrul Națiunilor Unite de asistență pentru dezvoltare
Informaţii, din cadrul Direcţiei Generale Extindere a (engl.: United Nations Development Action Framework)
Comisiei Comunităţilor Europene (engl.: Technical UNIDO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
Assistance and Information Exchange) Industrială
TAR Raportul 3 de evaluare al IPCC (engl.: IPCC Third UNHCR Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi
Assessment Report) (engl.: United Nations High Commissioner for Refugees)
t.c.c. tone combustibil convenţional (cărbuni) UNODC Oficiul ONU pentru Droguri şi Crimă (engl.: United
TEMPUS Programul trans-european de cooperare in Nations Office on Drugs and Crime)
domeniul învățământului superior (engl.: Trans- URSS Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
European Mobility Scheme for University Studies)
USAID Agenţia pentru Dezvoltare internaţională a Statelor
TG Teragram (1012 grame) Unite ale Americii (engl.: United States Agency for
TJ Terajoule (1012 joule) International Development)
TIC Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii US EPA Agenţia de Protecţie a Mediului a Statelor Unite ale
TNA Evaluarea Necesităţilor Tehnologice (din engl. Techology Americii (engl.: United States Environment Protection
Needs Assessment) Agency)
TRACECA Program interguvernamental, componentă a USD $ SUA
programului de finanțare TACIS al Comisiei Europene USM Universitatea de Stat din Moldova
pentru statele CSI, echivalent programului de finanțare UST Universitatea de Stat din Tiraspol
PHARE pentru statele Europei Centrale si de Est (engl.:
UTA Unitate teritorial autonomă
Transport Corridor Europe-Caucasus-Asia)
UTM Universitatea Tehnică a Moldovei
TV Televiziune
UTSUTGS Utilizarea terenurilor, schimbări în utilizarea terenurilor
TVA Taxa cu valoare adăugată
şi gospodăria silvică (engl.: LULUCF - Land Use, Land-
UASM Universitatea Agrară de Stat din Moldova Use Change and Forest)
UATSN Unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului VE Volumul emisiilor
UCTE Uniunea pentru Coordonarea Transporturilor de VES Valorile emisiilor specifice
Electricitate (fr.: Union pour la Coordination du Transport
VRIM Modelul Indicatorilor de Vulnerabilitate și Reziliență
de l’Electricite)
(engl.: Vulnerability-Resilience Indicators Model)
UE Uniunea Europeană
WASP Model în cadrul Programului ENPEP (engl.: Wien
UNAIDS Programul Comun al Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA Automatic System Planning)
UNCTAD Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare WB Banca Mondială (engl.: World Bank)
(engl.: United Nations Conference on Trade and
WCRP Programul Mondial de Cercetare a Climei (engl.: World
Development) Climate Research Programme)
UNECE Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei
WMO Organizaţia Meteorologică Mondială (engl.: World
Naţiunilor Unite (engl.: United Nations Economic Meteorological Organization)
Commission for Europe)
Yi Productivitatea culturilor agricole
UNDP Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (engl.:
United Nations Development Programme) ZAE Zone Agro-Ecologice
UNEP Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (engl.: United Σ Simbol ce indică suma
Nations Environment Programme) ∆ Simbol ce indică diferenţa
UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi σ Simbol ce indică abaterea standard
Cultură (engl.: United Nations Educational, Scientific o grade
and Cultural Organization) ´ Secunde
UNFCCC Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind % Procente
Schimbarea Climei (engl.: United Nations Framework
Convention on Climate Change) ‰ Promile
UNICEF Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (engl.: United
Nations Children’s Fund)
UNCITRAL Comisia Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial
Internaţional (engl.: United Nations Commission on
International Trade Law)
11
Cuprins
Referinţe tehnice .........................................................................................................................................................2
Contribuitori..................................................................................................................................................................3
Cuvânt înainte................................................................................................................................................................4
Lista acronimelor, abrevierilor şi unităţilor de măsură.....................................................................5
Rezumat.............................................................................................................................................................................16
R.1. Introducere....................................................................................................................................................................16
R.1.1. Obiectivul final al Convenţiei...................................................................................................................................................16
R.1.2. Raportarea în cadrul Convenţiei..............................................................................................................................................16
R.2. Circumstanţe naţionale ................................................................................................................................................17
R.2.1. Cadrul geografic.........................................................................................................................................................................17
R.2.2. Resursele naturale.......................................................................................................................................................................17
R.2.3. Organizarea administrativ-teritorială, populaţia şi dezvoltarea umană..............................................................................17
R.2.4. Aranjamente instituţionale........................................................................................................................................................18
R.2.5. Indicii economici........................................................................................................................................................................18
R.2.6. Evoluţia sectoarelor reale ale economiei..................................................................................................................................19
R.3. Inventarul naţional de gaze cu efect de seră .................................................................................................................21
R.3.1. Contribuţia relativă a RM la încălzirea globală......................................................................................................................21
R.3.2. Aranjamente instituţionale privind compilarea inventarului...............................................................................................21
R.3.3. Aspecte metodologice................................................................................................................................................................21
R.3.4. Analiza surselor de emisie cheie...............................................................................................................................................21
R.3.5. Asigurarea calităţii şi controlul calităţii...................................................................................................................................21
R.3.6. Recalculări ..................................................................................................................................................................................21
R.3.7. Evaluarea incertitudinilor .........................................................................................................................................................22
R.3.8. Integritatea inventarului ...........................................................................................................................................................22
R.3.9. Raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră direct..............................................................................................................22
R.3.10. Raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră indirect........................................................................................................22
R.4. Politicile şi măsurile de atenuare a schimbărilor climatice..........................................................................................24
R.4.1. Instrumente economice.............................................................................................................................................................25
R.4.2. Politici şi măsuri de atenuare a schimbărilor climatice la nivel sectorial............................................................................25
R.5. Prognoza şi efectul global al politicilor şi măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice.......................................27
R.5.1. Prospecţiuni pe termin mediu privind evoluţia emisiilor de GES direct în Republica Moldova....................................27
R.5.2. Instrumente utilizate la evaluarea potenţialului de atenuare a emisiilor de GES direct...................................................27
R.5.3. Prospecţiuni pe termin mediu privind evoluţia emisiilor de GES direct la nivel sectorial..............................................27
R.5.4. Prospecţiuni pe termen mediu privind evoluţia emisiilor agregate de GES direct la nivel naţional...............................29
R.6. Evaluarea vulnerabilităţii şi adaptării la schimbarea climei........................................................................................30
R.6.1. Aplicarea indicelui de vulnerabilitate climatică......................................................................................................................30
R.6.2. Clima curentă a Republicii Moldova: tendinţe observate şi variabilitatea..........................................................................30
R.6.3. Scenarii privind schimbarea climei în Republica Moldova..................................................................................................31
R.6.4. Impacturile sectoriale ale schimbărilor climatice în Republica Moldova...........................................................................34
R.6.5. Studii de caz privind impactul potenţial al schimbărilor climatice la nivel sectorial........................................................41
R.7. Altă informaţie...............................................................................................................................................................45
R.7.1. Activităţile aferente transferului de tehnologii pentru atenuarea schimbărilor climatice................................................45
R.7.2. Sistemul de observaţii sistematice şi activitatea de cercetare................................................................................................45
R.7.3. Sistemul de educaţie, instruire şi sensibilizare a publicului..................................................................................................48
R.7.4. Cooperarea internaţională şi regională....................................................................................................................................52
R.8. Constrângeri şi necesităţi financiare, tehnice şi de capacitate ....................................................................................56
R.8.1. Constrângeri în calea atenuării emisiilor de GES direct.......................................................................................................56
R.8.2. Necesităţi de fortificare a capacităţilor in domeniul atenuării emisiilor de gaze cu efect de seră...................................56
R.8.3. Necesităţi financiare in contextul asigurării dezvoltării cu emisii reduse...........................................................................56
12
Introducere...................................................................................................................................................................58
Capitolul 1. Caracteristica generală a ţării.............................................................................................60
1.1. Cadrul geografic.............................................................................................................................................................60
1.1.1. Poziţia geografică .......................................................................................................................................................................60
1.1.2. Relieful .........................................................................................................................................................................................60
1.1.3. Clima ............................................................................................................................................................................................61
1.2. Resursele naturale..........................................................................................................................................................61
1.2.1. Resursele funciare.......................................................................................................................................................................61
1.2.2. Resursele acvatice........................................................................................................................................................................62
1.2.3. Resursele biologice......................................................................................................................................................................63
1.2.4. Resursele minerale......................................................................................................................................................................64
1.3. Organizarea administrativ-teritorială, populaţia şi dezvoltarea umană .....................................................................64
1.3.1. Organizarea administrativ-teritorială.......................................................................................................................................64
1.3.2. Populaţia.......................................................................................................................................................................................65
1.3.3. Situaţia demografică...................................................................................................................................................................66
1.3.4. Sănătatea populaţiei ...................................................................................................................................................................66
1.3.5. Sistemul de învăţământ...............................................................................................................................................................68
1.4. Aranjamente instituţionale ...........................................................................................................................................70
1.4.1. Instituţiile.....................................................................................................................................................................................70
1.4.2. Aranjamente instituţionale privind compilarea Comunicării Naţionale Trei.....................................................................71
1.5. Indicii economici............................................................................................................................................................75
1.5.1. Produsul Intern Brut...................................................................................................................................................................75
1.5.2. Inflaţia...........................................................................................................................................................................................77
1.5.3. Cursul de schimb al monedei naţionale...................................................................................................................................78
1.5.4. Deficitul balanţei comerciale.....................................................................................................................................................78
1.5.5. Transferurile băneşti şi remitenţele...........................................................................................................................................79
1.5.6. Investiţiile.....................................................................................................................................................................................80
1.5.7. Sfera socială..................................................................................................................................................................................80
1.6. Evoluţia sectoarelor reale ale economiei........................................................................................................................81
1.6.1. Producţia industrială..................................................................................................................................................................81
1.6.2. Producţia agricolă.......................................................................................................................................................................87
1.6.3. Transporturi şi comunicaţii.......................................................................................................................................................92
1.6.4. Turismul.......................................................................................................................................................................................96
1.6.5. Comerţul cu amănuntul şi serviciile de piaţă prestate populaţiei.........................................................................................98
1.6.5. Investiţii în capital fix.................................................................................................................................................................99
1.6.6. Managementul deşeurilor........................................................................................................................................................100
Capitolul 2. Inventarul naţional de gaze cu efect de seră...............................................................104
2.1. Introducere...................................................................................................................................................................104
2.1.1. Convenţia, Protocolul de la Kyoto şi angajamentele Părţilor semnatare ..........................................................................104
2.1.2. Gazele cu efect de seră .............................................................................................................................................................105
2.1.3. Potenţialul de încălzire globală ...............................................................................................................................................106
2.1.4. Contribuţia relativă a Republicii Moldova la încălzirea globală ........................................................................................106
2.2. Aranjamente instituţionale, procesul de inventariere.................................................................................................108
2.2.1. Aranjamente instituţionale privind compilarea inventarului .............................................................................................108
2.2.2. Aranjamente instituţionale şi legale........................................................................................................................................110
2.3. Procesul de inventariere ..............................................................................................................................................112
2.4. Aspecte metodologice...................................................................................................................................................114
2.4.1. Metodologii, factori de emisie şi date de activitate utilizate................................................................................................114
2.4.2. Analiza surselor de emisii cheie..............................................................................................................................................116
2.4.3. Asigurarea calităţii şi controlul calităţii..................................................................................................................................117
2.4.4. Recalculări .................................................................................................................................................................................119
13
2.4.5. Evaluarea incertitudinilor .......................................................................................................................................................119

2.4.5. Integritatea inventarului ..........................................................................................................................................................120
2.5. Raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră .............................................................................................................120
2.5.1. Sumar al tendinţelor în emisiile de gaze cu efect de seră direct..........................................................................................120
2.5.2. Tendinţe în emisiile de gaze cu efect de seră direct după gaze ...........................................................................................121
2.5.3. Tendinţe în emisiile de gaze cu efect de seră direct după surse .........................................................................................124
2.5.4. Emisii de gaze cu efect de seră indirect şi SO2............................................................................................................................................................................................................... 131
Capitolul 3. Politicile şi măsurile de atenuare a schimbărilor climatice ..............................136
3.1. Introducere...................................................................................................................................................................136
3.2. Procesul de dezvoltare a politicilor de atenuare a schimbărilor climatice ................................................................137
3.3. Mecanismul Dezvoltării Nepoluante a Protocolului de la Kyoto................................................................................137
3.4. Instrumente economice................................................................................................................................................138
3.5. Politicile şi măsurile de atenuare la schimbările climatice la nivel sectorial .............................................................138
3.5.1. Sectorul energetic......................................................................................................................................................................138
3.5.2. Sectorul transporturi................................................................................................................................................................143
3.5.3. Sectorul clădiri...........................................................................................................................................................................145
3.5.4. Sectorul industrial ....................................................................................................................................................................145
3.5.5. Sectorul agricol..........................................................................................................................................................................146
3.5.6. Sectorul forestier ......................................................................................................................................................................148
3.5.7. Sectorul deşeuri.........................................................................................................................................................................151
Capitolul 4. Prognoza emisiilor de gaze cu efect de seră şi efectul politicilor şi
măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice.................................................................................154
4.1. Prospecţiuni pe termen mediu privind evoluţia emisiilor de GES direct în Republica Moldova..............................154
4.2. Metode şi instrumente utilizate la evaluarea potenţialului de atenuare a emisiilor de GES direct...........................155
4.3. Prospecţiuni pe termen mediu privind evoluţia emisiilor de GES direct la nivel sectorial şi măsuri de atenuare...155
4.3.1. Sectorul energetic......................................................................................................................................................................155
4.3.2. Sectorul procese industriale.....................................................................................................................................................167
4.3.4. Sectorul utilizarea terenurilor, schimbări în utilizarea terenurilor şi gospodăria silvică.................................................176
4.4. Prospecţiuni pe termen mediu privind evoluţia emisiilor agregate de GES direct la nivel naţional.........................182
5. Evaluarea vulnerabilității și adaptării la schimbarea climei...................................................188
5.1. Determinarea gradului de vulnerabilitate și a capacității adaptive la schimbările climatice a Republicii Moldova
prin aplicarea Indicelui de Vulnerabilitate Climatică .......................................................................................................188
5.2. Clima curentă: tendințe observate și variabilitatea ....................................................................................................202
5.3. Scenarii privind schimbarea climei .............................................................................................................................204
5.3.1. Elaborarea scenariilor climatice pentru Republica Moldova..............................................................................................204
5.3.2. Descrierea scenariilor climatice posibile pentru Republica Moldova ...............................................................................206
5.3.3. Generarea scenariului climatic de rezoluție înaltă pentru Republica Moldova ..............................................................225
5.4. Impacturile sectoriale ale schimbărilor climatice.......................................................................................................229
5.4.1. Impacturile schimbărilor climatice asupra sectorului agricol.............................................................................................229
5.4.2. Impacturile schimbărilor climatice asupra sectorului resursele de apă.............................................................................233
5.4.3. Impacturile schimbărilor climatice asupra sectorului forestier..........................................................................................236
5.4.4. Impacturile schimbărilor climatice asupra sectorului energetic.........................................................................................239
5.4.5. Impacturile schimbărilor climatice asupra sectorului transporturilor şi infrastructurii drumurilor............................241
5.4.6. Impacturile schimbărilor climatice asupra sectorului sănătate...........................................................................................244
5.5. Studii de caz privind impactul potenţial al schimbărilor climatice la nivel sectorial în Republica Moldova...........247
5.5.1. Impactul potenţial al schimbărilor climatice asupra sectorului agricol ............................................................................247
5.5.2. Impactul potenţial al schimbărilor climatice asupra sectorului zootehnic ......................................................................254
5.5.3. Impactul potenţial al schimbărilor climatice asupra ecosistemelor forestiere .................................................................263
14
5.5.4. Impactul potenţial al schimbărilor climatice asupra lumii animale ..................................................................................266

5.5.5. Impactul potenţial al schimbărilor climatice asupra resurselor de sol ..............................................................................269
5.5.6. Impactul potenţial al schimbărilor climatice asupra resurselor de apă .............................................................................274
Capitolul 6. Altă informaţie...............................................................................................................................282
6.1. Activităţile aferente transferului de tehnologii în vederea atenuării schimbărilor climatice....................................282
6.1.1. Consolidarea capacităţilor........................................................................................................................................................282
6.1.2. Mediu de afaceri favorabil........................................................................................................................................................284
6.1.3. Mecanisme pentru transferul de tehnologii..........................................................................................................................285
6.2. Sistemul de observaţii sistemice şi activitatea de cercetare ........................................................................................293
6.2.1. Instituţii implicate în sistemul de observaţii sistemice ........................................................................................................293
6.2.2. Sistemul naţional de observaţii sistemice şi reţeaua de supraveghere ..............................................................................294
6.2.3. Activitatea de cercetare ...........................................................................................................................................................299
6.2.4. Colaborarea internaţională în domeniul hidrometeorologiei şi climatologiei ................................................................300
6.3. Sistemul de educaţie, instruire şi sensibilizare a publicului ......................................................................................301
6.3.1. Educaţia ecologică a populaţiei .............................................................................................................................................301
6.3.2. Instruirea ecologică ..................................................................................................................................................................305
6.3.3. Informarea şi sensibilizarea publicului ..................................................................................................................................308
6.4. Cooperarea internaţională şi regională ......................................................................................................................314
6.4.1. Cadrul legal şi instituţional de cooperare internaţională ...................................................................................................314
6.4.2. Cadrul politic de colaborare cu Uniunea Europeană .........................................................................................................317
6.4.3. Colaborarea bilaterală .............................................................................................................................................................319
6.4.4. Colaborarea transfrontalieră ...................................................................................................................................................320
6.4.5. Asistenţa externă recepţionată de către RM în cadrul cooperării bilaterale şi multilaterale pentru dezvoltare...........320
Capitolul 7. Constrângerile şi necesităţile financiare, tehnice şi de capacitate ..............334
7.1. Constrângerile în calea atenuării emisiilor de GES.....................................................................................................334
7.1.1. Sectorul energetic .....................................................................................................................................................................334
7.1.2. Sectorul transporturi ...............................................................................................................................................................335
7.1.3. Sectorul clădiri...........................................................................................................................................................................335
7.1.4. Sectorul industrial.....................................................................................................................................................................335
7.1.6. Sectorul forestier.......................................................................................................................................................................336
7.2. Necesităţi de fortificare a capacităţilor in domeniul atenuării emisiilor de gaze cu efect de seră.............................337
7.2.1. Capacitatea de a efectua studii şi cercetări climatice şi evaluări.........................................................................................337
7.2.2. Capacitatea de formulare a strategiilor şi politicilor climatice............................................................................................337
7.2.3. Capacitatea de implementare a strategiilor şi politicilor climatice.....................................................................................338
7.2.4. Capacitatea de negociere a aspectelor climatice la nivel internaţional..............................................................................339
7.3. Necesităţi financiare in contextul asigurării dezvoltării cu emisii reduse..................................................................340
Bibliografie..................................................................................................................................................................343
ANEXE................................................................................................................................................................................361
Anexa 1: Rezultatele inventarierii emisiilor naţionale de gaze cu efect de seră în Republica Moldova în perioada
1990-2010............................................................................................................................................................................361
Anexa 2: Potenţialul de atenuare al acţiunilor adecvate la nivel naţional în perioada 2013-2020, prezentate conform
obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din Strategia de Dezvoltare cu Emisii Reduse a RM până
în anul 2020.........................................................................................................................................................................398
Anexa 3: Plan de acţiuni privind implementarea în mod prioritar a acţiunilor de atenuare adecvate la nivel naţional,
în vederea atingerii obiectivului general al Strategiei de Dezvoltare cu Emisii Reduse a RM până în anul 2020............406
Anexa 4: Plan de acţiuni privind implementarea Strategiei de adaptare la schimbarea climei a Republicii Moldova....413
R E Z U M AT
16 COMUNICAREA NAŢIONALĂ TREI A REPUBLICII MOLDOVA
R e z u m at
R.1. Introducere
mentelor Părţilor în cadrul Convenţiei, prin obligarea ţările
R.1.1. Obiectivul final al Convenţiei industrial dezvoltate şi celor cu economia în tranziţie, inclu-
se în Anexa I a Convenţiei, să reducă în prima perioadă de
Obiectivul final al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiuni- angajament a Protocolului de la Kyoto (2008-2012) emisiile
lor Unite privind Schimbarea Climei (CONUSC) este de a totale de GES direct cu cel puţin 5%, în comparaţie cu emi-
stabiliza concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă siile înregistrate în anul de bază (1990).
la un nivel care să împiedice orice perturbare antropică pe-
riculoasă a sistemului climatic. Până în prezent, 192 de ţări Republica Moldova a ratificat Protocolul de la Kyoto la 13
sunt Părţi la această Convenţie. CONUSC a fost semnată de februarie 2003. Ca ţară neinclusă în anexa nr. I a Conven-
Republica Moldova la 12 iunie 1992 şi ratificată de Parla- ţiei, Republica Moldova nu a avut angajamente de reducere
ment la 16 martie 1995. a emisiilor de gaze cu efect de seră în prima perioadă de
angajament a Protocolului de la Kyoto.
Articolul 4, paragraful 1(a) şi Articolul 12, paragraful 1(a)
ale CONUSC stipulează că fiecare Parte trebuie să prezin- În luna ianuarie 2010 Republica Moldova s-a asociat Acor-
te către Conferinţa Părţilor (COP) un „inventar naţional al dului de la Copenhaga şi a prezentat un obiectiv de reducere
emisiilor antropice pe surse şi al sechestrării, prin stocare, a emisiilor, care este specificat în anexa nr. II a acestui Acord
pentru toate gazele cu efect de seră, ne-reglementate prin „Acţiuni de atenuare adecvate la nivel naţional al ţărilor în
Protocolul de la Montreal, în măsura în care mijloacele îi curs de dezvoltare”. Ținta acțiunilor de atenuare a Republicii
permit aceasta, utilizând metode comparabile asupra căro- Moldova în cadrul acestui Acord o constituie „reducerea cu
ra COP cade de acord şi a căror utilizare o va încuraja; de nu mai puţin de 25% faţă de anul de referinţă (1990) a nive-
asemenea o descriere generală a măsurilor pe care aceasta lului total naţional a emisiilor de gaze cu efect de seră către
le ia sau intenţionează să le ia pentru a aplica Convenţia; şi anul 2020, prin punerea în aplicare a mecanismelor economi-
orice altă informaţie pe care Partea o consideră utilă pentru ce axate pe atenuarea schimbărilor climatice la nivel mondial,
a atinge obiectivul Convenţiei şi potrivită pentru a exprima în conformitate cu principiile şi prevederile Convenţiei”.
în Comunicarea sa, în măsura posibilului, date utile deter- Această ţintă este prezentată fără a indica acţiuni specifice de
minării tendinţelor emisiilor antropice in lume”. atenuare adecvate la nivel naţional, identificate şi cuantifica-
te, și fără clarificări suplimentare cu privire la sprijinul nece-
R.1.2. Raportarea în cadrul Convenţiei sar atingerii acesteia. Concomitent, se recunoaşte, că pentru
Mecanismul principal de prezentare a acestor informaţii atingerea acestei ţinte va fi nevoie de un sprijin semnificativ
sunt comunicările naţionale. La COP 2 (Geneva, 1996) a financiar, tehnologic şi de consolidare a capacităţilor, care
fost adoptat Ghidul pentru elaborarea comunicărilor naţio- poate fi oferit prin intermediul mecanismelor CONUSC.
nale ale Părţilor neincluse în anexa nr. I a Convenţiei (Deci- În perioada 2010-2012, a fost elaborată Strategia de Dez-
zia 10/CP.2). Conform acestui Ghid, între 1998-2000 Repu- voltare cu Emisii Reduse a Republicii Moldova până în anul
blica Moldova a elaborat Prima Comunicare Naţională către 2020, un document strategic care va permite ţării să-şi ajus-
CONUSC (cuprinzând un inventar naţional al emisiilor de teze calea de dezvoltare spre o economie cu emisii reduse
gaze cu efect de seră pentru perioada 1990-1998) în cadrul de carbon şi să realizeze o dezvoltare durabilă verde, bazată
Proiectului UNDP-GEF “Asigurarea suportului Republicii pe priorităţile socio-economice şi de dezvoltare a ţării. De
Moldova în vederea pregătirii primei comunicări naţiona- asemenea, SDER susţine atingerea obiectivelor globale, ofe-
le în corespundere cu obligaţiunile sale faţă de CONUSC”, rind context naţional strategic eforturilor de atenuare pen-
prezentată la COP 6 (Hague, 2000). tru care ţările primesc sprijin internaţional pentru acţiunile
La COP 8 (New Delhi, 2002) a fost adoptat un nou Ghid de atenuare adecvate la nivel naţional. Măsurile propuse în
pentru elaborarea comunicărilor naţionale ale ţărilor nein- Planul de acţiuni alăturat SDER includ acţiuni de atenuare
cluse în anexa nr. I a Convenţiei (Decizia 17/CP.8). Con- adecvate la nivel naţional, aşa cum este prevăzut pentru Păr-
form acestuia, în perioada 2005-2009, a fost elaborată ţile Semnatare neincluse în anexa nr. I la Convenţia-cadru
Comunicarea Naţională Doi, iar în perioada 2010-2013, re- a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea cli-
spectiv Comunicarea Naţională Trei a Republicii Moldova mei. SDER prevede de asemenea procedura de implemen-
către CONUSC. tare, termenele de realizare, precum şi prevederi cu privire
la monitorizarea, măsurarea, raportarea şi verificarea rezul-
La COP 3 (Kyoto, 1997) a fost adoptat Protocol de la Kyo- tatelor obţinute. Se anticipă, că SDER va fi aprobată de Gu-
to, care reprezintă un instrument de aprofundare a angaja- vern pe parcursul anului 2014.
REZUMAT 17
În perioada 2010-2012, a fost elaborată şi Strategia de 0.84 km/km2 la nordul ţării, până la 0.12 km/km2 în partea
adaptare la schimbarea climei (SASC) a Republicii Moldo- stângă a Nistrului. Pe teritoriul ţării se găsesc circa 60 lacuri
va, un document strategic care urmează să asigure situaţia naturale şi peste 3.5 mii de acumulări de apă artificiale. Pe
în care dezvoltarea socială şi economică a ţării să devină teritoriul RM există de asemenea circa 4.8 mii sonde, prin
rezilientă către impactul schimbărilor climatice de viitor. intermediul cărora sunt exploatate resursele de apă subtera-
SASC va crea cadrul naţional strategic necesar pentru ne, estimate la circa 3478.3 mii m3/zi.
funcționarea mecanismului prin intermediul căruia RM
Resursele biologice. Flora RM cuprinde în prezent circa
va putea primi sprijinul internațional pentru ţările în curs
5558 specii de plante (superioare – 2044 specii, inferioare
de dezvoltare, oferit de către țările industrial dezvoltate
– 3524 specii). După compoziţia floristică cele mai bogate
prin intermediul mecanismelor financiare a CONUSC.
sunt ecosistemele forestiere (peste 850 specii), cele de stepă
Strategia are de asemenea menirea de a servi drept stra-
(peste 600 specii), de luncă (circa 650 specii), petrofite (cir-
tegie-cadru, care creează un mediu de abilitare, pentru ca
ca 250 specii), acvatice şi palustre (circa 160 specii). Fauna
anumite sectoare şi ministere să poată integra activitățile
RM este relativ bogată şi variată. În ţară vieţuiesc peste 15.5
de adaptare la schimbarea climei şi managementul riscuri-
mii specii de animale, inclusiv 461 specii de vertebrate şi
lor în strategiile și planurile de acțiune sectoriale existente
peste 15 mii specii de nevertebrate. Dintre vertebrate se în-
şi în cele de viitor. Se anticipă, că SASC va fi aprobată de
tâlnesc 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii
Guvern pe parcursul anului 2014.
de reptile, 14 specii de amfibieni şi 82 specii de peşti. Dintre
animalele vertebrate cea mai numeroasă este clasă păsări-
lor – 281 specii şi subspecii, iar din nevertebrate – insectele:
R.2. Circumstanţe naţionale peste 12 mii de specii. În RM există cinci rezervaţii ştiinţi-
fice (Codrii, Iagorlîc, Pădurea Domnească, Plaiul Fagului,
R.2.1. Cadrul geografic Prutul de Jos) cu suprafaţa totală de 19.2 mii ha.
Poziţia geografică. Republica Moldova e situată în partea Resursele minerale. Pe teritoriul RM sunt explorate resurse
centrală a Europei, în nord-vestul Balcanilor, pe un teritoriu minerale utile din 415 de zăcăminte, cele mai importante fi-
de 33846 km2. La nord, est şi sud este înconjurată de Ucrai- ind: calcarurile, graniturile, argilele bentonitice şi nisipoase,
na, iar la vest – separată de România de râul Prut. Republica diatomitul, ghipsul şi creta. Majoritatea resurselor minerale
Moldova face parte din grupul ţărilor bazinului Mării Negre ale RM se exploatează prin cariere şi numai unele varietăţi
- hotarul ei de sud se întinde până aproape de Marea Nea- de calcare prin galerii.
gră, ieşirea la mare deschizându-se prin limanul Nistrului şi
fluviul Dunărea. R.2.3. Organizarea administrativ-teritorială,
Relieful. Relieful Republicii Moldova este reprezentat prin populaţia şi dezvoltarea umană
coline şi câmpii, podişurile ocupând în temei partea centrală Organizarea administrativ-teritorială. Teritoriul RM este or-
a ţării. Altitudinile absolute sunt cuprinse între 429 m (Dealul ganizat sub raport administrativ în 32 raioane (Anenii Noi,
Bălăneşti) şi 4 m în lunca Nistrului (comuna Palanca). Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călăraşi, Căuşeni,
Clima. Clima Republicii Moldova este temperat continen- Cimişlia, Criuleni, Donduşeni, Drochia, Dubăsari, Edineţ,
tală, caracterizându-se prin ierni relativ blânde şi cu puţi- Făleşti, Floreşti, Glodeni, Hînceşti, Ialoveni, Leova, Nispo-
nă zăpadă, cu veri lungi, călduroase şi cu umiditate redusă. reni, Ocniţa, Orhei, Rezina, Rîşcani, Sîngerei, Soroca, Stră-
Media anuală a temperaturilor variază între 6.3-12.30C, iar şeni, Şoldăneşti, Ştefan Vodă, Taraclia, Teleneşti, Ungheni),
cantitatea de precipitaţii respectiv între 300-960 mm pe an. 5 municipii (Chişinău, Bălţi, Comrat, Tiraspol şi Bender)
şi 2 unităţi administrativ-teritoriale (unitatea teritorială au-
R.2.2. Resursele naturale tonomă Găgăuzia şi unităţile administrativ-teritoriale din
stânga Nistrului).
Fondul funciar şi învelişul de sol. Republica Moldova dis-
pune de un fond funciar unic, care se deosebeşte prin pre- Populaţia. La 01.01.2012 populaţia Republicii Moldova a
dominarea solurilor de cernoziom (~75%) cu potenţial înalt fost de 4073.8 mii locuitori, densitatea ei fiind de circa 120.4
de productivitate, gradul foarte înalt de valorificare (>75%) locuitori/km2. În cadrul structurii pe sexe predomină fe-
şi relief accidentat (peste 80% din terenurile agricole sunt meile – 52.2%, faţă de numai 47.8% populaţie masculină.
amplasate pe versanţi). Populaţia este concentrată preponderent în mediul rural,
cele 1614 aşezări rurale însumând 2237.7 mii locuitori sau
Resursele acvatice. Reţeaua hidrografică ocupă circa 2.7% 54.9% din total, în medie circa 1400 locuitori într-o loca-
din teritoriul ţării şi are o lungime totală de circa 16 mii km. litate. Populaţia urbană constituie 1836.1 mii locuitori sau
Principalele râuri sunt Nistru şi Prut, pe o porţiune mică la 45.1%, în medie 27 mii locuitori într-o localitate. Conform
sud ţara are ieşire la Dunăre. Densitatea reţelei hidrografi- datelor ultimelor recensăminte (2004) ale populaţiei (petre-
ce în medie pe ţară constituie 0.48 km/km2: variind de la cute separat, pentru teritoriul din stânga şi dreapta Nistru-
lui), moldovenii/românii au constituit – 71.5%, ucrainenii – R.2.4. Aranjamente instituţionale

11.2%, ruşii – 9.4%, găgăuzii – 3.8%, bulgarii – 2.0%, ţiganii
Aranjamente instituţionale privind pregătirea comunicării
– 0.3%, evreii – 0.1% şi alte naţionalităţi – 1.6%.
naţionale doi. În numele Guvernului RM, Ministerul Me-
Situaţia demografică. În perioada 1990-2011 procesele diului (MM) este responsabil pentru implementarea tratate-
demografice au fost marcate de o dinamică negativă, ma- lor internaţionale de mediu la care RM este Parte (inclusiv a
nifestată prin instabilitatea indicatorilor demografici şi CONUSC). Reprezentanţii MM deţin de asemenea funcţiile
fenomene precum: reducerea natalităţii, creşterea morta- de Puncte Focale GEF şi CONUSC. Oficiul „Schimbarea
lităţii, îmbătrânirea demografică, depopularea şi altele. În Climei” de pe lângă MM, deţine întreaga responsabilitate
anul 2011 rata natalităţii a fost de 11.0‰ (17.7‰ în 1990), pentru activităţile asociate cu pregătirea comunicărilor na-
egală cu cea a mortalităţii (11.0‰ în 2011, respectiv 9.7‰ ţionale, rapoartelor naţionale de inventariere şi inventarelor
în 1990); mortalitatea infantilă a constituit 10.9‰ (19.0‰ de gaze cu efect de seră.
în 1990); ponderea persoanelor cu vârsta de până la 15
ani a scăzut până la 17.7% (27.9% în 1990), iar a celor cu R.2.5. Indicii economici
vârsta aptă de muncă (57/62+ ani) a sporit până la 15.7%
Produsul Intern Brut. În anul 2011 ponderea industriei
(12.6% în 1990); indicatorul „speranţa de viaţă la naştere”
în structura PIB-lui a constituit 13.7%, cea a agriculturii –
a constituit circa 71.1 (69.0 ani în 1990), din care 67.1 ani
12.3%, transportului şi comunicaţiilor – 10.7%, sectorului
la bărbaţi (65.5 ani în 1990) şi 75.0 ani la femei (72.3 ani
construcţii – 3.4%, comerţului – 13.3%, activităţilor finan-
în 1990).
ciare – 5.6%, a altor ramuri – 26.1%, impozitelor nete pe
Sănătatea populaţiei. Reţeaua instituţiilor medicale exis- produs şi import – 17.0%.
tente în ţară la sfârşitul anului 2011 includea: 86 spitale, 759
Economia ţării era în declin înainte de 1991, dar separarea
instituţii de asistenţă medicală primară, 42 instituţii sanita-
de URSS a grăbit acest proces. PIB-ul a scăzut continuu din
ro-epidimiologice, 136 staţii şi puncte de asistenţă medicală
1990 şi până în 1999 inclusiv, an în care a ajuns la 34% din
urgentă, 3 case ale copilului şi 2 sanatorii de tuberculoză.
nivelul înregistrat în 1990. Singura excepţie a avut loc în
Numărul paturilor în spitale a constituit circa 22.0 mii sau
1997, când datorită unei producţii agricole excelente, deter-
61.9 paturi la 10000 locuitori; respectiv, numărul total al me-
minate de condiţiile climaterice favorabile, a fost înregistra-
dicilor – 12.9 mii sau 36.3 medici la 10000 locuitori. Chel-
tă o uşoară majorare de 1.6% faţă de anul precedent. Cau-
tuielile pentru ocrotirea sănătăţii au constituit circa 13.3%
zele prăbuşiri economice au fost multiple: RM era complect
din Bugetul de Stat pentru anul 2011. Pe parcursul anilor
integrată în sistemul economic al URSS şi odată cu indepen-
1990-2011 mortalitatea generală a manifestat o tendinţă de
denţa au încetat subvenţiile şi transferurile de la guvernul
creştere. Analiza structurii mortalităţii pentru anul 2011 re-
central; sfârşitul erei sovietice cu legături comerciale bine
levă, că patologia cardiovasculară rămâne cauza principală a
stabilite a dus la crearea unor obstacole pentru circulaţia
deceselor (57.5%), fiind urmată de tumori (14.4%) şi mala-
produselor şi la restricţii în ceia ce priveşte accesul la pieţele
diile aparatului digestiv (9.1%). Repartizarea mortalităţii în
în curs de apariţie; lipsa resurselor energetice şi a materiilor
teritoriu nu este uniformă, înregistrându-se diferenţe destul
prime proprii au făcut ca economia ţării să rămână puter-
de mari între regiuni: cei mai scăzuţi indici ai mortalităţii au
nic dependentă de restul fostei URSS; au existat şi multi-
fost înregistraţi în zonele urbane (Chişinău şi Bălţi), iar cei
ple cauze de ordin intern, precum tranziţia de la economia
mai înalţi în raioanele din nordul ţării (Donduşeni, Briceni,
centralizată spre o economie de piaţă, pierderea ramurilor
Râşcani, Drochia, Şoldăneşti şi Glodeni).
industriale situate în zona transnistreană, secetele frecvente
Sistemul educaţional. Ministerul Educaţiei, Departamente- şi conflictul civil. Creşterea considerabilă a PIB-ului înce-
le Municipale de Învăţământ, Direcţiile Generale Raionale pând cu anul 2000 indică asupra faptului, că economia este
de Învăţământ şi Instituţiile de Învăţământ sunt responsa- pe calea cea bună, deşi în 2011 valoarea PIB-ului constituia
bile de instruirea din învăţământul primar, secundar gene- doar 61.0% din nivelul anului 1990 (Figura R-1).
ral, secundar profesional, mediu de specialitate şi superior.
Inflaţia. Inflaţia a crescut vertiginos până la aproximativ
La începutul anului de studii 2012/2013, în RM funcţionau
788.5% în 1993, dar a fost redusă la 7.7% în 1998. Deprecie-
1397 instituţii de învăţământ primar şi secundar general, 67
rea rublei ruseşti în 1998 a cauzat o majorare bruscă a infla-
de instituţii de învăţământ secundar profesional, 47 de in-
ţiei până la 39.3%. Ulterior, RM a făcut progrese mari în do-
stituţii de învăţământ mediu de specialitate (colegii) şi 34
meniul controlului inflaţiei care a fost redusă la 5.2% în 2002,
de instituţii de învăţământ superior (studiul de doctorat s-a
totuşi, din cauza creşterii preţurilor în agricultură (urmare a
avut constituit în 46 de instituţii de cercetări ştiinţifice şi de
secetei puternice), rata inflaţiei medie anuale a crescut până
instituţii de învăţământ superior). Cheltuielile pentru învă-
la 11.7% în 2003, această tendinţă continuând şi în următorii
ţământ au constituit circa 21.4% din Bugetul de Stat pentru
ani, în 2004 inflaţia a ajuns la un nivel de 12.4%, iar în 2005
anul 2011.
a scăzut la 11.9%, ca apoi să crească până la 12.7% în anul
REZUMAT 19
107.8 106.6 107.4 107.5 107.8 107.1 106.4

% 110 102.1 106.1 104.8 103.0
97.6 98.8 98.6 101.6 96.6 94.0
100 94.1 93.5
82.5
90
71.0 69.1
80
70
60
50
40
30
20
82.5
58.6
57.9
40.0
39.4
37.1
37.7
35.2
34.0
34.8
36.9
39.8
42.4
45.5
49.0
51.3
52.8
57.0
53.6
57.4
61.1
100
10
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
PIB, în % față de anul precedent PIB, în % față de anul 1990
Figura R-1: Produsul Intern Brut în Republica Moldova în perioada 1990-2011, în % faţă de anul 1990 şi respectiv, faţă de anul precedent
2006, în special, ca urmare a creşterii tarifelor la gazele natu- Concomitent, în anul 2011 investiţiile străine directe atrase
rale importate din Federaţia Rusă, preţurilor la combustibili în economia naţională (intrări nete) au constituit 0.294 mld.
şi medicamente. În 2007 rata inflaţiei medii anuale a scăzut $ SUA (4.2% în raport cu PIB-ul). Investitorii principali în
până la circa 12.4%. În anul 2008 nivelul inflaţiei a crescut RM sunt Olanda, Rusia, Spania, SUA, Germania, România,
până la 12.7%, fiind determinată de majorarea unor tarife la Franţa, Marea Britanie şi Turcia. Poziţia investiţională inter-
servicii comunal-locative, majorarea cererii la produsele ali- naţională a constituit la finele anului 2012 – 3.22 mld. $ SUA,
mentare, precum şi de sporirea puterii de cumpărare a popu- în 2011 – 3.17 mld. $ SUA, 2010 – 2.65 mld. $ SUA, 2008 –
laţiei. În anul 2009, rata inflaţiei a constituit circa 0.006%, ca 1.81 mld. $ SUA, 2006 – 2.09 mld. $ SUA, 2005 – 1.72 mld. $
să crească în 2010 şi 2011 până la 7.4% şi respectiv 7.6%, în SUA, 2004 – 1.64 mld. $ SUA, 2003 – 1.69 mld. $ SUA.
principal ca urmare a creşterii mai pronunţate a preţurilor la
Sfera socială. Salariul mediu lunar al unui salariat din eco-
produsele alimentare şi combustibil, precum şi parţial fiind
nomia naţională în anul 2012 a constituit 3477.7 lei şi s-a
influenţată de evoluţia de pe piaţa valutară.
majorat cu 8.9% faţă de perioada similară a anului 2011.
Deficitul balanţei comerciale. Cheltuielile Republicii Mol- Mărimea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2013 a con-
dova pentru importuri depăşesc cu mult câştigurile ţării din stituit 957.6 lei, fiind în creştere faţă de 1 ianuarie 2012 cu
exporturi, determinând apariţia unei probleme foarte grave 9.6%. Numărul pensionarilor aflaţi la evidenţa organelor
legate de deficitul balanţei comerciale. Acest deficit s-a ridicat de protecţie socială la 1 ianuarie 2013 a constituit 649.9 mii
de la 24.0% din PIB în 2000, până la 42.5% din PIB în 2011. persoane sau cu 11.3 mii persoane mai mult comparativ cu
Aceasta reflectă dependenţa ţării de importul resurselor ener- 1 ianuarie 2012. Numărul şomerilor în anul 2012 a fost de
getice şi creşterea cererii la produsele de import. Creşterea 62.2 mii, comparativ cu 81.5 mii în anul 2010. Rata şomaju-
importurilor este potenţată de afluxurile masive de remitenţe lui (proporţia şomerilor în populaţia activă) a înregistrat la
de peste hotare, care sunt canalizate în consumul casnic. nivel de ţară valoarea de 4.8% (la bărbaţi ea a atins valoarea
de 5.9% şi la femei – 3.7%).
Transferurile băneşti şi remitenţele. Transferurile băneşti
de la persoanele care lucrează peste hotare, au o mare im-
portanţă pentru economia RM. În 2011, afluxurile nete de
R.2.6. Evoluţia sectoarelor reale ale economiei
valută străină de la moldovenii care munceau peste hotare au Sectorul industrial. Volumul producţiei industriale fabrica-
constituit circa 1.6 miliarde $ SUA sau circa 22.9% din PIB. te în anul 2011 a constituit doar circa 51.6% faţă de nive-
Transferurile băneşti din exterior, în special remitenţele de la lul anului 1990 (Figura R-2). Pe parcursul anilor 1990-2011
persoanele care lucrează peste hotare, au o mare importanţă evoluţia sectorului industrial a fost însoţită de fluctuaţii, cele
pentru economia RM. La nivel global, RM se află printre li- mai bune rezultate fiind remarcate în perioada 2000-2005 şi
deri în ceea ce priveşte ponderea remitenţelor în PIB1. 2010-2011, iar cele mai negative, respectiv în anii 1990-1999,
2006-2007 şi 2009. Situaţia din sectorul industrial este de-
Investiţiile. O importanţă majoră în procesul de creşte-
terminată preponderent de activitatea întreprinderilor din
re economică a RM revine investiţiilor, care s-au majorat
industria prelucrătoare, cărora le revene circa 82.6% din vo-
semnificativ comparativ cu anii precedenţi. În anul 2012 în
lumul total de producţie obţinut de întreprinderile mari cu
economia naţională s-au investit circa 18.0 mld. lei, echiva-
activităţi industriale principale. În cadrul industriei prelu-
lentul a circa 1.5 mld. $ SUA (20.5% în raport cu PIB-ul).
crătoare cea mai reprezentativă activitate o deţine industria
1
<http://data.worldbank.org/indicator/BX.TRF.PWKR.CD.DT/ alimentară şi a băuturilor (producţia, prelucrarea şi conser-
countries/1W?order=wbapi_data_value_2008%20wbapi_data_value%20
varea cărnii şi a produselor din carne, fructe şi legume; fabri-
wbapi_data_ value-first&sort=asc&display=default>.
% 110
100.0
100 94.9
87.7
90
80 75.0
70 61.5
58.5 56.5
60 53.7 52.7 51.1 49.7 50.2
38.1 46.8 46.5 48.0 46.4 46.0 46.7
50 41.3 40.4 41.2
40
30
100.0
88.9
83.9
63.3
64.5
56.8
63.3
55.9
51.2
49.5
52.7
54.5
47.1
56.9
57.3
56.7
43.6
57.6
52.1
56.2
59.0
76.0
20
100.0
88.9
64.9
64.9
46.9
45.0
42.1
42.1
35.8
31.6
34.1
38.7
42.9
49.6
53.7
57.3
54.5
53.8
54.6
43.1
47.1
51.6
10
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Producția industrială Producția agricolă Consumul de electricitate
Figura R-2: Dinamica principalilor indicatori economic ai Republicii Moldova în perioada 1990-2011, în % faţă de anul 1990
carea produselor lactate; produselor de morărit; nutreţurilor fost irigate terenuri agricole pe o suprafaţă de 30 mii ha, sau
gata pentru animale; pâinii şi a produselor de patiserie; za- cu 89.7% mai puţin comparativ cu anul 1990 (292 mii ha).
hărului; fabricarea cacao, ciocolatei şi produselor zaharoase Comparativ cu anul 1990, s-a redus considerabil cantitatea
de cofetărie; fabricarea băuturilor alcoolice distilate, vinului, de îngrăşăminte chimice şi organice aplicate în sol: în 2011
berii etc.) (circa 41.5% din volumul total), cât şi producţia au fost aplicate 30.9 mii tone îngrăşăminte chimice şi 31.5
altor produse din minerale nemetalifere (fabricarea sticlei şi mii tone îngrăşăminte organice sau cu 86.7% şi respectiv
articolelor din sticlă; cărămizilor şi ţiglelor din lut ars; fabri- 99.7% mai puţin comparativ cu anul 1990 (232.4 mii tone
carea cimentului; varului; ipsosului; elementelor din ciment, îngrăşăminte chimice şi 9.74 milioane tone îngrăşăminte
ipsos şi beton) (8.2% din volumul total). organice). În comparaţie cu anul 1990 (situaţie la sfârşit de
an), s-a redus considerabil efectivul de animale şi păsări do-
Sectorul energetic. Consumul total de energie în interi-
mestice: bovine – cu 78.8% (1060.7 mii în 1990, 224.4 mii
orul republicii în anul 2011 a constituit doar circa 22.4%
în 2011), ovine – cu 42.0% (1244.8 mii în 1990, 721.9 mii în
faţă de nivelul anului 1990 (consumul de electricitate circa
2011), suine – cu 74.5% (1850.1 mii în 1990, 472.0 mii în
47.7%, iar consumul de energie termică, respectiv doar cir-
2011) şi iepurilor – cu 1.6% (283.0 mii în 1990, 278.4 mii
ca 20.9%). Unităţile principale de producere a energiei în
în 2011); concomitent în aceiaşi perioadă s-a majorat efec-
RM cuprind CTEM din Dnestrovsk cu o putere instalată de
tivul caprinelor - cu 235.9% (37.1 mii în 1990, 124.3 mii în
2520 MW (putere disponibilă de circa 950 MW); CET-1 din
2011), păsărilor de toate categoriile – cu 40.4% (24625.0 mii
Chişinău cu o putere electrică instalată de 46 MW (putere
în 1990, 34563.9 mii în 2011), asinilor – cu 25.0% (1.7 mii
disponibilă de circa 40 MW) şi o putere termică instalată de
în 1990, 2.5 mii în 2011) şi cabalinelor – cu 8.7% (47.2 mii
455 MW; CET-2 din Chişinău cu o putere electrică instalată
în 1990, 51.1 mii în 2011).
de 240 MW (putere disponibilă de circa 210 MW) şi o pu-
tere termică instalată de 1425 MW; CET-Nord din Bălţi cu Sectorul transporturi. Sectorul transporturi al RM în struc-
o putere electrică instalată de 28.5 MW (putere disponibilă tura sa cuprinde: transportul auto, transportul feroviar,
de circa 24 MW) şi o putere termică instalată de 610 MW; transportul aerian şi transportul fluvial. Reţeaua de drumuri
CET-urile fabricilor de zahăr cu o putere totală instalată de publice cu o lungime totala de 10826 km (din care: 9352 km
98 MW (putere disponibilă de circa 20 MW), CHE din Du- – în dreapta râului Nistru, 1474 km – în stânga Nistru; cu
băsari cu o putere instalată de 48 MW (putere disponibilă de îmbrăcăminte rigidă: 8827 km – în dreapta Nistrului şi 1430
circa 30 MW) şi CHE din Costeşti cu o putere instalată de km – în stânga Nistrului). Reţeaua de drumuri este sufici-
16 MW (putere disponibilă circa 10 MW). ent de dezvoltată (densitatea drumurilor publice este de circa
320 km/1000 km2, iar cea a drumurilor publice cu îmbrăcă-
Sectorul agricol. Volumul producţiei agricole în toate ca-
minte rigidă - de circa 303 km/1000 km2), însă starea lor
tegoriile de gospodării în anul 2011 a constituit doar circa
ca şi a întregii infrastructuri este deplorabilă, deşi în ultimii
59.0% faţă de nivelul anului 1990 (Figura R-2). Pe parcursul
cinci ani se realizează la scară largă lucrări de reparaţie şi
anilor 1990-2012 evoluţia producţiei agricole a fost însoţi-
restabilire a reţelei de drumuri naţionale. În perioada 1990-
tă de fluctuaţii, cele mai bune rezultate fiind remarcate în
2011 în RM s-a înregistrat o majorare intensă a numărului
anii 1993, 1997, 2004 şi 2008, iar cele mai negative rezul-
unităţilor de transport auto: autocamioanelor cu 79.1% (de
tate, respectiv în anii 1992, 1994, 1996, 1998, 2003, 2007 şi
la 79.192 mii până la 141.851 mii), autobuselor şi microbu-
2012, fiind cauzate în majoritatea cazurilor de condiţiile cli-
zelor cu 82.2% (de la 12.033 mii până la 21.919 mii) şi au-
materice nefavorabile (în anii 2003, 2007 şi 2012 în RM au
toturismelor cu 105.6% (de la 261.204 mii până la 537.145
fost înregistrate secete foarte puternice). În anul 2012, au
mii). Transportul feroviar activează de peste 140 ani. Lungi-
REZUMAT 21
mea căii ferate este de circa 1157 km, iar densitatea căilor de Ghidul Bunelor Practici şi Managementul Incertitudinilor
comunicaţie pe 1000 km2 este de circa 34.2 km. Transportul în inventarierea emisiilor naţionale ale gazelor cu efect de
fluvial în RM este în curs de dezvoltare şi majorare, atât a seră (IPCC, 2000), Ghidul Bunelor Practici pentru sectorul
numărului de nave, cât şi a celui de porturi. Lungimea căilor Utilizarea Terenurilor, Schimbări în Utilizarea Terenurilor
fluviale navigabile de folosinţă generală constituie în prezent şi Gospodăria Silvică (IPCC, 2003), Ghidul pentru inven-
circa 624 km (inclusiv 558 km în dreapta râului Nistru, re- tarierea emisiilor din atmosferă (CORINAIR, 1996, 1999,
spectiv 66 km în stânga râului Nistru). În ţară există patru 2009) şi Ghidul 2006 pentru inventarierea emisiilor naţio-
aeroporturi: în municipiul Chişinău, Bălţi, Cahul şi Mărcu- nale de gaze cu efect de seră (IPCC, 2006).
leşti. Din acestea, efectuează rute regulate de călători doar
aeroportul din Chişinău. Aeroporturile din Cahul şi Măr- R.3.4. Analiza surselor de emisie cheie
culeşti sunt în stare de certificare. Aeroportul din Bălţi este
În vederea prioritizării eforturile ţării privind îmbunătăţi-
certificat, dar deserveşte doar rute neregulate. Comparativ
rea calităţii inventarului, în conformitate cu recomandările
cu anul 1990, s-a redus considerabil atât cantitatea de măr-
Ghidului Bunelor Practici (IPCC, 2000), au fost identificate
furi transportată cu mijloacele de transport (cu 90.7%: de la
surselor de emisie cheie pentru perioada 1990-2010, reali-
331.1 mil. tone în 1990, până la 30.7 mil. tone în 2011), cât
zate prin aplicarea unei abordări metodologice de Nivelul 1,
şi parcursul mărfurilor transportate (cu 77.8%: de la 21648
din care cu contribuția sectorului „UTSUTGS” – 18 surse
mil. tone-km în 1990, până la 4795 mil. tone-km în 2011). În
cheie de nivel şi 17 surse cheie de tendinţă, şi respectiv, fără
perioada respectivă s-a redus semnificativ numărul pasage-
contribuţia sectorului „UTSUTGS” – 17 surse cheie de nivel
rilor transportaţi (cu 68.9%: de la 757.7 mil. pasageri în 1990,
şi 15 surse cheie de tendinţă.
până la 235.7 mil. pasageri în 2011), cât şi parcursul pasage-
rilor transportaţi (cu 57.6%: de la 10102 mil. pasageri-km în
1990, până la 4286.3 mil. pasageri-km în 2011).
R.3.5. Asigurarea calităţii şi controlul calităţii
Activităţile de bază realizate în RM în vederea asigurării
calităţii şi controlului calităţii au inclus proceduri specifice
R.3. Inventarul naţional de gaze cu detalizate şi formulare tipice de verificare şi control al cali-
tăţii, prin aplicarea abordărilor metodologice de Nivelul 1 –
efect de seră proceduri generale şi Nivelul 2 – proceduri specifice pentru
categorii individuale de surse, de asemenea revizia tehnică
R.3.1. Contribuţia relativă a RM la încălzirea globală (auditul) efectuat de personal neimplicat direct în procesul
În 1990, contribuţia RM în emisiile globale de CO2 a fost de de elaborare şi dezvoltare a inventarului naţional; verifica-
aproximativ 0.3% din total. În perioada 1990-2010, emisiile rea calităţii datelor de activitate, inclusiv prin compararea
totale de GES (fără contribuţia sectorului „UTSUTGS”) s-au seturilor de date obţinute din diferite surse; planificarea şi
redus cu circa 72.3%: de la 43.2598 Mt CO2 echivalent în coordonarea procesului de inventariere la nivel inter-in-
1990, până la 13.2761 Mt CO2 echivalent în 2010. stituţional; precum şi documentarea continuă a procesului
de dezvoltare a inventarului naţional. Oficiul “Schimbarea
R.3.2. Aranjamente instituţionale privind climei” de pe lângă MERN, în calitate de instituţie respon-
compilarea inventarului sabilă pentru dezvoltarea inventarului naţional, deţine toată
documentaţia utilizată la compilarea acestuia.
În cadrul Ministerului Mediului al Republicii Moldova, Ofi-
ciul „Schimbarea Climei” deţine întreaga responsabilitate R.3.6. Recalculări
pentru activităţile asociate cu pregătirea comunicărilor na-
ţionale, rapoartelor naţionale de inventariere şi inventarelor A fost efectuată revizia şi recalcularea emisiilor de GES şi
naţionale de GES. sechestrărilor CO2 pentru fiecare an calendaristic inclus
în inventarul naţional de GES pentru perioada 1990-2005,
R.3.3. Aspecte metodologice parte componentă a CND a RM către CONUSC. Activităţile
respective au fost realizate în cadrul procesului continuu de
Inventarul naţional este structurat pentru a satisface cerin- îmbunătăţire a calităţii inventarului naţional de GES (inclu-
ţele de raportare către CONUSC şi este divizat în şase sec- siv: prin luarea în calcul a unor date de activitate actualizate;
toare de bază, fiecare sector fiind dezagregat în continuare utilizarea unor metodologii de nivel mai înalt; revizia abor-
pe categorii de surse. Emisiile gazelor cu efect de seră di- dărilor metodologice aplicate anterior, factorilor de emisie
rect (CO2, CH4, N2O, HFC, PFC şi SF6), indirect (NOx, CO, şi datelor de activitate; includerea unor noi surse de emisie;
COVNM) şi SO2, au fost estimate prin aplicarea unor me- implementarea unor noi abordări metodologice şi corecta-
todologii consistente cu Ghidul revăzut 1996 pentru inven- rea erorilor identificate). În comparaţie cu rezultatele înre-
tarierea emisiilor naţionale de gaze cu efect de seră (IPCC, gistrate în CND a RM către CONUSC, modificările între-
1997). Adiţional, s-au aplicat metodologii disponibile în prinse în procesul de compilare al prezentului inventar, au
rezultat într-o majorare a emisiilor naţionale de GES direct În perioada 1990-2010 emisiile totale CO2 (fără contribuţia
în perioada 1990-2005, aceasta variind de la minimum 0.5% sectorului „UTSUTGS”) s-au redus cu circa 74.9%; emisiile
în 1992, până la maximum 11.4% în 1998. de CH4 (fără „UTSUTGS) s-au redus cu circa 41.6%, iar cele
de N2O (fără „UTSUTGS), respectiv cu circa 51.5% (Tabelul
R.3.7. Evaluarea incertitudinilor R-1). Dinamica emisiilor de gaze-F denotă o tendinţă sta-
bilă de majorare în ultimii ani, chiar dacă ponderea lor în
Evaluarea emisiilor de GES a fost realizată în RM cu o acu-
structura emisiilor totale este deocamdată nesemnificativă.
rateţe maximal posibilă, cu toate acestea rezultatele obţinu-
te au un anumit grad de incertitudine. Unele evaluări ale Sectorul energetic reprezintă cea mai importantă sursă a
emisiilor, precum spre exemplu emisiile CO2 de la arderea emisiilor de gaze cu efect de seră direct (fără „UTSUTGS”),
combustibililor fosili, sau emisiile CO2 de la producerea ci- ponderea acestuia variind pe parcursul perioadei 1990-2010
mentului, sunt considerate a avea o incertitudine minimală, între 79.8% şi 67.3%. Alte surse relevante de GES sunt repre-
pentru alte categorii de surse însă, datorită calităţii relativ zentate de sectorul agricol (cu o pondere de 11.8% în 1990
reduse a datelor de activitate, folosirii factorilor de emisie şi respectiv 16.0% în 2010), sectorul deşeuri (3.8% în 1990
utilizaţi în mod implicit, cât şi ca urmarea a utilizării unei şi respectiv 11.9% în 2010) şi procesele industriale (4.4% în
viziuni neîndeajuns de clare asupra procesului de generare 1990 şi respectiv 4.2% în 2010) (Figura R-4).
a emisiilor, incertitudinea emisiilor este mare. Incertitudi- În perioada 1990-2010 emisiile şi sechestrările totale de
nea generală a inventarului naţional al RM pentru perioada GES direct în RM au avut o tendinţă de diminuare, astfel
1990-2010, realizat prin aplicarea unei abordări metodolo- emisiile provenite de la sectorul 1 „Energetica” s-au redus cu
gice de Nivelul 1 (IPCC, 2000), relevă ±7.7% incertitudine circa 74.1%, cele de la sectorul 2 „Procese Industriale” s-au
de nivel, respectiv ±3.6% incertitudine de tendinţă. micşorat cu circa 70.3%, emisiile provenite de la sectorul 3
„Solvenţii şi utilizarea altor produse” s-au atenuat cu circa
R.3.8. Integritatea inventarului 40.7%, emisiile de la sectorul 4 „Agricultura” s-au micşo-
Inventarul naţional al RM, în mare parte, reprezintă un re- rat cu 58.4%, sechestrările nete de la sectorul 5 „UTSUTGS”
gistru complet a următoarelor GES direct – CO2, CH4, N2O, s-au redus cu 100.4%, iar emisiile provenite de la sectorul 6
HFC, PFC şi SF6. În inventarul naţional au fost cuprinse şi „Deşeuri”, s-au micşorat cu 3.0% (Tabelul R-2).
GES indirect, după cum urmează: CO, NOx, COVNM şi
SO2. În pofida efortului de a cuprinde în cadrul inventaru- R.3.10. Raportarea emisiilor de gaze cu efect de
lui toate categoriile existente de surse şi stocare, în inventar seră indirect
mai persistă anumite lacune, majoritatea fiind determinate Gazele active din punct de vedere fotochimic, precum mo-
de lipsa datelor de activitate pentru evaluarea respectivelor noxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx) şi compuşii
emisii sau sechestrări de GES. organici volatil nemetanici (COVNM), nu sunt considerate
gaze cu efect de seră, dar contribuie în mod indirect la efec-
R.3.9. Raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră tul de seră în atmosferă. Toate aceste gaze sunt considerate
direct precursori ai ozonului în atmosferă, influenţând formarea
şi dezintegrarea ozonului în atmosferă. În principal, acestea
Bioxidul de carbon contribuie cel mai mult la emisiile totale
persistă în gazele de eşapament de la unităţile de transport,
de GES direct în RM (Figura R-3).
provin de asemenea din arderea combustibilului fosil la sur-
sele staţionare, de la utilizarea solvenţilor şi altor produse
1990 2010
N2O
CH4 7.7% HFCs
10.6% 0.8% CH4
20.2%
PFCs
0.002%
N2O
12.1%
SF6
0.0042%
CO2 CO2
81.7% 66.9%
Figura R-3: Ponderea gazelor cu efect de seră direct în structura emisiilor totale de GES în Republica Moldova în anii 1990 şi 2010
REZUMAT 23
Tabelul R-1: Dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră direct în Republicii Moldova în perioada 1990-2010, Mt CO2 echivalent
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
CO2 (fără UTSUTGS) 35.3561 31.0769 21.8231 16.5959 14.9995 11.5570 11.6641
CO2 (cu UTSUTGS) 28.1758 25.9968 16.7116 14.1791 12.6202 10.3962 10.6555
CH4 (fără UTSUTGS) 4.5884 4.4620 4.3616 4.1363 4.0357 3.8149 3.7936
CH4 (cu UTSUTGS) 4.5907 4.4640 4.3635 4.1388 4.0371 3.8169 3.7950
N2O (fără UTSUTGS) 3.3153 3.3255 2.4631 2.4338 1.8684 2.0071 1.8367
N2O (cu UTSUTGS) 3.3163 3.3263 2.4639 2.4348 1.8690 2.0079 1.8373
HFCs NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO 0.0019 0.0041
PFCs NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO
SF6 NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO
Total (fără UTSUTGS) 43.2598 38.8643 28.6479 23.1660 20.9036 17.3809 17.2985
Total (cu UTSUTGS) 36.0828 33.7870 23.5389 20.7527 18.5263 16.2228 16.2919
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
CO2 (fără UTSUTGS) 10.6911 9.0655 7.1684 6.3903 7.0002 6.6770 7.4889
CO2 (cu UTSUTGS) 10.8640 8.8753 6.6077 5.6070 6.7194 6.6052 6.4424
CH4 (fără UTSUTGS) 3.3948 3.2648 3.2389 3.1089 3.0090 3.0052 2.9385
CH4 (cu UTSUTGS) 3.3973 3.2671 3.2411 3.1097 3.0102 3.0055 2.9386
N2O (fără UTSUTGS) 1.9338 1.7038 1.5323 1.3983 1.5634 1.6227 1.3892
N2O (cu UTSUTGS) 1.9348 1.7047 1.5332 1.3986 1.5639 1.6228 1.3892
HFCs 0.0066 0.0095 0.0115 0.0134 0.0165 0.0195 0.0259
SF6 NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO 0.0000
Total (cu UTSUTGS) 16.2026 13.8565 11.3935 10.1287 11.3099 11.2530 10.7960
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
CO2 (fără UTSUTGS) 7.9717 8.3678 7.6996 7.6515 8.7307 8.9607 8.8852
CO2 (cu UTSUTGS) 8.2813 8.2632 7.2964 5.0388 8.8607 8.0887 8.9113
CH4 (fără UTSUTGS) 2.8866 2.8704 2.7878 2.6925 2.6923 2.6825 2.6808
CH4 (cu UTSUTGS) 2.8868 2.8706 2.7881 2.6942 2.6929 2.6828 2.6810
N2O (fără UTSUTGS) 1.6608 1.6622 1.5833 0.9846 1.6218 1.3935 1.6071
N2O (cu UTSUTGS) 1.6609 1.6623 1.5835 0.9859 1.6222 1.3937 1.6072
HFCs 0.0320 0.0394 0.0471 0.0604 0.0763 0.0871 0.1024
PFCs NE, NO NE, NO 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
SF6 0.0000 0.0000 0.0003 0.0004 0.0004 0.0005 0.0006
Total (cu UTSUTGS) 12.8611 12.8357 11.7152 8.7796 13.2525 12.2528 13.3025
Abrevieri: NE – nu s-au estimat [ „engl.: Not Estimated”]; NO – nu s-au produs [ „engl.: Not Occurring”].
menajere etc. Astfel, emisiile de la următoarele gaze-precur- În perioada 1990-2010 emisiile de NOx s-au redus cu cir-
sori ai ozonului şi aerosolilor: NOx, CO, COVNM şi SO2 au ca 73.0%; cele de CO - cu circa 73.9; emisiile de COVNM
fost incluse în inventarul naţional de gaze cu efect de seră al s-au redus cu circa 81.4%, iar cele de SO2, respectiv cu circa
Republicii Moldova. 93.6% (Tabelul R-3).
1990 2010
Deșeuri Deșeuri
UTSUTGS 3.8% UTSUTGS 11.9%
16.6% 0.2%
Agricultura
Agricultura 16.0%
11.8%
Solvenții Solvenții
0.2% 0.4%
Procese Procese
industriale industriale
4.4% 4.2%
Energetica
Energetica 67.3%
79.8%
Figura R-4: Ponderea diferitor sectoare în structura emisiilor naţionale totale de GES în Republica Moldova în anii 1990 şi 2010
Tabelul R-2: Dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră direct în Republicii Moldova după sectoare în perioada 1990-2010, Mt CO2
echivalent
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
1. Energetica 34.5204 30.2204 21.3842 16.4752 15.0077 11.7107 11.9417
2. Procese industriale 1.9010 1.8067 1.1743 0.7701 0.6230 0.4915 0.4368
3. Solvenţii 0.0908 0.0782 0.0625 0.0508 0.0417 0.0382 0.0339
4. Agricultura 5.1202 5.0028 4.1542 4.0033 3.4099 3.3591 3.0718
5. UTSUTGS -7.1770 -5.0773 -5.1089 -2.4133 -2.3773 -1.1581 -1.0066
6. Deşeuri 1.6274 1.7563 1.8727 1.8665 1.8213 1.7815 1.8143
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
1. Energetica 10.7761 9.2605 7.3728 6.6623 7.2653 6.9497 7.7622
3. Solvenţii 0.0299 0.0238 0.0309 0.0316 0.0453 0.0385 0.0357
4. Agricultura 2.9873 2.7318 2.4885 2.2770 2.4541 2.5246 2.1969
5. UTSUTGS 0.1763 -0.1870 -0.5577 -0.7821 -0.2791 -0.0714 -1.0465
6. Deşeuri 1.7432 1.6841 1.7503 1.6586 1.5517 1.4812 1.4650
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
1. Energetica 8.2344 8.5189 7.7036 7.4085 8.4274 9.0660 8.9465
3. Solvenţii 0.0438 0.0682 0.0482 0.0522 0.0536 0.0485 0.0539
4. Agricultura 2.4012 2.3734 2.2682 1.5151 2.1177 1.9249 2.1324
5. UTSUTGS 0.3099 -0.1042 -0.4028 -2.6098 0.1309 -0.8715 0.0264
6. Deşeuri 1.4430 1.4111 1.4343 1.4678 1.5007 1.5649 1.5783
R.4. Politicile şi măsurile de atenuare a torială care trasează obiectivele şi strategia în domeniul ate-
nuării schimbărilor climatice a ţării pe durată medie.
schimbărilor climatice
Obiectivul general al Strategiei constă în: „reducerea, către
În anul 2012 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strate- anul 2020, a emisiilor totale naţionale de gaze cu efect de
gia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”, în care sunt tra- seră direct, cu nu mai puţin de 20% comparativ cu scenariul
sate şapte priorităţi ale ţării. Ne cătând că în rândul acestora liniei de bază, în susţinerea efortului global privind menţi-
nu se întâlneşte una consacrată schimbărilor climatice, multe nerea tendinţei de creştere a temperaturii medii globale în
din acestea au tangenţă directă asupra reducerii emisiilor de următorii o sută de ani, în limita de până la 2°C”.
gaze cu efect de seră. Totodată, înţelegând importanţa atenu-
ării schimbărilor climatice, Guvernul a hotărât ca aceasta din Obiectivul general se prevede a fi atins prin îndeplinirea an-
urmă să fie abordată prin intermediul elaborării unei strate- gajamentelor sectoriale respective. Astfel, reducerea, către
gii separate. Astfel, în premieră, RM a elaborat şi planifică să anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră direct faţă de
aprobe pe parcursul anului 2014 Strategia de Dezvoltare cu scenariul liniei de bază, va înregistra în sectoarele: Energetic
Emisii Reduse (SDER) a Republicii Moldova până în anul – 20%; Transporturi – 15%; Clădiri – 20%; Industrial – 15%;
2020. Ea va consolida şi va ghida abordarea de dezvoltare sec- Agricol – 15%; Forestier – 25%; Deşeuri – 10%.
Tabelul R-3: Dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră indirect (NOx, CO şi COVNM) şi SO2 în Republicii Moldova în perioada 1990-
2010, Gg
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
NOx 137.2194 118.9043 79.9920 63.1479 56.7902 47.8938 45.1745
CO 428.0672 376.9457 195.6386 160.3229 146.6000 145.3208 142.8140
COVNM 512.2303 424.0149 334.4593 266.7580 175.1392 162.6902 148.9657
SO2 294.9063 256.1539 170.1669 146.0971 102.6067 61.0006 58.9692
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
NOx 41.9948 35.2592 25.8379 24.5483 26.7705 27.4538 30.8025
CO 138.7959 122.6704 86.9378 84.2057 87.3850 99.7837 118.1225
COVNM 75.1749 62.6311 39.5516 37.4619 45.6717 45.6605 48.3082
SO2 33.9676 26.9756 14.0259 9.9288 9.4514 10.5082 13.0501
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
NOx 32.3275 49.3686 31.0410 31.4840 34.8908 34.9055 37.0635
CO 121.9150 124.7128 116.0094 118.1991 120.5858 114.0031 111.9294
COVNM 56.2400 67.3736 65.8121 129.9583 87.1732 60.5991 95.2324
SO2 11.2448 11.8426 12.3622 10.7123 14.8404 18.2960 18.7756
REZUMAT 25
Efectiv, SDER consolidează obiectivele cu tangenţă de ate- rale; respectiv cu 5% către anul 2020 (cu 2% către anul
nuare a emisiilor de GES, stipulate în mai multe acte nor- 2015) pentru energia termică;
mative ale ţării, inclusiv: Strategia naţională de dezvoltare • reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (comparativ
„Moldova 2020”, Strategia Energetică a Republicii Moldova cu anul de referinţă 1990) cu 25% către anul 2020;
până în anul 2030, Legea cu privire la eficienţa energetică,
• reducerea consumului de energie în clădiri cu 20% către
Legea energiei regenerabile, Strategia naţională de dezvol-
anul 2020;
tare durabilă a complexului agroindustrial al Republicii
Moldova (2008-2015), Strategia Naţională pentru gestiona- • ponderea clădirilor publice renovate de 10% către anul
rea deşeurilor 2013-2027 şi altele. 2020;
• asigurarea ponderii producţiei anuale de energie
Politicile expuse în documentele menţionate se văd a fi im-
electrică din surse de energie regenerabile de 10% către
plementate prin intermediul programelor şi a planurilor re-
anul 2020;
spective. În acest sens au fost deja aprobate Programul na-
ţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, Metodologia • stimularea utilizării energiei produse din surse de ener-
determinării, aprobării şi aplicării tarifelor la energia electrică gie regenerabilă raportate la consumul total brut intern
produsă din surse regenerabile de energie şi biocombustibil, - 20% către anul 2020;
Programul de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pen- • asigurarea ponderii biocarburanţilor din totalul
tru perioada anilor 2011-2020, Programului de stat de rege- carburanţilor de 10% către 2020, cu un obiectiv inter-
nerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii mediar de 4% către anul 2015.
2003-2020 şi altele. În vederea realizării politicilor trasate ţara De asemenea, în conformitate cu obiectivele UE de îmbu-
dispune de structurile instituţionale necesare. nătăţire a eficienţei energetice, Programul Naţional pentru
Eficienţă Energetică 2011-2020 stabileşte pe termen lung
R.4.1. Instrumente economice economii de energie în proporţie de 20% până în 2020, ceea
Taxele sunt recunoscute ca cele mai influente instrumente ce constituie circa 14167.857 TJ şi va contribui la reducerea
spre atingerea obiectivului de reducere a gazelor cu efect de emisiilor de gaze cu efect de seră cu circa 761498.7 tone CO2
seră. Va trebui să recunoaştem că până la momentul actual, echivalent.
puţine pârghii de acest gen au fost utilizate în RM în acest Energia electrică din surse regenerabile
sens, iar cele adresate atenuării emisiilor de GES practic nu
au funcţionat. În vederea ameliorării situaţiei la capitolul ta- Cadrul de politici care reglementează promovarea produ-
xelor de mediu, în anul 2011 GEF a lansat un proiect pentru cerii energiei electrice din surse regenerabile este stabilit
Republica Moldova consacrat consolidării capacităților spre în Legea energiei regenerabile, aflată la moment în proces
promovarea reformelor fiscale în domeniul mediului. de amendare, cu scopul de a facilita implementarea acestor
surse prin introducerea tarifelor de tip „Feed-in”. Către anul
R.4.2. Politici şi măsuri de atenuare a schimbărilor 2020 se aşteaptă o micşorare a emisiilor de gaze cu efect de
climatice la nivel sectorial seră de cca 240 Gg CO2, drept urmare a punerii în exploata-
re a circa 400 MW putere electrică regenerabilă. Atingerea
R.4.2.1. Sectorul energetic
acestui deziderat, însă, se ciocneşte de capacitatea ţării de
Politicile în sectorul energetic sunt reflectate în Strategia a asigura puterea de balansare necesară, din care motive se
Energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, care are propune o altă soluţie de satisfacere a cererii de energie.
trei obiective principale: securitatea aprovizionării cu ener-
gie, ţara importă cca 95% din resursele energetice necesare; Încălzirea cu biomasă vegetală
crearea pieţelor concurenţiale şi integrarea lor regională şi Cadrul de politici care reglementează promovarea utilizării
europeană; durabilitatea mediului şi combaterea schimbă- biomasei este stabilit în Legea cu privire la eficienţa energe-
rilor climatice. tică, fiind formulate mai pragmatic în Programul Naţional
La capitolul „Durabilitatea mediului şi combaterea schim- pentru Eficienţă Energetică 2011-2020. Politicile respective
bărilor climatice” se prevede ridicarea eficienţei energetice sunt realizate inclusiv prin Fondul de Eficienţă Energetică,
şi creşterea utilizării surselor regenerabile de energie – prin creat în anul 2012, precum şi prin asistenţa recepţionată de
crearea unui cadru de reglementare modern. la donatorii externi.
Obiectivele trasate pentru perioada până în anul 2020 sunt: Centrale electrice de cogenerare
• reducerea intensităţii energetice cu 10% către 2020; Actul legislativ de bază care stabileşte politicile privind uti-
• reducerea pierderilor în reţelele de transport şi de lizarea centralelor electrice de cogenerare este Legea efi-
distribuţie: cu până la 11% către anul 2020 (până la 13% cienţei energetice. Din lipsa sarcinii termice, dezvoltarea
către anul 2015) pentru energia electrică; cu 39% către acestora pe teritoriul ţării este privită cu rezerve. Ba mai
anul 2020 (cu 20% către anul 2015) pentru gazele natu- mult, scăderea în continuare a sarcinii termice la CET-urile
existente (CET-1, CET-2, CET-Nord) le face pe acestea să ce se implementează programe şi strategii care îmbunătățesc
devină tot mai puţin rentabile. fondul genetic al animalelor şi păsărilor domestice. Odată
cu aceste tendinţe emisiile specifice se vor reduce. Utiliza-
R.4.2.2. Sectorul transporturi
rea dejecţiilor animaliere creşte pe an ce trece, fie în vederea
Reducerea emisiilor de GES în sectorul transporturi urmea- producerii biogazului, fie în vederea ridicării fertilităţii so-
ză a fi realizată prin: lului, fapt ce de asemenea va contribui la reducerea emisiilor
a) Reducerea conţinutului de carbon în combustibilul de GES. Promovarea tehnologiilor conservative de lucrare a
utilizat de vehiculele terestre, cu aplicarea substituirii solului va contribui de asemenea la reducerea emisiilor de
carburanţilor tradiţionali (benzina şi motorina) cu gaze GES de la solurile agricole.
naturale comprimate şi cele petroliere lichefiate şi dilu- R.4.2.6. Sectorul forestier
area carburanţilor tradiţionali cu bio combustibli;
La moment, pădurile ocupă circa 12 la suta din teritoriul
b) Majorarea randamentului arderii combustibilului auto
tarii, nivel insuficient. În vederea îmbunătăţirii situaţiei
prin limitarea vârstei vehiculelor importate (ţara nu
create, autorităţile au trasat obiectivul de creştere a ariilor
este producătoare de automobile);
împădurite până la 15% către anul 2020, ameliorând conco-
c) Încurajarea utilizării mijloacelor de transport ecologic mitent şi starea pădurilor existente. În acest sens, pe parcur-
pure şi promovarea transportului public, precum şi a sul ultimului deceniu au fost aprobate mai multe politici în
modurilor de transport cu zero emisii (ciclismul, mer- vederea atingerii obiectivului trasat, iar principalele măsuri
sul pe jos); până în prezent atare încurajări au fost puţin se regăsesc în Programul de stat de regenerare şi împădurire
promovate; a terenurilor fondului forestier, planificat pentru perioada
d) Promovarea schemelor globale de vânzare a emisiilor; anilor 2003-2020, Programul de valorificare a terenurilor şi
sectorul aviatic este primul sector din RM care urmează de sporire a fertilităţii solurilor pentru perioada 2002-2010.
să fie inclus în mod obligatoriu în schema de comerci- La atingerea obiectivului respectiv contribuie şi Proiectele
alizare a emisiilor al UE, cu un plafon de emisii oficial Mecanismului Dezvoltării Nepoluante: „Conservarea solu-
stabilit; rilor în Moldova” şi „Dezvoltarea sectorului forestier comu-
e) Îmbunătăţirea infrastructurii şi taxarea pentru utiliza- nitar în Moldova”.
rea acesteia; consumul de carburanţi pe drumurile în R.4.2.7. Sectorul deşeuri
stare rea se majorează până la 20%; către anul 2020 RM
va dispune de 38% drumuri foarte bune şi de 42% dru- Politicile de atenuare a emisiilor de GES în sectorul deşeuri
muri bune. sunt orientate spre descurajarea stocării deşeurilor la depo-
zitele de deşeuri menajere solide şi încurajarea reciclării lor,
R.4.2.3. Sectorul clădiri asigurarea cu servicii de canalizare a întregii zone urbane,
Sectorul clădiri poate contribui la realizarea unei economii precum şi a obiectelor sociale din zona rurală. În acest sens
de energie cuprinse între 10 şi 12% din ţinta naţională de sunt aprobate Strategia de gestionare a deşeurilor în Repu-
20% către anul 2020. Politicile de reducere a consumului de blica Moldova pentru anii 2013-2027, Legea privind plata
energie în clădiri sunt trasate în Programul Naţional pentru pentru poluarea mediului, Legea privind deşeurile de pro-
Eficienţă Energetică 2011-2020, Strategia Energetică a Re- ducţie şi menajere, Legea privind protecţia aerului atmosfe-
publicii Moldova până în anul 2030, precum şi în proiectul ric, etc. Totodată, măsurile întreprinse până în prezent nu
de Lege privind performanţa energetică a clădirilor. au avut îndeajuns succes. Taxele şi impozitele prevăzute în
acest sens s-au ciocnit cu dificultăţi în implementare din
R.4.2.4. Sectorul industrial cauza incoerenţei în lanţul de la stabilirea lor până la plata
În sectorul industrial problemele ce ţin de mediul ambiant efectivă a acestora. Totodată, chiar şi fără a avea stimulente
îşi găsesc reflecţie episodic şi ca regulă, foarte general, într- legale palpabile spre valorificarea deşeurilor biodegradabile,
un şir de acte legislative. Totodată, RM a semnat acordul agenţii economici aplică politica de utilizare a deşeurilor în
internaţional privind substanţele ce distrug stratul de ozon, cauză spre reutilizarea lor, stimulentul principal fiind preţul
aprobând şi o lege respectivă. Reducerea emisiilor de GES foarte ridicat la combustibilii fosili, majorat de mai bine de
prin eficienţă energetică este prevăzută în mai multe acte 5 ori în ultimii şapte ani. La reducerea emisiilor de GES pro-
normative, având contribuţia însemnată şi din partea dona- venite de la sectorul deşeuri contribuie de asemenea, cele
torilor externi. două proiecte ale Mecanismului Dezvoltării Nepoluante, în
derulare în RM: „Producerea biogazului din pulpă de sfeclă
R.4.2.5. Sectorul agricol de zahăr presată în cadrul fabricii de producere a zahăru-
Gazele cu efect de seră din sectorul agricol au în fond trei lui Südzucker Moldova” (Drochia, Republica Moldova) şi
surse mari de provenienţă: fermentarea enterică, manage- „Captarea biogazului şi producerea de energie electrică la
mentul dejecţiilor animaliere şi solurile agricole. În vederea depozitul de deşeuri menajere solide din Ţînţăreni” (muni-
atingerea obiectivului de creştere a productivităţii zootehni- cipiul Chişinău, Republica Moldova).
REZUMAT 27
R.5. Prognoza şi efectul global al • Sectorul deşeuri: instrument de calcul creat de compa-
nia elveţiană INFRAS pentru metodologia de evaluare
politicilor şi măsurilor de atenuare a de Nivelul 2 (First Order Decay Method); instrumentul
schimbărilor climatice de calcul standard (CISC, 1997)
R.5.1. Prospecţiuni pe termin mediu privind R.5.3. Prospecţiuni pe termin mediu privind
evoluţia emisiilor de GES direct în Republica evoluţia emisiilor de GES direct la nivel sectorial
Moldova R.5.3.1. Sectorul energetic
În urma promovării politicilor şi măsurilor de atenuare a I. Sectorul electroenergetic
emisiilor de GES direct, reflectate mai sus în subcapitolul
SLB prevede păstrarea trendului de dezvoltare şi retehno-
R.4, vom urmări următoarea evoluţie a emisiilor de GES di-
logizare a surselor de energie stabilit pe parcursul ultimi-
rect în RM (Tabelul R.4).
lor ani. SM implică construcţia a 650 MW centrale tip ciclu
După cum se observă din tabel, în anii de după 2010 se an- combinat, primul grup de 100 MW fiind pus în funcţiune
ticipează o descreştere continuă a emisiilor de GES direct, în 2018, cel de al doilea de 175 MW – în 2019, iar restul 375
către anul 2020 atingând 27.6% din nivelul emisiilor de GES MW – în 2020. Punerea în funcţiune a surselor regenerabile
direct înregistrat în anul de referinţă (1990). Cu alte cuvinte, are loc treptat, cele eoliene, pornind cu 2.5 MW în 2014 şi
angajamentul RM în cadrul Acordului de la Copenhaga, de terminând cu 75 MW în 2020, acumulând total în această
reducere către anul 2020 a emisiilor cu nu mai puţin de 25% perioadă 245 MW; cele fotovoltaice, pornind cu 1.5 MW
comparativ cu nivelul înregistrat în anul 1990, va fi mult su- în 2015, iar total în perioada examinată vor fi construite
pra îndeplinit. 4.5 MW. În vederea asigurării energiei de balansare pentru
Pe lângă prognoza de emisii GES direct, reflectată în Tabelul aceste surse vor fi date în exploatare cca 250 MW turbine pe
R.4 şi care corespunde scenariului cu măsuri (SM), aferente gaze. SMA repetă SLB, cu excepţia că în anul 2024 are loc
politicilor ţării în domeniul atenuării emisiilor de GES, re- punerea în funcţiune a unei centrale pe cărbune cu puterea
flectate în mod detaliat în Capitolul 3 al Comunicării Naţio- de 180 MW, iar importul este la nivelul de 25%. Către anul
nale Trei a RM către CONUSC, raportul în cauză conţine şi 2020, SM asigură o descreştere a emisiilor de GES direct de
prognoza emisiilor de GES, pentru scenariului liniei de bază circa 15%, pe când cel cu măsuri adiţionale, de circa 23%.
(SLB) şi scenariului cu măsuri adiţionale (SMA). În pofida unei reduceri mai mici a emisiilor de GES direct în
cazul SM, acesta din urmă se distinge şi printr-o constrân-
R.5.2. Instrumente utilizate la evaluarea gere serioasă. Preţul mediu al energiei produse în cazul SM
potenţialului de atenuare a emisiilor de GES direct creşte însemnat începând cu anii punerii în funcţiune a cen-
Potenţialul de atenuare a emisiilor de GES direct a fost eva- tralelor noi de energie electrică, în anul 2020 depăşind pe cel
luat cu aplicarea următoarelor instrumente: al SLB cu 44%, iar cel al SMA cu 48%. Discrepanţa atât de în-
• Sectorul energetic: modelele WASP şi IMPACT din pa- semnată în preţul energiei se datorează investiţiilor urmate
chetul ENPEP; LEAP; instrumentul de calcul standard a fi efectuate, precum şi preţului însemnat la gazele naturale.
(CISC, 1997); precum şi instrumente de calcul în baza Într-o perioadă de circa 6-7 ani urmează a fi valorificate mai
MS Excel dezvoltate de experţi; bine de 2 miliarde $ SUA, obiectiv care lasă rezerve privind
posibilitatea realizării lui. SMA necesită pentru realizare cir-
• Sectoarele procese industriale şi agricol: instrumentul
ca 152.3 milioane $ SUA. Realizarea SM cere prezenţa de
de calcul standard (CISC, 1997);
surse proprii de echilibrare a puterii surselor regenerabile,
• Sectorul UTSUTGS: modelul CO2 FIX V2.0 elaborat atunci când lipseşte energia eoliană (SE) sau solară. Cea mai
de către Institutul European Forestier pentru proiectul ieftină sursă în acest sens este centrala de tip ciclu combinat
CASFOR, precum şi instrumentul de calcul standard (CCPP). S-a demonstrat, însă, că energia produsă de tande-
(CISC, 1997); mul SE+CCPP are un preţ cu 25% mai mare, decât cea de
Tabelul R.4: Emisiile de gaze cu efect de sera direct în Republica Moldova, Gg CO2 echivalent
Anul de
Gazele cu efect de sera 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
referinţă
CO2 (cu UTSUTGS) 28175.8 10396.2 5607.0 8263.6 8911.3 6994.2 7102.5
CH4 (cu UTSUTGS) 4590.7 3816.9 3109.7 2870.6 2681.0 3022.9 2790.2
N2O (cu UTSUTGS) 3316.3 2007.9 1398.6 1662.3 1607.2 1669.4 1803.0
F-gaze (HFC, PFC şi SF6) 0.0 1.9 13.4 39.5 103.0 151.8 226.3
Total emisii nete (cu UTSUTGS) 36082.8 16222.8 10128.7 12836.0 13302.5 11838.2 11921.9
Total emisii (fără UTSUTGS) 43259.8
Comparativ cu anul de referinţă (fără UTSUTGS), % -62.5 -76.6 -70.3 -69.3 -72.6 -72.4
Nivelul de emisii faţă de anul de referinţă, % 37.5 23.4 29.7 30.7 27.4 27.6
la o centrală pe cărbune de aceiaşi capacitate disponibilă, R.5.3.3. Sectorul agricol

chiar dacă s-ar cumpăra reducerea de emisii de GES de pe
În sectorul agricol, SLB se distinge prin cele mai reduse
piaţa de carbon, în vederea asigurării aceloraşi emisii ca şi
emisii de GES direct în perioada de până în 2030. În anul
în tandemul SE+CCPP.
2020 emisiile de GES direct generate în cadrul SM, le vor
O altă constrângere spre atingerea obiectivelor de reducere depăşi pe cele generate în cadrul SLB cu 12%, respectiv pe
a emisiilor de GES în subsectorul electroenergetic constă în cele generate în cadrul SMA cu 30%. Atât în SM, cât şi în
majorarea preţului la gazele naturale aplicate la CTEM Dne- SMA, emisiile de GES direct sunt în constantă creştere pe
strovsk pornind cu anul 2013. Drept urmare centrala a trecut parcursul perioadei de studiu, cel mai înalt nivel de emisii
la utilizarea cărbunelui, fapt ce ar putea influența semnificativ înregistrându-se în SMA. Aceasta se explică prin necesitatea
nivelul emisiilor preconizat pentru scenariile analizate. dezvoltării sectorului agricol, aflat în recesiune începând cu
II. Sectorul termoenergetic anul 1990. Dezvoltarea sectorului zootehnic iminent va duce
la creşterea emisiilor de GES de la fermentarea enterică, iar
În raport cu anul de referinţă (2005), către anul 2020 emisi- creşterea productivităţii cerealiere, la creşterea emisiilor de
ile totale nete vor descreşte cu 1.3% in cazul SLB, cu 23.2% GES direct drept urmare a intensificării utilizării solurilor
in cazul SM şi cu 32.6% in cazul SMA. Reducerile de emi- agricole. Printre constrângerile cu impact major asupra
sii de GES direct vor fi mai pronunţate decât reducerea de reuşitei realizării scenariilor de atenuare se evidenţiază ur-
energie, drept urmare a implementării măsurilor de eficiență mătoarele: sectorul fitotehnic este dominat de culturile cu
energetică şi a surselor regenerabile de energie. Constrânge- valoare adăugată joasă, iar ponderea culturilor cu valoare
rile cele mai importante spre realizarea obiectivelor propuse adăugată înaltă s-a redus, inclusiv ca urmare a îmbătrânirii
sunt asociate cu sistemul termic centralizat mult învechit din plantaţiilor de vii şi livezi, uzurii morale şi fizice a instalaţi-
majoritatea localităţilor, sarcini termice mult inferioare celor ilor de irigare, lipsei infrastructurii de piaţă moderne, lipsei
de proiect şi care tind să se diminueze, alături de capacitatea cronice de mijloace financiare, de asemenea pentru investi-
de plată mult limitată a consumatorilor de energie termică. ţiile străine nu sunt create condiţii favorabile care ar facilita
III. Sectorul transporturi atragerea acestora; persistă fragmentarea înaltă a circa 50%
din terenurile agricole, aflate în proprietate privată, etc.
Comparativ cu SLB, către anul 2020, SM promite o dimi-
nuare a emisiilor de GES direct la nivel naţional de circa R.5.3.4. Sectorul UTSUTGS
13%, iar SMA o descreştere de circa 24%. Este de menţionat Comparativ cu SLB, către anul 2020, capacitatea de seches-
că SLB atinge nivelul emisiilor de GES direct caracteristic trare a emisiilor CO2 va creşte de mai bine de şase ori în
anului de referinţă doar către anul 2030, iar emisiile afe- cazul SM şi mai bine de 11 ori în cazul SMA. În pofida
rente SM şi SMA vor fi cu 13% şi respectiv 27% mai mici trendului ascendent de sechestrare a emisiilor CO2 după
decât cele înregistrate în anul 1990. Printre constrângerile anul 2010, caracteristic atât SM, cât şi SMA, către anul 2030
cele mai însemnate spre atingerea obiectivelor propuse în nu se va reuşi atingerea nivelul sechestrărilor de carbon
cadrul scenariilor de atenuare fac parte: capacitatea slabă a înregistrat în anul 1990. Principalele constrângeri în calea
economiei ţării pentru reabilitare reţelei rutiere mult deteri- realizării unui nivel mai înalt a sechestrărilor de carbon în
orate, precum şi existenţa unui parc de vehicule comerciale cadrul sectorului UTSUTGS sunt următoarele: mijloace fi-
neadaptate la standardele europene de calitate şi siguranţă. nanciare insuficiente pentru activităţi de împădurire; con-
R.5.3.2. Sectorul procese industriale diţii climatice tot mai nefavorabile pe parcursul ultimilor 30
de ani; extinderea esenţială a arboratelor afectate de boli şi
În comparaţie cu nivelul anului de referinţă 1990, către anul dăunători forestieri cu reducerea creşterilor anuale cu circa
2030 se va înregistra un nivel al emisiilor de GES direct pro- 10-50%; lipsa unui ansamblu de mecanisme economice şi
venite de la acest sector: cu circa 9.5% mai puţin în cazul fiscale de reglementare şi stimulare a acţiunilor de combate-
SLB, cu 19.4% mai puţin în cazul SM şi cu 24.8% mai puţin re a degradării solurilor, deşertificării terenurilor; fragmen-
în cazul SMA. În raport cu SLB, implementarea preconiza- tarea excesivă a fondului funciar cu destinaţie agricolă, etc.
telor măsuri de atenuare va permite către anul 2030 a reduce
emisiile de GES provenite de la sectorul procese industriale R.5.3.5. Sectorul deşeuri
în RM, cu circa 11.0% în cazul SM, respectiv cu circa 16.9% Comparativ cu SLB şi SM, SMA se va caracteriza printr-
în cazul SMA. Principalele constrângeri privind implemen- o descreştere mai pronunţată a emisiilor de GES direct în
tarea eficientă a măsurilor de atenuare a emisiilor de gaze cu perioada 2010-2030. Astfel, către anul 2030 nivelul emisii-
efect de seră direct provenite de la sectorul procese industri- lor de GES direct înregistrat în cadrul SLB şi SM, va depă-
ale sunt: gradul înalt de uzură morală şi fizică a utilajului de şi nivelul emisiilor de GES direct înregistrat în anul 1990,
la întreprinderile industriale din ţară şi posibilităţile finan- respectiv cu 11.5 şi 9.4%. Doar în cazul SMA va fi atinsă
ciare reduse pentru restructurarea acestora; lipsa progresu- o descreştere cu circa 11.2%. Principalele constrângeri care
lui real în atragerea investiţiilor străine directe; lipsa unei frânează dezvoltarea durabilă a sectorului deşeuri sunt: lipsa
voinţe politice suficiente în transpunerea Regulamentul CE reglementărilor adecvate situaţiei actuale şi cerinţelor legis-
842/2006 aferent atenuării emisiilor de gaze fluorurate. laţiei UE; lipsa infrastructurii de planificare, organizare şi
REZUMAT 29
implementare a unui sistem de management integrat al de- totale de GES direct cu circa 44% în cazul SLB, cu 22% în ca-
şeurilor şi apelor uzate la toate nivelurile; lipsa de capacităţi zul SM şi cu circa 14% în cazul SMA. În raport cu SLB, im-
şi finanţare suficientă, etc. plementarea preconizatelor măsuri de atenuare, va permite
a reduce către anul 2030 emisiile totale naţionale de GES di-
R.5.4. Prospecţiuni pe termen mediu privind rect (fără contribuţia sectorului „UTSUTGS”), cu circa 15%
evoluţia emisiilor agregate de GES direct la nivel in cazul SM şi cu circa 20% in cazul SMA, respectiv, emisiile
naţional nete de GES direct (cu contribuţia sectorului „UTSUTGS”),
cu circa 31% in cazul SM şi cu 48% în cazul SMA. În Figura
In comparaţie cu nivelul emisiilor naţionale de GES direct R.5 şi Tabelul R.5 este prezentată evoluţia emisiilor naţiona-
(fără contribuţia sectorului UTSUTGS) înregistrate in anul le agregate de GES direct în perioada 1990-2030.
2010, către anul 2030 se preconizează o majorare a emisiilor
45000 38000
Gg CO2 echvalent
Gg CO2 echvalent
40000 33000
35000
28000
30000
23000
25000
20000 18000
15000 13000
10000 8000
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
A SLB SM SMA B SLB SM SMA
Figura R.5: Prospecţiuni agregate privind emisiile naţionale de GES direct în RM în cadrul scenariilor analizate pentru perioada până in
2030, (a) cu contribuţia UTSUTGS; (b) fără contribuţia UTSUTGS
Tabelul R.5: Prospecţiuni agregate privind emisiile sectoriale şi naţionale de GES direct în RM în cadrul scenariilor analizate pentru
perioada de pana în 2030, Gg CO2 echivalent
Anii 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
Energetica 34520 11711 6662 8519 8947 9656 10827 12097 13192
Procese industriale 1901 491 281 568 565 817 1104 1413 1721
Solvenții şi utilizarea altor produse 91 38 32 68 54 53 53 53 53
Agricultura 5120 3359 2277 2373 2132 2154 2196 2271 2309
UTSUTGS -7177 -1158 -782 -104 26 -560 -363 -337 -629
Deşeuri 1627 1781 1659 1411 1578 1895 1866 1843 1814
Total GES (cu UTSUTGS) 36083 16223 10129 12836 13302 14016 15682 17341 18461
Total GES (fără UTSUTGS) 43260 17381 10911 12940 13276 14576 16045 17678 19089
SM
Energetica 34520 11711 6662 8519 8947 8461 8850 9399 9948
Agricultura 5120 3359 2277 2373 2132 2283 2459 2698 2930
UTSUTGS -7177 -1158 -782 -104 26 -1613 -2330 -2923 -3577
Deşeuri 1627 1781 1659 1411 1578 1863 1832 1802 1780
SMA
Energetica 34520 11711 6662 8519 8947 8890 8357 8638 8970
Agricultura 5120 3359 2277 2373 2132 2567 2855 3107 3301
UTSUTGS -7177 -1158 -782 -104 26 -2183 -4133 -5315 -5528
Deşeuri 1627 1781 1659 1411 1578 1883 1510 1482 1445
R.6. Evaluarea vulnerabilităţii şi pacitatea economică, resursele umane, condiţiile de mediu;

fiecare sector include 2-3 indici (nivelul IV).
adaptării la schimbarea climei
Pentru cartarea indicilor de vulnerabilitate climatică s-au
R.6.1. Aplicarea indicelui de vulnerabilitate utilizat tehnologii GIS. A fost alcătuită harta distribuirii
climatică valorii medii a IVE pe unități administrativ-teritoriale din
RM (perioada de studiu: 2006-2011). Tehnica de cartogra-
Vulnerabilitatea este un concept-cheie în cercetările adap- fiere a permis a integra informația referitoare la aspectele
tării la schimbările climatice. Ea este percepută ca o funcție de vulnerabilitate a unităților administrativ-teritoriale din
dependentă de un număr mare de factori biofizici și socioe- ţară, precum şi de a vizualiza distribuirea vulnerabilității și
conomici. Abordarea utilizată în studiul realizat se atribuie de a identifica raioanele cu vulnerabilitate mare și cele cu
la tipologia IPCC, altfel spus, vulnerabilitatea a fost evalua- potențial adaptiv mai bun. Hărţile generate oferă informație
tă ca o funcție dependentă de trei determinante: expunere, utilă pentru populația raioanelor și comunităților, pentru
senzitivitate și capacitate adaptivă. autoritățile publice locale și factorii de decizie de toate ni-
Evaluarea vulnerabilității, în complex cu capacitatea adapti- velele.
vă și componenta ei de reziliență, a fost necesară în scopul
acumulării de cunoștințe pentru a preveni, modera și adap- R.6.2. Clima curentă a Republicii Moldova:
ta Republica Moldova la impactul schimbărilor climatice de tendinţe observate şi variabilitatea
viitor. Un alt scop al studiului a fost de a acumula cunoștințe În Republica Moldova, caracterul modificărilor obser-
atât despre impactul climatic, cât și despre capacitățile țării vate ale climei a fost identificat prin intermediul studierii
de a răspunde acestei provocări în scopul prioritizării la ni- tendințelor de evoluție și variabilităţii indicilor climatici de
vel național a intervențiilor de adaptare și direcționării cer- bază. Începutul anilor 90’ ai secolului XX este considerat un
cetărilor în domeniul schimbărilor climatice. „punct de referință“ pentru fenomenul de încălzire globală.
Profilul de vulnerabilitate al țării a fost stabilit prin aplicarea Reieşind din aceasta, valorile medii anuale şi sezoniere ale
indicilor de vulnerabilitate climatică (IVC) la nivel național temperaturilor și precipitaţiilor de la stația meteorologică
și subnațional. Această abordare a servit ca modalitate ex- Chișinău (pentru care este disponibilă cea mai lungă serie
pres pentru a identifica punctele slabe și forte ale țări, a de observări instrumentale neîntrerupte a datelor climati-
identifica structural cauzele vulnerabilității și a direcționa ce: pentru temperatură – din 1887, pentru precipitaţii – din
sursele de suport. 1891) au fost studiate și comparate pentru două perioade de
timp: (i) de la începutul perioadei de observație până în anul
Pentru evaluarea vulnerabilității la schimbările climatice, 1980 şi (ii) din 1981 până în anul 2010.
Republica Moldova a elaborat un IVC în baza Modelu-
lui Indicatorilor de Vulnerabilitate și Reziliență (VRIM). Rezultatele obținute au permis a constata că tendința de
VRIM reprezintă o metodă holistică de evaluare a modificare a temperaturii medii anuale a aerului înainte de
vulnerabilității, care încorporează un număr mare de pro- anii 90’ ai secolului XX a fost destul de mică (0.05 0C per
bleme, permite analiza comparativă a țărilor pentru a se deceniu sau ~ 0.50C per secol). Începând cu anii 90’ ai se-
identifica gradul de vulnerabilitate și capacitatea adaptivă colului XX, acest indice are o evoluție bruscă spre creștere
a lor, iar donatorii internaționali utilizează această metodă (aproximativ 0.630C per deceniu sau ~ 6.30C per secol). Mai
în scopul direcționării resurselor financiare. S-a încercat a mult decât atât, în comparație cu prima perioadă de studiu
reproduce, pe cât de aproape posibil, VRIM, păstrând setul (1887-1980), tendințele de modificare a temperaturii în ul-
original de indicatori, în unele cazuri totuşi tipul de indi- timele trei decenii (1981-2010) sunt semnificative din punct
catori a fost ajustat la specificul național (modelul original de vedere statistic pentru valorile termice ce caracterizează
constă din 18 indicatori, după adaptările efectuate la nivel anotimpul de vară şi cele ce caracterizează valorile medii
naţional – din 19). anuale și cele de primăvară și de toamnă.
VRIM este bazat pe patru nivele ierarhice: indicele de vul- Tendințele de evoluție a valorilor medii anuale şi sezoniere
nerabilitate (nivelul I) este constituit din două determinante ale precipitaţiilor pentru cele două perioade evaluate sunt
(nivelul II) – senzitivitatea (gradul de afectare negativă a sis- pozitive pentru toate anotimpurile, cu excepția anotimpu-
temului de către climă) și capacitatea adaptivă (capacitatea lui de primăvară (1891-1980) și vară (1981-2010), pentru
societăți de a se menține, de a minimaliza pierderile sau de care tendințele de evoluție au fost negative. De notat totuşi
a spori câștigurile de bunăstare); la rândul lor, determinan- că tendințele de creştere uşoară a valorilor medii anuale şi
tele sunt compuse din alte componente (categorii) (nivelul sezoniere ale precipitaţiilor nu sunt semnificative din punct
III), pentru senzitivitate ele reprezintă infrastructura de trai, de vedere statistic, cu excepția celei anuale pentru perioada
siguranța alimentară, ecosistemele agricole, asigurarea cu 1891-1980.
apă, sănătatea umană, iar pentru capacitatea adaptivă – ca-
REZUMAT 31
Compararea valorilor medii anuale şi sezoniere de tempe- Ca bază pentru realizarea prospecţiunilor climatice, precum
ratură și abaterilor standard pentru cele două perioade de şi pentru procedura de validare, au fost utilizate datele cli-
referință au confirmat schimbările substanțiale în regimul matice observate pentru perioada 1961-2010, înregistrate
de temperatură. Cu un înalt grad de certitudine a fost stabi- de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat pentru cinci
lit faptul că valorile medii sezoniere (cu excepția anotimpu- stații meteorologice (Briceni, Bălți, Chișinău, Tiraspol, Ca-
lui de toamnă) şi anuale ale temperaturii aerului în ultimele hul), care includ: cantitățile zilnice şi lunare de precipitaţii;
trei decenii se deosebesc de valorile înregistrate în perioa- temperaturile zilnice şi lunare medii, minime şi maxime; şi
dele precedente, în timp ce variabilitatea acestui indice ră- umiditatea relativă a aerului.
mâne practic la același nivel (cu excepția temperaturii me-
Descrierea scenariilor climatice posibile pentru Republica
dii anuale a aerului pentru care a fost semnalată o creştere
Moldova
semnificativă a variabilității indicelui respectiv pe parcursul
ultimelor trei decenii). Analiza valorilor medii anuale ale Temperatura. Către anii 2080’, sporul anticipat al temperaturii
precipitațiilor nu indică deosebiri semnificative din punct medii a aerului este mai mare pentru ansamblul de modele
de vedere statistic. De asemenea, nu au fost identificate impus de scenariul de emisie SRES A2, cu o creştere de 4.30C;
deosebiri semnificative în variabilitatea precipitațiilor, cu în cazul ansamblului de modele impus de scenariul de emi-
excepția anotimpului de primăvară. sie SRES A1B se anticipează o creştere a temperaturii medii
a aerului cu 3.80C; iar pentru ansamblul de modele impus de
R.6.3. Scenarii privind schimbarea climei în scenariul de emisii SRES B1, creşterea temperaturii medii a
Republica Moldova aerului va constitui 2.70C. Toate modelele climatice globale
utilizate indică pentru cele trei perioade temporale viitoare
Elaborarea scenariilor climatice pentru Republica Moldova o creștere a temperaturilor de iarnă față de cele înregistrate
Modelarea climatică pentru precipitații și temperatură deri- în perioada de referință 1961-1990. După cum se putea de
vă din utilizarea a 10 modele generale cuplate de circulație aşteptat, magnitudinea creşterilor de temperatură este direct
atmosferică și oceanică puse la dispoziție de către Programul proporţională cu concentrațiile de GES, în funcţie de scenari-
Mondial de Cercetare a Climei: CSIROMk3, ECHAM5- ile de emisii. Sporul de temperatură va fi mai mare în partea
OM, HadCM3, BCCR_BCM2.0, CCCma_CGCM3_T63, de nord și de centru a RM. Conform ansamblului de modele
NIES_MIROC3.2_medres, NIES_MIROC3.2_hires, MRI_ impus de scenariul de emisie SRES A2, se estimează că ZAE
CGCM2.3.2, NCAR_CCSM3, GFDL_CM2.1. Experimen- Nord va suferi cea mai semnificativă încălzire pe parcursul
tele au fost modelate pentru trei scenarii de emisii: SRES iernii, cu sporuri de temperaturi de până la +4.90C către anii
A2, A1B și B1 (descărcate de pe: <http://www.ipcc-data.org/ 2080’. În restul teritoriului ţării sporurile de temperatură vor
gcm/monthly/SRES_AR4/ index.html>), care oferă date fi cu 0.5-1.00C mai joase. Caracterul schimbărilor în confor-
privind concentrațiile gazelor cu efect de seră determinate mitate cu prospecțiunile ansamblului de modele impus de
de anumite scenarii globale de evoluție socioeconomică. scenariul de emisie SRES B1 este similar, însă magnitudinea
schimbărilor este mai redusă, cu creşteri de la +2.60C până la
Deși este puțin probabil ca unele din scenariile de emisii sau +3.00C pentru tot teritoriul ţării, încălzirea maximă fiind din
proiecțiile unui model general cuplat de circulație atmosfe- nou remarcată în ZAE Nord şi Centru. Creșterea temperatu-
rică și oceanică să se desfășoare exact așa cum este descris, rilor de vară s-a dovedit a fi mai mare decât a celor de iarnă,
un ansamblu de simulări ale modelelor climatice globale și dar distribuirea spațială a schimbărilor este diferită. Cele mai
ale profilurilor scenariilor de emisii oferă o gamă de rezulta- mari creşteri de temperatură se vor produce în ZAE Sud şi
te ale unor posibile prospecţiuni climatice care reflectă nive- Centru. Conform ansamblului de modele impus de scenariul
lul actual de cunoștințe în acest domeniu. Această abordare de emisie SRES A2, pe parcursul verii se anticipează un spor
privind elaborarea scenariilor climatice este recomandată în al temperaturii medii a aerului cu circa +5.1-5.20C în ZAE
Raportul de evaluare 4 (IPCC, 2007) şi a fost urmată în stu- Centru şi Sud, respectiv cu circa +4.50C în ZAE Nord. Rezul-
diul realizat în cadrul Comunicării Naţionale Trei. tatele corespunzătoare pentru ansamblul de modele impus de
Un ansamblu de proiecții din 10 modele climatice globa- SRES B1 indică sporuri de temperatură mai mici, variind de
le, în cazul scenariilor de emisii SRES A1B şi B1, respectiv la 2.90C până la 3.10C, în funcţie de ZAE.
un ansamblu de proiecţii din 7 modele climatice globale, în Precipitaţiile. În cazul precipitaţiilor, pentru anii 2080’, an-
cazul scenariului de emisii SRES A2, a fost luat în conside- samblurile de modele climatice globale impuse de scenariile
raţie în egală măsură pentru a reprezenta clima probabilă de emisii SRES A2, A1B şi B1 proiectează tendinţe de dimi-
de viitor în secolul XXI pentru trei perioade temporale a nuare generală a precipitațiilor medii anuale, de la -13.5% în
câte 30 de ani, centrate pentru anii 2020’ (2010-2039), 2050’ ZAE Sud până la -5.7% în ZAE Nord (SRES A2), respectiv de
(2040-2069) și 2080’ (2070-2099). Din punctul de vedere al la -4.4% în ZAE Sud până la -1.5% în ZAE Nord (SRES A1B).
agregării temporale, au fost luate în consideraţie următoa- În cazul ansamblului de modele impus de scenariul de emi-
rele perioade ale anului: decembrie-februarie, martie-mai, sie SRES B1, doar pentru ZAE Sud este prognozată o uşoară
iunie-august și septembrie-noiembrie.
reducere a precipitaţiilor, până la -1.8%, în timp ce pentru Durata perioadei de vegetaţie cu temperaturi peste pragul
ZAE Centru şi Nord, comparativ cu perioada de referință de 5ºC a variat în perioada de referință de la 220 de zile în
1961-1990, către sfârşitul secolului XXI se anticipează chiar nordul țării până la 236 de zile în sudul RM. Analiza infor-
un mic spor în precipitaţiile medii anuale, între +0.6 şi 1.7%. maţiei arată că perioada de vegetație cu temperaturi peste
Pentru toate cele trei scenarii de emisii SRES A2, A1B şi B1, pragul de 5ºC se va prelungi în perioada temporală 2070-
ansamblurile de modele evaluate prezic un spor de preci- 2099, de la 14-21 de zile (SRES B1) până la 30-32 de zile
pitaţii pe durata anotimpurilor de iarnă şi primăvară. Spa- (SRES A2) în ZAE Sud și Nord. Tendința de creștere a pe-
ţial, această tendinţă devine în mod progresiv mai intensă rioadei de vegetație cu temperaturi peste pragul de 5ºC va
de la sud spre nord. În mod mai detaliat, ansamblurile de persista şi pentru ZAE Centru, cu creşteri între 24 de zile
modele evaluate simulează un spor mai mare de precipitaţii (SRES B1) şi 36-37 de zile (SRES A2 şi A1B). Acest lucru se
comparativ cu perioada de referinţă 1961-1990, de la 5.3% va datora, în mod special, unui sfârșit de toamnă mai târziu
(SRES B1) până la 7.5% (SRES A2) în anotimpul de iarnă (cu 7-202 de zile în ZAE Nord; 14-23 de zile în ZAE Centru
şi de la 6.8% (SRES A2) până la 10.9% (SRES B1) în ano- și cu 14-20 de zile în ZAE Sud), respectiv unei primăveri
timpul de primăvară pentru ZAE Nord, respectiv un spor mai timpurii (cu 7-12 zile în ZAE Nord; 9-13 în ZAE Cen-
mai mic de precipitaţii, de la 0.2% (SRES B1) până la 1.5% tru și 7-10 zile în ZAE Sud).
(SRES A2) în anotimpul de iarnă şi de la -2.7% (SRES A2)
Durata perioadei de vegetaţie cu temperaturi peste pragul
până la 7.3% (SRES B1) în anotimpul de primăvară pentru
de 10ºC a variat în perioada de referință de la 172 de zile
ZAE Sud. Ansamblurile de modele climatice globale impuse
în nordul țării, până la 182 de zile în sudul RM. În legătu-
de toate cele trei scenarii de emisii indică faptul că cantită-
ră cu schimbarea climei, se anticipează că durata perioadei
ţile de precipitații în RM se vor reduce mai considerabil în
de vegetație cu temperaturi peste pragul de 10ºC va crește,
anotimpurile de vară și toamnă. Condiţii de climă mai ari-
în perioada temporală 2070-2099, de la de 32-34 zile (SRES
de vor caracteriza toate ZAE ale țării. Prospecțiunile pentru
B1) în ZAE Centru și Sud până la 41-42 de zile (SRES A2)
ansamblul de modele impus de scenariul de emisii SRES A2
în ZAE Sud și Centru. Tendința de creștere a perioadei de
proiectează cea mai semnificativă reducere a cantităților de
vegetație cu temperaturi peste pragul de 10ºC va persista şi
precipitații pe timp de vară, cu 26.4% în ZAE Sud, respectiv
pentru ZAE Nord, cu creşteri între 25 de zile (SRES B1) şi
cea mai mică reducere, cu 16.1% în ZAE Nord. Caracteris-
37 de zile (SRES A2).
ticile prospecțiunilor pentru ansamblul de modele impus de
scenariul de emisii SRES B1 sunt similare, magnitudinea re- Suma temperaturilor active ΣΤac > 5°C și efective ΣΤef> 5° (limi-
ducerilor de precipitații pe timp de vară fiind mai mică, cu ta de jos pentru dezvoltarea culturilor cerealiere) va crește
descreşteri comparativ cu perioada de referință 1961-1990, considerabil pe teritoriul RM. Conform celor trei scenarii de
variind de la 8.4% în ZAE Sud până la 4.6% în ZAE Nord. emisii, în perioada temporală 2070-2099, sumele temperatu-
rilor active ΣΤac>5°C și efective ΣΤef>5° vor crește semnificativ
Nivelul de asigurare cu resurse termice. Pentru evaluarea gra-
comparativ cu perioada de referinţă; în cazul scenariului cu
dului de asigurare cu resurse termice au fost evaluate sume-
emisii înalte SRES A2, se anticipează creşteri cu 34-37%3 și
le temperaturilor active și efective peste pragul de 0oC, 5oC,
respectiv cu 45-50%; variind de la 4267 și 2996oC pentru ZAE
10oC şi 15oC, pentru perioada de referință (1961-1990), cli-
Nord, până la 4911 și 3575oC în ZAE Sud; conform scena-
ma curentă (1991-2010), precum și prospecțiunile modifi-
riului cu emisii reduse SRES B1, se așteaptă o creștere ceva
cărilor posibile și abaterilor (oC) de la perioada de referință,
mai mică, cu 21-23% și respectiv 28-30%, variind de la 3779
pentru 3 perioade temporale 2020’, 2050’ și 2080’, conform
și 2599 oC în ZAE Nord până la 4434 și 3155 oC în ZAE Sud.
ansamblului din 10 modele climatice globale, impuse de
trei scenarii de emisie SRES A2, A1B și B1, separat pentru Pentru majoritatea speciilor de plante cultivate în RM, tem-
ZAE Nord, Centru și Sud. Se anticipează că datorită unor peraturile biologic active ale aerului înseamnă suma tempe-
primăveri mai timpurii și toamne mai târzii, clima RM va raturilor cu valori mai mari de 10oC. Către finele perioadei
fi caracterizată printr-o extindere substanțială a perioadei temporale 2070-2099, suma temperaturilor active ΣΤac>10°C
calde a anului. și efective ΣΤef>10° va crește substanţial comparativ cu peri-
oada de referinţă, cu creşteri de 42-43% și 79-67%4 conform
Durata perioadei cu temperaturi peste pragul de 0ºC a va-
ansamblului de modele climatice globale impuse de scena-
riat în perioada de referință de la 260 de zile în nordul țării
riul cu emisii înalte SRES A2, variind de la 3930 și 1834oC
până la 282 de zile în sudul RM. În urma schimbării climei,
în ZAE Nord până la 4600 și 2347oC în ZAE Sud; o creștere
în perioada 2070-2099, durata perioadei cu temperaturi
puțin mai mică este proiectată de ansamblul de modele cli-
peste pragul de 0ºC va crește semnificativ în ZAE Centru
și Sud, de la 44-56 zile (SRES B1) până la 71-75 zile (SRES 2
Aici și mai departe în text prima cifră corespunde scenariului B1, iar a
A2). Cea mai mică creștere se așteaptă în ZAE Nord, de la doua scenariului A2.
33 până la 68 de zile. 3
Aici și mai departe în text prima pereche de cifre corespund e ΣΤ ac > 5°C,
iar a doua ΣΤ ef> 5°C.
4
Aici și mai departe în text prima pereche de cifre corespunde ΣΤ ac >
10°C, iar a doua ΣΤ ef> 10°C.
REZUMAT 33
matice globale impuse de scenariul cu emisii reduse SRES aridizarea climei se va simți pe durata întregii perioade de
B1, cu creşteri de 27-28% și 48-41%, cu valori variind de la vegetație a plantelor de cultură (aprilie-octombrie); va fi cu
3481 și 1514oC în ZAE Nord până la 4128 și 1983oC în ZAE mult mai pronunțată și poate rezulta în valori caracteristice
Sud. De notat că în perioada 1961-1990, suma temperaturi- pentru clima semiaridă (K = 0.21-0.50). Toate modelele cli-
lor active ΣΤ ac > 10°C a variat în RM de la 2800 până la 3300oC; matice globale evaluate prezic pentru perioada de vegetaţie
către finele perioadei temporale 2070-2099, sunt proiectate un grad de ariditate mai înalt comparativ cu perioada de re-
creșteri considerabile ale sumei temperaturilor active, vari- ferinţă, iar în luna august (în cazul scenariului de emisii SRES
ind de la 3500 până la 4300oC (SRES B1), respectiv de la A2, de asemenea, pentru lunile iulie, august și septembrie)
4000 până la 4700oC (SRES A2). gradul de ariditate poate atinge valori caracteristice pentru
condiţiile de clima aridă (K = 0.05-0.20).
Nivelul de asigurare cu umiditate. Coeficientul de ariditate
după Ivanov (K = P/EP, unde Р – suma precipitațiilor, mm, Pentru a identifica tendinţele schimbărilor climatice pe du-
iar ЕP – evaporarea potențială, mm) (Ivanov, 1962) a fost rata perioadei de vegetație a plantelor de cultură, a fost efec-
utilizat pentru a realiza o analiză mai amplă a dinamicii tuată dinamica coeficientul hidrotermic (CHT) după Seleani-
relaţiei temperatură/ umiditate. Acest coeficient permite a nov. CHT este un indice empiric relativ, care reflectă gradul
evalua dinamica gradului de ariditate a climei pe durata în- de umiditate și este reprezentat prin relaţia dintre suma
tregului an sau în anumite perioade critice pentru dezvolta- precipitațiilor (R) exprimată în milimetri pentru perioada
rea unor culturi sau specii. Gradul de ariditate a fost evaluat de timp cu temperaturi medii zilnice a aerului mai înalte
în baza următoarei scări de apreciere: K ≤ 0.05 – condiţii de 10oC raportată la suma temperaturilor medii zilnice mai
hiperaride; K = (0.05-0.20) – condiţii aride; K = (0.21-0.50) mari de 10oC (∑ T) pentru aceeași perioadă, împărțită la 10,
– condiţii semiaride; K = (0.51 – 0.65) – condiţii uscat-sub- de exemplu: CHT = R/0.1 ∑ T>10°C. Când valoarea acestui in-
umide; și K ≥ 0.65 – condiţii subumide și umide. În confor- dice este 1.0, aceasta înseamnă că cantitatea de precipitații
mitate cu această clasificare, în momentul de faţă, cea mai este egală cu cantitatea de apă evaporată. CHT este deseori
mare parte a teritoriului RM este amplasată în condiţii de utilizat în scopul monitorizării condițiilor de secetă pe par-
climă uscat-subumidă (0.50 ≥ K ≤ 0.65). Partea de sud-est cursul perioadei de vegetație. În condițiile de climă actuală
a ţării se caracterizează prin climă semiaridă (K ≥ 0.48), iar în Republica Moldova, coeficientul CHT variază de la 1.4 la
zonele de Nord și cele situate la o altitudine mai mare de nord, până la 0.7 în sud-estul țării, valori care sunt carac-
350-400 metri deasupra nivelului mării, au o climă subume- teristice pentru condiţii de climă moderat-uscată, în primul
dă și umedă (K ≥ 0.65). caz şi condiţii de climă uscată, în al doilea caz. În urma eva-
luării acestui indice, s-a stabilit că pentru viitor insuficienţa
Clima RM devine mai uscată, trecând în secolul XXI de la cli-
umidității va deveni mai accentuată comparativ cu perioada
ma uscat-subumedă, spre clima semiaridă. Ansamblurile de
de referinţă, demonstrând clar tendinţa de aridizare treptată
modele climatice globale impuse de cele trei scenarii de emi-
a teritoriului RM, inclusiv a zonei de nord a țării, care în
sii (SRES A2, A1B şi B1) proiectează o înăsprire a condițiilor
prezent nu suferă de insuficienţă a umidității. Condiţiile de
de umiditate pentru întreg teritoriul RM. Reducerea can-
umiditate au fost evaluate în baza următoarei scări de apre-
tităţilor de precipitații în perioada anotimpurilor de vară și
ciere: CHT > 1 – umiditate suficientă; CHT ≤ 0.7 – condiții
toamnă (care nu vor fi compensate printr-o ușoară creștere a
de secetă; CHT = 0.6 – secetă de intensitate medie; CHT ≤
cantităților de precipitații în perioada anotimpurilor de iarnă
0.5 – secetă puternică. Rezultatele obţinute permit să con-
și primăvară), pe fundalul creşterii temperaturilor medii ale
chidem că în perioada temporală 2070-2099, condiții de
aerului, vor cauza în secolul XXI un deficit acut de umiditate
secetă (CHT ≤ 0.7) vor fi caracteristice întregului teritoriu
și creșterea corespunzătoare a evaporării potențiale. În 2070-
al țării, inclusiv în ZAE Nord, ba mai mult, ansamblul de
2099, cel mai probabil evaporarea potențială (EP) va spori
modele climatice impus de scenariul de emisii A2 simulează
considerabil pe durata perioadei de vegetație comparativ cu
pentru ZAE Centru și Sud condiţii de umiditate caracteris-
perioada de referinţă 1961-1990. Pentru ansamblul de mo-
tice secetelor de intensitate medie (CHT = 0.6) şi puternice
dele climatice globale impus de scenariul de emisii SRES B1,
(CHT ≤ 0.5) în lunile iulie, august, septembrie și octombrie.
creşterea va ajunge până la 22-27%, de la 713 mm în ZAE
Nord până la 942 mm in ZAE Sud5; iar pentru ansamblul de Pe lângă indicele de ariditate (K), a fost utilizat şi un alt indice
modele climatice globale impus de scenariul de emisii A2, propus de Ivanov, şi anume indicele integrat de eficacitate bio-
creşterea va ajunge până la 40-45%, variind de la 810 mm în logică a climei (IBEC). IBEC este un produs al sumei tempera-
ZAE Nord, până la 1074 mm în ZAE Sud. Analiza rezultate- turilor active peste pragul de 10°C, exprimat în sute de grade:
lor obținute permit să conchidem că procesul de aridizare a IBEC = 0.01 ∑ T>10°C K. IBEC prezintă un indicator de sinteză
climei pe durata perioadei de vegetație se poate accelera con- a celor mai importante variabile climatice: precipitațiile, tem-
siderabil în viitor pe teritoriul RM. În perioada 2070-2099, peratura și umiditatea relativă a aerului, cuprinse de ciclul lor
anual, precum și a resurselor anuale termice. Indicele IBEC
5
Pentru comparație, valoarea medie observată a evaporării potenţiale (EP)
exprimă foarte bine cadrul general ecologic optim. Se con-
pe durata perioadei de vegetație în perioada de referință (1961-1990) a fost:
la Briceni – 562 mm; la Chișinău – 770 mm; iar la Cahul – 742 mm. sideră că zona optimului ecologic corespunde valorii 22 a
indicelui IBEC. Zona ecologică cu valoare corespunzătoare a dova o tendinţă generală de reducere a cantităţilor de preci-
indicelui IBEC poate fi concepută drept un nucleu de habitat pitaţii pe durata anotimpului de iarnă, în special pentru ZAE
natural, de la care condițiile naturale se deteriorează treptat, Centru (-14.0%) şi ZAE Sud (-20.9%). Prospecțiunile privind
atât spre nord (din cauza reducerii resurselor termice), cât şi modificările în cantităţile medii ale precipitațiilor pe timp de
spre sud (din cauza reducerii naturale a condiţiilor de umidi- iarnă pe durata secolului XXI pentru teritoriul RM sunt dife-
tate, pe de o parte, respectiv din cauza creșterii disconfortului rite în timp. Astfel, modificările proiectate vor varia destul de
termic generat de excesul de căldură, pe de altă parte). Indice- puternic: de la +0.7% (ZAE Nord) până la -20.9% (ZAE Sud).
le IBEC demonstrează într-un mod evident caracterul zonal Descreșterea cantităților de precipitații pe durata anotimpu-
al variabilităţii climatice. Rezultatele obţinute demonstrează lui de vară către sfârşitul secolului XXI se proiectează a fi în
clar tendinţa de înrăutățire treptată către sfârşitul secolului plan regional pentru teritoriul RM în diapazonul de -22.7%
XXI a caracteristicilor ecologico-climatice optime pentru (ZAE Nord) şi -34.2% (ZAE Sud). Modificările privind can-
cultivarea plantelor de cultură pe teritoriul RM, comparativ tităţile medii de precipitații pe timp de vară sunt mai mari
cu perioada de referinţă. ca valoare, decât cele proiectate pentru anotimpul de iarnă,
variind de la -22.7% (ZAE Nord) până la -34.2% (ZAE Sud).
Generarea unui scenariu climatic de rezoluţie înaltă pentru
De notat că distribuirea spațială a modificărilor în cantităţile
Republica Moldova
medii de precipitații este asemănătoare pentru toate regiunile
Modelul climatic regional PRECIS (în engl.: Providing Re- RM, cea mai mare reducere a cantităților de precipitații sezo-
gional Climates for Impacts Studies;), elaborat de Centrul niere proiectându-se totuşi pentru ZAE Centru și Sud.
Hadley al Oficiului Meteorologic al Regatului Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord, a fost utilizat pentru a genera R.6.4. Impacturile sectoriale ale schimbărilor
hărți de rezoluţie înaltă (constituite dintr-o rețea de unităţi climatice în Republica Moldova
teritoriale elementare cu dimensiunea 25 km pe 25 km) și
informaţii statistice privind viitoarele schimbări ale con- Sectorul agricol
diţiilor climatice pentru teritoriul RM în secolul XXI. În Schimbarea climei pe termen lung, în combinaţie cu frec-
strânsă colaborare cu echipa PRECIS de la Centrul Hadley, venţa sporită a fenomenelor climatice extreme, poate avea
au fost gândite trei experimente: două au avut menirea de un impact advers asupra sectorului agricol, iar aceste schim-
a simula clima perioadei de referinţă (1961-1990), primul bări, la rândul lor, au deseori efecte secundare la nivel ma-
experiment bazându-se pe ERA-40_re-analiză de ECMWF, croeconomic. De exemplu, impacturile directe asupra pro-
iar al doilea pe modelul climatic global ECHAM5. Ultimul ducţiei agricole şi recoltele tot mai mici ca rezultat al sporirii
experiment a fost conceput pentru a simula clima viitoare în problemelor asociate cu dăunătorii şi bolile plantelor ar pu-
secolul XXI, în baza condițiilor-limită impuse de scenariul tea duce, la rândul lor, la fluctuaţii ale preţurilor pe piaţă şi
de emisii A1B. la schimbarea culturilor. Efectul combinat al schimbărilor
Temperaturi medii anuale. Modelul climatic regional PRE- regimului de apă ar putea conduce la insuficienţa de apă
CIS/ ECHAM5, impus de scenariul de emisii SRES A1B, pentru irigare şi la concurenţă înaltă pentru apă, ceea ce,
proiectează pentru anii 2080’ ai secolului XXI pe teritoriul în ultimă instanţă, ar avea drept consecinţă preţuri înalte şi
RM creșteri ale temperaturilor medii anuale, de la 4.10C presiuni de reglementare. Seceta va duce la degradarea solu-
(ZAE Nord) până la 4.5°C (ZAE Sud). Cele mai mari creş- lui, ceea ce reprezintă o ameninţare majoră pentru durabili-
teri de temperatură sunt aşteptate pentru ZAE Sud. tatea resurselor funciare şi poate prejudicia capacitatea agri-
culturii RM de a se adapta cu succes la schimbarea climei.
Precipitații anuale. Modelul climatic regional PRECIS/ Salinitatea sporită poate conduce la abandonarea terenuri-
ECHAM5 proiectează pentru anii 2080’ ai secolului XXI pe lor, pe măsură ce acestea devin inadecvate pentru cultivare.
teritoriul RM o tendinţă generală de reducere a cantităţilor
anuale de precipitaţii, cu un caracter zonal bine definit (de Impacturile directe ale schimbărilor climatice şi consecin-
la Nord la Sud), care va varia pe parcursul perioadei de stu- ţele socioeconomice potenţiale, care sunt relevante pentru
diu de la -2.5% (ZAE Nord) până la -21.5% (ZAE Sud). agricultură, includ schimbările de temperatură şi efectele
stresului termic; schimbările volumului de precipitaţii, in-
Temperaturi medii sezoniere. Modelul climatic regional tensitatea şi distribuirea sezonieră; şi o creştere a fenomene-
PRECIS/ ECHAM5 impus de scenariul de emisii SRES A1B lor climatice extreme şi potenţial dăunătoare.
proiectează pentru anii 2080’ ai secolului XXI pe teritoriul
RM creșteri ale temperaturilor medii sezoniere: vara, de la Se anticipă că schimbarea climei va aduce atât avantaje,
+3.80C (ZAE Nord) până la +4.5°C (ZAE Sud); respectiv cât şi dezavantaje pentru culturile agricole din RM. Deşi
iarna, de la +5.10C (ZAE Sud) până la +5.3°C (ZAE Nord). temperaturile mai ridicate ar extinde sezonul de vegetaţie,
acestea ar putea, de asemenea, spori prejudiciile cauzate de
Precipitații sezoniere. Modelul climatic regional PRECIS/ stresul termic, schimbările în regimul de precipitaţii şi pro-
ECHAM5 impus de scenariul de emisii SRES A1B proiectea- blemele cu dăunătorii. Există şi câteva beneficii potenţiale.
ză pentru sfârşitul secolului XXI pe teritoriul Republicii Mol-
REZUMAT 35
Sezonul mai lung de vegetaţie va spori potenţial producti- ponibilitatea apei pe durata sezonului de creştere, odată cu
vitatea ierburilor furajere, în timp ce temperaturile ridicate creşterea simultană a cererii. Pe lângă problemele directe
vor spori potenţialul pentru creşterea leguminoaselor fura- cauzate de deficitul de apă, beneficiile schimbărilor poten-
jere. Sezonul mai lung de vegetaţie ar trebui, de asemenea, ţial pozitive, inclusiv temperaturile mai calde şi un sezon de
să reducă costurile de întreţinere a animalelor în încăperi. creştere mai îndelungat, vor fi limitate dacă nu va fi dispo-
Ar putea, de asemenea, exista beneficii pentru horticultu- nibilă apa suficientă. Se anticipă că deficitul de apă va fi în
ră, atât în legătură cu reducerea costurilor pentru produc- viitor problema principală în anumite regiuni ale Republicii
ţia în spaţii acoperite, cât şi din cauza unei game mai mari Moldova.
de culturi horticole care pot fi crescute în aer liber. Totuşi Evaluarea mărimii riscurilor şi oportunităţilor schimbării cli-
se prevede că în RM o mare parte din impacturile asupra mei în sectorul agricol
agriculturii vor fi adverse. Modelele de cultivare s-au modi-
ficat în funcție de declinul din industrie, cu o diminuare a Conform evaluării vulnerabilităţii în materie de riscuri/
producţiei de calitate înaltă precum fructele şi carnea şi cu oportunităţi asociate cu schimbarea climei în producţia
extinderea suprafeţelor însămânțate cu grâu, floarea-soare- agricolă, cele mai vulnerabile regiuni din Republica Mol-
lui şi sfecla-de-zahăr. Temperaturile de vară ridicate şi riscul dova în raport cu schimbarea climei vor fi Sudul (Câmpia
de secetă ar putea face dificilă atingerea sporirii potenţiale Moldovei de Sud, terasele Prutului şi Nistrului inferior) şi
a recoltelor din cauza concentraţiilor ridicate de CO2 şi ar parţial Centrul (Podişul Moldovei Centrale şi terasele flu-
putea ameninţa nivelurile actuale de productivitate. Unele viului Nistru și râurilor Prut, Răut, Prut, Bâc, Botna), pen-
culturi vor fi mai vulnerabile la verile mai fierbinţi şi mai tru care s-a descoperit că cea mai mare parte din riscuri, cu
uscate. Recoltele de legume şi cartofi, ambele culturi fiind probabilitate înaltă, ţin de schimbarea climei.
irigate frecvent în condiţiile actuale, posibil că se vor reduce Pentru agricultura din RM se consideră că cinci dintre ris-
mai mult decât recoltele de cereale. Creşterea de vară a cul- curile identificate ar avea o prioritate înaltă: riscul înalt de
turilor furajere se pare că, de asemenea, va fi mai redusă. O secetă şi deficit de apă; necesităţi sporite de irigare; eroziu-
frecvenţă sporită a fenomenelor climatice extreme ar putea, nea, salinizarea solului, deşertificarea; riscul înalt de apariţie
de asemenea, duce la deteriorarea şi la reducerea recoltei a dăunătorilor, bolilor agricole şi buruienilor; şi reducerea
culturilor cerealiere. Ar putea, de asemenea, apărea proble- producţiei culturilor cerealiere de bază (grâul şi porumbul).
me legate de introducerea unor noi dăunători şi boli. Trei din aceste riscuri se referă la consecinţele schimbărilor
O proporţie mare din solurile din zonele agroclimatice ale potenţiale ale regimului de precipitaţii, cu precipitaţii mai
RM îl constituie cernoziomul. Acest sol are un conţinut ridi- abundente pe timp de iarnă şi disponibilitate redusă de apă
cat de materie organică, iar dezintegrarea materiei organice în timpul verii.
din sol ar putea spori odată cu temperaturile mai mari. Deşi Astfel, vor trebui examinate acţiuni pentru a conserva cât
această dezintegrare va spori fertilitatea solului pe termen mai multă apă în timpul iernii, respectiv pentru a menţine
scurt (prin eliberarea substanţelor nutritive), pe termen aprovizionarea cu apă pe timp de vară. O mare parte din
lung fertilitatea solului se va reduce. cercetările de adaptare în sectorul agricol urmează să fie
Schimbările în frecvenţa şi intensitatea fenomenelor extre- axate pe acţiuni de combatere a deficitului de apă din viitor.
me (secete, inundaţii şi ploi puternice) au fost identificate Opţiuni de adaptare, precum măsurile de conservare a apei
ca cea mai mare provocare pe care o va înfrunta sectorul şi ajustarea perioadelor de plantare şi recoltare, ar putea avea
agricol ca urmare a schimbării climei. Fenomenele extreme, un rol esenţial în reducerea pierderilor asociate cu limitările
care sunt dificil de prognozat şi pentru care este greu de a de umiditate din viitor. Alte opţiuni de adaptare studiate in-
face pregătiri, pot interveni dezastruos în mersul normal al clud introducerea de noi soiuri şi hibrizi, de exemplu, cu re-
lucrărilor agricole, ceea ce a fost demonstrat în repetate rân- zistenţă mai mare la secetă şi căldură, şi elaborarea politici-
duri în trecut. Seceta şi căldura extremă pot afecta creşterea lor şi practicilor de sporire a flexibilităţii sistemelor agricole.
animalelor domestice. Proiecţiile modelelor şi tendinţele Unele definiţii mai bune pentru pragurile climatice critice
observate sugerează că încălzirea va fi mai înaltă în luni- vor fi, de asemenea, benefice pentru planificarea adaptării.
le de iarnă. Deşi iernile mai calde ar reduce stresul cauzat Din oportunităţile identificate, potenţialul pentru producţia
de frig, acestea ar spori, de asemenea, riscul de dăunare de sporită a unor anumite culturi agricole, fie ca rezultat al po-
către dezgheţul de iarnă şi ar putea reduce mărimea înve- tenţialului înalt de recoltă în baza noilor regimuri climatice,
lişului protector de zăpadă. Se anticipă, de asemenea, că în- fie din cauza sporului realizat în zonele în care ar putea fi
călzirea climei va spori frecvenţa zilelor extrem de fierbinţi, crescute culturi agricole noi, a constituit cea mai mare priori-
care, conform dovezilor, pot să prejudicieze în mod direct tate. Astfel, se va acorda atenţie promovării culturilor agricole
sectorul agricol. Schimbările viitoare în disponibilitatea care au potenţial de reuşită în condiţiile schimbate de climă.
umidității prezintă o îngrijorare-cheie în sectorul agricol.
Măsurile de adaptare prin conservarea apei ar putea include:
Se anticipă, în general, că schimbarea climei va reduce dis-
• realizarea metodelor optime de irigare (de ex., doar Deşi râurile mari constituie principala sursă de apă, accesul
când este necesar); la apă nu este egal în RM. Cea mai mare distanţă dintre o
• adaptarea plantelor la condiţiile climatice viitoare (de localitate şi cea mai apropiată sursă de apă constituie circa
ex., cultivarea unor culturi care necesită mai puţine 6 km. Aproximativ un sfert din populaţie locuieşte în zona-
resurse de apă); tampon de 6 km a fluviului Nistru şi râului Prut; această
zonă constituie o cincime din teritoriul naţional şi cuprinde
• modificarea asolamentelor conform regimului natural
23% din numărul total de localităţi. Restul populaţiei este
sol-apă (introducerea mai multor culturi de iarnă);
nevoit să se bazeze pe diverse sisteme de aprovizionare cu
• selectarea culturilor, speciilor şi soiurilor rezistente la apă destinate pentru transferul de apă din aceste râuri, sau
secetă; se bazează pe resursele locale de calitate mai proastă. Partea
• popularizarea noilor tehnologii cu accent pe stabili- nordică a ţării (şi partea centrală, într-o anumită măsură)
tatea structurii solului şi tratamente ale solului pentru este mai mult sau mai puţin asigurată cu apă, în timp ce
mărirea stratului activ al sistemului radicular cu scopul partea de sud suferă de un deficit natural de apă. În ace-
sporirii absorbţiei apei; laşi timp, sistemele de transfer al apei de distanţă medie sau
• introducerea tehnologiilor de mulci pentru sporirea lungă sunt practic inexistente la sud. Această regiune este
infiltrării în sol şi diminuarea pierderilor umidităţii printre cele mai expuse la deficitul de apă. De asemenea,
solului prin evaporare; resursele acvatice de suprafaţă din sudul ţării (şi, mai rar,
în partea centrală a ţării) riscă cel mai mult să fie epuizate
• reducerea spălării solului prin practici agronomice du-
în anii de secetă. În aceste condiţii, amplasarea geografică
rabile (lucrarea conservativă a solului – no-till şi mini-
a utilizatorilor de apă va juca cel mai decisiv rol şi în viitor
till; aplicarea sistemelor de cultivare care reduc pier-
în asigurarea accesului la resurse de apă sigure. Regiunea
derea apei);
cu deficit de apă, pe măsură ce se extinde spre nord, ajunge
• în funcție de caracteristicile solului, pierderea apei deja la cele mai populate zone, ceea ce pune o presiune ma-
poate fi, de asemenea, întârziată prin metode de lucrare ximă pe resursele de apă şi contribuie la utilizarea apei în cel
a solului combinate cu plante, care au o densitate mare a mai intensiv mod. Cele mai vulnerabile regiuni la deficitul
rădăcinilor şi o vegetaţie bogată de suprafaţă; de apă vor fi Sudul, Centrul şi municipiul Chişinău, pentru
• elaborarea unor programe noi, complexe, de manage- care s-a descoperit cel mai mare nivel de risc cu probabili-
ment al apei în agricultură (îmbinarea irigaţiei cu pes- tate înaltă în legătură cu impactul anticipat al schimbărilor
cuitul şi managementul excesului de resurse acvatice); climatice.
• promovarea practicilor indigene de utilizare durabilă a Pentru sectorul resursele de apă din RM, opt din riscurile
apei. identificate sunt considerate a fi prioritare: riscul înalt de
Sectorul resursele de apă secetă şi deficit de apă; cerinţe înalte faţă de irigare; sporirea
frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor; reducerea disponibili-
Schimbarea climei constituie doar unul din factorii care vor tăţii apei din sursele de apă de suprafaţă sau ape subterane;
determina viitorii indici de disponibilitate şi utilizare a apei. schimbări în cererea de apă; indicii de calitate a apei (ex.,
Factorii non-climatici ar putea agrava sau atenua efectele mineralizarea, duritatea, oxigenul dizolvat) afectaţi de tem-
adverse ale schimbării climei asupra disponibilităţii şi cali- peraturile mai ridicate ale apei şi de variaţiile stratului de
tăţii apei. Ei, de asemenea, ar putea avea o influenţă semnifi- scurgere mediu anual; poluarea sporită a apei cu pesticide şi
cativă asupra cererii de apă. Creşterea poluării şi dezvoltarea îngrăşăminte, cauzată de spălarea sporită a solului; schim-
vor juca un rol dominant. Ţinta de asigurare cu apă sigură bări în stratul de scurgere mediu anual al râurilor, atât în
pentru toţi utilizatorii va fi ameninţată de tendinţa de modi- sensul sporirii, cât şi în cel al diminuării.
ficare a resurselor de apă în contextul schimbărilor climatice
deja către anii 2020, când intensitatea utilizării apelor de su- Măsurile de adaptare ar putea include:
prafaţă se va apropia de 100 la sută. Totuşi, luând în calcul şi • operarea mai eficientă a lacurilor de acumulare, baraje-
rezervele de apă subterană, momentul când deficitul de apă lor şi digurilor;
va deveni un impediment pentru dezvoltare va surveni, cel
• protejarea zonelor umede (una din funcţiile princi-
mai probabil, după anul 2030. Impacturile non-climatice ar
pale pozitive ale zonelor umede constă în permiterea
putea fi generate de câteva domenii, începând cu politicile
alimentării suplimentare a apelor subterane şi reduc-
şi legislaţia şi terminând cu tehnologiile şi infrastructura,
erea revărsărilor maxime în cursul inferior);
modelele de utilizare a pământului şi activităţile agricole/
irigaţia. • măsuri de protecţie a infrastructurii de irigare contra
inundaţiilor;
Evaluarea mărimii riscurilor/ oportunităţilor schimbării cli-
• tehnici de îmbunătăţire a texturii, agregării solului,
mei asupra sectorului resursele de apă
conţinutului de materie organică şi a învelişului solului
pentru a gestiona utilizarea apei în perioadele uscate;
REZUMAT 37
• prognozarea mai bună a inundaţiilor; parţial, Centrul (14.5% din teritoriul total al zonei geografi-
• instalarea sistemelor de alertă despre ruperea digurilor; ce), pentru care s-a determinat cel mai mare risc de probabi-
litate înaltă asociat cu schimbarea climei.
• asistenţă tehnică prin instruire de extensiune în
combinaţie cu modernizarea irigaţiei, pentru a asigura Pentru sectorul forestier, şapte dintre riscurile identificate
distribuirea printre fermieri a tehnicilor de minimizare sunt considerate că având prioritate înaltă: consecinţele ne-
a vulnerabilităţii fermelor agricole la fenomenele cli- gative pentru speciile sensibile la schimbările temperaturii;
matice; şi schimbarea ratei de regenerare; schimbarea sensibilităţii
• dezvoltarea colaborării eficace dintre Republica Moldo- speciilor la deficitul de apă; schimbarea densităţii individu-
va, Ucraina şi România pentru a monitoriza revărsarea ale a arborilor; schimbarea condiţiilor fitosanitare; schim-
apelor, îmbunătăţi prognozarea vremii/ inundaţiilor şi a barea compoziţiei speciilor; creşterea posibilă a mortalită-
asigura avertizarea timpurie pentru toate ţările din cur- ţii arborilor. Există o oportunitate asociată cu impacturile
sul inferior al apelor. climei asupra sectorului forestier: creşterea producerii de
biomasă.
Sectorul forestier
Măsurile de adaptare în zona bioclimatică continental-tem-
Cercetătorii anticipă că până şi cele mai mici schimbări ale perată, care, de asemenea, include pădurile din Republica
temperaturii şi precipitaţiilor ar putea afecta în mare parte Moldova, sunt foarte diverse. Cercetările care au loc în pre-
creşterea şi supravieţuirea pădurilor în viitor, în special în zent şi cele planificate includ teme cum ar fi: puieţi adaptaţi,
zonele de periferie şi tranziţie ale ecosistemelor, cum sunt daune biotice şi abiotice, diversitatea biologică, în special di-
pădurile Republicii Moldova. Schimbarea climei ar influ- versitatea genetică, prelucrările silvicole şi funcţiile de pro-
enţa asupra condiţiilor viitoare de umiditate în păduri prin tecţie ale pădurilor. Măsurile la nivel de arboret (regenera-
schimbarea atât a temperaturii, cât şi a precipitaţiilor. Odată rea pădurilor şi rărirea arboretului, recoltarea) au scopul de
cu creşterea temperaturii, creşte pierderea de apă prin eva- a reduce riscurile distrugerilor abiotice, precum incendiul,
po-transpiraţie, ceea ce duce la condiţii mai uscate. Tempe- vântul, seceta şi ale distrugerilor biotice, cum ar fi dăună-
raturile ridicate, de asemenea, tind să reducă eficienţa uti- torii şi bolile patogene. Construirea unor păduri stabile şi
lizării apei de către plante. În unele zone ale RM, reducerea diversificate constituie o măsură continuă şi este planificată
în viitor a precipitaţiilor va accentua stresul de umiditate pentru îmbunătăţirea stabilităţii arboretului prin selectarea
cauzat de încălzire. Schimbările în caracterul sezonier al speciilor, originii şi genotipurilor corespunzătoare.
precipitaţiilor şi fenomenele extreme, precum seceta şi ploi-
Măsurile de adaptare ar putea include:
le abundente, vor avea, de asemenea, importanţă. De exem-
plu, analiza creşterii inelelor arborilor de stejar şi frasin din • revederea şi elaborarea unor componente impor-
centrul ţării a arătat că reducerea creşterii inelelor cu 50% tante noi ale bazei de reglementări forestiere, ca parte
din mărimea înregistrată în anul precedent şi în comparaţie integrantă a regimului forestier, axate pe: întreţinerea şi
cu media multianuală a ultimilor 10 ani a fost asociată cu conservarea staţiilor forestiere, conservarea resurselor
seceta din 2007. forestiere genetice, reconstrucţia ecologică a pădurilor,
certificarea pădurilor, sisteme de producţie şi manage-
Evaluarea riscurilor/ oportunităţilor schimbării climei asupra ment al pădurilor;
sectorului forestier
• revederea cadrului de reglementare privind elaborarea
Lipsa potenţială a precipitaţiilor de vară cu secete îndelungate unui mecanism financiar potrivit pentru conservarea şi
este principalul factor limitativ al creşterii şi productivităţii dezvoltarea resurselor forestiere prin impunerea unor
forestiere. Creşterea temperaturilor şi schimbarea precipita- alocaţii obligatorii din anumite fonduri extrabugetare
ţiilor sunt factorii principali care expun pădurile la acţiunea (ecologice, pentru drumuri etc.) şi impozitelor/ plăţilor
diferitor insecte dăunătoare şi boli fungice. Cererea de apă în pentru poluarea mediului (plăţi pentru importul pro-
perioada sezonului de creştere este în mod normal mai mare duselor petroliere, pentru organizarea teritoriului etc.)
decât cantitatea de ploaie. Aceasta arată că dacă ridicarea în vederea extinderii teritoriilor acoperite cu vegetaţie
temperaturii nu coincide cu ploi mai abundente, insuficienţa forestieră etc.;
de apă ar putea limita creşterea într-o măsură mai mare de- • elaborarea şi aprobarea unui regulament privind re-
cât în prezent. Efectul schimbării climei asupra speciilor in- alizarea şi asigurarea funcţionalităţii principiilor de
dividuale poate fi pozitiv sau negativ, în funcție de condiţiile management participativ al resurselor forestiere;
amplasării lor şi de schimbările regionale ale climei. Conform
• sporirea învelişului forestier în scopul atenuării
evaluării vulnerabilităţii în aspectul mărimii impactului cu
schimbării climei şi sporirii diversităţii biologice;
probabilitate de risc din cauza schimbării posibile a climei în
sectorul forestier, cele mai vulnerabile regiuni din Republica • elaborarea şi realizarea proiectelor de plantare a fâșiilor
Moldova vor fi: sudul (unde deja este cel mai scăzut nivel de forestiere (zone-tampon) pentru protecţia terenurilor
împădurire, 7.7% din teritoriul total al zonei geografice) şi, agricole, scopuri antierozionale şi protecţia apelor;
• elaborarea şi realizarea proiectelor de plantare a fâșiilor disponibilitatea apei arată că o parte din aceste planuri ar
forestiere pentru protecţia terenurilor agricole şi putea fi periclitate din cauza unor scenarii climatice. În pre-
protecţia apelor; zent de la 65 până la 70% din resursele de apă se utilizează
• crearea unor plantaţii forestiere pentru nevoile in- la încălzirea şi răcirea industrială şi producţia hidroener-
dustriale şi energetice; plantarea pădurilor energetice getică. Totuşi, din câte s-a demonstrat, resursele de apă în
pentru satisfacerea nevoilor populaţiei de lemn pentru RM sunt foarte sensibile la efectele schimbării climei. Astfel,
încălzire, pregătirea mâncării etc.; deficitul de apă va începe să afecteze negativ obiectivele de
dezvoltare naţională către anul 2020, în condiţiile în care
• analiza agrotehnică, selectarea şi producţia de către stat
s-ar conta doar pe apele de suprafaţă. Dacă se adaugă şi re-
a tipurilor de plante, capabile de a se adapta la diferite
zervele ce rezultă din apele subterane, deficitul de apă va
condiţii climaterice; cercetarea, dezvoltarea şi aplicarea
deveni un obstacol pentru dezvoltare către 2030. Mai mult,
tehnologiilor de producţie pentru asemenea plante etc.
unul din efectele schimbării climei asupra aprovizionării cu
Sectorul energetic apă va fi instabilitatea crescândă a debitului anual de apă:
supra-aprovizionarea majorată de scurtă durată primăva-
Odată cu încălzirea globală, consumul de energie în sectoa-
ra şi inundaţii bruşte şi deficit cauzat de secete mai lungi
rele sensibile la climă se poate schimba. Efectele posibile ale
şi mai severe. Astfel, deficitul mare de apă ar putea deveni
încălzirii globale, care ar putea fi relevante pentru RM, in-
bariera principală în calea sporirii producţiei energiei hi-
clud: diminuarea cantităţii de energie consumată în încăpe-
droelectrice şi celei produse în cogenerare. În plus, progno-
rile locative, comerciale şi industriale pentru încălzirea spa-
zele climatice arată că înrăutăţirea anticipată a condiţiilor
ţiilor şi creşterea cantităţii de energie utilizată pentru răcirea
de umiditate şi aridizarea în permanentă creştere ar putea
spaţiului; diminuarea cantităţii de energie utilizată direct în
duce la deteriorarea condiţiilor ecologice climatice pentru
anumite procese, cum ar fi încălzirea apei în spaţiile locati-
creşterea culturilor forestiere până la finele secolului. În cele
ve, comerciale şi industriale şi creşterea cantităţii de energie
din urmă, aceasta reprezintă o ameninţare serioasă pentru
utilizată pentru răcire în spaţiul rezidenţial şi comercial şi
producţia energiei din biomasă. Concomitent, creşterea an-
în procesele industriale; creşterea cererii de energie utiliza-
ticipată a numărului de zile cu temperaturi ce depăşesc 10°C
tă pentru generarea altor resurse pentru procesele sensibile
va însemna că încălzirea locuinţelor va fi necesară pentru
la climă, precum pomparea apei pentru agricultura irigată
un număr mai mic de zile (în mun. Chişinău, sezonul în-
şi întrebuinţări municipale; schimbarea bilanţului utilizării
călzirii centralizate începe atunci când temperatura zilnică
energiei între formele de livrare şi tipurile de combustibil,
este mai mică de 8°C). În acelaşi timp, se aşteaptă că verile
precum între energia electrică utilizată pentru condiţio-
şi toamnele vor deveni mai fierbinţi şi mai uscate. Astfel,
narea aerului şi gazele naturale utilizate pentru încălzire;
cererea de energie electrică necesară pentru a asigura răci-
şi schimbarea structurii consumului de energie în sectoa-
rea aerului în încăperi ar putea creşte. Chiar şi fără a se ţine
rele economice cheie sensibile la climă, precum transpor-
cont de efectele schimbării climei, se anticipă că consumul
tul, construcţiile, agricultura şi altele. Ar putea avea loc, de
de energie electrică va creşte cu peste 15 la sută către anul
asemenea, schimbări în furnizările de energie. Fenomenele
2020, comparativ cu anul 2006. Dacă ţinem cont de efec-
extreme, temperaturile extreme ar putea deteriora infra-
tele schimbării climei asupra cererii, am putea anticipa că
structura de aprovizionare cu energie, iar dezvoltarea sur-
cererea de energie electrică va creşte şi mai mult. Conform
selor regenerabile de energie depinde foarte mult de poten-
evaluării vulnerabilităţii în aspectul impacturilor cu proba-
ţialul apei, vântului şi biomasei, toate urmând a se schimba
bilitate de riscuri cauzate de schimbarea posibilă a climei
odată cu schimbarea climei. Impacturile principale directe
asupra sectorului energetic, cele mai vulnerabile regiuni din
ale schimbării climei şi consecinţele social-economice po-
Republica Moldova vor fi: municipiul Chişinău, nordul şi
tenţiale ale acestora în RM sunt relevante pentru sectorul
parţial sudul ţării, pentru care va exista cel mai înalt risc cu
energetic.
probabilitate sporită de schimbare a climei.
Evaluarea mărimii riscurilor/ oportunităţilor schimbării cli-
Pentru sectorul energetic, se consideră că cinci dintre riscu-
mei în sectorul energetic
rile identificate sunt de prioritate înaltă: creşterea cantităţii
Deşi RM îşi acoperă necesităţile energetice preponderent de energie utilizată pentru răcirea spaţiilor locativ şi comer-
din import, Strategia Energetică a Republicii Moldova până cial şi răcirea în procesele industriale; sporirea deteriorării
în anul 2030 vizează consolidarea capacităţilor de produ- reţelelor electrice, care prezintă pericole pentru transpor-
cere locală prin modernizarea şi îmbunătăţirea centralelor tul şi distribuţia energiei electrice; schimbarea bilanţului
electrice de termoficare existente, precum şi prin constru- utilizării energiei între tipurile de combustibil; deficitul de
irea unor minicentrale electrice de termoficare noi. Un alt apă crescând ar putea deveni un obstacol pentru majora-
domeniu de concentrare a eforturilor va fi producţia sporită rea producţiei energiei hidroelectrice şi celei produse în
de energie din surse regenerabile, cum ar fi biomasa, ener- cogenerare; şi reducerea producţiei de biomasă. Există trei
gia solară şi eoliană. Totuşi pronosticurile privind clima şi oportunităţi asociate cu impacturile climei asupra sectoru-
REZUMAT 39
lui energetic: reducerea cantităţii de energie utilizată pentru construcţia, întreţinerea şi operarea infrastructurii transpor-
încălzirea apei în sectorul rezidenţial, în comerţ şi de indus- turilor şi a vehiculelor. Umiditatea sporită şi problemele cau-
tria din municipiul Chişinău, centrul şi sudul ţării; viteza şi zate de aceasta duc la deteriorarea planeităţii îmbrăcăminţilor
direcţia vântului ar putea majora potenţialul şi eficienţa de asfaltice, scurtarea duratei de exploatare a drumurilor, necesi-
generare a energiei eoliene cu probabilitate mare în sud şi tatea unor reparaţii premature a îmbrăcăminţii asfaltice şi re-
mai mică în centrul şi nordul ţării; şi durata timpului însorit spectiv la reducerea vitezei şi gradului de confort al traficului,
ar putea duce la creşterea potenţialului de generare a ener- producând o creştere a costului de întreţinere al vehiculelor
giei solare în sudul ţării, precum şi în municipiul Chişinău. şi, în final, o scădere a gradului de siguranță a drumurilor.
De asemenea, podurile şi viaductele au probleme foarte gra-
Măsurile de adaptare ar putea include:
ve, deoarece apa penetrează structura de rezistenţă din be-
• Aprovizionarea cu energie: (i) sisteme pe consum de ton, cauzând o ruginire accelerată a armăturilor metalice din
resurse fosile: înlocuirea sistemelor de răcire cu apă el. Singura soluţie în acest caz este înlocuirea în întregime a
prin sisteme de răcire cu aer, răcire uscată, sau sisteme betonului asfaltic, acoperirea cu un strat de protecţie antiac-
de recirculare; îmbunătăţirea construcţiei turbinelor cu vatică şi reaplicarea unei noi îmbrăcăminţi pe bază de beton
gaze (palete culisante de ghidare, voaluri de aer, filtre de asfaltic. Această soluţie este foarte costisitoare şi închide cir-
aer, tehnici de spălare a lamelor compresoarelor); (re) culaţia pe poduri sau viaducte pentru un timp îndelungat.
amplasarea în regiuni cu risc redus de inundaţie/ secetă; Cheltuielile de întreţinere vor spori pentru anumite tipuri de
construcţia barajelor pentru inundaţii, fortificarea infrastructură şi ca urmare a temperaturilor înalte, de peste
pereţilor şi acoperişurilor; adaptarea reglementărilor 32-35°C, care duc, de asemenea, la deteriorarea lor. Ar putea
astfel încât să fie permisă o temperatură de descărcare creşte şi cheltuielile de construcţie, întrucât echipele de lucru
mai ridicată; examinarea posibilităţii utilizării repetate a ar putea fi inapte să fie deplasate în timpul fenomenelor extre-
apei etc.; (ii) energia hidroelectrică: construirea porţilor me de căldură, iar durabilitatea betonului asfaltic este afectată
de deznămolire; mărirea înălţimii barajelor; constru- de temperatura la care acesta se întăreşte. Creşterea tempe-
irea barajelor mici în bazinele din amonte; adaptarea raturilor zilnice ar putea afecta şi funcţionarea avioanelor şi
capacităţii la regimul de debit (dacă este mărit); adap- lungimea pistelor, deoarece pistele trebuie să fie mai lungi
tarea funcţionării centralelor la schimbările debitului atunci când temperaturile sunt ridicate.
râurilor; complementarităţi operaţionale cu alte surse;
(iii) eoliană: (re)amplasarea bazată pe schimbările Evaluarea mărimii riscurilor/ oportunităţilor schimbării cli-
aşteptate în viteza vântului; (iv) solară: (re)amplasarea mei în sectorul transporturilor
bazată pe schimbările aşteptate în durata solară; şi (v) Proiecţiile schimbării climei relevă probabilitatea unui im-
biomasa: introducerea culturilor noi cu toleranţă mai pact deosebit de semnificativ asupra infrastructurii trans-
mare la stresul de căldură şi deficitul de apă; substitu- porturilor şi infrastructurii drumurilor, deoarece sistemul
irea surselor de combustibil; sisteme de avertizare tim- de transport al RM a fost proiectat pentru condiţii climate-
purie; suport pentru recoltarea de urgenţă a biomasei; rice specifice, iar schimbările anticipate ale extremelor cli-
ajustarea gestionării culturilor şi schemelor de asola- matice ar putea scoate condiţiile de mediu în afara limitelor
ment; ajustarea datelor de plantare şi recoltare; intro- pentru care a fost proiectat sistemul. Toate tipurile de trans-
ducerea practicilor de conservare a umidităţii solului. port sunt vulnerabile la schimbarea climei. Impacturile vor
• Cererea de energie: investiţii în infrastructură şi varia în funcție de amplasare, regimul şi starea infrastruc-
echipamente de eficienţă înaltă; investiţii în producerea turii transporturilor. De exemplu, regiunile de la sud vor fi
distribuită a energiei electrice, precum generatoarele supuse unor riscuri mai mari, cum ar fi vălurirea şi brăzda-
fotovoltaice instalate pe acoperişuri; utilizarea eficientă rea betonului asfaltic de pe magistrale şi drumuri naţionale,
a energiei prin aplicarea bunelor practici de exploatare. riscuri pentru sănătate şi siguranţă de la stresul cauzat de
• Transportul şi distribuţia energiei: îmbunătăţirea căldură pentru personalul de întreţinere a drumurilor şi pa-
durabilităţii conductelor şi a altor infrastructuri de sageri, precum şi supraîncălzirea motoarelor Diesel, pe când
transport şi de distribuţie; îngroparea sau redimen- regiunile nordice ar putea fi supuse unor riscuri mai mici.
sionarea cablurilor electrice; planificarea de urgenţă; Măsurile de adaptare ar putea include:
inspectarea regulată a infrastructurii vulnerabile, cum
• În cazul variaţiilor semnificative de temperatură, inclu-
ar fi pilonii din lemn.
siv a valurilor de căldură:
Sectorul transporturi -- crearea unor noi materiale, utilizate în construcţia
Sectorul transporturilor şi infrastructurii drumurilor cuprin- drumurilor, care să fie rezistente la temperaturile
de transportul rutier, feroviar, naval şi aerian, cu diferite ti- ridicate;
puri şi vechime a infrastructurii. Sectorul este vulnerabil la -- utilizarea sporită a străzilor tolerante la căldură şi
creşterea anticipată a frecvenţei şi intensităţii furtunilor (vânt, protecţia peisagistică a magistralelor;
ploaie, ninsori), care ar putea duce la preţuri ridicate privind
-- design/ construcţie adecvate, şlefuirea fisurilor o descreştere a producţiei de alimente şi duce la probleme
drumurilor; de alimentaţie în rândul populaţiei, făcându-i pe oameni
-- deplasarea orarelor lucrărilor de construcţie spre par- mai vulnerabili la boli.
tea mai rece a zilei; Evaluarea riscurilor şi oportunităţilor impacturilor schim-
-- proiectarea pentru temperaturi maxime mai ridicate bării climei asupra sectorului sănătate
la construcţiile noi sau cele de înlocuire;
Subpopulaţiile cele mai vulnerabile la impacturile schim-
-- adaptarea prin utilizarea sistemelor de răcire. bării climei asupra sănătăţii variază în funcţie de regiune,
• În cazul sporirii numărului de fenomene de precipitaţii datele privind sănătatea şi caracteristica populaţiei, inclusiv
intense: în funcţie de capacităţile umane, instituţionale, sociale şi
-- crearea unor noi materiale, utilizate în construcţia economice. Vulnerabilităţile individuale depind de factorii
drumurilor, care să fie rezistente la condiţiile adverse genetici, de dezvoltare, dobândiți şi socioeconomici. Cele
de climă; mai vulnerabile persoane includ copiii, adulţii în etate şi
persoanele cu boli cronice, cele din grupurile defavorizate
-- acoperirea drumurilor cu beton asfaltic mai rezistent
şi populaţiile foarte dependente de resursele naturale. Cele
la fisurare;
mai vulnerabile regiuni ale RM vor fi municipiul Chişinău,
-- utilizarea celor mai eficiente tehnologii care să asigure Sudul şi parţial Centrul ţării, pentru care s-a identificat cel
etanşarea şi reînnoirea betonului asfaltic (spre exem- mai mare număr de riscuri cu probabilitate înaltă ce ţin
plu, a celor care combină impregnarea şi tratamentul de schimbarea climei. Se consideră că şase dintre riscurile
de suprafaţă al betonului asfaltic şi care, respectiv, identificate ar avea prioritate: sporirea numărului decese-
asigură revitalizarea şi reînnoirea calităţii bitumului lor cauzate de valuri de căldură; sporirea numărului bolilor
din binder, reducerea fragilităţii stratului superior al cauzate de poluarea aerului; riscul înalt de afecţiuni alergi-
betonului asfaltic, creşterea elasticităţii şi flexibilităţii ce; riscul înalt de secetă şi deficit de apă; şi sporirea cazuri-
lui, precum şi rezistenţei acestuia la acţiunea apei şi a lor de boli transmise prin apă şi prin alimente. Există şi o
produselor chimice); oportunitate asociată cu impacturile climei asupra sănătăţii:
-- utilizarea la o scară mai largă a metodelor eficiente de reducerea mortalităţii din cauza frigului pe timp de iarnă.
întreţinere a drumurilor (întreţinerile de prevenire: Totuşi, în cadrul acestor regiuni, analiza trebuie să ţină cont
includ acoperiri, reparări, etanşări prin pulveriza- de faptul că schimbarea climei nu afectează diferite grupuri
rea emulsiilor cationice, etanşări cu piatră concasată, de persoane în aceeaşi măsură: unele grupuri sunt, evident,
etanşarea fisurilor cu suspensii etc.; întreţinerile de mai vulnerabile decât altele. De exemplu, infrastructura
corecţie: includ peticiri, reparaţii ale suprafeţei şi pentru serviciile de îngrijire a sănătăţii este mult mai puţin
tratamente ale suprafeţei cu paste de etanşare); accesibilă în zonele rurale, iar populaţia de la sate are un
-- realizarea evaluării riscurilor pentru toate drumurile număr mai mare de persoane care nu sunt înregistrate la
noi; medicul de familie, precum şi o cotă mult mai mare de per-
soane care nu deţin poliţă de asigurare medicală obligatorie.
-- îmbunătăţirea protecţiei contra inundaţiilor;
În al doilea rând, populaţia rurală este mult mai dependentă
-- utilizarea sporită a senzorilor de monitorizare a nive- de aprovizionarea descentralizată cu apă decât populaţia de
lului apelor; la oraşe, iar declinul calităţii apei va afecta populaţia rurală.
-- modernizarea sistemelor de scurgere pentru drumuri; Altă vulnerabilitate importantă este riscul subnutriţiei, care
-- canelarea şi taluzarea drumurilor; apare atunci când factorii climatici severi, precum ar fi se-
-- sporirea standardelor pentru capacitatea de drenare ceta, inundaţiile şi grindina ar putea ruina culturile, lăsând
pentru infrastructură nouă a transporturilor şi fermierii mici fără mâncare şi venituri, ceea ce înseamnă
proiecte majore de reabilitare; şi că populaţia rurală va înfrunta riscuri nutriţionale grave.
În contextul de mai sus, acţiunile prioritare în domeniul
-- soluţii inginereşti, sporirea avertizărilor şi mod- sistemului sănătăţii ar putea include: întărirea protecţiei
ernizarea centrelor, echipelor şi staţiilor de dispecerat. sănătăţii; susţinerea aspectelor de sănătate în alte sectoare;
Sectorul sănătate împărtăşirea bunelor practici în acţiuni intersectoriale; dez-
voltarea capacităţilor personalului medical; precum şi asi-
Este evident că schimbarea climei şi fenomenele climaterice
gurarea accesului la informaţie.
extreme au un impact direct asupra sănătăţii. Totuşi acestea
pot, de asemenea, afecta silvicultura, agricultura şi econo- Măsurile de adaptare ar putea include:
mia, ceea ce ar cauza probleme ce ţin de securitatea alimen- • elaborarea unor evaluări integrate a impacturilor de
tară şi condiţiile sanitare proaste care pot duce, la rândul lor, mediu, economice şi de sănătate ale schimbării climei;
la efecte serioase asupra sănătăţii, pe termen scurt şi lung.
Efectele secetei asupra sănătăţii ar putea, de exemplu, cauza
REZUMAT 41
• discutarea şi elaborarea strategiilor de adaptare pentru Pentru a evalua vulnerabilitatea la schimbările climatice
a fi utilizate de sectorul medical pentru identificarea a principalelor culturi agricole, a fost folosită o aborda-
riscurilor de sănătate asociate cu clima din ţară; re empirico-statistică, abordare care corelează fluctuațiile
• convenirea asupra unui organ de conducere, care va co- productivităţii culturilor agricole cu condițiile climatice
ordona pregătirea de schimbare a climei sub aspectul de pe parcursul perioadei de vegetaţie. Analiza rezultatelor
sănătate publică şi reacţia la aceasta; definirea rolurilor obținute a permis a conchide că, fără a întreprinde anumite
şi responsabilităţilor; măsuri de adaptare, putem anticipa către anii 2080’ o scă-
dere semnificativă a productivității comparativ cu perioada
• examinarea şi consolidarea sistemelor existente de
1981-2010: la porumbul pentru boabe, variind de la 49%
supraveghere a bolilor cu scopul includerii unor
(SRES B1) până la 74% (SRES A1B); la grâul de toamnă,
consecinţe de sănătate cauzate de climă, aşa cum ar fi
de la 38% (SRES B1) până la 71% (SRES A2); respectiv, o
morbiditatea şi mortalitatea asociate cu căldurile;
scădere moderată a productivităţii la floarea-soarelui, de la
• identificarea, monitorizarea şi ţinerea în vizor a gru- 11% (SRES В1) până la 33% (SRES А2); sfecla-de-zahăr, de
purilor de risc şi a populaţiei vulnerabile; elaborarea la 10% (SRES В1) până la 20% (SRES А2); şi tutun, de la 9%
protocoalelor de tratament pentru problemele medicale (SRES В1) până la 19% (SRES А2).
cauzate de climă;
Reducerea semnificativă în secolul XXI a productivităţii
• sensibilizarea specialiştilor medicali, a publicului şi a
grâului de toamnă poate fi explicată prin modificarea ter-
grupurilor celor mai vulnerabile;
menelor de iniţiere a unor faze fenologice într-o perioadă
• asigurarea accesului sporit la asistenţă medicală în mai nefavorabilă, în special ca urmare a creșterii tempera-
comunităţile izolate şi al grupurilor vulnerabile (per- turii medii a aerului. În RM perioada de vegetație a grâului
soane în etate, obeze sau cu dezabilități); de toamnă (primăvara începe când temperatura medie trece
• instruirea şi ghidarea specialiştilor medicali şi oferi- peste pragul de 50C) va începe în perioada 2070-2099, în
rea consultaţiilor populaţiei cu privire la măsurile ce funcţie de scenariul de emisii analizat, cu 7-9 zile mai devre-
urmează a fi întreprinse în timpul fenomenelor clima- me (SRES B1), respectiv cu 10-13 zile mai devreme (SRES
terice extreme, cum ar fi valurile de căldură, inundaţiile A2), cu o modificare maximală în ZAE Centru.
şi seceta;
Modificarea duratei fazelor fenologice critice constituie un
• modernizarea programelor existente de educaţie şi co- factor esențial cu potenţial impact de reducere a productivită-
municare; ţii grâului de toamnă. Prin utilizarea indicelui ‘suma tempera-
• crearea unui sistem de monitorizare şi a unui mecanism turilor efective peste pragul de 50С’, pentru grâul de toamnă a
de evaluare, pentru a aprecia eficacitatea pregătirii de fost calculată data medie de iniţiere a principalelor faze feno-
calamităţi şi măsurile necesare de reacţie; logice în perioada primăvară-vară, conform unor ansambluri
• aplicarea tehnologiilor noi de măsurări ştiinţifice (priv- din zece modele climatice globale impuse de trei scenarii de
ind bolile transmise prin aer, calitatea apei, schimbarea emisii SRES A2, A1B și B1. Analiza rezultatelor obţinute pen-
climei etc.); tru cea mai vulnerabilă zonă a ţării (ZAE Centru) permite a
• înţelegerea riscului apariţiei unor boli şi impacturi de constata că comparativ cu perioada de referinţă (1961-1990),
sănătate noi, necunoscute; în anii 2070-2099, faza fenologică „alungirea paiului” la grâul
de toamnă ar putea să înceapă cu 14 zile mai devreme, (SRES
• examinarea costului şi volumului energiei şi emisi- А2 și А1В); faza de iniţiere a înspicării la grâul de toamnă ar
ilor de CO2 utilizate pentru condiţionarea aerului şi putea să se transfere în medie cu 12 zile mai devreme (SRES
promovarea metodelor alternative de răcire în rândul B1), respectiv cu 15-17 zile mai devreme (SRES A2 și A1B);
populaţiei; condițiile de umiditate pentru această perioadă ar fi suficien-
• menţinerea cooperării internaţionale şi regionale. te doar pentru ansamblul de modele climatice globale impus
de scenariul de emisii SRES B1 (CHT = 1.0), pe când pentru
R.6.5. Studii de caz privind impactul potenţial al ansamblurile de modele climatice globale impuse de scenarii-
schimbărilor climatice la nivel sectorial le de emisii SRES A2 și A1B, condițiile de umiditate vor fi ne-
favorabile (CHT = 0.8-0.9), respectiv perioada critică pentru
Sectorul agricol
grâul de toamnă (alungirea paiului-înspicarea) se va produce
Impactul schimbărilor climatice asupra sectorului agricol a în condiții de umiditate insuficientă, fapt ce va duce la o scă-
fost evaluat în baza prospecţiunii modificărilor de tempera- dere semnificativă a productivității.
tură și precipitații, obţinute prin regionalizarea la nivelul Re-
Prin utilizarea indicelui ‘suma temperaturilor efective peste
publicii Moldova a unor experimente generate de cele mai de
pragul de 100С’, în cazul porumbului pentru boabe (pentru
încredere 10 modele climatice globale, impuse de trei scenarii
hibrizi din diferite grupe de maturitate), a fost calculată data
de emisii ale gazelor cu efect de seră: SRES A2, A1B și B1.
medie de iniţiere a principalelor faze fenologice în perioada
primăvară-vară, conform unor ansambluri din zece mode- condițiile climatice în cea mai recentă perioadă de timp
le climatice globale impuse de trei scenarii de emisii SRES (1981-2010). Studiul de impact realizat pentru sectorul zo-
A2, A1B și B1. Comparativ cu perioada de referință (1961- otehnic permite să conchidem că efectul negativ al creșterii
1990), către anii 2080’, conform ansamblurilor de modele temperaturilor medii ale aerului în lunile de vară și scăderii
climatice globale impuse de scenariile de emisii SRES B1 și semnificative a productivității culturilor cerealiere de bază,
А2, faza „germinare-apariţia paniculului”, la porumb ar pu- conform unui ansamblu din 10 modele climatice globale
tea începe cu 17-22 zile mai devreme (pentru hibrizii din impuse de trei scenarii de emisie ale GES (SRES A2, A1B
grupurile de maturitate timpurii și intermediari) și cu 20-26 și B1), va conduce către anii 2080’, conform scenariului
de zile mai devreme (pentru hibrizii din grupul de maturita- optimist (presupunând lipsa unei descreşteri pe viitor a
te târzii); iar faza fenologică „semănat-coacerea în lapte” ar productivității principalelor culturi cerealiere), la o descreş-
putea începe mai devreme cu 21-30 de zile – pentru hibrizii tere semnificativă a producţiei animaliere: producţia cărnii
din grupul de maturitate timpuriu; respectiv cu 23-32 zile de vită va descreşte de la 57% (SRES B1) până la 87% (SRES
mai devreme – pentru hibrizii din grupul de maturitate târ- A1B); cea a cărnii de porc, de la 38% (SRES B1) până la 76%
ziu. În această perioadă, condițiile de umiditate vor fi apro- (SRES A2); producția de lapte se va reduce de la 32% (SRES
piate de cele optimale (CHT = 1.0) pe durata fazei fenologi- B1) până la 63% (SRES A2); este anticipată o descreştere
ce „apariția paniculului” în cazul ansamblurilor de modele medie a producţiei cărnii de pasăre, de la 23% (SRES B1)
climatice globale impuse de scenariile de emisii SRES A1B până la 46% (SRES A2); celei de ouă, de la 21% (SRES B1)
și B1; și insuficiente (CHT = 0.8) în cazul ansamblului de până la 44% (SRES A2); cărnii de oaie, de la 17% (SRES B1)
modele climatice globale impus de scenariul de emisii SRES până la 33%; respectiv, o scădere ușoară a producţiei de lână,
A2. Fazele fenologice critice, precum „apariţia paniculului”- de la 5% (SRES В1) până la 10% (SRES A2). Comparativ cu
„apariţia stigmatelor şi polenizarea”-„începutul umplerii perioada 1981-2010, conform scenariului pesimist (presu-
boabelor”-„coacerea în lapte”, la hibrizii de porumb, indife- punând o posibilă reducere a productivității principalelor
rent de grupul de maturitate, se vor produce în condiții mai culturi cerealiere – grâul de toamnă și porumbul pentru
uscate, în cazul ansamblurilor de modele climatice globa- boabe), către anii 2080’ este anticipată o scădere semnifica-
le impuse de scenariile SRES A2 (HTC = 0.6) și SRES A1B tivă a producţiei de lapte, de la 61% (SRES В1) până la 93%
(HTC = 0.8); respectiv în condiții de umiditate insuficientă (SRES A1B); cărnii de pasăre, de la 52% (SRES В1) până la
(HTC = 0.9), în cazul ansamblului de modele climatice glo- 79% (SRES A1B); producţiei de ouă, de la 34% (SRES В1)
bale impus de scenariul SRES B1, fapt ce va contribui la o până la 70% (SRES A2); cărnii de oaie, de la 44% (SRES В1)
scădere drastică a productivității acestei culturi agricole. până la 87% (SRES A2); respectiv, o scădere medie a pro-
ducţiei de lână, de la 19% (SRES В1) până la 37% (SRES A2).
În contextul celor relatate mai sus, putem conchide, ca ur-
În plus, potrivit aceluiaşi scenariu, în cazul în care în cea
mare a schimbărilor climatice anticipate şi fără a întreprinde
de-a doua parte a secolului XXI în sectorul zootehnic nu vor
măsuri de adaptare (dacă vor fi menținute tehnologiile actu-
fi întreprinse anumite măsuri de adaptare, producţia prin-
ale de cultivare și soiurile şi hibrizii folosiţi în prezent), către
cipalelor produse animaliere (lapte, carne de vită, de porc și
finele secolului XXI cultivarea principalelor culturi cereali-
de pasăre) va fi practic imposibilă pe teritoriul RM.
ere, precum grâul de toamnă și porumbul pentru boabe, în
RM ar putea fi practic imposibilă, conform prospecţiunilor Ecosistemele forestiere
generate de ansamblul de modele climatice globale impus
Impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor fo-
de scenariul de emisii SRES A2, sau economic ineficientă,
restiere a fost evaluat prin utilizarea modelului dinamic
în cazul ansamblurilor de modele climatice globale impuse
JABOWA III, care descrie evoluţia compoziţiei speciilor şi
de scenariile de emisii SRES A1B și SRES B1.
productivitatea (biomasa şi aria bazală) în funcţie de con-
Sectorul zootehnic diţiile locale, caracteristicile speciilor şi parametrii clima-
tici. În acest scop s-au ales suprafeţele-model pentru care
Impactul schimbărilor climatice asupra sectorului zooteh-
se determină creşterile anuale pentru fiecare exemplar în
nic a fost evaluat în baza prospecțiunii modificărilor de
parte, adăugându-se noi exemplare apărute şi eliminându-
temperatură, obținute prin regionalizarea la nivelul RM a
se exemplarele ce vor deceda. Modelul JABOWA III folo-
unor experimente generate de cele mai de încredere 10 mo-
seşte 3 submodele: GROW, ce oferă date despre creşterile
dele climatice globale, impuse de trei scenarii de emisii ale
anuale pentru fiecare exemplar; BIRTH, care arată posibi-
gazelor cu efect de seră și aerosoli: SRES A2, A1B și B1 și în
litatea apariţiei de noi exemplare şi KILL, prognozează care
baza schimbărilor prognozate în productivitatea principale-
exemplar va deceda. Fiind un model dinamic, JABOWA ne-
lor culturi cerealiere (grâul de toamnă și porumbul pentru
cesită un scenariu climatic intermediat care să caracterizeze
boabe) în RM.
evoluţia în timp a variabilelor climatice. În acest scop a fost
Pentru a evalua vulnerabilitatea la schimbările climatice a folosit un ansamblu din 10 modele climatice globale cuplate
producţiei animaliere, a fost folosită o abordare empirico- de circulație atmosferică și oceanică, impus de scenariul de
statistică, ce corelează fluctuațiile producţiei animaliere cu emisie SRES A1B.
REZUMAT 43
Folosind modelul JABOWA III şi datele climatice generate arealul speciilor termofile ar putea avea disponibilitatea spre
pentru secolul XXI, comparate cu datele climatice carac- extindere, iar cea a speciilor mezofile (nordice, central-eu-
teristice perioadei de referinţă (1961-1990), au fost făcute ropene, euro-asiatice) ar putea dispărea de pe teritoriul RM.
simulări pentru trei zone geografice ale Republicii Mol-
Lumea animală
dova: (i) zona de nord – cu compoziţie predominantă din
stejar pedunculat (Quercus robur), cireş (Cerasus avium), Preferințele mamiferelor rozătoare față de temperatură va-
salcâm-alb (Robinia pseudacacia), frasin (Fraxinus excel- riază destul de mult de la un anotimp la altul și între diferite
sior), paltin (Acer platanoides), stejar roşu (Quercus rubra); zone geografice. La șoarecele-de-câmp (Microtus arvalis)
în această zonă, ecosistemele de stejar pedunculat cu cireş temperatura preferată în timpul iernii este de circa 17-18°C,
ocupă în prezent o suprafaţă de circa 11.6 mii ha; (ii) zona primăvara 24-28°C, iar vara, respectiv 30-32°C. Cercetările
de centru – cu compoziţie predominantă din stejar pedun- efectuate în agrocenoze pe parcursul a aproape patru dece-
culat (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), salcâm-alb nii au permis să constatăm că această specie nu demonstrea-
(Robinia pseudacacia), frasin (Fraxinus excelsior), fag (Fa- ză o ciclicitate strictă a dinamicii populaționale, iar fazele
gus sylvatica), tei pucios (Tilia cordata), tei argintiu (Tilia de vârf, cu cea mai înaltă densitate, coincid în mare măsu-
tomentosa); în această zonă ecosistemele de gorun, stejar ră cu cele din alte zone ale arealului. Șoarecele-de-câmp își
pedunculat şi fag deţin în prezent o suprafaţă de cca 160 mărește considerabil efectivul și dăunează mult culturilor
mii ha; (iii) zona de sud – cu compoziţie predominantă din agricole (semănăturile de toamnă, ierburile perene) în peri-
salcâm (Robinia pseudacacia), stejar pufos (Quercus pubes- oada de vegetație, care urmează după o iarnă blândă. Fiind
cens), stejar pedunculat (Quercus robur), stejar roşu (Quer- un animal care se hrănește cu vegetație suculentă, preferă
cus rubra), frasin (Fraxinus excelsior), nuc (Juglans regia); condițiile climaterice cu temperaturi și umiditate optime.
în această zonă, ecosistemele de stejar pufos (Quercus pu- În baza materialului informativ acumulat privind dinamica
bescens) deţin în prezent o suprafaţă de cca 7 mii ha. densității populației de Microtus arvalis în ecosistemele na-
turale și agrocenoze, s-a încercat a stabili cum au influențat
Studiul a fost realizat în vederea stabilirii vulnerabilită-
factorii climatici asupra dinamicii acestei specii în perioada
ţii ecosistemelor forestiere în aceste zone la noile con-
precedentă, fiind realizate şi prospecţiuni de viitor, prin uti-
diţii de climă caracteristice secolului XXI. Reieşind din
lizarea a trei modele generale cuplate de circulație atmosfe-
prospecțiunile pentru modificările temperaturilor medii
rică și oceanică (CSIROMK3, ECHAM5 și HadCM3), im-
anuale și sezoniere ale aerului (∆T, °C), precipitațiilor (∆P,
puse de scenariile de emisie SRES A2, A1B şi B1.
mm), precum şi nivelul de asigurare cu resurse termice şi
umiditate în RM pe parcursul secolului XXI, comparativ cu Pentru a evalua corelația dintre densitatea la hectar a co-
perioada de referință 1961-1990, s-a ajuns la concluzia că loniilor de Microtus arvalis și parametrii temperaturii și
sunt posibile schimbări esenţiale în ecosistemele forestiere, umidității, a fost folosit coeficientul hidrotermic după Se-
precum şi în spectrul grupelor ecologice. E posibilă o creş- leaninov (CHT). Datele despre temperatură și umiditate au
tere a procentului xerofitelor şi mezoherofitelor din contul fost furnizate de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat
scăderii mezohigrofitelor şi higrofitelor. E posibilă lărgirea al Republicii Moldova, iar prospecţiunile viitoare ale tem-
ariei de răspândire a elementelor sudice şi sud-estice din peraturii şi precipitaţiilor sunt disponibile în Țăranu et al.,
contul scăderii elementelor nordice şi vestice. Nu sunt pre- 2012. Datele climatice și cele privind densitatea coloniilor
mise şi argumente că se va opri procesul de ruderalizare a de Microtus arvalis au fost supuse unei prelucrări statisti-
pădurilor. ce. De asemenea, a fost realizată analiza regresională, care
reflectă corelația dintre CHT și modificarea densității co-
Analiza rezultatelor obţinute, în perspectiva evoluării prin-
loniilor de Microtus arvalis în perioada anilor 1973-2010.
cipalelor componente ale climei regionale spre o aridizare
A fost stabilită o creștere a densității numărului de colonii
pronunţată către sfârşitul secolului XXI, ar putea avea ur-
de Microtus arvalis la hectar odată cu mărirea coeficientu-
mătoarele modificări în distribuirea spaţială a ecosisteme-
lui hidrotermic. Comparativ cu perioada de referinţă 1973-
lor forestiere pe teritoriul RM: (i) făgetele (Fagus sylvatica),
1990, în perioada 1991-2010 a fost înregistrată o creștere
care ocupă actualmente circa 400 ha pe culmile podişului
neesențială a densității speciei de rozătoare Microtus arva-
Moldovei Centrale, ar putea dispărea; (ii) pe suprafeţele eli-
lis, concomitent conform celor trei modele climatice globale
berate se vor extinde fitocenozele gorunetelor (Quercus pe-
(CSIROMK3, ECHAM5 și HadCM3) impuse de scenariile
traea) cu tei (Tilia cordata şi Tilia tomentosa) şi frasin (Fra-
de emisie SRES A2, A1B și B1, este anticipat un declin al
xinus excelsior), care la rândul lor se vor retrage spre culmi,
densității populației acestei specii de rozătoare în secolul
cedând spaţii imense pentru stejăretele (Quercus sp.) cu
XXI, ca urmare a reducerii valorilor coeficientului hidrote-
carpen (Carpinus betulus); (iii) pădurile semiaride de stejar
mic pe teritoriul Republicii Moldova. În cadrul tuturor sce-
pufos (Quercus pubescens) cu scumpie (Cotinus coggygria)
nariilor de emisii (SRES A2, A1B și B1) evaluate, modelele
se vor deplasa spre nord, populând terenurile cele mai joa-
climatice globale CSIRO MK3, ECHAM5 şi HadCM3 prezic
se din relief, precum şi deplasarea lor pe spaţiile eliberate
o reducere variată a densității coloniilor de rozătoare Micro-
de pădurile din Podişul Moldovei de Nord; (iv) per general,
tus arvalis în perioadele temporale 2010-2039, 2040-2069 şi ale condiţiilor climatice în secolul XXI. În cadrul studiului
2070-2099, cei mai înalți indici ai densității coloniilor spe- realizat a fost simulată clima perioadei de referinţă (1961-
ciei de rozătoare Microtus arvalis sunt prezişi de modelul 1990), precum şi clima viitoare în secolul XXI, în baza
ECHAM5 şi CSIROMK3, iar cei mai reduşi indici de către condițiilor-limită impuse de scenariul de emisii A1B pentru
modelul climatic HadCM3. modelul climatic global ECHAM5, inclusiv: temperaturile
zilnice medii, minime şi maxime, precum şi precipitaţiile
Resursele de sol
zilnice. Rezultatele obţinute au permis a conchide că com-
Impactul schimbărilor climatice asupra solurilor este fie di- parativ cu perioada de referinţă (1961-1990), pentru ampla-
rect (rezultat ca urmare a creșterii temperaturilor, volumu- samentul selectat este anticipată o reducere a cantităţilor de
lui şi intensităţii precipitațiilor şi concentraţiei bioxidului precipitaţii, cu circa 14.0% mai puţin în anii 2020’, cu 8.4%
de carbon), fie indirecte, rezultat ca urmare a modificărilor mai puţin în anii 2050’, respectiv cu 23.0% mai puţin în anii
pe care schimbările climatice le aduc covorului vegetal sau 2080’. Concomitent, schimbările climatice vor influenţa o
biotei din sol. Schimbările climatice produc: creşterea erozi- majorare a eroziunii solului, creşterea constituind circa 20.4
unii hidrice a solului şi a spălării/ levigării nutrienţilor din t sol/ha sau cu 2.4% mai mult în perioada 2010-2039; circa
cauza modificării volumului şi intensităţii precipitațiilor; 52.9 t sol/ha sau cu 6.3% mai mult în perioada 2040-2069,
modificarea structurii şi texturii solului din cauza tendin- respectiv circa 23.6 t sol/ha sau cu 2.8% mai mult în perioa-
ţei mărite de dezagregare/ alterare sub influenţa factorilor da 2070-2099, comparativ cu nivelul de eroziune caracteris-
climatici excesivi; amplificarea eroziunii eoliene din cauza tic perioadei de referinţă (1961-1990). Utilizând capacităţile
creşterii temperaturilor şi reducerii precipitaţiilor în timpul de modelare şi posibilităţile tehnice actuale, se pot prognoza
verii; reducerea cantităţii şi calităţii materiei organice din consecinţele schimbărilor climatice asupra resurselor de sol
sol din cauza reducerii fotosintezei în plantele C3 (cu prima din RM la o scară mai largă. În conformitate cu rezultate-
enzimă implicată în fixarea CO2, rubisco, inhibată la tempe- le obţinute, se pot utiliza tehnologii de prelucrare a solului
raturi mai mari de 35ºC) şi reducerea concomitentă a rizo- care să permită micşorarea pierderilor de sol ca urmare a
depunerii; reducerea biodiversităţii biotei din sol din cauza schimbărilor climatice anticipate în secolul XXI.
creşterii temperaturii şi reducerii conţinutului de apa în sol;
Resursele de apă
sărăturarea solurilor din cauza intensificării irigării.
Specificul așezării geografice a RM, amplasată aproape to-
În RM au fost realizate prospecţiuni ale viitoarelor modi-
talmente între două artere principale – fluviul Nistru și râul
ficări în dinamica eroziunii solului cu modelul WEPP (în
Prut, determină specificul structurii resurselor de apă de
engl.: Water Erosion Prediction Project), care reprezintă un
suprafață. Circa 91% din volumul lor total revine resurselor
sistem de pronostic al eroziunii solului bazat pe tehnologii
de tranzit al fluviului Nistrului și râului Prutului, care se for-
fundamentale, care ţin cont de fenomenul de stocare a sedi-
mează pe teritoriul Ucrainei și parțial pe cel al României, și
mentelor în procesul scurgerilor, teoria infiltrării, aspectele
doar 9% – resurselor de apă locale, care sunt determinate de
de hidrologie, fizică a solului, ştiinţa plantelor, hidraulică şi
scurgerea râurilor mici și cursurilor intermitente. Drept cri-
eroziune mecanică. În model se aplică pe larg informaţia
teriu de apreciere a impactului schimbărilor climatice asupra
despre structura pantelor şi profilurile de sol. Cele mai nota-
apelor de suprafață s-a folosit stratul scurgerii climatice me-
bile avantaje ale modelului includ capacităţi pentru estima-
dii multianuale a râurilor. Pentru a realiza prognoza scurgerii
rea spaţială şi distribuţia pierderilor de sol (pierderea netă
medii anuale a fost utilizată metoda bilanţului de apă.
a solului pentru o întreagă pantă sau pentru fiecare punct
de pe o pantă de profil, care pot fi estimate pentru o zi, lună În baza prelucrării informației acumulate s-au construit se-
sau an), procesul de modelare este bazat pe o gamă largă de turi de hărți care reprezintă rezultatele calculaţiilor şi car-
condiţii care joacă un rol practic în domeniul de test. tografierii scurgerii climatice medii anuale de apă induse
de climă pentru trei perioade temporale (anii 2020’, 2050’
Aria selectată pentru studiul de caz are o suprafaţă de circa
şi 2080’) pe baza ansamblului de modele pentru trei sce-
31 ha (lăţimea 553 m şi lungimea 560 m), având un relief
narii de emisie SRES A2, A1B şi B1, comparativ cu perioa-
destul de complicat. Altitudinea variază între 135 m partea
da de referinţă 1961-1990, pentru trei ZAE ale RM (nord,
de est şi 137 m partea de vest, în centru altitudinea atinge în
centru şi sud). Conform rezultatelor obţinute pentru anii
medie circa 114 m. Modelarea eroziunii solului a fost rea-
2080’, schimbările în stratul scurgerii medii anuale induse
lizată pentru perioada de referinţă (1961-1990), precum şi
de climă, aşa cum sunt generate de ansamblurile de mode-
pentru secolul XXI. Informaţiile despre clima secolului XXI
le evaluate, arată consecvent aceeaşi tendinţă, iar mărimea
au fost generate prin utilizarea modelului climatic regional
lor creşte de la scenariul cu emisii reduse (SRES B1), până
PRECIS (în engl.: Providing Regional Climates for Impacts
la scenariul cu emisii înalte (SRES A2). În ZAE Sud se va
Studies), elaborat de Centrul Hadley al Oficiului Meteoro-
manifesta cea mai semnificativă descreştere a scurgerii me-
logic al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
dii anuale induse de climă, de la -30.2% (SRES B1) până la
PRECIS este pe larg utilizat pentru a genera hărți de rezolu-
-64.0% (SRES A2).
ţie înaltă și informaţii statistice privind viitoarele schimbări
REZUMAT 45
În contextul studiului realizat s-a putut conchide că: (1) motivând concurenţa loială orientată pe productivitate şi
diferența în direcția micșorării valorilor scurgerii medii cli- inovaţii. Dezvoltarea lui este considerată ca o prioritate în
matice față de cea măsurată impune necesitatea unui studiu Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”.
suplimentar în precizarea caracterului azonal al scurgerii în
Mecanismele pentru transferul de tehnologii. Conform ra-
aria cercetată; (2) nivelul înalt de corelare dintre scurgerea
portului IPCC, „Aspectele metodologice şi tehnologice în
medie climatică și scurgerea măsurată oferă un grad înalt
transferul de tehnologie”, mecanismele pentru transferul
de optimism în prognozarea resurselor de apă pe viitor, cu
de tehnologii cuprind: sistemul naţional de inovare, asis-
referinţă la determinarea scurgerii climatice în baza mode-
tenţa oficială de dezvoltare (AOD), Fondul Global de Mediu
lelor climatice globale şi regionale disponibile, impuse de
(GEF), băncile pentru dezvoltare multilaterală, mecanismele
diferite scenarii de emisii; (3) analiza comparativă a valori-
Protocolului de la Kyoto. Sistemul de inovare a RM se află
lor scurgerii medii climatice arată că atât în prezent, cât și pe
la o etapa incipientă de dezvoltare, fiind deocamdată lipsit
viitor aceasta va avea tendinţa de descreştere de la nord-vest
de elemente esențiale ale unui sistem inovațional modern.
spre sud-est în limitele teritoriului studiat.
AOD oferită RM s-a stabilizat la nivelul de circa 450 mi-
lioane dolari SUA anual (nivelul anului 2011). Din această
sumă, doar o mică parte a fost orientată şi spre atenuarea
R.7. Altă informaţie emisiilor de GES. Din momentul aderării RM la GEF şi so-
licitării granturilor oferite de către acesta, RM a obţinut un
R.7.1. Activităţile aferente transferului de suport financiar nerambursabil în valoare de 28.8 milioane
tehnologii pentru atenuarea schimbărilor climatice $ SUA, precum şi 57.1 milioane $ SUA în formă de cofinan-
ţare pentru 18 proiecte, inclusiv şase proiecte în domeniul
IPCC identifică trei dimensiuni majore necesare pentru a
protecţiei biodiversităţii, şase aferente domeniului comba-
asigura eficienţa transferului de tehnologie: consolidarea
terii schimbărilor climatice şi două orientate spre proteja-
capacităţilor, un mediu favorabil, mecanisme de transfer de
rea râurilor transfrontaliere, unul în domeniul combaterii
tehnologie.
degradării solurilor, două orientate în domeniul eliminării
Consolidarea capacităţilor. În vederea consolidării capa- poluanţilor organici persistenţi şi două în domenii multifo-
cităţilor de inovare şi transfer tehnologic orientate şi spre cale. La ultima fază de completare a solicitărilor de finanţare
reducerea de emisii de GES au fost întreprinse următoare- din partea GEF (GEF-5) pentru perioada iulie 2010-iunie
le acţiuni: în 2004 a fost creată Agenţia pentru Inovare şi 2014, RM urma să obţină circa 9 milioane $ SUA. Dintre
Transfer Tehnologic (AITT); în RM activează Organizaţia băncile multilaterale de dezvoltare, în RM s-au manifestat
pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mij- deosebit în promovarea proiectelor de dezvoltare durabilă
locii (ODIMM); în RM ia amploare crearea parcurilor in- şi de mediu Banca Mondială (BM) şi Banca Europeană pen-
dustriale, fiind deja create 3 parcuri ştiinţifico-tehnologice tru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Proiectele BM cu
şi 3 incubatoare de inovare; din 22 septembrie 2011, RM impact asupra atenuării emisiilor de gaze cu efect de seră
este partener al „Enterprise Europe Network”. Recunoscând în RM valorează circa 114.5 milioane $ SUA, iar proiecte-
aportul structurilor menţionate mai sus la consolidarea le finanţate de BERD, respectiv circa 389 milioane $ SUA.
capacităţilor ţării pentru transferul de tehnologii, trebuie Până la momentul de faţă în RM au fost înaintate spre apro-
remarcat că contribuţia lor pentru promovarea acelor teh- bare Autorităţii Naţionale Desemnate (DNA) 11 proiecte
nologii care conduc la atenuarea emisiilor de gaze cu efect MDN/CDM, 8 fiind deja înregistrate. În vederea facilitării
de seră este relativ modestă. Un impact mult mai însem- proiectelor MDN/CDM cu atribuţii la diminuarea energiei
nat pentru transferul de atare tehnologii este înregistrat în electrice produse cu aplicarea combustibililor fosili, în anul
urma înfiinţării Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE) 2011, având suportul financiar al BM, a fost elaborat instru-
în anul 2010 şi a Fondului de Eficienţă Energetică (FEE) în mentul de calcul pentru determinarea Factorului de Emisii
2012. La consolidarea capacităţilor contribuie, de asemenea: în sistemul electroenergetic naţional (FES), precum şi au
liniile de creditare MoSEFF şi MoREFF, lansate de BERD în fost determinate valorile concrete ale FES pentru perioadele
2010 pentru promovarea de proiecte de eficienţă energeti- creditare ce-şi au începutul în anul 2010.
că şi construcţia de surse regenerabile de energie; precum
şi programul bilateral UE-RM. Acesta din urmă a inclus în R.7.2. Sistemul de observaţii sistematice şi
anul 2011un pachet de 42.6 milioane euro pentru imple- activitatea de cercetare
mentarea surselor de energie regenerabilă şi pentru eficien-
ţa energetică; de asemenea, merită a fi menționat pachetul Instituţii implicate în sistemul de observaţii sistematice. Ser-
energetic lansat de Banca Mondială. viciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) este o instituţie pu-
blică din subordinea Ministerului Mediului al Republicii
Mediu de afaceri favorabil. Mediul de afaceri în RM este Moldova şi care întruneşte trei domenii principale de ac-
caracterizat prin costuri financiare şi de timp nejustificate, tivitate: meteorologie, hidrologie şi monitoringul calităţii
care depăşesc esenţial nivelul celor din ţările dezvoltate, ne- mediului. Sarcinile principale ale SHS sunt: (1) efectuarea
monitoringului stării şi evoluţiei condiţiilor hidrometeo- OMM, difuzând informaţii utilizate în cercetările meteoro-
rologice şi al calităţii mediului ambiant în scopul protecţiei logice şi climatologice mondiale. Prin intermediul stațiilor
populaţiei şi ramurilor economiei naţionale contra feno- SAIM „Pogoda”, în regim automat neîntrerupt, are loc mă-
menelor hidrometeorologice periculoase, stihinice şi a ni- surarea temperaturii și umidității aerului, presiunii atmo-
velului înalt de poluare a mediului ambiant; (2) elaborarea sferice, vitezei și direcției vintului, temperaturii solului până
prognozelor meteorologice, agrometeorologice, hidrologi- la adâncimea de 20 cm, precum și transmiterea operativă a
ce, precum şi despre nivelul poluării mediului ambiant; (3) informației. Ceilalți parametri meteorologici sunt măsurați
elaborarea avertizărilor privind declanşarea fenomenelor cu ajutorul echipamentului clasic. După fiecare 3 ore, in-
hidrometeorologice şi stihinice, precum şi despre nivelul formaţia meteorologică de bază, codificată în telegrame
înalt al poluării mediului ambiant; (4) asigurarea populaţiei, SYNOP, este colectată de Centrul comunicaţii şi tehnologii
organelor administraţiei publice centrale şi locale, agenţilor informaţionale. Aceste date sunt transmise către Centrul
economici, apărării naţionale cu informaţie hidrometeoro- meteorologic regional (Moscova, Rusia) pentru a fi dis-
logică şi despre calitatea mediului ambiant; (5) constituirea tribuite în cadrul schimbului global și regional între ţările
şi gestionarea Fondului Naţional de Date Hidrometeorolo- membre ale OMM. Informaţia meteorologică lunară, obţi-
gice, necesar pentru fundamentarea hidrometeorologică a nută la 4 staţii şi codificată în telegrame „Clima”, se transmi-
proiectării, executării şi exploatării diverselor obiective so- te Centrului meteorologic regional (Moscova, Rusia), DWD
cial-economice şi pentru elaborarea strategiilor de dezvol- (Germania), Centrului mondial de date climatice (Asheville,
tare pe termen lung a economiei naţionale; (6) participarea Carolina de Nord, SUA). Aceste date sunt ulterior utilizate
la schimbul de informaţii în cadrul sistemului mondial de de OMM pentru pregătirea rapoartelor climatologice lunare
observaţii hidrometeorologice şi îndeplinirea obligaţiunilor şi modelarea climatică în cercetările ştiinţifice din domeniu.
care rezultă din convenţiile şi acordurile internaţionale la În reţeaua globală de observaţii (GCOS) este inclusă Staţia
care Republica Moldova este parte. meteorologică Chişinău, datele acesteia utilizându-se pen-
tru schimbul global de informaţie. La nivel regional sunt
Sistemul naţional de observaţii sistematice şi reţeaua de su-
implicate datele de la toate staţiile din reţeaua naţională.
praveghere. SHS realizează observații sistematice ale siste-
Datele privind fenomenele meteorologice nefavorabile ob-
mului climatic și stării mediului ambiant sub influența fac-
servate pe teritoriul țării sunt transmise și amplasate anual
torilor naturali și antropici. Sistemul Meteorologic Naţional
în Buletinul OMM pentru regiunea VI. În noiembrie 2010,
reproduce, la scara ţării, sistemul meteorologic mondial.
în cadrul unui proiect regional al EUMETSAT, la Centrul
El are un caracter complex şi asigură înregistrarea, trans-
naţional de prognoze meteorologice a fost instalată staţia
miterea şi prelucrarea informaţiilor meteorologice, potrivit
de recepţie şi vizualizare a datelor prin satelit DAWBEE,
necesităţilor interne, directivelor şi acordurilor Organizaţi-
prin care se efectuează monitorizarea în timp cvasi-real a
ei Meteorologice Mondiale (OMM), acordurilor bilaterale
stării atmosferei, evoluţiei sistemelor noroase, parametrilor
şi altor tratate şi convenţii la care Republica Moldova este
câmpurilor de umiditate, fenomenelor meteorologice etc. În
parte. Observațiile sistematice asupra climei prezintă sursa
anul 2013, a fost instalat și pus în funcțiune radarul meteo-
principală a datelor de activitate pentru analiza științifică
rologic cu sistem Doppler cu dublă polarizare.
în domeniul climei și schimbărilor climatice. Rețeaua de
supraveghere terestră a SHS include aproximativ 90 de Baza de date climatice. În cadrul SHS este realizată în regim
stații și posturi hidrometeorologice, precum și puncte de continuu baza de date climatice. De asemenea, în Fondul
control pentru poluarea aerului, apei și solului. La stații și naţional de date hidrometeorologice se stochează datele
posturi, în regim nonstop, sunt făcute observații ale para- istorice ale observaţiilor meteorologice (începând cu anul
metrilor meteorologici, hidrologici și agrometeorologici, de 1886). Aceste date sunt utilizate pentru analiza regimului
asemenea, este efectuat monitoringul ecologic. Informația climatic pe teritoriul ţării şi pentru estimarea evoluţiei aces-
obținută în urma monitorizării este utilizată pentru elabo- tuia în perioada de observaţii instrumentale. Prelucrarea
rarea prognozelor meteorologice, agrometeorologice și eva- datelor meteorologice este realizată prin intermediul pro-
luarea poluării aerului, apei și solului, pentru semnalizarea gramelor „PERSONA MIS” și „PERSONA MIP”, care per-
fenomenelor hidrometeorologice stihinice, pentru rețeaua mit prelucrarea informației în conformitate cu recomandă-
globală și regională de schimb al datelor hidrometeorolo- rile și cerințele OMM. Baza de date climatice este realizată
gice, de asemenea, pentru evaluarea schimbărilor climatice prin utilizarea sistemului de prelucrare a datelor climatice
în Republica Moldova, precum şi pentru completarea Bazei „CLICOM”. Fondul Naţional de Date Hidrometeorologice
Naționale a datelor hidrometeorologice. este sistematizat şi completat permanent cu datele observa-
ţiilor hidrometeorologice şi materialele cercetărilor ştiinţifi-
Sistemul naţional de monitoring. Reţeaua de observaţii me-
ce din domeniu.
teorologice a SHS a RM include 18 staţii meteorologice şi
60 de posturi de observaţie (11 posturi meteorologice, 20 Sistemul de colectare a datelor. Pentru colectarea datelor
de posturi agrometeorologice şi 29 de posturi hidrologice). de la rețeaua de observații și recepţionarea informației si-
Reţeaua activează în conformitate cu normele şi cerinţele noptice sunt utilizate următoarele tipuri de comunicare:
REZUMAT 47
(1) internet (datele de la stațiile meteorologice); la 14 din lung cu ţările vecine (Ucraina şi România), se efectuează
18 staţii sunt instalate modeme 3G, care asigură o viteză de schimbul de informaţii hidrologice operative şi monitoringul
4.7 Mb/s; (2) telegraf (date de la posturi) – la Centrul de asupra stării resurselor acvatice ale râurilor de frontieră Nis-
servicii de telecomunicații este instalat un modem de te- tru şi Prut.
legraf „Telex Alpha” și software-ul aferent; acest complex
Sistemul de monitoring al calităţii mediului. Direcţia „Moni-
înlocuiește complet telegraful și permite primirea telegra-
toring al calităţii mediului” din cadrul SHS efectuează moni-
mei direct pe calculator, cu posibilitatea ulterioară de redac-
toringul ecologic privind calitatea componentelor mediului
tare; (3) telefon (în caz de eșec al altor mijloace de comu-
(ape de suprafaţă, aer, sol, sedimente, precipitaţii atmosfe-
nicare); (4) un multisatelit meteorologic complex „MITRA”,
rice, nivelul debitului dozei ambientale a radiaţiei gamma
conectat la un canal de comunicare prin satelit ce permite
etc.), prin intermediul unei reţele de supraveghere amplasa-
primirea imaginilor satelitare, hărților, datelor, distribuite
te pe teritoriul RM. Sistemul naţional de monitoring privind
în formă de meteomesaj, precum și informație de serviciu;
calitatea mediului a fost înfiinţat în anii ’60 ai secolului XX,
(5) informația de pe radarele meteorologice amplasate pe
însă observaţiile cu caracter sistematic au început în anii ’80
teritoriul Republicii Moldova (radarul este amplasat pe te-
ai secolului XX, având în prezent următoarele obiective pri-
ritoriul Aeroportului Internațional Chișinău) și României
oritare: monitorizarea calităţii componentelor mediului şi
(hărțile complexe ale radarelor în cadrul sistemului de ra-
determinarea nivelului de poluare; depistarea cazurilor de
dare Doppler al Administrației Naționale de Meteorologie
poluare excepţională a apelor de suprafaţă, aerului şi solului;
a României); (6) un canal direct cu Centrul Meteorologic
prevenirea şi reducerea efectelor negative asupra mediului
Regional al Organizației Meteorologice Mondiale (Mosco-
ambiant şi populaţiei, prin intermediul utilizării sistemelor
va), cu utilizarea complexului proiectat hardware și software
de alertă în caz de situaţii excepţionale; înştiinţarea în re-
„UniMas”, destinat îndeplinirii funcției de comutare a mesa-
gim de urgenţă a structurilor cu funcţii de decizie privind
jelor; „UniMas” îndeplinește primirea-transmiterea datelor
gradul de poluare a mediului; familiarizarea sistematică a
meteorologice pe un canal de legătură direct.
societăţii civile privind calitatea mediului.
Sistemul de monitoring hidrologic. SHS efectuează monitorin-
Sistemul de monitoring agroclimatic. Monitoringul agrome-
gul hidrologic al apelor de suprafață. Actualmente, Rețeaua
teorologic este efectuat de către SHS. În prezent, rețeaua de
Națională de Monitoring Hidrologic a apelor de suprafață
observații a stării, a fazelor de dezvoltare și de formare a re-
este alcătuită din 2 stații bazinale (stația Ungheni și stația
coltelor culturilor agricole este menținută la 17 stații mete-
Dubăsari) și 54 de posturi hidrologice, 30 în bazinul râului
orologice și la 20 de posturi agrometeorologice. La aceleași
Nistru, 24 în bazinele râului Prut, fluviului Dunăre și Mării
stații și posturi sunt efectuate observații asupra elementelor
Negre. La posturile hidrologice sunt efectuate observațiile
meteorologice complexe. În plus, în timpul perioadei de
zilnice asupra nivelului apei, precipitaţiilor, temperaturii apei
vegetație sunt identificate rezervele de umiditate a solului
şi aerului, turbidităţii apei; observaţii de sezon asupra feno-
pe terenurile acoperite de culturi agricole, iar în timpul ier-
menelor de formare a gheţii, grosimii gheţii, măsurarea debi-
nii – monitorizarea temperaturii la adâncimea nodului de
telor de apă. Conform unor programe speciale, se efectuează
înfrățire, și de două ori în timpul iernii – creșterea culturilor
studiul caracteristicilor regionale ale regimului hidrologic al
de iarnă pentru determinarea viabilității lor. Pentru deter-
corpurilor de apă, identificarea impactului factorilor zonali și
minarea înălțimii stratului de zăpadă sunt efectuate măsu-
a activității economice, formarea și răspândirea fenomenelor
rători speciale. SHS, de asemenea, realizează monitoringul
hidrologice naturale de risc, în ele se ia în considerație asigu-
aridității agroclimatice.
rarea organizațiilor economice naționale. Datele hidrologice
obținute la punctele de observație servesc drept bază pentru Alte tipuri de monitoring. Monitorizarea la nivel național
prelucrarea și analiza suplimentară a datelor în scopul studie- a apelor subterane se efectuează de întreprinderea de stat
rii regularităților proceselor ce se produc și prognozarea stării „Expediția Hidrogeologică”, întreprindere care este subor-
mediului. În perioada 2006-2008, au fost instalate 5 stații hi- donată Ministerului Mediului. Monitorizarea include mă-
drologice automate pe râul Răut, iar în perioada 2010-2012, surarea nivelului apei subterane, a temperaturii, precum și
au fost instalate 11 stații hidrologice automate pe râul Prut. În analiza calității apei. Institutul de Geologie și Seismologie
anul 2011, a fost instalat un Web-server, care recepţionează al AŞM, de asemenea, implementează proiecte de cercetare
datele de la stațiile hidrologice automate cu ajutorul GPRS și în domeniul hidrogeologiei, și în unele din ele este prezentă
al comunicației prin satelit. În anul 2013, a fost creat un sistem componenta de monitoring al apelor subterane. Rezultatele
automatizat al monitoringului resurselor acvatice în bazinul monitoringului apelor subterane sunt publicate în buletine
râului Nistru – au fost instalate 8 stații hidrologice automate. științifice anuale, în care este prezentată analiza informaţiei
Se efectuează schimbul regional de informaţie hidrologică în- privind schimbarea nivelului și a calității apelor subterane, ca
tre statele bazinului fluviului Dunărea (DANUBE-HYCOS) urmare a activității umane și a proceselor naturale. Rezulta-
şi Mării Negre (BLACKSEA-HYCOS). În cadrul acordurilor tele obținute în urma monitoringului calității apelor subtera-
şi programelor de colaborare interguvernamentale pe termen ne, de asemenea, sunt transmise în fondul geologic de stat. În
cadrul Agenției „Moldsilva” a fost creată rețeaua națională de pe teritoriul țării este realizată de către Oficiul „Schimbarea
monitorizare a fondului silvic al Republicii Moldova. Institu- Climei” al Ministerului Mediului. Alte instituții implicate
tul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului „N. Dimo” în cercetările climatice, inclusiv în modelarea manifestări-
se ocupă de studiul genezei solurilor, distribuției geografice lor climatice în viitor, sunt SHS și Institutul de Ecologie și
a solurilor, clasificării solurilor pe teritoriul ţării, dezvoltarea Geografie al AȘM. Studii cu referire la influența schimbă-
metodelor de cartografiere a solului și de evaluare a bonită- rilor climatice asupra diferitor sectoare ale economiei țării
ţii solurilor, crearea unei baze de date informaționale pentru sunt realizate periodic de institutele AŞM. Spre exemplu,
monitorizarea și inventarierea solurilor pe teritoriul republi- către sfârșitul anului 2013, de către Institutul de Ecologie
cii, precum și de studierea proceselor de eroziune a solului, și Geografie al AŞM, va fi publicat „Atlasul resurselor cli-
dezvoltarea tehnologiilor de combatere a eroziunii în scopul matice al Republicii Moldova” realizat în baza Sistemelor
reducerii gradului de degradare a solului și de alte aspecte ce Informaționale Geografice (GIS).
ţin de protecția mediului. Centrul Național Științifico-Practic
Colaborarea internaţională în domeniul hidrometeorologiei şi
de Medicină Preventivă al Ministerului Sănătății se ocupă de
climatologiei. SHS îşi orientează activităţile internaţionale în
monitoringul calității apei potabile și de monitoringul aeru-
următoarele direcţii principale: (1) participarea la programe-
lui atmosferic în zonele sanitare ale localităților din Republica
le agenţiilor specializate ale ONU: Organizaţia Meteorologică
Moldova. Agenția „Apele Moldovei” efectuează colectarea și
Mondială (OMM), Convenţia ONU pentru Combaterea De-
procesarea informației statistice privind utilizarea apei. Mi-
şertificării, Convenţia Comisiei Economice Europene a Naţi-
nisterul Sănătății monitorizează calitatea aerului în zonele
unilor Unite privind efectele transfrontaliere ale accidentelor
urbane. Lunar, în zonele rezidențiale urbane sunt efectuate
industriale; (2) parteneriatul în cadrul Comunităţii Statelor
măsurări ale concentraţiei maximal admisibile după șase pa-
Independente (CSI); (3) realizarea acordurilor bilaterale cu
rametri principali ai aerului. Mai multe institute din cadrul
alte servicii naţionale meteorologice, hidrologice şi de mo-
AŞM (spre exemplu, Institutul de Zoologie, Grădina Botani-
nitoring al calităţii mediului; (4) participarea la programele
că (Institut), Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor),
ştiinţifice din cadrul convenţiilor şi proiectelor internaţiona-
Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Agrară de
le. Colaborarea cu serviciile hidrometeorologice naţionale
Stat din Moldova studiază flora şi fauna sălbatică a țării la ni-
se desfăşoară în cadrul acordurilor bilaterale. Mai intens se
vel de specii.
dezvoltă relaţiile cu serviciile hidrometeorologice ale statelor
Activitatea de cercetare. Observaţiile hidrometeorologice vecine. O importanţă deosebită pentru întărirea colaborării o
sistematice, efectuate pe teritoriul RM în decurs de 60-110 au programele interguvernamentale de colaborare pe termen
ani, au permis de a generaliza datele climatice, de a le publi- lung cu ţările vecine, Ucraina şi România. În cadrul acestor
ca sub formă de îndrumare climatice şi agroclimatice, mo- acorduri şi programe se înfăptuieşte schimbul de informa-
nografii ca: „Clima Republicii Sovietice Socialiste Moldove- ţie hidrometeorologică operativă, se efectuează monitorin-
neşti”, „Clima oraşului Chișinău”, „Resursele agroclimatice gul asupra stării resurselor acvatice ale râurilor de frontieră
ale Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti”, „Îndrumar Nistru şi Prut. În ultima perioadă, SHS a implementat în
agroclimatic pentru Republica Sovietică Socialistă Moldo- colaborare cu parteneri internaţionali următoarele proiecte:
venească”, „Fenomene meteorologice stihinice pe teritoriul Proiectul „Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice
Ucrainei şi Moldovei” şi altele, a căror informaţie este uti- în Moldova” (2010-2013) (cu suportul Băncii Mondiale); Pro-
lizată pentru planificarea şi efectuarea măsurilor împotriva iectul „Monitoringul apelor de suprafaţă şi protecţia împotri-
influenţei dăunătoare a fenomenelor periculoase şi stihi- va inundaţiilor în bazinul râului Prut” (2010-2012) (cu su-
nice şi pentru protecţia mediului înconjurător. Rezultatele portul Guvernului Republicii Cehe); Proiectul EUMETSAT
observațiilor hidrologice sunt publicate: „Datele anuale pri- „Accesul la date în ţările din Balcanii de Vest şi Europa de
vind regimul și resursele de apă de suprafață”; „Cadastrul de Est (DAWBEE)” (2010); Proiectul „Monitoringul apelor de
Stat al Apelor al Republicii Moldova”; „Ghidul caracteristi- suprafaţă şi protecţia împotriva inundaţiilor în bazinul râului
cilor multianuale” etc. Cercetările științifice se desfășoară, Răut” (2006-2008) (cu suportul Guvernului Republicii Cehe).
de asemenea, în cadrul programelor hidrometeorologice
regionale. Pe baza monitorizării climatice regionale sunt R.7.3. Sistemul de educaţie, instruire şi
realizate studii în domeniul influenței antropice și natura- sensibilizare a publicului
le asupra climei Republicii Moldova. În cadrul acestor cer-
cetări este făcută prognoza schimbărilor climatice pentru Educaţia ecologică a populaţiei. Obiectivele educaţiei de me-
teritoriul țării, sunt calculate modificările caracteristicilor diu în majoritatea ţărilor sunt asemănătoare, fiind axate pe
de bază ale temperaturii aerului și precipitațiilor. Sunt eva- informarea şi sporirea cunoştinţelor populaţiei despre me-
luate riscurile pentru ramurile industriei agroalimentare diul înconjurător, necesitatea îmbunătățirii calităţii mediu-
în contextul schimbărilor climatice, este realizată evalua- lui şi identificarea modalităţilor de prevenire a problemelor
rea vulnerabilității și sunt identificate măsurile de adaptare de mediu. Oamenii sunt informaţi despre fenomenul încăl-
pentru sectorul agricol. Modelarea schimbărilor climatice zirii globale, poluarea mediului, despre cum „funcţionează”
planeta ca sistem integru, despre urmările degradării me-
REZUMAT 49
diului; respectiv învaţă care este rolul umanităţii în genera- ozon, ploilor acide şi a fenomenului de încălzire globală.
rea problemelor de mediu, în soluţionarea şi prevenirea lor. Planul mai conţine şi discipline opţionale recomandate pen-
tru clasele I-IX, care cuprinde disciplina educaţie ecologică.
Sistemul educaţional. Sistemul de învăţământ din Republica
Referitor la Planul-cadru pentru învățământul liceal (clasele
Moldova are la bază principiul educaţiei echitabile pentru
X-XII), pentru disciplina biologie, profilul umanist, sunt pre-
toţi, care este exprimat în Legea învăţământului nr. 547 din
văzute 1 oră/săptămână pentru clasele X-XII şi 2 ore/săptă-
21.07.1995. Politicile naţionale şi sectoriale în domeniul edu-
mână pentru clasa X, iar pentru clasele XI-XII – câte 3 ore/
caţiei sunt reflectate în: Programul de activitate a Guvernului
săptămână. Conform curriculumului liceal la biologie pentru
RM „Integrare Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare”
clasele X-XII, disciplina ecologie şi protecţia mediului se predă
(2011-2014) (Capitolul „Educaţie şi Cercetare”); Strategia
doar în clasele a XII-a, profilul real având parte de 18 ore,
consolidată de dezvoltare a învăţământului pentru anii 2011-
iar cel umanist – de 6 ore. Pe lângă orele obligatorii, ciclul
2015, aprobată prin Ordinul ministrului Educaţiei Nr. 849
liceal prevede şi ore opţionale de instruire a elevilor pe tema
din 29.11.2010; Strategia de dezvoltare a învăţământului vo-
mediul înconjurător, fiind prevăzute 0-1 ore pentru clasele
caţional/ tehnic pe anii 2013-2020 şi Planul de acţiuni pentru
X-XII profilul umanist şi 0-2 ore pentru clasele X-XII profilul
implementarea Strategiei, aprobată prin Hotărârea Guvernu-
real. Ele au menirea de a contribui la sporirea şi aprofundarea
lui nr. 97 din 01.02.2013; şi Programul de dezvoltare a educa-
cunoştinţelor în cadrul ariei programului şcolar, precum şi la
ţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020,
orientarea profesională a copiilor.
aprobată prin Hotărârea Guvernului Nr. 523 din 11.07.2011,
precum şi în proiectul Strategiei sectoriale de dezvoltare pen- Învățământul secundar profesional. Învățământul secundar
tru anii 2014-2020 „Educaţia 2020” (din 13 septembrie 2013 profesional este o parte integrantă a sistemului educaţional
în proces de consultare publică). Sistemul de învăţământ din naţional, orientat spre formarea şi dezvoltarea unor abilităţi,
Republica Moldova cuprinde câteva etape, printre care: edu- competenţe şi aptitudini profesionale specifice instruirii ca-
caţia preşcolară, învățământul primar, învățământul gimna- drelor de muncitori calificaţi pentru branşele economiei
zial, învățământul liceal, educarea profesională, învățământul naţionale a RM. Învățământul secundar profesional asigură
preuniversitar şi cel universitar. însuşirea unei meserii (profesii), precum şi perfecţionarea/
recalificarea muncitorilor calificaţi şi a persoanelor dispo-
Învățământul preşcolar. Învățământul preşcolar constituie
nibilizate. Obiectivele învățământului secundar profesio-
prima treaptă a sistemului de educaţie şi instruire care cu-
nal prevăd interacţiunea muncitorului calificat cu mediul
prinde copii între vârstele de 3-7 ani, având drept scop pre-
economic. În cadrul instituţiilor de învățământ secundar
gătirea multilaterală a copilului pentru viaţă, încadrarea lui
profesional cu profil de mediu, elevii sunt instruiţi în dome-
ulterioară în activitatea şcolară. În această perioadă a vieţii,
niul agriculturii, silviculturii, horticulturii. În cadrul acestor
copiii sunt familiarizaţi cu noţiunea de „mediu ambiant”.
profesii elevii capătă, de asemenea, cunoştinţe în domeniul
În cadrul acestui proces, copiii iau cunoştinţă de şi învaţă
ecologiei. Educația ecologică este realizată la disciplinele de
a utiliza noţiuni elementare despre propriul corp, natură şi
cultură generală în cadrul modulelor la orele de biologie
realitatea înconjurătoare.
(„Ecologia și protecția mediului”), în cadrul orelor de chimie
Învățământul primar şi secundar general (gimnazial şi liceal). („Soluționarea problemelor ecologice în baza cunoștințelor
Procesul de educaţie se bazează pe Planul-cadru, document chimice”), în cadrul orelor de geografie („Geografia mediu-
normativ ce reglementează organizarea procesului de edu- lui”) și fizică („Mașinile termice și poluarea”, „Efectul biolo-
caţie, în special în învățământul primar, gimnazial şi liceal. gic al radiațiilor. Protecția contra radiațiilor”). Anual, în luna
Conform Planului educaţional elaborat pentru anul 2012- aprilie, în cadrul instituțiilor secundare profesionale se orga-
2013, Planul-cadru de învățământ pentru clasele I-IX (eta- nizează conferințe cu tematică ecologică (Excesele omului în
pele primară şi gimnazială) prevede următoarele: predarea raport cu natura, Vânătoarea excesivă și braconajul, Acumu-
obiectului ştiinţe elevilor din clasele II-V, pentru aceasta fi- lări de deșeuri și reziduuri pe uscat și pe apă). Se organizează
ind prevăzută 1 oră/săptămână; predarea obiectului biologie, bilunarul ecologic „Un pom pentru dăinuirea noastră”, lucrări
pentru elevii din clasa a VI-a, fiind prevăzută 1 oră/săptămâ- de salubrizare, mese rotunde, concursuri de eseuri etc.
nă, iar pentru elevii din clasele VII-IX – 2 ore/ săptămână.
Învățământul mediu de specialitate. Pregătirea profesională a
Unul din obiectivele de bază ale curriculumului şcolar pentru
specialiştilor cu nivel mediu de calificare în domeniul pro-
clasele VI-IX la obiectul biologie este formarea unor convin-
tecţiei mediului înconjurător este realizată la Colegiul de
geri şi atitudini benefice la elevi, pentru sănătatea proprie şi
Ecologie din municipiul Chişinău, care formează specialiști
ocrotirea mediului înconjurător. Curriculumul conţine tema
conform specialităților: 2701 Ecologia şi protecţia mediului
ocrotirea mediului în cadrul căreia se studiază (clasa a IX-
ambiant; 2806 Silvicultură şi grădini publice; 2506 Gospo-
a) subiecte ce ţin de influenţa omului asupra biodiversităţii,
dăria şi protecţia apelor. Unităţi de curs/module opționale în
de impactul acţiunii umane asupra propriei existenţe. În ca-
domeniul ecologiei conţin planurile de învăţământ la un şir
drul acestor teme, copiii sunt instruiţi asupra elaborării unor
de specialităţi care pot fi însuşite la alte colegii din ţară, in-
recomandări/ măsuri de prevenire a diminuării stratului de
clusiv: 2551 Cadastru şi organizarea teritoriului; 2512 Protec-
ţia antiincendiară; 2301 Modelarea şi tehnologia confecţiilor – studii superioare de masterat. Actualmente sunt în derulare
din ţesături; 2304 Modelarea şi tehnologia din tricotaje; 2052 următoarele programe de masterat cu tangenţă la domeniul
Transportul feroviar; 2051 Transportul auto; 2902 Turism şi ecologie, autorizate de către Ministerul Educaţiei: Ecologie şi
2901 Servicii hoteliere. În cadrul activităților extracurricula- protecţia mediului (Universitatea de Stat din Moldova), Bio-
re, educația ecologică se realizează sub diferite forme: lunar diversitatea şi protecţia resurselor naturale (Universitatea de
ecologic, ore de dirigenție, training-uri, dezbateri, conferințe, Stat din Moldova), Ştiinţe ale mediului (Universitatea de Stat
concurs de eseuri și poezii, mese rotunde etc. din Moldova), Studii şi analize meteorologice (Universitatea
de Stat din Moldova), Chimie ecologică şi protecţia mediului
Învățământul superior. În RM activează 34 de instituţii de
(Universitatea de Stat din Moldova), Chimie ecologică (Uni-
învățământ superior, inclusiv 19 instituţii de stat (din care 2
versitatea de Stat din Tiraspol), Ecologie agrară (Universitatea
unităţi realizează numai studii de masterat) şi 15 – private.
de Stat din Comrat), Geografia mediului înconjurător (Uni-
În cadrul lor studenţii obţin cunoştinţe în domeniul chimi-
versitatea de Stat din Tiraspol), Agroecologie (Universitatea
ei, biologiei, ştiinţei solului, protecţiei mediului, hidrologiei,
Agrară de Stat din Moldova), Ecologie, protecţia mediului şi
agriculturii, silviculturii, protecţiei plantelor, biotehnologiilor
securitate ecologică (Universitatea Liberă Internaţională din
agricole, geografiei, meteorologiei, geologiei, dreptului eco-
Moldova).
logic, gospodăririi şi protecţiei apelor, ingineriei şi manage-
mentului în protecţia mediului etc. În conformitate cu Legea Învățământul postuniversitar. Postdoctoratul constituie o
privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare formă de aprofundare a cunoştinţelor teoretice şi a cerce-
profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în tărilor ştiinţifice ale persoanelor ce deţin gradul ştiinţific
instituţiile de învăţământ superior, ciclul I – studii superioare de doctor şi o modalitate de pregătire a tezei de doctor ha-
de licenţă, formarea iniţială în domeniul ecologiei se realizea- bilitat şi se organizează pe un termen de până la doi ani.
ză atât în instituţiile de învăţământ publice, cât şi în private, La postdoctorat se admit persoane care au grad ştiinţific de
pe câteva filiere, inclusiv în cadrul domeniilor generale de doctor, care au lucrări ştiinţifice (brevete) ce conţin rezul-
studii 42 „Ştiinţe ale naturii”, 61 „Ştiinţe agricole”, 85 „Pro- tate de pionierat pentru ştiinţă şi practică – soluţii, legităţi,
tecţia mediului”. Actualmente, se realizează formarea iniţială generalizări, concluzii generatoare de noi direcţii, imple-
prin studii superioare de licenţă la următoarele domenii de mentări de valoare, realizate după susţinerea tezei de doctor
formare profesională: 424 „Ecologie” – Universitatea de Stat (deosebite şi net superioare acesteia) şi care constituie cel
din Moldova, Universitatea de Stat din Tiraspol, Universita- puţin 2/3 din rezultatele ce pot sta la baza unei teze de doc-
tea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Universitatea Liberă In- tor habilitat. Decizia de admitere la postdoctorat o ia senatul
ternaţională din Moldova, Universitatea Agrară de Stat din universităţii de profil cu aprobarea ulterioară de către Con-
Moldova, Universitatea Academiei de Ştiinţe din Moldova; siliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare.
612 „Protecţia plantelor” – Universitatea de Stat din Comrat,
Instruirea ecologică. În contextul îmbunătăţirii educaţiei şi
Universitatea Agrară de Stat din Moldova; 851 „Protecţia me-
instruirii ecologice a populaţiei, Ministerul Mediului între-
diului” – Universitatea de Stat din Moldova. Unităţi de curs/
prinde diverse acţiuni. Anual este organizată şi desfăşurată
module în domeniul ecologiei conţin planurile de învăţământ
„Ora ecologică”, oră care reprezintă un material didactic ela-
la un şir de specialităţi, inclusiv: 423.1 „Geologie” – Univer-
borat pentru cei din instituţiile de învățământ preuniversitar.
sitatea de Stat din Moldova; 425.1 „Geografie” – Universita-
În fiecare an, această iniţiativă dezvăluie o anumită temă de
tea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Tiraspol,
mediu – biodiversitate, protecţia apelor, schimbările climati-
Universitatea Academiei de Ştiinţe din Moldova; 426.1 „Me-
ce, managementul deşeurilor, accesul la informaţia de mediu
teorologie” – Universitatea de Stat din Moldova; 613.1 „Agri-
etc. Ministerul Mediului organizează diverse concursuri eco-
cultură” – Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Uni-
logice pe diferite teme de mediu, spre exemplu, în perioada
versitatea de Stat din Comrat, Universitatea Agrară de Stat
aprilie–mai 2012, a fost lansat concursul de fotografie şi desen
din Moldova. Disciplinele cu caracter avansat ecologic sunt
„Mediul şi dezvoltarea durabilă”. Acest concurs a fost iniţiat
studiate la toate specialităţile din Universitatea Agrară de Stat
în contextul Conferinţei ONU privind dezvoltarea durabilă
din Moldova (UASM): 613.1 – Agronomie; 611.1 – Selecţia
RIO+20, care a avut loc în perioada 15-22 iunie 2012. La con-
şi genetica culturilor agricole; 424.1 – Ecologie; 612.1 – Pro-
cursul de desen au participat elevi din instituţiile preuniversi-
tecţia plantelor; 615.1 – Horticultură; 616.1 – Silvicultură şi
tare de învățământ, iar concursul de fotografii a fost destinat
grădini publice; 616.1 – Viticultură şi vinificaţie; 614.1 – Zo-
doritorilor de toate vârstele. O expoziţie cu rezultatele con-
otehnie; 618.1 – Biotehnologii agricole; 524.2 – Electrificarea
cursului a fost organizată în incinta ministerului. Totodată,
agriculturii; 528.1 – Mecanizarea agriculturii; 583.1 – Ingi-
Ministerul Mediului a susţinut financiar editarea mai multor
neria mediului; 584.1 – Cadastru şi organizarea teritoriului;
manuale cu conţinut ecologic, cuprinzând 17 titluri de car-
584.3 – Evaluarea imobilului; 381.1 – Drept; 812.2 – Turism;
te, fiecare cu o ediţie de circa 1500 de exemplare. Cărţile au
641.1 – Medicină veterinară. Începând din anul 2008, în con-
fost distribuite instituţiilor de învățământ din ţară. Această
textul reformelor de implementare pe plan naţional a obiecti-
activitate a fost organizată împreună cu Ministerul Educaţi-
velor Procesului Bologna, a fost realizată admiterea la ciclul II
ei. Titlurile cărţilor au un caracter ştiinţific şi de popularizare
REZUMAT 51
care sunt destinate elevilor, studenţilor, profesorilor, precum despre importanţa utilizării raţionale a resurselor naturale
şi publicului larg interesat de domeniul protecţiei mediului. şi a energiei, care pot fi găsite pe site-ul companiei (<http://
Aceste cărţi au rolul de aprofundare şi integrare a cunoştinţe- gasnaturalfenosa.md>) cum ar fi: campania de protecţie a
lor la disciplinele ştiinţe, biologie, geografie şi ecologie, la fel, mediului „GO Green”; „Un arbore pentru dăinuirea noas-
ele au menirea de a realiza şi unele obiective interdisciplinare. tră”; „Un arbore pentru tineri”; Organizarea concursului de
Anual în cadrul Ministerului Mediului sunt organizate acti- poveşti pe tema conservarea resurselor; Ora Planetei etc. De
vităţi dedicate celebrării zilelor internaţionale de mediu. În notat că în premieră în Republica Moldova a apărut o platfor-
acest context, specialiştii ministerului organizează şi iau parte mă web de raportare a problemelor comunitare <www.alerte.
la seminare, mese rotunde, emisiuni radio şi TV, dezbateri md>. Scopul acestui proiect este identificarea şi soluţionarea
publice etc., la care participă publicul larg. De asemenea, sub unui şir de probleme sociale prin marcarea lor pe hartă de
egida Ministerului Mediului sunt implementate mai multe către cetățeni. Toate problemele raportate pe site ajung ulteri-
proiecte care au drept scop ameliorarea situaţiei componen- or la primăria municipiului Chișinău, iar persoanele respon-
telor de mediu, perfectarea legislaţiei de mediu, informarea şi sabile se ocupă de rezolvarea acestora. Interesul special pen-
educarea populaţiei privind problemele de mediu. Ministerul tru platforma sus-menţionată o reprezintă rubricile: „Spaţii
Mediului organizează şi alte acţiuni cu caracter de informare verzi” şi „Deşeurile menajere”, care sunt în directă conexiune
a populaţiei despre importanţa protecţiei mediului, cum ar fi: cu mediul ambiant şi oferă chișinăuienilor posibilitatea de
(1) Săptămâna mobilităţii europene cu genericul „Un aer curat a participa activ la identificarea şi soluţionarea problemelor
pentru toţi”, acţiune organizată anual, care are scopul scoa- de mediu În consecinţă, procesul de conştientizare este unul
terii în evidenţă a aspectelor poluării aerului atmosferic, în eficient pentru că vizează individul în sine. De asemenea,
mod deosebit de la traficul rutier (transportul auto); (2) Acţi- în perioada 20 mai-25 iunie 2013, Oficiul „Schimbarea Cli-
unea globală „Ora Planetei” – reprezintă un eveniment global mei” a organizat competiţia naţională „Acţionează asupra
în cadrul căruia milioane de oameni de pe glob deconectează CO2”, care a înregistrat 16 iniţiative ale tinerilor și la care au
simultan electricitatea timp de 1 oră pentru a stimula intere- participat asociaţii obşteşti şi autorităţi publice locale selec-
sul faţă de economisirea resurselor naturale şi prevenirea fe- tate într-un proces riguros, la care au aplicat 33 de proiecte.
nomenului de schimbare a climei; în 2013, festivitatea a inclus Scopul concursului a fost: (1) conștientizarea şi protejarea de
un şir de acţiuni menite să atragă atenţia publicului asupra către tineri a mediului înconjurător în contextul fenomenului
problemelor de mediu şi a importanţei soluţionării acestora; „schimbarea climei”; (2) asumarea responsabilităţii şi forma-
în vederea sensibilizării şi creşterii gradului de conştientizare rea abilităţilor de reducere a emisiilor de GES şi atenuare a
a populaţiei au fost difuzate filme care au avut drept subiecte: schimbărilor climatice; (3) identificarea soluţiilor în rezol-
schimbarea climei, dezvoltarea durabilă în condiţiile econo- varea problemelor legate de mediu în contextul fenomenu-
miei de piaţă, protecţia stratului de ozon, combaterea deşer- lui „schimbarea climei” la nivel local şi naţional. Campionii
tificării şi prevenirii poluării resurselor acvatice; concomitent competiţiei naţionale „Acţionează asupra CO2” au fost după
cu difuzarea filmelor documentare, a fost organizat concursul cum urmează: locul întâi – proiectul „Împreună, pentru un
tradiţional de desen pe asfalt pentru copii și elevi „Zâmbeşte mediu curat”, coordonator: Rodica Frecăuţeanu, CAROMA
– Planeta te iubeşte”; (3) Acţiunea „Un arbore pentru dăinu- Nord, municipiul Bălţi; locul doi – proiectul „O zi din vacanţă
irea noastră” – este o acţiune naţională, care prevede, pe lângă pentru o lume mai curată”, coordonator: Inga Platon, Funda-
activităţile de plantare propriu-zise a arborilor şi arbuştilor, ţia Regina PACIS, municipiul Chişinău; locul trei – proiec-
restabilirea spaţiilor verzi, amenajarea şi salubrizarea locali- tul „Cu ochiul uităm, cu obiectivul memorăm”, coordonator:
tăţilor, iniţierea activităţilor de curăţare şi restabilire a fâșiilor Irina Iacoban, oraşul Cimişlia - municipiul Chişinău; premii
de protecţie a râurilor. Este de menţionat faptul că în ultimii speciale – „Cel mai bun proiect rural” – „Gândim global, ac-
ani o implicare tot mai amplă în aceste acţiuni o au agenţii ţionăm local”, coordonator: Natalia Lubaş-Verdeş, satul Izbiş-
economici din ţară. Spre exemplu, în anul 2009, Î.C.S. „RED te, raionul Criuleni; şi „Descoperirea competiţiei” – „Florile
UNION FENOSA” S.A. a lansat proiectul „Eficienţa energe- vorbesc mai mult în interesul sănătăţii noastre”, coordonator:
tică”. Scopul proiectului a fost de a promova cultura eficienţei Elena Ipati, satul Ustia, raionul Dubăsari.
energetice, stimularea şi încurajarea clienţilor companiei în
Informarea şi sensibilizarea publicului. Informarea şi sensi-
vederea utilizării responsabile şi eficiente a energiei electri-
bilizarea publicului despre problemele de mediu are loc în
ce. Proiectul şi-a propus să stimuleze clienţii pentru a consu-
mod continuu prin intermediul presei, emisiunilor radio şi
ma raţional energia, a reduce impactul negativ al sistemelor
televizate, seminarelor şi training-urilor tematice organiza-
energetice asupra mediului, a identifica direcţii noi privind
te în acest context, dezbaterilor publice, „flash mob-urilor”,
dezvoltarea programelor de eficienţă energetică şi a cadrului
precum şi campaniilor de mediu, realizate în colaborare cu
necesar pentru dezvoltarea acţiunilor de coordonare şi de co-
partenerii comunitari şi autorităţile publice centrale şi loca-
operare, sporirea nivelului securităţii energetice şi încurajarea
le, instrumentelor electronice de informare proprii (<www.
cooperării în domeniul eficienței energetice. Întreprinderea
mediu.gov.md>, <www.clima.md>), precum şi ONG-urilor
„Gas Natural Fenosa” întreprinde un şir de acţiuni ce au drept
de mediu (Mişcarea Ecologistă din Moldova, REC Moldova,
scop prevenirea poluării mediului, informarea populaţiei
Eco-Tiras, Bios, Biotica, Eco-Terra, Ecotox, Gutta Club, Cu- rii internaţionale. Respectarea angajamentelor asumate
tezătorul, Mediul şi Sănătatea, Ormax etc.). Acest proces este constituie unul dintre principiile de bază expuse în Con-
coordonat de Ministerul Mediului, de instituţiile din subor- cepţie. Politica externă conform acesteia este orientată spre
dinea ministerului şi de ONG-urile de mediu. În scopul in- cooperarea bilaterală şi multilaterală. Ţara consideră statele
formării populaţiei despre activitatea întreprinsă, Ministerul G7 drept parteneri strategici importanţi, iar cooperarea cu
Mediului editează periodic raportul privind „Starea mediului Naţiunile Unite şi cu alte organizaţii internaţionale sau re-
în Republica Moldova”, care poate fi găsit în versiune elec- gionale – drept o activitate esenţială. Concepţia politicii de
tronică pe site-ul ministerului (<www.mediu.gov.md>). De mediu a Republicii Moldova (2001) pune accent pe: orienta-
asemenea, Inspectoratul Ecologic de Stat elaborează şi publi- rea politică spre integrarea europeană, cu accentul pe apro-
că anual raportul „Protecţia mediului în Republica Moldo- ximarea legislaţiei naţionale la Directivele UE; semnarea
va” (<http://inseco.gov.md/monitorizare/>), iar SHS publică unor protocoale bilaterale de colaborare cu ţările CSI şi UE;
„Cadastrul de Stat al apelor” precum şi „Raportul de activita- semnarea şi ratificarea unor acorduri regionale, cum ar fi
te al SHS” (<www.meteo.md>). Cu susţinerea financiară din Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea
Fondul Ecologic Naţional sunt elaborate periodic următoa- durabilă a fluviului Dunărea; colaborarea internaţională în
rele publicaţii de mediu: revista „Natura”, „Mediul ambiant”, scopul atragerii investiţiilor în domeniul protecţiei mediu-
„Buletinul ecologic” şi „Revista apelor”. Problemele ce ţin de lui. Concepţia cooperării transfrontaliere a fost elaborată în
protecţia mediului sunt reflectate pe larg şi periodic în cadrul scopul susţinerii dialogului cu statele vecine şi organizaţiile
emisiunilor radio şi TV cum ar fi: „Eco-Terra” şi „Terra-Vi- internaţionale şi europene. Printr-o Hotărâre a Parlamentu-
ta”, în special de către IPNA Compania „Teleradio Moldova”. lui „Cu privire la dezvoltarea cooperării transfrontaliere în
De menţionat că nivelul de sensibilizare a publicului larg din cadrul euroregiunilor” (2003), a fost creată Comisia pentru
RM la fenomenul „schimbarea climei” a fost studiat recent cooperare transfrontalieră care este responsabilă de: stabi-
prin intermediul sondajului naţional „Republica Moldova: lirea mecanismelor de cooperare transfrontalieră în cadrul
cunoştinţele populaţiei despre schimbările climatice”, reali- euroregiunilor ca elemente de bază ale procesului de inte-
zat în perioada 29 mai-16 iunie 2012, la comanda Oficiului grare europeană; apropierea prevederilor actelor juridice
„Schimbarea Climei”, Ministerul Mediului al Republicii Mol- naţionale cu privire la cooperarea transfrontalieră de stan-
dova, în cadrul Proiectului „Asigurarea suportului Republicii dardele europene; şi crearea unui sistem de implementare a
Moldova în vederea pregătirii Comunicării Naționale Trei în convenţiilor şi acordurilor la care ţara este parte. Legile cu
conformitate cu obligaţiunile sale faţă de Convenţia-cadru a privire la aderarea la convenţii sau protocoale constituie o
Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei” (studiul este parte integrantă a legislaţiei naţionale. Semnarea tratatelor
disponibil pe pagina web a Oficiului „Schimbarea Climei în internaţionale de către RM are loc în baza a două acte juri-
limbile română şi engleză). Volumul sondajului de opinie a dice principale: Legea cu privire la acordurile internaţionale
fost de 804 respondenţi, între 15-65 ani, din 12 unităţi admi- (1999) şi Regulamentul privind mecanismul de încheiere a
nistrativ-teritoriale, mediu rezidenţial: urban şi rural. Eşanti- acordurilor internaţionale (2001). Rolul de bază în înche-
onul este reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii ierea acordurilor în domeniul mediului sau în aderarea la
Moldova (fără Transnistria), cu eroarea maximă de eşantiona- convenţiile de mediu îi aparţine Ministerului Mediului.
re de ±3.5%. Rezultatele sondajului relevă că nivelul perceput Până în prezent RM a aderat la 18 convenţii, 9 protocoale
de informaţie cu privire la încălzirea globală sau consecinţele şi 2 acorduri internaţionale în domeniul mediului. Pentru
acesteia deocamdată este foarte scăzut în Republica Moldova: coordonarea implementării cerinţelor pentru fiecare tratat
5%-6% considerându-se foarte informaţi despre sistemul cli- internaţional este desemnat un punct focal naţional. Pentru
matic sau despre măsurile ce pot fi luate pentru diminuarea desfăşurarea activităţilor în cadrul unor convenţii au fost
efectelor încălzirii globale; şi doar 3% se declară foarte mul- create unităţi speciale (oficii) pe lângă Ministerul Mediului
ţumiţi de nivelul informaţiei deţinute. Aceste percepţii sunt (majoritatea au fost create prin ordinul Autorităţii Centrale
bine reliefate în răspunsurile participanţilor la sondaj unde de Mediu). Echipele acestor oficii, concomitent cu procesul
multe întrebări de cunoştinţe arată lacune semnificative ale de elaborare, promovare şi implementare a unor proiecte,
marii majorităţi a populaţiei Republicii Moldova. Putem con- au sarcina de a participa la elaborarea, promovarea şi imple-
stata că deocamdată punctul de vedere al comunităţii ştiin- mentarea politicilor şi strategiilor naţionale în conformitate
ţifice nu ajunge la populaţie; reprezentările despre adevărul cu obligaţiunile Republicii Moldova faţă de convenţiile şi
ştiinţific sunt împărţite, inclusiv ca efect al lipsei de contact tratatele internaţionale la care ţara noastră este Parte sem-
cu adevărul ştiinţific. natară.
Cadrul politic de colaborare cu Uniunea Europeană. Con-
R.7.4. Cooperarea internaţională şi regională form Programului de activitate al Guvernului RM „Integra-
Cadrul legal şi instituţional de cooperare internaţională. rea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” (2011-
Concepţia politicii externe (1995) rămâne documentul 2014), integrarea europeană este un deziderat fundamental
principal care identifică priorităţile ţării în sfera cooperă- al politicii interne şi externe a RM. Realizarea plenară a
REZUMAT 53
acestui obiectiv va permite ancorarea ţării într-un sistem niul liberalizării vizelor. În ianuarie 2011, RM a Planul de
de securitate, stabilitate şi prosperitate, guvernat de valorile acțiuni privind liberalizarea vizelor, care conține două seturi
democratice şi respectul faţă de libertăţile fundamentale ale de condiții care, odată implementate, vor contribui la insti-
omului. Totodată, asumarea şi implementarea cu responsa- tuirea unui regim fără vize între RM și UE. La 1 mai 2011,
bilitate a angajamentelor ce rezultă din parcursul european a fost definit Protocolul privind principiile generale pentru
reprezintă cea mai eficientă modalitate de a realiza moder- participarea RM la programele UE. Primul program UE la
nizarea ţării sub aspect politic, economic, social. Integrarea care RM participă este Programul-cadru 7 (PC7) al Comu-
europeană înseamnă, în primul rând, transformări interne nităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi
pozitive ale ţării. Guvernul îşi propune să depună eforturi activităţi demonstrative (2007-2013) (Memorandumul de
susţinute pentru promovarea reformelor solicitate atât de înţelegere între UE şi RM privind asocierea RM la PC7, a
societate, cât şi de comunitatea internaţională în domeniul fost ratificat de Parlamentul RM prin Legea nr.279-XIX din
asigurării libertăţii mass-media, independenţei sistemului 27 decembrie 2011). De asemenea, pe 26 iunie 2012 a fost
judiciar, liberalizării economiei – domenii vitale pentru in- semnat acordul privind aderarea RM la spațiul aerian co-
tegrarea europeană a ţării. Prin promovarea coerentă a unor mun cu Uniunea Europeană. UE dezvoltă cu RM o relație
politici de europenizare a tuturor aspectelor vieţii social-po- din ce în ce mai strânsă, aceasta merge dincolo de coopera-
litice şi economice a ţării şi semnarea acordului de asociere re, până la integrarea economică treptată și o aprofundare a
la UE, vom reuşi într-o perioadă previzibilă să transformăm cooperării politice. De notat, în prezent RM este în proces
RM într-o ţară eligibilă pentru aderarea la UE. Ca urmare de negociere a proiectului Acordului de Asociere. Capitolul
a implementării Programului de activitate al Guvernului, „Mediu” din Acord prevede angajamente şi activităţi con-
RM va deveni un partener de încredere şi o ţară binevenită crete, care urmează să fie realizate în domeniul protecţiei
în comunitatea internaţională, care va realiza cu succes ne- mediului de către Guvernul RM, şi anume: elaborarea legis-
gocierile pe marginea Acordului de Asociere (urmează a fi laţiei, normelor şi reglementărilor aliniate la standardele UE
parafat în 28-29 noiembrie 2013 la cel de al 3-lea Summit cu consolidarea capacităţii instituţionale şi înfiinţarea struc-
al Parteneriatului Estic de la Vilnius, Lituania), inclusiv a turilor noi necesare; elaborarea unei strategii naţionale de
Acordului de Comerţ Liber, Cuprinzător şi Aprofundat cu mediu care să cuprindă reformele instituţionale planificate
UE, şi va lansa procesul de negociere a statutului de mem- (cu termene stabilite) pentru asigurarea punerii în aplicare
bru al UE. Este de menţionat că relațiile dintre RM și UE au şi respectării legislaţiei de mediu; elaborarea strategiilor sec-
fost formal lansate odată cu semnarea la 28 noiembrie 1994 toriale în domeniul apei, aerului, managementului deşeuri-
a Acordului de Cooperare și Parteneriat (ACP), care a intrat lor, conservării biodiversităţii ş.a., divizarea strictă şi clară a
în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durată inițială de 10 ani. competenţelor între organele de mediu la nivel naţional, re-
ACP reprezintă baza juridică a relațiilor dintre RM și UE. gional şi local; integrarea mediului în alte politici sectoriale,
Acest aranjament asigură baza colaborării cu UE în dome- promovarea dezvoltării economice verzi şi a eco-inovaţiilor
niul politic, comercial, economic, juridic, cultural-științific. etc. Anexa la Capitolul „Mediu” din Acordul de Asociere
Totodată, dialogul politic între RM şi UE este asigurat prin conţine 25 de directive de mediu UE, conform cărora RM
intermediul reuniunilor în formatul dialogului politic UE- trebuie să transpună şi să implementeze un set destul de larg
RM (Comitetul pentru Europa de Est și Asia Centrală al de cerinţe, care implică, de altfel, şi costuri semnificative.
Consiliului UE, Comitetul politic şi de securitate, directori Există o cooperare strânsă şi în cadrul Grupului de lucru
politici) în cadrul cărora se discută parcursul reformelor în „Mediul înconjurător şi schimbările climatice” din platfor-
RM, relaţiile RM-UE şi subiecte de interes comun în dome- ma II „Integrare economică şi convergenţă cu politicile UE”
niul politicii externe şi de securitate. În mai 2004, Republica a Parteneriatului Estic.
Moldova a fost inclusă în Politica Europeană de Vecinătate a
Colaborarea bilaterală. În perioada 2010-2013, RM a iniţiat
UE. Planul de Acțiuni RM-UE a fost semnat la 22 februarie
şi semnat un şir de acorduri şi memorandumuri de colabo-
2005. La 4 mai 2006, RM a fost acceptată în calitate de mem-
rare bilaterală, de asemenea, a aderat la programe ce ţin de
bru cu drepturi depline în cadrul Procesului de Cooperare
protecţia mediului înconjurător şi utilizarea durabilă a re-
în Europa Sud-Est, ceea ce confirmă încă o dată apartenența
surselor naturale, inclusiv: (1) Memorandumul de înțelegere
RM la spațiul sud-est european și deschide noi perspective
între Ministerul Mediului al RM şi Ministerul Mediului şi
cadrului de relații între RM și UE. Pe 6 octombrie 2005, a
Pădurilor al României privind colaborarea în domeniul pro-
fost instituită Delegația UE în RM pentru a facilita mai mult
tecţiei mediului, 27 aprilie 2010, Bucureşti; (2) Acordul în-
relațiile moldo-comunitare. În iunie 2008, a fost lansat Par-
tre Guvernul RM şi Guvernul României privind cooperarea
teneriatul de Mobilitate RM-UE. Începând cu 7 mai 2009,
pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi
RM participă la inițiativa Parteneriatului Estic, contribuind
Dunării, 28 iunie 2010, Chişinău; (3) Memorandumul de în-
activ la dezvoltarea dimensiunii bilaterale şi a celei multila-
ţelegere reciprocă între Ministerul Agriculturii al Republicii
terale. Începând cu 1 ianuarie 2010, RM a devenit membru
Estonia şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
cu drepturi depline al Tratatului Comunității Energetice, iar
al RM în domeniul cercetării şi cooperării economice în do-
la 15 iunie 2010, a fost lansat Dialogul RM-UE în dome-
meniul agricol (intrat în vigoare la 16.08.2010); (4) Acordul de apă, exploatarea Nodului Hidrotehnic Costeşti (RM)-
între Ministerul Mediului al RM şi Ministerul Mediului al Stânca (România) de pe râul Prut, construirea şi exploata-
Republicii Estonia privind cooperarea în domeniul protecţi- rea altor obiective hidrotehnice. La 29 noiembrie 2012, la
ei mediului, 19 octombrie 2011, Tallinn; (5) Programul-ca- Roma a fost semnat acordul între Guvernul RM şi Cabine-
dru 7 al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul
tehnologică şi activităţi demonstrative (2007-2013), ratificat protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului râului Nistru.
de Parlamentul RM prin Legea nr. 279-XIX din 27 decem- Scopul acordului este de a crea baza juridică şi organizaţi-
brie 2011; (6) Protocolul de la Nagoya privind accesul la re- onală de colaborare pentru utilizarea raţională și protecţia
sursele genetice şi distribuirea corectă şi echitabilă a benefi- resurselor de apă, a altor resurse aferente şi a ecosistemelor
ciilor care rezultă din utilizarea acestora la Convenţia CBD, bazinului Nistru în interesele populaţiei şi dezvoltării du-
25 ianuarie 2012; (7) Protocolul Adiţional Nagoya-Kuala rabile a Părţilor Contractante. Colaborarea transfrontalieră
Lumpur privind răspunderea şi repararea daunelor la Pro- este asigurată, de asemenea, prin intermediul Programului
tocolul de la Cartagena privind biosecuritatea, 25 ianuarie Operaţional Comun România-Ucraina -RM, unul din noile
2012; (8)Acordul între Guvernul RM și Guvernul statului instrumente de finanţare ENPI ale Uniunii Europene, im-
Israel privind cooperarea în domeniul protecției mediului, plementat la graniţele externe ale Europei lărgite în perioa-
încheiat la Ierusalim la 14 mai 2012; (9) Memorandumul da 2007-2013. Programul are drept scop crearea unei „punţi
de Înțelegere între Guvernul RM și Guvernul Turciei în do- de legătură” între cele trei state partenere, în vederea susţi-
meniul protecției mediului, semnat la Ankara la 1 noiem- nerii comunităților din zonele de frontieră în găsirea unor
brie 2012; (10) Acordul între Guvernul RM şi Cabinetul de soluţii comune pentru problemele similare cu care acestea
Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul pro- se confruntă. Prin intermediul acestui program, autoritățile
tecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului râului Nistru”, 29 locale şi alte organizaţii din zonele de frontieră sunt încura-
noiembrie 2012, Roma. În conformitate cu prevederile Ho- jate să colaboreze în vederea dezvoltării economiei locale,
tărârii Guvernului RM nr. 790 din 22 octombrie 2012 a fost rezolvării anumitor probleme legate de mediul înconjurător
instituit Oficiul RM pentru Ştiinţă şi Tehnologie (MOST) şi pentru întărirea pregătirii pentru situaţii de urgenţă.
pe lângă UE în vederea asigurării implementării plenare a
Asistenţa externă recepţionată de către RM în cadrul coope-
statutului RM în calitate de ţară asociată la PC7 al Comu-
rării bilaterale şi multilaterale pentru dezvoltare. Conform
nităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi
datelor statistice ale Organizației pentru Cooperare și Dez-
activităţi demonstrative (2007-2013). Este de menţionat şi
voltare Economică (OCDE), RM se plasează printre primele
Programul de cooperare în domeniul ştiinţei şi tehnologii-
zece țări din Europa beneficiare ale asistenței externe. Con-
lor dintre AŞM şi Agenţia de Stat pentru Ştiinţă, Inovare şi
form situației din 2011, ponderea asistenței oficiale pentru
Informatizare a Ucrainei (2013-2017), semnat la 18.07.2013.
dezvoltare în Venitul Naţional Brut (în engl.: GNI) pentru
Conform acestui Program, domeniile prioritare de cerce-
RM a constituit 5.95%. Odată cu venirea la guvernare, în
tare sunt: mediul ambiant, tehnologii informaţionale şi de
septembrie 2009, a Alianței pentru Integrare Europeană
comunicare, materiale noi, biotehnologie, nanotehnologie,
(AIE), Guvernul s-a adresat comunității donatorilor cu soli-
energie şi eficienţă energetică, medicina şi farmaceutica. În
citarea susținerii pentru realizarea reformelor prioritare
perioada 2010-2013, a continuat activitatea de extindere a
pentru creșterea economică a țării, specificate în documen-
cooperării internaţionale în domeniul protecţiei mediului,
tul „Relansăm Moldova”. Drept urmare, în cadrul reuniunii
fiind reînnoite relaţiile cu partenerii de dezvoltare (Biroul
Grupului Consultativ „Forumul Parteneriatului pentru
Elveţian pentru Cooperare, Agenţia de Dezvoltare Inter-
Moldova”, desfășurată la Bruxelles la 24 martie 2010, comu-
naţională Suedeză, Agenția de Cooperare Internațională a
nitatea donatorilor s-a angajat să aloce RM 1.84 miliarde de
Germaniei, Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, Comisia
euro (0.96 miliarde în formă de grant sau 52% din total; re-
Economică Europeană a Naţiunilor Unite, Banca Europeană
spectiv 0.88 miliarde în formă de credite sau 48% din total)
de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială, Programul
pentru perioada 2011-2013. În general, SUA (prin interme-
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Programul Naţiunilor
diul Programului Compact al Corporației „Provocările Mi-
Unite pentru Mediu, Programul Naţiunilor Unite pentru
leniului” și al USAID, semnat în 2010, în sumă de 260 mili-
Dezvoltare Industrială, Fondul Global de Mediu, Organiza-
oane USD) a devenit unul din principalii parteneri de
ţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare).
dezvoltare bilaterală ai RM. Angajamentul UE și al statelor-
Colaborarea transfrontalieră. În plan transfrontalier, în peri- membre ale UE privind alocațiile viitoare au constituit 40%
oada 2010-2012, RM a iniţiat și desfăşurat activităţi privind din resursele promise în cadrul reuniunii. Către finele anu-
protecţia mediului în cadrul programelor operaţionale co- lui 2012, peste 70% din resursele prevăzute în cadrul reuni-
mune. La 28 iunie 2010, a fost semnat Acordul între Guver- unii din 2010 de la Bruxelles au fost contractate, fiind dema-
nul RM şi Guvernul României privind Cooperarea pentru rate proiecte concrete în diverse sectoare ale economiei
Protecţia şi Utilizarea Durabilă a Apelor Prutului şi Dunării, naționale. În plus, au fost atrase resurse externe de circa 800
care are ca scop protecţia şi utilizarea durabilă a resurselor milioane euro. Astfel, putem constata un volum total de 2.6
REZUMAT 55
miliarde euro acordate RM de către comunitatea donatori- eficientizarea asistenței pentru dezvoltare, alinierea
lor în perioada 2010-2012 (cu 40% mai mult în comparație asistenței la prioritățile naționale constituie un factor-cheie
cu angajamentele financiare făcute în cadrul reuniunii de la în atingerea rezultatelor de dezvoltare economică și de
Bruxelles). Pentru anul 2012, din partea donatorilor, au fost îmbunătățire a nivelului de trai al populației. În acest sens,
estimate resurse în mărime de circa 474 milioane euro. comunicarea din ultimii ani dintre Guvern și partenerii de
Conform datelor Cancelariei de Stat a RM, bugetul proiecte- dezvoltare a fost una constructivă, dovadă și rezultatele
lor contractate în anul de raportare constituie circa 206 mi- chestionarelor pentru doi ani consecutiv, care ne arată că
lioane euro, iar debursările raportate de către donatori – peste 90% din proiectele în derulare sunt aliniate la
aproximativ 465 milioane euro (circa 98% din suma prioritățile naționale de dezvoltare. Eforturile ambelor părți
estimată). Spre comparaţie, aceste debursări au constituit în în direcția eficientizării asistenței externe au fost axate și pe
anul 2007 – 266 milioane euro, în 2008 – 298 milioane euro, diminuarea fragmentării proiectelor și prezența echilibrată
în 2009 – 244 milioane euro, în 2010 – 470 milioane euro, în a partenerilor în diverse sectoare. Evaluarea prezenței dona-
2011 – 451 milioane euro; concomitent, pentru anii 2013- torilor în sectoarele descrise în Planul de Acțiuni al Guver-
2014 fiind prevăzuţi 322 şi respectiv 213 milioane euro. Mo- nului indică următoarea repartizare a acestora: politici eco-
dul de cooperare dintre Republica Moldova și partenerii de nomice și financiare (14), mediu (11), sănătate și probleme
dezvoltare are diverse forme. Aici putem menționa asistența sociale (câte 9), educație, serviciu public eficient și stat de
tehnică, suportul destinat realizării diverselor proiecte drept (câte 8), politică externă și reintegrare (câte 5) și poli-
investiționale sau sociale, cel acordat bugetului pentru reali- tici pentru tineret, cultură și integrarea minorităților (câte
zarea politicilor sectoriale sau cel oferit pentru menținerea 4). În același timp, și donatorii sunt încă dispersați pe mai
balanței de plăți a statului. Obiectivele de cooperare dintre multe sectoare (ONU – 9, UE – 8, BM, RFG – 6), fapt ce
Guvernul RM și partenerii săi sunt agreate și stipulate în creează dificultăți în coordonarea activităților și atingerea
acordurile-cadru de cooperare pentru o perioadă medie de rezultatelor concrete la unele reforme sectoriale mai dificile.
timp. Conform datelor disponibile privind asistența externă Sectoarele „Transportul și depozitarea”, „Guvernul și socie-
pentru dezvoltare, ponderea cea mai mare o deține asistența tatea civilă”, „Altă infrastructură socială”, „Agricultura” și
pentru realizarea proiectelor (75%), urmată de asistența bu- „Mediu afaceri și alte servicii” se află în topul celor cinci
getară sectorială (circa 17%), asistență tehnică și menținerea care dețin circa 78 la sută din volumul asistenței externe în
balanței de plăți a statului. Date fiind constrângerile bugeta- derulare. Pentru asistența contractată în 2012 (circa 206 mi-
re și ale capacităților de deservire a datoriei de stat, modul lioane euro) sectoarele vizate sunt „Mediu afaceri și alte ser-
de atragere a resurselor externe, preferat de către Guvernul vicii”, „Energia”, „Transportul”, „Guvernul și societatea civi-
RM, sunt resursele sub formă de grant și/sau resursele credi- lă” și „Agricultura”, cu o pondere de 81% din suma totală.
tare în condiții concesionale. Volumul asistenței externe în Acest fapt denotă că asistența externă e direcționată spre
derulare pe parcursul anului 2012 a constituit, conform implementarea proiectelor investiționale pentru sectoarele
informațiilor din baza de date deținută de Cancelaria de economice și pentru realizarea reformelor structurale im-
Stat, circa 1.1 miliarde euro sub formă de grant și 682.8 mi- portante. Proiectele contractate în 2012 țin de: realizarea
lioane euro sub formă de împrumuturi. Respectiv, în 2012, Programului de creștere a competitivității (BM – 23 milioa-
resursele contractate s-au repartizat după cum urmează: cir- ne euro), reabilitarea rețelelor de transport electric (BERD,
ca 109.4 milioane euro sub formă de grant și 97.1 milioane BEI – 32.6 milioane euro), agricultura competitivă (BM – 14
euro împrumuturi (BERD, BEI, BM). Astfel, ponderea gran- milioane euro), construcția spațiilor locative pentru pături-
turilor active în volumul total al asistenței externe a consti- le socialmente vulnerabile (BDCE – 13.4 milioane euro),
tuit circa 62%. Pentru 2012, paritatea grant-credit a consti- susținerea măsurilor de creștere a încrederii între malurile
tuit 53%, respectiv 47% din volumul total al asistenței Nistrului (UE – 12 milioane euro) și reabilitarea drumurilor
externe contractate pe parcursul anului. Comunitatea parte- în mun. Chișinău (BERD, BEI – 20 milioane euro). Către
nerilor de dezvoltare activi în RM întrunește circa 30 de sta- finele anului 2012, în RM erau în proces de implementare
te și organizații și cuprinde atât cooperarea multilaterală 384 de proiecte în diverse sectoare, inclusiv 116 proiecte în
(IFI), cât și cea bilaterală. În topul clasamentului primilor domeniul guvernării și al societății civile, 58 de proiecte în
zece parteneri ca volum al asistenței financiare în derulare infrastructură și servicii sociale, 49 de proiecte destinate
pentru anul 2012 se află UE, urmată de Guvernul SUA, BM, educației, 31 de proiecte în agricultură, 29 de proiecte mul-
BEI, BERD, Guvernul României, ONU, Guvernul Regatului tisectoriale, 24 de proiecte pentru dezvoltarea sectorului
Suediei, Guvernul Japoniei și Guvernul Confederației privat, 19 proiecte în domeniul mediului și 16 proiecte care
Elvețiene. Pentru resursele contractate pe parcursul anului au vizat generarea și livrarea energiei. În total, în anul 2012
2012, UE rămâne în continuare cu cel mai mare volum al au fost lansate 98 de proiecte noi, cu angajamente noi în va-
asistenței acordate pentru dezvoltare, fiind urmată de BM, loare de 206.6 milioane de euro în diferite sectoare. Pentru
instituțiile financiare ale UE, ONU, Guvernul SUA, Guver- anul 2013, volumul estimat al asistenței externe este de 314
nul Austriei, Regatul Suediei și Guvernul Republicii Popula- milioane euro.
re Chineze (din bilaterali). Conform principiilor privind
R.8. Constrângeri şi necesităţi este o provocare majoră pentru acest sector. Alte bariere în
calea de dezvoltare cu emisii reduse de carbon sunt asociate
financiare, tehnice şi de capacitate cu: acoperirea financiară insuficientă, fragmentarea excesivă
a terenurilor agricole, dezvoltarea insuficientă a agriculturii
R.8.1. Constrângeri în calea atenuării emisiilor de conservative; lipsa investiţiilor pentru redresarea sectorului
GES direct zootehnic şi pentru implementarea unor sisteme durabile de
R.8.1.1. Sectorul energetic management a dejecţiilor animaliere.
Capacitatea de plată redusă a consumatorilor şi costul relativ R.8.1.6. Sectorul forestier

înalt al capitalului în RM fac investiţiile fie dificile a fi reali- Sistemul actual de monitorizare şi control al proceselor de
zate, fie insuportabil de scumpe. Majoritatea măsurilor orien- producţie în sectorul forestier este aplicat numai pentru
tate spre reducerea emisiilor de GES direct necesită investiţii zonele forestiere gestionate de Agenţia „Moldsilva”. Astfel
care conduc la creşterea preţurilor la resursele energetice, încât, o gamă largă de eforturi de monitorizare, aplicare
ceea ce nu asigură durabilitate economiei. Lipsa de interes în practică şi management forestier sunt necesare pentru a
pentru reabilitarea sau construcţia de noi centrale electrice aborda nivelul de deforestrare înregistrat până în prezent în
pe o piaţă liberă de producere a energiei electrice este o altă RM.
barieră importantă. Disponibilitatea unor surse de generare
a energiei electrice (Ucraina şi CTEM) la preturi mai mici, R.8.1.7. Sectorul deşeuri
decât produse de o instalaţie nouă, limitează interesul investi- Aspectul juridic privind gestionarea deşeurilor în RM este
torilor spre construcţia de noi centrale electrice în ţară. Lipsa deocamdată subdezvoltat, necesitând o restructurare atât a
tarifelor de tip „Feed-in” limitează dorinţa investitorilor spre cadrului legal şi instituţional, precum şi crearea unui sistem
construcţia de surse regenerabile de energie. integral de reciclare şi de recuperare a deşeurilor. Pentru a
R.8.1.2. Sectorul transporturi reduce fracţia biodegradabilă în deşeurile municipale sunt
necesare investiţii semnificative şi facilităţi de tratare speci-
Una dintre barierele asociate cu oferta privind îmbunătăţi- alizate, care au costuri de operare considerabile şi se bazează
rea eficienţei energetice a vehiculelor este reprezentată de pe tehnologii avansate. Merită de menţionat, de asemenea,
riscul comercial perceput al investiţiilor în dezvoltarea teh- că sistemul statistic actual în domeniul gestionării deşeuri-
nologiilor eficiente, care parţial rezultă din lipsa de semnale lor foloseşte o abordare diferită în comparaţie cu cea a Uni-
clare de reglementare, în forma unor standarde de eficienţă unii Europene.
a autovehiculelor. Utilizarea biocarburanţilor, ținând cont
de cererea pentru terenuri arabile şi resurse de apă pentru R.8.2. Necesităţi de fortificare a capacităţilor in
irigaţie, concurează cu obiectivele mai presante ale politicii domeniul atenuării emisiilor de gaze cu efect de
interne ce ţin de asigurarea securităţii alimentare.
seră
R.8.1.3. Sectorul clădiri
Necesităţile de fortificare a capacităţilor în domeniul atenu-
Multe proiecte de eficiență energetică în sectorul clădiri ării emisiilor de gaze cu efect de seră sunt relevante şi ur-
sunt prea mici pentru a atrage atenţia investitorilor şi a in- mează a fi disponibile în patru dimensiuni:
stituţiilor financiare. Izolarea termică a apartamentelor din a) pentru a efectua studii, cercetări şi evaluări în domeniul
blocurile cu multe etaje întâlneşte dificultăţi de mai multe combaterii schimbărilor climatice;
genuri, fie lipsă de interes economic datorită racordării la
b) în vederea formulării de strategii şi politici climatice
sistemul centralizat de agent termic, fie datorită descreşterii
sectoriale;
sarcinii termice cu impact negativ asupra performanţelor
CET-urilor. c) pentru implementarea strategiilor şi politicilor climati-
ce;
R.8.1.4. Sectorul industrial
d) pentru facilitarea participării în procesul de negociere a
Utilajele şi echipamentele existente la o bună parte a între- viitoarelor acorduri climatice la nivel internaţional.
prinderilor industriale din RM au un grad sporit de uzură
În marea sa parte RM dispune de capacităţile iniţiale în do-
morală şi fizică. Lipsa unui mediu de afaceri favorabil este,
meniile respective, însă acestea se cer a fi dezvoltate în con-
de asemenea, o barieră în calea transferului tehnologic.
tinuare, inclusiv cu suportul donatorilor externi.
R.8.1.5. Sectorul agricol
Agricultura în RM este o activitate volatilă şi foarte vulnera-
R.8.3. Necesităţi financiare in contextul asigurării
bilă la riscuri, fiind susceptibilă în special la factorii climatici dezvoltării cu emisii reduse
(precum secetele, îngheţurile, inundaţiile, căderile de grindi- În vederea asigurării obiectivelor de reducere a emisiilor de
nă, eroziunile). Reducerea dependenţei de astfel de fenomene gaze cu efect de seră în contextul dezvoltării cu emisii redu-
REZUMAT 57
se se cer a fi disponibile două categorii de finanţare. Prima În ce priveşte investiţiile necesare realizării măsurilor şi
priveşte necesitatea atingerii nivelului adecvat de capacitate tehnologiilor care conduc la reducerea emisiilor de GES
în domeniul atenuării emisiilor de gaze cu efect de seră. A identificate de RM şi care, totodată, vor asigura durabilita-
doua corespunde volumului de investiţii necesar realizării tea dezvoltării economiei naţionale, acestea au fost determi-
măsurilor şi tehnologiilor care conduc la reducerile de GES nate în baza investiţiilor planificate a fi valorificate pentru
propuse. realizarea acţiunilor de atenuare adecvate la nivel naţional
(NAMA) incluse în proiectul Strategiei de Dezvoltare cu
Estimările efectuate au arătat că pentru fortificarea capaci-
Emisii Reduse a Republicii Moldova până în anul 2020. Va-
tăţilor ţării de a rezolva problemele asociate cu combaterea
loarea investiţiilor necesare în acest sens este de nivelul a
schimbărilor climatice, pentru perioada 2013-2017 ar fi ne-
circa 6.5 miliarde $ SUA.
cesare circa 1.2 milioane $ SUA, dintre care anual, în formă
permanentă circa 0.3 milioane $ SUA, celelalte resurse fiind
de o singură implicare în formă de asistenţă, în principal
venită de la donatori.
INTRODUCERE
Introducere
Republica Moldova (RM) a aderat la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), cu suportul finan-
Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbarea climei ciar oferit de către Fondului Global de Mediu (GEF), care
(CONUSC) la 16 martie 1995, iar la 13 februarie 2003 a rati- trasează un şir de acţiuni în domeniile indicate mai sus, in-
ficat şi Protocolul de la Kyoto, recunoscând astfel importan- dicând direcţii de activitate pentru viitor şi punând bazele
ţa problematicii complexe a schimbărilor climatice asupra unor parteneriate eficiente.
destinului umanităţii.
Ca Parte semnatară a Convenţiei şi ţară ce a ratificat Proto-
Ca ţară în curs de dezvoltare, parte la această Convenţie, RM colul de la Kyoto, RM e preocupată de analiza posibilităţilor
şi-a asumat angajamentul de a promova principiile dezvol- ce reies din implementarea cât mai deplină a mecanismelor
tării durabile, de a contribui la atingerea obiectivelor finale flexibile disponibile în cadrul Protocolului de la Kyoto, con-
a Convenţiei şi de a ajuta Părţile incluse în Anexa I să reali- comitent participând activ în procesul de negocieri pentru
zeze angajamentele de limitare cuantificata şi de reducere a perioada post-Kyoto, care sunt în desfăşurare actualmente
emisiilor de gaze cu efect de seră. la nivel internaţional.
În acest context se înscriu preocupări ce ţin de domenii: in- Propagarea amplă a informaţiei ce ţine de fenomenul schim-
ventarierea gazelor cu efect de seră (GES); estimarea vul- bărilor climatice a contribuit la o sensibilizare mai vastă a
nerabilităţii diferitor sectoare la schimbarea climei; identi- populaţiei, a comunităţii ştiinţifice şi a factorilor de decizie
ficarea şi implementarea măsurilor de atenuare a emisiilor din RM. Astfel, se poate afirma că procesul de perfectare a
de gaze cu efect de seră, inclusiv în cadrul Mecanismului CNT şi însăşi Comunicarea esenţial au fortificat potenţialul
Dezvoltării Nepoluante (CDM) a Protocolului de la Kyoto necesar al ţării, atât pentru evaluarea impactului schimbă-
în cadrul CONUSC; identificarea şi realizarea măsurilor de rilor climatice, cât şi pentru promovarea şi implementarea
adaptare la schimbarea climei; transferul de tehnologii prie- unor strategii, politici, planuri de acţiuni, programe şi teh-
tenoase mediului; perfecţionarea sistemului naţional de ob- nologii axate pe atenuarea efectelor cauzate de aceste schim-
servaţie şi reţele de supraveghere a mediului; perfecţionarea bări şi adaptarea la noile condiţii de climă.
sistemelor informaţionale de colectare, procesare şi păstrare
a datelor; elaborarea, menţinerea şi actualizarea bazelor de Am specifica de asemenea, necesitatea unei continuităţi în
date asociate cu schimbările climatice; precum şi diverse direcţia dată, care nu numai ar face posibilă angajarea Repu-
activităţi de consolidare a capacităţilor, educaţie, instruire blicii Moldova în eforturile globale de atenuare a schimbă-
şi conştientizare a societăţii, generaţiei tinere în problemele rilor climatice, dar şi ar antrena în această activitate poten-
legate de schimbarea climei. ţialul ştiinţific şi tehnic al ţării, cadre profesional calificate
în procesul de adaptare către noile condiţii de climă a com-
Prezenta comunicare naţională reprezintă al treilea raport ponentelor economice, sociale şi de mediu la nivel naţional.
voluntar al RM către CONUSC în care se reflectă gradul în
care sunt respectate prevederile Convenţiei nominalizate la Această lucrare a servit ca document de bază în procesul de
nivel naţional. elaborare a Strategiei de dezvoltare cu emisii reduse (SDER)
a Republicii Moldova până în anul 2020, precum şi a Strate-
Lucrarea se bazează pe rezultatele obţinute în cadrul pro- giei de adaptare la schimbarea climei a Republicii Moldova
iectului „Asigurarea suportului RM în vederea pregătirii până în anul 2020, preconizate pentru a fi aprobate de către
comunicării naţionale trei (CNT) în corespundere cu obli- Guvernul Republicii Moldova în primul trimestru al anului
gaţiile sale faţă de CONUSC”, implementat de către Minis- 2014.
terul Mediului (MM) al Republicii Moldova şi Programul
REZUMAT
1 c a R a ct e r i s t i c a
g e n e r a l ă a ţă r i i
C a p i t o l u l 1 . C a r a ct e r i s t i c a
gener al ă a ţării
1.1. Cadrul geografic Republica Moldova face parte din grupul ţărilor bazinului
Mării Negre. Hotarul ei de sud se întinde până aproape de
Marea Neagră, ieşirea la mare deschizându-se prin limanul
1.1.1. Poziţia geografică Nistrului şi fluviul Dunărea.
Republica Moldova e situată în partea centrală a Europei,
în nord-vestul Balcanilor, pe un teritoriu de 33846 km2. 1.1.2. Relieful
Capitala ţării este municipiul Chişinău, atestat în 1436 cu o
Spaţiul dintre Prut şi Nistru este parte a Podişului Moldo-
populaţie de circa 794.8 mii locuitori (BNS, 2012). La nord,
vei, care se întinde de la piemontul Obcinelor Bucovinei şi
est şi sud este înconjurată de Ucraina, iar la vest – separată
Subcarpaţii Moldovei în vest până la fluviul Nistru în est. În
de România de râul Prut (Figura 1-1). Lungimea totală a
stânga Nistrului pătrund ramurile de sud-vest ale Podişului
hotarului naţional constituie 1389 km, inclusiv 939 km – cu
Podoliei. În cadrul acestor unităţi majore, în afară de relieful
Ucraina, 450 km – cu România.
de podiş, se întâlneşte relief de dealuri şi de câmpie. Altitu-
Teritoriul este străbătut de meridianul 28˚50’ E şi de paralela dinile absolute sunt cuprinse între 429 m (Dealul Bălăneşti)
47˚ N. Punctele extreme ale Republicii Moldova sunt locali- şi 4 m, în lunca Nistrului (comuna Palanca).
zate după cum urmează: cel mai de nord punct al ţării este co-
Relieful, de rând cu alte elemente geoecologice, biotice şi
muna Naslavcea (480 21’ N 270 35’ E), cel mai sudic – comuna
elementele socio-umane, a contribuit la formarea şi evoluţia
Giurgiuleşti (450 28’ N 280 12’ E), care e şi unica localitate pe
peisajelor geografice şi a ecosistemelor. Formarea comple-
malul Dunării, punctul cel mai de vest este comuna Criva (480
xului geoecologice a avut loc la sfârşitul Pleistocenului Su-
16’ N 260 30’ E), iar cel mai de est – comuna Palanca (460 25’
perior şi în prima jumătate a Holocenului. Complexul biotic
N 300 05’ E). Distanţele dintre punctele extreme sunt de circa
(vegetaţia, lumea animală, solurile) şi solurile s-au format în
350 km între Naslavcea şi Giurgiuleşti şi doar de 120 km de la
a doua jumătate a Holocenului.
vest spre est, pe latitudinea municipiului Chişinău.
Figura 1-1: Harta Republicii Moldova

1. CARACTERISTICA GENERALĂ A TĂRII 61
1.1.3. Clima Precipitaţiile anuale scad în intensitate de la Nord-Vest la

Clima Republicii Moldova este temperat continentală, ca- Sud-Est. În perioada 1960-2011 precipitaţiile medii anu-
racterizându-se prin ierni relativ blânde şi cu puţină zăpadă, ale au variat între minimum 439 mm (2011) şi maximum
cu veri lungi, călduroase şi cu umiditate redusă. 960 mm (2010) la nord; respectiv între minimum 307 mm
(2003) şi maximum 813 mm (1997) la sud. Numărul zilelor
Ţara este amplasată în regiunea de interferenţă a maselor cu precipitaţii (0.1 mm şi mai mult) a variat între minimum
de aer atlantice din vestul Europei, continental-excesive din 120 (2011) şi maximum 174 zile (1987) la nord, respectiv în-
nord-est şi mediteraneene din sud-vest. tre minimum 68 (2011) şi maximum 152 zile (1991) la sud.
În repartiţia teritorială a elementelor climatice se înregis-
trează două legităţi distincte: (i) repartiţia zonală a precipi-
taţiilor medii anuale cu diminuarea valorilor de la nord spre 1.2. Resursele naturale
sud; şi (ii) creşterea cu circa 100 de mm a valorilor precipi-
taţiilor medii multianuale în regiunile de podiş, în raport cu 1.2.1. Resursele funciare
câmpiile limitrofe.
Republica Moldova dispune de un fond funciar unic, care se
Temperatura medie anuală variază între 6.3oC (1980) la deosebeşte prin: predominarea solurilor de cernoziom, cu
nord până la 12.3oC (2007) la sud. În perioada 1990-2011, potenţial înalt de productivitate; gradul foarte înalt de valo-
temperaturile medii lunare au fost cuprinse între minimum rificare (>75%); şi relief accidentat: peste 80% din terenurile
-8.5°C în ianuarie (1996) şi maximum +33.3°C în iulie agricole sunt amplasate pe versanţi.
(2011). Perioadele calde durează circa 190 zile (Tabelul 1-1).
Conform Cadastrului Funciar al Republicii Moldova, la data
Tabel 1-1: Temperatura medie anuală şi cantitatea anuală de de 1 ianuarie 2012 suprafaţa totală a terenurilor constituia
precipitaţii la staţiile Briceni (nord), Chişinău (centru) şi Cahul 3384.6 mii ha, inclusiv 2497.9 mii ha (73.8%) - terenuri agri-
(sud) în Republica Moldova în perioada 1960 – 2011 cole; din care 1810.5 mii ha (53.5% ) - terenuri arabile, 298.7
Temperatura medie Cantitatea anuală de mii ha (8.8%) - plantaţii multianuale; 352.3 mii ha (10.4%)
anuală, 0C precipitaţii, mm - fâneţe şi păşuni; 36.5 mii ha (1.1%) – pârloagă; 462.7 mii
Briceni Chişinău Cahul Briceni Chişinău Cahul ha (13.7%) – păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră; 99.5
1960 8.4 10.6 11.2 661 537 435 mii ha (2.9%) – râuri, lacuri, bazine şi bălţi şi 324.4 mii ha
1970 7.9 10.1 10.3 747 672 537 (9.6%) – alte terenuri (Tabelul 1-2).
1975 9.0 10.8 11.0 535 483 519
1980 6.3 8.3 8.5 700 712 617 Din suprafaţa totală a terenurilor agricole ale republicii de
1985 6.5 8.0 8.2 672 593 564 2497.9 mii ha, în gestiunea deţinătorilor funciari cu desti-
1986 7.9 9.6 9.7 463 400 379 naţie agricolă se aflau 2008.9 mii ha (59.3% din suprafaţa
1987 6.5 8.1 8.5 619 593 525 totală a republicii sau 80.4% din suprafaţa terenurilor agri-
1988 7.5 9.0 9.3 740 652 569 cole), inclusiv 1651.1 mii ha (66.2%) teren arabil, 244.3 mii
1989 9.3 10.9 10.9 653 460 441 ha (9.8%) - plantaţii perene, din care 120.2 mii ha livezi şi
1990 9.5 11.3 11.4 471 360 359
113.6 mii ha vii, 33.1mii ha (1.3%) - fânețe şi păşuni din
1991 8.0 9.4 9.3 655 673 661
terenurile categoriilor de folosinţă corespunzătoare.
1992 8.5 10.1 10.2 518 417 369
1993 7.8 9.4 9.3 557 533 537 Situaţia în utilizarea fondului funciar cu destinaţie agricolă
1994 9.5 11.3 11.3 456 403 383 de diferiţi deţinători funciari este următoarea: 140 coope-
1995 8.4 10.0 10.0 609 702 401 rative agricole cu suprafaţa totală de 117.6 mii ha (6.3%);
1996 7.1 9.1 9.1 835 711 603 146 societăţi pe acţiuni cu suprafaţa totală de 39.9 mii ha
1997 7.7 9.4 9.1 587 607 813
(2.0%); 37.6 mii societăţi cu răspundere limitată cu supra-
1998 8.2 10.3 10.1 891 666 584
faţa de 688.9 mii ha (34.0%); 384.5 mii de gospodării ţă-
1999 9.2 11.0 10.9 564 484 674
răneşti (de fermier) cu suprafaţa de 547.2 mii ha (27.6%);
2000 9.7 11.2 11.2 451 437 342
2001 8.8 10.3 10.4 711 618 600
loturi de pe lângă casă şi grădini – 316.7 mii ha (14.2%);
2002 9.5 10.8 11.0 578 604 568 întovărășirile pomicole şi loturile pentru legumicultură – 6
2003 8.6 9.8 10.3 618 459 307 mii ha (0.3%); Fondul de rezervă şi alte terenuri – 292.6 mii
2004 9.0 10.3 10.9 515 591 470 ha (15.6% din suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă).
2005 8.7 10.5 10.8 800 638 513 Suprafaţa exploataţiilor agricole mari şi mijlocii constituie
2006 8.4 10.2 10.8 683 564 367 846.4 mii ha (42.3%).
2007 10.1 12.1 12.3 618 480 517
2008 9.7 11.3 11.8 773 466 444
Învelişul de sol al Republicii Moldovei este foarte variat, fi-
2009 9.6 11.4 11.8 445 446 405 ind constituit din peste 745 de varietăţi de soluri. Cerno-
2010 8.9 10.6 11.2 960 734 699 ziomurile alcătuiesc circa 73.7% din suprafaţa teritoriului
2011 9.1 10.5 10.6 439 428 371 ţării; solurile cenuşii de pădure (se întâlnesc pe înălţimile
Tabelul 1-2: Repartizarea fondului funciar pe categorii de terenuri în Republica Moldova în perioada 1992-2012, mii ha
1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012
Terenuri – total, din care: 3376.0 3384.0 3385.1 3384.4 3384.4 3384.4 3384.6 3384.6 3384.6 3384.6 3384.6
Terenuri agricole 2565.9 2557.3 2556.7 2556.6 2550.3 2533.8 2528.3 2518.2 2506.2 2501.1 2497.9
din acestea:
teren arabil 1736.3 1744.5 1758.7 1809.9 1813.8 1842.6 1845.4 1833.2 1821.7 1816.7 1810.5
plantaţii multianuale 474.8 448.2 430.7 370.7 352.3 300.8 298.0 299.0 302.8 301.0 298.7
din care:
livezi 224.5 216.6 208.3 179.8 170.8 137.5 134.8 131.1 132.7 132.5 134.5
vii 215.8 205.5 202.6 176.9 168.9 152.8 153.0 157.3 157.5 153.5 147.3
păşuni 350.5 362.0 365.2 373.7 373.9 379.7 374.1 368.1 357.9 352.1 350.3
fânețe 4.3 2.6 2.1 2.3 2.5 2.4 2.8 2.1 2.1 2.2 2.0
pârloagă 0.0 0.0 0.0 0.0 7.8 8.3 8.0 15.8 21.7 29.1 36.5
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie
421.7 420.7 425.3 422.9 422.7 426.6 433.5 443.3 456.2 462.8 462.7
forestieră
Râuri, lacuri, bazine şi bălţi 88.7 90.4 92.6 93.5 95.5 97.5 96.3 96.1 96.3 96.4 99.5
Alte terenuri 299.7 315.6 310.5 311.4 315.9 326.5 326.5 327.0 325.9 324.3 324.4
Sursa: Anuarele Statistice ale RM pentru anii 2012, 2008, 2003, 1999 şi 1994.
predominante cu altitudinea de peste 200 m ale Podişului sub formă de averse de ploaie şi doar 10% din cantitatea lor
de Nord, Colinele Nistrene şi cele ale Codrilor) ocupă circa se prezintă sub formă de ninsoare. Un nivel înalt al apei se
9.4%, iar solurile brune de pădure (se întâlnesc pe culmi- înregistrează primăvara datorită topirii zăpezii (40-50% din
le cu altitudinea de peste 300 m, acoperite în prezent sau scurgerea anuală). În anotimpul de vară, cu căderea ploilor
în trecut cu păduri de fag, carpen şi stejar), respectiv cir- torenţiale, nivelurile râurilor, îndeosebi ale celor mici, se pot
ca 0.6%; solurile aluviale (se întâlnesc în luncile râurilor pe ridica considerabil, provocând uneori inundaţii catastrofale.
depunerile aluviale recente) ocupă circa 10.2%; iar solurile
Lacurile. Pe teritoriul ţării noastre se găsesc circa 60 lacuri
deluviale (se formează la baza versanţilor şi în văi pe contul
naturale. Dintre acestea majoritatea lor sunt lacuri din lun-
particulelor de sol transportate de eroziune), respectiv – cir-
cile râurilor Prut (Beleu, Rotunda, Fontan) şi Nistru (Nis-
ca 3.7%; rendzinele (se formează pe calcare sub influenţa
trul Vechi, Cuciurgan). Există însă peste 3500 de acumu-
asociaţiilor ierboase de stepă şi a celor de pădure) – circa
lări de apă amenajate pentru diverse scopuri gospodăreşti
1.0%; solurile cernoziomoide, mocirlele şi solurile turboase
(irigaţie, pescuit, odihnă, necesităţi industriale şi domestice,
(se întâlnesc fragmentar în zona silvostepei) – circa 0.7%;
protecţia contra inundaţiilor). Lacuri mari pentru asigura-
vertisolurile (se formează preponderent în condiţii de stepă
rea centralelor hidroelectrice au fost create pe râul Prut în
şi silvostepă, sub vegetaţie ierboasă pe roci argiloase grele)
colaborare cu România – Costeşti-Stânca (735.0 mln.m3) şi
– circa 0.4%; iar soloneţurile şi solonceacurile – circa 0.2%
pe râul Nistru – Dubăsari (277.4 mln.m3).
din suprafaţa teritoriului ţării. Gradul extrem de înalt de
valorificare a teritoriului în agricultură, impune folosirea Apele subterane. Un rol deosebit în bilanţul terestru al apei
raţională, ameliorarea şi protecţia solurilor de la eroziuni, în Republica Moldova îl joacă apele subterane. Ele se includ
alunecări de teren şi alte intervenţii nechibzuite ale omului. activ în ciclul hidrologic ca parte componentă a debitului
subteran de apă. Repartizarea resurselor de apă subterană
1.2.2. Resursele acvatice pe teritoriul ţării nu este uniformă, cea mai mare parte a lor
fiind concentrată în luncile Nistrului şi Prutului. Pe măsura
Râurile. În Republica Moldova există 3621 de râuri şi pâ-
îndepărtării de aceste râuri, alimentarea cu apă a orizontu-
raie. Toate aparţin bazinului Mării Negre şi pot fi grupate
rilor acvifere subterane scade.
astfel: râurile bazinului Nistru, râurile bazinului Prut şi râu-
rile sudice ce se varsă în limanurile dunărene sau în cele ale Rezervele de ape subterane constituie circa 0.5 miliarde m3/
Mării Negre. Predomină râurile mici. Dintre cele mai mari an6. Conform datelor ÎS „EHGeoM”, rezervele de ape sub-
sunt fluviul Nistru (1352 km, pe teritoriul ţării – 657 km, terane prognozate şi confirmate la 01.01.2011 constituie
cu un debit anual de circa 10 km3), râurile Prut (976 km, 3478.3 mii m3/zi7. Apelor subterane le revine circa 65% din
pe teritoriul ţării – 695 km, cu un debit anual de circa 2.4 volumul total al apei consumate în Republica Moldova. Prin
km3), Răut (286 km), Cogîlnic (243 km, pe teritoriul ţării – intermediului a circa 4842 fântâni arteziene şi circa 179574
125 km), Bîc (155 km), Botna (152 km). Densitatea reţelei fântâni cu alimentare din apele freatice8 se alimentează 95%
hidrografice în medie pe republică constituie 0.48 km/km2,
variind de la 0.84 km/km2 la nordul ţării până la 0.12 km/ 6
<http://www.apelemoldovei.gov.md/category.php?l=ro&idc=120>.
km2, în partea stângă a Nistrului. Sursele principale de ali-
7
<http://mediu.gov.md/images/documente/starea_mediului/rapoarte/na-
tionale/p1_Raport_RO-IEG_2007-2010.pdf>.
mentare ale râurilor sunt zăpezile şi ploile, rolul apelor frea- 8
<http://inseco.gov.md/wp-content/uploads/2010/06/Anuarul-IES-2011_
tice fiind cu mult mai redus. Majoritatea precipitaţiilor cad R2-1.pdf>.
din populaţia rurală şi 35% din cea urbană, sau 65% din po- La nivel de landşaft, teritoriul ţării este situat în două zone
pulaţia ţării. naturale: silvostepă şi stepă. Zona stepei ocupă câmpiile şi
podişurile din regiunea situată mai la sud de Podişul Codri-
Resursele de apă sunt exploatate din 10 orizonturi şi com-
lor, şi la sud şi est de Colinele Tigheciului. În afară de aceste
plexe acvifere: (1 - 2) orizontul aluvial cuaternar şi al Plio-
regiuni, vegetaţia de stepă se întâlneşte şi în Nord, în câmpia
cenului Mediu – se exploatează în valea Nistrului şi a Pru-
Cuboltei, în Dealurile Ciulucurilor şi în Câmpia Prutului de
tului; (3) orizontul pontic – se utilizează local în sud-vestul
Mijloc.
ţării; (4 - 5) complexul Sarmaţianului Superior – Meoţian,
exploatat în sudul ţării; (6 - 7) Sarmaţianul Mediu, rezervele În prezent majoritatea terenurilor stepice sunt valorificate
de apă sunt repartizate în centrul, sudul şi sud-estul ţării; în agricultură, în aceste condiţii vegetaţia tipică de stepă, re-
(8) complexul Badenian-Sarmaţian Inferior, constituie baza prezentată prin negară, colilia, păiuş cu diverse ierburi, s-a
aprovizionării centralizate cu apă a capitalei şi localităţilor păstrat numai pe sectoare mici ale versanţilor cu vechi alu-
din centrul ţării; (9) complexul Cretacic-Silurian, este fo- necări de teren sau pe versanţii mai înclinaţi, supuşi eroziu-
losit în nordul ţării; (10) acviferul depozitelor vendiene şi nilor. Din numărul total de specii de stepă – 18 sunt incluse
rifeice superioare, exploatat în nord-estul ţării. în Cartea Roşie a Republicii Moldova, dintre care 9 specii
(Astragalus dasyanthus Pall., Belevallia sarmatica (Georgi)
Apele minerale. În prezent, pe teritoriul Republicii Moldo-
Woronow, Bulbocodium versicolor (Ker.-Gawl.) Spreng., Col-
va sunt atestate circa 50 tipuri de ape minerale în circa 170
chicum triphyllum G.Kunze, C. Fominii Bordz., Galanthus
de zăcăminte, din care circa jumătate nu se exploatează9.
elwesii Hook. fil., Ornithogalum amphibolum Zahar., O. ore-
Dintre acestea, circa 25 de zăcăminte (Varnița–III, Brănești,
oides Zahar., Stembergia colchiciflora Waldst. et Kit.) figu-
Purcari, Edineț-II, Micăuți, Cotiujeni, Orhei, Bălți-III, Ia-
rează şi în Cartea Roşie a Ucrainei (1996) şi Lista Roşie a
loveni ș.a.), inclusiv zăcămintele de ape minerale curative
Plantelor superioare din România (1994).
(izvorul nr. 3 din satul Gura Căinarului) sunt zăcăminte noi,
apreciate în rezultatul prospecțiunilor din ultimii ani. Mi- În zona de silvostepă, pe culmile mai înalte, mai frecvent
neralizarea apei constituie 1.0-10.0 g/dm3. Apele minerale în Regiunea Codrilor, pe lângă vegetaţia de stepă, se întâl-
curative sunt caracteristice pentru sudul şi nord-estul ţării, neşte şi vegetaţia de pădure. Predomină pădurile de foioa-
sunt hidrocarbonatice şi hidrocarbonat-sulfatice cu predo- se (97.9%) specifice Europei Centrale (inclusiv, cvercinee
minarea cationilor sodiului şi calciului. Ele conţin hidrogen – 39.6%, salcâmete – 36.1%, frăsinete – 4.6%, cărpinete –
sulfurat (30.0-80.0 mg/dm3), iod (17.0-26.0 mg/dm3), brom 2.6%, plopişuri – 1.6%, etc.), răşinoasele fiind prezente doar
(132.0-139.0 mg/dm3) şi alte elemente chimice (litiu, radon, în proporţie de 2.1%.
stronţiu, bor).
Ecosistemele forestiere ale ţării conţin 45 specii băştinaşe de
Apele industriale. Pe teritoriul Republicii Moldova apele copaci, 81 specii băştinaşe de arbuşti şi 3 specii native de
subterane industriale conţin elemente chimice rare, care pot liane arboricole. Printre cele mai răspândite specii native de
fi extrase din apă. Cele mai răspândite sunt zăcămintele de plante lemnoase care se întâlnesc în pădurile noastre sunt
apă cu iod, brom, stronţiu, cesiu, rubidiu, bor şi heliu. Con- stejarul comun (Quercus robur), gorunul (Quercus petraea),
centraţia maximă a elementelor în apa cu mineralizarea 70- stejarul pufos (Quercus pubescens), frasinul european (Fra-
100 g/dm3 este de 60 mg/dm3 iod; 360 mg/dm3 brom; 380 xinus excelsior), carpenul european (Carpinus betulus), ul-
mg/dm3 stronţiu; 1.0 mg/dm3 cesiu; 3 mg/dm3 rubidiu; 15.0 mul comun (Ulmus laevis), arţarul sicomor (Acer pseudopla-
ml/dm3 heliu. tanus), teiul comun (Tilia cordata), mesteacănul european
(Betula pendula) şi fagul european (Fagus sylvatica).
Apele termale. Apele termale sunt răspândite în Republi-
ca Moldova în lunca râului Prut si în partea de sud a ţării. Lumea animală. Fauna Republicii Moldova este relativ bo-
Temperatura apei constituie 20.0-80.00C, iar debitul foraje- gată şi variată. În ţară vieţuiesc peste 15.5 mii specii de ani-
lor este de 10-100 m3/zi. male, inclusiv 461 specii de vertebrate şi peste 15 mii specii de
nevertebrate. Dintre vertebrate se întâlnesc 70 specii de ma-
1.2.3. Resursele biologice mifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de
amfibieni şi 82 specii de peşti. Dintre animalele vertebrate cea
Vegetaţia. Aşezarea geografică, clima şi relieful au determi-
mai numeroasă este clasă păsărilor – 281 specii şi subspecii,
nat formarea unei vegetaţii variate şi bogată în specii – flora
iar din nevertebrate – insectele: peste 12 mii de specii.
Republicii Moldova cuprinzând în prezent circa 5558 specii
de plante (superioare – 2044 specii, inferioare – 3524 spe- Cele mai răspândite specii native de mamifere sunt liliacul
cii). După compoziţia floristică cele mai bogate sunt eco- urecheat (Plecotus auritus), ariciul comun (Erinaceus euro-
sistemele forestiere (peste 850 specii), cele de stepă (peste paeus), cârtiţa europeană (Talpa europaea), chiţcanul comun
600 specii), de luncă (circa 650 specii), petrofite (circa 250 (Sorex araneus), nictalul (Nyctalus noctula), veveriţa comună
specii), acvatice şi palustre (circa 160 specii). (Sciurus vulgaris), iepurele comun (Lepus europaeus), ţistarul
9
<http://mediu.gov.md/images/documente/starea_mediului/rapoarte/na- european (Citellus citellus), ţistarul pătat (Citellus suslicus),
şoarecele domestic (Mus musculus), şobolanul sur (Rattus 1.3. Organizarea administrativ-
norvegicus), şoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), şoa-
recele de cîmp (Apodemus flavicollis), vulpea comună (Vulpes teritorială, populaţia şi dezvoltarea
vulpes), căprioara (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scro- umană
fa), bursucul (Meles meles), jderul de piatră (Martes foina),
dihorele european (Mustela putorius) şi nevăstuica (Mustela 1.3.1. Organizarea administrativ-teritorială
nivalis). Animale rare şi cele pe cale de dispariţie sunt puse
sub ocrotirea legii (în Cartea Roşie a Republicii Moldova, edi- Conform Legii nr. 764 din 27.12.2001, teritoriul RM este or-
ţia 2001, sunt incluse 116 specii de animale: mamifere – 14, ganizat sub raport administrativ în 32 raioane, 5 municipii
păsări – 39, reptile – 8, amfibieni – 1, peşti – 12, ciclostomate şi 2 unităţi administrativ-teritoriale (Figura 1-2).
– 1, insecte – 37, crustacee – 1 şi moluşte – 3). În majoritatea raioanelor (Anenii Noi, Basarabeasca, Bri-
Cele mai populate de către mamifere sunt ecosistemele sil- ceni, Cahul, Cantemir, Călăraşi, Căuşeni, Cimişlia, Criu-
vice – 47 specii, de luncă – 33 specii şi agricole – 25 specii, leni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni,
iar de către păsări, cele acvatice – 109 specii, silvice –106 Hînceşti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocniţa, Orhei, Rezina,
specii, agricole – 76 specii, de stepă şi petrofite – 45 şi 23 Rîşcani, Sîngerei, Soroca, Străşeni, Şoldăneşti, Ştefan Vodă,
specii, respectiv. Taraclia, Teleneşti, Ungheni) centrul administrativ este
amplasat în oraşe şi doar raionul Dubăsari are reşedinţa în
În Republica Moldova există cinci rezervaţii ştiinţifice cu comuna Cocieri. La 1 ianuarie 2013, numărul populaţiei în
suprafaţa totală de 19,4 mii ha. Două rezervaţii forestiere cadrul raioanelor a variat de la minimum 28.4 mii locuitori
– “Codrii” şi “Plaiul Fagului” – se află în centrul Moldovei; (raionul Basarabeasca), până la maximum 119.4 mii locui-
altele două – “Prutul de Jos” şi “Pădurea Domnească” – sunt tori (raionul Cahul).
amplasate în valea râului Prut; a cincia rezervaţie – “Ia-
gorlîc” din raionul Dubăsari – are ca scop protecţia şi studi- În Republica Moldova, municipiile sunt localităţi de tip ur-
erea ecosistemului acvatic unic al râului Nistru. ban cu un rol deosebit în viaţa economică, social-culturală,
ştiinţifică, politică şi administrativă a ţării, cu importante
1.2.4. Resursele minerale structuri industriale, comerciale şi instituţii din domeniul
învăţământului, ocrotirii sănătăţii şi culturii.
Conform stării la 01.01.2010, pe teritoriul Republicii Mol-
dova erau explorate resurse minerale utile din 415 de zăcă- În majoritatea cazurilor municipiile sunt formate din mai
minte, din care: se exploatează – 130, sunt pregătite pentru multe localităţi. Spre exemplu municipiul Chişinău, care
valorificare – 37, rezerve exploatate – 230, nu sunt preco- este şi capitala Republicii Moldova, are 35 localităţi, inclusiv
nizate pentru valorificare – 2110. Majoritatea resurselor mi- 5 sectoare, 6 oraşe şi 12 comune (în componenţa cărora in-
nerale ale Republicii Moldova se exploatează prin cariere şi tră 26 localităţi). Celelalte 4 municipii sunt: Bălţi, Comrat,
numai unele varietăţi de calcare prin galerii. Tiraspol şi Bender.
Minerale subterane utilizate mai frecvent sunt: (1) rocile Divizarea teritoriului ţării în unităţi administrativ-teritoria-
carbonate ale sarmaţianului inferior şi ale badenianului – se le este chemată să asigure realizarea principiilor autonomiei
folosesc în industria de construcţie a blocurilor locative şi locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii auto-
industriale, la producerea cimentului, curăţirea zahărului, rităţilor administraţiei publice locale, asigurării accesului
construcţia drumurilor, ca adaos furajer etc.; (2) rocile sili- cetăţenilor la organele puterii şi consultării lor în probleme-
cioase (calcare silicioase, diatomite, tripoli) – se folosesc în le locale de interes deosebit. Toate problemele locale sunt
industria alimentară, la producerea pieilor artificiale, hârti- de competenţa consiliilor locale alese. Prefecţii şi primarii
ei, materialelor termice şi electrotermice etc.; (3) rocile ar- raioanelor şi municipiilor sunt numiţi de preşedintele ţării,
giloase (şisturi argiloase, argile bentonitice, argile obişnuite) la propunerea consiliilor locale.
– se folosesc pentru fabricarea cimentului, keramit, cărămi- În Republica Moldova există două unităţi administrativ-
zilor, ţiglei şi olanelor; (4) nisipurile şi pietrişurile (prun- teritoriale: unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (UTA
dişurile) – se folosesc pentru producerea sticlei, betonului, Găgăuzia) şi unităţile administrativ-teritoriale din stânga
în diferite ramuri de construcţie inclusiv şi a drumurilor; Nistrului (UATSN). UTA Găgăuzia are o suprafaţă de circa
(5) rocile sulfatice (ghipsurile) – se folosesc în construcţii, 3000 km2 (157.2 mii locuitori)11, iar UATSN are o suprafaţă
medicină, industria farmaceutică; (6) rocile cristaline (ga- de circa 4163 km2 (513.4 mii locuitori)12. Odată cu începe-
bbro, granitele, gabbro-noritele) – se folosesc la producerea rea procesului de destrămare a URSS, unităţile administra-
betonului armat, construcţia drumurilor; (7) causto-biolite- 11
<http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/varval.asp?ma=P
le (petrolul, gazele, cărbunele brun) există în cantităţi neîn- OP0110&ti=Populatia+prezenta+pe+raioane+si+orase%2C+la+
semnate (Văleni, Victorovca, Vlădiceni). inceputul+anului%2C +2004-2012&path=../Database/RO/02%20POP/
POP01/&lang=1>.
10
<http://mediu.gov.md/images/documente/starea_mediului/rapoarte/na- 12
<http://www.mepmr.org/pechatnye-izdaniya/statisticheskij-ezhegod-
nik-pmr>.
Figura 1-2: Harta administrativ-teritorială a Republicii Moldova
tiv-teritoriale din stânga Nistrului au promovat o politică 1.3.2. Populaţia

separatista faţă de Administraţia Publică Centrală. La mo-
La 01.01.2012 populaţia Republicii Moldova a fost de 4073.8
mentul actual această zonă este monitorizată doar parţial de
mii locuitori, densitatea ei fiind de circa 120.4 locuitori/km2.
către autorităţile Republicii Moldova
După numărul de locuitori Republica Moldova depăşeşte ast- 1.3.3. Situaţia demografică
fel de state europene precum Lituania, Irlanda sau Slovenia.
În perioada 1990-2011 procesele demografice au fost mar-
În perioada 1990-2012 numărul de locuitori s-a redus cu cate de o dinamică negativă, manifestată prin instabilitatea
circa 6.6% sau cu 287.8 mii. Această descreştere este deter- indicatorilor demografici şi fenomene precum reducerea
minată de bilanţul natural negativ şi de soldul negativ al natalităţii, creşterea mortalităţii, depopularea, îmbătrânirea
migraţiei externe. Ca rezultat al acestei dinamici, s-a redus demografică şi altele.
şi densitatea medie a populaţiei, de la 129.2 locuitori/km2
Spre exemplu, în anul 2011 rata natalităţii - 11.0‰ (în des-
în anul 1990 până la 120.4 locuitori/km2 la începutul anu-
creştere accentuată faţă de nivelul anului 1990 – 17.7‰) a
lui 2012. Dar şi în aceste condiţii, densitatea populaţiei în
fost egală cu rata mortalităţii (în majorare faţă de nivelul
Republica Moldova depăşeşte semnificativ densitatea me-
anului 1990 – 9.7‰).
die a populaţiei în Europa, cât şi media mondială. În cadrul
structurii pe sexe predomină femeile – 52.2%, faţă de doar Mortalitatea infantilă continuă să fie una din cele mai înal-
47.8% populaţie masculină. Disproporţionalitatea accentu- te din Europa – 10.9‰, în descreştere totuşi faţă de nivelul
ată în structura pe sexe în favoarea femeilor plasează RM în anului 1990 (19.0‰).
rândul primelor 10 state din lume la acest indicator şi in-
În perioada 1999-2010 bilanţul natural al populaţiei a fost
fluenţează negativ asupra proceselor demografice. Popula-
unul negativ (0.0‰ în 2011, spre comparaţie în 1990 sporul
ţia este concentrată preponderent în mediul rural, cele 1614
natural al populaţiei a constituit 8.0‰).
aşezări rurale însumând 2237.7 mii locuitori sau 54.9% din
total, în medie circa 1400 locuitori într-o localitate. Popula- Una din consecinţele acestei dinamici este şi îmbătrânirea
ţia urbană constituie 1836.1 mii locuitori sau 45.1%. Nive- demografică, manifestată prin reducerea proporţiei popu-
lul de urbanizare este unul din cele mai reduse din Europa. laţiei tinere şi majorarea proporţiei populaţiei vârstnice.
Aşezările urbane au dimensiuni mici, în medie 27 mii lo- În perioada 1990-2011, ponderea celor sub vârsta aptă de
cuitori şi doar 8 din acestea au o populaţie de peste 35 mii muncă (0-15 ani) a scăzut de la 27.9% în 1990 până la 17.7%
locuitori: Chişinău (794.8 locuitori), Bălţi (149.2 locuitori), în 2011, iar a celor peste vârsta aptă de muncă (57/62+ ani)
Tiraspol (135.7 mii locuitori), Bender (93.0 mii locuitori), a sporit respectiv, de la 12.6% în 1990 până la 15.7% în 2011.
Râbniţa (48.8 mii locuitori), Ungheni (40.8 mii locuitori),
În perioada 1990-2011, a fost înregistrată o creştere nesem-
Cahul (39.8 mii locuitori) şi Soroca (37.5 mii locuitori).
nificativă a indicatorului „speranţa de viaţă la naştere”, de
Conform datelor recensămintelor care au avut loc în 2004, la 69.0 ani în 1990, până la 71.1 ani în 2011 (la bărbaţi, va-
separat pe teritoriul din dreapta Nistrului şi pe teritoriul uni- loarea indicatorului a crescut de la 65.5 ani la 67.1 ani, iar
tăţilor administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, moldo- la femei respectiv, s-a majorat de la 72.3 ani la 75.0 ani). În
venii au constituit circa 69.6% din populaţia ţării (64.5% în comparaţie cu alte ţări, valorile indicatorului „speranţa de
anul 1989), ucrainenii – 11.2% (13.8% în 1989), ruşii – 9.4% viaţă la naştere” sunt modeste, plasând Republica Moldova
(13.0% în 1989), găgăuzii – 3.8% (3.5% în 1989), bulgarii – pe unul din ultimele locuri în Europa la acest indicator.
2.0% (2.2% în 1989), românii – 1.9% (0.1% în 1989), ţiganii
– 0.3% (0.3% în 1989), evreii – 0.1% (1.5% în 1989), alte 1.3.4. Sănătatea populaţiei
naţionalităţi – 1.6% (1.3% în 1989), etc. (Tabelul 1-3).
Se consideră că starea sănătăţii populaţiei este determina-
Tabelul 1-3: Repartizarea populaţiei stabile după naţionalitate în tă de patru categorii majore de factori: modul de viaţă (cu
Republica Moldova (conform datelor recensămintelor populaţiei o pondere de 50-55%), starea mediului înconjurător (20-
din 2004) 25%), factorii genetici (15-20%) şi activitatea instituţiilor
medico-sanitare (8-10%). Factorii de mediu care afectează
(malul drept al
stâng la râului
UATSN (malul
râului Nistru)
Republica
Republica
Moldova
Moldova
sănătatea populaţiei pot fi de natură chimică, fizică, biologi-

Nistru)
(total)
Naţionalităţi % % % că, psihică, genetică, culturală, comportamentală.

Starea ecologică din Republica Moldova nu poate fi caracteri-
Moldoveni 2564.8 75.8 177.1 31.9 2741.9 69.6 zată în prezent ca una care ar oferi omului un mediu de viaţă
Ucraineni 282.4 8.3 159.8 28.8 442.2 11.2 sănătos şi durabil. Principalele probleme rezultă din impactul
Ruşi 201.2 5.9 168.4 30.4 369.6 9.4 negativ al poluării aerului, apelor, solului şi produselor ali-
Găgăuzi 147.5 4.4 4.1 0.7 151.6 3.8 mentare asupra sănătăţii. Neglijarea problemelor de sănătate
Români 73.3 2.2 1.0 0.2 74.3 1.9
ale populaţiei – în primul rând a celei rurale – determinate de
Bulgari 65.7 1.9 13.8 2.5 79.5 2.0
Ţigani 12.3 0.4 0.1 0.0 12.4 0.3
factorii mediului înconjurător, are consecinţe grave nu numai
Evrei 3.6 0.1 1.2 0.2 4.8 0.1 pentru public, dar şi pentru economia naţională.
Alte
32.5 1.0 28.9 5.2 61.4 1.6 Pe parcursul anilor 2000-2011 indicele morbidităţii po-
naţionalităţi
TOTAL 3383.3 100.0 554.4 100.0 3937.7 100.0 pulaţiei a manifestat o tendinţa de creştere (Tabelul 1-4).
Tabelul 1-4: Morbiditatea populaţiei pe principalele clase de boli în Republica Moldova în perioada 2000-2011, numărul de cazuri la 1000
locuitori
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Clase de boli - total 631.9 609.4 634.6 647.1 665.0 678.5 655.3 664.9 685.5 736.3 736.3 759.2
Boli infecțioase şi parazitare 55.8 51.6 49.7 44.6 39.9 39.0 36.9 37.4 46.5 37.9 38.1 35.8
Tumori 17.6 16.5 17.5 18.5 21.1 20.6 20.7 21.4 22.3 23.7 26.3 25.9
Boli endocrine, de nutriție şi metabolism 17.8 18.0 20.4 21.5 23.5 26.7 27.6 28.6 29.6 30.8 35.6 40.0
Boli ale sângelui, organelor hematopoietice
9.4 10.3 11.5 12.4 13.0 14.0 13.8 14.0 13.7 13.8 14.0 14.9
şi unele tulburări ale mecanismului imunitar
Tulburări mintale şi de comportament 43.0 42.1 43.9 45.0 48.0 44.4 45.5 44.6 48.5 46.7 43.5 46.4
Boli ale sistemului nervos şi ale organelor
52.3 50.8 51.9 52.3 58.3 54.3 49.7 48.1 47.8 49.2 50.9 53.6
de simt
Boli ale aparatului circulator 83.3 56.7 60.0 64.8 78.0 92.3 98.8 110.2 116.2 123.4 125.0 132.5
Boli ale aparatului respirator 148.5 125.6 130.9 135.4 125.9 132.0 121.0 119.8 111.4 155.7 130.9 149.1
Boli ale aparatului digestiv 71.1 75.1 77.3 76.3 76.7 80.9 78.3 80.8 82.3 88.0 93.2 97.3
Boli ale aparatului genito-urinar 43.3 44.2 45.5 48.1 48.6 51.1 47.0 46.6 47.1 48.3 48.9 51.2
Complicații ale sarcinii, nașterii şi lăuziei 36.3 46.5 52.1 37.2 40.6 42.1 36.7 36.0 41.6 43.5 49.1 49.2
Boli ale pielii şi țesutului celular subcutanat 32.7 32.7 32.4 32.4 34.2 30.1 27.3 26.3 24.4 23.4 24.1 22.5
Boli ale sistemului osteo-articular, ale
26.6 26.7 28.4 30.8 33.0 29.9 29.9 30.6 31.2 31.8 33.9 35.2
mușchilor şi țesutului conjunctiv
Malformații congenitale, deformații şi
3.6 3.4 3.7 3.5 3.4 3.7 3.7 3.5 3.6 3.4 3.8 4.0
anomalii cromozomiale
Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecințe
41.8 39.3 43.2 46.1 45.2 42.7 40.6 38.6 45.9 44.9 52.5 34.9
ale cauzelor externe
Sursa: <http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/varval.asp?ma=SAN0202&ti=Morbiditatea+populatiei+pe+principalele+clase+de +boli%2C +2001-
2011&path=../Database/RO/08%20SAN/SAN02/&lang=1>.
Analiza structurii morbidităţii relevă că maladiile aparatu- 2008 (95 cazuri la 100 mii populaţie) până la 3.1 mii cazuri
lui respirator (19.6%) sunt cele mai frecvente, fiind urmate în anul 2012 (89 cazuri la 100 mii populaţie).
de bolile aparatului circulator (17.5%), maladiile aparatului
Vaccinarea şi măsurile corespunzătoare de profilaxie au
digestiv (12.8%), bolile sistemului nervos şi ale organelor de
contribuit la diminuarea esenţială a morbidităţii de parotidă
simţ (7.1%), fiind urmată de bolile aparatului genito-urinar
epidemică; dacă în anul 2008 la 100 mii populaţie reveneau
(6.7%), complicaţii ale sarcinii, naşterii şi lăuzei (6.5%), tul-
823 cazuri de parotidă epidemică, atunci în anul 2012 au
burări mintale şi de comportament (6.1%), bolile endocrine,
fost înregistrate doar 3.4 cazuri la 100 mii populaţie. Se re-
de nutriţie şi metabolism (5.3%), bolile infecţioase şi para-
zitare (4.7%), bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor marcă o diminuare şi a cazurilor morbidităţii de boli „social
şi țesutului conjunctiv (4.6%), leziunile traumatice, otrăviri şi determinate” şi în special a cazurilor de pediculoză.
alte consecințe ale cauzelor externe (4.6%) şi tumori (3.4%). În anul 2012 la 100 mii populaţie revin în medie 85 cazuri
Rămâne tensionată situaţia privind bolile infecţioase. Con- de pediculoză, 32 cazuri de infecţie gonorică, comparativ cu
form informaţiei preliminare a Ministerului Sănătăţii, mor- 140 şi 46 cazuri cu 5 ani mai devreme. Numărul purtătorilor
biditatea populaţiei pe unele boli infecţioase în anul 2012 virusului HIV în anul 2012 a constituit 478 persoane sau
comparativ cu anul 2011 se caracterizează prin majorarea cu 16 cazuri mai puţin comparativ cu anul 2011. Totodată,
cazurilor de dizenterie bacteriană şi a cazurilor de hepati- au fost înregistrate 152 cazuri de boală SIDA, iar la 100 mii
ta C. De asemenea, pe parcursul anului 2012 au fost înre- populaţie revin în medie 13.4 cazuri de HIV.
gistrate mai multe cazuri de infecţii intestinale acute (18.6 De notat, că mortalitatea generală a variat semnificativ de la an
mii). Astfel în anul 2012 la 100 mii populaţie revin în medie la an pe parcursul perioadei 2000-2011. Mortalitatea generală
523 cazuri de infecţii intestinale acute, 89 cazuri de tuber- este un indice integral al factorilor care determină starea să-
culoză a organelor respiratorii, 5 cazuri de hepatite virale şi nătăţii populaţiei. Analiza structurii mortalităţii relevă, către
267 cazuri de boli „social determinate”. Totuşi, pe parcursul anul 2011 patologia cardiovasculară a rămas cauza principală
ultimilor cinci ani s-a înregistrat o scădere semnificativă a
a deceselor (57.5%), fiind urmată de tumori (14.4%), maladi-
cazurilor de dizenterie bacteriană, de la 744 cazuri în anul
ile aparatului digestiv (9.1%), leziunile traumatice, otrăviri şi
2008 (21 cazuri la 100 mi populaţie), până la 467 cazuri în
alte consecințe ale cauzelor externe (7.8%) şi bolile aparatului
anul 2012 (circa 13 cazuri la 100 mii populaţie), iar cazurile
respirator (4.8%) (Tabelul 1-5). Se cuvine menţionat, că rata
de hepatită virală s-au redus până la 165 cazuri în anul 2012
mortalităţii primelor două tipuri de patologii menţionate a
(circa 5 cazuri la 100 mii populaţie). La fel s-a micşorat nu-
avut o tendinţă de creştere în perioada 2000-2011.
mărul cazurilor de tuberculoză, de la 3.4 mii cazuri în anul
Repartizarea mortalităţii în teritoriu nu este uniformă, înre- Sistemul educativ are ca suport legal Concepţia dezvoltării
gistrându-se diferenţe destul de mari între regiuni. În anul învăţământului în Republica Moldova şi Curriculumul dis-
2011, cei mai scăzuţi indici ai mortalităţii au fost înregistraţi ciplinelor.
în municipiul Chişinău şi Bălţi, iar cei mai înalţi sunt în ra-
Învăţământul primar şi secundar general. În anul de studii
ioanele Donduşeni, Briceni, Râşcani, Drochia, Şoldăneşti şi
2012/13, reţeaua instituţiilor de învăţământ primar şi secun-
Glodeni. În ultimii ani Republica Moldova depune eforturi
dar general era constituit din 1397 unităţi, cu 4.3% mai pu-
considerabile în vederea îmbunătăţirii situaţiei privind să-
ţin comparativ cu anul de studii 2011/12 (Figura 1-3). După
nătatea populaţiei.
formele de învăţământ distingem 1394 instituţii de învăţă-
Tabelul 1-5: Rata mortalităţii în Republica Moldova în perioada mânt de zi şi 3 – învăţământ seral. Învăţământul de zi este
2000-2011, după principalele cauze de deces (la 100 mii locuitori) organizat în 108 şcoli primare, 767 gimnazii, 491 licee şi 28
şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală
aparatului
aparatului
aparatului
respirator
şi otrăviri
circulator
digestiv
sau fizică.
Traume
Bolile
Bolile
Bolile
Anul Tumori Total

În rezultatul procesului de optimizare a instituţiilor de învă-
ţământ secundar general noua configurare a reţelei institu-
2000 125.0 632.0 69.4 103.4 92.9 1132.8
ţiilor de învăţământ primar şi secundar general se prezintă
2001 128.2 618.2 64.6 109.5 98.4 1103.8
astfel: 7.7% - şcoli primare, 55% - gimnazii, 35.2% - licee şi
2002 134.7 654.8 74.4 110.0 98.4 1155.4
2.0% - şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea inte-
2003 138.5 679.6 79.0 114.1 103.2 1192.6
lectuală sau fizică. Totodată, comparativ cu anul de studii
2004 141.5 653.7 69.3 116.3 101.6 1156.4
2011/12 s-a redus atât numărul gimnaziilor (cu 62 unităţi),
2005 145.8 700.1 79.2 128.6 108.4 1243.2
2006 153.4 671.4 72.9 122.5 105.0 1203.2
cât şi a liceelor (cu 6 unităţi), în creștere fiind doar numărul
2007 150.6 675.9 72.1 119.4 101.9 1203.6
şcolilor primare (cu 25 unităţi).
2008 155.2 657.4 68.9 112.3 99.4 1175.0 La începutul anului de studii 2012/13 în învăţământul pri-
2009 158.7 663.2 64.7 115.5 97.0 1181.8 mar şi secundar general de zi au fost cuprinşi 366.0 mii elevi
2010 157.6 688.1 68.3 121.9 103.6 1224.9 (Figura 1-3) sau cu 3.7% mai puţin decât în anul de studii
2011 158.3 633.4 53.4 100.2 86.3 1102.5 precedent. În structura elevilor pe nivele educaţionale pre-
Sursa: Anuarele Statistice ale RM pentru anii 2012 (pag. 52), 2011 (pag. domină elevii din clasele gimnaziale şi primare. În ultimii
52), 2010 (pag. 52), 2009 (pag. 52), 2008 (pag. 56), 2006 (pag. 65), 2005
(pag. 54), 2003 (pag. 67), 2001 (pag. 53); Sănătatea publică în Moldova în
ani este în creştere ponderea elevilor din învăţământul pri-
anul 2006. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova. Chişinău, 2007. mar, dar este în descreştere ponderea celor din învăţământul
gimnazial.
1.3.5. Sistemul de învăţământ În anul de studii 2012/13, numărul mediu de elevi în clasă a
Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Departamentele Mu- constituit 20 elevi, iar raportul elevi la un profesor constituie
nicipale de Învăţământ, Direcţiile Generale Raionale de 11 elevi/profesor, inclusiv 16 elevi/profesor în învăţămân-
Învăţământ şi Instituţiile de Învăţământ sunt responsabile tul primar, 9 elevi/profesor în învăţământul gimnazial şi 11
de instruirea din învăţământul primar, secundar general, elevi/profesor în cel liceal. Numărul elevilor înscrişi în clasa
secundar profesional, mediu de specialitate şi superior. 1, care au fost încadraţi în programe de educaţie preşcolară
1565 1573 1584 1587 1583 1577 1558 1546 1541

1600 1526 1512 1489 1460 1397
1400
1200
1000
800
645 631 620 605
600 581 549 519 494 463 436 416
400 397 381 366
200
0
1999/00 2000/01 2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 200607 2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13
Numărul de elevi Numărul de școli
Figura 1-3: Numărul de şcoli, gimnazii şi licee (unităţi) şi numărul de elevi (mii) în RM
90
80 83
81 80 82 83 81 78
70 78 75 75 75 75
70 67
60
50
40
30
20
10 23 23 23 23 23 23 25 24 25 24 22 21 20 20
0
1999/00 2000/01 2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 200607 2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13
Numărul de elevi Numărul de instituții
Figura 1-4: Numărul instituţiilor de învăţământ secundar profesional (unităţi) şi numărul de elevi (mii) în RM
a constituit 34.5 mii persoane sau 97.5%. Numărul elevilor la repararea automobilelor (11.0%), tencuitor (9.0%), cusă-
înscrişi în învăţământul special, în anul de studii 2012/13 a toreasă/cosător (7.7%), electrogazosudor-montator (6.1%),
constituit 2.3 mii persoane sau 0.6% din numărul total de operator de calculatoare (5.3%), tractorist (3.3%), tâmplar
elevi la zi. Majoritatea elevilor din cadrul acestor instituţii (3.1%).
sunt cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală – 79.3%, cu
Învăţământul mediu de specialitate. În anul de studii
auz slab – 8.7% şi cu vederea slabă – 4.5%.
2012/13 învăţământul mediu de specialitate este organizat
Învăţământul secundar profesional. În anul de studii în 47 colegii (Figura 1-5), inclusiv 41 colegii de stat şi 6 pri-
2012/13 numărul instituţiilor de învăţământ secundar pro- vate. Numărul de elevi a constituit 30.7 mii persoane, o re-
fesional constituie 67 unităţi (21 şcoli de meserii, 49 şcoli ducere cu 2.2% faţă de anul de studii precedent.
profesionale, inclusiv 2 licee profesionale), cu 3 unităţi mai
În anul 2012/13, în colegii au fost înmatriculați 8.8 mii per-
puţin comparativ cu anul de studii 2011/12. Numărul elevi-
soane sau 2.2% mai puţin faţă de anul de studii precedent.
lor din învăţământul secundar profesional este în continuă
Cele mai solicitate profiluri sunt următoarele: medicină
descreştere, înregistrând 19.6 mii elevi la începutul anului
(12.7% din total înmatriculaţi), economie (11.9%), trans-
de studii 2012/13, faţă de 20.3 mii în anul de studii prece-
porturi (9.4%), pedagogie (7.3%), servicii (6.5%), construc-
dent (Figura 1-4).
ţii (5.3%), mecanică (5.2&), informatică (5.0%), etc.
În anul de studii 2012/13, în aceste instituţii de învăţământ
Învăţământul superior. În anul de studii 2012/13, reţeaua
au fost înmatriculate 11.9 mii persoane sau cu 8.5% mai
învăţământului superior este formată din 34 unităţi (Figura
puţin comparativ cu anul de studii precedent. Majoritatea
1-6), inclusiv 19 instituţii de stat, din care 2 unităţi realizea-
elevilor au fost înmatriculaţi în baza studiilor gimnaziale
ză numai studii de masterat. Pe parcursul ultimilor ani, nu-
(82.4% din total înmatriculaţi). Cele mai solicitate profesii/
mărul de studenţi este în continuă descreştere, constituind
meserii sunt: bucătar (11.8% din total înmatriculaţi), lăcătuş
la începutul anului de studiu 2012/13 – 102.5 mii persoane.
70
67
60 60 63 60
57 56
50 51 49 49
47 47 48 48 47
40
30 30 31 33 32 32 31 31
25 27
20 24
20
17 15 19
10
0
1999/00 2000/01 2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 200607 2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13
Numărul de elevi Numărul de instituții
Figura 1-5: Numărul instituţiilor de învăţământ mediu de specialitate (unităţi) şi numărul de elevi (mii) în RM
140 126.1 128.0 122.9

114.6 114.9 109.9 107.8
120 104.0 103.9 102.5
95.0
100 86.4
77.3 79.1
80
60
47 47 45
40 43 40 35 35 31 31 33 33 34 34
31
20
0
1999/00 2000/01 2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 200607 2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13
Numărul de instituții Numărul de studenți
Figura 1-6: Numărul instituţiilor de învăţământ superior (unităţi) şi numărul de studenţi (mii) în RM
Majoritatea studenţilor erau înscrişi în instituţiile de stat – Republica Moldova activităţi de cercetare-dezvoltare, 46
83.0 mii persoane (81.0%), din care 34 la sută urmează stu- instituţii au avut constituit studiul de doctorat. Numărul to-
diile din contul bugetului. tal de doctoranzi a constituit 1556 persoane, înregistrând o
majorare semnificativă (+30.2%) comparativ cu anul 1999
La începutul anului de studii 2012/13, la studii superioare
(Figura 1-7).
de licenţă (Ciclul I) erau înscrişi 82.8 mii persoane (80.8%
din total studenţi), la studii de masterat (Ciclul II) – 15.5 La începutul anului 2011 numărul instituţiilor care au
mii persoane (15.1%), iar la studii superioare medicale şi postdoctorat a constituit 21 unităţi (Figura 1-8). Numărul
farmaceutice – 4.2 mii persoane (4.1%). Comparativ cu anul total de postdoctoranzi a constituit 40 persoane. În anul
de studii 2011/12 s-a majorat ponderea studenţilor la Ci- 2011 numărul total de postdoctoranzi a înregistrat o majo-
clul II (cu 1.2%). În anul de studii 2012/13, în instituţiile de rare de 2.9 ori comparativ cu anul 1999.
învăţământ superior au fost înmatriculate 20.4 mii persoa-
ne la Ciclul I (în scădere cu 1.9% faţă de anul precedent) şi
7.7 mii persoane la Ciclul II (în creştere cu 4.0%). Cele mai 1.4. Aranjamente instituţionale
solicitate domenii generale de studii la Ciclul I sunt urmă-
toarele: ştiinţe economice – 19.9% din total înmatriculaţi, 1.4.1. Instituţiile
educaţie – 18.1%, inginerie şi activităţi inginereşti – 14.1%,
drept – 7.7%. La Ciclul II pentru domeniul ştiinţe economi- Republica Moldova şi-a declarat independenţa pe 27 august
ce au optat 28.6% din total înmatriculaţi, drept – 18.5% şi 1991, deşi a continuat să facă parte din Uniunea Sovietică
educaţie – 14.0%. până la desfiinţarea oficială a URSS în decembrie 1991.
Constituţia nouă a fost aprobată prin referendum şi ratifica-
Învăţământul postuniversitar. Din numărul total de 67 tă de Parlament pe data de 28 iulie 1994. Conform acesteia,
organizaţii care au desfăşurat la începutul anului 2012 în
1698 1667 1685
1800 1563 1613 1610 1574 1601 1550 1556
1600 1387
1400 1195 1248
1200
1000
800
600
400
200 48 48 45 48 49 51 51 43 44 43 44 45 46
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Numărul de instituții Numărul de doctoranzi
Figura 1-7: Numărul instituţiilor (unităţi) care au doctorat şi promoţia doctoranzilor (persoane) în RM
60
59
50 52 51
48
40 41 40
30
28
20 20 19 21 21
17 19
14 10 14 14 14 17
10 11 10 10 10
7 6 6
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Numărul de instituții Numărul de postdoctoranzi
Figura 1-8: Numărul instituţiilor (unităţi) care au postdoctorat şi promoţia postdoctoranzilor (persoane) în RM
Republica Moldova este o ţară neutră. Constituţia garantea- 15 Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
ză dreptul la vot tuturor cetăţenilor care au depăşit vârsta de (MTIC) (www.mtic.gov.md)
18 ani şi prevede diverse drepturi şi libertăţi civile. 16 Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) (www.mts.
Preşedintele este şeful statului. Înainte de amendamentele gov.md)
constituţionale din 2000 preşedintele era ales în mod direct. Organul legislativ suprem este Parlamentul unicameral. În
Actualmente preşedintele este ales de Parlament pe un ter- componenţa sa intră 101 deputaţi care sunt aleşi în mod di-
men de patru ani şi poate ocupa această funcţie cel mult rect pe termen de patru ani. Parlamentul se întruneşte în
pe parcursul a două termene consecutive. Preşedintele poa- două şedinţe ordinare pe an, dar poate convoca şi sesiuni
te dizolva Parlamentul. Constituţia prevede că preşedintele extraordinare. Pe lângă adoptarea legilor şi îndeplinirea al-
poate fi acuzat de delicte penale sau constituţionale. tor funcţii legislative de bază, Parlamentul poate declara sta-
Preşedintele îl numeşte pe primul ministru şi, la recoman- rea de urgenţă, legea marţială sau starea de război.
darea acestuia, cabinetul de miniştri. Primul ministru şi Sistemul judiciar include trei curţi supreme: Curtea Supre-
cabinetul trebuie aprobaţi de Parlament. Guvernul actual, mă de Justiţie, Curtea de Apel şi Curtea Constituţională,
investit în funcţie pe 31 mai 2013, are 16 ministere: autoritatea supremă pe probleme constituţionale la deciziile
1 Ministerul Economiei (ME) (www.mec.gov.md) căreia nu se poate face apel. Tribunalele şi curţile exercită
2 Ministerul Finanţelor (MF) (www.mf.gov.md) actul de justiţie la nivel local. Preşedintele numeşte jude-
cătorii din cadrul Curţii Supreme de Justiţie şi a Curţii de
3 Ministerul Justiţiei (MJ) (www.justice.gov.md)
Apel, la recomandarea Consiliului Superior al Magistraturii.
4 Ministerul Afacerilor Interne (MAI) (www.mai.gov.
md) Consiliul Superior al Magistraturii, compus din 11 magis-
traţi şi ales pe un termen de cinci ani, asigură numirea, tran-
5 Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene
sferul şi promovarea judecătorilor. În componenţa Consi-
(MAEIE) (www.mfa.gov.md)
liului intră Ministrul Justiţiei, Preşedintele Curţii Supreme
6 Ministerul Apărării (MA) (www.army.gov.md) de Justiţie, Preşedintele Curţii de Apel, Preşedintele Judecă-
7 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor toriei Economice şi Procurorul General, trei membri selec-
(MCDT) (www.mdrc.gov.md) taţi de Curtea Supremă de Justiţie şi alţi trei membri aleşi de
8 Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare Parlament dintre profesorii universitari acreditaţi.
(MAIA) (www.maia.gov.md)
9 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumuri- 1.4.2. Aranjamente instituţionale privind
lor (MTID) (www.mtid.gov.md) compilarea Comunicării Naţionale Trei
10 Ministerul Mediului (MM) (www.mediu.gov.md) Ministerul Mediului este autoritatea de stat responsabilă de:
11 Ministerul Educaţiei (MEDU) (www.edu.gov.md) • elaborarea şi promovarea politicilor şi strategiilor statu-
12 Ministerul Culturii (MC) (www.mc.gov.md) lui în domeniul protecţiei mediului, utilizării raţionale a
resurselor naturale şi conservării biodiversităţii;
13 Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MM-
PSF) (www.mmpsf.gov.md) • identificarea problemelor prioritare, elaborarea şi pro-
movarea programelor şi planurilor naţionale de acţiuni
14 Ministerul Sănătăţii (MS) (www.ms.gov.md)
privind rezolvare acestora, coordonarea acţiunilor re-
spective şi exercitarea controlului asupra realizării op- implementarea şi realizarea prevederilor Convenţiei-cadru
time a celor preconizate; a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea cli-
• integrarea politicii de protecţie a mediului în procesele mei precum şi prevederilor şi mecanismelor Protocolului de
social-economice şi în compartimentele politicii secto- la Kyoto”.
riale în baza principiilor dezvoltării durabile şi armo- Conform articolului 2 al Regulamentului de activitate
nizarea actelor legislative şi normative din domeniu cu „Comisia naţională” este autoritatea supremă în Republica
prevederile legislaţiei Uniunii Europene; Moldova responsabilă pentru implementarea si realizarea
• participarea la promovarea politicii de stat şi la de- prevederilor CONUSC, precum şi a mecanismelor şi preve-
terminarea direcţiilor prioritare de cercetare-dezvol- derilor Protocolului de la Kyoto.
tare în domeniul mediului, organizarea şi coordon-
Acestei Comisii i-au fost delegate de asemenea toate îm-
area realizării programelor de cercetare, promovarea
puternicirile pentru elaborarea şi promovarea politicilor şi
implementării noilor tehnologii, echipamente şi
strategiilor în cadrul Mecanismului Dezvoltării Nepoluante
aparataj;
a Protocolului de la Kyoto. Comisia respectivă colaborează
• asigurarea colaborării internaţionale în domeniul cu Comitetul Interministerial pentru Dezvoltarea Durabila
protecţiei mediului; şi Reducerea Sărăciei, cu Comisia pentru integrarea euro-
• acumularea, sistematizarea şi gestionarea, pentru su- peană, cu Consiliul Naţional pentru Participare, cu alte Co-
portul activităţii sale, a unui fond informaţional pro- misii şi Comitete Naţionale.
priu, asigurarea menţinerii şi optimizării sistemului
Coordonarea activităţii Comisiei Naţionale şi supraveghe-
informaţional ramural;
rea executării hotărârilor acesteia este efectuata de către
• întreprinderea de acţiuni de reglementare şi control în secretarul comisiei, funcţie cumulată de către managerul
vederea asigurării securităţii ecologice şi biologice a ţării; Oficiului „Schimbarea climei” de pe lângă MM.
• efectuarea expertizei ecologice de stat şi exercitarea
Oficiul “Schimbarea Climei” a fost instituit prin Ordinul
controlului de stat în sfera protecţiei mediului, utilizării
nr. 21 din 11 februarie 2004 a Ministerului Ecologiei, Con-
resurselor naturale, realizării programelor de extindere
strucţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova
a fondului silvic şi lucrărilor de regenerare şi exploatare
(reorganizat în Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
a pădurilor, de reconstrucţie ecologică;
prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 23 aprilie 2005; con-
• gestionarea FEN, coordonarea activităţii fondurilor form Legii nr. 21-XVIII din 18 septembrie 2009, Ministerul
ecologice locale; Ecologiei şi Resurselor Naturale a fost reorganizat în Minis-
• efectuarea monitoringului ecologic integrat, elaborarea terul Mediului).
şi difuzarea prognozelor sinoptice, aeronautice, agro-
Sarcinile principale ale Oficiului “Schimbarea Climei” sunt:
meteorologice şi hidrologice, întocmirea pronosticurilor
fenomenelor meteorologice periculoase şi avertizarea, • acordarea asistenţei logistice Guvernului, instituţiilor
în aceste cazuri, a autorităţilor publice, a populaţiei şi a administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiilor
agenţilor economice despre caracterul şi proporţiile lor; neguvernamentale şi academice, în activităţile imple-
mentate şi promovate de către Republica Moldova în
• antrenarea mass-media, organizaţiilor neguvernamentale
cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor
şi populaţiei în procesul de realizare a acţiunilor în do-
Unite cu privire la schimbarea climei şi a Protocolului
meniul mediului, organizarea activităţilor educaţionale
de la Kyoto;
cu toate categoriile de cetăţeni.
• implementarea proiectelor şi programelor în domeniul
În numele Guvernului Republicii Moldova, MM este res- „schimbarea climei”, care prevăd activităţi precum:
ponsabil pentru implementarea tratatelor internaţionale de
-- evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi
mediu la care Republica Moldova este Parte (inclusiv a Con-
pregătirea rapoartelor naţionale de inventariere;
venţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schim-
barea climei, semnată de Republica Moldova la 12 iunie 1992, -- elaborarea şi implementarea activităţilor de atenuare
ratificată de Parlament la 16 martie 1995, cât şi a Protocolului a emisiilor de GES;
de la Kyoto, ratificat de către Republica Moldova la 13 februa- -- elaborarea şi implementarea măsurilor privind adap-
rie 2003, data oficială a aderării este 22 aprilie 2003). tarea la schimbarea climei;
Reprezentanţii MM deţin de asemenea funcţiile de Punct -- evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra
Focal Politic şi Operaţional GEF, cât şi pe cea de Punct Focal componentelor biologice şi socio-economic ale ţării;
a CONUSC. -- cooperarea, promovarea şi implementarea
activităţilor, şi proiectelor în cadrul Mecanismului
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1574 din 26.12.2003 în Re-
Dezvoltării Nepoluante al Protocolul de la Kyoto;
publica Moldova a fost creată „Comisia naţională pentru
-- implementarea şi facilitarea activităţilor de „Evaluarea potenţialului de atenuare a schimbărilor clima-

conştientizare şi informare a societăţii civile, tice”, „Evaluarea vulnerabilităţii şi adaptării la schimbările
specialiştilor relevanţi şi al factorilor de decizie, asu- climatice”, „Modelări climatice” şi „Educaţia şi sensibiliza-
pra problemelor ce ţin de schimbările climatice, etc. rea publicului”.
Astfel, Oficiul „Schimbarea Climei” de pe lângă Ministerul Responsabilităţile funcţionale ale participanţilor la proces
Mediului, deţine întreaga responsabilitate pentru activităţile sunt descrise în mod sumar după cum urmează:
asociate cu pregătirea Comunicărilor Naţionale şi Rapoarte- • Experţii naţionali (angajaţi prin sistem de contract)
lor Bianuale Revăzute (Figura 1-9). deţin responsabilităţi asupra procesului de colectare a
În cadrul Oficiului „Schimbarea Climei”, există şase grupuri datelor de activitate, selectării metodelor de evaluare,
de lucru: „Inventarierea emisiilor de gaze cu efect de seră”, evaluării la nivel sectorial, luării măsurilor de corecţie
Conferinţa Părţilor (COP)

Convenţia-cadru ONU privind schimbarea climei (CONUSC)
Parteneri naţionali:
Ministerul Economiei;
Ministrul Mediului Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare;
Punctul Focal CONUSC Ministerul Sănătăţii;
Ministerul Afacerilor Interne;
Ministerul Apărării;
Ministerul Tehnologiei Informaţiei
şi Comunicaţiilor;
Ministerul Transporturilor şi
Infrastructurii Drumurilor;
Comitetul de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor;
coordonare a
Academia de Ştiinţe a Moldovei;
activităţii oficiului:
Biroul Naţional de Statistică;
Serviciul Vamal;
Preşedintele Autoritatea Aeronautică Civilă;
Membrii Agenţia „Moldsilva”;
Institutul pentru Cercetări şi
Amenajări Silvice;
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru;
Serviciul Hidrometeorologic de Stat;
Inspectoratul Ecologic de Stat;
Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale;
Universitatea Tehnică din Moldova;
Oficiul „Schimbarea Climei”:
Universitatea Agrară de Stat din Moldova;
Managerul oficiului Universitatea de Stat de Medicină şi
Asistentul administrativ Farmaceutică „N. Testemiţeanu”;
Şefii grupurilor de lucru Universitatea de Stat din Tiraspol;
Universitatea de Stat din Moldova;
Asociaţii Industriale;
Compania „Teleradio-Moldova”;
Reviste de informaţie şi cultură ecologică;
ONG-urile de mediu, etc.
Grupuri de lucru:
Grupul de lucru Grupul de lucru „Evaluarea Grupul de lucru „Evaluarea

„Inventarierea emisiilor de potenţialului de atenuare a vulnerabilităţii şi adaptării la
gaze cu efect de seră” schimbărilor climatice” schimbările climatice”
Grupul de lucru „Modelări Grupul de lucru „Educaţia şi

climatice” sensibilizarea publicului”
Figura 1-9: Aranjamente instituţionale privind pregătirea Comunicării Naţionale Trei.

ca răspuns la activităţile de verificare, control a calităţii • Autorităţile Administrative Centrale (AAC):

şi asigurare a calităţii, cât şi asupra elaborării unor -- Agenţia „Moldsilva”,
părţi componente a capitolelor cheie din Comunicarea
-- Biroul Naţional de Statistică
Naţională Trei.
-- Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
• Şefii grupurilor de lucru sunt responsabili pentru coor-
donarea procesului de compilare a capitolelor cheie din • Academia de Ştiinţe a Moldovei cu membrii săi
Comunicarea Naţională Trei. Aceştia supraveghează instituţionali şi de profil:
procesul de evaluare la nivel sectorial, sunt responsabili -- Institutul de Zoologie
pentru interpretarea rezultatelor obţinute de experţii -- Institutul de Energetică,
naţionali, coordonarea activităţilor de verificare şi con- -- Grădina Botanică (Institut),
trol a calităţii, procesul de documentare şi arhivare a
materialelor utilizate şi sinteza rapoartelor prezentate -- Institutul de Ecologie şi Geografie,
de experţii naţionali. -- Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor,
Datele de activitate necesare pentru compilarea inventaru- -- Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură
lui naţional sunt disponibile în Anuarele Statistice, Balanţele Ecologică
Energetice, alte surse statistice sectoriale publicate de Biroul -- Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a
Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Solului „Nicolae Dimo”,
Informaţii statistice adiţionale (ne publicate) sunt obţinu- -- Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în
te la cerere, în conformitate cu stipulările Legii nr. 412 din Zootehnie şi Medicină Veterinară
09.12.2004 cu privire la statistica oficială, Articolul 9 (2), • universităţi:
punct a) şi b), conform căruia „organele statisticii oficiale -- Universitatea de Stat din Moldova,
sunt obligate să disemineze informaţia statistică utilizatori- -- Universitatea de Stat din Tiraspol,
lor în volumul, modul şi termenele stabilite în programul de
lucrări statistice”, precum şi „să asigure tuturor utilizatorilor -- Universitatea Tehnică din Moldova,
accesul la informaţia statistică neconfidenţială în condiţii de -- Universitatea Agrară de Stat din Moldova,
egalitate privind volumul şi termenele de diseminare”. -- Universitatea de Stat de Medicină şi Farmaceutică
De asemenea, date de activitate relevante au fost oferite de la „Nicolae Testemiţeanu”
un şir de instituţii parteneri, precum: • agenţi economici:
• Autorităţile Publice Centrale (APC) şi instituţiile sub- -- ÎS „Calea Ferată a Moldovei”,
ordonate: -- Î.M. „Autosalubritate”,
-- Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii -- S.A. „Moldova-Gaz”,
Drumurilor, -- S.A. ”Moldelectrica”,
-- Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, -- Î.C.S. Red Union Fenosa S.A. din Grupul Gas Natural
-- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Fenosa,
-- Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, -- Î.S. „Fabrica de Sticlă din Chişinău”,
-- Ministerul Afacerilor Interne, -- Î.M. „Glass Container Company” S.A.,
-- Ministerul Economiei, -- Î.M. „Cristal-Flor” S.A.,
-- Ministerul Sănătăţii, -- S.A. „Lafarge-Ciment”,
-- Ministerul Apărării -- S.A. „Macon”
-- Serviciul Vamal, • asociaţii industriale:
-- Agenţia de Eficienţă Energetică, -- Asociaţia Obştească a Frigotehniştilor din Republica
-- Autoritatea Aeronautică Civilă, Moldova,
-- Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, -- Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova
-- Agenţia de Geologie şi Resurse Minerale, ca răspuns la interpelările de informaţii expediate de Minis-
-- Serviciul Hidrometeorologic de Stat, terul Mediului, în baza stipulărilor Legii privind accesul la
-- Inspectoratul Ecologic de Stat, informaţie, adoptată prin Hotărârea Parlamentului Republi-
cii Moldova nr. 982-XIV din 11.05.2000.
-- Oficiul Prevenirii Poluării Mediului,
-- Oficiul Biodiversitate, Articolul 1 al Legii privind accesul la informaţie, reglemen-
tează raporturile dintre furnizorii de informaţie şi persoana
-- Oficiul Ozon
fizică şi/sau juridică în procesul de asigurare şi realizare a O serie de alte legi conţin prevederi ce vizează accesul pu-
dreptului constituţional de acces la informaţie; principiile, blicului larg la informaţie în domeniul protecţiei mediului.
condiţiile, căile şi modul de realizare a accesului la infor- Astfel, în Articolul 29 (3) al Legii privind resursele naturale,
maţiile oficiale, aflate în posesia furnizorilor de informa- adoptată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1102-XIII din
ţii; aspectele accesului la informaţie cu caracter personal şi 06.02.1997, se spune că „Guvernul, autorităţile administra-
protecţia acesteia în cadrul soluţionării problemei accesu- ţiei publice locale, organul de stat abilitat cu gestiunea resur-
lui; drepturile solicitanţilor informaţiei, inclusiv a celei cu selor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, precum
caracter personal; obligaţiile furnizorilor de informaţii în şi agenţii economici, prezintă regulat publicului informaţii
procesul asigurării accesului la informaţiile oficiale; moda- veridice şi accesibile despre activitatea din domeniul folosirii
litatea apărării dreptului de acces la informaţie. În Articolul resurselor naturale şi protecţiei mediului înconjurător”.
4 (1) se stipulează că „oricine, în condiţiile prezentei legi, are
În Articolul 23 al Codului Silvic, adoptat prin Hotărârea Par-
dreptul de a căuta, de a primi şi de a face cunoscute infor-
lamentului nr. 887 din 21.06.1996, se stipulează că cetăţenii
maţiile oficiale”. Conform Articolului 6 (1), „drept informaţii
şi asociaţiile obşteşti au dreptul să primească de la organe-
oficiale sunt considerate toate informaţiile aflate în posesia şi
le silvice de stat şi de la organele de stat pentru protecţia
la dispoziţia furnizorilor de informaţii, care au fost elaborate,
mediului înconjurător informaţii despre starea fondurilor
selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe
forestier şi cinegetic, măsurile planificate şi realizate de con-
ori persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile le-
servare şi folosire a acestora.
gii de către alţi subiecţi de drept”. Articolul prezintă o trecere
în revistă a documentelor purtătoare de informaţie conform Iar în Regulamentul cu privire la regimul comercial şi regle-
prevederilor legii în cauză. Articolul 7 se referă la cazurile în mentarea utilizării hidrocarburilor halogenate care distrug
care accesul la informaţiile oficiale este limitat. Drepturile stratul de ozon, aprobat prin Legea Republicii Moldova nr.
solicitanţilor de informaţie sunt reflectate în Articolul 10, 852-XV din 14.02.2002, este stipulată procedura de prezen-
iar Articolul 11 se referă la obligaţiile furnizorului de infor- tare către MM a informaţiei privind producerea, importul,
maţii. Conform Articolului 13 (1), modalităţile de acces la exportul, comercializarea şi utilizarea (volumelor de sub-
informaţiile oficiale sunt următoarele: audierea informaţiei stanţă pură, recuperate şi reciclate) a hidrocarburilor ha-
pasibile de o expunere verbală; examinarea documentului logenate care distrug stratul de ozon, a căror utilizare este
la sediul instituţiei; eliberarea copiei de pe documentul sau reglementată de Protocolul de la Montreal.
informaţia solicitată; eliberarea copiei traducerii documen-
tului, informaţiei într-o altă limbă decât cea a originalului,
pentru o plată suplimentară; expedierea prin poştă (inclusiv 1.5. Indicii economici
poşta electronică, a copiei de pe document, informaţie, a co-
piei de pe traducerea documentului, informaţiei într-o altă După destrămarea URSS şi declararea independenţei Repu-
limbă, la cererea solicitantului, contra unei plăţi respective. blica Moldova a fost afectată de o criză deosebită prin propor-
Articolul 13 (2) prevede, că extrasele din registre, documen- ţiile ei, chiar şi pe fonul altor ţări cu economia în tranziţie. În
te, informaţii, în conformitate cu cererea solicitantului, pot 1991 Republica Moldova se plasa în grupul ţărilor cu venituri
fi puse la dispoziţia persoanei date, într-o formă rezonabilă medii, iar în prezent ea reprezintă unul din cele mai sărace
şi acceptabilă pentru aceasta. Articolul 16 al Legii se referă state din Europa cu un Produs Intern Brut (PIB) per capita
la termenele de satisfacere a cererilor de acces la informaţie sub media Comunităţii Statelor Independente (CSI) şi a ţări-
şi anume: informaţiile, documentele solicitate vor fi puse la lor Europei Centrale. Din punct de vedere structural, econo-
dispoziţia solicitantului din momentul în care vor fi dispo- mia ei se aseamănă mai mult cu cea a ţărilor Asiei Centrale
nibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lu- decât cu economia altor state din partea de vest a fostei URSS.
crătoare de la data înregistrării cererii de acces la informaţie;
termenul de furnizare a informaţiei, documentului poate fi 1.5.1. Produsul Intern Brut
prelungit cu 5 zile lucrătoare de către conducătorul institu- Secesiunea Transnistriei industrializate (actualele UATSN)
ţiei publice dacă: cererea se referă la un volum foarte mare a lăsat Moldova cu o bază economică nediversificată, de-
de informaţii care necesită selectarea lor; sunt necesare con- pendentă practic în totalitate de producţia agricolă şi ali-
sultaţii suplimentare pentru satisfacerea cererii. Autorul ce- mentară. În 1993 sectorului agricol îi reveneau 31.2% din
rerii va fi informat despre orice prelungire a termenului de PIB, iar industriei 39.0 din PIB. În 2012 cota agriculturii a
furnizare a informaţiei şi despre motivele acesteia cu 5 zile scăzut la 10.0% din PIB, iar cea a industriei până la 13.9%
înainte de expirarea termenului iniţial. Legea se mai refe- din PIB (Tabelul 1-6).
ră şi la cazurile în care accesul la informaţie este refuzat, la
plăţile pentru furnizarea informaţiei oficiale, la modalităţile Cu toate acestea, agricultura continuă să domine indicele PIB
de apărare a dreptului de acces la informaţie şi de atacare pe întrucât sectorul industrial se bazează mai mult pe prelucra-
cale judiciară a acţiunilor furnizorilor de informaţii. rea producţiei alimentare. Conform Anuarului Statistic al RM
Tabelul 1-6: Structura PIB-ului în Republica Moldova în perioada 1993-2012, %

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Structura PIB, % 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
Valoarea adăugată brută 99.0 93.4 88.6 87.5 86.0 84.6 89.3 87.5 88.0 87.3
Bunuri - total 70.2 58.6 54.3 50.6 46.2 42.5 41.9 41.7 41.1 38.3
agricultura 31.2 27.3 29.3 27.5 26.0 25.8 24.9 25.4 22.4 21.0
industria 39.0 31.4 25.0 23.1 20.2 16.7 17.0 16.3 18.7 17.3
Servicii - total 32.9 38.6 36.6 41.7 43.5 46.9 53.0 48.2 49.2 51.0
comerţul cu ridicată şi cu amănuntul 7.9 7.8 8.0 8.3 8.2 10.3 15.3 12.5 12.0 11.0
transport şi comunicaţii 4.4 6.3 5.1 5.6 6.5 7.4 8.2 9.5 10.4 10.0
construcţii 3.3 4.5 3.5 3.8 4.7 3.2 3.3 2.7 3.1 2.9
activităţi financiare 4.8 5.2 3.7 6.6 6.0 7.4 8.2 5.3 4.5 4.3
alte ramuri 12.5 15.0 16.3 17.4 18.2 18.7 18.0 18.2 19.2 22.7
Serviciile intermediarilor -4.1 -3.9 -2.2 -4.7 -3.8 -4.8 -5.6 -2.4 -2.3 -2.1
Impozitele nete pe produs şi import 1.0 6.6 11.4 12.5 14.0 15.4 10.7 12.5 12.0 12.7
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Structura PIB, % 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
Valoarea adăugată brută 85.2 85.9 84.0 83.4 83.1 82.3 84.1 83.4 83.0 82.4
Bunuri - total 35.9 34.7 32.2 29.2 24.2 22.7 21.8 25.3 26.0 23.9
agricultura 18.3 17.6 16.4 14.5 10.0 8.8 8.5 12.0 12.3 10.0
industria 17.6 17.1 15.8 14.7 14.3 13.9 13.3 13.3 13.7 13.9
Servicii - total 51.6 53.5 53.8 56.7 61.2 61.7 63.9 60.1 59.1 60.7
comerţul cu ridicată şi cu amănuntul 10.7 10.6 10.4 11.5 12.6 13.0 13.2 12.8 13.3 12.9
transport şi comunicaţii 10.8 11.8 12.2 11.8 12.3 12.1 12.0 11.3 10.7 10.5
construcţii 2.9 3.4 3.3 4.0 4.8 5.0 3.5 3.4 3.4 3.7
activităţi financiare 4.5 4.7 4.6 5.0 6.0 6.0 6.4 5.7 5.6 5.8
alte ramuri 22.6 23.0 23.2 24.5 25.4 25.7 28.9 26.9 26.1 27.8
Serviciile intermediarilor -2.3 -2.3 -2.0 -2.5 -2.3 -2.1 -1.6 -2.1 -2.1 -2.2
Impozitele nete pe produs şi import 14.8 14.1 16.0 16.6 16.9 17.7 15.9 16.6 17.0 17.6
Sursa: Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Direcţia analiză şi prognoze macroeconomice (Noiembrie 2012).
din 2012, în industrie sunt ocupate doar 13.1% din forţa de transferurile de la guvernul central. În al doilea rând, sfârşi-
muncă, cota forţei de muncă din agricultură fiind de 27.5%. tul erei sovietice cu legături comerciale bine stabilite, a dus
la crearea unor obstacole pentru circulaţia produselor şi la
De notat, că economia era în declin înainte de 1991, dar se-
restricţii în ceia ce priveşte accesul la pieţele în curs de apa-
pararea de URSS a grăbit acest proces. PIB a scăzut conti-
riţie. În al treilea rând, lipsa resurselor energetice şi a ma-
nuu din 1990 şi până în 1999 inclusiv, an în care a ajuns la
teriilor prime proprii au făcut ca economia ţării să rămână
34% din nivelul înregistrat în 1990. Singura excepţie a avut
puternic dependentă de restul fostei URSS. Această depen-
loc în 1997, când datorită unei producţii agricole excelente, denţă a generat şocuri în domeniul importurilor, din cauza
determinate de condiţiile climaterice favorabile, a fost înre- sporirii preţurilor la resursele energetice din Federaţia Rusă.
gistrată o uşoară majorare de 1.6% faţă de anul precedent
(Tabelele 1-7, 1-8 şi 1-9). În final, trebuie menţionate şi cauzele de ordin intern: tran-
ziţia de la economia centralizată spre o economie de piaţă,
Cauzele acestei prăbuşiri economice au fost multiple. În pri- pierderea ramurilor industriale situate în zona transnistrea-
mul rând, RM era complect integrată în sistemul economic nă, secetele frecvente şi conflictul civil. Cu toate acestea,
al URSS şi odată cu independenţa au încetat subvenţiile şi creşterea considerabilă constantă a PIB începând cu anul
Tabelul 1-7: Produsul Intern Brut în Republica Moldova în perioada 1990-2011, miliarde lei
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
PIB, miliarde lei (real) 13.00 25.90 191.90 1.82 4.74 6.48 7.80 8.92 9.12 12.32 16.02
în % faţă de anul precedent 97.6 82.5 71.0 98.8 69.1 98.6 94.1 101.6 93.5 96.6 102.1
în % faţă de anul 1990 100.0 82.5 58.6 57.9 40.0 39.4 37.1 37.7 35.2 34.0 34.8
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
PIB, miliarde lei (real) 19.05 22.56 27.62 32.03 37.65 44.75 53.43 62.92 60.43 71.89 82.17
în % faţă de anul 1990 36.9 39.8 42.4 45.5 49.0 51.3 52.8 57.0 53.6 57.4 61.0
Tabelul 1-8: Produsul Intern Brut în Republica Moldova în perioada 1990-2011, miliarde $ SUA, actualizaţi la nivelul anului 2005
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
PIB, mld $ SUA (actualizaţi la nivelul anului 2005) 5.961 5.008 3.550 3.508 2.424 2.390 2.266 2.302 2.152 2.079 2.123
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
PIB, mld $ SUA (actualizaţi la nivelul anului 2005) 2.252 2.428 2.588 2.780 2.989 3.132 3.228 3.478 3.270 3.497 3.721
Sursa: Serviciul pentru Cercetări Economice al Departamentului Agricultură al SUA, la 11/03/2012, <http://www.ers.usda.gov/data-products/international-
macroeconomic-data-set.aspx#.UXFRlKJTCQo>.
Tabelul 1-9: Produsul Intern Brut în RM în perioada 1993-2012, miliarde $ SUA

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
PIB, miliarde $ SUA (real) 1.358 1.165 1.441 1.694 1.929 1.699 1.174 1.289 1.480 1.662
în % faţă de anul precedent 85.7 123.8 117.5 113.8 88.1 69.1 109.8 114.9 112.3
PIB, miliarde $ SUA (PPC) 10.830 10.948 7.586 7.659 8.064 7.622 7.413 7.687 8.351 9.176
PIB calculat pe locuitor, mii lei 0.493 1.287 1.798 2.167 2.440 2.498 3.379 4.402 5.247 6.227
în % faţă de anul precedent 96.2 69.3 100.7 94.2 100.1 93.5 96.8 102.3 106.4 108.1
mii $ SUA 0.368 0.317 0.400 0.471 0.528 0.465 0.322 0.354 0.408 0.459
mii $ SUA (PPC) 2.935 2.975 2.105 2.128 2.207 2.087 2.033 2.112 2.300 2.533
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
PIB, miliarde $ SUA (real) 1.981 2.598 2.988 3.409 4.401 6.056 5.438 5.813 7.002 7.255
PIB, miliarde $ SUA (PPC) 9.988 7.307 8.490 9.189 9.740 10.725 10.201 10.999 11.883 11.884
PIB calculat pe locuitor, mii lei 7.646 8.890 10.475 12.483 14.937 17.625 16.948 20.181 23.083 24.747
mii $ SUA 0.548 0.721 0.831 0.951 1.230 1.696 1.525 1.632 1.967 2.042
mii $ SUA (PPC) 2.765 2.028 2.362 2.563 2.723 3.004 2.861 3.088 3.338 3.345
2000 (excepţie este anul 2009, în care Republica Moldova în agricultură (urmare a secetei puternice), rata inflaţiei me-
a fost afectată de criza economică mondială) indică asupra die anuale a crescut până la 11.7% în 2003, această tendinţă
faptului, că relansarea economică s-a produs, deşi trebuie continuând şi în următorii ani, în 2004 inflaţia a ajuns la
de amintit că, conform ultimilor date accesibile, în 2011 va- un nivel de 12.4%, iar în 2005 a scăzut la 11.9%, ca apoi să
loarea PIB constituia doar 61.0% din nivelul anului 1990. crească până la 12.7% în anul 2006, în special, ca urmare a
De asemenea, fluxul substanţial de mijloace băneşti de la creşterii tarifelor la gazele naturale importate din Federa-
moldovenii care lucrează peste hotare a redus semnificativ ţia Rusă, preţurilor la combustibili şi medicamente. În 2007
efectul scăderii activităţii economice. rata inflaţiei medii anuale a fost de circa 12.4%, având un ca-
racter preponderent nemonetar, fiind determinată de majo-
1.5.2. Inflaţia rarea preţurilor mondiale la petrol, a unor tarife la serviciile
administrativ reglementate, precum şi de sporirea puterii de
Inflaţia a crescut vertiginos până la aproximativ 788.5% în
cumpărare a populaţiei, condiţionată de majorarea salarii-
1993, dar a fost redusă la 7.7% în 1998 (Tabelul 1-10). De-
lor, pensiilor şi a intrărilor valutare din munca cetăţenilor
precierea rublei ruseşti în 1998 a cauzat o majorare bruscă a
Republicii Moldova în străinătate. În anul 2008 nivelul in-
inflaţiei până la 39.3%. Ulterior, Republica Moldova a făcut
flaţiei a continuat să fie înalt (în perioada ianuarie-decem-
progrese mari în domeniul controlului inflaţiei care a fost
brie rata inflaţiei a constituit 12.7%), fiind determinată de
redusă la 5.2% în 2002, totuşi, din cauza creşterii preţurilor
majorarea unor tarife la servicii comunal-locative, majora-
Tabelul 1-10: Indicele preturilor de consum la mărfuri şi servicii în RM în perioada 1993-2012, %
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Inflaţia, ritmul mediu de creştere a indicilor de consum, % 788.5 329.6 30.2 23.5 11.8 7.7 39.3 31.2 9.6 5.2
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Inflaţia, ritmul mediu de creştere a indicilor de consum, % 11.7 12.4 11.9 12.7 12.4 12.7 0.0 7.4 7.6 4.5
Sursa: <http://www.indexmundi.com/moldova/inflation_rate_(consumer_prices).html>.
Tabelul 1-11: Cursul mediu anual de schimb al monedei naţionale a RM (leul moldovenesc) faţă de dolarul SUA în termeni nominali în
perioada 1993-2012
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Curs de schimb, MDL / $ SUA 3.66 4.07 4.50 4.60 4.62 5.37 10.50 12.43 12.87 13.57
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Curs de schimb, MDL /$ SUA 13.94 12.33 12.60 13.13 12.14 10.39 11.11 12.37 11.74 12.12
Sursa: Banca Naţională a Moldovei, <http://www.bnm.md/md/rates_evolution>.
rea cererii la produsele alimentare, precum şi de sporirea valutare externe, ponderea tranzacţiilor cu această valută
puterii de cumpărare a populaţiei. pe piaţa valutară a RM s-a diminuat considerabil. În aceste
condiţii, perioada 2000-2013 a fost marcată de majorarea
În anul 2009, rata inflaţiei a constituit circa 0.006%, ca să
esenţială a ponderii tranzacţiilor în Euro (Tabelul 1-12).
crească în perioada anilor 2010-2011 până la 7.4% şi respec-
tiv 7.6%, în principal ca urmare a creşterii mai pronunţate a Tabelul 1-12: Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară în perioada
preţurilor la produsele alimentare şi combustibil, precum şi 2000-2013, %
parţial fiind influenţată de evoluţia de pe piaţa valutară. În
12/2000
12/2001
12/2002
12/2003
12/2004
12/2005
12/2006
anul 2012 balanţa riscurilor la adresa inflaţiei a continuat să
fie influenţată de factori externi şi interni, cu o evidenţiere
uşoară a factorilor postinflaţionişti. Factorii principali care Dolarul SUA 89.8 85.1 85.3 81.7 80.4 77.4 70.2
au influenţat ritmul mediu de creştere a indicilor de consum Euro 3.4 5.7 8.9 12.7 15.2 16.6 26.5
au fost preţurile la petrol pe pieţele internaţionale şi sporirea Rubla rusească 6.6 8.8 4.7 4.9 3.6 4.6 3.0
preţurilor la produsele alimentare cauzate de seceta severă Altele 0.3 0.4 1.1 0.7 0.7 1.4 0.3
din vara anului 2012. Principalii factori dezinflanţionişti
12/2007
12/2008
12/2009
12/2010
12/2011
12/2012
03/2013
din acest an au fost reprezentaţi de diminuarea activităţii
economice şi cererea internă şi externă slabă.
Dolarul SUA 66.3 64.9 68.8 58.0 63.1 56.5 52.4
1.5.3. Cursul de schimb al monedei naţionale Euro 29.3 31.4 27.5 36.9 33.6 41.0 45.3
Rubla rusească 3.6 2.8 2.7 4.5 2.9 2.1 1.8
Moneda naţională (MDL - leul moldovenesc) a fost intro- Altele 0.9 0.9 0.9 0.7 0.4 0.5 0.5
dusă în circulaţie în noiembrie 1993. În perioada 1994- Sursa: Banca Naţională a Moldovei, <http://bnm.md/md/fm_valute_mar-
ket>.
2011, cursul mediu anual de schimb al MDL (în termeni
nominali) a fost marcat de o depreciere semnificativă faţă Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a
de dolarul SUA (Tabelul 1-11). Moldovei la 31.01.2013 a atins o valoare maximă de 2.5199
De la începutul anului 2012 cursul de schimb al monedei miliarde dolari, majorându-se cu 0.2% comparativ cu nive-
naţionale a marcat o depreciere cu 5.7% în termeni nomi- lul înregistrat la sfârșitul anului 2012 şi cu 24.1% faţă de ni-
nali atât faţă de dolarul SUA, precum şi cu 6.6% - faţă de velul înregistrat la sfârșitul anului 2011.
Euro. Principalii factori care au determinat modificarea
cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotare- 1.5.4. Deficitul balanţei comerciale
le ţării şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte va- Cheltuielile Republicii Moldova pentru importuri depăşesc
lute pe pieţele valutare internaţionale, determinate, în mare cu mult câştigurile ţării din exporturi, determinând apariţia
măsură, de problemele economice legate de creşterea şi de- unei probleme foarte grave legate de deficitul balanţei co-
servirea datoriei externe în SUA şi unele ţări ale zonei Euro. merciale. Acest deficit s-a ridicat la 24% din PIB în 2000 şi
Ca urmare a deprecierii continui a dolarului SUA pe pieţele la peste 41.1% din PIB în 2012 (Tabelul 1-13).
Tabelul 1-13: Deficitul balanţei comerciale a Republicii Moldova în perioada 1993-2012

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Produsul Intern Brut, mld. $ SUA 1.358 1.165 1.441 1.694 1.929 1.699 1.174 1.289 1.480 1.662
Export (C.I.F.), mld. $ SUA 0.483 0.565 0.746 0.795 0.874 0.632 0.463 0.471 0.565 0.644
Import (F.O.B.), mld. $ SUA 0.628 0.659 0.841 1.072 1.171 1.024 0.586 0.776 0.892 1.038
Deficitul balanţei comerciale, mld. $ SUA -0.145 -0.094 -0.095 -0.277 -0.297 -0.392 -0.123 -0.305 -0.327 -0.394
Gradul de acoperire a IMP prin EXP, % 76.9 85.8 88.7 74.1 74.6 61.7 79.0 60.7 63.4 62.0
% din PIB: export 26.5 48.5 51.7 46.9 45.3 37.2 39.5 36.6 38.2 38.7
import 34.5 56.6 58.3 63.3 60.7 60.3 50.0 60.2 60.3 62.4
sold -8.0 -8.1 -6.6 -16.4 -15.4 -23.1 -10.5 -23.7 -22.1 -23.7
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Produsul Intern Brut, mld. $ SUA 1.981 2.598 2.988 3.409 4.401 6.056 5.438 5.813 7.002 7.255
Export (C.I.F.), mld. $ SUA 0.790 0.985 1.091 1.050 1.340 1.591 1.283 1.542 2.217 2.220
Import (F.O.B.), mld. $ SUA 1.402 1.769 2.292 2.693 3.690 4.899 3.278 3.855 5.191 5.200
Deficitul balanţei comerciale, mld. $ SUA -0.612 -0.783 -1.201 -1.643 -2.350 -3.308 -1.995 -2.314 -2.974 -2.980
Gradul de acoperire a IMP prin EXP, % 56.3 55.7 47.6 39.0 36.3 32.5 39.1 40.0 42.7 42.7
% din PIB: export 39.9 37.9 36.5 30.8 30.4 26.3 23.6 26.5 31.7 30.6
import 70.8 68.1 76.7 79.0 83.8 80.9 60.3 66.3 74.1 71.7
sold -30.9 -30.2 -40.2 -48.2 -53.4 -54.6 -36.7 -39.8 -42.5 -41.1
Aceasta reflectă dependenţa ţării de importul resurselor ener- lumul total au fost: Federaţia Rusă (30.3% în 2012, respectiv
getice şi creşterea cererii la produsele de import. Creşterea 28.2% în anul 2011), România (16.5 şi 17.0%), Italia (9.4 şi
importurilor este potenţată de afluxurile masive de remitenţe 9.7%), Ucraina (5.7 şi 6.9%), Anglia (3.9 şi 4.6%), Belarus (3.7
de peste hotare, care sunt canalizate în consumul casnic. şi 3.4%), Polonia (3.4 şi 3.9%), Germania (3.2 şi 4.8%), Turcia
(2.6 şi 3.3%), Kazahstan (2.3 şi 2.1%), Bulgaria (1.6 şi 1.5%),
Gama produselor exportate din RM este relativ redusă, fapt
Franţa (1.4 şi 1.1%), SUA (1.4 şi 1.1%), Ungaria (1.3 şi 1.1%),
ce complică eforturile de pătrundere pe pieţele occidentale.
Noua Zeelandă (1.2 şi 0.2%), Irak (1.1 şi 0.4%), etc.
Exporturile sunt dominate de produsele alimentare şi bă-
uturile alcoolice, materialele textile şi produsele din aces-
tea, produsele vegetale, metalele comune şi produselor din
1.5.5. Transferurile băneşti şi remitenţele
acestea, maşini şi aparte, echipamente electrice etc. În anul Transferurile băneşti din exterior, în special remitenţele de
2011, produsele alimentare şi băuturile, materialele textile la persoanele care lucrează peste hotare, au o mare impor-
şi produsele din acestea, de rând cu maşinile, aparatele, şi tanţă pentru economia RM. La nivel global, RM se află prin-
echipamentele electrice, au constituit circa 64.9% din expor- tre lideri în ceea ce priveşte ponderea remitenţelor în PIB13.
turile totale (Tabelul 1-14). În 2011, afluxurile nete de valută străină de la moldovenii
care munceau peste hotare au constituit circa 1600.4 milioa-
Partea cea mai mare a exporturilor este orientată spre ţările
ne $ SUA sau circa 22.9% din PIB (Tabelul 1-15).
Uniunii Europene (UE-27, circa 46.9% din total în 2012, re-
spectiv 48.8% în anul 2011 şi ţările CSI, circa 42.9% din total 13
<http://data.worldbank.org/indicator/BX.TRF.PWKR.CD.DT/
în 2012, respectiv 41.5% în anul 2011. Primele 14 ţări-parte- countries/1W?order=wbapi_data_value_2008%20wbapi_data_value%20
nere în derularea exporturilor, care deţinea circa 90% din vo- wbapi_data_ value-first&sort=asc&display=default>.
Tabelul 1-14: Structura exportului pe grupe de mărfuri în perioada 2000-2011, %
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Export-total, din care: 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Animale vii şi produse animale 4.8 3.2 2.4 3.6 2.0 1.6 1.5 1.0 0.6 0.7 1.7 1.7
Produse vegetale 14.0 13.9 16.5 11.6 12.2 12.1 13.0 12.1 13.2 20.6 22.1 21.2
Grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale 0.8 1.5 2.6 3.7 4.2 3.5 3.3 4.1 4.0 4.0 3.1 3.5
Produse alimentare, băuturi şi tutun 42.1 44.5 41.5 39.8 35.1 36.3 26.3 20.5 19.6 21.9 20.6 14.9
Produse minerale 0.6 1.1 1.8 2.6 3.1 1.8 2.6 4.3 4.0 1.1 1.1 1.7
Produse chimice 1.7 1.4 1.1 1.1 0.9 1.4 2.0 2.0 2.1 4.5 4.8 5.0
Materiale plastice, cauciuc, articole din acestea 0.4 0.5 0.4 0.7 0.8 1.1 1.5 2.5 2.4 2.1 1.7 2.8
Piei brute, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea 2.8 2.0 3.6 5.7 7.9 6.6 2.3 2.2 2.1 1.9 1.6 1.6
Lemn şi produse din lemn (exclusiv mobilier) 0.2 0.3 0.2 0.2 0.4 0.2 0.4 0.3 0.3 0.3 0.4 0.5
Hârtie, carton şi articole din acestea 0.4 0.6 0.8 1.3 0.8 1.1 1.8 2.0 1.0 0.6 0.8 1.1
Materiale textile şi articole din acestea 17.7 18.4 16.7 16.4 17.3 17.8 21.7 20.6 19.7 20.1 17.4 16.0
Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare 0.8 0.9 1.5 1.9 2.2 2.4 2.9 3.0 3.0 2.1 2.0 2.3
Articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din
3.1 2.4 2.2 2.0 1.7 1.7 3.1 3.8 3.3 2.0 2.3 2.1
materiale similare
Metale comune şi articole din acestea 2.5 0.5 1.1 2.5 3.0 4.5 7.2 8.2 7.5 2.3 3.8 5.1
Maşini şi aparate, echipamente electrice 5.1 5.4 3.9 3.8 4.0 4.2 5.1 6.8 10.5 10.9 11.1 12.8
Mijloace şi materiale de transport 1.1 1.3 2.1 1.4 2.3 1.4 1.6 1.4 1.0 1.2 1.4 2.1
Instrumente şi aparte 0.7 1.1 1.0 0.9 0.8 0.7 1.2 1.7 1.8 0.9 0.8 1.0
Mărfuri şi produse diverse 1.1 0.7 0.7 0.8 1.1 1.6 2.6 3.3 3.8 3.0 3.4 4.4
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova în anul 2012, Chişinău, 2013.
Tabelul 1-15: Remitenţele de la cetăţenii care muncesc peste reduce, pe măsura ce unii imigranţi se vor stabili permanent
hotare în perioada 1996-2011 în afara hotarelor Moldovei.
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Produsul 1.5.6. Investiţiile
Intern Brut, 1694.31928.71699.01173.51288.81480.31662.31981.3
milioane $ SUA
O importanţă majoră în procesul de creştere economică a
Remitenţe, RM revine investiţiilor, care s-au majorat semnificativ com-
87.2 114.4 124.3 111.9 178.6 243.3 323.7 486.6 parativ cu anii precedenţi. În anul 2012 în economia naţiona-
milioane $ SUA
în % faţă de lă s-au investit circa 18.0 miliarde lei, echivalentul a circa 1.5
8546.1 131.2 108.7 90.0 159.7 136.2 133.1 150.3
anul precedent miliarde $ SUA (20.5% în raport cu PIB-ul) (Tabelul 1-16).
în % din PIB 5.1 5.9 7.3 9.5 13.9 16.4 19.5 24.6
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Concomitent, în anul 2011 investiţiile străine directe atrase
Produsul în economia naţională (intrări nete) au constituit 294.2 mi-
Intern Brut, 2597.92988.23408.64401.16056.35437.65813.07002.5 lioane dolari (4.2% în raport cu PIB-ul) (Tabelul 1-17).
milioane $ SUA
Remitenţe, Această majorare se datorează în special creşterii capitalului
705.2 915.11175.81491.31888.01198.61351.41600.4
milioane $ SUA subscris şi a venitului reinvestit în sectoarele economiei na-
în % faţă de
144.9 129.8 128.5 126.8 126.6 63.5 112.7 118.4
ţionale (investiţiile sunt direcţionate în mod special în sfera
anul precedent energetică, transport, comunicaţii şi industria alimentară).
în % din PIB 27.1 30.6 34.5 33.9 31.2 22.0 23.2 22.9 Investitorii principali în Republica Moldova sunt Olanda,
Sursa: Banca Mondială, 2012.
Rusia, Spania, SUA, Germania, România, Franţa, Marea
În pofida deficitului balanţei comerciale la produse şi ser- Britanie şi Turcia.
vicii, sumele tot mai mari de bani provenite de la cei care Poziţia investiţională internaţională a constituit la finele anu-
muncesc peste hotarele ţării au contribuit la scăderea defici- lui 2012 – 3.22 miliarde $ SUA, în 2011 – 3.17 miliarde $ SUA,
tului de cont curent al RM. Faptul că RM se bazează foarte 2010 – 2.65 miliarde $ SUA, 2008 – 1.81 miliarde $ SUA, 2006
mult pe remitenţele de la cetăţenii care muncesc peste hotare – 2.09 miliarde $ SUA, 2005 – 1.72 miliarde $ SUA, 2004 –
este un fenomen potenţial generator de probleme şi lipsit de 1.64 miliarde $ SUA, 2003 – 1.69 miliarde $ SUA.
durabilitate, întrucât fluxul bănesc din afara ţării stimulează
consumul într-o măsură mai mare decât producţia, sporind 1.5.7. Sfera socială
astfel importurile şi inflaţia, iar în cazul unei diminuări ra-
pide a volumului de remitenţe, este posibilă generarea unui Salariul mediu lunar al unui salariat din economia naţională
şoc negativ imediat pentru economie. Pe termen lung, cel în anul 2012 a constituit 3477.7 lei şi s-a majorat cu 8.9%
mai probabil, sumele expediate în ţară de peste hotare se vor faţă de perioada similară a anului 2011. Salariul real a cres-
Tabelul 1-16: Investiţii în economia naţională a Republicii Moldova în perioada 1993-2012
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Investiții, miliarde lei 0.171 0.712 0.845 0.987 1.202 1.444 1.592 1.759 2.315 2.804
Investiții, miliarde $ SUA 0.128 0.175 0.188 0.215 0.260 0.269 0.152 0.142 0.180 0.207
în % din PIB 9.4 15.0 13.0 12.7 13.5 15.8 12.9 11.0 12.2 12.4
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Investiții, miliarde lei 3.622 5.140 7.797 11.012 15.336 18.225 11.124 13.805 16.338 18.008
Investiții, miliarde $ SUA 0.260 0.417 0.619 0.839 1.263 1.754 1.001 1.116 1.392 1.486
în % din PIB 13.1 16.0 20.7 24.6 28.7 29.0 18.4 19.2 19.9 20.5
Tabelul 1-17: Investiţiile străine directe (intrări nete) atrase în economia naţională a Republicii Moldova în perioada 1994-2011
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Produsul Intern Brut, mil. $ SUA 1164.8 1441.4 1694.3 1928.7 1699.0 1173.5 1288.8 1480.3 1662.3
Investiţii străine directe, mil. $ SUA 11.6 25.9 23.7 78.7 75.5 37.9 127.5 54.5 84.1
in % din PIB 1.0 1.8 1.4 4.1 4.4 3.2 9.9 3.7 5.1
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Produsul Intern Brut, mil. $ SUA 1981.3 2597.9 2988.2 3408.6 4401.1 6056.3 5437.6 5813.0 7002.5
Investiţii străine directe, mil. $ SUA 73.8 87.7 190.7 258.7 536.0 726.6 135.2 201.5 294.2
in % din PIB 3.7 3.4 6.4 7.6 12.2 12.0 2.5 3.5 4.2
Sursa: Banca Mondială, <http://data.worldbank.org/indicator/BX.KLT.DINV.CD.WD/countries/1W?display=default>.
cut cu 4.1% (Tabelul 1-18). În luna decembrie 2012 salariul şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) a
mediu lunar a fost de 3888.8 (cu 4.9% mai mare faţă de de- înregistrat la nivel de ţară valoarea de 4.8%. La bărbaţi ea
cembrie 2011). În sectorul bugetar salariul mediu în decem- a atins valoarea de 5.9% şi la femei – 3.7%. Continuă să se
brie 2012 a constituit 3269.5 lei (+11.3% faţă de decembrie menţină disparităţi semnificative între rata şomajului în
2011), în sectorul economic (real) – 4184.8 lei (+2.8% faţă mediul urban (7.3%) şi cel rural (2.8%).
de decembrie 2011). Sub nivelul salariului mediu pe econo-
Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea For-
mia naţională este salariul în agricultură, economia vânatu-
ţei de Muncă, la 1 ianuarie 2013 în căutarea unui loc de
lui şi silvicultura – 2818.3 lei, activităţi recreative, culturale
muncă se aflau 26.3 mii şomeri înregistraţi, fiecare al nouă-
şi sportive – 2822.1 lei, hoteluri şi restaurante – 2842.7 lei,
lea fiind disponibilizat de la unităţile economice. Din numă-
domeniul învăţământului – 2852.5 lei, piscicultură – 3169.2
rul total de şomeri, 54% o constituie femeile. Peste 11% din
lei, alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale
şomerii înregistraţi beneficiază de ajutor de şomaj, mărimea
– 3193.9 lei, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; reparaţia
medie a căruia a fost în luna decembrie 2012 de 1137.9 lei.
autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice şi per-
La un loc liber de muncă, anunţat de întreprinderi, reveneau
sonale – 3240.3 lei şi în industria extractivă – 3382.1 lei.
în medie 8 şomeri.
Mărimea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2013 a con-
stituit 957.6 lei, fiind în creştere faţă de 1 ianuarie 2012 cu
9.6%.Conform datelor preliminare a Casei Naţionale de 1.6. Evoluţia sectoarelor reale ale
Asigurări Sociale numărul pensionarilor aflaţi la evidenţa
organelor de protecţie socială la 1 ianuarie 2013 a constituit
economiei
649.9 mii persoane sau cu 11.3 mii persoane mai mult com-
parativ cu 1 ianuarie 2012. 1.6.1. Producţia industrială
Conform standardelor Biroului Internaţional al Muncii Volumul producţiei industriale fabricate în anul 2012 a con-
(BIM), numărul şomerilor în anul 2012 a fost de 62.2 mii stituit circa 35.975 miliarde lei (în preţuri curente). Indicele
(Tabelul 1-19), comparativ cu 81.5 mii în anul 2010. Rata volumului producției industriale în raport cu anul 2011 a
Tabelul 1-18: Salariile medii lunare şi mărimea medie a pensiei lunare în perioada 1993-2012
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Salariu nominal, lei 31.2 108.4 143.2 187.1 219.8 250.4 304.6 407.9 543.7 691.5
Salariu nominal, % 897.3 347.4 132.1 130.7 117.5 113.9 121.6 133.9 133.3 127.2
Salariu real, % 69.9 59.2 101.6 105.4 104.9 105.5 87.3 102.1 121.6 120.9
Salariu nominal, $ SUA 23.3 26.7 31.9 40.7 47.5 46.6 29.0 32.8 42.2 51.0
Salariu real, $ SUA, % 114.5 119.5 127.6 116.9 98.1 62.2 113.1 128.7 120.6
Salariu nominal, $ SUA (PPC) 185.6 250.5 167.7 183.8 198.8 209.2 183.3 195.7 238.3 281.3
Salariu real, $ SUA (PPC), % 135.0 66.9 109.6 108.2 105.3 87.6 106.8 121.8 118.0
Pensia, lei 18.8 55.2 64.3 78.7 82.8 83.9 82.8 85.1 135.8 161.0
Pensia, $ SUA 14.0 12.9 14.3 16.7 17.6 10.1 7.1 6.9 10.4 11.6
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Salariu nominal, lei 890.8 1103.1 1318.7 1697.1 2065.0 2530.0 2748.4 2972.2 3193.9 3477.7
Salariu nominal, % 128.8 123.8 119.5 128.7 121.7 122.5 108.6 108.1 116.0 108.9
Salariu real, % 115.4 110.2 106.8 114.2 108.4 108.7 108.6 100.7 107.8 104.1
Salariu nominal, $ SUA 63.9 89.5 104.7 129.3 170.1 243.5 247.3 240.3 272.2 288.8
Salariu real, $ SUA, % 125.4 140.0 117.0 123.5 131.6 143.2 101.6 97.2 113.2 106.1
Salariu nominal, $ SUA (PPC) 322.1 251.7 297.4 348.4 376.4 431.2 464.0 454.8 461.9 473.1
Salariu real, $ SUA (PPC), % 114.5 78.1 118.2 117.2 108.0 114.6 107.6 98.0 101.6 102.4
Pensia, lei 210.6 326.0 383.4 442.3 548.3 646.4 775.5 810.9 874.1 977.2
Pensia, $ SUA 15.9 26.1 30.4 33.7 45.2 62.2 69.8 65.6 74.5 80.6
Tabelul 1-19: Populaţia economic activă, numărul şomerilor şi rata şomajului în Republica Moldova în perioada 1993-2012
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Populația economic activa, mii persoane 1615.0 1474.0 1432.0 1422.0 1357.0 1314.0 1303.0 1265.0 1235.0 1258.0 1287.0
Numărul de șomeri,
63.3 62.3 59.6 59.9 51.8 48.4 46.2 79.2 81.5 67.3 62.2
mii persoane
Rata șomajului, % 3.9 4.2 4.2 4.2 3.8 3.7 3.5 6.3 6.6 5.3 4.8
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Anuarele Statistice ale RM pentru anii 2006 (pag. 102), 2007 (pag. 96), 2008 (pag. 97), 2012 (pag. 70).
Tabelul 1-20: Evoluţia sectorului industrial în Republica Moldova în perioada 1990-2011

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Industria, miliarde lei 11.500 22.200 129.800 1.186 3.747 4.265 4.690 5.889 5.982 7.191 8.168
în % faţă de anul 1990 100.0 88.9 64.9 64.9 46.9 45.0 42.1 42.1 35.8 31.6 34.1
Industria, miliarde $ SUA - - - 0.885 0.921 0.949 1.019 1.274 1.114 0.685 0.657
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Industria, miliarde lei 10.428 12.624 15.963 17.591 20.770 22.371 26.174 29.988 22.644 28.140 34.194
în % faţă de anul 1990 38.7 42.9 49.6 53.7 57.3 54.5 53.8 54.6 43.1 47.1 51.6
Industria, miliarde $ SUA 0.810 0.930 1.145 1.427 1.648 1.704 2.156 2.886 2.038 2.276 2.914
constituit 96.9% (în condiţii comparabile) (Tabelul 1-20, Fi- produselor finite de metal, exclusiv producţia de maşini şi
gura 1-10). utilaje – cu 13.3%; fabricarea de maşini şi echipamente – cu
12.4%; producţia de piei, de articole din piele şi fabricarea
Pe parcursul anilor 1990-2012 evoluţia sectorului industrial
încălţămintei – cu 11.5%; prelucrarea lemnului şi fabricarea
a fost însoţită de fluctuaţii, cele mai bune rezultate fiind re-
articolelor din lemn – cu 9.3%; producţia de mobilier – cu
marcate în anii 2001 şi 2003, iar cele mai negative rezultate,
4.4%, etc.
respectiv în anii 1994, 1992 şi 2009.
În acelaşi timp, s-au înregistrat creşteri în unele activităţi
Industria prelucrătoare. Situaţia din sectorul industrial este
ale industriei prelucrătoare, curm ar fi: producţia de maşini
determinată preponderent de activitatea întreprinderilor
şi aparate electrice – cu 36.7%; prelucrarea şi conservarea
din industria prelucrătoare, cărora în anul 2012 le-au reve-
cărnii şi a produselor de carne – cu 14.7%; fabricarea produ-
nit 84.7% din volumul total de producţie obţinut de între-
selor lactate – cu 7.2%; producţia de aparate şi instrumente
prinderile mari cu activităţi industriale principale. Produc-
medicale, de precizie, optice – cu 6.8%; fabricarea produse-
ţia realizată de către aceste întreprinderi s-a redus cu 3.0%
lor textile – cu 4.4%; fabricarea produselor alcoolice disti-
faţă de anul 2011. În cadrul industriei prelucrătoare cea mai
late – cu 3.4%; industria chimică – cu 2.6%; producţia altor
reprezentativă activitate o deţine industria alimentară şi a
produse din minerale nemetalifere – cu 2.0%.
băuturilor (Tabelul 1-21).
Industria energetică. În anul 2011, întreprinderilor din
În anul 2012 industria alimentară şi a băuturilor în ansam-
industria energetică le-a revenit circa 15.7% din volumul
blu a înregistrat o descreştere a volumului de producţie cu
total de producţie obţinut de întreprinderile mari cu acti-
1.7%, în special la următoarele activităţi: fabricarea produ-
vităţi industriale principale. Aceste întreprinderi au realizat
selor de morărit – cu 25.4%; prelucrarea şi conservarea fruc-
în anul 2011 un volum de producţie de 5.374 miliarde lei
telor şi legumelor – cu 24.4%; fabricarea pâinii şi a produse-
(în preţuri curente), în creştere cu 9.9% faţă de anul 2010.
lor de patiserie proaspete – cu 3.4%; fabricarea vinului – cu
Concomitent, în anul 2012, sectorul energetic a înregistrat
1.0%. Reducerea nivelului de producţie a avut loc şi în alte
o descreştere cu 4.4% comparativ cu perioada de raport a
activităţi ale industriei prelucrătoare, în special la: fabricarea
anului precedent, inclusiv la: aprovizionarea cu abur şi apă
articolelor de îmbrăcăminte – cu 23.9%; fabricarea produ-
caldă – cu 5.3%, producţia şi distribuţia energiei electrice
selor de tutun – cu 20.4%; fabricarea hârtiei şi cartonului
– cu 3.7%, ceea ce a motivat declinul indicelui general al
– cu 19.3%; industria metalurgică – cu 13.9%; fabricarea
producţiei în sectorul industrial.
% 20
15.6
15 13.7
10.8
7.7 8.2 9.3 9.5
10 6.7
5 1.5
0.0 0.0
0 -1.3
-5 -3.9 -3.1
-4.8
-6.5
-10
-11.1 -11.6
-15
-15.0
-20
-21.1
-25
-27.0 -27.8
-30
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Figura 1-10: Evoluţia sectorului industrial în RM pe parcursul anilor 1991-2012, în % faţă de anul precedent
Tabelul 1-21: Producţia principalelor produse industriale în industria producătoare a Republicii Moldova în perioada 2003-2011
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Carne, mii tone 14.2 9.0 5.9 9.0 14.3 12.1 15.3 23.7 26.4
..carne de pasare, mii tone 1.7 2.3 2.3 4.8 5.8 7.6 10.4 12.5 13.9
Mezeluri, mii tone 12.5 13.0 14.2 14.6 17.0 18.9 14.1 13.2 14.5
Conserve din carne, mii tone 2.7 2.2 0.6 1.0 1.1 1.3 1.0 1.5 1.3
Conserve din fructe si legume, mii tone 98.5 78.2 81.3 91.4 94.0 98.1 58.2 68.8 67.0
..Sucuri de fructe si legume, mii tone 56.9 36.9 30.0 29.7 53.8 38.4 27.9 30.9 33.9
....sucuri neconcentrate 18.2 16.2 11.5 18.0 27.9 17.7 11.9 18.2 17.5
....sucuri concentrate 38.7 20.7 18.5 11.7 25.9 20.7 16.0 12.7 16.9
..Legume conservate, mii tone 25.5 22.7 33.0 44.4 23.7 41.9 26.5 29.9 26.3
..Fructe prelucrate si conservate, mii tone 16.1 18.6 18.3 17.3 16.5 17.8 3.7 8.0 6.8
Margarine, tone 3301.0 3515.0 3390.0 2624.0 2225.0 1944.0 1658.0 1274.0 1119.0
Lapte si frișca cu conținut de grăsimi mai puțin de 6%,
16.9 16.0 20.8 50.3 55.3 66.6 61.4 65.1 62.9
mii tone
Lapte si frișca in forma solida, tone 3709.0 5059.0 4565.0 3806.0 2676.0 2693.0 1821.0 1217.0 625.0
Unt, tone 2763.0 3640.0 3393.0 3321.0 3387.0 4338.0 3819.0 4199.0 3878.0
Cașcaval si brânza grase, tone 1836.0 1904.0 2380.0 2008.0 2035.0 2519.0 1309.0 1779.0 2087.0
Lapte prins, crema de lapte prins, iaurt, chefir,
16662.0 17258.0 21032.0 21378.0 23851.0 23934.0 24464.0 25615.0 27314.0
smântână si alte produse fermentate, tone
Înghețată şi alte forme de gheaţă cu sau fără cacao,
8073.0 7287.0 8105.0 8609.0 8228.0 7500.0 6942.0 12491.0 12372.0
tone
Făina, mii tone 116.7 118.2 144.0 133.5 113.3 122.6 115.6 108.0 116.9
Crupe, mii tone 3.7 3.6 3.0 4.3 4.7 6.4 7.2 5.6 4.8
Nutrețuri gata pentru hrana animalelor, mii tone 25.7 43.9 48.8 60.6 42.9 49.1 56.8 71.6 73.3
Pâine si produse de panificație, mii tone 105.2 109.7 108.4 112.3 122.8 137.5 130.6 129.0 130.0
..Pâine proaspăta 102.7 107.2 105.7 108.8 119.4 133.7 126.7 124.3 125.8
..Alte produse de panificație 2.5 2.5 2.7 3.5 3.4 3.8 3.9 4.8 4.2
Produse făinoase de cofetărie, mii tone 17.0 16.9 19.8 20.8 21.4 22.0 22.9 26.9 28.3
Zahar tos, mii tone 107.1 110.9 133.5 149.0 74.0 134.0 38.4 103.2 88.4
Melasa, mii tone 29.8 42.9 42.2 42.3 24.9 34.5 23.3 36.2 35.2
Produse zaharoase de cofetărie, mii tone 11.9 11.1 12.3 12.2 13.2 13.8 12.6 12.9 13.0
Paste făinoase, mii tone 7.7 8.8 7.8 7.2 6.9 5.7 6.1 6.3 6.5
Maioneze şi alte sosuri emulsificate, tone 2876.0 2647.0 2578.0 2141.0 1768.0 1066.0 827.0 540.0 466.0
Divin, mii decalitri 661.1 812.0 1189.8 560.4 504.6 701.3 443.9 438.8 595.2
Rachiuri şi lichioruri, mii decalitri 1845.9 2016.1 2251.6 1791.5 1477.6 1066.1 904.0 966.1 979.6
Vinuri spumante, mii decalitri 739.0 938.0 1051.0 402.0 541.0 572.0 500.0 556.0 686.0
Vinuri naturale din struguri, milioane decalitri 19.1 33.1 36.3 19.3 12.3 15.4 12.5 12.7 12.5
Vinuri de Porto, Madeira, Sheary, Tokay si altele, mii
2899.1 3017.8 3237.9 1336.9 752.6 921.8 692.5 1051.1 1111.6
decalitri
Ape minerale si gazoase, milioane decalitri 6.2 7.5 9.6 10.6 12.9 12.3 11.1 11.6 10.8
Băuturi nealcoolice, milioane decalitri 6.0 6.5 6.4 7.5 9.4 7.7 6.0 6.5 7.2
Tutun fermentat, mii tone 8.4 7.6 8.2 5.2 4.3 6.3 4.9 7.3 6.5
Țesături, mii metri pătrați 162.0 123.0 116.0 107.0 201.0 174.0 111.0 55.0 20.0
Articole de ciorăpărie, mii perechi 1190.0 988.0 1082.0 1518.0 1428.0 1558.0 1463.0 1288.0 1463.0
Articole tricotate, milioane bucăți 11.4 18.5 17.0 16.5 16.9 19.3 17.6 20.2 17.2
Articole de îmbrăcăminte pentru lucru, mii bucăți 1353.5 3343.1 3848.2 4528.0 5659.6 5580.9 4034.3 6190.7 6507.4
Paltoane, impermeabile, canadiene, pelerine, hanorace,
573.8 754.0 938.3 859.9 938.8 791.4 776.0 649.8 616.3
mii bucăți
Costume şi completuri, mii bucăți 337.0 394.9 344.4 214.9 435.3 270.0 126.6 97.7 136.8
Sacouri, jachete si blazere, mii bucăți 623.6 591.6 513.5 709.1 509.0 601.4 565.4 458.4 502.9
Pantaloni lungi si scurți, salopete si sorturi, mii bucăți 1649.1 1970.2 2452.3 2840.5 2258.4 1650.6 1529.7 1775.5 1594.6
Rochii si sarafane, mii bucăți 207.0 225.3 121.1 343.1 670.5 1013.1 734.7 798.9 1033.7
Fuste si fuste-pantalon, mii bucăți 622.6 580.4 733.2 636.3 526.4 367.4 377.3 250.4 335.9
Bluze şi cămăși pentru femei si fete, mii bucăți 524.7 606.3 1983.8 2548.8 1823.8 1939.4 1920.2 1915.7 1822.2
Cufere, valize, geamantane si articole similare din orice
293.3 304.6 317.1 312.0 279.2 339.8 137.9 129.2 136.9
material, mii bucăți
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Genți pentru dame, din orice material, mii bucăți 62.9 94.6 98.9 80.3 101.0 154.5 116.9 95.1 131.3
Încălțăminte, mii perechi 2738.0 3033.0 3650.0 3673.0 3796.0 3832.0 2221.0 2717.0 2845.0
Cherestea, mii metri cubi 16.1 23.0 21.7 25.9 29.3 45.3 32.9 24.8 17.2
Blocuri de ferestre si uşi din lemn, mii metri pătrați 39.8 37.1 32.6 33.0 33.7 47.3 40.5 35.8 25.0
Panouri pentru parchete, mii metri pătrați 43.9 37.3 98.4 119.1 104.4 60.5 37.0 26.3 23.6
Cutii si lăzi din hârtie sau cartoane ondulate, milioane
61.2 60.2 52.3 35.2 30.1 36.2 32.5 35.7 29.3
metri pătrați
Editarea de cărți, broșuri si imprimate similare, mii
... 37628.5 12363.4 10158.1 18742.0 29906.4 26138.6 9609.7 7760.8
bucăți
Servicii de tipărire a ziarelor si publicațiilor periodice
care apar de cel puțin 4 ori pe săptămâna, milioane 24.1 36.1 29.9 31.0 32.3 28.9 19.2 16.7 15.5
exemplare
Caiete, milioane bucăți 7.5 11.1 11.9 11.9 14.3 13.8 9.0 12.7 12.4
Oxigen, mii metri cubi 1478.0 1546.0 1454.1 1495.5 1459.5 1417.3 1140.5 1788.5 1996.7
Dioxid de carbon, tone 3471.0 3409.0 3198.0 3227.0 2599.0 2346.0 1691.0 1306.0 1385.0
Lacuri şi vopsele, tone 3443.0 5136.0 6269.0 8295.0 10815.0 11557.0 11822.0 12864.0 18011.0
Săpunuri, tone 338.6 385.9 317.1 526.0 562.0 399.2 380.3 537.5 485.6
Preparate pentru spălat si curăţat, tone 243.0 493.0 533.0 769.0 1034.0 451.0 482.0 618.0 752.0
Uleiuri eterice, tone 11.3 45.4 62.5 66.9 41.5 72.4 46.0 67.9 50.9
Tuburi si țevi din material plastic, tone 389.0 494.1 714.0 2338.7 2135.3 1553.1 1577.5 1679.4 2044.8
Cutii, lăzi, stelaje si articole similare din material plastic,
392.3 284.9 944.7 1218.7 667.7 554.5 469.6 298.3 160.3
tone
Ferestre, uşi, vitralii si cadrele acestora, din material
50.5 94.3 129.8 176.6 255.3 289.1 211.4 291.9 269.3
plastic, mii metri pătrați
Oglinzi din sticla, mii metri pătrați 9.9 10.1 9.8 11.0 12.9 12.5 11.3 10.8 11.7
Borcane de sterilizare, milioane bucăți 107.4 98.9 103.1 121.3 98.7 80.7 92.2 99.7 48.2
Sticle si flacoane din sticla, milioane bucăți 281.4 308.0 354.6 321.4 302.7 284.7 201.3 246.2 326.3
Cărămizi din ceramica pentru construcții, milioane
52.2 54.9 55.7 52.8 55.9 53.0 39.2 38.8 42.5
bucăți cărămizi convenționale
Amestecuri uscate de ipsos, mii tone 95.7 90.2 131.5 188.2 331.3 380.4 136.0 142.3 157.9
Elemente prefabricate pentru construcții din ciment,
79.6 100.7 117.2 129.0 137.6 144.3 111.9 122.9 111.4
beton sau piatra artificiala, mii metri cubi
Piese turnate din fonta cenușie, tone 2054.7 2114.3 2213.5 1914.0 1877.9 1294.2 783.9 874.7 1008.8
Piese turnate din otel, tone 160.8 190.6 173.3 222.2 124.6 108.5 30.6 59.1 73.3
Piese turnate din metale neferoase ușoare, tone 102.2 40.7 7.8 8.0 7.6 7.6 5.7 6.1 11.8
Uși, ferestre si cadrele lor, praguri, pervazuri, din metale
237.6 386.4 191.1 240.2 386.1 380.3 300.5 295.8 436.0
feroase, tone
Uși, ferestre si cadrele lor, praguri, pervazuri, din
564.8 1197.0 1667.1 1461.0 1057.0 1560.5 3930.6 5132.1 4908.2
aluminiu, tone
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, <http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/varval.asp?ma=IND0301&ti=Productia+principalelor+produse+
industriale%2C+1997-2011&path=../Database/RO/14%20IND/IND03/&lang=1>.
Scurtă descriere a sistemului electroenergetic al Republicii 200 Gcal/h capacitate termică, construită în perioada 1956-
Moldova 1970; CHE Dubăsari pe râul Nistru, cu o putere nominală
instalată de 48 MW (disponibil 30 MW), gradul de uzură
În Republica Moldova capacitatea de generare a energiei
75%, construită în perioada 1954-1966; CHE Costeşti pe
electrice include: Centrala Termoelectrică Moldovenească
râul Prut, cu o putere nominală instalată de 16 MW (dispo-
(CTEM) din oraşul Dnesctrovsk (amplasată în stânga râului
nibil 10 MW), gradul de uzură 67%, construită în 1978; alte
Nistrului), cu o putere nominală instalată de 2520 MW, pe
centrale electrice, inclusiv 9 CET-uri ale fabricilor de zahăr
consum de gaze naturale, păcură şi cărbune, construită în
cu o putere nominală instalată de 97.5 MW pe consum de
perioada 1964-1982; CET-2 Chişinău, cu o putere nomina-
gaze naturale şi păcură, construite în 1956-1981.
lă instalată de 240 MW capacitate electrică (disponibil 210
MW) şi 1200 Gcal/h capacitate termică, construită în pe- Din capacitatea totală nominală relativ mare (2996.5 MW),
rioada 1976-1980; CET-1 Chişinău, cu o putere nominală pot fi utilizaţi doar circa 346 MW în regim de cogenerare
instalată de 66 MW capacitate electrică (disponibil 40 MW) în Chişinău şi Bălţi şi in baza hidro, respectiv este utilizată
şi 254 Gcal/h capacitate termică, construită în perioada doar aproximativ jumătate din capacitatea CTEM (în mod
1951-1961; CET Nord Bălţi, cu o putere nominală instala- special, din cauza condiţiilor comerciale dificile). Cea mai
tă de 28.5 MW capacitate electrică (disponibil 24 MW) şi mare parte (stabilizată la aproximativ 76-79% în perioada
Tabelul 1-22: Balanţa energiei electrice în economia naţională în perioada 1990-2011, miliarde kWh
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Producere 15.690 13.154 11.248 10.376 8.308 6.168 6.240 5.375 4.841 4.110 3.624
Import 4.489 4.457 4.609 5.029 4.582 4.324 3.937 3.523 3.376 2.665 2.482
Consum 11.426 10.839 10.022 8.569 4.350 7.022 6.686 6.133 5.351 4.715 4.620
Export 7.532 5.600 4.636 5.777 0.265 2.235 2.254 1.587 1.665 0.878 1.172
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Producere 4.912 4.408 4.062 4.179 4.225 2.835 3.857 4.035 6.196 6.012 5.785
Import 2.138 2.899 4.512 4.180 3.633 3.163 2.934 2.969 2.946 3.038 3.145
Consum 4.705 5.309 6.452 6.025 5.838 5.485 5.684 5.732 5.302 5.257 5.334
Export 1.467 1.615 1.826 1.844 1.547 0.052 0.636 0.793 3.358 3.391 3.023
Sursa: Anuarele Statistice pentru anii 1994 (pag.272), 1999 (pag. 311), 2003 (pag. 400), 2006 (pag. 319), 2009 (pag. 313), 2012 (pag. 317); Статистические
ежегодники ПМР 2000 (стр. 99), 2006 (стр. 93), 2009 (стр. 92), 2010 (стр. 93), 2011 (стр. 94), 2012 (стр. 98).
2007-2011) a consumului ţării este acoperită de generarea sare cu puterea electrică de 200 MW fiecare pe consum de
CTEM şi de importurile din Ucraina. cărbuni (date în exploatare în perioada 1964-1971, din care la
moment sunt operaţionale doar 5 grupuri energetice; în peri-
De notat, că în perioada 1990-2011, producerea energiei
oada 1999-2007 nu a funcţionat nici unul), 2 grupuri energe-
electrice s-a redus în RM cu circa 63.1%, iar consumul de
tice cu condensare cu puterea electrică de 210 MW fiecare pe
electricitate, respectiv cu circa 53.3% (Tabelul 1-22).
consum de păcură şi gaze naturale (date în exploatare în anii
Operatorul rețelei de transport al energiei electrice (Î.S. 1973 şi 1974, ambele operaţionale) şi două grupuri energeti-
Moldelectrica) administrează reţeaua de transport intern pe ce, care funcţionează după ciclul mixt gaz-abur pe consum de
malul drept al râului Nistru, inclusiv 5977.5 km linii elec- gaze naturale, cu o putere instalată de 250 MW fiecare (date
trice de transport de 400 kV, 330 kV, 110 kV, şi 25877.4 km în exploatare în anul 1980, ambele operaţionale).
de linii radiale de 35 kV şi 6-10 kV. Interconexiunile includ
Procesele tehnologice utilizate la CTEM sunt bazate pe ci-
7 linii de 330 kV şi 11 linii de 110 kV cu Ucraina, 3 linii de
clul clasic al turbinelor cu abur cu condensare şi presupun
110 kV cu România şi o linie de 400 kV cu România şi de
arderea combustibilului fosil pentru producerea energiei
acolo cu Bulgaria.
electrice, producerea energiei termice reprezentând doar un
Sistemul de energie electrică din Republica Moldova este proces secundar. Producţia energiei electrice la CTEM în
operat sincron cu sistemul IPS/UPS şi doar în mod insular perioada 1990-2011 s-a redus de circa 3 ori (Tabelul 1-23).
cu România. În prezent, conexiunea cu Ucraina este folosită
Odată cu scumpirea preţului de livrare a gazelelor naturale
în totalitate, o mare parte din utilizare fiind tranzitul realizat
din Federaţia Rusă, CTEM şi-a modificat politica tarifară,
cu maximă securitate; exploatarea conexiunii cu România
majorând preţul energiei electrice livrate către Republica
oferă un schimb redus transfrontalier, precum şi o siguranţa
Moldova. În aceste condiţii, în perioada noiembrie 2005–
scăzută a aprovizionării.
septembrie 2009, Republica Moldova a sistat procurarea
Republica Moldova a privatizat în anul 2000, o mare parte energiei electrice de la CTEM, optând pentru importuri de
din sectorul de distribuţie (aproximativ 70%), adică trei din electricitate mai ieftină din Ucraina. În lipsa cererii de sarci-
cinci unităţi de distribuţie a energiei electrice, care ulterior nă, în perioada 09.11.2005 – 11.01.2007 la CTEM a fost uti-
au fuzionat în Î.C.S. RED „Union Fenosa” S.A., în timp ce lizat doar un singur grup energetic ce funcţiona după ciclul
celelalte două au rămas întreprinderi în proprietatea sta- mixt gaz-abur pe consum de gaze naturale.
tului: S.A. „RED Nord” şi S.A. „RED Nord-Vest”. Pe malul
În perioada 1996-2011, producţia anuală de electricitate pe
stâng al râului Nistru serviciul este furnizat de către S.A.
malul stâng al Nistrului (CTEM din Dnestrovsk şi CHE de la
„RED Est” şi „RED Sud-Est”.
Dubăsari) a variat între 1.6-5.2 miliarde kWh, din care circa
Producerea energiei electrice 40-60% era livrată spre Republica Moldova, respectiv destina-
tă exportului în regiunile de sud ale Ucrainei (Tabelul 1-24).
În sistemul energetic al Republicii Moldova există doar o
singură centrală termoelectrică cu condensare, amplasată La începutul anului 2007, CTEM a exportat energie electrică
în oraşul Dnestrovsc (pe teritoriul din stânga râului Nistru). în Bielorusia şi Federaţia Rusă, însă ca urmare a introducerii
Centrala este înzestrată cu 8 grupuri energetice cu conden- de către Ucraina a unor taxe majorate la tranzitul de electri-
Tabelul 1-23: Generarea energiei electrice la CTEM în perioada 1990-2011, miliarde kWh
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Producerea energiei electrice 13.569 11.223 9.468 8.626 6.836 4.747 4.560 3.629 3.296 2.687 2.463
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Sursa: Î.S. „Moldelectrica”.
Tabelul 1-24: Producerea de energie electrică pe teritoriul unităţilor administrativ teritoriale din stânga Nistrului în perioada 1996-2011
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Electricitate produsă, mld. kWh, inclusiv la: 4.840 3.924 3.593 2.973 2.720 3.649 3.228 3.016
CHE Dubăsari, mld. kWh 0.279 0.295 0.297 0.286 0.257 0.283 0.286 0.223
CTEM Dnestrovsk, mld. kWh 4.560 3.629 3.296 2.687 2.463 3.366 2.942 2.793
Electricitate importată în UATSN, mld. kWh 0.000 0.000 0.000 0.003 0.000 0.000 0.285 0.921
Consum de electricitate în UATSN, mld. kWh 2.589 2.364 1.929 2.098 2.100 2.183 1.899 2.112
Electricitate exportată din UATSN, mld. kWh 2.250 1.560 1.665 0.878 0.620 1.467 1.615 1.826
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Electricitate produsă, mld. kWh, inclusiv la: 3.157 2.996 1.643 2.757 2.939 5.165 4.947 4.770
CHE Dubăsari, mld. kWh 0.266 0.295 0.269 0.268 0.307 0.303 0.328 0.276
CTEM Dnestrovsk, mld. kWh 2.891 2.701 1.374 2.489 2.631 4.863 4.619 4.494
Electricitate importată în UATSN, mld. kWh 0.812 0.659 0.276 0.000 0.000 0.002 0.000 0.000
Consum de electricitate în UATSN, mld. kWh 2.124 2.108 1.899 2.134 2.151 1.815 1.670 1.763
Electricitate exportată din UATSN, mld. kWh 1.844 1.547 0.052 0.636 0.793 3.358 3.391 3.023
Sursa: Статистические ежегодники ПМР 2000 (стр. 99, 101, 175, 183), 2006 (стр. 93, 95, 173, 179), 2009 (стр. 92, 94, 169, 175), 2010 (стр. 93, 96, 167,
173), 2011 (стр. 94, 97, 171, 177), 2012 (стр. 98, 101, 175, 181).
citate pe teritoriul său, exportul de electricitate a fost reorien- Producția totală a energiei electrice pe teritoriul din dreapta
tat către România. Exporturile de energie se efectuează prin Nistrului s-a redus de la circa 1.901 miliarde kWh în anul
intermediul liniilor electrice de interconexiune de 110 kV şi 1990, până la circa 1.016 miliarde kWh în anul 2011 (Ta-
400 kV CTEM (UATSN) – Vulcăneşti (Moldova) şi Vulcă- belul 1-25), ceea ce indică asupra faptului că capacitatea de
neşti (Moldova) – Isaccea (România). Strategia pe termen generare a centralelor amplasate pe malul drept al râului
lung a companiei ruse Inter RAO EES în proprietatea căreia Nistru este utilizată în mod neeficient. În contextul tendin-
se află CTEM, este de a crea condiţii de funcţionare a centra- ţei de majorare a consumului de energie electrică din ultima
lei la o capacitate de cel puţin 1500 MW, asigurând exporturi perioadă, această situaţie reprezintă un factor negativ, inclu-
de energie spre ţările din Balcani de peste 6.0 miliarde kWh siv sub aspectul securităţii energetice.
anual. În vederea realizării planurilor de modernizare a cen- Producerea energiei termice
tralei, în perioada 2005-2011, compania rusă a investit circa
100 milioane $ SUA în retehnologizarea CTEM. În RM există un număr mare de centrale termice, care
funcționează pe consum de gaze naturale și păcură, mai pu-
Producerea combinată a energiei electrice şi termice ţin pe consum de cărbune şi biomasă. Cantitatea de com-
Pe malul drept al râului Nistru sunt localizate trei centrale bustibil consumat este contabilizată în Balanţele Energetice
electrice cu ciclu combinat: CET-1 şi CET-2 din municipiul ale RM. În perioada 1990-2011, cantitatea totală de ener-
Chișinău, respectiv CET-Nord din municipiul Bălți. De ase- gie termică produsă în RM s-a redus cu circa 80.3%, de la
menea, există câteva mici centrale electrice cu cogenerare la 22.212 milioane Gcal în anul 1990, până la 4.376 milioane
fabricile de zahăr. Gcal în anul 2011 (Tabelul 1-26).
Capacitatea instalată a centralelor electrice cu cogenerare de În Tabelul 1-27 este prezentată informaţia privind generarea
pe malul drept al râului Nistru, reprezintă doar circa 14% energiei termice pe malul drept al râului Nistru. După cum
din capacitatea instalată totală a centralelor electrice din se poate observa, circa 65.4% din energia termică produsă
RM. Din capacitatea totală nominală instalată pe teritoriul este generată de centrale electrice cu ciclu combinat (CET-
din dreapta râului Nistru, cea mai mare pondere o are CET- uri), respectiv alte 34.5% de centralele termice (CT-uri).
2 din municipiul Chişinău, circa 55% din total, urmată de Dacă pentru teritoriul din dreapta râului Nistru persistă o
CET-1 din municipiul Chişinău, cu o pondere de circa 14%, tendinţă continuă de reducere a cantităţii de energie termică
respectiv de CET-Nord din municipiul Bălţi, cu o pondere produsă, spre exemplu în perioada 1997-2011 reducerea a
de circa 7%. Capacitatea totală nominală instalată pe terito- constituit circa 51.0% (de la 6.590 milioane Gcal în 1997,
riul din dreapta râului Nistru, satisface necesităţile proprii până la 2.721 milioane Gcal în anul 2011), atunci pentru
de energie electrică doar în proporţie de circa 30 la sută. teritoriul din stânga râului Nistrului tendinţa este inversă,
Tabelul 1-25: Generarea energiei electrice pe malul drept al râului Nistru în perioada 1990-2011, miliarde kWh
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Anuarele Statistice pentru anii 1994 (pag.272), 1999 (pag. 311), 2003 (pag. 400), 2006 (pag. 319), 2009 (pag. 313), 2012
(pag. 317).
Tabelul 1-26: Generarea energiei termice în RM în perioada 1990-2011, milioane Gcal

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Producerea energiei termice 22.212 16.896 12.423 10.208 7.507 7.278 7.665 7.126 7.371 5.650 3.846
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Producerea energiei termice 4.375 4.417 4.605 4.347 4.830 5.043 4.508 4.683 4.075 4.488 4.376
Sursa: Balanţele Energetice ale Republicii Moldova pentru perioada 1990-2011; Статистические ежегодники ПМР 2000 (стр. 99), 2006 (стр. 93), 2009
(стр. 92), 2010 (стр. 93), 2011 (стр. 94), 2012 (стр. 98).
Tabelul 1-27: Generarea energiei termice în Republica Moldova, din 1993 doar pentru malul drept al râului Nistru, milioane Gcal
1990 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Energie termică, inclusiv: 22.212 10.208 7.507 7.097 7.077 6.590 6.120 4.647 3.057 3.298
la CET-uri 7.220 4.657 3.641 3.528 3.659 3.294 3.127 2.534 1.847 2.113
la CT-uri 14.802 5.542 3.862 3.568 3.417 3.296 2.991 2.113 1.207 1.183
la alte instalaţii de generare 0.190 0.009 0.003 0.001 0.001 0.000 0.002 0.000 0.003 0.002
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Energie termică, inclusiv: 3.217 3.347 3.347 3.591 3.552 3.094 3.074 2.638 2.874 2.721
la CET-uri 2.128 1.922 1.922 2.140 2.165 1.855 1.939 1.647 1.874 1.780
la CT-uri 1.087 1.423 1.423 1.451 1.358 1.386 1.133 0.990 1.000 0.940
la alte instalaţii de generare 0.002 0.002 0.002 - 0.001 0.001 0.002 0.001 - 0.001
Sursa: Balanţele Energetice ale Republicii Moldova pentru perioada 1990-2011.
comparativ cu nivelul de producţie înregistrat în anul 1997 1.6.2. Producţia agricolă

(0.536 milioane Gcal), în anul 2011 s-a produs de 3.1 ori
Datele pentru anul 2012 cu privire la volumul producţiei
mai multă energie termică (1.655 milioane Gcal).
agricole evidenţiază o descreştere cu 22.4% faţă de anul
Industria extractivă. În anul 2011, întreprinderilor din in- 2011 (Tabelul 1-29, Figura 1-11), fiind cauzată de condiţiile
dustria extractivă le-a revenit circa 1.7% din volumul total climaterice deosebit de nefavorabile din anul respectiv (una
de producţie obţinut de întreprinderile mari cu activităţi in- din cele mai puternice secete din istoria ţării).
dustriale principale.
Pe parcursul anilor 1991-2011 evoluţia producţiei agricole
Aceste întreprinderi au realizat un volum de producţie de a fost însoţită de fluctuaţii, cele mai bune rezultate fiind re-
circa 574.9 milioane lei (în preţuri curente), în creştere cu marcate în anii 1993, 1997, 2004 şi 2008, iar cele mai nega-
23.2% faţă de anul 2010. În anul 2012, întreprinderile din tive rezultate, respectiv în anii 1992, 1994, 1996, 1998, 2003,
industria extractivă au obţinut producţie cu 0.8% mai mult 2007 şi 2012.
decât în anul 2011.
Tabelul 1-28: Producţia principalelor produse industriale în cadrul industriei extractive a Republicii Moldova în perioada 2003-2011
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Pietre calcaroase pentru cioplit sau pentru construcții,
270.3 261.7 271.7 293.3 323.8 300.0 226.5 196.9 198.6
alabastru, mii metri cubi
Alte pietre pentru cioplit sau pentru construcție, mii metri cubi 137.8 137.7 190.5 211.0 191.8 187.5 181.3 150.2 231.4
Nisip, mii metri cubi 559.7 832.2 790.3 721.4 1076.9 1110.7 782.4 881.4 927.0
Pietriș, prundiș, bolovani si silex, mii metri cubi 770.4 938.7 1085.1 1406.4 1421.1 1597.4 1048.2 1265.8 1620.1
Amestecuri de nisip si prundiș, mii metri cubi 52.3 47.8 101.2 196.6 187.5 138.7 98.9 179.0 447.5
Sursa: Biroul Naţional de Statistică,< http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/varval.asp?ma=IND0301&ti=Productia+principalelor+produse+
industriale%2C+1997-2011&path=../Database/RO/14%20IND/IND03/&lang=1>.
Tabelul 1-29: Evoluţia producţiei agricole în Republica Moldova în perioada 1990-2011

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Agricultura, miliarde lei 6.100 11.300 97.300 1.067 3.212 4.243 4.639 5.100 4.775 6.396 8.268
în % faţă de anul 1990 100.0 88.9 76.0 83.9 63.3 64.5 56.8 63.3 55.9 51.2 49.5
Agricultura, miliarde $ SUA 0.796 0.790 0.944 1.008 1.103 0.889 0.609 0.665
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Agricultura, miliarde lei 8.646 9.474 10.354 11.819 12.688 13.734 12.825 16.503 13.300 19.873 22.619
în % faţă de anul 1990 52.7 54.5 47.1 56.9 57.3 56.7 43.6 57.6 52.1 56.2 59.0
Agricultura, miliarde $ SUA 0.672 0.698 0.743 0.959 1.007 1.046 1.056 1.588 1.197 1.607 1.927
% 40
31.9
30
20.8
20
10.4 11.4
7.9
10 6.4 5.0
1.9 3.4 0.8
0 -1.1
-3.3
-10 -8.4
-11.1 -11.6 -9.6
-11.9 -13.6
-14.5
-20
-24.6 -23.1 -23.0
-30
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Figura 1-11: Evoluţia producţiei agricole pe parcursul anilor 1991-2012, în % faţă de anul precedent
Producţia agricolă în toate categoriile de gospodării în anul pomuşoarelor şi nucilor –cu 57.6%, strugurilor – cu 34.7%
2012 a însumat 20.263 miliarde lei în preţuri curente, con- (Tabelul 1-30).
stituind 77.6% în preţuri comparabile faţă de anul 2011 şi
Concomitent, a fost înregistrată o majorare a producţiei
doar 45.4% faţă de nivelul anului 1990. Micşorarea produc-
de porumb pentru boabe – cu 73.4%, floarea soarelui – cu
ţiei globale agricole a fost determinată de scăderea accentu-
69.5%, soia – cu 471.5%, cartofi – cu 28.1% şi bostănoase –
ată a producţiei vegetale (cu 32.6%) şi producţiei animaliere
cu 169.2%. Totuşi, majorările în cauză se datorează, în mod
(cu 1.1%), ca impact a condiţiilor climaterice extrem de ne-
special, extinderii suprafeţelor însămânţate şi mai puţin ma-
favorabile (secetei).
jorării productivităţii plantelor de cultură cultivate în Repu-
De notat, că în perioada 1990-2011 producţia unor produ- blica Moldova (Tabelul 1-31).
se vegetale principale, s-a redus în Republica Moldova des-
Fitotehnia. Analiza impactului diferitor tipuri de produc-
tul de semnificativ, inclusiv: producţia grâului de toamnă
ţie asupra ritmului descreşterii volumului fizic al producţiei
şi primăvară – cu 17.5%, orzului de toamnă şi primăvară
agricole în 2012 faţă de anul precedent indică, că o influenţă
– cu 50.2%, leguminoaselor pentru boabe – cu 66.0%, sfe-
negativă mai semnificativă, a avut-o descreşterea producţiei
clei de zahăr – cu 71.9%, tutunului – cu 89.6%, legumelor
de cereale şi leguminoase boabe cu 51% (inclusiv, a grâului
– cu 66.2%, rădăcinoaselor pentru nutreţ – cu 94.6%, po-
– cu 38%, porumbului pentru boabe – cu 61%), cartofilor
rumbului pentru siloz şi masă verde – cu 98.2%, fructelor,
Tabelul 1-30: Producţia principalelor produse vegetale în RM în perioada 1990-2011, kt

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Cereale şi leguminoase - boabe - total 2538.6 3105.9 2099.8 3340.2 1753.8 2638.6 1981.2 3512.3 2751.9 2375.0 2070.2
...grâu de toamna şi primăvara 1129.0 1056.5 925.7 1392.5 658.8 1277.2 784.2 1344.7 1104.7 922.4 813.0
...orz de toamna şi primăvara 417.9 427.0 405.0 481.0 324.9 311.3 136.7 256.9 241.9 203.1 152.3
...leguminoase-boabe 97.1 105.7 121.8 121.6 70.2 55.5 31.6 63.2 76.9 61.6 30.9
...porumb pentru boabe 885.5 1501.2 635.4 1324.5 629.3 949.2 1008.6 1791.2 1272.7 1151.3 1050.4
Culturi tehnice
...sfecla de zahar 2374.5 1988.6 1784.0 1845.4 1526.7 1916.6 1749.4 1842.4 1524.6 1164.3 1115.1
...floarea soarelui 252.2 151.4 176.2 173.7 149.2 326.8 343.1 263.6 237.9 287.8 307.6
...soia 23.8 33.4 7.9 9.3 4.0 28.9 37.9 25.3 28.7 47.2 48.1
...tutun 66.2 62.8 45.0 50.2 41.5 27.0 19.5 23.6 24.5 22.4 25.3
…rapița pentru boabe - - - - - 12.7 31.8 145.0 145.0 175.4 96.3
Cartofi, legume si bostănoase
...cartofi 295.3 290.6 310.8 725.9 474.7 426.3 386.7 430.0 436.6 372.5 361.0
…legume 1177.3 989.2 787.5 777.2 598.5 566.4 362.4 393.6 565.6 531.8 395.0
…bostănoase 34.4 35.6 9.3 18.6 12.6 24.3 24.2 31.8 25.8 33.1 30.3
Plante de nutreț
...rădăcinoase pentru nutreț 1171.8 1416.4 922.5 988.6 547.0 545.6 336.5 310.2 255.2 157.6 117.1
...porumb pentru siloz şi masa verde 4509.0 4979.1 3025.8 3358.7 2286.0 1766.2 1212.3 1064.9 653.0 299.5 211.6
Fructe, pomușoare şi nuci 901.1 698.0 511.0 1190.3 707.0 588.7 556.9 1050.2 398.9 138.1 263.7
Struguri 939.7 774.0 824.0 933.4 674.4 861.9 776.1 301.8 344.3 468.9 712.0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Culturi tehnice
...sfecla de zahar 1228.5 1238.0 721.3 930.9 1013.3 1193.9 616.5 981.3 353.9 903.1 666.4
...soia 30.6 36.0 50.8 59.8 82.2 96.0 43.0 73.4 58.9 157.4 136.0
...tutun 16.1 11.8 6.9 7.9 7.2 5.2 3.8 4.5 5.2 9.7 6.9
…rapița pentru boabe 90.6 57.9 30.1 1.0 3.0 7.0 34.2 95.4 69.1 36.7 52.0
...cartofi 409.0 337.1 313.7 331.2 394.8 392.3 204.1 284.1 271.5 297.1 378.4
…legume 473.3 409.8 373.2 333.2 417.0 498.3 228.3 392.1 319.9 364.5 398.1
…bostănoase 38.8 29.2 72.0 61.0 59.0 99.1 42.5 72.5 103.1 108.3 92.6
Plante de nutreț
Struguri 508.8 645.7 681.6 689.1 519.4 467.3 601.1 643.2 694.0 486.9 613.5
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, <http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/16%20AGR/AGR02/AGR02.asp>. Статистические ежегодники
ПМР 1998 (стр. 218), 2002 (стр. 113), 2005 (стр. 101), 2009 (стр. 98), 2010 (стр. 100), 2011 (стр. 101), 2012 (стр. 105).
Tabelul 1-31: Producţia medie la hectar pe principalele culturi agricole în 1990-2011, tone/hectar
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Culturi tehnice
...sfecla de zahar 29.1 24.9 21.6 22.2 18.4 18.7 16.9 19.3 15.0 12.9 12.1
...soia 0.9 1.4 0.5 1.0 0.7 8.5 15.8 10.5 4.4 2.7 4.1
...tutun 2.1 1.9 1.6 1.6 1.5 1.4 1.2 1.4 1.1 1.2 1.1
...cartofi 7.2 6.2 5.6 10.2 7.6 7.5 6.5 6.9 7.0 5.6 5.5
…legume 16.6 12.7 10.7 10.6 8.8 9.4 7.0 7.3 11.5 11.1 7.9
…bostănoase 3.7 4.5 1.3 3.1 2.5 0.4 0.4 0.6 0.5 0.6 0.6
Plante de nutreț
Struguri 4.7 3.9 4.3 4.7 3.5 4.5 4.2 1.7 2.0 3.0 4.7
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Culturi tehnice
...sfecla de zahar 14.4 16.8 10.8 16.2 20.5 21.8 14.8 27.4 11.0 16.9 11.5
...soia 3.2 3.5 2.8 2.1 2.3 1.7 0.9 2.4 1.2 2.7 2.3
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
...tutun 1.0 1.3 1.2 1.4 1.5 1.4 1.0 0.9 0.8 0.8 0.4
...cartofi 9.5 7.4 8.1 9.5 11.0 11.4 5.8 9.1 9.6 10.7 12.9
…legume 7.6 7.5 8.9 9.1 11.1 11.6 6.0 9.8 9.1 9.6 11.5
…bostănoase 0.9 0.7 1.8 2.1 2.8 4.7 2.8 4.6 6.2 5.8 5.9
Plante de nutreț
Struguri 3.2 4.2 4.5 4.7 3.5 3.1 4.0 4.3 4.6 3.3 4.3
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, <http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/16%20AGR/AGR02/AGR02.asp>; Статистические ежегодники
ПМР 1998 (стр. 218), 2002 (стр. 113), 2005 (стр. 101), 2009 (стр. 99), 2010 (стр. 101), 2011 (стр. 102), 2012 (стр. 106).
– cu 48%, legumelor – cu 37%, floarea soarelui – cu 31%, şi respectiv 99.7% (Tabelul 1-32). În medie, la un hectar de
rapiţei – cu 89%, strugurilor – cu 15%, etc. semănături au fost introduse circa 20 kg de fertilizanți chi-
mici, recalculaţi la 100% substanţe nutritive, faţă de circa
În anul 2012 ponderea producţiei vegetale în totalul pro-
134 kg în anul 1990 (cu 85.4% mai puţin). Introducerea fer-
ducţiei agricole a constituit 59% (în anul 2011 – 68%), din
tilizanţilor naturali la 1 hectar a constituit 20 kg la hectar,
care: cerealele şi leguminoasele boabe – 11.6% (18.4% în
faţă de 5.6 tone în anul 1990.
2011), culturile tehnice – 10.3% (12.0% în 2011), cartofii,
legumele şi bostănoasele – 10.0% (13.6% în 2011), fructele, Sub recolta anului 2012 în întreprinderile agricole şi gospo-
nucele şi pomuşoarele – 5.0% (4.3% în 2011), strugurii – dăriile ţărăneşti (de fermier), la un hectar de semănături au
15.8% (14.4% în 2011). fost introduse câte 43.7 kg de fertilizanţi chimici, recalculaţi
la 100% substanţe nutritive, respectiv circa 30 kg fertilizanţi
În anul 2012, întreprinderilor agricole le revenea partea
naturali. Pe parcursul anului 2012 la 1 hectar de culturi agri-
principală la producţia de sfeclă de zahăr – 89%, rapiţă –
cole s-au utilizat: câte 1.70 kg insecticide, 3.42 kg fungicide,
87%, tutun – 76%, cereale şi leguminoase pentru boabe (ex-
2.45 kg erbicide, 1.94 kg produse biologice şi câte 2.68 kg de
clusiv porumb) – 74%, soia – 72% şi floarea soarelui – 70%.
alte produse de uz fitosanitar.
În gospodăriile populaţiei au fost concentrate 76% din pro-
ducţia de legume, 67% de cartofi, 46% de porumb şi 42% de Zootehnia. În anul 2012 ponderea producţiei animaliere în
struguri, iar în gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) – 58% de total producţia agricolă a constituit 41% (în anul 2011 – 32%),
culturi bostănoase şi 43% de fructe şi pomuşoare. din care: animale şi păsări – 24.8% (18.7% în anul 2011), lapte
– 11.2% (9.2% în 2011), ouă – 4.2% (3.6% în 2011). În com-
În perioada 1990-2011, aplicarea îngrăşămintelor chimice
paraţie cu anul precedent, în gospodăriile de toate categoriile,
şi naturale s-a redus în Republica Moldova cu circa 86.7%
Tabelul 1-32: Aplicarea îngrăşămintelor chimice şi naturale în RM în perioada 1990-2011, mii tone
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Îngrăşăminte chimice (substanţă activă) , mii tone 232.4 191.4 127.6 44.9 20.0 12.5 14.3 12.1 10.3 6.1 10.3
azotate 92.1 82.7 61.8 26.4 14.1 10.5 13.2 11.4 10.2 5.9 10.2
fosfatice 85.7 75.2 43.4 12.7 8.0 1.4 0.7 0.5 0.1 0.1 0.1
potasice 54.6 33.5 22.4 5.8 1.6 0.6 0.3 0.2 0.0 0.0 0.0
În medie la 1 hectar de semănături, kg 134 111 75 25 12 7 8 7 6 4 6
Îngrăşăminte naturale, mii tone 9740.0 8600.0 5300.0 4200.0 1620.0 1779.2 905.7 352.9 227.3 122.1 83.3
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Îngrăşăminte chimice (substanţă activă), mii tone 12.8 18.4 15.4 17.5 18.1 16.6 22.4 24.7 19.9 25.5 30.9
azotate 12.7 18.0 14.6 16.1 16.1 13.8 18.8 21.9 17.0 20.6 25.0
fosfatice 0.1 0.3 0.6 1.0 1.5 2.0 2.4 1.7 2.0 3.3 4.0
potasice 0.0 0.1 0.2 0.4 0.5 0.8 1.1 1.1 0.9 1.6 1.8
Îngrăşăminte naturale, mii tone 98.2 54.2 47.3 42.2 44.2 10.5 7.9 8.0 6.9 17.7 31.5
Sursa: Anuarele Statistice ale RM pentru anii 1988 (pag. 280), 1994 (pag. 239), 1999 (pag. 330), 2003 (pag. 442), 2006 (pag. 352), 2011 (pag. 345) şi 2012
(pag. 348); Статистические ежегодники ПМР 1998 (стр. 230), 2000 (стр. 107), 2002 (стр. 111), 2006 (стр. 108), 2009 (стр. 107), 2010 (стр. 109), 2011
(стр. 110), 2012 (стр. 114).
Tabelul 1-33: Producţia principalelor produse animaliere în RM în perioada 1990-2011

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Vânzarea pentru sacrificare a animalelor
530.0 433.0 334.0 228.0 193.0 183.6 173.0 165.6 151.0 151.7 126.0
şi pasărilor (în masă vie), mii tone
Lapte, mii tone 1503.0 1284.0 1128.0 867.0 805.0 811.1 717.8 630.7 626.3 602.7 576.6
Oua, milioane bucăţi 1129.0 1061.0 813.0 530.0 418.0 515.1 556.3 528.5 547.8 566.2 578.5
Lână, tone 3043.0 2869.0 2616.0 2598.0 2812.0 2921.8 2833.2 2731.5 2449.4 2295.9 2079.9
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Vânzarea pentru sacrificare a vitelor şi
117.6 122.1 121.4 120.7 122.3 135.3 150.9 108.9 125.3 152.6 161.9
pasărilor (în masă vie), mii tone
Lapte, mii tone 580.6 603.3 585.5 613.3 636.1 603.3 576.8 514.3 543.3 598.4 532.9
Oua, milioane bucăţi 620.2 675.0 622.8 668.7 762.7 765.7 704.4 562.6 640.3 718.6 705.3
Lână, tone 2087.1 2083.6 2066.7 2035.0 2085.4 2173.9 2148.2 2022.9 1997.8 2069.5 2045.2
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, <http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/16%20AGR/AGR03/AGR03.asp>. Статистические ежегодники
ПМР 2000 (стр. 116), 2002 (стр. 120), 2006 (стр. 111), 2009 (стр. 110), 2012 (стр. 117).
producţia de lapte de toate tipurile s-a micşorat cu 5.7%, iar păsărilor – 71.6%, ouă – 61.5%). La 1 ianuarie 2013 în aces-
cea de ouă – cu 10.2% (în gospodăriile populaţiei volumului te gospodării s-au concentrat: 98.0% din numărul total de
producţiei laptelui s-a redus cu 6.1%, iar a ouălor cu 16.0%). ovine şi caprine, 94.1% de bovine (inclusiv 96.6% din vaci),
respectiv 67.5% de porcine.
În perioada 1990-2011, producţia principalelor produse
animaliere în Republica Moldova s-a redus la fel de semni- În perioada 1990-2011, efectivul unor specii de animale
ficativ, inclusiv vânzarea pentru sacrificare a animalelor şi domestice s-a redus simţitor: taurinele – cu 78.8% (vacile
păsărilor (în masă vie) – cu 69.5%, cea a laptelui – cu 64.5%, de lapte – cu 60.3%, alte taurine – cu 89.8%), ovinele – cu
ouălor –cu 37.5% şi lânii – cu 32.8% (Tabelul 1-33). 42.0%, suinele – cu 74.5%. Concomitent, în aceiaşi perioa-
dă s-a majorat efectivul caprinelor - cu 235.9%, păsărilor de
În gospodăriile populaţiei se produce cea mai mare parte toate categoriile – cu 40.4%, asinilor – cu 25.0% şi cabaline-
a producţiei animaliere (lapte – 97.0%, creşterea vitelor şi lor – cu 8.7% (Tabelul 1-34).
Tabelul 1-34: Efectivul de animale şi păsări în gospodăriile de toate categoriile în Republica Moldova în perioada 1990-2011 (la sfârşitul
anului), mii capete
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Taurine 1060.7 1000.5 970.1 882.6 832.0 729.5 646.3 549.7 532.4 482.4 445.4
din care vaci 395.2 397.1 403.2 401.8 402.6 380.8 355.4 323.7 318.4 306.9 298.5
din care alte taurine 665.5 603.4 566.9 480.7 429.4 348.7 290.9 226.0 214.0 175.5 146.9
Ovine şi caprine 1281.9 1288.8 1357.2 1437.0 1501.9 1423.0 1372.4 1235.3 1147.2 1055.5 962.1
din care ovine 1244.8 1239.3 1294.3 1362.5 1410.4 1328.2 1273.7 1139.3 1050.5 953.2 850.7
din care caprine 37.1 49.5 62.9 74.7 91.5 94.7 98.7 95.9 96.7 102.4 111.4
Cabaline 47.2 48.4 51.4 54.5 58.2 61.6 63.3 65.4 68.5 72.0 76.0
Asine 1.7 1.8 2.1 2.2 2.9 3.2 3.1 3.0 3.2 3.4 3.8
Suine 1850.1 1753.0 1487.4 1082.3 1046.8 1014.6 950.1 797.5 928.0 751.3 492.7
Păsări de toate speciile 24625.0 23715.0 17128.0 12809.2 13448.3 13744.9 12364.9 12363.9 13046.0 13730.1 13624.9
Iepuri de casa 283.0 250.8 298.5 262.4 237.2 209.3 189.8 176.8 185.9 182.6 161.3
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Taurine 453.6 454.7 409.1 359.5 339.8 326.9 253.7 238.4 243.0 236.4 224.4
din care vaci 300.1 304.8 277.7 249.0 233.1 222.0 180.8 171.8 173.2 166.2 156.6
din care alte taurine 153.5 149.9 131.5 110.5 106.7 104.9 72.9 66.6 69.8 70.2 67.8
Ovine şi caprine 971.7 978.4 958.4 959.8 954.3 962.5 866.4 879.5 929.7 921.1 845.8
din care ovine 857.0 849.1 834.8 838.1 832.8 848.7 765.5 774.0 816.7 801.1 721.9
din care caprine 114.6 129.2 123.6 121.7 121.5 113.8 100.9 105.6 112.9 119.5 124.3
Cabaline 81.6 82.6 81.4 75.8 72.0 69.3 60.5 57.4 56.1 53.8 51.1
Asine 4.3 4.0 4.3 4.0 3.7 3.6 3.1 3.2 2.9 2.8 2.5
Suine 489.2 550.1 476.4 422.3 493.0 568.3 320.8 302.9 403.6 511.7 472.0
Păsări de toate speciile 14730.4 15535.4 16195.5 17883.9 22773.6 23017.2 17544.1 18830.5 22986.6 23811.3 34563.9
Iepuri de casa 191.4 190.7 205.4 239.1 278.9 326.0 263.4 248.5 274.5 277.0 278.4
Surse: Biroul Naţional de Statistică, Raport Statistic (anual) Nr. 24-agr „Starea sectorului zootehnic”. Efectivul animalelor şi păsărilor în gospodăriile de toate
categoriile la 1 ianuarie (anual pentru perioada 1990-2011). Статистические ежегодники ПМР 1998 (стр. 224), 2000 (стр. 114), 2002 (стр. 118), 2006 (стр.
109), 2010 (стр.110), 2011 (стр.111), 2012 (стр.115).
Tabelul 1-35: Lungimea căilor de comunicaţii în exploatare (la sfârşitul anului) şi densitatea căilor de comunicaţie pe 1000 km2 (la sfârşitul
anului) în Republica Moldova în perioada 1996-2011
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Drumuri publice – total, km 10665 10680 10679 10678 10655 10711 10739 10740
în dreapta Nistrului, km 9388 9403 9402 9401 9378 9433 9461 9462
în stânga Nistrului, km 1277 1277 1277 1277 1277 1278 1278 1278
Drumuri publice cu îmbrăcăminte rigidă, km 10152 10143 10142 10141 10003 10059 10101 10102
Densitatea drumurilor publice, km/1000 km2 315.1 315.6 315.5 315.5 314.8 316.5 317.3 317.3
în dreapta Nistrului, km 316.2 316.8 316.8 316.7 316.0 317.8 318.8 318.8
în stânga Nistrului, km 306.7 306.7 306.7 306.7 306.7 307.0 307.0 307.0
Densitatea drumurilor publice cu îmbrăcăminte rigidă, km/1000 km2 299.9 299.7 299.7 299.6 295.6 297.2 298.5 298.5
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Drumuri publice – total, km 10743 10746 10746 10615 10621 10817 10818 10826
Drumuri publice cu îmbrăcăminte rigidă, km 10105 10108 10112 10015 10034 10234 10239 10257
Densitatea drumurilor publice, km/1000 km2 317.4 317.5 317.5 313.6 313.8 319.6 319.6 319.9
Densitatea drumurilor publice cu îmbrăcăminte rigidă, km/1000 km2 298.6 298.6 298.8 295.9 296.5 302.4 302.5 303.0
Surse: Anuarele Statistice ale RM pentru anii 2003 (pag. 500), 2006 (pag. 405), 2012 (pag. 400). Статистические ежегодники ПМР 2000 (стр. 127), 2006
(стр. 121), 2009 (стр. 119), 2010 (стр. 123), 2012 (стр. 128).
1.6.3. Transporturi şi comunicaţii Reţeaua de drumuri este suficient de dezvoltată (densitatea
drumurilor publice este de circa 320 km/1000 km2, iar cea
Sectorul transport al Republicii Moldova in structura sa cu-
prinde: transportul auto, transportul feroviar, transportul a drumurilor publice cu îmbrăcăminte rigidă - de circa 303
aerian şi transportul fluvial. km/1000 km2), însă starea lor ca şi a întregii infrastructuri
este deplorabilă, deşi în ultimii cinci ani se realizează la sca-
Transportul auto. Reţeaua de drumuri publice cu o lungime ră largă lucrări de reparaţie şi restabilire a reţelei de drumuri
totala de 10826 km (din care: 9352 km – în dreapta râului naţionale.
Nistru, 1474 km – în stânga Nistru; cu îmbrăcăminte rigi-
Transportul auto în RM este reprezentat de un spectru larg
dă: 8827 km – în dreapta Nistrului şi 1430 km – în stânga
a mijloacelor de transport: autoturisme, autobuze şi micro-
Nistrului) (Tabelul 1-35) are ca nod principal municipiul
buze, autocamioane, automobile cu destinaţie specială (am-
Chişinău, centrul de intersecţie al traseelor principale naţi-
bulanţe, automobile de pompieri, macarale mobile şi altele)
onale şi internaţionale, care traversează Republica Moldova.
(Tabelul 1-36). În perioada de referinţă, s-a redus semnifica-
Tabelul 1-36: Mijloace de transport auto existente la sfârşitul anului în Republica Moldova în perioada 1990-2011, unităţi
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Autocamioane 79192 77941 61595 63235 62171 61433 58597 58206 58558 53439 47501
Autobuze si microbuze 12033 11226 8924 9101 9139 9697 10282 11623 13345 14005 13176
Autoturisme 261204 218059 166259 166440 169387 232866 245515 289105 306825 323264 329431
Autovehicule cu destinaţie speciala 23029 19632 16155 15241 15228 17255 16314 14981 14076 12455 11024
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Autocamioane 47099 47442 47873 74684 82545 84682 95587 116804 120639 131585 141851
Autobuze si microbuze 15094 16132 16069 20063 20123 21336 21672 22062 21939 21973 21919
Autoturisme 347574 360488 356752 359248 386034 414315 441991 470926 492481 512386 537145
Autovehicule cu destinaţie speciala 10437 9918 9311 9058 8951 8510 8186 7983 7631 7373 7098
Surse: Anuarele Statistice ale RM pentru anii 1994 (pag. 325), 1999 (pag. 390), 2006 (pag. 407), 2007 (pag. 403), 2008 (pag. 399), 2009 (pag. 398), 2010 (pag.
399), 2011 (pag. 399), 2012 (pag. 402). Статистические ежегодники ПМР 2000 (стр. 127), 2006 (стр. 121), 2009 (стр. 119), 2010 (стр. 123), 2012 (стр. 128).
Tabelul 1-37: Lungimea (km) şi densitatea căilor de comunicaţie feroviară (km per 1000 km2) la sfârşitul anului în Republica Moldova pe
parcursul perioadei 1990-2011
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Linii de cale ferată de folosinţă generală, km 1150 1150 1150 1150 1150 1150 1150 1140 1137 1140 1139
în dreapta Nistrului, km 977 977 977 977 977 977 977 967 964 967 999
în stânga Nistrului, km 173 173 173 173 173 173 173 173 173 173 140
Densitatea, km per 1000 km2 34.1 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 33.7 33.6 33.7 33.7
în dreapta Nistrului, km 33.0 32.9 32.9 32.9 32.9 32.9 32.9 32.6 32.5 32.6 33.7
în stânga Nistrului, km 41.6 41.6 41.6 41.6 41.6 41.6 41.6 41.6 41.6 41.6 33.6
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Linii de cale ferată de folosinţă generală, km 1121 1120 1111 1075 1139 1154 1154 1157 1157 1157 1157
în dreapta Nistrului, km 981 980 971 970 1034 1049 1049 1052 1052 1052 1052
în stânga Nistrului, km 140 140 140 105 105 105 105 105 105 105 105
Densitatea, km per 1000 km2 33.1 33.1 32.8 31.8 33.7 34.1 34.1 34.2 34.2 34.2 34.2
în dreapta Nistrului, km 33.1 33.0 32.7 32.7 34.8 35.3 35.3 35.4 35.4 35.4 35.4
în stânga Nistrului, km 33.6 33.6 33.6 25.2 25.2 25.2 25.2 25.2 25.2 25.2 25.2
Sursa: Anuarele Statistice ale RM pentru anii 1994 (pag. 319), 1999 (pag. 382), 2006 (pag. 405) şi 2012 (pag. 400); Статистические ежегодники ПМР 2000
(стр. 127), 2006 (стр. 121), 2009 (стр. 119), 2010 (стр. 123), 2012 (стр. 128).
tiv numărul autovehiculelor cu destinaţie specială (-69.2%), Tabelul 1-38: Mijloace de transport feroviar existente la sfârşitul
concomitent a crescut numărul autoturismelor (+105.6%), anului în RM, unităţi
autobuzelor şi microbuzelor (+82.2%) şi cel al autocamioa- 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
nelor (+79.1%). Principalele tipuri de combustibili consu- Locomotive
324 113 103 97 82 78 76 78 89
maţi sunt benzina, motorina, gazele petroliere lichefiate şi diesel
gazele naturale comprimate. Locomotive
139 114 100 75 72 50 42 44 48
manevra
În 2011 volumul mărfurilor transportate cu mijloacele de Trenuri diesel
transport auto a constituit 26.0 milioane tone şi s-a redus cu 44 29 28 26 26 24 22 22 22
(secţii)
90.1% faţă de anul 1990, dar s-a majorat cu 9.3% faţă de ni- Vagoane de
1496014097133161283812233110101057710033 9303
velul anului 2010 (Tabelul 1-39). Concomitent, în anul 2012 marfă
volumul mărfurilor transportate cu mijloacele de transport Vagoane de
486 482 480 470 458 461 460 440 460
auto s-a majorat cu 3.1% faţă de anul 2011. pasageri
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Cu autobuze şi microbuze au fost transportaţi 114.7 mil. pa- Locomotive
sageri, cu 74.3% mai puţin faţă de anul 1990 şi cu 8.2% mai 100 95 100 100 100 90 57 57 57
diesel
mult comparativ cu anul 2010 (Tabelul 1-40). În anul 2012, Locomotive
54 50 56 56 56 53 39 39 39
numărul de pasageri transportaţi cu autobuzele şi microbu- manevra
zele a crescut cu 1.6% comparativ cu anul 2011. Trenuri diesel
22 18 20 20 20 18 15 15 15
(secţii)
Transportul feroviar. Transportul feroviar activează în Re- Vagoane de
publica Moldova de peste 140 ani. Lungimea căii ferate este 8723 8492 8318 8177 7940 7921 7919 7835 7606
marfă
de circa 1157 km, iar densitatea căilor de comunicaţie pe Vagoane de
452 452 440 436 416 398 423 411 399
1000 km2 este de circa 34.2 km (Tabelul 1-37). pasageri
Sursa: Anuarele Statistice ale RM pentru anii 1994 (pag. 325), 1999 (pag.
Transportul feroviar în Republica Moldova este asigurat 390), 2006 (pag. 407), 2007 (pag. 403), 2008 (pag. 399), 2009 (pag. 398),
prin intermediul locomotivelor diesel de linie (puterea 400- 2010 (pag. 399), 2011 (pag. 399), 2012 (pag. 402).
4000 kW), locomotivelor de manevră (puterea 200-2000
În transportul feroviar activează circa 15 mii de lucrători. În
kW), trenurilor diesel, vagoanelor de marfă şi pasageri. În
anul 2005 a fost construit şi dat în exploatare un segment
perioada de referinţă s-a redus semnificativ numărul ma-
important de cale ferată cu o lungime de 45 km între Revaca
terialului rulant existent în inventar: locomotivelor diesel
şi Căinari, care permite transportarea mărfurilor şi călăto-
(-82.4%), locomotivelor de manevră (-71.9%), trenurilor
rilor spre sudul ţării ocolind oraşul Bender, care aparţine de
diesel (-65.9%), vagoanelor de marfă (-49.2%) şi celor de
unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului. De
pasageri (-17.9%) (Tabelul 1-38).
asemenea, în anul 2008 a fost finisată construcţia tronsonu-
Principalul tip de combustibil utilizat în transportul ferovi- lui de cale ferată cu lungimea de 50 km Cahul - Giurgiuleşti,
ar este motorina. Pentru necesităţi auxiliare se utilizează şi care leagă reţeaua de căi ferate cu portul Giurgiuleşti, asigu-
alte tipuri de combustibili: cărbune, păcură, benzină, gaze rând legătura directă cu fluviul Dunărea.
şi lubrifianţi.
Tabelul 1-39: Transportul de mărfuri pe moduri de transport în RM în perioada 1990-2011

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Mărfuri transportate, milioane tone
Transporturi – total, din care: 331.1 54.2 45.5 45.5 38.7 28.0 28.9 27.8 31.8
feroviar, mil. tone 65.4 13.2 12.5 12.8 11.1 6.6 8.2 10.6 12.6
auto, mil. tone 262.8 41.0 33.0 32.7 27.6 21.4 20.7 17.2 19.1
fluvial, mii tone 2885.5 19.7 19.7 39.1 13.1 15.9 30.8 103.7 107.5
aerian, mii tone 12.2 1.6 1.2 1.2 1.5 1.3 1.4 1.7 0.9
Parcursul mărfurilor, milioane tone-km
Transporturi – total, din care: 21648 4296 3891 3968 3597 2267 2605 3044 4007
feroviar 15007 3134 2897 2937 2575 1191 1513 1980 2748
auto 6305 1159 992 1028 1018 1073 1088 1060 1257
fluvial 317 0.20 0.15 0.32 0.01 0.18 0.06 2.60 0.30
aerian 19.0 3.0 1.5 2.4 3.6 3.3 4.1 2.0 1.3
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Mărfuri transportate, milioane tone
feroviar, mil. tone 14.739 13.310 11.704 11.093 11.847 11.006 4.415 3.852 4.554
auto, mil. tone 19.459 21.271 24.593 27.015 28.780 28.585 21.391 23.801 26.013
fluvial, mii tone 120.0 119.7 111.8 141.5 166.5 202.0 182.0 127.2 149.1
aerian, mii tone 0.75 0.72 0.77 0.97 1.00 0.83 0.83 1.30 1.60
Parcursul mărfurilor, milioane tone-km
feroviar 3019.2 3005.9 3052.9 3673.2 3120.2 2872.7 1058.2 958.6 1195.7
auto 1577.0 2161.4 2405.3 2567.1 2742.5 2965.9 2713.7 3232.4 3597.3
fluvial 0.35 0.37 0.43 0.55 0.60 0.80 0.60 0.40 0.50
aerian 0.90 1.00 1.00 1.30 1.30 1.20 1.10 1.70 1.70
Sursa: Anuarele Statistice ale RM pentru anii 2012 (pag. 393), 2009 (pag. 387), 2007 (pag. 395) şi 1999 (pag. 385).
În 2011 volumul mărfurilor transportate cu transportul fe- În 2011 volumul mărfurilor transportate cu transportul fluvi-
roviar a constituit 4.554 milioane tone şi s-a redus cu 93% al a constituit 149.1 mii tone şi s-a redus cu 94.8% faţă de anul
faţă de anul 1990, dar s-a majorat cu 18.2% faţă de nivelul 1990, dar s-a majorat cu 17.2% faţă de nivelul anului 2010
anului 2010 (Tabelul 1-39). În anul 2012 volumul mărfurilor (Tabelul 1-39). În anul 2012 volumul mărfurilor transportate
transportate cu transportul feroviar s-a redus cu 9.5% faţă cu transportul fluvial s-a redus cu 3.3% faţă de anul 2011.
de anul 2011. Cu transportul feroviar au fost transportaţi
Cu transportul fluvial au fost transportaţi 0.123 milioane
4.711 mil. pasageri, cu 77.7% mai puţin faţă de anul 1990 şi
pasageri, cu 95.1% mai puţin faţă de anul 1990 şi cu 3.2%
cu 5.1% mai puţin comparativ cu anul 2010 (Tabelul 1-40).
mai mult comparativ cu anul 2010 (Tabelul 1-40). În anul
În anul 2012, numărul de pasageri transportaţi cu transpor-
2012, numărul de pasageri transportaţi cu transportul fluvi-
tul feroviar s-a redus cu alte 7.9% comparativ cu anul 2011.
al s-a redus cu 5.6% comparativ cu anul 2011.
Transportul fluvial. Transportul fluvial în Republica Mol-
Transportul aerian. În prezent, în transportul aerian ac-
dova este în curs de dezvoltare, după o perioadă de stagnare
tivează peste 30 de agenţi economici şi circa 15 companii
îndelungată (în 2000 a fost reluat procesul de transportare a
aeriene. Rute regulate efectuează 3 companii aeriene şi alte
mărfurilor pe râul Nistru, care fusese stopate mai bine de 10
11 efectuează rute ocazionale; 5 companii efectuează lucrări
ani). În prezent activează porturile din Bender, Dnestrovsc,
de specialitate. În ramura respectivă activează peste 2000 de
Malovata, Ungheni, Râbniţa şi portul din Giurgiuleşti, care
persoane.
are ieşire la Marea Neagră.
În Republica Moldova sunt patru aeroporturi: în municipiul
Lungimea căilor fluviale navigabile de folosinţă generală
Chişinău, Bălţi, Cahul şi Mărculeşti. Din acestea efectuează
constituie în prezent în RM circa 624 km (inclusiv 558 km
rute regulate de călători doar aeroportul din Chişinău. Ae-
în dreapta râului Nistru, respectiv 66 km în stânga râului
roporturile din Cahul şi Mărculeşti sunt în stare de certifi-
Nistru).
care. Aeroportul din Bălţi este certificat, dar deserveşte doar
Există un număr relativ mic de mijloace de transport fluvi- rute neregulate.
al (Tabelele 1-41 şi 1-42), care sunt utilizate în RM pentru
Flota de aeronave din RM, structural în ultimii ani s-a
transportul de mărfuri şi pasageri pe fluviul Dunăre şi râu-
schimbat în mod esenţial. Dacă înainte de anul 2000, circa
rile Nistru şi Prut, în special în perioada caldă a anului.
Tabelul 1-40: Transportul de mărfuri pe moduri de transport public în RM în perioada 1990-2011

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Pasageri transportaţi, milioane pasageri
feroviar 21.1 11.7 10.4 10.3 9.4 5.4 4.8 4.8 5.1
autobuze 446.9 84 77.8 65.6 71.7 65.5 72.4 72.7 83.9
taximetre 13.7 0.7 0.5 0.4 0.3 0.3 0.7 0.7 0.6
troleibuze 272.6 314.2 284.6 261 303.1 334.7 248.5 133.0 190.7
fluvial 2.5 – – – – – 0.03 0.1 0.1
aerian 0.90 0.24 0.23 0.24 0.22 0.20 0.22 0.23 0.24
Parcursul pasagerilor, milioane pasageri-km
Transporturi – total, din care: 10102 3605 3296 3059 3013 2676 2415 2131 2624
feroviar 1626 1019 882 789 656 343 315 325 355
autobuze 4878 1163 1195 1071 1067 1013 1021 1069 1298
taximetre 164 15 11 7 6 5 12 12 11
troleibuze 1063 1103 914 838 969 1074 814 435 636
fluvial 19 – – – – – 0.1 0.2 0.2
aerian 2352 305 294 354 315 240 253 290 324
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Pasageri transportaţi, milioane pasageri
feroviar 5.282 5.111 5.024 5.284 5.591 5.763 5.187 4.964 4.711
autobuze 93.396 99.295 105.656 109.405 103.184 110.286 105.806 105.985 114.677
taximetre 0.698 1.057 1.007 1.098 3.414 4.259 3.836 4.262 3.308
troleibuze 196.522 200.963 204.255 201.855 206.338 205.172 176.436 116.477 112.209
fluvial 0.104 0.134 0.135 0.103 0.119 0.105 0.119 0.119 0.123
aerian 0.249 0.308 0.362 0.397 0.415 0.474 0.460 0.649 0.700
Parcursul pasagerilor, milioane pasageri-km
feroviar 351.9 346.1 355.0 471.4 468.2 485.6 422.8 398.8 363.1
autobuze 1640.1 1949.2 2058.7 2206.1 2475.5 2598.9 2300.1 2416.7 2685.4
taximetre 12.6 19.8 19.2 20.3 65.9 84.3 72.5 80.1 65.2
troleibuze 654.0 666.8 676.0 614.8 627.7 623.2 533.3 346.8 335.1
fluvial 0.33 0.42 0.33 0.21 0.24 0.21 0.24 0.24 0.24
aerian 304.3 365.1 439.7 480.9 549.6 637.5 603.8 750.8 837.3
Sursa: Anuarele Statistice ale RM pentru anii 2012 (pag. 398), 2009 (pag. 392), 2007 (pag. 401) şi 1999 (pag. 389).
80% din zboruri erau operate cu tipuri de aeronave produse se preponderent în ţările industrial dezvoltate din vest. În
în ţările CSI, atunci către anul 2011 situaţie este diametral Tabelul 1-43 este prezentată informaţia privind numărul de
opusă. Majoritatea aeronavelor în uz reprezintă aeronave aeronave în uz la sfârşit de fiecare an calendaristic în peri-
moderne cu emisii reduse a gazelor cu efect de seră, produ- oada 1996-2011.
Tabelul 1-41: Mijloace de transport fluvial existente la sfârşitul anului pe malul drept al râului Nistru, unităţi
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Nave de mărfuri cu autopropulsie 14 9 5 5 5 5 5 4 4 3 -
Nave de mărfuri fără propulsie 72 67 67 67 20 20 15 15 15 15 15
Remorchere, împingătoare 49 48 47 47 12 12 11 11 11 11 11
Nave de calatori cu autopropulsie 36 37 32 32 3 3 3 4 3 3 3
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Nave de mărfuri cu autopropulsie - - - - - - - - - - -
Nave de mărfuri fără propulsie 15 15 15 15 15 13 12 9 9 9 9
Remorchere, împingătoare 10 10 10 10 10 8 8 8 8 8 8
Nave de calatori cu autopropulsie 3 3 3 3 3 2 1 1 1 1 1
Sursa: Anuarele Statistice ale RM pentru anii 1993 (pag. 330), 1994 (pag. 325), 1999 (pag. 390), 2006 (pag. 407), 2007 (pag. 403), 2008 (pag. 399), 2009 (pag.
398), 2010 (pag. 399), 2011 (pag. 399) şi 2012 (pag. 402).
Tabelul 1-42: Mijloace de transport fluvial existente la sfârşitul anului pe malul stâng al râului Nistru, unităţi
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Nave de mărfuri, inclusiv remorchere şi împingătoare 73 71 69 67 65 63 59 59 58 57 54
Nave de calatori 33 32 31 30 29 28 25 25 25 25 24
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Nave de mărfuri, inclusiv remorchere şi împingătoare 52 52 52 52 50 45 42 42 42 42 42
Nave de calatori 23 23 23 23 14 8 8 8 8 8 8
Sursa: Статистические ежегодники ПМР 2000 (стр. 128), 2006 (стр. 121), 2009 (стр. 119), 2011 (стр. 124), 2012 (стр. 128).
Tabelul 1-43: Mijloace de transport aerian existente la sfârşitul Sectorul comunicaţii. Numărul de convorbiri telefonice,
anului în RM, unităţi realizate prin reţeaua telefonică fixă, în anul 2012 s-a ma-
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 jorat cu 12.8% faţă de anul 2011, pe seama creșterii numă-
Aeronave civile pentru rului de convorbiri interurbane (+16.2%). În anul 2012,
40 40 32 20 26 21 19 19
transportul pasagerilor comparativ cu anul 2011, a sporit numărul corespondenţei
Aeronave civile pentru
9 6 6 5 6 6 7 9 poştale (+6.5%), pensiilor, subvenţiilor şi îndemnizaţiilor
transportul mărfurilor plătite prin intermediul oficiilor poştale (+0.3%). Totodată
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 s-a diminuat numărul de expedieri a ziarelor şi revistelor
20 32 35 20 23 24 22 22 (-5.8%), telegramelor (-4.7%), mandatelor băneşti poştale şi
transportul pasagerilor
telegrafice (-3.5%), coletelor (-1.0%). La 31 decembrie 2011
transportul mărfurilor
8 7 16 3 3 4 3 4 în reţeaua publică au fost în funcţiune 1194.7 mii posturi
Surse: Anuarele Statistice ale Republicii Moldova pentru anii 2004 (pag. telefonice principale, din care 1048.1 mii la domiciliu (Ta-
562), 2006 (pag. 407), 2007 (pag. 403), 2008 (pag. 399), 2009 (pag. 398), belul 1-44).
2010 (pag. 399), 2011 (pag. 399), 2012 (pag. 399).
În 2011 volumul mărfurilor transportate cu transportul ae- 1.6.4. Turismul

rian a constituit 1.6 mii tone şi s-a redus cu 86.9% faţă de În prezent aportul turismului în economia naţională este
anul 1990, dar s-a majorat cu 23.1% faţă de nivelul anului relativ nesemnificativ. Infrastructura turistică modestă şi
2010 (Tabelul 1-39). În anul 2012 volumul mărfurilor trans- venitul redus obţinut din activitatea turistică plasează Re-
portate cu transportul aerian s-a redus cu 1.9% faţă de anul publica Moldova printre ţările în care turismul este slab dez-
2011. voltat. În anul 2011 capacitatea de cazare turistică în funcţie
Cu transportul aerian au fost transportaţi 0.7 milioane pa- de structurile de cazare turistică colectivă a constituit 27.5
sageri, cu 22.2% mai puţin faţă de anul 1990 şi cu 7.9% mai mii locuri, reducându-se cu 3.0% în raport cu anul prece-
mult comparativ cu anul 2010 (Tabelul 1-40). În anul 2012, dent (Tabelul 1-45).
numărul de pasageri transportaţi cu transportul aerian s-a În totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, hote-
redus cu 3.9% comparativ cu anul 2011. lurile şi motelurile deţin o pondere de 34.4%, taberele de
Tabelul 1-44: Principalii indicatori privind comunicaţiile poştale şi telecomunicaţiile în Republica Moldova în perioada 2000-2011
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Numărul de expedieri:
corespondenţe, mil. 11.862 16.998 25.179 30.630 34.262 37.293 38.478 38.314 40.764 41.174 41.879 44.788
ziare şi reviste, mil. 18.963 21.210 22.022 22.750 29.500 28.721 28.520 28.714 26.837 25.104 23.758 21.762
colete poştale, mii 18.000 18.000 21.000 33.000 29.000 23.000 26.000 27.118 28.284 29.500 30.769 32.092
mandate poştale şi
11.313 9.665 8.836 8.028 8.140 8.133 8.191 8.168 8.186 8.414 8.835 9.043
telegrafice, mil.
Numărul convorbirilor telefonice prin reţeaua telefonică fixă:
interurbane, mil. 117.4 163.0 195.9 246.7 293.8 340.8 373.3 348.1 294.0 246.1 212.9 194.3
internaţionale, mil. 17.5 18.6 21.4 25.3 30.7 33.1 37.4 49.4 46.2 31.6 26.3 22.7
Numărul posturilor telefonice principale în reţeaua telefonică publică fixă:
total, mii 603.6 655.3 719.3 791.1 863.4 942.2 1018.1 1081.4 1115.8 1139.9 1162.3 1194.7
din care la domiciliu, mii 513.3 564.6 625.7 695.5 761.5 838.5 957.6 1002.2 1030.6 1025.2 1042.5 1048.1
Numărul posturilor telefonice, la 100 locuitori:
în reţeaua telefonică publică 16.6 18.1 19.9 21.9 24.0 26.3 28.4 30.3 31.3 32.0 32.6 33.6
la reţeaua telefonică mobilă 3.0 6.2 9.4 13.2 21.9 30.4 37.9 52.7 67.9 78.1 88.9 104.4
Numărul staţiilor, la sfârşitul anului:
de televiziune 47.0 50.0 50.0 50.0 76.0 76.0 76.0 94.0 130.0 178.0 … …
de radiodifuziune … … … 28.0 30.0 36.0 51.0 55.0 48.0 67.0 … …
Sursa: Anuarele Statistice ale RM pentru anii 2012 (pag. 411-412), 2009 (pag. 407- 409) şi 2007 (pag. 414-417).
Tabelul 1-45: Principalii indicatori privind structurile de cazare turistică colectivă în Republica Moldova în perioada 2004-2011
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Numărul structurilor de primire turistică colective
184 191 211 222 229 249 250 247
cu funcţiuni de cazare – total, inclusiv în:
hoteluri şi moteluri 53 54 55 58 62 72 75 85
pensiuni turistice şi agroturistice 5 7 12 13 11 15 13 15
cămine pentru vizitatori 11 10 9 7 6 6 7 6
structuri de întremare 7 7 6 7 6 6 6 7
sate de vacanţă şi alte structuri de odihnă 55 57 60 60 62 71 72 63
tabere de vacanţă pentru copii 53 56 69 77 82 79 77 71
Numărul de camere - total 7296 7374 7970 7960 8149 8349 8417 8172
Numărul de locuri - total 23827 23992 27269 27608 28265 28448 28370 27511
Numărul turiştilor cazaţi - total 286731 301656 311966 314619 280550 227888 229893 248309
inclusiv turişti străini cazaţi 68829 67235 62771 70302 73288 59563 63593 75000
Numărul de înnoptări în decursul anului - total 1487585 1618558 1752963 1745178 1726885 1400063 1412166 1424441
inclusiv turişti străini 174439 186590 213982 201006 201624 147762 162755 173893
Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare
37.9 43.0 44.5 44.3 46.7 36.8 32.7 32.2
turistică în funcţiune, %
Sursa: Anuarul Statistic al RM pentru anul 2012 (pag. 240-245).
vacanţă pentru copii – 28.7%, satele de vacanţă şi alte struc- Comparativ cu anul 2010, în 2011 s-a majorat numărul ho-
turi de odihnă – 25.5%, pensiunile turistice şi agroturisti- telurilor şi structurilor similare (cu 11.6%), respectiv capa-
ce – 6.1%, structurile de întremare – 2.8%, căminele pentru citatea de cazare unică în acestea (cu 6.7%), concomitent
vizitatori – 2.4%. indicii de utilizare a capacităţii de cazare s-a redus cu 9.5%
(Tabelul 1-46).
Structurile de cazare turistică colective în anul 2012 au fost
frecventate de 268.2 mii turişti, cu 8.0% mai mult compara- În perioada 2009-2010 s-a înregistrat un recul al numărului
tiv cu anul 2011, din care nerezidenţi – 89.0 mii turişti, cu turiştilor străini care au vizitat RM (Tabelul 1-47), însă acest
18.6% mai mult comparativ cu anul precedent. fenomen nu a fost unul de durată, indicii din ramură depă-
şind rapid valorile înregistrate până la criza economică glo-
În anul 2012 ponderi mai însemnate în numărul total al tu- bală din anul 2009, dat fiind faptul că atât infrastructura, cât
riştilor străini în structurile de cazare le-a revenit turiştilor şi oferta destinaţiilor turistice se dezvoltă într-un ritm rapid.
sosiţi din România (19.7%), Federaţia Rusă (10.4%), Ucraina
(9.2%), SUA (7.1%), Turcia (6.5%), Germania (6.2%), Italia În anul 2012 agenţiile de turism au acordat servicii turistice
(5.6%), Anglia (3.7%), Polonia (2.6%), Franţa (2.4%), Israel la 194.0 mii de turişti şi excursionişti, cu 5.0% mai mult de-
(1.9%), Bulgaria (1.5%), Suedia (1.3%), Belarus (1.3%), Aus- cât în anul 2011.
tria (1.3%), Olanda (1.1%), etc. Numărul de turişti şi excursionişti străini care au vizitat RM
Numărul de înnoptări ale turiştilor în structurile de cazare şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism s-a cifrat la
colective în anul 2012 a fost de 1462.4 mii şi s-a majorat circa 12.8 mii (din care: 54.9% au sosit în scop de odihnă,
cu 2.7% comparativ cu anul 2011. Indicele total de utilizare recreere şi agrement; 40.6% - de afaceri şi profesionale; 4.5%
netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a constituit - de tratament), cu 18.6% mai mult decât în anul 2011.
30.7%, inclusiv la structurile de întremare – 66.8%, la cămi- Numărul de turişti şi excursionişti care au plecat în străi-
ne pentru vizitatori – 53.5%, la taberele de vacanţă pentru nătate prin intermediul agenţiilor de turism a totalizat cir-
elevi – 35.7%, la pensiunile turistice şi agroturistice – 16.6%, ca 146.8 mii (97.4% din aceştia au plecat în străinătate în
la hoteluri şi moteluri – 15.8%, la vilele turistice, satele de scopuri de odihnă, recreere şi agrement), cu 7.9% mai mult
vacanţă şi alte structuri de odihnă – 14.7%. decât în anul 2011.
Tabelul 1-46: Hoteluri şi structuri similare în RM, la 31 decembrie, în perioada 2004-2011
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Hoteluri şi structuri similare - total, inclusiv: 69 71 76 78 79 93 95 106
4-5 stele 6 6 10 11 10 13 14 21
3 stele 4 5 11 11 12 20 22 21
2 stele 6 7 7 6 8 9 9 9
Numărul de camere - total 2576 2475 2457 2297 2350 2517 2695 2864
Capacitatea de cazare unică - total locuri 4850 4581 4519 4271 4415 4727 5112 5454
Numărul de înnoptări în decursul anului - total, mii 404.1 434.8 483.7 428.0 416.9 330.2 371.7 368.4
Indicii de utilizare a capacităţii de cazare, % 25.2 26.6 30.9 28.3 28.6 20.8 22.1 20.0
Sursa: Anuarul Statistic al RM pentru anul 2012 (pag. 240).
Tabelul 1-47: Activitatea turistică a agenţiilor de turism în RM în perioada 2004-2012

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în ţară - total 26045 25073 14239 14722 8710 9189 8956 10788 12797
Numărul de plecări ale vizitatorilor moldoveni în
67846 57231 67826 81790 85085 93294 117204 136095 146791
străinătate - total
Sursa: Anuarul Statistic al RM pentru anul 2012 (pag. 245).
Datele statistice menţionate mai sus se referă doar la călăto- registrat o creştere de 1.2% (în preţuri curente) faţă de luna
riile organizate de agenţiile de turism din Republica Moldo- precedentă şi o diminuare de 14.6% comparativ cu luna de-
va şi nu cuprind informaţii referitoare la vizitatorii care se cembrie 2011. În anul 2012 volumul cifrei de afaceri în co-
deplasează în mod individual. merţul cu ridicata s-a micşorat cu 2.5% (în preţuri curente)
comparativ cu anul 2011.
Politica actuală a statului în domeniul turismului este reflec-
tată în Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în peri- Din activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei în
oada 2003-2015. În strategie sunt prevăzute extinderea zo- anul 2011 a rezultat o cifră de afaceri în sumă de 19.0 mili-
nelor turistice, amenajarea specială a traseelor turistice etc. arde lei sau cu 5.0% mai mare, în termeni reali, faţă de anul
2010 (Tabelul 1-49).
1.6.5. Comerţul cu amănuntul şi serviciile de piaţă În luna decembrie 2012 volumul cifrei de afaceri la între-
prestate populaţiei prinderile cu activitate principală de servicii de piaţă pre-
Volumul de vânzări cu amănuntul în anul 2011 a fost în state populaţiei a fost în creştere cu 9.2% (în preţuri com-
ascensiune. Populaţiei i-au fost comercializate mărfuri de parabile) faţă de luna precedentă şi în scădere cu 1.2%
consum în valoare de 50.9 miliarde lei sau cu 10.7% mai comparativ cu luna decembrie 2011. În anul 2012 volumul
mult comparativ cu anul 2010 (Tabelul 1-48). cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de
servicii de piaţă prestate populaţiei s-a majorat cu 3.1% (în
În luna decembrie 2012 volumul cifrei de afaceri la între- preţuri comparabile) faţă de anul anterior.
prinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul
a înregistrat o creştere de 7.1% (în preţuri comparabile) faţă În luna decembrie 2012 volumul cifrei de afaceri la întreprin-
de luna precedentă şi o scădere de 12.4% comparativ cu luna derile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate, în
decembrie 2011. În anul 2012 volumul cifrei de afaceri în special întreprinderilor, a înregistrat o creştere de 11.1% (în
comerţul cu amănuntul s-a diminuat cu 0.5% (în preţuri preţuri curente) faţă de luna precedentă şi o scădere de 13.0%
comparabile) faţă de anul precedent. comparativ cu luna decembrie 2011. În anul 2012 volumul
cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de
În luna decembrie 2012 volumul cifrei de afaceri la între- servicii de piaţă prestate, în special întreprinderilor, s-a dimi-
prinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata a în- nuat cu 1.3% (în preţuri curente) faţă de anul anterior.
Tabelul 1-48: Evoluţia vânzărilor de mărfuri cu amănuntul în RM în perioada 1990-2011
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Vânzări, miliarde lei 6.400 11.000 47.300 0.432 1.363 2.757 3.840 3.971 3.679 3.602 6.012
miliarde $ SUA 0.322 0.335 0.613 0.834 0.859 0.685 0.343 0.484
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Vânzări, miliarde lei 7.612 10.753 14.537 16.576 19.488 23.357 28.220 34.684 32.143 38.766 50.930
miliarde $ SUA 0.591 0.792 1.043 1.344 1.547 1.779 2.325 3.338 2.892 3.135 4.340
Tabelul 1-49: Evoluţia serviciilor de piaţă prestate populaţiei în RM în perioada 1990-2011

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Servicii de piaţă prestate populaţiei, miliarde lei 0.900 1.200 5.800 0.070 0.424 0.652 0.820 1.237 1.299 1.897 2.600
miliarde $ SUA 0.052 0.104 0.145 0.178 0.268 0.242 0.181 0.209
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Servicii de piaţă prestate populaţiei, miliarde lei 3.404 4.222 5.299 6.970 8.210 9.964 11.569 13.153 14.590 16.670 19.044
miliarde $ SUA 0.265 0.311 0.380 0.565 0.652 0.759 0.953 1.266 1.313 1.348 1.623
Tabelul 1-50: Evoluţia indicatorului investiţii în capital fix în RM în perioada 1990-2011

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Investiţii, mld. lei 2.500 3.300 28.300 0.171 0.712 0.845 0.987 1.202 1.444 1.592 1.759
în % faţă de anul 1990 91.0 67.3 37.0 18.1 15.2 14.0 12.9 14.2 11.1 9.4
Investiţii, mld. $ SUA 0.128 0.175 0.188 0.215 0.260 0.269 0.152 0.142
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Investiţii, mld. lei 2.315 2.804 3.622 5.140 7.797 11.012 15.336 18.225 11.124 13.805 16.338
în % faţă de anul 1990 10.4 11.6 12.4 13.4 16.3 20.2 24.6 25.2 16.7 20.5 22.9
Investiţii, mld. $ SUA 0.180 0.207 0.260 0.417 0.619 0.839 1.263 1.754 1.001 1.116 1.392
1.6.5. Investiţii în capital fix anului precedent. Întreprinderilor mixte şi celor cu proprie-
tate străină le-au revenit 21.2% din investiţiile utilizate în total
Datele pentru anul 2012 cu privire la volumul investiţiilor în
pe ţară sau cu 1.9% mai puţin faţă de realizările anului 2011.
capital fix evidenţiază o scădere cu 4.1% faţă de anul 2011.
Pe parcursul perioadei 1990-2012 evoluţia acestui indicator Pentru realizarea procesului investiţional în 2012 au fost în-
a fost însoţită de anumite fluctuaţii, rezultate pozitive fiind suşite preponderent mijloacele proprii ale agenţilor econo-
remarcate doar în anul 1998 şi mai recent, în perioadele mici şi populaţiei, constituind 9.646 miliarde lei investiţii,
2001-2008 şi 2010-2011 (Tabelul 1-50, Figura 1-12). cota-parte a cărora a constituit 58.6% din volumul total al
mijloacelor utilizate, totodată volumul lor a scăzut cu 8.7%
În anul 2012 investiţiile în capital fix au însumat 16.457 mi- faţă de nivelul înregistrat în anul 2011. În 2012, pentru asi-
liarde lei în preţuri curente (din care 8.482 miliarde lei – în gurarea necesităţilor investiţionale din contul surselor bu-
lucrări de construcţii-montaj, 7.249 miliarde lei – în utilaje getare au fost utilizate 1.921 miliarde lei sau 11.6% din total
şi maşini, mijloace de transport şi 0.726 miliarde lei – alte investiţii, fiind în creştere faţă de anul 2011 cu 25.8% (în
cheltuieli), constituind doar circa 23.0% faţă de nivelul anu- preţuri comparabile). Ponderea mijloacelor investitorilor
lui 1990. Comparativ cu anul precedent, în 2012 se constată străini - 1.210 miliarde lei, s-a micşorat cu 1.5% faţă de rea-
creşterea ponderii lucrărilor de construcţii-montaj cu 3.6%, lizările din 2011, constituind 7.4% în volumul total al inves-
concomitent, cota-parte a investiţiilor în utilaje, maşini şi tiţiilor utilizate.
mijloace de transport şi în alte cheltuieli în total investiţi a
scăzut cu 1.3%, respectiv cu 2.3%. Analiza structurii investiţiilor pe tipuri de mijloace fixe arată,
că volumul considerabil al investiţiilor a revenit valorii utila-
Analiza structurii investiţionale pe forme de proprietate a jelor, maşinilor şi mijloacelor de transport, cota-parte a căro-
arătat că intensificarea activităţii investiţionale s-a produs ra în totalul investiţiilor realizate a constituit 44.0% (compa-
preponderent din contul sectorului privat al economiei na- rativ cu 45.3% în anul 2011). Ponderea investiţiilor utilizate la
ţionale. Agenţii economici şi persoanele fizice al sectorului construcţia clădirilor şi edificiilor a constituit 31.7% din vo-
respectiv au valorificat 6.604 miliarde lei investiţii, ceia ce lumul total al investiţiilor însuşite (din care 11.6% - clădirilor
constituie 40.1% din volumul total al investiţiilor realizate. de locuit şi 20.1% - altor clădiri şi edificii), sau cu 3.0% mai
Comparativ cu anul 2011 acest volum a scăzut cu 16.7% (în puţin decât în anul 2011. În anul 2012 din volumul total al
preţuri comparabile). Întreprinderilor din sectorul public le- investiţiilor în construcţia locativă au fost însuşite 1.910 mili-
au revenit 37.1% din investiţiile utilizate în total pe ţară, sau arde lei sau 11.6% din totalul investiţiilor în active materiale,
6.111 miliarde lei, fiind în creştere cu 22.3% faţă de realizările în descreştere cu 17.2% faţă de anul 2011.
% 30 24.0 22.6
21.4 21.9
20
10.0 11.0 11.0 11.8
10 7.0 8.0
2.3
0 -0.4
-4.1
-10 -9.0 -8.0 -8.0
-16.0 -15.0
-20
-22.0
-26.0
-30
-33.5
-40
-45.0
-50 -51.0
-60
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Figura 1-12: Evoluţia indicatorului volumul investiţiilor în capital fix în perioada 1991-2012 (în % faţă de anul precedent)
1.6.6. Managementul deşeurilor de DMS a constituit circa 210.7 ha, prin urmare alte circa
1100-1200 de ha sunt ocupate aşa-numitele „gunoişti” din
Sporirea consumului pe parcursul ultimilor decenii a con-
localităţile rurale. Din acest număr nu corespund cerinţelor
tribuit la creşterea volumelor de deşeuri menajere solide
sanitare şi ecologice 3/4 din depozite.
(DMS) generate. Evidența statistică privind rata zilnică
medie de generare a deşeurilor în Republica Moldova nu se Evidenţa statistică a volumelor deşeurilor acumulate în de-
efectuează, dar acest indice a fost dedus în bază informaţiei pozite nu se efectuează, există doar unele estimări vizuale
privind evacuarea deșeurilor la depozite, raportată de ser- ale inspectorilor ecologişti, care apreciază volumul total al
viciile de salubrizare, care variază de la circa 0.25 kg/zi în DMS acumulate în depozite aproximativ la circa 30-35 mi-
oraşe mici, precum Nisporeni şi Cimişlia, până la circa 1.1- lioane tone.
1.3 kg/zi în municipii, precum Bălţi şi Chişinău. Prin modul în care sunt realizate şi exploatate, depozite-
Servicii specializate în colectarea și eliminarea deșeurilor le de DMS din RM sunt departe de respectarea exigenţe-
există în municipii şi în toate centrele raionale, gestionarea lor de mediu. Se consideră, că doar depozitul din comuna
deşeurilor municipale fiind realizată în mod organizat, prin Crețoaia, raionul Anenii Noi a fost construit conform pro-
intermediul serviciilor respective, care activează pe bază de iectului de execuţie, iar exploatarea se efectuează conform
contract cu generatorii individuali. Totuşi, acest sistem aco- tehnologiei de depozitare în straturi a DMS, cu compactarea
peră doar circa 60-90% din totalul generatorilor de deşeuri şi acoperirea cu material intermediar.
din mediul urban. Deşi o parte din depozite deţin autorizaţii de funcţionare,
În mediul rural, în marea majoritate a localităților, prac- acestea nu sunt amenajate şi operate corespunzător, iar ad-
tic nu există servicii organizate pentru gestionarea deşe- ministrarea necorespunzătoare a acestora generează conta-
urilor, transportul la locurile de depozitare fiind făcut în minări ale solului şi ale pânzei freatice, precum şi emisii de
mod individual de către generatori, cu excepția serviciilor gaze cu efecte directe asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.
de colectare a deşeurilor create în unele localităţi rurale. În Informaţia disponibilă privind caracteristica depozitelor de
localităţile rurale numărul persoanelor racordate la aceste DMS ne permite să concluzionăm, că Republica Moldova
servicii este relativ jos, în special pe motivul lipsei resurse- nu dispune de depozite construite şi operate conform ce-
lor financiare. O mică parte din localităţile rurale, în spe- rinţelor de protecţie a mediului, cu excepţia depozitului de
cial cele aflate în proxima vecinătate a centrelor raionale, DMS din comuna Crețoaia, raionul Anenii Noi, unde se eli-
sunt deservite de servicii organizate pentru gestionarea mină mai mult de ½ de DMS generate în ţară.
deşeurilor (Chişinău, Făleşti, Ungheni, etc.).
Circa 3/4 din depozitele de DMS din centrele raionale se
Anual, prin intermediul serviciilor de salubrizare din lo- află în exploatare de circa 25-40 de ani, având un grad de
calităţile urbane se transportă la depozitele de DMS circa utilizare de 80-100%, respectiv necesitând a fi închise şi re-
1.1-2.4 milioane m3 de deşeuri (1 m3 = 0.4 tone DMS) (Ta- cultivate. În majoritatea centrelor raionale grosimea stratu-
belul 1-51). lui de deşeuri depozitate depăşeşte 7-8 m (Ungheni, Cahul,
Situaţia actuală din domeniul administrării DMS în Repu- Ocniţa, etc.), în unele ajungând la circa 10-15 m (Briceni,
blica Moldova, este similară celei caracteristice altor ţări în Bălţi, Ialoveni etc.), respectiv 25-30 m (Crețoaia, Orhei).
curs de dezvoltare, se află la o primă etapă de dezvoltare, in- Deseori, depozitele existente au fost puse în exploatare fără
cluzând două elemente de bază: sursele de generare a DMS proiecte de execuţie, nefiind amenajate corespunzător, fără a
şi depozitele de DMS. fi îndiguite şi împrejmuite cu gard. Lucrările de compactare
Cea mai utilizată metodă de administrare a deşeurilor me- şi izolare se efectuează ocazional, iar o parte din deşeuri se
najere este depozitarea pe sol. Suprafaţa depozitelor de de- depozitează în afara perimetrelor admise.
şeuri menajere în localităţile urbane şi rurale variază între Informaţia privind generarea şi eliminarea deşeurilor la de-
1300-1400 ha, numărul lor fiind de aproximativ 1700. Con- pozitele de deşeuri menajere solide în UATSN a fost pre-
form datelor statistice, în anul 2012 suprafaţa depozitelor
Tabelul 1-51: Deşeuri menajere în localităţile urbane din Republica Moldova, transportate pe parcursul perioadei 1990-2011 la rampele de
depozitare, mii m3
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Total pe ţară, inclusiv în: 3399.3 3444.7 3593.8 1568.9 1471.2 1373.5 1399.7 1305.8 1306.2 1211.4 1144.6
mun. Chişinău 1126.0 1127.4 879.4 869.3 830.0 833.1 806.9 822.9 815.8 844.0 734.2
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total pe ţară, inclusiv în: 1101.9 1148.4 1143.5 1200.0 1268.5 1353.6 1790.6 2130.8 2210.2 2302.6 2350.0
mun. Chişinău 713.0 741.0 752.0 773.0 1021.0 1089.0 1192.0 1460.0 1475.0 1494.0 1513.4
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Anuarele Statistice pentru anii 2012 (pag.25), 2007 (pag. 26), 2003 (pag. 34), 1999 )pag. 24), 1993 (pag. 53).
luată din „Programul de valorificare a deşeurilor a regiunii Tabelul 1-52: Volumul de deşeuri menajere solide eliminate
transnistrene”. Situaţia în domeniul gestionării deşeurilor la depozitele de DMS în Republica Moldova (total pe ţară) în
este similară situaţiei întregii ţări: deşeurile menajere şi cele perioada 1990-2010, mii tone
industriale fiind înhumate la depozite de DMS. Conform Total
DMS DMS Deşeuri
Programului, la 8 depozite autorizate şi circa 90 depozite ne- Anul
administrate neadministrate industriale
deşeuri
eliminate
autorizate se elimină anual circa 135 mii tone DMS, respec-
1990 909.3 450.4 679.9 2039.6
tiv circa 252 mii tone de deşeuri industriale. Toate depozi-
1991 926.9 451.0 688.9 2066.8
tele au fost construite în perioada anilor 1960-1990, se află
1992 1085.8 351.8 718.8 2156.3
într-o stare precară şi nu pot fi considerate drept autorizate.
1993 279.8 416.9 565.8 1262.5
Informaţia generalizată pe ţară privind depozitarea deşe- 1994 256.5 392.1 546.2 1194.9
urilor menajere solide în depozitele administrate de DMS 1995 216.2 350.5 526.7 1093.3
(municipiul Chişinău), depozitele neadministrate de DMS 1996 237.1 370.1 531.9 1139.2
(localităţile urbane din dreapta şi stânga râului Nistrului 1997 193.2 324.8 513.2 1031.1
unde funcţionează serviciile de salubrizare a localităţilor şi 1998 196.2 326.5 513.2 1035.9
care raportează informaţia privind activitatea acestora orga- 1999 337.6 301.4 507.0 1146.0
2000 293.7 291.3 526.7 1111.7
nelor statistice regionale şi centrale), precum şi depozitarea
2001 285.2 289.6 521.7 1096.6
deşeurilor industriale (pentru teritoriul din dreapta şi stân-
2002 296.4 305.3 527.6 1129.4
ga Nistrului) este prezentată în continuare (Tabelul 1-52).
2003 300.8 299.1 527.9 1127.9
În perioada 1990-2010, volumul total de deşeuri menajere 2004 309.2 297.2 541.5 1147.9
solide eliminate la depozitele de DMS în Republica Moldo- 2005 408.4 315.6 613.0 1336.9
va s-a redus cu circa 18.7%, concomitent începând cu anul 2006 435.6 334.7 641.7 1412.0
2003 se observă o tendinţă de creştere continuă a volumului 2007 476.8 365.3 685.6 1527.7
de DMS eliminat la rampele de depozitare a deşeurilor me- 2008 584.0 375.7 672.7 1632.5
najere solide. 2009 590.0 411.0 605.1 1606.1
2010 597.6 440.4 620.2 1658.3
În anul 2012, de către specialiştii Laboratorului Ecologic 1990-
-34.3 -2.2 -8.8 -18.7
Central al Inspectoratului Ecologic de Stat al Republicii Mol- 2010, %
dova au fost realizate ultimele evaluări privind compoziția În municipiile din ţară, este relativ mare şi fracţia deşeuri-
morfologică a deșeurilor menajere înhumate la rampele de lor organice, spre deosebire de localităţile urbane mai mici,
depozitare a DMS din municipiile Chișinău şi Bălți, respec- în care fracţia deşeurilor organice este cu mult mai redusă
tiv oraşele Leova şi Căușeni (Tabelul 1-53). (în aceste localităţi deşeurile organice sunt utilizate adesea
După cum se poate observa din tabel, fracţia deşeurilor re- în hrana animalelor domestice, respectiv pentru pregătirea
ciclabile este relativ mare, în pofida iniţiativelor lansate în compostului).
ultimii ani de către autorităţilor publice locale privind co- În perioada 1993-2012, cota deşeurilor biodegradabile în
lectarea separată a deşeurilor reciclabile în vederea reutili- fluxul DMS din Republica Moldova, a indicat o tendinţă de
zării ulterioare a acestora. diminuare, de la 71% în 1993, până la 46% în 2012.
Tabelul 1-53: Compoziția morfologică a DMS, realizată în anul 2012 pentru localităţi urbane din Republica Moldova
Compoziția morfologică a deșeurilor, %
Categorii de deşeuri
Chișinău Bălți Leova/Căușeni Media pe ţară
Hârtie, carton 7.98 2.83 5.02 5.28
Sticlă 8.06 5.17 5.13 6.12
Deşeuri reciclabile
Mase plastice 7.30 3.76 2.92 4.66
Metale şi nemetale 1.98 1.99 1.04 1.67
Resturi alimentare 46.24 63.14 28.79 46.06
Deșeuri fitotehnice 4.30 5.01 23.00 10.77
Deşeuri organice
Textile 3.28 2.66 1.84 2.59
Încălţăminte 0.57 0.20 0.29 0.35
Mobilier 1.39 3.88 0.59 1.95
Deșeuri voluminoase
Echipamente electrice şi electronice (EEE) 1.66 1.01 0.97 1.21
Lemn 1.87 1.85 1.55 1.76
Deşeuri de construcţii şi demolare
Alte deşeuri de construcţii 15.37 8.50 28.86 17.58
2
In v e nt a r u l
n aţ i o n a l d e g a z e
c u e f e ct d e s e r ă
2. INVENTARUL NAŢIONAL DE GAZE CU EFECT DE SERĂ 103
C a p i t o l u l 2 . In v e nt a r u l n a ţ i o n a l d e
g a z e c u e f e ct d e s e r ă
industrial dezvoltate şi celor cu economia în tranziţie, inclu-
2.1. Introducere se în Anexa I a Convenţiei, să reducă în prima perioadă de
angajament a Protocolului de la Kyoto (2008-2012) emisiile
2.1.1. Convenţia, Protocolul de la Kyoto şi totale de GES direct cu cel puţin 5%, în comparaţie cu emi-
angajamentele Părţilor semnatare siile înregistrate în anul de bază (1990).
Obiectivul final al Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiuni- Republica Moldova a ratificat Protocolul de la Kyoto la 13
lor Unite privind Schimbarea Climei (CONUSC) este de a februarie 2003. Ca ţară neinclusă în anexa nr. I a Conven-
stabiliza, concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă ţiei, Republica Moldova nu a avut angajamente de reducere
la un nivel, care să împiedice orice perturbare antropică pe- a emisiilor de gaze cu efect de seră în prima perioadă de
riculoasă a sistemului climatic. Până în prezent, 196 de ţări angajament a Protocolului de la Kyoto.
sunt Părţi la această Convenţie. CONUSC a fost semnată de În Planul de acţiune de la Bali, adoptat la a 13-a Conferinţă
Republica Moldova la 12 iunie 1992 şi ratificată de Parla- a Părţilor la CONUSC (2007), ţările în curs de dezvoltare
ment la 16 martie 1995. au convenit pentru prima dată să elaboreze şi să imple-
Articolul 4, paragraful 1(a), şi Articolul 12, paragraful 1(a) a menteze acţiuni de atenuare adecvate la nivel naţional (în
CONUSC stipulează, că fiecare Parte trebuie să prezinte că- engl.: NAMA – National Appropriate Mitigation Actions),
tre Conferinţa Părţilor (COP) un „inventar naţional al emi- în contextul dezvoltării durabile, sprijinite prin intermediul
siilor antropice pe surse, şi al sechestrării, prin stocare, pentru transferului tehnologic, finanţare adecvată şi acțiuni de con-
toate gazele cu efect de seră, ne-reglementate prin Protocolul solidare a capacităţilor.
de la Montreal, în măsura în care mijloacele îi permit aceas- Conferinţa a 15-a a Părţilor, care a avut loc la Copenhaga
ta, utilizând metode comparabile asupra cărora COP cade de în decembrie 2009, a aprobat și a propus spre implementare
acord şi a căror utilizare o va încuraja; de asemenea o descrie- o declaraţie politică adoptată în sprijinul limitării încălzi-
re generală a masurilor pe care aceasta le ia sau intenţionează rii globale cu nu mai mult de 2°C comparativ cu nivelul
să le ia pentru a aplica Convenţia; şi orice altă informaţie pe preindustrial, în contextul echităţii şi dezvoltării durabile.
care Partea o considera utilă pentru a atinge obiectivul Con- Această declarație a primit denumirea de Acordul de la
venţiei şi potrivită pentru a exprima în Comunicarea sa, în Copenhaga și reafirmă aspectele de dezvoltare în contex-
măsura posibilului, date utile determinării tendinţelor emisi- tul schimbărilor climatice, inclusiv prin intermediul im-
ilor antropice in lume”. plementării Strategiilor de Dezvoltare cu Emisii Reduse (în
Mecanismul principal de prezentare a acestor informaţii engl.: LEDS – Low Emissions Development Strategies).
sunt comunicările naţionale. La COP 2 (Geneva, 1996) a Conferinţa a 16-a a Părţilor la CONUSC, care a avut loc la
fost adoptat Ghidul pentru elaborarea comunicărilor naţi- Cancun în decembrie 2010, a adoptat Acordul de la Cancun,
onale ale Părţilor din non-Anexa I (Decizia 10/CP.2). Con- care încurajează ţările în curs de dezvoltare să pregătească
form acestui Ghid, între 1998-2000 Republica Moldova a Strategii de Dezvoltare cu Emisii Reduse în contextul dez-
elaborat Prima Comunicare Naţională către CONUSC (cu- voltării durabile şi să întreprindă Acţiuni de atenuare adec-
prinzând un inventar naţional al emisiilor de gaze cu efect vate la nivel naţional.
de seră pentru perioada 1990-1998) în cadrul Proiectului
UNDP-GEF “Asigurarea suportului Republicii Moldova în Prin Acordul de la Cancun „se conştientizează că stoparea
vederea pregătirii primei comunicări naţionale în corespun- schimbărilor climatice necesită o schimbare de paradigmă
dere cu obligaţiunile sale faţă de CONUSC”, prezentată la spre construirea unei societăţi cu emisii reduse de carbon, care
COP 6 (Hague, 2000). oferă oportunităţi substanţiale şi asigură o creştere economică
continuă şi o dezvoltare durabilă”.
La COP 8 (New Delhi, 2002) a fost adoptat un nou Ghid
pentru elaborarea comunicărilor naţionale ale ţărilor din În luna ianuarie 2010 Republica Moldova s-a asociat Acor-
non-Anexa I (Decizia 17/CP.8). Conform acestuia, în pe- dului de la Copenhaga şi a prezentat un obiectiv de reducere
rioada 2005-2009, a fost elaborată Comunicarea Naţională a emisiilor, care este specificat în anexa nr. II a acestui Acord
Doi, iar în perioada 2010-2013, respectiv Comunicarea Na- „Acţiuni de atenuare adecvate la nivel naţional al ţărilor în
ţională Trei a Republicii Moldova către CONUSC. curs de dezvoltare”. Ținta acțiunilor de atenuare a Republicii
Moldova în cadrul acestui Acord o constituie „reducerea cu
La COP 3 (Kyoto, 1997) a fost adoptat Protocol de la Kyo- nu mai puţin de 25% faţă de anul de referinţă (1990) a nive-
to, care reprezintă un instrument de aprofundare a angaja- lului total naţional a emisiilor de gaze cu efect de seră către
mentelor Părţilor în cadrul Convenţiei, prin obligarea ţările anul 2020, prin punerea în aplicare a mecanismelor economi-
ce axate pe atenuarea schimbărilor climatice la nivel mondial, Există şi alte gaze active din punct de vedere fotochimic,
în conformitate cu principiile şi prevederile Convenţiei”. precum monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx)
şi compuşii organici volatil nemetanici (COVNM) (includ
Această ţintă este prezentată fără a indica acţiuni specifice substanţe precum: propanul, butanul şi etanul), care nu sunt
de atenuare adecvate la nivel naţional, identificate şi cuan- atribuite către gazele cu efect de seră direct, dar contribu-
tificate, și fără clarificări suplimentare cu privire la spriji- ie indirect la efectul de seră. Aceste gaze sunt considerate
nul necesar atingerii acesteia. Concomitent, se recunoaşte, drept precursori ai ozonului în troposferă, influenţând for-
că pentru atingerea acestei ţinte va fi nevoie de un sprijin marea şi dezintegrarea ozonului în atmosferă în prezenţa
semnificativ financiar, tehnologic şi de consolidare a capa- razelor solare (radiaţiei ultraviolete).
cităţilor, care poate fi oferit prin intermediul mecanismelor Deşi GES sunt considerate componente naturale ale aerului,
CONUSC. prezenţa lor în atmosferă este puternic afectată de activită-
În perioada 2010-2012, a fost elaborată Strategia de Dez- ţile antropice. Sporirea concentraţiei GES în atmosferă (ca-
voltare cu Emisii Reduse a Republicii Moldova până în anul uzată de emisii de origine antropică) contribuie la consoli-
2020, un document strategic care va permite ţării să-şi ajus- darea efectului de seră, ducând astfel la încălzirea adiţională
teze calea de dezvoltare spre o economie cu emisii reduse a atmosferei.
de carbon şi să realizeze o dezvoltare durabilă verde, bazată Concentraţia GES în atmosferă este determinată de diferen-
pe priorităţile socio-economice şi de dezvoltare a ţării. De ţa dintre emisiile şi sechestrările de GES. A fost stabilit cu
asemenea, SDER susţine atingerea obiectivelor globale, ofe- certitudine, că concentraţiile atmosferice ale GES au spo-
rind context naţional strategic eforturilor de atenuare pen- rit semnificativ în comparaţie cu perioada pre-industrială�.
tru care ţările primesc sprijin internaţional pentru acţiunile Astfel, din anul 1750 până către 2012, concentraţia CO2 a
de atenuare adecvate la nivel naţional. sporit cu circa 40%, concentraţia de CH4 cu circa 168%, iar
SDER a fost elaborată în concordanţă cu prevederile Pro- concentraţia N2O - cu circa 20% (Tabelul 2-1). Aceste ten-
gramului de activitate al Guvernului Republicii Moldova dinţe pot fi atribuite în mare măsură activităţilor umane —
„Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” în special arderii combustibililor fosili şi defrişării continui
(2011-2014), Capitolului „Protecţia Mediului”, precum şi cu a suprafeţelor acoperite cu păduri.
prevederile Capitolului „Schimbări Climatice” din Acordul La nivel global, cantitatea emisiilor anuale de bioxid de
de Asociere la Uniunea Europeană. Strategia conţine un set carbon este de circa 31.6 gigatone (Gt)14, majorându-se pe
de măsuri care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu parcursul ultimilor 45 ani mai mult decât semnificativ (de
efect de seră, la cuantificarea reducerii corespunzătoare a circa 4.9 ori). Cele mai importante surse a emisiilor de bi-
emisiilor pentru fiecare măsură, precum şi cerinţele finan- oxid de carbon sunt considerate arderea combustibililor
ciare faţă de implementarea acestora. fosili, deforestrările şi procesele industriale (spre exemplu,
Măsurile propuse în Planul de acţiuni alăturat SDER includ producerea cimentului). Durata de viaţă a bioxidului de car-
acţiuni de atenuare adecvate la nivel naţional, aşa cum este bon în atmosferă variază între 50 şi 200 ani. Acesta poate fi
prevăzut pentru Părţile Semnatare neincluse în anexa nr. I sechestrat din atmosferă printr-un complex de mecanisme
la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu pri- de stocare naturale. De asemenea, se consideră că circa 40%
vire la schimbarea climei. SDER prevede de asemenea pro- de bioxidul de carbon emis poate fi absorbit de către oceane.
cedura de implementare, termenele de realizare, precum şi Fotosinteza, la vegetaţia şi planctonul din mare, este un me-
prevederi cu privire la monitorizarea, măsurarea, raportarea canism important de sechestrare a emisiilor CO2, deşi unul
şi verificarea rezultatelor obţinute. Se anticipă, că SDER va fi de tranziţie, întrucât după pierea unei plante, bioxidul de
aprobată de Guvern în primul trimestru al anului 2014 carbon este emis din nou în atmosferă.
Concentraţia metanului în atmosferă este afectată de acti-
2.1.2. Gazele cu efect de seră vităţi antropice precum cultivarea orezului, creşterea ani-
malelor (fermentarea enterică şi managementul dejecţiilor
Cel mai important gaz cu efect de seră în atmosferă sunt va-
animaliere), extragerea cărbunelui, petrolului şi gazelor
porii de apă (H2O), responsabili pentru aproximativ 2/3 din
naturale, transportarea şi distribuţia gazelor naturale, de-
efectul de seră total. Conţinutul apei în atmosferă nu este
pozitarea deşeurilor menajere solide, arderea biomasei etc.
influenţat în mod direct de activităţile antropice, ci este de-
Dezintegrarea metanului în atmosferă are loc prin reacţii
terminat mai degrabă de ciclul natural al apei, exprimat mai
chimice (prin intermediul radicalilor OH). Durata de viaţă
simplu, ca fiind diferenţa dintre evaporare şi precipitaţii.
a metanului în atmosferă este de circa 12 ani. Rata anuală
Bioxidul de carbon (CO2) contribuie la efectul de seră în de acumulare a CH4 în atmosferă este de circa 40 şi 60 Mt,
proporţie de 30%, iar metanul (CH4), oxidul de azot (N2O) din care aproximativ 11.5% provin din activităţi antropice
şi ozonul (O3), toate trei în proporţie de 3%. Grupul de sub- (în anul 2010, cantitatea emisiilor globale de metan a fost
stanţe artificiale (produse de om): clorfluorcarburile (CFC) de circa 7 Mt15).
şi substituenţii săi, hidrofluorcarburile (HCFC, HFC) şi alte
substanţe, precum fluorcarburile (PFCs) şi hexafluoridul de
sulf (SF6), de asemenea sunt atribuite către gazele cu efect 14
<http://cleantechnica.com/2012/05/25/global-co2-emissions-reach-re-
de seră direct. cordhigh-driven-fossil-fuel-use-rapidly-industrializing-nations/>.
15
<http://www.globalmethane.org/documents/analysis_fs_en.pdf>.
Tabelul 2-1: Concentraţia troposferică (în emisfera de nord), rata de modificare a concentraţiei şi durata de viaţă în troposferă a gazelor cu
efect de seră direct
Concentraţia Concentraţia Potenţialul de încălzire Durata Forţa
Gazele cu efect de seră troposferică troposferică actuală global pentru un orizont de viaţă radiantă*
preindustrială (1750) (2012) de 100 ani (CISC, 2007) troposferică (ani) (W/m2)
Concentraţia în părţi per milion (ppm) de volum
Bioxidul de carbon (CO2) 280 392.6 1 ~100 1.85
Concentrația în părți per milioon (ppm) de volum
Metanul (CH4) 700 1874 25 12 0.51
Protoxidul de azot (N2O) 270 324 298 114 0.18
Ozonul troposferic (O3) 25 34 n.a. ore-zile 0.35
Concentraţia în părţi per trilion (ppt) de volum
CFC-11 (CCl3F) zero 238 4750 45 0.06
CFC-12 (CCl2F2) zero 531 10900 100 0.17
CF-113 (CCl2CClF2) zero 75 6130 85 0.024
HCFC-22 (CHClF2) zero 226 1810 12 0.041
HCFC-141b (CH3CCl2F) zero 23 725 9.3 0.0025
HCFC-142b (CH3CClF2) zero 23 2310 17.9 0.0031
Halon 1211 (CBrCIF2) zero 4.2 1890 16 0.001
Halon 1301 (CBrCIF3) zero 3.3 7140 65 0.001
HFC-134a (CH2FCF3) zero 68 1430 14 0.0055
Tetracloridul de carbon (CCl4) zero 86 1400 26 0.012
Hexafluoridul de sulf (SF6) zero 7.5 22800 3200 0.0029
Notă: * Termenul de “forţă radiantă” se referă la potenţialul de captare a căldurii de către orice GES. Ea se măsoară în unităţi de putere (Watt) per unitate de
suprafaţă (m2).
A fost stabilit, că circa 1/3 din N2O atmosferic este de ori- când un gaz influenţează durata de viaţă atmosferică a altor
gine antropică16, provenind din aplicarea îngrăşămintelor gaze.
chimice azotate, cultivarea solurilor, creşterea animalelor
(managementul dejecţiilor animaliere), tratarea apelor Conceptul de “potenţial de încălzire globală” (PÎG) a fost
uzate, producerea acidului adipic şi acidului nitric, arderea elaborat pentru a permite savanţilor şi politicienilor să com-
combustibililor fosili, arderea deşeurilor şi biomasei. Cele- pare abilitatea fiecărui GES de a capta căldura în atmosferă.
lalte 2/3 din N2O atmosferic provin din sol şi din procesul Prin definiţie, PÎG este schimbarea în timp a forţei radiante
de denitrificare a apei în condiţii anaerobe. N2O se dezinte- datorită emisiei unui1 kg de gaz exprimat la forţa radiantă
grează fotochimic în atmosferă. Emisiile globale anuale N2O provenită din emisia unui 1 kg CO2. Cu alte cuvinte, PÎG
provenite din activităţi antropogene sunt de circa 9 Mt17. este o măsurare relativă a efectului de încălzire pe care îl
poate avea un gaz radiant (GES) asupra suprafeţei troposfe-
PFC (perfluorocarburile), HFC (hidrofluorcarburile) şi SF6 rei. “Potenţial de încălzire globală” GES ia în consideraţie
(hexafluoridul de sulf) sunt gaze cu efect de seră de origi- atât forţa radiantă instantanee ce se datorează creşterii cu-
ne antropică. HFC este utilizat cu preponderenţă pentru mulative a concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosfe-
înlocuirea substanţelor chimice distrugătoare a stratului de ră, cât şi durata de viaţă a acestor gaze în atmosferă.
ozon, dar este emis şi în procesul de producere a HCFC-22.
PFC şi SF6 sunt emise în variate procese industriale, inclu- În acest Raport este utilizat „potenţialele de încălzire globa-
siv la producerea aluminiului şi magneziului, la producerea lă” pentru o perioadă de 100 de ani, recomandat de Comisia
semiconductorilor, la transmiterea şi distribuţia energie Interguvernamentală pentru Schimbări Climatice (Raportul
electrice etc. Toate aceste gaze au o durată mare de viaţă în doi de evaluare IPCC, 1996) pentru utilizare la inventarierea
atmosferă şi se caracterizează prin o capacitate considerabi- emisiilor de GES în cadrul CONUSC, adoptat la Conferinţa
lă de absorbţie a radiaţiei infraroşii, astfel încât în viitor ar a treia a Părţilor (Tabelul 2-2).
putea avea un impact considerabil asupra fenomenului de
încălzire globală. 2.1.4. Contribuţia relativă a Republicii Moldova la
încălzirea globală
2.1.3. Potenţialul de încălzire globală În 1990, contribuţia Republicii Moldova în emisiile globa-
Efectul de forţă radiantă a unui gaz în atmosferă este o rele de CO2 a fost de aproximativ 0.3% din total. În perioada
flecţie a abilităţii sale de a cauza încălzirea atmosferei. Ne re- 1990-2010, emisiile totale naţionale de GES (fără contribu-
ţia sectorului 5 „Utilizarea terenurilor, schimbări în utili-
ferim la forţa radiantă directă când gazul reprezintă un GES
zarea terenurilor şi gospodăria silvică”) s-au redus cu circa
şi la forţa radiantă indirectă, când transformarea chimică a 69.3% (Tabelul 2-3), cu mult peste reducerile înregistrate de
gazului original produce un gaz sau gaze care sunt GES, sau unele ţări industrial dezvoltate sau cu economia în tranziţie
16
<http://globalchange.mit.edu/files/document/MITJPSPGC_Rpt206. incluse în Anexa I a Convenţiei (Figura 2-1).
pdf>.
17
<http://edgar.jrc.ec.europa.eu/part_N2O.php#1overview>.
Tabelul 2-2: Potenţialul de încălzire globală pentru o perioadă de 100 ani şi durata de viaţă atmosferică a gazelor cu efect de seră direct
GES Formula chimică Durata de viaţă SAR TAR AR4
Bioxidul de carbon CO2 50-200 1 1 1
Metanul CH4 12 21 23 25
Protoxidul de azot N2O 120 310 296 298
Hexafluoridul de sulf SF6 3200 23900 22200 22800
Hidrofluorcarburile (HFC)
HFC-23 CHF3 264 11700 12000 14800
HFC-32 CH2F3 5.6 650 550 675
HFC-43-10mee C5H2F10 17.1 1300 1500 1640
HFC-125 C2HF5 32.6 2800 3400 3500
HFC-134a C2H2F2 (CH2FCF3) 14.6 1300 1300 1430
HFC-143a C2H3F3 (CF3CH3) 48.3 3800 4300 4470
HFC-152a C2H4F2 (CH3CHF2) 1.5 140 120 124
HFC-227ea C3HF7 36.5 2900 3500 3220
HFC-236fa C3H2F6 209 6300 9400 9810
Perfluorocarburile (PFC)
Perfluorometanul CF4 50000 6500 5700 7390
Perfluoroetanul C2F6 10000 9200 11900 12200
Perfluoropropanul C3F8 2600 7000 8600 8860
Perfluorohexanul C6F14 3200 7400 9000 9300
Surse: SAR – Raportul 2 de evaluare al CISC (IPCC, 1996), TAR – Raportul 3 de evaluare al CISC (IPCC, 2001) şi AR4 – Raportul 4 de evaluare al CISC
(IPCC, 2007).
Tabelul 2-3: Emisii naţionale de gaze cu efect de seră direct în Republica Moldova în perioada 1990-2010, Mt CO2 echivalent
Categorii de emisii şi stocuri 1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total emisii 43.2598 17.3809 10.9108 12.9399 12.1180 11.3894 13.1216 13.1243 13.2761
Total emisii nete 36.0828 16.2228 10.1287 12.8357 11.7152 8.7796 13.2525 12.2528 13.3025
1. Energetica 34.5204 11.7107 6.6623 8.5189 7.7036 7.4085 8.4274 9.0660 8.9465
A. Arderea combustibililor 33.8375 11.1547 6.1589 7.8586 7.1283 6.7968 7.8186 8.5617 8.4575
1. Industria energetică 19.3933 6.9318 3.1524 3.2361 2.4941 2.4761 3.2951 4.4605 4.1946
2. Industria producătoare şi construcţiile 2.1959 0.4530 0.5318 0.5919 0.6517 0.8179 0.9131 0.5086 0.5407
3. Transportul 4.0556 1.3382 0.8634 1.6563 1.5817 1.6509 1.7417 1.6583 1.9047
4. Alte sectoare 8.0378 2.2585 1.5503 2.2558 2.2507 1.6982 1.7062 1.8534 1.6925
5. Alte lucrări şi necesităţi în energetică 0.1549 0.1733 0.0610 0.1185 0.1501 0.1537 0.1625 0.0809 0.1251
B. Emisiile fugitive de la ţiţei şi gaze naturale 0.6829 0.5560 0.5034 0.6603 0.5752 0.6117 0.6088 0.5043 0.4890
1. Combustibili solizi NO NO NO NO NO NO NO NO NO
2. Ţiţei şi gaze naturale 0.6829 0.5560 0.5034 0.6603 0.5752 0.6117 0.6088 0.5043 0.4890
2. Procesele industriale 1.9010 0.4915 0.2812 0.5684 0.6638 0.9458 1.0222 0.5201 0.5650
A. Produsele minerale 1.8881 0.4775 0.2512 0.5097 0.6041 0.8674 0.9292 0.4247 0.4576
B. Industria chimică NO NO NO NO NO NO NO NO NO
C. Producţia metalului 0.0130 0.0120 0.0166 0.0192 0.0124 0.0177 0.0162 0.0078 0.0044
D. Alte produceri NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
E. Producţia halocorburilor şi SF6 NO NO NO NO NO NO NO NO NO
F. Consumul halocorburilor şi SF6 NO, NE 0.0019 0.0134 0.0395 0.0474 0.0607 0.0768 0.0876 0.1030
3. Solvenţii şi utilizarea altor produse 0.0908 0.0382 0.0316 0.0682 0.0482 0.0522 0.0536 0.0485 0.0539
4. Agricultura 5.1202 3.3591 2.2770 2.3734 2.2682 1.5151 2.1177 1.9249 2.1324
A. Fermentare enterică 1.8344 1.3608 0.9112 0.7784 0.7530 0.6088 0.5797 0.6027 0.5984
B. Managementul dejecţiilor animaliere 1.6368 0.9764 0.5705 0.5957 0.6179 0.4659 0.4653 0.5306 0.5564
C. Cultivarea orezului NO NO NO NO NO NO NO NO NO
D. Solurile agricole 1.6490 1.0219 0.7954 0.9993 0.8973 0.4404 1.0726 0.7916 0.9777
E. Arderea savanelor NO NO NO NO NO NO NO NO NO
F. Arderea reziduurilor agricole în câmp IE IE IE IE IE IE IE IE IE
5. UTSUTGS -7.1770 -1.1581 -0.7821 -0.1042 -0.4028 -2.6098 0.1309 -0.8715 0.0264
A. Terenuri silvice -2.1972 -1.6208 -2.1403 -2.2462 -2.0876 -2.1895 -2.2228 -2.2513 -2.1931
B. Terenuri prelucrate -4.1933 1.0822 2.1838 2.9614 2.4915 0.3786 3.1430 2.1616 2.9771
C. Pajişti -0.7865 -0.6195 -0.8255 -0.8195 -0.8067 -0.7988 -0.7893 -0.7818 -0.7576
D. Terenuri umede NE NE NE NE NE NE NE NE NE
E. Terenurile localităţilor IE, NE IE, NE IE, NE IE, NE IE, NE IE, NE IE, NE IE, NE IE, NE
F. Alte terenuri NE NE NE NE NE NE NE NE NE
6. Deşeuri 1.6274 1.7815 1.6586 1.4111 1.4343 1.4678 1.5007 1.5649 1.5783
A. Depozite DMS 1.3201 1.5763 1.5091 1.2129 1.2399 1.2833 1.3087 1.3816 1.3881
B. Tratarea apelor uzate 0.3073 0.2052 0.1495 0.1982 0.1943 0.1845 0.1921 0.1832 0.1902
C. Incinerarea deşeurilor NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
7. Altele NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
Memo Items 0.4282 0.6875 0.4341 0.3627 0.3997 0.3731 0.4260 0.4039 0.3718
Aviaţia internaţională 0.2174 0.0419 0.0662 0.0677 0.0760 0.0799 0.0893 0.0826 0.0827
Emisii CO2 de la arderea biomasei 0.2108 0.6456 0.3679 0.2950 0.3237 0.2932 0.3367 0.3212 0.2891
Abrevieri: IE – incluse în altă parte (engl.: Included Elsewhere); NE – ne estimate (engl.: Not Estimates); NO – nu se produc (engl.: Not Occurring)
Turcia 114.9
Malta 49.1
Australia 30.0
Islanda 29.7
Spania 25.8
Noua Zeelandă 19.8
Portugalia 17.5
Canada 17.4
Grecia 12.6
Irlanda 11.2
SUA 10.4
Austria 8.2
Norvegia 8.2
Finlanda 6.0
Elveția 2.2
Liechtenstein 1.1
-0.7 Japonia
-0.9 Olanda
-3.5 Italia
-3.5 Slovenia
-5.9 Luxemburg
-6.0 Franța
-7.6 Belgia
-9.0 Suiedia
-9.1 Croația
-10.5 Danemarca
-15.4 UE
-18.7 Monaco
-22.6 Marea Britanie
-24.8 Germania
-28.9 Cehia
-28.9 Polonia
-34.1 Federația Rusă
-35.7 Belarus
-35.9 Slovacia
-40.9 Ungaria
-49.6 Estonia
-52.0 Bulgaria
-54.5 Letonia
-56.9 Lituania
-57.6 România
-58.8 Ucraina
........
-69.3 Moldova
-80.0 -60.0 -40.0 -20.0 0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0
Figura 2-1: Evoluţia comparativă a emisiilor totale de GES în perioada 1990-2010, în Republica Moldova şi ţările incluse în Anexa I a
Convenţiei (% în comparaţie cu 1990)
2.2. Aranjamente instituţionale, tratatelor internaţionale de mediu la care Republica Mol-

dova este Parte (inclusiv a Convenţiilor de la Rio). Repre-
procesul de inventariere zentanţii Ministerului Mediului deţin de asemenea funcţiile
de Punct Focal Politic şi Operaţional GEF, cât şi pe cea de
2.2.1. Aranjamente instituţionale privind Punct Focal a CONUSC.
compilarea inventarului
În vederea implementării şi realizării prevederilor CO-
Ministerul Mediului (MM) al Republicii Moldova este au- NUSC, precum şi a mecanismelor şi prevederilor Proto-
toritatea de stat responsabilă de elaborarea şi promovarea colului de la Kyoto, pe lângă Ministerului Ecologiei, Con-
politicilor şi strategiilor statului în domeniul protecţiei me- strucţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova
diului, utilizării raţionale a resurselor naturale şi conservării (reorganizat în Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
biodiversităţii. În numele Guvernului Republicii Moldova, prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 23 aprilie 2005; con-
Ministerul Mediului este responsabil pentru implementarea
Furnizori de informație și date de activitate:

Biroul Național de Statistică
(<http://www.statistica.md/>)
Publicații periodice (Anuarele Statistice, Balanțele
Energetice, alte publicații sectoriale) și date de activitate
ce țin de: consumul de combustibili; producerea industri-
ală; utilizarea solvenților; șeptelul de animale și păsări
domestice; producția agricolă; generarea deșeurilor, etc.
Ministerul Economiei al UATSN

(<http://www.mepmr.org/gosudarstvennaya-statistika/
informacziya>)
Publicații periodice (Anuarele Statistice și alte publicații Conferința Părților semnatare
sectoriale) și date de activitate ce țin de: producerea indu-
strială; șeptelul de animale și păsări domestice; producția Convenția-cadru a Organizației Unite cu privire la Schimbarea Climei
agricolă; consumul de combustibili în sectorul agricol și
rezidențial; producerea energiei electrice și tehmice, etc.
Serviciul Vamal al Republicii Moldova

(<http://www.customs.gov.md/>)
Informații cu privire la operațiunile import/export
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor Ministerul Mediului

(<http://www.mtid.gov.md/>)
Informații cu privire la cantitatea de combustibili Punct Focal Politic și Operațional GEF, Punct Focal CONUSC
consumați pentru asigurarea transportului rutier, feroviar, și în cadrul Protocolului de la Kvoto
naval; producerea asfaltului
Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova

(<http://www.caa.md/>)
Informații cu privire la numărul de zboruri efectuate după
tipul de aeronave și cantitatea de combustibili consumați
Întreprinderea de Stat “Calea Ferată din Moldova”

(<http://www.railway.md/ru/>) Informații cu privire la Oficiul “Schimbarea Climei”
cantitatea de combustibili consumați pentru asigurarea
transportului feroviar și materialul rulant în stoc Responsabilități depline cu privire la pregătirea:
• Comunicărilor Naționale;
• Rapoartelor Naționale de Inventariere;
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
• Inventarul Național de GES.
(<http://www.maia.gov.md/>) Informații cu privire la
indicii de productivitate în sectorul zootehnic și fitotehnic,
combustibilul consumat la producerea zahărului
Companii de producere şi distribuţie a energiei (CTEM,

CET-1, CET-2, CET-Nord, Î.C.S. „Red Union Fenosa” S.A.,
Î.S. „Moldelectrica”, S.A. „Red-Nord”, S.A. „Red Nord-Vest”
Informaţii cu privire la cantitatea de combustibili
consumaţi, energie produsă şi cantitatea de gaze-F
utilizate ca elegaz în transformatoare
S.A “Moldova Gaz” (<http://www.moldovagaz.md/>) Activități de control al calității (QC)
Informații cu privire la cantitatea de gaze naturale și asigurare a calității (QA):
tranzitate pe teritoriul RM, consumul intern dezagregat pe
sectoare și pierderile Sunt asigurate prin suportul oferit de specialiști relevanți
reprezentând:
Întreprinderi Industriale: • Universitatea Tehnică din Moldova și Institutul de Energetică
Informații cu privire la producerea oțelului, cimentului, al AȘM - sectorul energetic;
sticlei, cărămizii, zahărului, vinului, alcoolului, berii, etc. • Universitatea Tehnică din Moldova și Institutul de Ecologie și
Geografie al AȘM - sectoarele Procese industriale, Solvenții și
Oficiul Ozon (<http://ozon.md/>) Informații cu privire
utilizarea altor produse;
la consumul agenților frigorifici și gazelor-F
• Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului N. Dimo
și Universitatea Agrară din Moldova - sectorul agricol;
Agenția “Moldsilva” (<http://www.moldsilva.gov.md/>) • Institul pentru Cercetări și Amenajări Silvice - Sectorul UTSUTGS;
Informații statistice asociate cu gospodăria forestieră • Inspectoratul Ecologic de Stat și Institul de Ecologie și Geografie
Inspectoratul Ecologic de Stat al AȘM - sectorul deșeuri.
(<http://inseco.gov.md/>)
Informații cu privire la tăierile ilicite de pădure,
arderea miriștii, tratarea apelor uzate, depozitele
de deșeuri menajere solide, etc.
Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

(<http://www.mediu.gov.md/md/asg/>)
Informații cu privire la extragerea pietrei de var și dolomi-
tei, inclusiv pentru producerea cimentului, sticlei, în
industria metalurgică, la producerea zahărului, etc.
ÎM Regia Autosalubritate
(<http://www.chisinau.md/pageview.php?l=ro&idc=473>)
Informații cu privire ladepozitarea la rampă a deșeurilor
menajere solide generale în mun. Chișinău
Figura 2-2: Aranjamente instituţionale pentru Sistemul Naţional de Inventariere

form Legii nr. 21-XVIII din 18 septembrie 2009, Ministerul În cadrul Oficiului „Schimbarea Climei”, echipa naţională
Ecologiei şi Resurselor Naturale a fost reorganizat în Minis- de inventariere este responsabilă pentru evaluarea emisii-
terul Mediului), prin Ordinul nr. 21 din 11 februarie 2004, a lor, după categorii de surse şi sechestrărilor după categorii
fost instituit Oficiul “Schimbarea Climei”. de stocare, analiza surselor de emisie cheie, activităţile de
verificare şi control a calităţii inventarului, analiza incerti-
Sarcinile principale ale Oficiului sunt:
tudinilor, documentarea şi arhivarea informaţiei asociate cu
• acordarea asistenţei logistice Guvernului, instituţiilor procesul de pregătire a inventarului naţional de GES.
administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiilor
neguvernamentale şi academice, în activităţile imple- Responsabilităţile funcţionale ale participanţilor la proces
mentate şi promovate de către Republica Moldova în sunt descrise în mod sumar după cum urmează:
cadrul CONUSC şi a Protocolului de la Kyoto; şi • Liderul echipei naţionale de inventariere este respon-
• implementarea proiectelor şi programelor în domeniul sabil pentru coordonarea procesului de pregătire a in-
„schimbarea climei”, care prevăd activităţi precum: ventarului naţional. Acesta supraveghează procesul de
evaluare a emisiilor după categorii individuale de surse
-- evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi pregătirea
şi sechestrărilor după categorii individuale de stocare,
rapoartelor naţionale de inventariere;
realizează analiza surselor de emisie cheie, este respon-
-- elaborarea şi implementarea activităţilor de atenuare sabil pentru interpretarea rezultatelor analizei incerti-
a emisiilor de GES; tudinilor, coordonează activităţilor de verificare şi con-
-- elaborarea şi implementarea măsurilor privind adap- trol a calităţii, este responsabil de procesul de arhivare
tarea la schimbarea climei; a materialelor utilizate în procesul de pregătire a inven-
-- evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra tarului, efectuează sinteza rapoartelor sectoriale, în baza
componentelor biologice şi socio-economic ale ţării; cărora este compilat Raportul Naţional de Inventariere;
-- cooperarea, promovarea şi implementarea • Experţii naţionali, sunt responsabili pentru procesul de
activităţilor, şi proiectelor în cadrul Mecanismului evaluare a emisiilor după categorii individuale de surse
Dezvoltării Nepoluante al Protocolul de la Kyoto; şi sechestrărilor după categorii individuale de stocare,
-- implementarea şi facilitarea activităţilor de precum şi la nivel sectorial (Sectorul 1 „Energetica”,
conştientizare şi informare a societăţii civile, Sectorul 2 „Procese Industriale”, Sectorul 3 „Utiliza-
specialiştilor relevanţi şi al factorilor de decizie, asu- rea solvenţilor si altor produse”, Sectorul 4 „Agricultu-
pra problemelor ce ţin de schimbările climatice, etc. ra”, Sectorul 5 „UTSUTGS” şi Sectorul 6 „Deşeuri”).
Experţii naţionali sunt responsabili pentru elaborarea
Sistemul Naţional de Inventariere include toate aranjamen- capitolelor sectoriale din Raportul Naţional de Inven-
tele instituţionale şi legale asociate cu procesul de compila- tariere. De asemenea, ei deţin responsabilităţi asupra
re a inventarului naţional de GES, precum şi cu raportarea procesului de colectare a datelor de activitate, aplicării
acestei informaţii la nivel naţional şi internaţional. arborilor de decizii în vederea selectării metodelor de
Acest proces presupune realizarea unor activităţi preventive evaluare şi factorilor de emisie potriviţi, evaluării incer-
de planificare şi pregătire, precum ar fi spre exemplu, cea de titudinilor emisiilor provenite de la categorii individu-
definire a responsabilităţilor specifice în cadrul procesului ale de surse, cât şi pentru luarea măsurilor de corecţie,
de pregătire a inventarului. ca răspuns la activităţile de verificare, control a calităţii
şi asigurare a calităţii.
Responsabilităţile respective sunt descrise în compartimen-
tul 2.2.2 „Aranjamente instituţionale şi legale”, în timp ce Datele de activitate necesare pentru compilarea inventaru-
procesul de pregătire a inventarului naţional este relatat mai lui naţional sunt disponibile în Anuarele Statistice, Balanţe-
detaliat în compartimentul 2.3 „Pregătirea inventarului nale Energetice, publicaţiile statistice sectoriale, precum şi în
ţional”. baza de date on-line18 administrată de BNS al RM. Pentru
perioada 1990-1992 informaţia este disponibilă total pe
2.2.2. Aranjamente instituţionale şi legale ţară, iar din 1993 doar pentru teritoriul de pe malul drept al
râului Nistru, excluzând regiunea separatistă transnistreană
În cadrul Ministerului Mediului, Oficiul „Schimbarea Cli- (unităţile administrativ teritoriale din stânga râului Nistru).
mei” deţine întreaga responsabilitate pentru activităţile Pentru acestea din urmă, informaţia a fost culeasă din Anu-
asociate cu pregătirea Comunicărilor Naţionale şi Rapoar- arele Statistice ale UATSN19 şi publicaţiile statistice secto-
telor Naţionale de Inventariere.
Figura 2-2 defineşte în mod schematic responsabilităţile şi 18
Biroul Naţional de Statistică al RM, baza de date: <http://statbank.statis-
aranjamentele pentru Sistemul Naţional de Inventariere al tica.md/pxweb/Database/RO/databasetree.asp>.
Republicii Moldova. 19
Oficiul Schimbarea Climei al Ministerului Mediului dispune de copii ale
Anuarelor Statistice ale UATSN pentru anii 2000, 2006, 2007, 2009-2012,
cuprinzând date de activitate pentru anii 1990, 1995-1999, 2001-2011.
riale disponibile pe web site-ul Ministerului Economiei al • de la Serviciul Vamal: informaţii despre operaţiunile de
UATSN20. import-export în şi din Republica Moldova;
Informaţii statistice adiţionale (ne publicate) pot fi obţinu- • de la Inspectoratul Ecologic de Stat: informaţii despre
te la cerere, în conformitate cu stipulările Legii nr. 412 din tăierile ilegale de pădure şi arderea miriştii;
09.12.2004 cu privire la statistica oficială, Articolul 9 (2), • de la Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale:
punct a) şi b), conform căruia „organele statisticii oficiale informaţii despre extragerea şi utilizarea pietrei de var
sunt obligate să disemineze informaţia statistică utilizatori- şi dolomitei;
lor în volumul, modul şi termenele stabilite în programul de • de la Oficiul Ozon de pe lângă Ministerul Mediului:
lucrări statistice”, precum şi „să asigure tuturor utilizatorilor informaţii despre importul şi utilizarea freonilor în
accesul la informaţia statistică neconfidenţială în condiţii de echipamentul de refrigerare şi condiţionare a aerului;
egalitate privind volumul şi termenele de diseminare”.
• de la Institutul „IPROCOM”: informaţii privind carac-
Alte date de activitate relevante sunt colectate la cerere, în teristica rampelor de depozitare a deşeurilor menajere
baza stipulărilor Legii privind accesul la informaţie, adoptată solide pe teritoriul Republicii Moldova;
prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 982- • de la Î.M. „Regia Autosalubritate”: informaţii privind
XIV din 11.05.2000, de la un şir de instituţii parteneri: depozitarea la rampă a deşeurilor menajere solide gen-
• de la Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei erate în municipiul Chişinău;
Drumurilor: informaţii privind cantitatea de combus- • de la S.A. „Moldova-Gaz”: informaţii privind tranzi-
tibili consumaţi pentru asigurarea transportului rutier, tarea pe teritoriul Republicii Moldova a gazelor natu-
feroviar, naval; precum şi privind cantitatea de asfalt rale destinate unor terţe ţări, privind consumul de gaze
produsă şi utilizată în Republica Moldova; naturale la nivel sectorial precum şi pierderile tehnice;
• de la ÎS „Calea Ferată din Moldova”: informaţii privind • de la întreprinderile din industria energetică (CET-1,
cantitatea de combustibili consumaţi pentru asigurarea CET-2, CET-Nord): informaţii privind producerea en-
transportului feroviar, precum şi despre materialul ru- ergiei electrice şi termice, precum şi privind consumul
lant utilizat la întreprindere; de combustibili;
• de la Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii • de la întreprinderile specializate în transportarea şi
Moldova: informaţii privind cantitatea de combusti- distribuţia energiei electrice (Î.S. „Moldelectrica”, Î.C.S.
bili consumaţi pentru asigurarea transportului aerian „Red Union Fenosa”, S.A. „Red-Nord”, S.A. „Red Nord-
(aviaţia civilă şi internaţională) şi numărul de zboruri Vest”): informaţii privind cantitatea de PFC şi SF6 utili-
efectuate după fiecare tip de aeronavă; zate ca elegaz în transformatoarele electrice;
• de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi • de la întreprinderile industriale („Lafarge-Ciment” S.A.,
Comunicaţiilor: informaţii privind numărul unităţilor S.A. „Macon”, Î.S. „Fabrica de Sticlă din Chişinău”, Î.M.
de transport, după categoria autovehiculului şi anul de „Glass Container Company” S.A., Î.M. „Cristal-Flor”
producere; S.A., etc.): informaţii privind cantitatea de combustibili
• de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare: utilizaţi, producerea industrială de bază şi resurse min-
informaţii despre indicii de productivitate în sectorul erale utilizate.
zootehnic şi fitotehnic, precum şi privind cantitatea de
De menţionat, Articolul 1 al Legii privind accesul la informa-
combustibili utilizaţi la fabricile de zahăr pentru pro-
ţie, reglementează raporturile dintre furnizorii de informa-
ducerea energiei electrice şi termice la centralele elec-
ţie şi persoana fizică şi/sau juridică în procesul de asigurare
trice cu termoficare din dotare;
şi realizare a dreptului constituţional de acces la informaţie;
• de la Ministerul Apărării: informaţii privind cantitatea principiile, condiţiile, căile şi modul de realizare a accesului
de combustibili consumaţi pentru asigurarea transpor- la informaţiile oficiale, aflate în posesia furnizorilor de in-
tului militar; formaţii; aspectele accesului la informaţie cu caracter perso-
• de la Ministerul Sănătăţii: informaţii privind utilizarea nal şi protecţia acesteia în cadrul soluţionării problemei ac-
aerosolilor presurizaţi dozaţi pe bază de HFC ca procesului; drepturile solicitanţilor informaţiei, inclusiv a celei
pelant, precum şi privind utilizarea N2O în anestezie; cu caracter personal; obligaţiile furnizorilor de informaţii în
• de la Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”: informaţii procesul asigurării accesului la informaţiile oficiale; moda-
statistice asociate cu gospodăria forestieră; litatea apărării dreptului de acces la informaţie.
• de la Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru: informaţii În Articolul 4 (1) se stipulează că „oricine, în condiţiile pre-
privind utilizarea terenurilor, după categoriile de zentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi şi de a face
folosinţă; cunoscute informaţiile oficiale”.
20
Министерство Экономики ПМР: <http://www.mepmr.org/gosudarst-
vennaya-statistika/informacziya>.
Conform Articolului 6 (1), „drept informaţii oficiale sunt precum şi agenţii economici, prezintă regulat publicului infor-
considerate toate informaţiile aflate în posesia şi la dispozi- maţii veridice şi accesibile despre activitatea din domeniul fo-
ţia furnizorilor de informaţii, care au fost elaborate, selec- losirii resurselor naturale şi protecţiei mediului înconjurător”.
tate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori
În Articolul 23 al Codului Silvic, adoptat prin Hotărârea Par-
persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii
lamentului nr. 887 din 21.06.1996, se stipulează că cetăţenii
de către alţi subiecţi de drept”. Articolul prezintă o trecere în
şi asociaţiile obşteşti au dreptul să primească de la organe-
revistă a documentelor purtătoare de informaţie conform
le silvice de stat şi de la organele de stat pentru protecţia
prevederilor legii în cauză. Articolul 7 se referă la cazurile
mediului înconjurător informaţii despre starea fondurilor
în care accesul la informaţiile oficiale este limitat. Dreptu-
forestier şi cinegetic, măsurile planificate şi realizate de con-
rile solicitanţilor de informaţie sunt reflectate în Articolul
servare şi folosire a acestora.
10, iar Articolul 11 se referă la obligaţiile furnizorului de
informaţii. În Regulamentul cu privire la regimul comercial şi reglemen-
tarea utilizării hidrocarburilor halogenate care distrug stratul
Conform Articolului 13(1), modalităţile de acces la infor-
de ozon, aprobat prin Legea Republicii Moldova nr.852-XV
maţiile oficiale sunt următoarele: audierea informaţiei pa-
din 14.02.2002, este stipulată procedura de prezentare că-
sibile de o expunere verbală; examinarea documentului la
tre Ministerul Mediului a informaţiei privind producerea,
sediul instituţiei; eliberarea copiei de pe documentul sau
importul, exportul, comercializarea şi utilizarea (volumelor
informaţia solicitată; eliberarea copiei traducerii documen-
de substanţă pură, recuperate şi reciclate) a hidrocarburilor
tului, informaţiei într-o altă limbă decât cea a originalului,
halogenate care distrug stratul de ozon, a căror utilizare este
pentru o plată suplimentară; expedierea prin poştă (inclusiv
reglementată de Protocolul de la Montreal.
poşta electronică, a copiei de pe document, informaţie, a co-
piei de pe traducerea documentului, informaţiei într-o altă
limbă, la cererea solicitantului, contra unei plăţi respective.
2.3. Procesul de inventariere
Articolul 13(2) prevede, că extrasele din registre, documen-
te, informaţii, în conformitate cu cererea solicitantului, pot Oficiul „Schimbarea Climei” aplică o abordare centralizată
fi puse la dispoziţia persoanei date, într-o formă rezonabilă în procesul de pregătire a inventarului naţional, care con-
şi acceptabilă pentru aceasta. stă din Raportul Naţional de Inventariere (RNI) şi tabelele
standard de evaluare şi raportare. Procesul de pregătire a
Articolul 16 al Legii se referă la termenele de satisfacere a inventarului naţional este prezentat schematic în Figura 2-3.
cererilor de acces la informaţie şi anume: informaţiile, do-
cumentele solicitate vor fi puse la dispoziţia solicitantului Liderul echipei naţionale de inventariere este responsabil
din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate pentru compilarea evaluărilor şi asigurarea consistenţei şi
, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregis- calităţii inventarului, prin producerea Raportului Naţional
trării cererii de acces la informaţie; termenul de furnizare de Inventariere.
a informaţiei, documentului poate fi prelungit cu 5 zile lu- Evaluările emisiilor pentru categorii de surse individuale şi
crătoare de către conducătorul instituţiei publice dacă: (1) sechestrărilor după categorii individuale de stocare, ţine de
cererea se referă la un volum foarte mare de informaţii care responsabilitatea experţilor naţionali, care sunt mai famili-
necesită selectarea lor; (2) sunt necesare consultaţii supli- ari cu caracteristicile individuale ale categoriilor de surse şi
mentare pentru satisfacerea cererii. Autorul cererii va fi in- stocare.
format despre orice prelungire a termenului de furnizare a
informaţiei şi despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de Sub coordonarea directă a liderului de echipă, experţii
expirarea termenului iniţial. naţionali decid, prin aplicarea arborilor de decizii, asupra
utilizării celei mai potrivite metodologii de evaluare, de
Legea se mai referă şi la cazurile în care accesul la informaţie asemenea colectează datele de activitate necesare pentru
este refuzat, la plăţile pentru furnizarea informaţiei oficiale, efectuarea evaluărilor.
la modalităţile de apărare a dreptului de acces la informaţie
şi de atacare pe cale judiciară a acţiunilor furnizorilor de Pentru majoritatea categoriilor de surse, se aplică metodo-
informaţii. logiile folosite anterior în ciclul precedent de inventariere.
De asemenea, o serie de legi conţin prevederi ce vizează În aceste condiţii, este necesar a colecta doar noi date de ac-
accesul publicului larg la informaţie în domeniul protecţiei tivitate pentru perioada mai recentă de evaluare sau, pentru
mediului. Astfel, în Articolul 29 (3) al Legii privind resursele întreaga perioadă de studiu, în cazul când au fost efectuate
naturale, adoptată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1102- precizări şi recalculări ale datelor de activitate istorice.
XIII din 06.02.1997, se spune că „Guvernul, autorităţile ad- Dacă evaluarea se face pentru o nouă categorie de surse
ministraţiei publice locale, organul de stat abilitat cu gestiu- sau stocare, sau dacă se aplică o abordare metodologică de
nea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, nivel mai înalt, atunci liderul echipei împreună cu experţii
Revizia tehnică: Recepţionarea
112
Versiunea-proiect a Inventarul GES şi avizelor:

Raportul Naţional de Avizele recepţio- Proceasrea Tipărirea RNI Publicarea
raportuluinaţional de
Inventariere sunt supuse nate sunt analizate computerizată RNI
inventariere
unei revizii tehnice din şi în caz de nece- şi prezentarea
partea unor experţi sitate liderul grafică a Versiunea Internet:
Ghidul IPCC, GBP (IPCC, 2000), Raportului Raportul Naţional
independenţi, care ante- echipei naţionale
2006 GBP LULUCF Naţional de de Inventariere este
Sinteza documentului: rior nu au participat la împreună cu Distribuirea
(IPCC, 2003) Inventariere plasat pe pagina web
Liderul echipei naţionale sinteti- evaluarea emisiilor naţio- experţii naţionali RNI
zează materialele sectoriale recep- nale, reprezentând insti- corectează evaluă- a Oficiului
ţionate de la experţii naţionali în tuţii de învăţământ, aca- rile emisiilor de “Schimbarea Climei”
Ghidul vederea compilării Raportului demice, administaţii GES şi textul
IPCC Naţional de Inventariere publice centrale etc. documentului
Revăzut 1996
Evaluarea emisiilor şi compilarea
Raportului Naţional de Inventariere: Asigurarea asistenţei tehnice:
Colectarea datelor
sub coordonarea directă a liderului de Oficiul “Schimbarea Climei” asigură asistenţă
de activitate:
Selectarea metodologiilor echipă, experţii naţionali efectuează eva- Versiunea finală a
experţii naţionali logistică Guvernului RM, autorităţilor publice
de evaluare: luarea emisiilor de GES, prin utilizarea Raportului Naţional
colectează date de centrale şi locale, organizaţiilor neguvernamentale
liderul echipei şi experţii instrumentului de calcul şi raportare de Inventariere (RNI)
activitate din surse şi academice, grupurilor de interes, mass-mediei
naţionali aplică arborii standard IPCC (1997, 2005) şi dezvoltă
statistice, publicaţii şi publicului larg
decizionali în vederea capitolele sectoriale din Raportul
sectoriale, studii
identificării celor mai Naţional de Inventariere
ştiinţifice, informaţii
rezonabile metodologii departamentale şi de
de evaluare la întreprinderile
Analiza incertitudinilor: Pregătirea Comunicărilor Naţionale
economice Analiza surselor-cheie:
liderul echipei naţionale liderul echipei naţionale de in- şi Raporturilor Naţionale de Inventariere
de inventariere efectuează ventariere împreună cu exper- către CONUSC
Studii de cercetare şi analiza surselor de emisie- ţii naţionali efectuează analiza
cheie pentru a fi inclusă în surselor de emisie-cheie pentru
dezvoltare: studiile de
Raportul Naţional de a fi inclusă în Raportul
cercetare şi dezvoltare sunt
Inventariere Naţional de Inventariere Cerinţe de raportare:
axate pe îmbunătăţirea
Comunicările Naţionale şi Raporturile Naţionale
metodologiilor existente,
de Inventariere sunt prezentate de către Ministerul
elaborarea factorilor de
GBP (IPCC, 2000) Mediului al Republicii Moldova către COP şi
emisie naţionali şi
COMUNICAREA NAŢIONALĂ TREI A REPUBLICII MOLDOVA
GBP LULUCF (IPCC, 2003) Secretariatul CONUSC

identificarea unor noi surse
veridice a datelor de
activitate
Figura 2-3: Procesul de inventariere în Republica Moldova

naţionali decid asupra metodologiei de evaluare ce urmează grup selectat de experţi (cu condiţia, ca anterior aceştia să nu
a fi aplicată, colectează cele mai rezonabile date de activitate fi participat la etapele de pregătire a inventarului naţional).
şi factori de emisie, calculează emisiile de GES, analizează
Scopul reviziei tehnice al inventarului, este de a recepţio-
incertitudinile şi asigură procedurile de verificare, control
na din partea unor experţi relevanţi în domenii de interes
a calităţii şi asigurare a calităţii, inclusiv prin revizia tehnică
major, avize privind calitatea lucrului efectuat, în special
a rezultatelor obţinute de către experţi relevanţi indepen-
privind corectitudinea aplicării abordărilor metodologice,
denţi, reprezentând instituţii din învăţământ, academice,
factorilor de emisie şi datelor de activitate.
ministere şi instituţii subordonate, autorităţi administrative
centrale şi/sau sectorul privat. Avizele recepţionate sunt analizate, şi în caz de necesitate
sunt întreprinse măsuri de corecţie a evaluărilor şi textelor
Experţii naţionali produc textele explicative studiilor efec-
explicative la acestea.
tuate privind evaluarea emisiilor provenite de la categorii
individuale de surse şi sechestrărilor pentru categorii indi- După ultima revizie, în vederea incorporării comentariilor
viduale de stocare, anexe la acestea, prezentând de aseme- recepţionate ca urmare a procesului de revizie tehnică, Ofi-
nea şi sursele biografice utilizate. ciul „Schimbarea Climei” pregăteşte versiunea finală a Ra-
portului Naţional de Inventariere, care este apoi procesată
Liderul echipei naţionale este responsabil pentru colectarea
computerizat şi expediată la tipografie pentru a fi tipărită.
şi sinteza acestor materiale, în vederea producerii capitolelor
sectoriale ale Raportului Naţional de Inventariere (Capitolul Odată publicat, Raportul Naţional de Inventariere, împreu-
3 „Energetica”, Capitolul 4 „Procese Industriale”, Capitolul 5 nă cu Comunicarea Naţională Trei sunt prezentate de Minis-
„Utilizarea solvenţilor şi altor produse”, Capitolul 6 „Agri- terul Mediului către COP, în conformitate cu angajamentele
cultura”, Capitolul 7 „UTSUTGS”, Capitolul 8 „Deşeurile”). internaţionale ale Republicii Moldova în cadrul CONUSC.
Liderul echipei naţionale este responsabil de asemenea,
pentru producerea celorlalte părţi componente ale Rapor-
tului Naţional de Inventariere (Rezumatului, Capitolului 1 2.4. Aspecte metodologice
„Introducere”, Capitolului 2 „Tendinţe în emisiile naţionale
de GES”, Capitolul 9 „Recalculări”, Bibliografiei şi Anexe- 2.4.1. Metodologii, factori de emisie şi date de
lor), precum şi pentru efectuarea analizei surselor de emisie activitate utilizate
cheie, consistente cu Ghidul Bunelor Practici (IPCC, 2000) Inventarul naţional este structurat pentru a satisface ce-
şi Ghidul Bunelor Practici pentru sectorul „Utilizarea Tere- rinţele de raportare către CONUSC şi este divizat în şase
nurilor, Schimbări în Utilizarea Terenurilor şi Gospodăria sectoare de bază: (1) Energetica, (2) Procesele industriale,
Silvică” (IPCC, 2003). (3) Solvenţii şi utilizarea altor produse, (4) Agricultura, (5)
Raportul Naţional de Inventariere este produs într-o mani- Utilizarea Terenurilor, Schimbări în Utilizarea Terenurilor
eră consistentă cu Ghidurile CONUSC privind compilarea şi Gospodăria Silvică şi (6) Deşeuri. Fiecare sector este dez-
Rapoartelor Naţionale de Inventariere (RNI). Adiţional Ra- agregat în continuare pe categorii de surse (Tabelul 2-4).
portului, sunt compilate şi tabelele de raportare standard Emisiile gazelor cu efect de seră direct (CO2, CH4, N2O,
(Anexa 1). HFC, PFC, şi SF6) şi indirect (NOx, CO, COVNM şi SO2),
Liderul echipei naţionale are sarcina de a monitoriza proce- au fost estimate prin aplicarea unor metodologii consistente
sul de compilare a tabelelor de raportare standard în vede- cu Ghidul revăzut 1996 pentru inventarierea emisiilor naţi-
rea asigurării consistenţei rezultatelor. onale de gaze cu efect de seră (IPCC, 1997).
Analiza incertitudinilor, precum şi activitatea de verificare, Adiţional, echipa naţională de inventariere a aplicat meto-
control al calităţii şi asigurare a calităţii este realizată de că- dologii disponibile în Ghidul Bunelor Practici şi Manage-
tre experţii naţionali în strânsă cooperare cu liderul echipei mentul Incertitudinilor în inventarierea emisiilor naţionale
naţionale de inventariere. ale gazelor cu efect de seră (IPCC, 2000), Ghidul Bunelor
Practici pentru sectorul Utilizarea Terenurilor, Schimbări în
Planul privind asigurarea calităţii şi controlul calităţii,
Utilizarea Terenurilor şi Gospodăria Silvică (IPCC, 2003),
produs în 2005 în cadrul proiectului regional UNDP-GEF
Ghidul pentru inventarierea emisiilor din atmosferă (CO-
„Fortificarea capacităţilor pentru sporirea calităţii inventa-
RINAIR, 2009) şi Ghidul 2006 pentru inventarierea emisii-
relor naţionale de GES (Europa centrală şi ţările CSI)”, este
lor naţionale de gaze cu efect de seră (IPCC, 2006).
consistent cu procedurile de asigurare a calităţii descrise în
GBP (IPCC, 2000). Dacă ar fi să îl definim ca noţiune, un inventar de GES ar
reprezenta “un registru complex al surselor antropice de emi-
Pe durata procedurii de revizie tehnică, versiunea proiect
sii după categorii de surse, respectiv al surselor de sechestrare
a Raportului Naţional de Inventariere este expediată unui
Tabelul 2-4: Rezumat al metodelor şi factorilor de emisie utilizaţi în procesul de pregătire a inventarului naţional al Republicii Moldova
CO2 CH4 N2O HFC PFC SF6
Categorii de emisii şi stocuri
Metode EF Metode EF Metode EF Metode EF Metode EF Metode EF
1. Energetica T1 D, CS T1 D T1 D
A. Arderea combustibililor T1 D, CS T1 D T1 D
1. Industria energetică T1 D, CS T1 D T1 D
2. Industria producătoare şi construcţiile T1 D, CS T1 D T1 D
3. Transportul T1 D, CS T1 D T1 D
4. Alte sectoare T1 D, CS T1 D T1 D
5. Alte lucrări şi necesităţi în energetică T1 D, CS T1 D T1 D
B. Emisiile fugitive de la ţiţei şi gaze naturale T1 D, CS T1 D T1 D
1. Combustibili solizi NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
2. Ţiţei şi gaze naturale T1 D, CS T1 D T1 D
2. Procesele industriale T2, T1 D, CS T1 D T1 D T2, T1 D NO, NE NO, NE T2, T1 D
A. Produsele minerale T2, T1 D, CS NA NA NA NA
B. Industria chimică NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
C. Producţia metalului T1 D T1 D T1 D
D. Alte produceri T1 D, CS NA NA NA NA
E. Producţia halocorburilor şi SF6 NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
F. Consumul halocorburilor şi SF6 T2, T1 D NO, NE NO, NE T2, T1 D
3. Solvenţii şi utilizarea altor produse C D NA NA C D
A. Aplicarea vopselelor C D NA NA NA NA
B. Degresarea şi curăţarea chimică C D NA NA NA NA
C. Producerea şi procesarea produselor
C D NA NA NA NA
chimice
D. Altele C D NA NA C D
4. Agricultura T2, T1 D, CS T2, T1 D, CS
A. Fermentare enterică T2, T1 D, CS NA NA
B. Managementul dejecţiilor animaliere T2, T1 D, CS T2, T1 D, CS
C. Cultivarea orezului NO NO NA NA
D. Solurile agricole NA NA T1 D, CS
E. Arderea savanelor NO NO NA NA
F. Arderea reziduurilor agricole în câmp IE IE IE IE
5. UTSUTGS T2, T1 D, CS T1 D T1 D
A. Terenuri silvice T2, T1 D, CS T1 D T1 D
B. Terenuri prelucrate T2, T1 D, CS T1 D T1 D
C. Pajişti T2, T1 D, CS NE NE NE NE
D. Terenuri umede NE NE NE NE NE NE
E. Terenurile localităţilor IE IE NE NE NE NE
6. Deşeuri T2, T1 D, CS T1 D
A. Depozite DMS T2, T1 D, CS NA NA
B. Tratarea apelor uzate T1 D, CS T1 D
C. Incinerarea deşeurilor NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
7. Altele NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
Aviaţia internaţională T2, T1 D, CS T1 D T1 D
Emisii CO2 de la arderea biomasei T1 D, CS
Abrevieri: T1 – metodă de Nivelul 1 (engl.: Tier 1); T2 – metodă de Nivelul 2 (engl.: Tier 2); C – CORINAIR; CS – cu specific naţional (engl.: Country Spe-
cific); D – utilizate în mod implicit (engl.: Default); IE – incluse în altă parte (engl.: Included Elsewhere); NA – ne-aplicabil (engl.: Not Applicable); NE – ne
estimate (engl.: Not Estimates); NO – nu se produc (engl.: Not Occurring).
după categorii de stocare, provenite de pe un anumit teritoriu sau sechestrare din ţară, considerând abordarea metodolo-
într-o perioadă fixă de timp”. gică “de jos în sus”.
Inventarierea poate fi efectuată “de sus în jos”, “de jos în Echipa naţională de inventariere lucrează în continuare în
sus” sau printr-o abordare combinată. Inventarul naţional vederea sporirii acurateţei, completitudinii şi transparenţei
al Republicii Moldova a fost compilat prin aplicarea abor- inventarului naţional, deocamdată însă aplicarea abordării
dării „de sus în jos”, oferind evaluări ale emisiilor de GES la “de jos în sus” nu a fost posibilă, chiar dacă pentru anumite
nivel naţional. În mod ideal, un inventar de GES ar trebui sectoare, evaluarea emisiilor derivă de la surse individuale
elaborat prin utilizarea unor măsurări directe a emisiilor şi cunoscute din punct de vedere a poziţionării geografice.
sechestrărilor provenite de la categorii individuale de surse
În măsura posibilului, datele de activitate utilizate în acest economice (ÎS „Calea Ferată a Moldovei”, S.A. „Moldova-
raport se bazează pe date publicate oficial: publicaţii statis- Gaz”, „Lafarge-Ciment” S.A., S.A. „Macon”, Î.S. „Fabrica de
tice naţionale (Anuarele Statistice ale Republicii Moldova, Sticlă din Chişinău”, Î.M. „Glass Container Company” S.A.,
respectiv ale unităţilor administrativ-teritoriale din stânga Î.M. „Cristal-Flor” S.A., etc.), acte legislative (Programul na-
Nistrului (UATSN), Balanţele Energetice, etc.) şi interna- ţional complex de sporire a fertilităţii solului în 2001-2020;
ţionale (Anuarul Statistic Internaţional al Fierului şi Oţe- Programul complex de valorificare a terenurilor degradate şi
lului, baza de date FAO a Organizaţiei ONU pentru hrană sporirea fertilităţii solului. Partea I Ameliorarea terenurilor
şi alimentaţie), publicaţii ale instituţiilor academice şi din degradate şi Programul complex de valorificare a terenurilor
domeniul cercetare-dezvoltare (Institutul de Pedologie şi degradate şi sporirea fertilităţii solului. Partea II Sporirea fer-
Agrochimie „Nicolae Dimo” al AŞM, Institutul de Ecologie tilităţii solurilor).
şi Geografie al AŞM, Institutul de Energetică al AŞM, Insti-
tutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, etc.), date de activi- 2.4.2. Analiza surselor de emisii cheie
tate oferite de ministere şi instituţii subordonate (Ministerul
Conform GBP (CISC, 2000, 2003) se consideră o practica
Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Agri-
buna identificarea surselor de emisie cheie, inclusiv în ve-
culturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Apărării, Mi-
derea prioritizării eforturile privind îmbunătăţirea calităţii
nisterul Sănătăţii, Ministerul Transporturilor şi Infrastruc-
inventarului.
turii Drumurilor, Autorităţii Aeronautice Civile a Republicii
Moldova, Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic de O sursă de emisie cheie este definita ca “o categorie priori-
Stat, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenţiei pentru tară in cadrul sistemului naţional de inventariere, întrucât
Geologie şi Resurse Minerale, Oficiul Ozon) şi autorităţi ad- estimările provenite de la aceasta influenţează semnificativ
ministrative centrale (Biroul Naţional de Statistică, Agenţia emisiile totale naţionale ale gazelor cu efect de sera direct,
pentru Silvicultură „Moldsilva”, Agenţia Relaţii Funciare şi atât în termeni de nivel absolut a emisiilor anuale, ca tendin-
Cadastru, Serviciul Vamal), date obţinute de la întreprinderi ţă pe parcursul unei perioade de timp, sau a ambelor”.
Tabelul 2-5: Rezultatele analizei surselor de emisii cheie ale inventarului naţional pentru perioada 1990-2010, evaluate conform abordării
metodologice de Nivelul 1
Analiza surselor de emisie cheie, evaluate
conform abordării metodologică de Nivelul 1 Emisii de GES în
Clasificarea
Categorii de emisii / sechestrare cheie Gazul anul 2010
CISC cu UTSUTGS fără UTSUTGS
(Gg CO2 eq.)
L T L T
1A1 Industria energetică - Gaz CO2 X X X X 3564.3081
5B Terenuri agricole lucrate CO2 X X 2977.0255
5A Terenuri silvice CO2 X X -2193.2612
1A3b Transportul auto CO2 X X X 1792.4501
6A Depozite de deşeuri menajere solide CH4 X X X X 1388.0583
1A4b Alte sectoare: Rezidenţial CO2 X X X X 1017.2414
4D Emisii directe de la solurile agricole N2O X X X X 788.0248
5C Pajişti CO2 X X -779.4600
4A Fermentarea enterică CH4 X X X 598.3605
1A2 Industria producătoare şi construcţii CO2 X X X X 539.2384
1A1 Industria energetică - Cărbuni CO2 X X X X 491.5622
1B2 Emisii fugitive de la operaţiuni cu ţiţei şi gaze CH4 X X X 487.1800
1A4a Alte sectoare: Comercial/Instituţional CO2 X X X 480.8328
4B Emisii directe de la managementul dejecţiilor N2O X X X X 412.2018
2A1 Producerea cimentului CO2 X X X 349.8365
4D Emisii indirecte de la solurile agricole N2O X X X X 189.6854
1A4c Alte sectoare: Agricultura/Silvicultura/Piscicultura CO2 X X X X 155.8803
1A1 Industria energetică - Păcură CO2 X X X X 132.4424
1A5 Altele (Energetica) CO2 X X 124.4914
6B Tratarea apelor uzate CH4 X 107.8000
2A3 Utilizarea pietrei de var şi dolomitei CO2 X 74.4613
1A3c Transportul feroviar CO2 X X 67.1844
Sub-total fără contribuţia sectorului 5 „UTSUTGS” 12761.2401
Emisii totale naţionale fără contribuţia sectorului 5 „UTSUTGS” 13275.9981
Procente din total fără contribuţia sectorului 5 „UTSUTGS” 96.12%
Sub-total cu contribuţia sectorului 5 „UTSUTGS” 12765.5445
Emisii totale naţionale cu contribuţia sectorului 5 „UTSUTGS” 13302.3867
Procente din total cu contribuţia sectorului 5 „UTSUTGS” 95.96%
Abrevieri: L – evaluarea de nivel (engl.: Level Assessment); T – evaluarea de tendinţă (engl.: Trend Assessment).
În Tabelul 2-5 sunt prezentate rezultatele analizei surselor de • Controlul calităţii – reprezintă un sistem de activităţi
emisie cheie ale inventarului naţional al Republicii Moldo- tehnice de rutină privind aprecierea şi verificarea
va pentru perioada 1990-2010, realizate prin aplicarea unei calităţii inventarului pe durata dezvoltării acestuia. Un
abordări metodologice de Nivelul 1, din care cu contribuția sistem robust de control al calităţii urmează să asigure
sectorului „UTSUTGS” – 18 surse cheie de nivel (L) şi 17 prin verificări sistemice integritatea datelor, corecti-
surse cheie de tendinţă (T), şi respectiv, fără contribuţia sec- tudinea şi completitudinea lor; să identifice şi să corect-
torului „UTSUTGS” – 17 surse cheie de nivel (L) şi 15 surse eze erorile şi omisiunile; şi să asigure documentarea şi
cheie de tendinţă (T). arhivarea tuturor materialelor ce se referă la activităţile
de control al calităţii inventarului.
Urmând recomandările GBP (CISC, 2000, 2003), inventarul
mai întâi a fost dezagregat pe categorii de surse, din care • Asigurarea calităţii – reprezintă un sistem planificat de
apoi au fost identificate sursele cheie. proceduri de revizie tehnică (audit), efectuate de un
personal neimplicat direct în procesul de elaborare şi
Categoriile de surse au fost definite în conformitate cu ur- dezvoltare a inventarului naţional.
mătoarele recomandări:
Ca parte a eforului continuu privind realizarea unui inven-
• emisiile / sechestrările provenite de categorii individu-
tar calitativ, transparent şi credibil, Republica Moldova a
ale de surse / stocare, identificate conform clasificării
elaborat pe parcursul anului 2005, în cadrul proiectului re-
standard (CISC, 1997), au fost exprimate în unităţi de
gional UNDP-GEF „Fortificarea capacităţilor pentru spori-
CO2 echivalent, calculate prin utilizarea „potenţialului
rea calităţii inventarelor naţionale de GES (Europa centrală
de încălzire globală pentru o perioadă de 100 ani”;
şi ţările CSI)”, un „Plan de asigurare a calităţii şi control a
• categoriile de surse/stocare au fost identificate pentru calităţii” şi un „Manual de procedură pentru Planul de asigu-
fiecare gaz în parte, întrucât pentru diferite gaze cu rarea a calităţii şi control al calităţii”.
efect de seră direct abordările metodologice utilizate,
factorii de emisie şi incertitudinile diferă semnificativ; Particularităţile cheie ale „Planului de asigurare a calită-
ţii şi control a calităţii” includ proceduri specifice detaliate
• categoriile de surse/stocare, care utilizează factori de (Figura 2-4) şi formulare tipice de verificare şi control al
emisie identici, în baza unor abordări metodologice calităţii, prin aplicarea abordărilor metodologice de Nive-
comune, au fost agregate înainte de efectuarea analizei. lul 1 (proceduri generale) şi Nivelul 2 (proceduri specifice
pentru categorii individuale de surse), în vederea standar-
Sursele cheie au fost identificate din două perspective:
dizării procesului de implementare a activităţilor de asi-
• reieşind din contribuţia de nivel a fiecărei surse la gurare a calităţii şi control a calităţii inventarului naţional;
emisiile totale naţionale şi de asemenea, revizia tehnică (auditul) efectuat de personal
• reieşind din tendinţa contribuţiei fiecărei surse la emisi- neimplicat direct în procesul de elaborare şi dezvoltare a in-
ile totale naţionale pe parcursul perioadei analizate de ventarului naţional; verificarea calităţii datelor de activitate,
timp (în vederea identificării schimbărilor absolute în- inclusiv prin compararea seturilor de date obţinute din dife-
rite surse; planificarea şi coordonarea procesului de inven-
registrate: reduceri sau majorări).
tariere la nivel inter-instituţional; precum şi documentarea
Contribuţia procentuala, atât cea de nivel (L), cât şi cea de continuă a procesului de dezvoltare a inventarului naţional.
trend (T), a fost calculată şi sortată de la cea mai mare, la cea Este bine cunoscut faptul, că elaborarea inventarului na-
mai mică. Un prag de contribuţie cumulativ de 95% a fost ţional solicită colectarea, manipularea şi păstrarea unor
utilizat în aceasta analiza pentru a defini limita maximă de cantităţi mari de informaţie. Durabilitatea procesului este
identificare a surselor cheie. asigurată prin o bună gestionare şi arhivare a materialelor
utilizate în procesul de inventariere.
Analiza surselor de emisie cheie a fost efectuată prin uti-
lizarea instrumentarul de calcul a surselor de emisie cheie În Republica Moldova, echipa naţională de inventariere
elaborat de Agenţia de Protecţie a Mediului a SUA (US EPA’s deţine o documentaţie suficient de transparentă pentru a
Key Source Calculation Tool). reproduce în întregime evaluările emisiilor de GES. Este
utilizat un sistem standard de documentare şi arhivare a in-
formaţiei numerice şi calitative, consistent cu recomandări-
2.4.3. Asigurarea calităţii şi controlul calităţii le Ghidului revăzut 1996 (CISC, 1997) şi GBP (CISC, 2000).
Conform recomandărilor Ghidului Bunelor Practici (IPCC, Sursele datelor de activitate sunt documentate prin inclu-
2000), inventarele naţionale urmează a fi transparente, bine derea în text a referinţelor la acestea. Metodele de evaluare,
documentate, consistente în timp, complete, comparabile, sursele factorilor de emisie şi argumentarea selecţiei acesto-
cu incertitudinile evaluate, supuse activităţilor de verificare, ra, sunt documentate în capitolele respective ale Raportului
asigurare şi control a calităţii. Naţional de Inventariere.
Ghidul Bunelor Practici (CISC, 2000) defineşte noţiunile de
control al calităţii şi asigurare a calităţii în felul următor:
Lucrul cu experţii în Colectarea datelor de activitate pentru

vederea colectării datelor evaluarea emisiilor şi analiza
de activitate, îmbunătăţirea incertitudinilor şi revizia/ actualizarea
metodelor de evaluare, metodologiilor de evaluare
selectării factorilor de
emisie etc.
Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră,
Implementarea activităţilor compilarea inventarului
de verificare şi control al
calităţii la fiecare etapă de Verificarea calităţii
dezvoltare a inventarului analizei
pe durata ciclului de Evaluarea incertitudinilor
incertitudinilor
inventariere, coordonarea
activităţilor de verificare şi
control al calităţii cu Pregătirea inventarului pentru activitatea Utilizarea rezultate-
activitatea de analiză a de verificare şi control al calităţii lor analizei incertitu-
incertitudinilor inventarului naţional dinilor pentru îmbu-
nătăţirea calităţii
inventarului
Implementarea activităţilor de verificare

şi control al calității
Activitatea de
Corectarea erorilor identificate ca urmare verificare asigură
a activităţii de verificare şi control al calităţii calitatea înaltă a
şi pregătirea versiunii-proiect a Raportului inventarului naţional
Naţional de Inventariere (RNI)
Implementarea activităţilor
de verificare şi control al
calităţii pentru fiecare Verificarea
capitol al Raportului Audit independent al versiunii-proiect a conţinutului
Naţional de Inventariere Raportului Naţional de Inventariere tabelelor Excel
de raportare
standard (IPCC,
1997, 2005),
Revizia RNI în vederea introducerii controlul calităţii
comentariilor recepţionate ca urmare a
auditului independent şi pregătirea versiunii
finale a RNI
Completarea versi-
unii finale a tabelelor
Pregătirea versiunii finale a Raportului Excel de raportare
Naţional de Inventariere şi prezentarea standard, conform
acestuia, împreună cu Comunicarea ultimei versiuni a
Naţională Trei către COP şi RNI
Secretariatul CONUSC
Verificarea conţinutului
documentului final pentru
acurateţe şi conformitate cu Publicarea şi distribuirea Raportului Naţional LEGENDĂ:
rezultatele inventarierii etc. de Inventariere, plasarea RNI pe pagina
web a Oficiului „Schimbarea Climei” Paşi ai procesului
de dezvoltare a
inventarului
Verificarea conţinutului Arhivarea materialelor utilizate la pregătirea Oportunităţi pentru
arhivei în vederea asigurării inventarului naţional asigurarea şi
completitudinii
controlul calităţii
Figura 2-4: Rolul activităţilor de verificare, control a calităţii şi asigurare a calităţii în procesul de pregătire a inventarului naţional
Recalculările efectuate sunt documentate şi justificate, atât Documentaţia asociată cu categorii individuale de surse in-
în capitolele sectoriale (3-8), cât şi în Capitolul 9 „Recalcu- clude: (1) lista personalului responsabil de realizarea evalu-
lări ale emisiilor de GES şi ameliorări planificate” ale RNI. ărilor şi responsabilităţile individuale conform caietului de
sarcini; (2) sursele de referinţă pentru datele de activitate
utilizate; (3); justificarea selectării metodelor de evaluare tru perioada 1990-2005, parte componentă a CND. Aceste
şi factorilor de emisie aplicaţi; (4) mostre ale procesului de activităţi au fost realizate în cadrul procesului continuu de
calcul a emisiilor de gaze cu efect de seră (în format Excel); îmbunătăţire a calităţii inventarului naţional de GES (inclu-
(5) rezultatele analizei incertitudinilor pentru categorii in- siv, prin luarea în calcul a unor date de activitate actualizate,
dividuale de surse; (6) anexe; (7) lista referinţelor. noi abordări metodologice, factori de emisie şi corectarea
erorilor identificate).
Arhivarea materialelor utilizate în procesul de dezvoltare a
inventarului naţional este efectuată atât în format electro- În actualul ciclu de inventariere au fost realizate îmbună-
nic, cât şi în mod tradiţional (pe suport de hârtie). Oficiul tăţiri pentru toate sectoarele (utilizarea unor metodologii
“Schimbarea climei”, în calitate de instituţie responsabilă de nivel mai înalt, revizia abordărilor metodologice aplicate
pentru dezvoltarea inventarului naţional, deţine toată docu- anterior, factorilor de emisie, datelor de activitate, include-
mentaţia utilizată la compilarea acestuia. rea unor noi surse de emisie, etc.), fapt ce a rezultat în ne-
cesitatea efectuării recalculării emisiilor naţionale de GES
Generalizând, putem afirma că transparenţa şi credibilitatea
pentru perioada 1990-2005, reflectate în CND (Capitolul 2
inventarului naţional sunt asigurate prin:
„Inventarul naţional de gaze cu efect de seră”).
• abilitatea de a demonstra prin documentare adecvată
transparenţa procesului de dezvoltare a inventarului; În comparaţie cu rezultatele înregistrate în CND, modifi-
cările întreprinse în procesul de compilare al prezentului
• realizarea unor îmbunătăţiri continui a procesului de
inventar, au rezultat într-o majorare a emisiilor naţionale
inventariere şi produselor de bază; şi
totale ale gazelor cu efect de seră direct în perioada 1990-
• asigurarea faptului, că în procesul de inventariere au fost 2005, aceasta variind de la minimum 0.5% în 1992, până la
aplicate abordări consistente, care au permis obţinerea maximum 11.4% în 1998 (Tabelul 2-6).
unor rezultate comparabile pentru toate categoriile de
surse. Cu referire la emisiile nete ale gazelor cu efect de seră direct
incluse în cadrul CND, modificările întreprinse în procesul
Este evident, că în comparaţie cu ciclurile anterioare de de compilare al prezentului inventar, au rezultat într-o ten-
inventariere, prin integrarea continuă a activităţilor de asi- dinţă de reducere a emisiilor în perioada 1990-1994, aceas-
gurarea a calităţii şi control al calităţii, Republica Moldova ta variind de la minimum 2.4% în 1994, până la maximum
asigură o calitate mai înaltă a inventarului. 14.7% în 1992, respectiv într-o tendinţă de majorare a emi-
siilor în perioada 1995-2005, aceasta variind de la minimum
2.4.4. Recalculări 1.4% în 1995, până la maximum 24.1% în 2004 (Tabelul 2-7).
Grupul de lucru responsabil pentru compilarea inventarului
naţional de gaze cu efect de seră, a efectuat revizia şi recal- 2.4.5. Evaluarea incertitudinilor
cularea emisiilor de GES şi sechestrărilor CO2 pentru fieca- Evaluarea incertitudinilor reprezintă un element esenţial
re an calendaristic inclus în inventarul naţional de GES pen- pentru un inventar complect şi transparent. Informaţia pri-
Tabelul 2-6: Rezultatele recalculării emisiilor naţionale totale ale gazelor cu efect de seră direct incluse în cadrul CND a RM către CONUSC,
Mt CO2 echivalent
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
CND 42.8860 38.1755 28.4969 22.7609 19.8476 16.7582 16.7713 14.6508
CNT 43.2598 38.8643 28.6479 23.1660 20.9036 17.3809 17.2985 16.0263
Diferenţa, % 0.9 1.8 0.5 1.8 5.3 3.7 3.1 9.4
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
CND 12.6051 10.8223 9.8400 10.8259 10.9663 11.5323 11.6809 11.8835
CNT 14.0435 11.9511 10.9108 11.5891 11.3244 11.8425 12.5511 12.9399
Diferenţa, % 11.4 10.4 10.9 7.0 3.3 2.7 7.5 8.9
Abrevieri: CND – Comunicarea Naţională Doi, CNT – Comunicarea Naţională Trei.
Tabelul 2-7: Rezultatele recalculării emisiilor totale nete ale gazelor cu efect de seră direct incluse în cadrul CND a RM către CONUSC, Mt
CO2 echivalent
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
CND 41.2128 37.0195 27.5809 22.2194 18.9747 16.0022 16.0317 13.3259
CNT 36.0795 33.7842 23.5364 20.7493 18.5244 16.2201 16.2899 16.1992
Diferenţa, % -12.5 -8.7 -14.7 -6.6 -2.4 1.4 1.6 21.6
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
CND 11.4486 9.5114 8.4868 9.4376 9.7344 10.2184 10.3618 10.5024
CNT 13.8533 11.3904 10.1276 11.3083 11.2526 10.7959 12.8607 12.8354
Diferenţa, % 21.0 19.8 19.3 19.8 15.6 5.7 24.1 22.2
Abrevieri: CND – Comunicarea Naţională Doi, CNT – Comunicarea Naţională Trei.
vind incertitudinile nu este prezentată cu scopul de a dispu- în Tabelul 2-8, cât şi în Anexa 5 a Raportului Naţional de
ta validitatea evaluării emisiilor de gaze cu efect de seră în Inventariere.
cadrul inventarului naţional, ci pentru a prioritiza eforturile
Tabelul 2-8: Evaluarea cantitativă a incertitudinilor generale şi
privind îmbunătăţirea acurateţei viitoarelor inventare, cât şi
după principalele gaze cu efect de seră direct, în cadrul inventarului
pentru a ghida viitoarele decizii privind selectarea celor mai naţional al Republicii Moldova
potrivite metode de evaluare.
Indice CO2 CH4 N2O Total
În Republica Moldova, echipa naţională de inventariere a Incertitudinea de nivel ±9.70 ±14.16 ±28.83 ±7.76
evaluat emisiile de gaze cu efect de seră cu o acurateţe ma- Incertitudinea de trend ±4.08 ±9.91 ±8.36 ±3.55
ximal posibilă, cu toate acestea rezultatele obţinute au un
anumit grad de incertitudine. Emisiile de gaze cu efect de seră evaluate în cadrul inven-
tarului naţional al RM, reflectă cele mai bune practici de
Unele evaluări ale emisiilor, precum spre exemplu cele emi- inventariere disponibile la acest moment totuşi, în unele ca-
siile CO2 de la arderea combustibililor fosili, sau emisiile zuri, estimările emisiilor se bazează pe metode de evaluare
CO2 de la producerea cimentului, sunt considerate a avea o aproximative şi date de activitate incomplete.
incertitudine minimală. Pentru alte categorii de surse, însă,
datorită calităţii relativ reduse a datelor de activitate, folo- Odată cu obţinerea unor informaţii mai complete şi argu-
sirii factorilor de emisie utilizaţi în mod implicit, cât şi ca mentate, echipa naţională de inventariere va asigura îmbu-
urmarea a utilizării unei viziuni neîndeajuns de clare asupra nătăţirea calităţii inventarului, inclusiv prin revizia şi recal-
procesului de generare a emisiilor, incertitudinea emisiilor cularea emisiilor actuale de gaze cu efect de seră.
este mare.
2.4.5. Integritatea inventarului
Studii adiţionale în următoarele domenii ar putea reduce
incertitudinea emisiilor în cadrul inventarului naţional al Inventarul naţional al Republicii Moldova, în mare parte,
Republicii Moldova: reprezintă un registru complet a următoarelor gaze cu efect
de seră direct – CO2, CH4, N2O, HFC, PFC şi SF6.
• Incorporarea unor surse de emisii excluse. Evaluări can-
titative pentru unele categorii de surse şi stocare nu sunt În inventarul naţional au fost cuprinse şi emisiile de la gaze-
disponibile la acest moment. În particular, emisii de la le precursori ai ozonului şi aerosolilor: CO, NOx, COVNM
un şir de categorii de surse în cadrul sectorului 5 „Uti- şi SO2.
lizarea Terenurilor, Schimbări în Utilizarea Terenurilor şi În ciuda efortului de a cuprinde în cadrul inventarului toate
Gospodăria Silvică” nu au fost incluse deocamdată în in- categoriile existente de surse şi stocare, în inventar mai per-
ventar, în special ca urmare a lipsei datelor de activitate. sistă anumite lacune, majoritatea fiind determinate de lipsa
• Îmbunătăţirea acurateţei factorilor de emisie. În unele datelor de activitate pentru evaluarea respectivelor emisii/
cazuri, sunt necesare cercetări în vederea îmbunătăţirii sechestrări, precum:
calităţii factorilor de emisie utilizaţi la evaluarea emisi- • emisiile gazelor-F (HFC, PFC şi SF6) de la categoriile
ilor provenite de la categorii de surse specifice (spre de surse 2F3 „Extinctoare”, 2F5 „Solvenţi” şi 2F6 „Alte
exemplu, acurateţea factorilor de emisie aplicaţi la eval- aplicaţii cu utilizarea ODS”;
uarea emisiilor fugitive CH4 de la ţiţei şi gazele natu-
rale, emisiilor CO2 de la utilizarea solvenţilor şi altor • emisiile/sechestrările CO2 de la categoria de surse 5D
produse, emisiilor indirecte N2O de la managementul „Terenuri umede”; şi
dejecţiilor animaliere, emisiilor indirecte N2O de la • emisiile de GES de la categoria de surse 6C „Incinerarea
solurile agricole, etc.). deşeurilor” (în special, a deşeurilor medicale).
• Colectarea unor date de activitate mai detaliate. În cadrul următoarelor cicluri de inventariere, echipa naţi-
Deşi există metodologii destinate evaluării emisiilor onală va continua activitatea de identificare a informaţiilor
provenite de la unele categorii de surse, utilizarea aces- necesare pentru evaluarea emisiilor/sechestrărilor de GES
tora este limitată de absenţa unor date de activitate, în de la categoriile de surse respective.
special celor ce ţin de evaluarea emisiilor de gaze-F
(HFC, PFC şi SF6) în cadrul sectorului 2 „Procese In-
dustriale”. 2.5. Raportarea emisiilor de gaze cu
Evaluarea incertitudinii emisiilor de gaze cu efect de seră în efect de seră
cadrul inventarului naţional al Republicii Moldova, a fost
realizată prin aplicarea abordării metodologice de Nivelul 2.5.1. Sumar al tendinţelor în emisiile de gaze cu
1 (IPCC, 2000). Evaluarea cantitativă a incertitudinii gene- efect de seră direct
rale a inventarului (±7.76% incertitudini de nivel, respec- În perioada 1990-2010, dinamica emisiilor totale de gaze cu
tiv ±3.55% incertitudini de tendinţă) este prezentată atât efect de seră (GES) direct, exprimate în CO2 echivalent, a re-
45
Mt CO2 echivalent
40
35
30
25
20
15
10
-5
-10
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total emisii Total sechestrări Emisii nete

Figura 2-5: Dinamica emisiilor totale naţionale a gazelor cu efect de seră direct, sechestrărilor şi emisiilor nete GES în Repu-
blica Moldova, 1990-2010
levat în Republica Moldova o tendinţă de diminuare, redu- 2F „Consumul halocarburilor şi hexafluoridului de sulf ”
cându-se cu circa 69.3%: de la 43.2598 Mt CO2 echivalent în (+17.6%), 1A3 „Transporturi” (+14.9%), 3A-D „Solvenţii
1990, până la 13.2761 Mt CO2 echivalent în 2010 (Figura 2-5). şi alte produse menajere” (+11.0%), 2A „Produsele mine-
Cele mai semnificative reduceri ale emisiilor de gaze cu rale” (+7.7%), 1A2 „Industria producătoare şi construc-
efect de seră direct s-au înregistrat în această perioada în ţiile” (+6.3%), 4B „Managementul dejecţiilor animaliere”
cadrul următoarelor categorii de surse: 1A4 „Alte sectoare” (+4.9%), 6B „Tratarea apelor uzate” (+3.8%), etc.
(-78.9%), 1A1 „Industria energetică” (-78.4%), 2A „Produ-
sele minerale” (-75.6%), 1A2 „Industria producătoare şi con- 2.5.2. Tendinţe în emisiile de gaze cu efect de seră
strucţii” (-75.4%), 4A „Fermentarea enterică” (-67.4%), 4B direct după gaze
„Managementul dejecţiilor animaliere” (-66.0%), 2C „Pro- În perioada 1990-2010 emisiile totale de bioxid de carbon
dusele metalelor” (-65.9%), 1A3 „Transportul” (-53.0%), (fără a lua în calcul sechestrările CO2 înregistrate în cadrul
4D „Solurile agricole” (-40.7%), 6B „Tratarea apelor uzate” sectorului 5 „Utilizarea terenurilor, schimbări în utilizarea
(-38.1%), etc. terenurilor şi gospodăria silvică (UTSUTGS)” s-au redus cu
Între anii 2009 şi 2010 emisiile totale de gaze cu efect de seră circa 74.9% (de la 35.3561 Mt în 1990, până la 8.8852 Mt în
direct s-au majorat în Republica Moldova cu circa 1.2%, 2010). Emisiile CH4 şi N2O s-au redus cu circa 41.6% (de la
în particular emisiile provenite de la categoriile de surse 4.5884 Mt CO2 echivalent în 1990 până la 2.6808 Mt CO2
1A5 „Altele” (+54.6%), 4D „Solurile agricole” (+23.5%), echivalent în 2010) şi respectiv cu circa 51.5% (de la 3.3153
Tabelul 2-9: Dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră direct în Republicii Moldova în perioada 1990-2010, Mt CO2 echivalent
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
CO2 (fără UTSUTGS) 35.3561 31.0769 21.8231 16.5959 14.9995 11.5570 11.6641
CO2 (cu UTSUTGS) 28.1758 25.9968 16.7116 14.1791 12.6202 10.3962 10.6555
CH4 (fără UTSUTGS) 4.5884 4.4620 4.3616 4.1363 4.0357 3.8149 3.7936
CH4 (cu UTSUTGS) 4.5907 4.4640 4.3635 4.1388 4.0371 3.8169 3.7950
N2O (fără UTSUTGS) 3.3153 3.3255 2.4631 2.4338 1.8684 2.0071 1.8367
N2O (cu UTSUTGS) 3.3163 3.3263 2.4639 2.4348 1.8690 2.0079 1.8373
HFCs NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO 0.0019 0.0041
SF6 NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO
Total (cu UTSUTGS) 36.0828 33.7870 23.5389 20.7527 18.5263 16.2228 16.2919
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

CO2 (fără UTSUTGS) 10.6911 9.0655 7.1684 6.3903 7.0002 6.6770 7.4889
CO2 (cu UTSUTGS) 10.8640 8.8753 6.6077 5.6070 6.7194 6.6052 6.4424
CH4 (fără UTSUTGS) 3.3948 3.2648 3.2389 3.1089 3.0090 3.0052 2.9385
CH4 (cu UTSUTGS) 3.3973 3.2671 3.2411 3.1097 3.0102 3.0055 2.9386
N2O (fără UTSUTGS) 1.9338 1.7038 1.5323 1.3983 1.5634 1.6227 1.3892
N2O (cu UTSUTGS) 1.9348 1.7047 1.5332 1.3986 1.5639 1.6228 1.3892
HFCs 0.0066 0.0095 0.0115 0.0134 0.0165 0.0195 0.0259
SF6 NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO NE, NO 0.0000
Total (cu UTSUTGS) 16.2026 13.8565 11.3935 10.1287 11.3099 11.2530 10.7960
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
CO2 (fără UTSUTGS) 7.9717 8.3678 7.6996 7.6515 8.7307 8.9607 8.8852
CO2 (cu UTSUTGS) 8.2813 8.2632 7.2964 5.0388 8.8607 8.0887 8.9113
CH4 (fără UTSUTGS) 2.8866 2.8704 2.7878 2.6925 2.6923 2.6825 2.6808
CH4 (cu UTSUTGS) 2.8868 2.8706 2.7881 2.6942 2.6929 2.6828 2.6810
N2O (fără UTSUTGS) 1.6608 1.6622 1.5833 0.9846 1.6218 1.3935 1.6071
N2O (cu UTSUTGS) 1.6609 1.6623 1.5835 0.9859 1.6222 1.3937 1.6072
HFCs 0.0320 0.0394 0.0471 0.0604 0.0763 0.0871 0.1024
PFCs NE, NO NE, NO 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
SF6 0.0000 0.0000 0.0003 0.0004 0.0004 0.0005 0.0006
Total (cu UTSUTGS) 12.8611 12.8357 11.7152 8.7796 13.2525 12.2528 13.3025
Abrevieri: NE – nu s-au estimat [ „engl.: Not Estimated”]; NO – nu s-au produs [ „engl.: Not Occurring”].
1990 2010
N 2O HFCs
CH4 7.7% 0.8% CH4
20.2%
10.6%
PFCs
0.0002%
N2O
12.1%
SF6
CO2 CO2 0.0042%
81.7% 66.9%
Figura 2-6: Ponderea gazelor cu efect de seră direct în structura emisiilor totale de GES în Republica Moldova în anii 1990 şi 2010
Mt CO2 echivalent în 1990 până la 1.6071 Mt CO2 echivalent În anul 2010, categoriile de surse cu cea mai mare ponde-
în 2010) (Tabelul 2-9). re în structura emisiilor totale de bioxid de carbon au fost
în Republica Moldova: 1A1 „Industria energetică” (4.1883
Monitorizarea emisiilor de halocarburi (HFCs, PFCs) şi he-
Mt sau 47.0% din total), 1A3b „Transportul auto” (1.8619
xafluorid de sulf (SF6) a fost iniţiată începând cu anul 1995,
Mt sau 20.9% din total), 1A4 „Alte sectoare” (1.6540 Mt sau
considerat în Republica Moldova ca an de referinţă pentru
18.6% din total), 1A2 „Industria producătoare şi construcţi-
gazele-F (HFCs, PFCs şi SF6).
ile” (0.5392 Mt sau 6.1% din total), 2A „Produsele minerale”
Dinamica acestor emisii denotă o tendinţă stabilă de majora- (0.4576 Mt sau 5.1% din total) şi 1A5 „Altele” (0.1245 Mt
re în ultimii ani, chiar dacă ponderea lor în structura emisii- sau 1.4% din total) (Figura 2-7).
lor totale naţionale de GES este deocamdată nesemnificativă.
Categoriile de surse cu cea mai mare pondere în structura
Bioxidul de carbon contribuie cel mai mult la emisiile totale emisiilor totale de metan în anul 2010 au fost: 6A „Depozi-
de gaze cu efect de seră direct în Republica Moldova. Figura tele de deşeuri menajere solide” (1.3881 Mt CO2 echivalent
2-6 demonstrează cum a variat ponderea gazelor cu efect de sau 51.8% din total), 4A „Fermentarea enterică” (0.5984 Mt
seră direct în structura emisiilor totale naţionale de GES în CO2 echivalent sau 22.3% din total), 1B2 „Emisii fugitive
anii 1990 şi 2010. de la ţiţei şi gazele naturale” (0.4872 Mt CO2 echivalent sau
1B2 0.0019
2C 0.0040
5A-C 0.0261
3A-D 0.0539
1A5 0.1245
2A 0.4576
1A2 0.5392
1A4 1.6540
1A3 1.8619
1A1 4.1883
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5
Mt CO2
Figura 2-7: Ponderea categoriilor de surse în structura emisiilor totale CO2 în anul 2010
18.2% din total), 6B „Tratarea apelor uzate” (0.1078 Mt CO2 În anul 2010, categoriile de surse cu cea mai mare pondere
echivalent sau 4.0% din total), 4B „Managementul dejec- în structura emisiilor totale de N2O în Republica Moldova
ţiilor animaliere” (0.0574 Mt CO2 echivalent sau 2.1% din au fost: 4D „Solurile agricole” (0.9777 Mt CO2 echivalent
total) şi 1A4 „Alte sectoare” (0.0325 Mt CO2 echivalent sau sau 60.8% din total), 4B „Managementul dejecţiilor anima-
1.2% din total) (Figura 2-8). liere” (0.4989 Mt CO2 echivalent sau 31.0% din total), 6B
„Tratarea apelor uzate” (0.8245 Mt CO2 echivalent sau 5.1%
2C 0.0001
5B 0.0001
5A 0.0001
1A5 0.0073
1A2 0.0073
1A1 0.0073
1A3 0.0073
1A4 0.0325
4B 0.0574
6B 0.1078
1B2 0.4872
4A 0.5984
6A 1.3881
0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0 1.2 1.4

Mt CO2 echivalent
Figura 2-8: Ponderea categoriilor de surse în structura emisiilor totale CH4 în anul 2010
1B2 0.000005
5B 0.000021
5A 0.00007
2C 0.00037
1A5 0.00040
1A2 0.00097
1A1 0.00470
1A4 0.00604
1A3 0.0355
6B 0.0824
4B 0.4989
4D 0.9777
0.0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0
Mt CO2 echivalent
Figura 2-9: Ponderea categoriilor de surse în structura emisiilor totale N2O în anul 2010
din total) şi 1A3 „Transportul” (0.3550 Mt CO2 echivalent lui, că sectorul reprezintă o sursă netă de emisii, iar cifrele
sau 2.2% din total) (Figura 2-9). negative stabilesc, că sectorul reprezintă o sursă netă de se-
chestrare CO2.
2.5.3. Tendinţe în emisiile de gaze cu efect de seră În perioada 1990-2010 emisiile totale de GES în RM au
direct după surse avut o tendinţă de diminuare, astfel emisiile provenite de la
În conformitate cu recomandările ghid-urilor Comitetului sectorul 1 „Energetica” s-au redus cu circa 74.1%, cele de la
sectorul 2 „Procese Industriale” - cu circa 70.3%, de la secto-
Interguvernamental privind Schimbările Climaterice pri-
rul 3 „Solvenţii şi utilizarea altor produse” – cu circa 40.7%,
vind inventarierea emisiilor naţionale de gaze cu efect de de la sectorul 4 „Agricultura” – cu 58.4%, de la sectorul 5
seră (CISC, 1997), evaluarea emisiilor de gaze cu efect de „UTSUTGS” – cu 100.4%, iar cele de la sectorul 6 „Deşeuri”
seră se efectuează în cadrul a şase mari categorii: sectorul – cu 3.0% (Tabelul 2-10).
1 „Energetica”, sectorul 2 „Procese Industriale”, sectorul 3
Sectorul energetic reprezintă cea mai importantă sursă a
„Solvenţii şi utilizarea altor produse”, sectorul 4 „Agricultu-
emisiilor totale naţionale de gaze cu efect de seră direct,
ra”, sectorul 5 „Utilizarea terenurilor, schimbări în utilizarea ponderea acestuia variind pe parcursul perioadei 1990-
terenurilor şi gospodăria forestieră” (UTSUTGS) şi sectorul 2010 între 79.8% şi 67.3%. Alte surse relevante a emisiilor
6 „Deşeuri”. Interpretarea rezultatelor inventarierii emisii- de gaze cu efect direct de seră sunt reprezentate de sectorul
lor de GES în cadrul sectorului 5 „UTSUTGS” este oarecum 4 „Agricultura”, sectorul 6 „Deşeuri” şi sectorul 2 „Procesele
diferită de celelalte: cifrele pozitive indicând asupra faptu- Industriale” (Figura 2-10).
Tabelul 2-10: Dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră direct în Republicii Moldova după sectoare în perioada 1990-2010, Mt CO2
echivalent
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
1. Energetica 34.5204 30.2204 21.3842 16.4752 15.0077 11.7107 11.9417
3. Solvenţii 0.0908 0.0782 0.0625 0.0508 0.0417 0.0382 0.0339
4. Agricultura 5.1202 5.0028 4.1542 4.0033 3.4099 3.3591 3.0718
5. UTSUTGS -7.1770 -5.0773 -5.1089 -2.4133 -2.3773 -1.1581 -1.0066
6. Deşeuri 1.6274 1.7563 1.8727 1.8665 1.8213 1.7815 1.8143
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
1. Energetica 10.7761 9.2605 7.3728 6.6623 7.2653 6.9497 7.7622
3. Solvenţii 0.0299 0.0238 0.0309 0.0316 0.0453 0.0385 0.0357
4. Agricultura 2.9873 2.7318 2.4885 2.2770 2.4541 2.5246 2.1969
5. UTSUTGS 0.1763 -0.1870 -0.5577 -0.7821 -0.2791 -0.0714 -1.0465
6. Deşeuri 1.7432 1.6841 1.7503 1.6586 1.5517 1.4812 1.4650
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
1. Energetica 8.2344 8.5189 7.7036 7.4085 8.4274 9.0660 8.9465
3. Solvenţii 0.0438 0.0682 0.0482 0.0522 0.0536 0.0485 0.0539
4. Agricultura 2.4012 2.3734 2.2682 1.5151 2.1177 1.9249 2.1324
5. UTSUTGS 0.3099 -0.1042 -0.4028 -2.6098 0.1309 -0.8715 0.0264
6. Deşeuri 1.4430 1.4111 1.4343 1.4678 1.5007 1.5649 1.5783
1990 2010
UTSUTGS Deșeuri, 3.8% UTSTUTGS Deșeuri, 11.9%
16.6% 0.2%
Agricultura Agricultura
11.8% 16.0%
Solvenții
0.2% Solvenții
0.4%
Procese
industriale Procese
Energetica industriale
4.4%
79.8% 4.2% Energetica
67.3%
Figura 2-10: Ponderea diferitor sectoare în structura emisiilor naţionale totale de GES în Republica Moldova în anii 1990 şi 2010
Sectorul 1 „Energetica” CO2 echivalent în 1990, până la 8.9465 Mt CO2 echivalent

În Republica Moldova Sectorul 1 „Energetica” reprezintă în 2010.
cea mai importantă sursa a emisiilor de gaze cu efect de seră. În cadrul sectorului energetic, cea mai importantă catego-
Sectorul include emisiile provenite de la arderea staţiona- rie de surse este 1A1 „Industria energetică”, cu o pondere
ră şi mobilă a combustibililor în scopul obţinerii energiei de circa 46.9% din totalul pe sector, la nivelul anului 2010
(94.5% din emisiile totale pe sector, la nivelul anului 2010) (56.2% în 1990). Alte surse relevante sunt reprezentate de
şi emisiile fugitive de la producerea, procesarea, transporta- categoria de surse 1A3 „Transportul” cu o pondere de 21.3%
rea, păstrarea, livrarea şi distribuţia ţiţeiului şi gazelor na- din totalul pe sector (11.7% în 1990) şi categoria de surse
turale (5.5% din emisiile totale pe sector, la nivelul anului 1A4 „Alte sectoare” cu o pondere de circa 18.9% din total
2010) (Figura 2-11, Tabelul 2-11). (23.3% în 1990) (Figura 2-12).
Împreună, aceste emisii au reprezentat în 2010 circa 67.3% Sectorul 2 „Procese industriale”
din emisiile naţionale totale de GES direct. În perioada Sectorul 2 „Procese Industriale” reprezintă o sursă relevantă
1990-2010 emisiile totale de GES direct provenite de la sec- a emisiilor de GES în RM şi include emisiile generate din
torul energetic s-au redus cu circa 74.1%: de la 34.5204 Mt activităţi industriale non-energetice.
35
Mt CO2 echivalent
30 1.B
25 1.A
20
15
10
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Figura 2-11: Dinamica emisiilor totale de GES generate în cadrul sectorului 1 „Energetica” în Republica Moldova, 1990 – 2010
Tabelul 2-11: Emisii de GES de la sectorul 1 „Energetica” în perioada 1990–2010, Mt CO2 echivalent
Categorii de surse 1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
1. Energetica 34.5204 11.7107 6.6623 8.5189 7.7036 7.4085 8.4274 9.0660 8.9465
A. Arderea combustibililor 33.8375 11.1547 6.1589 7.8586 7.1283 6.7968 7.8186 8.5617 8.4575
A.1. Industria energetică 19.3933 6.9318 3.1524 3.2361 2.4941 2.4761 3.2951 4.4605 4.1946
A.2. Industria producătoare şi construcţiile 2.1959 0.4530 0.5318 0.5919 0.6517 0.8179 0.9131 0.5086 0.5407
A.3. Transportul 4.0556 1.3382 0.8634 1.6565 1.5816 1.6509 1.7417 1.6583 1.9047
A.3a. Aviaţia civilă NO, NE NO, NE NO, NE 0.0002 0.0001 0.0002 0.0002 0.0001 0.0001
A.3b. Transportul auto 3.4383 1.0927 0.7398 1.4908 1.4090 1.5069 1.6085 1.5725 1.8271
A.3c. Transportul feroviar 0.5070 0.1617 0.0931 0.1290 0.1665 0.1398 0.1289 0.0759 0.0753
A.3d. Transportul naval 0.0191 0.0002 0.0001 0.0003 0.0003 0.0003 0.0003 0.0003 0.0002
A.3e. Transportul prin conducte 0.0912 0.0836 0.0304 0.0361 0.0057 0.0038 0.0038 0.0095 0.0019
A.4. Alte sectoare 8.0378 2.2585 1.5503 2.2558 2.2507 1.6982 1.7062 1.8534 1.6925
A.4a. Instituţional/Comercial 1.4241 0.3950 0.2300 0.7109 0.6529 0.3663 0.3717 0.4716 0.4847
A.4b. Rezidenţial 4.6573 1.1322 1.0811 1.3614 1.4195 1.1798 1.1851 1.2428 1.0509
A.4c. Agricultura / Silvicultura / Piscicultura 1.9564 0.7313 0.2393 0.1834 0.1783 0.1521 0.1494 0.1390 0.1569
A.5. Alte lucrări şi necesităţi în energetică 0.1549 0.1733 0.0610 0.1185 0.1501 0.1537 0.1625 0.0809 0.1251
B. Emisii fugitive 0.6829 0.5560 0.5034 0.6603 0.5752 0.6117 0.6088 0.5043 0.4890
B.1. Combustibili solizi NO NO NO NO NO NO NO NO NO
B.2. Ţiţei şi gaze naturale 0.6829 0.5560 0.5034 0.6603 0.5752 0.6117 0.6088 0.5043 0.4890
Abrevieri: NE – ne estimate (engl.: Not Estimates); NO – nu se produc (engl.: Not Occurring)
1990 2010
1A5 1B2
1A5 1B2 5.5%
1A4 0.4% 2.0% 1A4 1.4% 1A1
23.3% 18.9% 46.9%
1A3 1A1
11.7% 1A3
56.2% 21.3%
1A2 1A2
6.4% 6.0%
Figura 2-12: Ponderea diferitor categorii de surse în structura emisiilor totale de GES în cadrul sectorului 1 „Energetica” în Republica
Moldova în anii 1990 şi 2010
Tabelul 2-12: Emisii de GES direct de la sectorul 2 „Procese Industriale” în perioada 1990–2010, Mt CO2 echivalent
2. Procesele industriale 1.9010 0.4915 0.2812 0.5684 0.6638 0.9458 1.0222 0.5201 0.5650
A. Produsele minerale 1.8881 0.4775 0.2512 0.5097 0.6041 0.8674 0.9292 0.4247 0.4576
A1. Producerea cimentului 0.9717 0.2485 0.1728 0.3651 0.4571 0.7027 0.7899 0.3406 0.3498
A2. Producerea varului 0.1487 0.0282 0.0110 0.0066 0.0074 0.0110 0.0104 0.0033 0.0023
A3. Utilizarea pietrei de var şi dolomitei 0.6195 0.1625 0.0322 0.0988 0.1010 0.1189 0.0942 0.0514 0.0745
A4. Utilizarea sodei calcinate 0.0330 0.0146 0.0140 0.0182 0.0161 0.0142 0.0140 0.0101 0.0120
A7. Alte produse minerale 0.1153 0.0237 0.0213 0.0211 0.0225 0.0207 0.0207 0.0194 0.0189
B. Industria chimică NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
C. Producţia metalului 0.0130 0.0120 0.0166 0.0192 0.0124 0.0177 0.0162 0.0078 0.0044
C1. Producţia oţelului şi laminatelor 0.0130 0.0120 0.0166 0.0192 0.0124 0.0177 0.0162 0.0078 0.0044
D. Alte produceri NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
E. Producţia halocorburilor şi SF6 NO NO NO NO NO NO NO NO NO
F. Consumul halocorburilor şi SF6 NO, NE 0.0019 0.0134 0.0395 0.0474 0.0607 0.0768 0.0876 0.1030
F1. Echipament frigorific şi de condiţionare a
NO, NE 0.0002 0.0081 0.0235 0.0270 0.0351 0.0462 0.0537 0.0654
aerului
F2. Spume expandate NO, NE 0.0017 0.0053 0.0159 0.0201 0.0252 0.0301 0.0334 0.0370
F4. Aerosoli NO, NE NO, NE 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
F8. Echipament electric NO, NE NO, NE NO, NE 0.0000 0.0003 0.0004 0.0005 0.0005 0.0007
2.0
Mt CO2 echivalent
1.8 2F
1.6 2C
1.4 2A
1.2
1.0
0.8
0.6
0.4
0.2
0.0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Figura 2-13: Dinamica emisiilor totale de GES generate în cadrul sectorului 2 „Procese Industriale” în Republica Moldova, 1990 – 2010
În anul 2010, acest sector a avut o pondere de circa 4.2% din 6.5% din total, 2A7 „Alte produse minerale” (producerea
totalul emisiilor naţionale de GES (4.4% în 1990). vatei minerale, cărămizii şi argilei expandate) cu o pondere
de 3.3% din total (6.1% în 1990) şi 2A4 „Utilizarea sodei
În perioada 1990-2010 emisiile totale de GES provenite de
calcinate” cu o pondere de 2.1% din total (1.7% în 1990).
la acest sector s-au redus cu circa 70.3%: de la 1.9010 Mt
CO2 echivalent în 1990, până la 0.5650 Mt CO2 echivalent în Sectorul 3 „Solvenţii şi utilizarea altor produse”
2010 (Tabelul 2-12, Figura 2-13).
În RM sectorul 3 „Solvenţii şi utilizarea altor produse” re-
Între 2008 şi 2009, emisiile respective s-au redus cu 49.1% prezintă o sursă modestă şi include emisii ale compuşilor
ca urmare a crizei economice globale, care a afectat semnifi- organici volatil nemetanici (COVNM), concomitent consi-
cativ sectorul industrial al Republicii Moldova. derate şi o sursă a emisiilor CO2 (întrucât majoritatea sol-
Concomitent, între 2009 şi 2010, emisiile totale de GES pro- venţilor sunt obţinuţi din combustibili fosili), de asemenea
venite de la acest sector s-au majorat cu 8.6%, în special ca emisii N2O de la utilizarea acestui gaz în anestezie. În anul
urmare a majorării producţiei de ciment, utilizării la scară 2010, acest sector a avut o pondere de doar circa 0.4% din
mai largă a pietrei de var şi dolomitei, sodei calcinate, cât şi totalul emisiilor naţionale de GES (0.2% în 1990).
datorită majorării consumului de halocarburi şi SF6. În perioada 1990-2010 emisiile totale de GES provenite de
În cadrul sectorului 2 „Procese Industriale”, cea mai impor- la acest sector s-au redus cu circa 40.7%: de la 0.0908 Mt
tantă categorie de surse este 2A1 „Producerea cimentului”, CO2 echivalent în 1990, până la 0.0539 Mt CO2 echivalent
cu o pondere de circa 61.9% din totalul pe sector la nivelul în 2010 (Tabelul 2-13). Cu toate acestea, între 2009 şi 2010,
anului 2010 (51.1% în 1990) (Figura 2-14). emisiile respective s-au majorat în RM cu circa 11.0%, în
special ca urmare a majorării consumului de produse me-
Alte categorii de surse relevante în 2010 au fost reprezentate najere.
de 2A3 „Utilizarea pietrei de var şi domolitei” cu o pondere
de 13.2% din total (32.6% în 1990), 2F1 „Echipament fri- În cadrul sectorului 3 „Solvenţii şi utilizarea altor produse”,
gorific şi de condiţionare a aerului” cu o pondere de circa cea mai importantă categorie de surse este 3A „Aplicarea
11.6% din total, 2F2 „Spume expandate” cu o pondere de vopselelor”, cu o pondere de circa 38.5% din totalul pe sec-
1990 2010
2A4 2A7 2C1 2F2 2F4

6.1% 0.7% 2F1 6.5% 0.0% 2F8
1.7% 0.1%
11.6%
2C1
2A3 2A7 0.8%
32.6% 3.3%
2A4
2.1%
2A1 2A3 2A1

13.2% 61.9%
51.1% 2A2
2A2 0.4%
7.8%
Figura 2-14: Ponderea diferitor categorii de surse în structura emisiilor totale de GES în cadrul sectorului 2 „Procese Industriale” în
Republica Moldova în anii 1990 şi 2010
Tabelul 2-13: Emisii de GES de la sectorul 3 „Solvenţii şi utilizarea altor produse” în perioada 1990–2010, Mt CO2 echivalent
3. Solvenţii şi utilizarea altor produse 0.0908 0.0382 0.0316 0.0682 0.0482 0.0522 0.0536 0.0485 0.0539
A. Aplicarea vopselelor 0.0319 0.0036 0.0060 0.0308 0.0180 0.0219 0.0206 0.0192 0.0207
B. Degresarea şi curăţarea chimică 0.0332 0.0197 0.0107 0.0173 0.0089 0.0094 0.0112 0.0085 0.0124
C. Producerea şi procesarea produselor chimice 0.0056 0.0007 0.0007 0.0019 0.0023 0.0030 0.0041 0.0036 0.0030
D. Alte utilizări ale solvenţilor 0.0201 0.0142 0.0142 0.0181 0.0190 0.0179 0.0176 0.0172 0.0177
D1. Tipărirea hârtiei 0.0007 0.0001 0.0001 0.0004 0.0003 0.0003 0.0004 0.0003 0.0004
D2. Utilizarea menajeră a solvenților 0.0130 0.0130 0.0128 0.0124 0.0124 0.0123 0.0123 0.0122 0.0122
D3. Utilizarea altor produse 0.0063 0.0010 0.0013 0.0054 0.0064 0.0053 0.0049 0.0046 0.0051
tor la nivelul anului 2010 (35.1% în 1990). Alte categorii de animaliere” (categoria 4B) şi „Solurile agricole” (categoria
surse relevante sunt reprezentate de 3D „Alte utilizări ale 4D). În RM nu sunt înregistrate emisii de la categoriile de
solvenţilor” cu o pondere de 32.9% din totalul pe sector surse 4C „Cultivarea orezului” şi 4E „Arderea savanelor”,
(22.2% în 1990), 3B „Degresarea şi curăţarea chimică” cu o iar emisiile provenite de la arderea reziduurilor agricole în
pondere de circa 23.0% din totalul pe sector (36.6% în 1990) câmp (categoria 4F) sunt monitorizate în cadrul sectorului 5
şi 3C „Producerea şi procesarea produselor chimice” cu o „UTSUTGS”, categoria 5B „Terenuri agricole lucrate”.
pondere de 5.6% (6.2% în 1990) (Figura 2-15).
În anul 2010, sectorul 4 „Agricultura” a avut o pondere de
Sectorul 4 „Agricultura” circa 16.0% din totalul emisiilor naţionale de gaze cu efect
de seră direct (11.8% în 1990). În perioada 1990-2010 emi-
Sectorul 4 „Agricultura” reprezintă o sursă importantă a
siile totale de GES provenite de la acest sector s-au redus cu
emisiilor de gaze cu efect de seră în Republica Moldova:
circa 58.4%: de la 5.1202 Mt CO2 echivalent în 1990, până
emisiilor de metan generate în sectorul zootehnic, în speci-
la 2.1324 Mt CO2 echivalent în 2010 (Tabelul 2-14, Figu-
al de la „Fermentarea enterică” (categoria 4A) si „Manage-
ra 2-16), în principal datorită diminuării unor astfel de in-
mentul dejecţiilor animaliere” (categoria 4B); respectiv emi-
dicatori, precum: şeptelul de animale şi păsări domestice,
siilor de protoxid de azot de la „Managementul dejecţiilor
1990 2010
3D 3D
22.2% 3A 32.9%
35.1% 3A
38.5%
3C
6.2%
3C
5.6%
3B 3B
36.6% 23.0%
Figura 2-15: Ponderea diferitor categorii de surse în structura emisiilor totale de GES în cadrul sectorului 3 „Solvenţii şi utilizare altor
produse” în Republica Moldova în anii 1990 şi 2010
Tabelul 2-14: Emisii de GES de la sectorul 4 „Agricultura” în perioada 1990–2010, Mt CO2 echivalent
4. Agricultura 5.1202 3.3591 2.2770 2.3734 2.2682 1.5151 2.1177 1.9249 2.1324
A. Fermentarea enterică 1.8344 1.3608 0.9112 0.7784 0.7530 0.6088 0.5797 0.6027 0.5984
B. Managementul dejecţiilor animaliere 1.6368 0.9764 0.5705 0.5957 0.6179 0.4659 0.4653 0.5306 0.5564
C. Cultivarea orezului NO NO NO NO NO NO NO NO NO
D. Solurile agricole 1.6490 1.0219 0.7954 0.9993 0.8973 0.4404 1.0726 0.7916 0.9777
E. Arderea savanelor NO NO NO NO NO NO NO NO NO
F. Arderea reziduurilor agricole în câmp IE IE IE IE IE IE IE IE IE
5.5
Mt CO2 echivalent
5.0
4D
4.5
4B
4.0
4A
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Figura 2-16: Dinamica emisiilor totale de GES generate în cadrul sectorului 4 „Agricultura” în Republica Moldova, 1990 – 2010
cantităţilor de îngrăşăminte chimice azotate şi organice in- enterică”cu o pondere de 28.1% din total (35.8% în 1990) şi 4B
corporate în sol, cantităţilor de reziduuri agricole vegetale „Managementul dejecţiilor animaliere” cu o pondere de circa
returnate în sol şi majorării pierderilor de carbon ce rezultă 26.1% din total (32.0% în 1990) (Figura 2-17).
din modificarea modului de folosinţă a terenurilor agricole. Sectorul 5 „Utilizarea terenurilor, schimbări în utilizarea
Între 2009 şi 2010, emisiile de gaze cu efect de seră direct terenurilor şi gospodăria silvică”
generate de la sectorul 4 „Agricultura” au crescut cu circa În general, pe parcursul perioadei 1990-2010, sectorul 5
10.8%, în principal ca urmare a majorării emisiilor N2O de „Utilizarea terenurilor, schimbări în utilizarea terenurilor şi
la categoriile 4D „Solurile agricole” şi 4B „Managementul gospodăria silvică” (UTSUTGS) a reprezentat în Republica
dejecţiilor animaliere”. În anul 2010 cea mai importantă ca- Moldova o sursă de sechestrare netă a carbonului. Excep-
tegorie de surse a fost 4D „Solurile agricole”, cu o pondere de ţie făcând anii 1997, 2004, 2008 şi 2010, în care sectorul a
circa 45.8% din totalul pe sector (35.8% în 1990). Alte catego- reprezentat o sursă netă de emisii şi nu una de sechestrare.
rii de surse relevante sunt reprezentate de 4A „Fermentarea
1990 2010
4D 4A 4A
32.2% 35.8% 4D
45.8% 28.1%
4B 4B
32.0% 26.1%
Figura 2-17: Ponderea diferitor categorii de surse în structura emisiilor totale de GES în cadrul sectorului 4 „Agricultura” în Republica
Tabelul 2-15: Emisii şi sechestrări în cadrul sectorului 5 „UTSUTGS” în perioada 1990–2010, Mt CO2 echivalent
Categorii 1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
5. UTSUTGS -7.1770 -1.1581 -0.7821 -0.1042 -0.4028 -2.6098 0.1309 -0.8715 0.0264
A. Terenuri silvice -2.1972 -1.6208 -2.1403 -2.2462 -2.0876 -2.1895 -2.2228 -2.2513 -2.1931
B. Terenuri agricole lucrate -4.1933 1.0822 2.1838 2.9614 2.4915 0.3786 3.1430 2.1616 2.9771
C. Pajişti -0.7865 -0.6195 -0.8255 -0.8195 -0.8067 -0.7988 -0.7893 -0.7818 -0.7576
D. Terenuri umede NE NE NE NE NE NE NE NE NE
E. Terenurile localităților NE, IE NE, IE NE, IE NE, IE NE, IE NE, IE NE, IE NE, IE NE, IE
F. Alte terenuri NE NE NE NE NE NE NE NE NE
3.0
Mt CO2 echivalent
2.0
1.0
0.0
-1.0
-2.0
-3.0
-4.0 5 UTSUTGS
5A Terenuri silvice
-5.0
5B Terenuri agricole lucrate
-6.0
5C Pajiști
-7.0
-8.0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Figura 2-18: Dinamica emisiilor/sechestrărilor nete şi pe categorii de surse în cadrul sectorului 5 „UTSUTGS” în perioada 1990-2010, Mt
CO2 echivalent
În perioada 1990-2010 dinamica emisiilor/sechestrărilor jişti”, cu o pondere de 11.0 la sută (Figura 2-19). Începând cu
nete CO2 a înregistrat o tendinţă de diminuare, reducându- anul 1993 categoria 5B „Terenuri agricole lucrate” devine o
se cu circa 100.4%, de la -7.1770 Mt înregistrate în 1990, sursă de emisii CO2 ca urmare a bilanţului profund negativ
până la +0.0264 Mt în 2010 (Tabelul 2-15, Figura 2-18). din solurile cu destinaţie agricolă, precum şi ca urmare a
reducerii suprafeţei plantaţiilor multianuale.
Între 2009 şi 2010, sechestrările nete CO2 de la sectorul 5
„Utilizarea terenurilor, schimbări în utilizarea terenurilor şi După a fost menţionat şi mai sus, emisiile generate în ca-
gospodăria silvică” s-au redus cu circa 103.0%. drul categoriei 5B „Terenuri agricole lucrate” în anii 1997,
2004, 2008 şi 2010 prevalează asupra sechestrărilor nete
Această situaţie se datorează, în mod special, modificării
de carbon înregistrate în cadrul altor categorii, şi asta în
modului de folosinţă şi practicilor de management a tere-
pofida faptului că contribuţia suprafeţelor terenurilor ocu-
nurilor agricole (categoria 5B „Terenuri agricole lucrate”),
pate de ecosistemele forestiere (categoria 5A „Terenuri
care a contribuit la reducerea considerabilă a rezervelor
silvice”) în procesul de sechestrare a carbonului este în
de carbon organic din solurile aflate în circuitul agricol,
continuă creştere, datorându-se în mod special extinde-
schimbând bilanţul humusului din unul pozitiv, caracteris-
rii suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră. Ulterior,
tic perioadei 1990-1992, în unul relativ neutru, caracteris-
creşterea respectivă poate fi extinsă şi din contul sporirii
tic perioadei 1993-1994, respectiv în unul profund negativ,
productivităţii pădurilor existente prin aplicarea mai largă
caracteristic perioadei 1995-2010. Procesul respectiv a fost
a lucrărilor de reconstrucţie a arboretelor degradate şi cu
influențat și de unele schimbări în gospodărirea şi utilizarea
productivitate scăzută.
pădurilor (categoria 5A „Terenuri silvice”), precum sporirea
volumelor de recoltare autorizată de masă lemnoasă, creş- În RM nu sunt înregistrate emisii/sechestrări de la catego-
terea substanţială a volumului tăierilor ilicite, accentuarea riile 5D „Terenuri umede” şi 5F „Alte terenuri”, iar emisi-
procesului de conversiune a terenurilor forestiere în tere- ile/sechestrările provenite de la categoria 5E „Terenurile
nuri agricole etc. localităţilor”, parţial sunt luate în calcul în cadrul categorie
5B „Terenuri agricole lucrate”, în special sechestrările CO2
În anul 1990, principala sursă de sechestrare a emisiilor CO2
provenite de la terenurilor acoperite cu vegetaţie lemnoasă,
în cadrul sectorului 5 „UTSUTGS” a fost categoria de surse
incluzând biomasa terestră şi subterană din livezi, vii, şi ar-
5B „Terenuri agricole lucrate” (terenuri acoperite cu vegeta-
borii din grădinile individuale.
ţie lemnoasă – plantaţiile multianuale, precum şi terenurile
cu destinaţie agricolă) cu o pondere de circa 58.4 la sută din Sectorul 6 „Deşeuri”
total, fiind urmată de categoria 5A „Terenuri silvice” (vege-
Sectorul 6 „Deşeuri” reprezintă o sursă importantă a emisii-
taţia forestieră - păduri, perdele forestiere de protecţie etc.)
lor de gaze cu efect de seră în Republica Moldova: emisii de
cu o pondere de 30.6 la sută, respectiv de categoria 5C „Pa-
metan de la depozitele de deşeuri menajere solide (catego-
1990 2010
5C 5C
11.0% 5A 12.8% 5A
30.6% 37.0%
5B
58.4% 5B
50.2%
Figura 2-19: Ponderea diferitor categorii de surse şi sechestrare în structura emisiilor nete de GES în cadrul sectorului 5 „UTSUTGS” în
Republica Moldova în anii 1990 şi 2010
Tabelul 2-16: Emisii de GES de la sectorul 6 „Deşeuri” în perioada 1990–2010, Mt CO2 echivalent
Categorii 1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
6. Deşeuri 1.6274 1.7815 1.6586 1.4111 1.4343 1.4678 1.5007 1.5649 1.5783
A. Depozite de deşeuri menajere solide 1.3201 1.5763 1.5091 1.2129 1.2399 1.2833 1.3087 1.3816 1.3881
B. Tratarea apelor uzate 0.3073 0.2052 0.1495 0.1982 0.1943 0.1845 0.1921 0.1832 0.1902
C. Incinerarea deşeurilor NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
ria 6A) şi tratarea apelor uzate (categoria 6B), de asemenea În anul 2010 cea mai importantă categorie de surse în ca-
emisiilor de protoxid de azot de la dejecţiile umane (catego- drul acestui sector a fost 6A „Depozite de DMS”, cu o pon-
ria 6B). Deocamdată, în RM nu sunt înregistrate emisii de la dere de circa 87.9% din totalul pe sector (81.1% în 1990)
categoria de surse 6C „Incinerarea deşeurilor”. (Figura 2-21).
În anul 2010, sectorul 6 „Deşeuri” a avut o pondere de cir-
ca 11.9% din totalul emisiilor naţionale de gaze cu efect de
2.5.4. Emisii de gaze cu efect de seră indirect şi SO2
seră direct (3.8% în 1990). În perioada 1990-2010 emisiile Gazele active din punct de vedere fotochimic, precum mo-
totale de GES provenite de la acest sector s-au redus cu noxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx) şi compuşii
circa 3.0%: de la 1.6274 Mt CO2 echivalent în 1990, până organici volatil nemetanici (COVNM), nu sunt considerate
la 1.5783 Mt CO2 echivalent în 2010 (Tabelul 2-16). Con- gaze cu efect de seră, dar contribuie în mod indirect la efec-
comitent, între 2009 şi 2010, emisiile de gaze cu efect de tul de seră în atmosferă. Toate aceste gaze sunt considerate
seră direct generate de la sectorul 6 „Deşeuri” au crescut precursori ai ozonului în atmosferă, influenţând formarea
cu circa 0.9%. şi dezintegrarea ozonului în atmosferă. În principal, acestea
persistă în gazele de eşapament de la unităţile de transport,
Tendinţa de reducere a emisiilor totale de GES provenite
provin de asemenea din arderea combustibilului fosil la sur-
de la sectorul 6 „Deşeuri” în perioada 1990-2005 se explică
sele staţionare, de la utilizarea solvenţilor şi altor produse
prin declinului economic înregistrat în Republica Moldova
menajere etc. Astfel, emisiile de la următoarele gaze-precur-
în perioada respectivă, reducerea semnificativă a bunăstării
sori ai ozonului şi aerosolilor: NOx, CO, COVNM şi SO2 au
populaţiei, ca urmare, şi a capacităţii de generare a deşeuri-
fost incluse în inventarul naţional de gaze cu efect de seră al
lor menajere solide (DMS) şi altor tipuri de deşeuri. Conco-
Republicii Moldova.
mitent, începând cu anul 2006 se înregistrează o tendinţă de
creștere continue a emisiilor de GES direct de la sectorul 6 În perioada 1990-2010 emisiile totale ale oxizilor de azot
„Deşeuri” (Figura 2-20). s-au redus cu circa 73.0%: de la 137.2194 mii tone în 1990,
până la 37.0635 mii tone în 2010, emisiile totale de monoxid
2.0
Mt CO2 echivalent
1.8 6B
1.6 6A
1.4
1.2
1.0
0.8
0.6
0.4
0..2
0.0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Figura 2-20: Dinamica emisiilor totale de GES în cadrul sectorului 6 „Deşeuri” în Republica Moldova, 1990–2010
1990 2010
6B
6B 12.1%
18.9%
6A 6A
81.1% 87.9%
Figura 2-21: Ponderea diferitor categorii de surse în structura emisiilor totale de GES în cadrul sectorului 6 „Deşeuri” în Republica
de carbon s-au diminuat cu circa 73.9%: de la 428.0672 mii În anul 2010, categoriile de surse cu cea mai mare pondere
tone în 1990, până la 111.9294 mii tone în 2010, emisiile în structura emisiilor totale ale oxizilor de azot au fost în Re-
compuşilor organici volatil nemetanici s-au redus cu circa publica Moldova: 1A3 „Transportul” (18.7731 mii tone sau
81.4%: de la 512.2303 mii tone în 1990, până la 95.2324 mii 50.7% din total), 1A1 „Industria energetică” (11.4309 mii tone
tone în 2010, iar emisiile de dioxid de sulf s-au redus cu cir- sau 30.8% din total), 1A4 „Alte sectoare” (4.2172 mii tone sau
11.4% din total), 1A2 „Industria producătoare şi construcţii-
ca 93.6%: de la 294.9063 mii tone în 1990, până la 18.7756
le” (1.5105 mii tone sau 4.1% din total), 2A „Produsele mine-
mii tone în 2010 (Tabelul 2-17). rale” (0.7316 mii tone sau 4.1% din total) (Figura 2-22).
Tabelul 2-17: Dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră indirect (NOx, CO şi COVNM) şi SO2 în Republicii Moldova în perioada 1990-
2010, mii tone
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
NOx 137.2194 118.9043 79.9920 63.1479 56.7902 47.8938 45.1745
CO 428.0672 376.9457 195.6386 160.3229 146.6000 145.3208 142.8140
COVNM 512.2303 424.0149 334.4593 266.7580 175.1392 162.6902 148.9657
SO2 294.9063 256.1539 170.1669 146.0971 102.6067 61.0006 58.9692
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
NOx 41.9948 35.2592 25.8379 24.5483 26.7705 27.4538 30.8025
CO 138.7959 122.6704 86.9378 84.2057 87.3850 99.7837 118.1225
COVNM 75.1749 62.6311 39.5516 37.4619 45.6717 45.6605 48.3082
SO2 33.9676 26.9756 14.0259 9.9288 9.4514 10.5082 13.0501
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
NOx 32.3275 49.3686 31.0410 31.4840 34.8908 34.9055 37.0635
CO 121.9150 124.7128 116.0094 118.1991 120.5858 114.0031 111.9294
COVNM 56.2400 67.3736 65.8121 129.9583 87.1732 60.5991 95.2324
SO2 11.2448 11.8426 12.3622 10.7123 14.8404 18.2960 18.7756
3D 0.00001
5B 0.0024
5A 0.0028
2C 0.0578
1A5 0.3372
2A 0.7316
1A2 1.5105
1A4 4.2172
1A1 11.4309
1A3 18.7731
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
mii tone NOx
Figura 2-22: Ponderea categoriilor de surse în structura emisiilor totale de NOx în anul 2010
3A-D 0.0005
2A 0.0212
5B 0.0893
5A 0.0994
1A5 0.2246
1A2 0.4345
1A1 1.4003
2C 2.4158
1A4 22.1317
1A3 85.1121
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
mii tone CO
Figura 2-23: Ponderea categoriilor de surse în structura emisiilor totale de CO în anul 2010
Categoriile de surse cu cea mai mare pondere în structura şi băuturi alcoolice) (2.8602 mii tone sau 3.0% din total),
emisiilor totale ale monoxizilor de carbon în 2010 au fost: 1A4 „Alte sectoare” (2.6764 mii tone sau 2.8% din total),
1A3 „Transportul” (85.1121 mii tone sau 76.0% din total), 1B2 „Emisii fugitive de la ţiţei şi gazele naturale” (0.8833 mii
1A4 „Alte sectoare” (22.1317 mii tone sau 19.8% din total), tone sau 0.9% din total) (Figura 2-24).
2C „Producerea metalelor” (12.4158 mii tone sau 2.2% din
total) şi 1A1 „Industria energetică” (1.4003 mii tone sau Categoriile de surse cu cea mai mare pondere în structura
1.3% din total) (Figura 2-23). emisiilor totale de dioxid de sulf în 2010 au fost: 1A1 „In-
dustria energetică” (8.3173 mii tone sau 44.3% din total),
În anul 2010, categoriile de surse cu cea mai mare pondere
1A4 „Alte sectoare” (5.0450 mii tone sau 26.9% din total),
în structura emisiilor totale ale compuşilor organici vola-
1A3 „Transportul” (2.8017 mii tone sau 14.9% din total),
til nemetanici au fost în Republica Moldova: 2A „Produse-
1A5 „Alte necesităţi şi lucrări în energetică” (1.4976 mii
le minerale” (53.3495 mii tone sau 56.0% din total), 3A-D
tone sau 8.0% din total), 1A2 „Industria producătoare şi
„Solvenţii şi utilizarea altor produse” (18.8146 mii tone sau
construcţiile” (0.5832 mii tone sau 3.1% din total) şi 2A
19.8% din total), 1A3 „Transportul” (16.1605 mii tone sau
„Produsele minerale” (0.4887 mii tone sau 2.6% din total)
17.0% din total), 2D „Alte produceri” (produse alimentare
(Figura 2-25).
1A5 0.0132
2C 0.0289
2B 0.0293
1A2 0.0643
1A1 0.3522
1B2 0.8833
1A4 2.46764
2D 2.8602
1A3 16.1605
3A-D 18.8146
2A 53.3495
0 10 20 30 40 50 60
mii tone COVNM
Figura 2-24: Ponderea categoriilor de surse în structura emisiilor totale de COVNM în anul 2010
2C 0.0421
2A 0.4887
1A2 0.5832
1A5 1.4976
1A3 2.8017
1A4 5.30450
1A1 8.3173
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
mii tone SO2
Figura 2-25: Ponderea categoriilor de surse în structura emisiilor totale de SO2 în anul 2010
3. POLITICILE
2.ȘIINVENTARUL
MĂSURILE DENAŢIONAL
ATENUAREDE
A SCHIMBĂRILOR
GAZE CU EFECTCLIMATICE
DE SERĂ 133
3
Politicile și măsurile de
at e n u a r e a s ch i m b a r i l o r
cl i m at i c e
Capitolul 3. Politicile şi măsurile

d e a t e n u a r e a s ch i m b ă r i l o r
cl i m a t i c e
3.1. Introducere Obiectivul general este susţinut de obiective specifice. Ast-
fel, reducerea, către anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de
Printre ţările lumii RM se distinge printr-un grad mult redus seră direct provenite din sectoarele:
de emisii CO2 revenite pe cap de locuitor. În anul 2010 aces-
• energetic (arderea staţionară a combustibililor fosili,
ta constituia 1.3 t CO2/locuitor21, reducându-se de aproape precum şi de la operaţiunile cu petrol şi gaze naturale),
şapte ori faţă de anul 1990, când indicele în cauză înregistra cu 20% comparativ cu scenariul liniei de bază;
9.06 t CO2/locuitor. Spre comparaţie, în anul 2009 România a
• transporturi (arderea mobilă a combustibililor), cu
înregistrat 3.7, Rusia 11.1, Letonia 3.0; Lituania 3.8; SUA 17.3;
15% comparativ cu scenariul liniei de bază;
Marea Britanie 7.7 t CO2/locuitor22. În spatele unui atare mic
nivel de emisii CO2 în RM în prezent stă, în principal, regre- • clădiri, cu 20% comparativ cu scenariul liniei de bază;
sul economic avut loc pe parcursul celor mai bine de 20 ani • industrial, cu 15% comparativ cu scenariul liniei de
de la declaraţia de independenţă (27 august 1991). Cu un PIB bază;
de 1967.21 $ SUA (2011) pe cap de locuitor, RM continuă să • agricol, cu 15% comparativ cu scenariul liniei de bază;
se distingă ca una dintre cele mai sărace ţări ale Europei. Este • forestier, cu 25% comparativ cu scenariul liniei de bază;
aşteptat, că creşterea economică ulterioară a ţării va fi greu
de realizat fără majorarea şi a nivelului de emisii de gaze cu • deşeuri, cu 10% comparativ cu scenariul liniei de bază.
efect de seră. Totodată, este important ca în procesul creşterii În vederea atingerii obiectivelor generale şi specifice ale
economice să se asigure implementarea celor mai avansate SDER, pentru fiecare sector examinat (energetica, transpor-
politici şi tehnologii, care conduc la crearea de emisii cât mai turi, clădiri, industrial, agricol, forestier şi deşeuri) au fost
reduse. În perioada ultimilor cinci ani conducerea ţării a reu- identificate acţiuni (tehnologii şi/sau măsuri) de atenuare
şit să respecte acest principiu, adoptând şi punând în aplicare adecvate la nivel naţional (NAMA), fiind prioritizate cu
un set întreg de acte normative orientate spre eficienţa ener- aplicarea metodei analizei multicriteriale.
getică, utilizarea surselor regenerabile de energie, conservarea Acţiunile sunt divizate în trei categorii:
solului, gestionarea durabilă a deşeurilor, etc.
1. Unilaterale: acţiuni de atenuare întreprinse pe cont pro-
În premieră, RM a elaborat şi planifică să aprobe şi să publi- priu al ţării;
ce până la finele anului 2013 Strategia de Dezvoltare cu Emi-
sii Reduse (SDER) a Republicii Moldova până în anul 2020, 2. Sprijinite: acţiuni de atenuare sprijinite prin finanţare,
care vine să prezinte o viziune integră privind schimbarea transfer tehnologic şi consolidarea capacităţilor din
paradigmei de dezvoltare a economiei RM pe termen mediu partea ţărilor dezvoltate din anexa nr. I la Convenţia-
spre o cale de dezvoltare economică verde, având la temelie cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru schimba-
un studiu al constrângerilor în calea dezvoltării economice rea climei; şi
cu emisii reduse de carbon. Sub acest aspect, ea va consolida 3. Creditare: acţiuni de atenuare, cu posibilităţi de genera-
şi va ghida abordarea de dezvoltare sectorială care trasează re a creditelor pentru piaţa de Carbon.
obiectivele şi strategia în domeniul schimbărilor climatice a
Potenţialul de atenuare al acţiunilor adecvate la nivel naţi-
ţării pe durată medie23. Abordarea stabilită în SDER este de
onal (NAMA) în perioada 2014-2020, prezentate conform
a amplifica acoperirea financiară pentru promovarea unor
obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
politici adecvate de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de
din Strategia de Dezvoltare cu Emisii Reduse a RM până în
seră în sectoarele economiei naţionale, fără ca aceasta să
anul 2020, este prezentat în Anexa 2, iar Planul de acţiuni
compromită creşterea economică. privind implementarea în mod prioritar a acţiunilor de ate-
Obiectivul general al Strategiei constă în: nuare adecvate la nivel naţional, în vederea atingerii obiecti-
vului general al Strategiei de Dezvoltare cu Emisii Reduse a
„Reducerea, către anul 2020, a emisiilor totale naţionale de RM până în anul 2020, respectiv în Anexa 3.
gaze cu efect de seră direct, cu nu mai puţin de 20% compa-
rativ cu scenariul liniei de bază, în susţinerea efortului global Strategia de Dezvoltare cu Emisii Reduse a Republicii Mol-
privind menţinerea tendinţei de creştere a temperaturii medii dova până în anul 2020 este unicul document în cadrul ac-
globale în următorii o sută de ani, în limita de până la 2°C”. telor normative ale Republicii Moldova care specifică expres
politica statului în domeniul combaterii emisiilor de gaze
cu efect de seră. Pe lângă acest document crucial, au fost
21
<www.ecosystemmarketplace.com/> aprobate un şir de alte acte normative, care au tangenţă la
22
<http://data.worldbank.org/indicator/EN.ATM.CO2E.PC> depăşirea provocărilor schimbărilor climatice, prioritatea
23
<http://www.clima.md/doc.php?l=ro&idc=236&id=3101>
3. POLITICILE ȘI MĂSURILE DE ATENUARE A SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 135
lor de bază, totuşi, fiind axată pe reducerea sărăciei, creşte- O parte din politici cu impacturi asupra schimbării clima-
rea economică, securitatea energetică şi cea alimentară, etc., tice sunt de responsabilitatea altor ministere: Ministerului
aspectele de mediu fiind tratate în ele la mod general. Economiei (Direcţia generală securitate şi eficienţă energe-
tică), Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Dru-
Printre acestea se cer menţionate Strategia Naţională de
murilor (Direcţia transport terestru), Ministerul Agricul-
dezvoltare “Moldova 2020”24, Strategia Energetică până în
turii şi Industriei Alimentare (Direcţia generală politici de
anul 203025, Legea cu privire la eficienţa energetică26, Legea
dezvoltare sectoriale).
energiei regenerabile27, Strategia naţională de dezvoltare du-
rabilă a complexului agroindustrial al Republicii Moldova Politicile şi programele specifice fiecărui dintre ministerele
(2008-2015)28, Strategia Naţională pentru gestionarea deşe- menţionate sunt examinate în acest capitol.
urilor 2013-202729 şi altele.
Chiar dacă documentele în cauză nu sunt consacrate expres 3.3. Mecanismul Dezvoltării
depăşirii provocărilor schimbării climatice, atingerea obiec- Nepoluante a Protocolului de la Kyoto
tivelor trasate în ele iminent vor duce la reducerea impor-
tantă a emisiilor specifice de gaze cu efect de seră. Scenariul Liniei de Bază (SLB), prezentat în Capitolul 4 al Co-
municării Naţionale Trei a RM în cadrul CONUSC, denotă
Politicile expuse în documentele menţionate se văd a fi im- că RM este pe cale să-şi respecte angajamentele luate de ţară
plementate prin intermediul programelor şi a planurilor prin asocierea la Acordul de la Copenhaga, Anexa II34. RM
respective. În acest sens au fost deja date publicităţii Pro- recunoaşte că Mecanismul Dezvoltării Nepoluante (MDN)
gramul naţional pentru eficienţă energetică 2011-202030, a Protocolului de la Kyoto contribuie şi ar putea juca un rol
Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor la însemnat în continuare spre atingerea obiectivelor asumate.
energia electrică produsă din surse regenerabile de ener-
gie şi biocombustibil31, Programul de conservare şi sporire În vederea valorificării potenţialului de reducere a emisiilor
a fertilităţii solurilor pentru perioada anilor 2011-202032, de gaze cu efect de seră prin intermediul MDN a Protocolu-
Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenuri- lui de la Kyoto, în ţară sunt create instituţiile şi cadrul regula-
lor fondului forestier pe anii 2003-202033 şi altele. toriu şi informaţional necesar. Astfel, în cadrul Ministerului
Mediului a fost instituită Autoritatea Naţională Desemnată35
în cadrul Mecanismul Dezvoltării Nepoluante a Protocolu-
3.2. Procesul de dezvoltare a politicilor lui de la Kyoto, sarcina căreia este implementarea şi realiza-
de atenuare a schimbărilor climatice rea prevederilor Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor
Unite cu privire la schimbarea climei (CONUSC), precum
Ministerul Mediului, prin Direcţia analiză, monitorizare şi şi a mecanismelor şi prevederilor Protocolului de la Kyoto.
evaluare a politicilor, coordonează politicile aferente schim-
bării climatice în Republica Moldova la nivel oficial. Două instituţii sunt implicate efectiv în promovarea Pro-
iectelor din cadrul Mecanismului Dezvoltării Nepoluante a
Protocolului de la Kyoto:
24
Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”. Legea Nr. 166 din
11.07.2012. Monitorul Oficial Nr. 245-247/791 din 30.11.2012. • Oficiul Schimbării Climatice, care activează pe lângă
25
Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030. Hotărârea Ministerul Mediului şi reprezintă centrul de cunoştinţe
Guvernului Nr. 102 din 05.02.2013. Monitorul Oficial Nr.27-30/146 din în domeniul analizei politicilor şi evaluării emisiilor
08.02.2013. naţionale de gaze cu efect de seră (GES)36;
26
Legea cu privire la eficienţa energetică, Nr. 142 din 02.07.2010. Monito-
rul Oficial Nr.155-158/545 din 03.09.2010. • Oficiul Finanţării de Carbon, care activează pe lângă
27
Legea energiei regenerabile, Nr. 160-XVI din 12.07.2007. Monitorul Ministerul Mediului şi care la moment supraveghează
Oficial Nr.127-130/550 din 17.08.2007. implementarea unor proiecte MDN în RM.
28
Hotărârea Guvernului RM Nr. 282 din 11.03.2008 cu privire la aprobarea
Strategiei naţionale de dezvoltării durabilă a complexului agroindustrial al Până la momentul de faţă au fost înregistrate 11 solicitări
Republicii Moldova (2008-2015). Monitorul Oficial al RM Nr. 57-60 din de lansare a proiectelor MDN, dintre care au fost aprobate
21.03.2008.
29
Hotărârea Guvernului Nr. 248 din 10.04.2013 cu privire la aprobarea
8 din ele.
Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii În Republica Moldova nu există piaţa comercializării de car-
2013-2027. Monitorul Oficial Nr. 82 din 12.04.2013.
30
Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, Nr.
bon şi nu este desemnat un buget special creat pentru reduce-
833 din 10.11.2011. Monitorul Oficial Nr.197-202/914 din 18.11.2011. rile de carbon. Totodată, realizarea unei atare idei se discută.
31
Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor la energia elec-
trică produsă din surse regenerabile de energie şi biocombustibil, Nr. 34
Legea privind plata pentru poluarea mediului, Nr.1540-XIII din
321 din 22.01.2009. Monitorul Oficial Nr.45-46/172 din 27.02.2009. 25.02.1998, Monitorul Oficial Nr.54-55/378 din 18.06.1998.
32
Hotărârea Guvernului Nr. 626 din 20.08.2011 privind aprobarea Progra- 35
Hotărârea Guvernului Nr. 1574 din 26.12.2003 despre instituirea Comi-
mului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011-2020. siei naţionale pentru implementarea şi realizarea prevederilor Convenţiei-
Monitorul Oficial al RM Nr. 139-145/696 din 26.08.2011. cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, pre-
33
Hotărârea Guvernului RM Nr. 737 din 17.06.2003 cu privire la aprobarea cum şi a mecanismelor şi prevederilor Protocolului de la Kyoto. Monitorul
Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului fo- Oficial Nr. 6-12 din 01.01.2004.
restier pe anii 2003-2020. Monitorul Oficial al RM Nr. 132 din 01.07.2003. 36
<www.clima.md>.
3.4. Instrumente economice getul de stat, alături cu sprijinul donatorilor, au fost alocate
25 milioane lei pentru Fondul de Eficienţă Energetică, aceas-
Taxele şi alte instrumente economice pot avea un rol de frun- tă sumă crescând până la 80 milioane lei pentru anul 201339.
te spre atingerea obiectivelor combaterii schimbării climati- Totodată, în vederea marginalizării importului de vehicule
ce. Ele pot oferi stimulente pentru un comportament care de mâna a doua, care sunt considerate ca surse cu un grad
protejează sau îmbunătăţeşte mediul ambiant şi, totodată, sporit de emisii, Parlamentul RM a introdus o limită de vâr-
descurajează acţiunile cu impact negativ asupra acestuia. stă admisibilă pentru acestea la importul lor în ţară40.
Un aşa instrument economic cum este „taxa” – contribuie
la realizarea obiectivelor de mediu cu costuri mici şi în mod Taxele existente de poluare a mediului stabilite în Legea pri-
eficient. Odată taxele fiind reflectate în preţuri la produse şi vind plata pentru poluarea mediului, au contribuit la acu-
servicii, acestea din urmă transmit semnale adecvate spre mularea în anul 2009 doar a circa 15.6 milioane dolari SUA
schimbări structurale în economie, făcând-o pe aceasta a fi pentru Fondul Ecologic Naţional (FEN) şi 0.685 milioane
mai durabilă. Ele pot încuraja inovarea şi dezvoltarea de noi dolari SUA pentru Fondurile Ecologice Locale (FEL). Aces-
tehnologii. Veniturile obţinute în urma aplicării taxelor de tea, însă, sunt resurse mult limitate în faţa necesităţilor reale.
mediu pot fi utilizate ulterior pentru a reduce nivelul altor În vederea reparării situaţiei în cauză şi a răspunde
impozite, contribuind în acest mod la reducerea distorsiu- priorităților naționale și globale de mediu, în anul 2011
nilor în economie. Fondul Global de Mediu (GEF) a lansat un proiect pentru
Din experienţa altor ţări, o taxă introdusă trebuie să trea- Republica Moldova consacrat consolidării capacităților
că testul reuşitei, înainte ca aceasta să obţină undă verde pe spre promovarea reformelor fiscale în domeniul mediului.
lungă durată. Adică, ea trebuie să fie bine concepută, fără să Valoarea suportului constituie 475 mii dolari SUA, cu o
aducă acumularea de impacturi negative pe viitor, sau dacă cofinanțare de 610 mii dolari SUA.
acestea apar, ele ar trebui să fie minime. Sigur, trebuie să se Proiectul are ca obiectiv stabilirea unei baze solide pentru
ţină cont şi de implicaţiile pentru competitivitatea interna- instituționalizarea unui reforme fiscale de mediu la nivel
ţională. Acolo unde taxele de mediu îndeplinesc aceste teste, național, avându-se sprijinul instituțiilor guvernamentale
Guvernul ar trebui să le pună în aplicare. respective, inclusiv al Ministerului Mediului, Ministerului
Până la momentul actual, puţine pârghii de acest gen au fost Finanțelor, și altor ministere, prin înființarea Comisiei naţi-
utilizate în RM, anume pentru reducerea emisiilor CO2. Ast- onale de reformă fiscală a mediului (CFM) care, iniţial, va fi
fel, Legea privind plata pentru poluarea mediului37, actua- considerată ca un comitet de directori ai proiectului, ulteri-
lizată pe parcurs, inclusiv în anul 2008, stabileşte plăţile de or evoluând în CFM41.
poluare în aşa mod că nu provoacă un interes evident spre
diminuarea emisiilor de GES. Conform legii, plata pentru
emisiile de poluanţi în aerul atmosferic ale surselor mobile 3.5. Politicile şi măsurile de atenuare la
care folosesc în calitate de combustibil benzina (etilată, neeti-
lată), carburantul pentru motoare de avion (benzinele pentru schimbările climatice la nivel sectorial
aviaţie, petrolul lampant / kerosenul) şi motorina se stabileşte
persoanelor juridice şi fizice care importă acest combustibil. 3.5.1. Sectorul energetic
Plata pentru emisiile de poluanţi ale surselor mobile se calcu-
Documentul de bază care trasează politicile în sectorul
lează în mărime de 1% din costul vamal al benzinei etilate, al
energetic este Strategia Energetică a Republicii Moldova
carburantului pentru motoare de avion şi al motorinei şi în
până în anul 203042 care dezvoltă politicile şi obiectivele sec-
mărime de 0.5% - din cel al benzinei neetilate. Pentru emisiile
de la arderea staţionară a combustibililor, taxa este stabilită torului stabilite în Strategiei naţionale de dezvoltare “Mol-
pentru fiecare tonă, cu majorarea acesteia în cazul depăşirii dova 2020”43.
normativului, fără să se specifice dacă acesta este stabilit şi 39
<http://www.interlic.md/2012-12-24/fondul-pentru-eficientza-energeti-
pentru emisiile de gaze cu efect de seră direct. ca-a-alocat-80-milioane-lei-pentru-finan-area-proiectelor-eligibile-27858.
Taxa de poluare a mediului stabilită pentru transportul html>.
auto38 a avut ca obiectiv reducerea emisiilor de monoxid de
40
Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative, nr.154
din 21.07.2005, Monitorul Oficial al RM Nr.126-128/611 din 23.09.2005
carbon (CO), nu a celor de bioxid de carbon (CO2). Apli- (limita de vârstă la importul de autovehicule a fost majorată de la 7 la 10 ani
carea ei a avut un regim episodic. Totuşi, este de menţionat prin Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative, nr.178
că în ultima perioadă de timp, Guvernul a aplicat stimulente din 11.07.2012, Monitorul Oficial al RM Nr.190-192/644 din 14.09.2012;
crescânde pentru promovarea eficienţii energetice şi surselor însă, se percep taxe mai mari pentru importul autovehiculelor cu vârsta
regenerabile de energie. Bunăoară, pentru anul 2012, din bu- mai mare de 7 ani.)
41
<http://www.thegef.org/gef/whatisgef>.
37
Legea privind plata pentru poluarea mediului, Nr.1540-XIII din 42
Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030. Hotărîrea
25.02.1998, Monitorul Oficial Nr.54-55/378 din 18.06.1998. Guvernului Nr. 102 din 5 februarie 2013. Monitorul Oficial Nr. 27-30 din
38
Instrucţiunea privind calculul plăţii pentru poluarea mediului la exer- 08.02.2013. <http://lex.justice.md/md/346670/>.
citarea controlului ecologic instrumental al mijloacelor de transport auto 43
din 25.11.98. Monitorul Oficial Nr.109-110/211 din 10.12.1998. 11.07.2012. Monitorul Oficial Nr. 245-247/791 din 30.11.2012.
Securitatea energetică a ţării este la un nivel nesatisfăcător, proiectele de construcţie a magistralelor de transport
dependenţa de importul resurselor energetice depăşind 95%. ale gazelor naturale est-vest; RM are rezerve subterane
Pe lângă aceasta, eficienţa energetică este foarte scăzută, inde stocare a gazelor, însă, din punct de vedere econom-
tensitatea energetică depăşind pe cea vest europeană de circa ic, întrebarea nu este încă studiată suficient.
trei ori, iar ţara fiind evaluată ca cea mai săracă din Europa. • Consolidarea rolului de tranzit al energiei electrice –
În atare împrejurări, depăşirea problemelor acumulate se construcţia LEA 400 kV: Suceava (România) - Bălţi
vede doar prin investiţii masive în sector, transfer de tehno- (Moldova) şi LEA Străşeni (Moldova) - Iaşi (România),
logii şi cunoştinţe moderne. Calea cea mai plauzibilă în acest sau alternative; construcţia unei noi linii electrice de
sens se vede prin promovarea idealurilor vest-europene, cu interconexiune 330kV Bălţi (Moldova) - CHE Novod-
ulterioara aderare la UE, condiţie esenţială pentru deschide- nestrovsk (Ucraina); aderarea la ENTSO-E către 2019-
rea oportunităţilor de creştere economică şi, totodată, a secu- 2020, cel mai probabil prin intermediul staţiei „back-
to-back”, costul cărora se ridică la 210 milioane euro.
rităţii energetice. Acest concept fundamental este dezvoltat în
Strategia Energetică a Republicii Moldova până în anul 2030. • Producerea energiei electrice şi termice – construcţia
până în anul 2020 a 1050 MW capacităţi noi, din care
Strategia are trei Obiective principale pentru perioada de ciclu combinat – 650 MW în Chişinău pe gaze natu-
până în 2030: rale; regenerabile –400 MW; reabilitarea capacităţilor
1. Securitatea aprovizionării cu energie; existente; la capitolul energia termică: restructurarea
2. Crearea pieţelor concurenţiale şi integrarea lor regiona- corporativă a Termocom S.A., iar problema datori-
lă şi europeană; ilor pentru gazele naturale consumate de rezolvat prin
transmiterea către furnizorul de gaze naturale a reţelelor
3. Durabilitatea mediului şi combaterea schimbărilor cli-
de gaze naturale construite din fonduri publice.
matice.
• Ridicarea eficienţei energetice şi creşterea utilizării surse-
Obiectivele specifice ale Republici Moldova pentru perioa- lor regenerabile de energie – prin crearea unui cadru de
da 2013-2020 sunt următoarele: reglementare modern; obiectivele trasate pentru perio-
• Asigurarea siguranţei aprovizionării cu gaze naturale ada până în 2020 sunt următoarele:
prin diversificarea căilor şi surselor de aprovizionare, a -- reducerea intensităţii energetice cu 10% către 2020;
tipurilor de purtător (gaz convenţional, neconvenţional, -- reducerea pierderilor în reţelele de transport şi de
LNG) şi prin depozite de stocare, concomitent cu consol- distribuţie cu până la 11% în 2020 (până la 13% în
idarea rolului RM de culoar de tranzit al gazelor naturale, 2015) pentru energie electrică, cu 39% în 2020 (cu
• Consolidarea rolului RM de culoar de tranzit al energiei 20% în 2015) pentru gaze naturale şi cu 5% în 2020
electrice, prin construcţia unor noi linii de interconex- (cu 2 % în 2015) pentru energie termică;
iune, conectarea la sistemul ENTSO-E şi consolidarea -- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (compar-
reţelei interne de transport al energiei electrice, ativ cu 1990) cu 25% către 2020;
• Crearea unei puternice platforme de generare a ener- -- reducerea consumului de energie în clădiri cu 20%
giei electrice şi termice prin retehnologizare, încălzire către 2020;
centrală eficientă şi marketing performant,
-- ponderea clădirilor publice renovate de 10% către
• Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi creşterea ponderii 2020.
utilizării surselor regenerabile de energie,
-- în conformitate cu obiectivele UE de îmbunătăţire
• Asigurarea cadrului legislativ, instituţional şi operaţional a eficienţei energetice, Programul Naţional pentru
pentru o concurenţă reală, deschiderea efectivă a pieţei, Eficienţă Energetică 2011-202044 stabileşte pe termen
stabilirea preţului pentru energie în mod transparent şi lung economii de energie în proporţie de 20% până în
echitabil, integrarea pieţei energetice a Republicii Mol- 2020, ceea ce constituie 14167.857 TJ şi va contribui
dova in piaţa interna a UE, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu
• Asigurarea cadrul instituţional modern si competitiv 761498.7 tone CO2 echivalent; obiectivul intermediar
pentru dezvoltarea industriei energetice. pentru economiile de energie, care urmează să fie re-
alizat până în anul 2016, este 9%, care echivalează cu
Spre atingerea acestor obiective, Strategia stabileşte măsuri şi 6021.350 TJ şi va contribui la reducerea emisiilor de
termene concrete pentru realizarea lor. Astfel, la capitolele: gaze cu efect de seră cu 323637.5 tone CO2 echivalent.
• Diversificarea căilor şi surselor de gaze naturale – -- asigurarea ponderii producţiei anuale de energie
construcţia gazoductului Ungheni (Moldova) – Iaşi electrică din surse de energie regenerabile de 10%
(România) până în anul 2014 (capacitatea 1.6 miliarde către 2020.
m3, la moment RM consumând circa 3 miliarde m3, in-
clusiv cu partea stângă a râului Nistru); participarea la
44
Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, Nr. 833 din
10.11.2011. Monitorul Oficial Nr.197-202/914 din 18.11.2011.
-- stimularea utilizării energiei produse din surse de Conform Metodologiei tarifare respective47, organul re-
energie regenerabilă raportate la consumul total brut gulatoriu este în drept să ajusteze tariful, calculat conform
intern: 20% către 2020, cu un obiectiv intermediar de Metodologiei, la nivelul preţului energiei, aferent celor mai
10% în anul 2015; bune practici europene şi mondiale. Către luna aprilie 2013
-- asigurarea ponderii biocarburanţilor din totalul doar circa 120 kW centrale fotovoltaice şi 83 kW centrale
carburanţilor de 10% către 2020, cu un obiectiv inter- pe biogaz au fost puse în funcţiune, energia electrică fiind
mediar de 4% în anul 2015; comercializată la tarife aprobate de ANRE.
• O concurenţă reală, deschiderea efectivă a pieţei de energie La momentul de faţă, sunt în proces de construcţie câteva
electrică şi gaze naturale – prin crearea de reglementări centrale electrice pe biogaz, cu puterea totală de cca 2 MW
corespunzătoare şi majorarea numărului de surse de en- şi câteva surse fotovoltaice de putere mică, avându-se su-
ergie electrică. Capacitatea de interconectare disponibilă portul financiar, inclusiv până la 20% în formă de grant de
cu ţările vecine trebuie să fie alocată în mod regulat. In la BERD, prin intermediul liniei de finanţare MoSEFF48. De
perioada 2013-2015 ANRE va deschide progresiv piaţa asemenea, la nivelul caselor particulare, sunt înregistrate
prin eliminarea tarifelor reglementate. În ce priveşte iniţiative private de instalaţii fotovoltaice49, însă promovarea
piaţa gazelor naturale, de jure ea este liberalizată din lor se efectuează cu evidentă precauţie.
anul 1998, însă consumatorii finali nu au posibilitatea
Recunoscându-se neajunsurile cadrului legal de promova-
de a alege furnizorul de gaze naturale din motivul lipsei
re a producerii energiei electrice din SRE, a fost elaborat
furnizorilor alternativi de gaze naturale.
un proiect nou al Legii energiei regenerabile, care prevede
• Asigurarea cadrul instituţional modern – prin transpu- transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2009/28/
nerea şi implementarea pachetului energetic III al CE45: CE a Parlamentului şi al Consiliului European din 23 aprilie
liberalizarea pieţei, licitaţii pentru energie şi utilizarea 2009 privind promovarea şi utilizarea energiei din sursele
capacităţilor de interconectare, etc. regenerabile de energie şi de modificare şi de abrogare a Di-
Obiectivele specifice ale Republicii Moldova pentru perioa- rectivei 2001/77/CE şi a Directivei 2003/30/CE. Legea nouă
da 2020-2030 sunt următoarele: urmată a fi aprobată în 2013 stabileşte modalitatea de stabi-
lire a aşa numitelor tarifele tip „Feed-in”, precum şi a puterii
• Dezvoltarea utilizării surselor regenerabile de energie.
surselor regenerabile admise a fi construite fiecare an.
Disponibilitatea tehnologiei de captare şi stocare a car-
bonului (CSC) pe termen lung. În condiţiile în care tehn- În vederea realizării cu succes a angajamentelor luate spre
ologia de captare şi stocare a carbonului la centralele pe implementarea SRE şi a măsurilor de eficienţă energetică,
cărbune nu va fi de performanţă sursele regenerabile Guvernul a creat Fondul de Eficienţă Energetică (FEE)50, o
vor trebui să cunoască o dezvoltare mai accelerată. bună parte din rezervele căruia sunt planificate ca suport
• Îmbunătăţirea eficienţei energetice. Creşterea preţurilor financiar ne rambursabil investitorilor în RES. Aşa cum a
la CO2 pe piaţă va accelera implementarea măsurilor de fost menţionat mai sus, în anul 2012, avîndu-se suportul do-
eficienţă energetică. natorilor, au fost alocate 25 milioane lei pentru acest Fond,
fiind majorate până la 80 milioane lei pentru anul 2013.51
• Introducerea reţelelor electrice inteligente. Va trebui de
dezvoltat un cadru de reglementare specific şi de atras Este de menţionat că pentru condiţiile RM, dependentă
fonduri pentru realizarea acestei idei. semnificativ de importul energiei electrice şi care tinde să-şi
acopere cererea de energie electrică pe teritoriul din partea
Energia electrică din surse regenerabile
dreaptă a Nistrului din surse proprii, promovarea SRE ur-
Cadrul de politici care reglementează promovarea produ- mează să se efectueze cu mare prudenţă. Din lipsa rezerve-
cerii energiei electrice din surse regenerabile este stabilit în lor de biomasă importante, cea mai mare dezvoltare a SRE se
Legea energiei regenerabile46. În condiţiile în care va fi atins aşteaptă a avea loc pe contul surselor eoliene şi fotovoltaice.
obiectivul implicării surselor regenerabile în acoperirea cere- Acestea, însă, nu pot fi examinate ca unele care satisfac cere-
rii de energie electrică, către anul 2020 se aşteaptă o micşo- rea de energie prestabilită, din care motive se cere prezenţa de
rare a emisiilor de gaze cu efect de seră de cca 240 Gg CO2, surse tradiţionale de energie electrică în vederea preluării pu-
drept urmare a punerii în exploatare a cca 400 MW putere terii sursei eoliene sau fotovoltaice, atunci când lipseşte vântul
electrică, în principal de provenienţă eoliană şi fotovoltaică. 47
Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor la energia
electrică produsă din surse regenerabile de energie şi biocombustibil, Nr.
Deşi Legea energiei regenerabile a fost aprobată în anul 321 din 22.01.2009. Monitorul Oficial Nr.45-46/172 din 27.02.2009.
2007, până la momentul de faţă au fost înregistrate puţine 48
<http://www.ebrd.com/pages/project/psd/2012/43067.shtml>.
progrese de implementare efectivă a acestor surse, cauza 49
Casa particulară din Criuleni, capacitatea total a instalaţiilor fotovoltaice
principală fiind incertitudinea creată investitorilor spre re- fiind de 3 kW.
cuperarea investiţiilor sale în atare centrale electrice. 50
Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Fondului de Efi-
cienţă Energetică. Hotărârea Guvernului Nr. 401 din 12.06.12. Monitorul
45
<http://www.energy-community.org/portal/page/portal/ENC_HOME/ Oficial Nr. 126-129 din 22.06.2012.
AREAS_OF_WORK/Implementation/III_Package>. 51
<http://www.interlic.md/2012-12-24/fondul-pentru-eficientza-energeti-
46
Legea energiei regenerabile, Nr. 160-XVI din 12.07.2007. Monitorul ca-a-alocat-80-milioane-lei-pentru-finan-area-proiectelor-eligibile-27858.
Oficial Nr.127-130/550 din 17.08.2007. html>.
şi radiaţia solară sau ele nu corespund celor prognozate. Cu perioadă de implementare 2011-201456, contribuţia comu-
scopul preluării puterii în cauză, cele mai rezonabile surse, nităţilor fiind de cel puţin 15% de la valoarea investiţională
din cele tradiţionale, sunt turbinele pe gaze şi ciclul combinat a proiectului. La finele anului 2012, la 121 instituţii publice,
(CCPP). Funcţionarea în tandem a CCPP cu SE, însă, duce la din cele 130 total planificate, au fost dotate cu sisteme de
creşterea însemnată a efortului investiţional pentru construc- încălzire pe bază de biomasă, cu o putere totală de 35 MW,
ţia surselor menţionate, precum şi la diminuarea randamen- care asigură reduceri de circa 30 Gg CO2 anual.
tului CCPP de la 52%, luat în calcul, până la 43%. În atare
Potenţialul utilizării de biomasă la nivel naţional constituie
circumstanţe, pentru cazul RM, există o soluţie mai benefică
circa 21042 TJ57 anual, ceia ce reprezintă 22% din necesarul
decât implementarea surselor eoliene. Aceasta corespunde
total de resurse energetice pe ţară.
construcţiei unei centrale electrice pe cărbune, care asigură:
• un preţ la energia electrică redus cu 24%, net inferior tan- Centrale electrice de cogenerare
demului CCPP+SE; chiar dacă s-ar lua în consideraţie Documentul de bază care stabileşte politicile de utilizare
costul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră până a centralelor electrice de cogenerare este Legea eficienţei
la nivelul emis în tandemul CCPP+SE, preţul la centrala energetice58, care prevede promovarea eficienţei energetice
electrică pe cărbune va fi mai mic, atâta timp cât preţul şi susţinerea programelor de implementare a tehnologiilor
CO2 nu depăşeşte 57 US$/tonă CO2; pentru comparaţie, performante de producere a energiei, cum ar fi cogenerarea.
menţionăm că în prezent, preţul CO2 pe piaţa de carbon
nu depăşeşte 9-10 US$/tonă CO2. În mod mai pragmatic această politică este dezvoltată în
• centrala electrică pe cărbune permite dezlocuirea din Programul de eficienţă energetică pentru anii 2011-2020.
balanţa energetică a circa 331 milioane m3 de gaze natu- Conform acesteia din urmă, randamentul global al centra-
rale, nu 64 milioane m3 cum are loc în cazul CCPP+SE, lelor electrice de termoficare noi, cu ciclu combinat nu va fi
diversificând în acest mod genurile de combustibil mai mic de 80 %, iar randamentul electric – 45-50%, acestor
utilizate, cărbunele putând fi achiziţionat de pe piaţa surse dându-li-se prioritate în raport cu energia electrică
mondială, rezervele lui fiind substanţial mai însemnate, importată sau produsă de centralele termoelectrice.
decât a gazelor naturale; o atare soluţie ridică însemnat Este de menţionat că pe lângă prezenţa unui randament ri-
securitatea energetică a ţării, incomparabilă cu cea a ca- dicat, CET-urile trebuie să aibă şi un timp al utilizării puterii
zului promovării surselor eoliene de aceiaşi capacitate52. maxime de cel puţin 4500 ore59, în vederea ca ele să devină
Utilizarea biomasei pentru încălzire economic avantajoase.
Folosirea biomasei în scopul încălzirii contribuie la ridica- Promovarea cogenerării urmează a fi realizată prin urmă-
rea securităţii energetice şi, totodată, la reducerea emisiilor toarelor măsuri de bază:
de GES. O barieră care împiedică răspândirea surselor în -- analiza potenţialului naţional pentru aplicarea
cauză se atribuie prezenţei unor costuri de infrastructură cogenerării cu randament ridicat, inclusiv a micro-
mai mari, în comparaţie cu cele întâlnite la sursele tradiţi- cogenerării cu randament ridicat;
onale. Drept urmare suportul financiar pentru promovarea -- stabilirea cadrului legal necesar promovării CET-
proiectelor de acest gen trebuie să fie adecvat stabilit. Poli- urilor, inclusiv introducerea tarifelor de tip „Feed-in”
ticile la acest capitol le întâlnim în Legea cu privire la efi- pentru noile CET-uri.
cienţa energetică53, formulate mai pragmatic în Programul
de eficienţă energetică54. Realizarea politicilor în cauză este În prezent majoritatea energiei electrice şi termice produsă
concepută prin intermediul FEE, menţionat mai sus. Toto- centralizat pe teritoriul din partea dreaptă a Nistrului revine
dată, suportul cel mai important la promovarea proiectelor celor trei centrale electrice de termoficare: CET-1, CET-2
de încălzire în baza utilizării biomasei, înregistrat până în şi CET-Nord, demult depreciate. Din cauza calității proas-
prezent, revine asistenţei străine, în principal de la BERD, te a serviciilor prestate de acestea, consumatorii preferă să
prin Proiectul MoSEFF (1.15 milioane Euro deja alocate în treacă la centrale termice autonome, drept urmare are loc
centrale termice pe biomasă, care asigură reduceri de GES descreșterea continue a sarcinii termice la centralele în ca-
de circa 2.3 Gg CO255), menţionat mai sus, precum şi prin uză cu efecte de scădere a randamentului anual global la
Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, finanţat de Uni- ele. Astfel, conform datelor ANRE60, pe parcursul ultimilor
unea Europeană (14.56 milioane Euro) şi PNUD Moldova cinci ani, randamentul CET-1 a variat între 64.7-82.6%,
(0.56 milioane Euro), în total 14.56 milioane Euro pentru o CET-2 - 70.5-72.1%, CET-Nord - 79.5-83.2%. Un randa-
52
Ion Comendant (2012). Impactul promovării surselor eoliene asupra
ment mai ridicat de 80% este stabilit pentru Î.S. Titotex,
dezvoltării sistemului energetic naţional. Conferinţa Internaţională “Ener-
getica Moldovei – 2012. Aspecte regionale de dezvoltare”. 4-6 octombrie,
56
<http://www.biomasa.aee.md/project-background-ro/>.
2012. Chisinau, Moldova, 8 pagini. 57
<http://www.biomasa.aee.md/img/docs/biomass-heating-systems-ro.pdf>.
53
Legea cu privire la eficienţa energetică, Nr. 142 din 02.07.2010. Monito- 58
Legea cu privire la eficienţa energetică, Nr. 142 din 02.07.2010. Monito-
rul Oficial Nr.155-158/545 din 03.09.2010. rul Oficial Nr.155-158/545 din 03.09.2010.
54
Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, Nr. 833 din 59
<http://www.carbontrust.com/media/19529/ctv044_introducing_com-
10.11.2011. Monitorul Oficial Nr.197-202/914 din 18.11.2011. bined_heat_and_power.pdf>.
55
<http://www.moseff.org/index.php?id=101#c1249>. 60
<www.anre.md>.
construită în 2010 şi localizată în partea stângă a râului Nis- se va transpune în legislaţia naţională Directiva 2010/31 din
trului. În ce priveşte CET-urile de mică capacitate, sunt în 19 mai 2010 a Parlamentului şi Consiliului European din 19
funcţiune doar două dintre ele (Universitatea de Stat din mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor.
Moldova şi Fabrica de drojdii din municipiul Chişinău).
Sectorul construcţiilor poate contribui la realizarea unei
Din cauza performanţelor joase a sistemului centralizat de economii de energie cuprinse între 10 şi 12% din ţinta naţi-
furnizare a energiei termice din municipiul Chişinău, în onală de 20% către anul 2020.
principal din cauza calităţii serviciilor prestate ce lasă de
Proiectul de Lege stabileşte cerinţele minime de performan-
dorit, precum şi acumulării de datorii financiare însemna-
ţă energetică a clădirilor, utilizarea în clădiri a energiei din
te, Guvernul a decis restructurarea acestuia, aprobând HG
surse regenerabile, inspecţiile energetice a clădirilor şi siste-
Nr. 983 din 22.12.201161, scopul căreia este crearea unui
melor de încălzire urmate a fi aplicate, stimulentele finan-
complex termoenergetic fiabil, competitiv şi transparent,
ciare pentru promovarea îmbunătăţirii performanţei ener-
alimentarea consumatorilor cu energie termică calitativă, la
getice a clădirilor, etc. De asemenea documentul identifică
tarife acceptabile, consolidarea securităţii energetice a ţării
clădirile ale căror consum de energie urmează a fi aproape
şi sporirea eficienţei energetice.
egal cu zero, astfel:
Obiectivul-cheie al reformei este ameliorarea fiabilităţii şi a). după 30 iunie 2019 clădirile publice noi trebuie să fie
accesibilităţii financiare pe termen lung privind aprovizio- clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero;
narea cu energie termică şi electrică. Obiectivul este în co-
b). până la 30 iunie 2021 toate clădirile noi trebuie să fie
respundere cu prevederile Strategiei Energetice a Republicii
clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero;
Moldova până în anul 2020, aprobate prin HG Nr. 958 din
21 august 2007, având drept scop sporirea eficienţei ener- c). Guvernul va elabora şi aproba Planul naţional pentru
getice şi receptivităţii acestuia la necesităţile consumatori- creşterea numărului de clădiri cu consum de energie
lor. Realizarea măsurilor privind reabilitarea şi moderniza- aproape egal cu zero.
rea reţelelor termice presupune reducerea pierderilor de la Legea introduce certificatele de performanţă a clădirilor, mo-
22.1% în anul 2010 la 16.7% până în anul 2020, aproape de dul de eliberare a acestora. Vânzarea sau închirierea clădirilor
valoarea de performanţă. Astfel de îmbunătăţiri vor reduce nu va fi posibilă fără certificatele de performanţă energetică.
tarifele SA „Termocom” cu aproximativ 4.0%.
Începând cu luna ianuarie 2012, Guvernul deja acordă cer-
Tehnologiile de atenuare a emisiilor de carbon tificate de performanţă energetică pentru clădirile cu o su-
Tehnologiile de atenuare a emisiilor de carbon acoperă o se- prafaţă totală de 500 m2 care sunt construite, vândute sau
rie întreagă de opţiuni generice de reducere a GES la arderea închiriate. Până în iulie 2015, acest prag va fi redus de la 500
combustibililor fosili, pornind cu cele aferente proceselor de m2 la 250 m2.
conversie la randamente ridicate şi terminând cu capturarea Autorităţile publice autorizate, vor elabora un program su-
carbonului şi stocarea lui. R. Moldova nu are capacitate să plimentar de reabilitare a clădirilor vechi pentru perioada
dezvolte propriile tehnologii în acest sens, din care motiv ea 2013-2020, care va avea menirea de a îmbunătăţi perfor-
planifică să le transfere din alte ţări în economia sa. De reuşita manţa energetică a clădirilor vechi şi de a reduce costurile
rezolvării la nivel mondial a problemei capturării şi stocării pentru energia termică.
carbonului la centralele electrice pe cărbune depinde mult ce
structură a centralelor electrice va fi aleasă de ţară în dezvol- Autorităţile publice competente vor examina posibilitatea
tarea sa după anul 2020. După cum specifică Strategia Ener- de a introduce, începând cu ianuarie 2013, sancţiuni pentru
getică până în 2030, dacă tehnologiile în cauză (CSC) nu vor nerespectarea dispoziţiilor menţionate anterior. Sancţiunile
înregistra progrese, atunci ţara va continua să pună accentul vor fi efective, proporţionale şi descurajatoare.
pe dezvoltarea surselor regenerabile de energie. Conform Strategiei Energetice 2030, către anul 2020 redu-
Clădirile cerea consumului de energie în clădiri va constitui 10%.
Politicile de reducere a consumului de energie în clădiri Pe parcursul ultimilor 10 ani, deţinătorii de locuinţe au de-
sunt trasate în Programul Naţional pentru Eficienţă Ener- pus eforturi spre diminuarea intensităţii energetice în sec-
getică 2011-2020, Strategia Energetică a Republicii Moldova torul clădiri: pentru aproximativ 10% din totalul de 30.1
până în anul 2030, precum şi în proiectul de Lege privind milioane m2 de clădiri urbane și 1-2% din totalul de 48.8
performanţa energetică a clădirilor62. Prin acesta din urmă, milioane m2 clădiri din mediul rural au fost deja efectuate
lucrări de izolare a pereţilor, schimbare a ferestrelor și înlo-
61
Hotărârea Guvernului Nr. 983 din 22.12.2011 cu privire la restructurarea cuirea ușilor cu unele mai performate63.
corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimen-
tare cu energie termică din mun. Chişinău. Monitorul Oficial Nr. 233-236
din 27.12.2011. manta-energetica-a-cladirilor-si-proiectului-Legii-pentru-modificarea-si-
62
<http://mdrc.gov.md/libview.php?l=ro&idc=143&id=2318&t=/ completarea-unor-acte-legislative>.
Transparenta-decizionala/Anunturi-consultare-publica/MDRC-anun- 63
OECD/ITF (2008), Greenhouse Gas Reduction Strategies in the
ta-initierea-consultarilor-publice-a-proiectului-Legii-privind-perfor- Transport Sector: Preliminary Report. International Transport Forum.
3.5.2. Sectorul transporturi anul 2020, iar volumul amestecului de biomotorină în volu-
mul de motorină vândut – 5% către anul 2015.
De regulă, reducerea emisiilor de GES în sectorul transpor-
turi este văzută prin: Legea energiei regenerabile, publicată în 2007, stabileşte ca
• Reducerea conţinutului de carbon în combustibilul uti- în anul 2010 volumul amestecului de bioetanol în benzină
lizat de vehiculele terestre; urmează să constituie 6% din volumul benzinei comercia-
lizate, iar volumul amestecului de biodiesel în motorină să
• Majorarea randamentului arderii combustibilului auto; constituie 5% din volumul motorinei comercializate. Pentru
• Încurajarea utilizării mijloacelor de transport ecologic anul 2020 obiectivele în cauză sunt stabilite la nivel de 20%,
pure şi promovarea transportului public, precum şi a atât pentru bioetanol, cât şi pentru biodiesel.
modurilor de transport cu zero emisii (ciclismul, mer-
sul pe jos); Până în prezent, în RM nu au fost utilizaţi biocombustibilii.
În schimb au fost produşi pentru export, spre exemplu, con-
• Promovarea schemelor globale de comercializare a form Raportului anual al Inspectoratului Ecologic de Stat65
emisiilor; în anul 2009 s-au produs şi exportat circa 260 tone de biodi-
• Îmbunătăţirea infrastructurii şi taxarea pentru utiliza- sel. De notat, că în anul 2013 a fost dată în exploatare prima
rea acesteia; fabrică de producere a bioetanolului din RM66.
• Transferul modal şi îmbunătăţirea transportului de Majorarea randamentului arderii combustibilului auto
mărfuri.
RM nu dispune de industria producerii auto. Toate genurile
Realizarea acestor obiective pe teritoriul RM este prevăzu- de auto necesare sunt importate. În vederea asigurării unui
tă prin intermediul politicilor formulate în mai multe acte randament cât mai înalt a acestora din urmă, Guvernul a
normative ale ţării. aprobat câteva hotărâri, care limitează vârstă automobilelor
Reducerea conţinutului de carbon în combustibilul utilizat de importate. Astfel, prin Legea Nr. 154 din 21.07.200567, Par-
vehiculele terestre lamentul a aprobat modificările in Codul Vamal care prevăd
interzicerea importului autoturismelor şi microbuzelor cu
Reducerea conţinutului de carbon în combustibilul utilizat vârsta de exploatare mai mare de 7 ani şi a autocamioanelor
de vehiculele terestre se prevede a fi realizat prin interme- şi autobuzelor cu vârsta de exploatare mai mare de 10 ani.
diul a două căi: (a) substituirea carburanţilor tradiţionali Măsurile întreprinse conduc la completarea parcului auto
(benzina şi motorina) cu gaze naturale comprimate şi cele cu automobile noi şi scoaterea din exploatare a automobi-
petroliere lichefiate şi (b) diluarea carburanţilor tradiţionali lelor vechi care nu corespund cerinţelor standardelor naţi-
cu biocombustibli. onale. În ultimii ani parcul auto din ţară se completează cu
Prima cale nu are un careva suport politic formulat respectiv unităţi de transport noi, care sunt mai puţin poluante.
în actele normative ale ţării. Forţa care împinge deţinătorii Prin modificările introduse de Legea nr.178 din 11.07.2012,
de automobile pe această cale este preţul la gazele lichefiate pornind cu anul 2013 se permite importul vehiculelor cu ter-
mult inferior faţă de cel la benzină şi motorină. Bunăoară, menul de exploatare cuprins între 7 şi 10 de ani. Totodată,
în aprilie 2013 preţurile în cauză se deosebeau de mai bine conform Legii bugetului pentru anul 2013, pentru importul
de 2 ori. Atunci, când distanţele parcurse sunt mari, o atare de autoturisme mai vechi de 7 ani se vor aplica accize mai
discrepanţă fac scurte perioadele de recuperare a investiţii- mari, care vor creşte cu 5% pentru fiecare an de exploatare.
lor în reechiparea vehiculului cu sisteme de gaze lichefiate, Astfel, la importul de maşini cu vârsta de opt ani, rata accize-
fapt ce încurajează aplicarea acestei căi de ridicare a efici- lor va creşte cu 5%, pentru autovehiculele de 9 ani – cu 10%,
enţii transportului auto. Drept urmare, în anul 2011 din to- iar pentru cele de 10 ani – cu 15%. Importul de maşini cu
talul de carburanţi utilizaţi în transportul terestru, 4.2% au termenul de exploatare de peste 10 ani în RM este interzis.
revenit gazelor lichefiate, 21% benzinei şi 75% motorinei64.
Rezultatele înregistrate în primele luni ale anului 2013, au
A doua cale este promovată prin Strategia naţională de dez- demonstrat însă că introducerea accizelor, nu contribuie la
voltare “Moldova 2020”, Legea energiei regenerabile, Pro- frânarea importului de automobile învechite. Din cele 4330
gramul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, etc. maşini înmatriculate pentru prima dată în RM, peste 80%
Conform Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020 65
<http://mediu.gov.md/images/documente/starea_mediului/rapoarte/na-
(2012), către anul 2020 ponderea biocarburanţilor in totalul tionale/p7_Anuarul_IES_2009.pdf>.
66
<http://unimedia.info/stiri/prima-si-unica-fabrica-de-bioetanol-si-bio-
carburanţilor utilizaţi în ţară urmează să atingă 10%, iar că- gaz-din-rm-a-fost-data-in-exploatare-59689.html>, <http://zorgbiogas.
tre 2015 - 4% din total. În acelaşi document găsim că volu- ru/about/news/15778?lang=ru>.
mul amestecului de etanol şi benzină în volumul de benzină 67
Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative, Nr.154
vândut trebuie să constituie 6% către anul 2015 şi 10% către din 21.07.2005, Monitorul Oficial al RM Nr.126-128/611 din 23.09.2005
(limita de vârstă la importul de autovehicule a fost majorată de la 7 la 10 ani
OECD, 2008. 137 p. <http://www.internationaltransportforum.org/pub/ prin Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative, Nr.178
pdf/08ghg.pdf>. din 11.07.2012, Monitorul Oficial al RM Nr.190-192/644 din 14.09.2012,
64
Balanţa Energetică a R. Moldova pentru anul 2011. <http://www.statis- însă se percep taxe mai mari pentru importul autovehiculelor cu vârsta mai
tica.md/pageview.php?l=ro&idc=263&id=2197>. mare de 7 ani.)
reprezintă automobile cu o vârstă mai mare de 5 ani. Jumă- Îmbunătăţirea calităţii drumurilor
tate dintre acestea sunt automobile cu vârstă cuprinsă între Starea proastă a drumurilor are impact nefast asupra me-
8 şi 10 ani68. diului. Consumul de carburanţi pe drumurile în stare rea
Dacă e să urmărim datele statistice pentru anul 2012 putem se majorează până la 20%, generând emisii suplimentare de
observa schimbările evidente în raportul vânzărilor. Auto- substanţe nocive în atmosferă. În plus, drumurile proaste
mobilele cu vârsta de 8-10 ani au reprezentat doar 2% din sunt o sursă suplimentară de zgomot şi de vibraţie71.
totalul de 25 mii de autovehicule înmatriculate. În acelaşi RM este afectată de un proces intensiv de degradare a dru-
timp cota automobilelor cu vârsta de până la doi ani, a re- murilor. În anul 1992 circa două treimi din lungimea dru-
prezentat circa 19%. murilor naţionale erau în stare bună, în anul 1998 în stare
Încurajarea utilizării mijloacelor de transport ecologic pure bună era mai puţin de jumătate din ele, iar în anul 2006 –
doar circa 7%. Cu toate că evoluţia stării drumurilor locale a
În seria de mijloace de transport auto ecologic pure se în-
fost analizată mai puţin, studiul asupra a 1500 km (din 6000
scriu automobilele cu motor electric şi cele hibride. Acestea
km) de drumuri locale, efectuat în anul 2006, a constatat
din urmă combină în sine motorul cu ardere internă cu teh-
starea rea şi foarte rea a circa 96% din lungimea acestora.
nologiile utilizate în vehiculele electrice complete. La mo-
ment, atare vehicule nu au obţinut răspândire în ţară. Toto- Degradarea intensivă a drumurilor publice din RM s-a pro-
dată, în Lista de acţiuni de atenuare adecvate la nivel naţional dus din cauza finanţării insuficiente a lucrărilor de întreţi-
(în engl.: NAMA), anexă la Strategia de Dezvoltare cu Emisii nere şi de reparaţie. În perioada anilor 1998–2006 finanţarea
Reduse a Republicii Moldova până în anul 2020, automobi- drumurilor a fost sub 10% din necesar. Mijloacele financiare
lele de acest gen şi-au găsit locul, cu speranţa ca acestea să alocate permiteau doar executarea lucrărilor de întreţinere
obţină suport financiar adecvat extern pentru promovarea de rutină (întreţinerea pe timp de iarnă, plombarea gropilor,
efectivă. Studiul consacrat Evaluării Necesităţilor Tehnolo- profilări, etc.). Din cauza neefectuării reparaţiilor curente şi
gice (în engl.: TNA) în RM69 a demonstrat că valorificarea capitale necesare, mai mult de 80% din lungimea drumuri-
potenţialului de utilizare a vehiculelor electrice hibride pot lor au depăşit termenul de exploatare stabilit.
asigura către anul 2020 o reducere de cca 25 mii tone CO2
anual, iar cele electrice – circa 97 mii tone CO2 anual. O îmbunătăţire relativă a stării drumurilor s-a produs în anii
2010–2011, condiţionată de majorarea acumulărilor în fon-
Promovarea schemelor globale de vânzare a emisiilor dul rutier (de la 241 milioane de lei în 2009 până la 788 mili-
Strategia de dezvoltare a transportului aerian până în 201270 oane de lei în 2011). Însă aceste acumulări nu sunt suficiente
stipulează că reînnoirea planificată a stocului de aerona- pentru a readuce întreaga reţea de drumuri la starea adecvată.
ve îmbunătăţeşte eficienţa consumului de combustibil şi Efectele condiţionate de insuficienţa finanţării lucrărilor de
reduce emisiile de CO2. Din anul curent, sectorul aviatic, întreţinere şi de reparaţie a drumurilor au fost amplifica-
care contribuie cu circa 2% din emisiile globale de gaze cu te de probleme de ordin sistemic. Standardele şi normele
efect de seră, va fi în mod obligatoriu inclus în schema de tehnice utilizate în ramura drumurilor sunt învechite şi nu
comercializare a certificatelor de emisii al Uniunii Europe- corespund cerinţelor actuale, iar structura instituţională a
ne (în engl.: EU ETS – European Union Emission Trading sistemului de întreţinere a drumurilor este ineficientă.
Scheme). Aceasta înseamnă că toate companiile aeriene care
zboară din şi în Uniunea Europeană trebuie să compenseze În vederea depăşirii problemei drumurilor proaste, condu-
în mod obligatoriu emisiile în zbor prin cumpărarea permi- cerea ţării, în Strategia naţională de dezvoltare ”Moldova
selor de emisie (engl.: EUA – European Union Allowances) 2020” (2012), a calificat drumurile ca una din cele patru
şi/sau reducerilor de emisii certificate (engl.: CER – Certi- bariere critice (educaţia, drumurile, accesul la finanţe şi me-
fied Emission Reductions). diul de afaceri), fără înlăturarea cărora nu este posibilă dez-
voltarea armonioasă şi durabilă a ţării. Astfel că, conform
Plafonul emisiilor pentru anul 2012 a fost de 3%, iar pentru
documentului, către anul 2020 urmează să fie reabilitate
perioada 2013-2020, respectiv 5%, comparativ cu emisiile din
1900 km de drumuri publice naţionale şi reparate 4900 km
anul de bază în perioada 2004-2006 (Directiva UE 2008/101/
de drumuri publice locale, respectiv către anul 2014 – 900
CE). Prin urmare, reglementările UE pentru zborurile spre
şi 700km. Drept urmare către anul 2020 RM va dispune de
şi din UE sunt valabile şi pentru RM, astfel sectorul aviatic
38% drumuri foarte bune şi de 42% bune, cu impacturi co-
este primul sector din RM care urmează să fie inclus în mod
respunzătoare asupra emisiilor de GES.
obligatoriu în schema de comercializare a emisiilor a Uniunii
Europene, cu un plafon de emisii oficial stabilit. Pe lângă Strategia naţională de dezvoltare ”Moldova 2020”,
în sectorul transporturi sunt o serie de alte documente care
68
<http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=artic exprimă în fond dezideratul soluţionării problemei drumu-
le&id=8390:importul-mainilor-vechi-a-redus-piaa-primar-auto-cu-
27&catid=104:auto&Itemid=475>.
rilor. În rândul acestora se înscriu: Strategia infrastructurii
69
<http://www.tech-action.org/Moldova.asp>.
70
Strategia de dezvoltare a aviaţiei civile în perioada anilor 2007-2012. HG 71
Nr. 987 din 30.08.2007. Monitorul Oficial Nr. 146-148 din 14.09.2007. 11.07.2012. Monitorul Oficial Nr.245-247/791 din 30.11.2012.
transportului terestru pentru anii 2008-201772, Legea dru- -- Legea pentru aderarea Republicii Moldova la Amen-
murilor (1995), Legea fondului rutier (1996), etc. damentul la Protocolul de la Montreal privind
substanţele ce distrug stratul de ozon (2006)74 şi Le-
3.5.3. Sectorul clădiri gea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
regimul comercial şi reglementarea utilizării hidro-
O serie de abordări distincte se cer aplicate spre majora- carburilor halogenate care distrug stratul de ozon
rea eficienţii energetice în sectorul clădiri. Acestea cuprind (2007)75, prin care substanţele care distrug stratul de
acordarea de consultanţă consumatorilor, stimulente finan- ozon sunt interzise sau au un regim strict de evidenţă
ciare, standarde pentru clădiri şi acorduri benevole. Con- şi gestionare în Republica Moldova;
ducerea ţării recunoaşte că fără o schimbare a atitudinii şi
comportamentului consumatorului faţă de eficienţa energe- -- Strategia energetică a Republicii Moldova până în
tică nu este posibilă a frâna trendul de creştere a consumului anul 202076, abrogată în 2012 odată cu publicarea
de energie în acest sector. noii Strategii energetice a Republicii Moldova până în
anul 2030. Conform Strategiei energetice a RM până
O atare conştientizare are loc în condiţiile în care, conform în anul 2020 urma să se implementeze Programul
unui sondaj efectuat de IMAS-INC în anul 201273, nivelul Naţional de Conservare a Energiei pentru anii 2003-
perceput de informaţie cu privire la încălzirea globală sau 2010 (PNCE), cu actualizarea lui la fiecare 2 ani,
consecinţele acesteia este foarte scăzut, 5-6% considerându-se luând în considerare Cartea Verde a Comisiei UE din
foarte informaţi; despre sistemul climatic sau despre măsurile 22 iunie 2005 “Eficienţa Energetică sau realizând mai
ce pot fi luate pentru diminuarea efectelor încălzirii globale mult cu mai puţin” şi Cartea Verde din 8 martie 2006
doar 3% se declară foarte mulţumiţi de nivelul informaţiei “Strategia europeană energie durabilă, competitivă şi
deţinute. Majoritatea populaţie nu cunoaşte cauzele încăl- sigură”; de asemenea urmau să se elaboreze, aprobe şi
zirii globale. Dintr-o listă de posibile 12 cauze, fiecare a fost aplice standarde, care au drept scop sporirea eficienţei
menţionată într-o proporţie de 5-8% ca fiind răspunzătoare echipamentului consumator de energie, în conformi-
în foarte mare măsură sau într-o pondere de 10-20% într-o tate cu standardele stabilite de legislaţia UE privind
oarecare măsură. Practic nu s-a făcut nici o distincţie între eficienţa energetică; implementeze activităţi specifice
răspunsurile corecte şi cele incorecte. Mai bine de jumătate fiecărei ramuri industriale.
din respondenţi (54%) consideră incorect că clima Pământu- -- PNCE stabilea pentru sectorul industrial efectuar-
lui s-a schimbat în mod natural; iar oamenii nu sunt cei care ea obligatorie, o dată la 3 ani, a auditului energetic,
au cauzat încălzirea globală de astăzi. Un număr şi mai mare începând cu întreprinderile energofage, expertiza
de respondenţi (69%) leagă greşit cauzalitatea dintre Soare şi energetică a tehnologiilor şi a echipamentului, elabo-
încălzirea globală, iar circa o treime se aşteaptă la mai multe rarea măsurilor curente şi de perspectivă de econo-
beneficii decât daune dacă încălzirea globală va avea loc. misire şi sporire a eficienţei energetice, instruirea şi
Informarea adecvată a consumatorilor casnici privind efi- perfecţionarea personalului conform actelor norma-
cienţa energetică şi impactul acesteia asupra schimbării tive, expertiza energetică obligatorie a proiectelor de
climatice se prevede a fi efectuată aplicându-se politicile modernizare şi retehnologizare, elaborarea de către
reflectate în Strategia naţională de comunicare în dome- întreprinderi a Regulamentului de stimulare a econ-
niul eficienţei energetice, parte componentă a Programului omisirii energiei şi resurselor energetice şi penaliza-
naţional pentru eficienţă energetică pentru anii 2011-2020. rea pentru consumul lor neraţional, modernizarea
Concomitent, conform Programului, vor fi valorificate şi automatizarea sistemului de evidenţă şi reglare a
abordările de ridicare a eficienţii energetice în sectorul cas- fluxurilor energetice, etc.
nic, responsabilitatea de bază în acest sens revenindu-i-se Cu regret, intenţiile menţionate nu au fost realizate pe
Agenţiei pentru Eficienţă Energetică a RM. deplin, iar eficienţa energetică în sector şi-a croit calea
în această perioadă având ca imbolduri preţurile mari
3.5.4. Sectorul industrial la resursele energetice, accesul la tehnologiile perfor-
Pe parcursul ultimei perioade de timp au fost aprobate şi mante, disponibilitatea financiară a întreprinderilor,
sunt în proces de elaborare mai multe politici care au tan- precum şi capacitatea managerilor acestora de a valori-
genţă cu reducerea emisiilor de GES în sectorul industrial. fica rezervele de eficienţă energetică disponibile.
Cele mai relevante dintre acestea sunt următoarele:
72
Hotărârea Guvernului RM Nr. 85 din 01.02.2008 cu privire la aprobarea 74
Legea pentru aderarea RM la Amendamentul la Protocolul de la Mon-
Strategiei infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017. Monito- treal privind substanţele ce distrug stratul de ozon, Nr. 119-XVI din
rul Oficial al RM Nr. 30-31 din 12.02.2008. 18.05.2006. Monitorul Oficial Nr. 87-90/391 din 09.06.2006.
73
Ministerul Mediului / Oficiul Schimbarea Climei / IMAS-INC (2012), 75
Legea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul comercial
Republica Moldova: cunoştinţele populaţiei despre schimbările climatice. şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care distrug stratul
Sondaj la nivel naţional elaborat în cadrul Proiectului UNEP-GEF ”Asigu- de ozon, nr.852-XV din 14.02.2002. Monitorul Oficial al RM Nr.54-55/383
rarea suportului RM în vederea pregătirii comunicării naţionale trei în co- din 18.04.2002.
respundere cu obligaţiunile sale faţă de CONUSC”. Chişinău 2012. <http:// 76
Strategia energetică a RM până în anul 2020. HG Nr. 958 din 21.08.2007.
clima.md/public/files/Constientzare/Raport_IMAS_RO.pdf>. Monitorul Oficial Nr.141-145/1012 din 07.09.2007.
În acest context, remarcabile rezultate au fost obţi- c. examinarea posibilităţii includerii schemelor de
nute prin intermediul asistenţei tehnice, acordată de certificate albe;
donatorii externi. Aici se cer menţionate proiectele în d. monitorizarea consumului energetic în sector prin
domeniul producerii mai pure şi eficienţei energetice elaborarea de către Agenţia pentru Eficienţă Ener-
la circa 15 întreprinderi, lansate în perioada 2000- getică a chestionarelor de eficienţă energetică şi
2005 de Centrul de Producere mai Pură şi Eficienţă completarea acestora de către întreprinderile ener-
Energetică, în cooperare cu partenerii din Norvegia, gofage la finele fiecărui an;
NEEG (Norwegian Energy Efficiency Group) şi NIF e. informarea şi instruirea sectorului industrial pri-
(Norwegian Sociaty of Charted Engineers). Urmare vind managementul energetic şi formarea, după
a implementării proiectelor menţionate s-a obţinut caz, a managerilor energetici;
reduceri de emisii CO2 de 348 tone/an.
f. evitarea utilizării gazelor fluorurate în cazul în care
În cadrul Proiectului TASIS „Producere mai pură în acest lucru este posibil şi eficient din punct de ve-
trei ţări – Moldova, Georgia şi Kazahstan”, implemen- dere al costurilor. Chiar dacă pe viitor se vor pune
tat în perioada 2003-2006 au fost fortificate capaci- în aplicare politici pentru a elimina progresiv utili-
tăţile Centrelor de Producere mai Pură şi Eficienţă zarea gazelor fluorurate cu potenţial ridicat de în-
Energetică a RM. călzire globală, evitarea scurgerilor şi recuperarea
În septembrie 2009, Banca Europeană pentru Recon- corespunzătoare a gazelor fluorurate cu PÎG ridicat
strucţie şi Dezvoltare (BERD) a lansat Linia de Finan- de la echipamentele care încă utilizează astfel de
ţare pentru Eficienţă Energetică în Moldova (Proiec- gaze rămân de importanţă vitală. Pentru majorita-
tul „MoSEFF”), cu impacturi efective de reducere a tea aplicaţiilor cheie, Regulamentul CE 842/2006,
emisiilor GES de cca 24178 tone anual. transpunerea căruia în RM este necesar a fi iniţi-
ată cât de curând posibil, deja conţine dispoziţii
Proiectul UNIDO-GEF GF/MOL/10/001 „Reducerea cuprinzătoare referitoare la izolare şi recuperare,
emisiilor de gaze cu efect de seră prin sporirea eficien- capabile să asigure reducerea semnificativă a scur-
ţei energetice în sectorul industrial al Republicii Mol- gerii de gaze fluorurate.
dova”, lansat în anul 2010 cu o perioadă de implemen-
De notat, că în sectorul industrial problemele ce ţin de me-
tare de 3 ani (12/05/2010-31/12/2013), are ca scop
diul ambiant îşi găsesc reflecţie episodic şi ca regulă, foarte
final reducerea emisiile de GES în sectorul industrial
general, într-un şir de acte legislative cum ar fi: Legea cu pri-
al RM prin intermediul unor politici şi standarde noi.
vire la antreprenoriat şi întreprinderi (1992), Legea cu pri-
Este preconizat a crea premizele necesare pentru ca
vire la standardizare (1995), Legea cu privire la certificare
un cadru de experţi bine echipaţi şi instruiţi în im-
(1999), Legea privind securitatea industrială a obiectelor in-
plementarea sistemului de management energetic (in
dustriale periculoase (2000), Legea cu privire la licenţierea
engl.: EnMS) să acorde asistenţă întreprinderilor în
unor genuri de activitate (2001), Legea privind activitatea
elaborarea şi implementarea proiectelor de sporire
de reglementare tehnică (2006), etc.
a eficienţei energetice, precum şi în implementarea
standardului internaţional ISO 50001, adoptat deja
la nivel naţional în anul 2012 (SM ISO 50001: 2012). 3.5.5. Sectorul agricol
-- Programul naţional pentru eficienţă energetică pent- Gazele cu efect de seră provenite de la sectorul agricol au,
ru anii 2011-202077, pe lângă obiectivele stabilite pen- în fond, trei surse mari de provenienţă: fermentarea ente-
rică, managementul deşeurilor şi solurile agricole. În anul
tru ţară în ansamblu, formulează obiective şi pentru
2010 sectorul agricol a reprezentat sursa majoră a emisiilor
sectorul industrial. Astfel, în vederea reducerii cererii
de CH4 şi N2O, cu o pondere de circa 24.5% şi respectiv.
de energie, precum şi exploatarea potenţialului de
91.9% din emisiile totale înregistrate la nivel naţional. Emi-
economisire a energiei prin utilizarea de echipa-
siile CH4 provin de la fermentarea enterică şi managementul
mente, utilaje şi tehnologii avansate vor fi întreprinse
deşeurilor animaliere, iar cele de N2O – de la solurile agri-
următoarele măsuri:
cole, respectiv într-o măsură mai mică de la managementul
a. elaborarea şi propunerea acordurilor voluntare deşeurilor animaliere.
pentru realizarea economiilor de energie în indus-
trie. Potrivit estimărilor, acordurile pe termen lung Sursa emisiilor de CH4 de la categoria de surse 4A „Fermen-
permit economisirea de energie între 10 şi 20%. tarea enterică” este stomacul rumegătoarelor, în care se cre-
Acordurile voluntare vor fi transparente şi vor con- ează gazul metan, emis ulterior în atmosferă. De la categoria
ţine, după caz, obiective cuantificate, de monitori- de surse 4B „Managementul dejecţiilor animaliere” provin
zare şi raportare; atât emisii de metan, cât şi de protoxid de azot. Ca regulă,
sistemele de management a dejecţiilor animaliere slab aera-
b. elaborarea unui program de eficienţă energetică
te, generează cantităţi mari de CH4 şi cantităţi mai mici de
pentru sectorul industrial;
N2O; în timp ce sistemele bine aerate generează mai puţine
77
Programul naţional pentru eficienţă energetică în anii 2011-2020, Nr.
emisii de CH4 şi mai multe emisii de N2O
833 din 10.11.2011. Monitorul Oficial Nr.197-202/914 din 18.11.2011.
Surse directe ale emisiilor de N2O de la solurile agricole, Realizarea acestor programe contribuie pozitiv la revitali-
sunt cele ce rezultă din azotul incorporat în sol cu îngrăşă- zare sectorului zootehnic, sporirii productivităţii şi mări-
mintele chimice azotate şi cele organice, de la incorporarea rii şeptelului de animale, şi ca rezultat final, la majorarea
în sol a azotului ce se conţine în urina şi dejecţiile animaliere producţiei globale a produselor de provenienţă animalieră.
excretate în procesul păşunatului animalelor domestice, de Odată cu aceste tendinţe pozitive va creşte şi volumul emisi-
la incorporarea în sol a reziduurilor agricole şi de la mine- ilor de GES, însă emisiile specifice (raportate la o unitate de
ralizarea azotului în legătură cu pierderile de carbon din sol producţie) se vor reduce.
ca urmare a modificării modului de folosinţă a terenurilor
Managementul dejecţiilor animaliere
agricole şi practicilor de management ale solului.
Politici exprese consacrate managementului dejecţiilor ani-
Fermentarea enterică
maliere nu se întâlnesc în actele normative ale RM. Totoda-
În RM nu sunt aprobate politici orientate expres spre dimi- tă, politicile ţării orientate spre stimularea utilizării surselor
nuarea impactului asupra mediului de la fermentarea enteri- regenerabile de energie, precum şi a tehnologiilor conser-
că. Scopul principal al activităţilor din domeniul zootehniei vative de lucrare a solului, contribuie ca dejecţiile animali-
a fost şi este în îndestularea cât mai deplină a populaţiei cu ere să devină tot mai valoroase, fie că sunt utilizate pentru
produse alimentare de provenienţă animalieră. Spre atinge- producerea biogazului ca combustibil la producerea energi-
rea acestui obiectiv se implementează programe şi strategii ei electrice, fie că sunt utilizate ca îngrăşământ organic pe
care îmbunătățesc fondul genetic al animalelor şi păsărilor câmpurile agricole, fiind obţinut inclusiv prin:
agricole, contribuie la sporirea productivităţii animalelor şi a. depozitarea gunoiului de grajd pe platforme special
micşorarea cheltuielilor specifice de nutreţuri la o unitate amenajate şi dotate corespunzător;
de producţie. În paralel cu aceste efecte pozitive înregistrate
b. aplicarea metodei de prelucrare a gunoiului de grajd
la productivitatea animalelor scad şi emisiile specifice (la o
prin compostare;
unitate de producţie) a gazelor cu efect de seră, cu toate că
volumul global de emisii va creşte inevitabil odată cu revita- c. prelucrarea gunoiului de grajd pentru obținerea bioga-
lizarea sectorului zootehnic, creșterea șeptelului de animale zului.
şi păsări domestice. Astfel, în anul 2006, în comuna Coloniţa a fost pusă în func-
Politicile de bază în domeniul zootehniei cu impact indirect ţiune o centrală electrică de circa 83 kW, care funcţionează
asupra procesului de implementare a obiectivelor RM față în baza dejecţiilor animaliere colectate din localitățile din
de CONUSC în RM sunt reflectate în mai multe legi şi stra- preajma centralei. Din 2011, energia produsă este livrată în
tegii, inclusiv: Legea privind activitatea veterinară (1993), reţeaua electrică în baza tarifului aprobat de ANRE.
Legea privind selecţia şi reproducția în zootehnie (1995), Solurile agricole
Legea zootehniei (1999), Legea privind produsele alimen-
tare (2004), Strategiei naţională de dezvoltare durabilă a Republica Moldova dispune de soluri deosebit de valoroase,
complexului agroindustrial al RM pentru anii 2008-2015 care în prezent sunt folosite neadecvat. Solul poate suporta
(2008)78. o productivitate de culturi mai înaltă decât se obţine actual-
mente. Criza economică şi energetică, implementarea refor-
În baza acestora au fost întreprinse acţiuni concrete spre re- melor în agricultură, concomitentă cu creşterea numărului
alizarea politicilor respective, inclusiv: de proprietari mici de terenuri care nu dispun de echipa-
-- Au fost emise Ordinele Ministerului Agriculturii ment corespunzător şi cunoştinţe specializate, provoacă, ca
şi Industriei Alimentare cu privire la unele măsuri consecinţă, intensificarea degradării solurilor. Principalele
de ameliorare genetică a taurinelor prin metoda cauze ale degradării sunt: (1) utilizarea necorespunzătoare
însămânțării artificiale, Nr. 101 din 21.05.2008, Nr. a tehnologiilor de cultivare; (2) alocarea terenurilor fără a
46 din 24.02.2009, Nr. 58 din 02.04.2010, şi Nr. 98 din ține cont de necesitățile de conservare a solurilor; (3) rota-
26.05.201179, ţia culturilor insuficientă; (4) lipsa resurselor de finanţare la
-- A fost creată Întreprinderea de stat pentru cercetare toate nivelurile: naţional, local şi de proprietar individual;
în selecţia şi hibridarea suinelor „Moldsuinhibrid”80, (5) acces limitat la informaţii privind folosirea eficientă a
solurilor; (6) defrişări neautorizate pe terenuri agricole; (7)
-- A fost aprobat Programul de redresare şi ameliorare a
lipsa zonelor tampon de păduri adecvate. Degradarea solu-
ramurii avicole pe anii 2002-201081.
rilor este estimată valoric la 3.1 miliarde lei pierderi anuale,
inclusiv pierderi prin eroziunea solurilor, alunecări de teren
78
Hotărârea Guvernului Nr. 282 din 11.03.2008. şi crearea râpelor, şi pierderi de producție agricolă.
79
<http://lex.justice.md/?search=true>.
80
Hotărârea Guvernului Nr.1095 din 08.09.2003 cu privire la unele mă- Agenţii principali ai deşertificării în Republica Moldova sunt:
suri de regenerare a resurselor genetice suine. Monitorul Oficial Nr.200- (1) dezechilibrul dintre ecosistemele naturale şi cel antropice
203/1149 din 19.09.03. determinat de ponderea înaltă a terenurilor arabile; (2) ero-
81
Hotărârea Guvernului Nr. 1247 din 24.09.2002 „Cu privire la unele mă- ziunea solurilor, inclusiv deflaţia; (3) dehumificarea şi degra-
suri pentru revitalizarea complexului avicol în anii 2002-2010. Monitorul
Oficial Nr. 135-136 din 03.10.2002 (modificată în 2009 şi abrogată în 2012). darea chimică; (4) alunecări de teren active; (5) salinizarea și
solonizarea solurilor; (6) degradarea fizică; (7) degradarea/ din partea agenţilor economici din agricultură prin imple-
distrugerea zonelor umede; (8) păşunatul excesiv, etc.82 mentarea masivă a practicilor agricole prietenoase mediului
şi puţin costisitoare, cum sunt asolamentele, aplicarea îngră-
Păstrarea pe termen lung a stării de calitate a solurilor prin
majorarea conţinutului de substanţă organică în sol sub for- şămintelor verzi, sistemului conservativ de lucrare a solului,
mă de humus este unica cale de reducere a emisiilor de GES etc. La moment în RM pe circa 70% din suprafaţă arabilă
de pe terenurile agricole. este aplicat aratul neconvenţional, iar tehnologiile noi de ti-
pul „no-till” şi „mini-till” sunt utilizate pe doar circa 2.4%
Obiectivele scopului nominalizat sunt stipulate în Strategia din suprafaţa arabilă a ţării. Doar pe circa 30% din suprafaţa
naţională de dezvoltare durabilă a complexului agroindus- arabilă se încorporează reziduurile agricole vegetale crea-
trial al Republicii Moldova (2008-2015)83; Strategia de dez- te de recolta precedentă. Asolamentele nu sunt aplicate cu
voltare a sectorului agroalimentar în perioada anilor 2006- regularitate. În ce priveşte îngrăşămintele chimice folosite,
201584; Programul de valorificare a terenurilor noi şi de cantitatea lor este insuficientă, în medie circa 20 kg/ha sub-
sporire a fertilităţii solurilor în perioada anilor 2003-2010 stanţă activă; practic nu se aplică îngrăşămintele organice,
(Partea I85 şi Partea II86). acestea nedepăşind în medie circa 10 kg/ha (preponderent,
Cu regret, strategiile şi programele în cauză, precum şi cele sunt utilizate în sere şi la fondarea livezilor).
aprobate anterior nu au avut suficient sorţi de izbândă. Redresarea situaţiei în ce priveşte remedierea stării de cali-
Drept urmare, în ultimii 20 ani agricultura RM a fost bazată tate a solurilor necesită următoarele acţiuni urgente:
preponderent pe exploatarea fertilităţii naturale a solurilor
• organizarea antierozională şi hidrologică corectă a teri-
(conţinutului existent de humus în soluri). Ca rezultat, ori-
toriului agricol cu luarea în consideraţie a pretabilităţii
ce majorare a recoltei, cauzată de factorul climatic, nefiind
terenurilor pentru diferită folosinţă;
urmată de compensarea pierderilor de substanţă organică
din sol, utilizată la formarea recoltei, a condus la majorarea • implementarea sistemelor conservative de lucrare a
emisiilor în atmosferă a emisiilor de gaze cu efect de seră. solului;
Astfel, intensificarea proceselor de dehumificare în rezulta- • formarea a unui sistem obligatoriu de fertilizare
tul agriculturii de subzistenţă a dus la micşorarea rezervelor organică a solurilor prin utilizarea îngrăşămintelor verzi
de carbon sechestrat în sol, majorarea emisiilor CO2 şi di- şi organizarea procesului de colectare din gospodăriile
minuarea stării de calitate şi a fertilităţii solurilor agricole. individuale a gunoiului de grajd, pentru compostare şi
aplicare ulterioară a acestuia la nivel de comună;
În vederea depăşirii situaţiei create, în anul 2011 Ministe-
rul Agriculturii şi Industriei Alimentate a elaborat, iar Gu- • introducerea asolamentului, micşorarea cotei culturilor
vernul RM a aprobat Programul de conservare şi sporire a prăşitoare;
fertilităţii solurilor pentru perioada anilor 2011 - 202087. În • fertilizarea chimică inofensivă (minim necesară) a cul-
particular se prevede stoparea formelor active de degradare turilor agricole, etc.
a învelişului de sol pe o suprafaţă de circa 877 mii ha te-
renuri arabile (circa 50% din suprafaţa arabilă) şi aplicarea 3.5.6. Sectorul forestier
măsurilor de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pe o
Este bine ştiut că pădurile reprezintă un element cheie în
suprafaţă de 1.7 milioane ha până în anul 2020.
menţinerea echilibrului ecosistemic, protejarea resurselor
Din păcate, acoperirea financiară a acestui Program este de- funciare, acvatice, ameliorarea peisajului naţional şi aspec-
ocamdată insuficientă (circa18 milioane lei anual) şi nu poa- tului şi microclimatului localităţilor. Acest rol, pădurile
te asigura schimbări radicale în situaţia existentă. O oarecare l-au avut întotdeauna, iar atunci când activitatea omului a
schimbare pozitivă a situaţiei poate fi aşteptată de la acţiunile contribuit la schimbările climatice, importanţa pădurilor a
82
<http://www.undp.md/media/tender_supportdoc/2013/645/Strategia%20 crescut şi mai mult, ele devenind un element crucial de se-
Nationala%20a%20Programului%20de%20Granturi%20 Mici.pdf>. chestrare a carbonului şi de regularizare a regimului hidric
83
Hotărârea Guvernului Nr. 282 din 11.03.2008 cu privire la aprobarea şi termic al landşafturilor.
Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă a complexului agroindustri-
al al Republicii Moldova (2008-2015). Monitorul Oficial Nr. 57-60 din Conform datelor istorice, teritoriul pe care este amplasată
21.03.2008. ţara noastră, doar cu două secole în urmă, era ocupat de pă-
84
Hotărârea Guvernului Nr. 1199 din 17.10.2006 cu privire la aproba-
rea Strategiei de dezvoltare a sectorului agroalimentar în perioada ani-
duri în proporţie de peste 30%. La moment, cota pădurilor
lor 2006-2015. Monitorul Oficial Nr. 170-173 din 03.11.2006. este mult mai mică şi ocupă circa 12 la suta din teritoriul ta-
85
Hotărârea Guvernului Nr. 636 din 26.05.2003 despre aprobarea Progra- rii. Aceasta în condiţiile în care, in Europa pădurile acoperă
mului de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor aproape 45 la suta din suprafaţa continentului88.
(Partea I). Monitorul Oficial Nr. 99-103 din 06.06.2003.
86
Hotărârea Guvernului nr. 841 din 26.07.2004 despre aprobarea Progra-
mului de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor
(Partea II). Monitorul Oficial Nr. 138-146 din 13.08.2004.
87
Hotărârea de Guvern Nr. 626 din 20.08.2011 cu privire la aprobarea Pro- 88
<http://www.ecomagazin.ro/republica-moldova-codasa-la-capitolul-pa-
gramului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011- duri-vezi-care-este-cea-mai-impadurita-tara-din-europa/>.
2020. Monitorul Oficial Nr. 139-145 din 26.08.2011.
În vederea modificării situaţiei create, autorităţile ţării au in domeniul conservării diversităţii biologice (Legea Nr.
trasat obiectivul de creştere a ariei împădurite până la 15%89 112-XV din 27.04.2001), Hotărârea Guvernului Nr. 636 din
către anul 2020, ameliorând şi starea pădurilor existente. În 26.05.2003 privind aprobarea Programului de valorificare a
acest sens, pe parcursul ultimului deceniu au fost aprobate terenurilor şi de sporire a fertilităţii solurilor (2003), Ho-
mai multe politici concrete de atingere a obiectivului, re- tărârea Guvernului Nr. 737 din 17.06.2003 privind aproba-
spectiv, echivalent cu plantarea a circa 130 mii ha de vegeta- rea Programului de stat de regenerare şi împădurire a te-
ţie forestieră către anul 2020. renurilor fondului forestier pe anii 2003-2020, Hotărârea
Guvernului Nr. 739 din 17.06.2003 privind implementarea
Pe lângă creşterea suprafeţei împădurite, pădurile din RM
Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier naţional;
necesită multiple activităţi care ţin de ameliorarea lor cali-
multiplele acorduri internaţionale la care face parte Repu-
tativă. Astfel, conform rezultatelor diferitor rapoarte/studii
blica Moldova (Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind
de specialitate printre principalele disfuncţionalităţi care
Schimbările Climatice, Convenţia privind Diversitatea Bi-
caracterizează starea actuală a pădurilor din RM pot fi men-
ologică, Convenţia pentru Combaterea Deşertificării, etc.),
ţionate următoarele:
alte legi şi hotărâri ale Guvernului RM care se referă, in mod
-- înrăutăţirea stării de vitalitate şi sănătate a pădurilor; direct sau indirect, la sectorul respectiv.
-- răspândirea speciilor adventive şi invazibile;
Regenerarea şi împădurirea terenurilor fondului forestier
-- provenienţa vegetativă din lăstari de generaţia a 2-4
a circa 60 la sută din păduri (la gorun procentul re- Programul de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor
spectiv este de circa 90), având o rezistenţă mult mai fondului forestier este planificat pentru perioada anilor 2003-
redusă la acţiunea factorilor biotici şi abiotici nocivi; 2020, acesta cuprinzând politicele respective aflate în proces
de derulare. Programul prevede regenerarea şi împădurirea
-- necorespunderea a circa 40 la sută din arborete
terenurilor fondului forestier pe suprafaţa de 95.1 mii ha, iar
condiţiilor staţionale.
realizarea volumului de lucrări indicat necesită cheltuieli de
Situaţia respectivă influenţează şi productivitatea cvercine- 588.1 milioane lei sau 32.2 milioane lei anual. Pentru perioa-
elor, din care 43% sunt de productivitate superioară şi 57% da 2002-2010 au fost planificate lucrările de regenerare a pă-
de productivitate inferioară. durilor pe suprafaţa totală de 47.5 mii ha, inclusiv: plantarea
Pentru ameliorarea situaţiei create în sectorul forestier naţi- culturilor silvice – 12.3 mii ha, ajutorarea regenerării naturale
onal se impune implementarea următoarelor acţiuni: – 19.5 mii ha şi regenerarea naturală – 15.7 mii ha.
-- elaborarea unui studiu complex privind starea actuală În perioada nominalizată, însă lucrările planificate nu au
a pădurilor şi prognozarea evoluţiei acesteia pe viitor, fost îndeplinite în deplină măsură. Astfel, cele de regenera-
inclusiv sub ipoteza schimbărilor climatice; re a pădurilor au fost realizate efectiv la nivelul de 30.2 mii
-- elaborarea şi implementarea unui program naţional ha (63.6%), inclusiv plantarea culturilor silvice - pe 8.5 mii
de ameliorare a stării pădurilor degradate şi de con- ha (69.1%), ajutorarea regenerării naturale - pe 17.2 mii ha
servare a biodiversităţii forestiere; (88.2%), şi regenerarea naturală - pe 4.5 mii ha (28.7%).
-- definitivarea procesului de creare a bazei semincere; Din suprafaţa totală parcursă cu lucrările de regenerare a pă-
-- reconstrucţia/substituirea treptată a arboretelor durilor de 30.2 mii ha, 8535 ha (28%) au fost plantate cu cul-
necorespunzătoare condiţiilor staţionale; turi silvice, iar 21669 ha (72%) au fost parcurse cu lucrările de
regenerare şi ajutorare a regenerării naturale. Cauza ne atin-
-- conversiunea treptată a arboretelor de cvercinee de la gerii obiectivelor rezidă în ne realizarea posibilităţii la tăieri
regimul crâng la regimul codru. de produse principale, inclusiv afectate de calamităţi naturale.
Regenerarea pădurilor existente şi extinderea suprafeţe- Drept urmare, constatăm că îndeplinirea Programului de
lor acoperite cu vegetaţie forestieră este prevăzută de mai stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului fo-
multe acte normative ale ţării, actualizate pe parcurs în restier pe anii 2003-2020 este la nivel de doar 32%. Păstrând
mai multe rânduri, inclusiv în Legea Nr. 1515-XII din acelaşi ritm de lucrări, îndeplinirea completă a programului
16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător este puţin probabilă. Cauza principală unei atare stări de lu-
(1993), Codul Silvic (Hotărârea Parlamentului Nr. 887-XII cruri este lipsa acoperirii financiare adecvate.
din 26.06.1996), Legea pentru ameliorarea prin împădu-
rire a terenurilor degradate (Hotărârea Parlamentului Nr. Valorificarea terenurilor şi sporirea fertilităţii solurilor
1041-XIV din 15.06.2000), Strategia de dezvoltare durabilă Programul de valorificare a terenurilor şi de sporire a ferti-
a sectorului forestier (Hotărârea Parlamentului Nr. 350-XV lităţii solurilor90 a fost prevăzut pentru perioada 2002-2010.
din 12.07.2001), Strategia Naţională şi Planul de Acţiuni
89
Strategia naţională şi a Planului de acţiuni în domeniul conservării diver- 90
Hotărârea Guvernului RM Nr. 636 din 26.05.2003 despre aprobarea Pro-
sităţii biologice. Legea Nr. 112-XV din 27.04.2001. Monitorul Oficial Nr. gramului de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor.
90-91/700 din 02.08.2001. Monitorul Oficial al RM Nr. 99-103 din 06.06.2003.
Lucrările de ameliorare silvică programate în acest docu- bonului, îmbunătăţirea resurselor forestiere regionale şi
ment prevedeau: locale, aprovizionarea suplimentară cu masă lemnoasă
• crearea noilor perdele forestiere de protecţie şi şi dezvoltarea bazei pentru dezvoltarea durabilă locală /
reconstrucţia celor existente; regională. Perioada planificată de creditare a proiectu-
lui este de 30 ani (2006-2035). Sechestrarea totală CO2
• împădurirea terenurilor degradate pe suprafaţa de
pe toată perioada de creditare este de 1.3 milioane tone,
133.1 mii ha, inclusiv:
din care 600 mii tone CO2 sunt deja contractate de fon-
-- perdele forestiere de protecţie – 12.14 mii ha; durile Băncii Mondiale.
-- perdele forestiere antierozionale – 28.33 mii ha;
Asistenţa străină
-- perdele forestiere de protecţie a apelor – 14.94 mii ha;
Republica Moldova este recipientul Grantului oferit de
-- plantaţii forestiere pe terenuri degradate – 72.65 mii
Guvernul Japoniei în cadrul Politicii privind fondul pen-
ha;
tru dezvoltare a resurselor umane pentru „Programul de
-- reconstrucţia perdelelor forestiere de protecţie – 5.02 susţinere a comunităţilor pentru managementul durabil şi
mii ha. integrat al pădurilor şi sechestrarea carbonului prin împă-
Analiza realizărilor conform acestui Program a constatat că durire”. Suma Grantului este de 975 900 dolari SUA. Grantul
obiectivele trasate nu au fost efectiv îndeplinite, cauza prin- este realizat de Agenţia „Moldsilva” şi Institutul de Cercetări
cipală fiind lipsa finanţării adecvate a măsurilor preconizate. şi Amenajări Silvice (ICAS).
Din suprafaţa totală de 133.1 mii ha a terenurilor prevăzu- Pe parcursul perioadei 2010-2011 la Program au aderat 19
te pentru împădurire au fost plantate 58.3 mii ha (43%), au beneficiari. Bugetul total pentru cele 19 proiecte desemnate
fost create fâșii de protecţie a câmpurilor pe o suprafaţă de constituie circa 4 milioane lei, din care 15% corespund contri-
75 ha (0.6%), perdele forestiere de protecţie a apelor a fost buţiei locale. Lucrările programate în cele 19 subproiecte vor
create pe o suprafaţa de 168 ha (0.1%), au fost împădurite avea o influenţă pozitivă asupra pădurilor şi pajiştilor comu-
57.9 mii ha de terenuri degradate (80%), iar fâşii antierozio- nelor respective, contribuind substanţial la ameliorarea stării
nale nu au fost create în genere. generale a acestora, ridicarea nivelului de gospodărire, obţi-
nerea unor beneficii ecologice şi economice apreciabile pen-
Proiectele Mecanismului Dezvoltării Nepoluante a Protoco- tru populaţia din localităţile solicitante. Astfel, sunt progra-
lului de la Kyoto mate lucrări în păduri şi altă vegetaţie forestieră pe suprafaţa
În cadrul MDN au fost propuse şi sunt în derulare două de 1453 ha, inclusiv pe 1162 ha amenajarea pădurilor şi pe
proiecte consacrate regenerării şi împăduririi pădurilor, 291 ha lucrări de reconstrucţie/ajutorare/completare a rege-
precum şi conservării solurilor. nerării arboretelor distruse anterior prioritar prin tăieri ilici-
te. Tot în cadrul proiectelor respective se prevede ameliorarea
Acestea sunt: prin diferite metode a circa 609 ha pajişti comunale. Volumul
• Proiectul „Conservarea solurilor în Moldova”, lansat total al sechestrărilor nete generate în cadrul grantului până
efectiv în 2002 cu sprijinul Băncii Mondiale. El prevede în anul 2020 este estimat la circa 100 mii tone CO2.
reabilitarea şi conservarea solurilor prin împădurirea a
Utilizarea masei lemnoase
20.3 mii ha de terenuri aflate în proces de degradare,
având drept scop major – contribuirea la implementa- Pe lângă sechestrarea carbonului în procesul de fotosinteză,
rea prevederilor CONUSC precum şi a mecanismelor pădurile constituie o sursă adiţională de reducere a emisiilor
Protocolului de la Kyoto. În calitate de deţinători ai ter- de GES, drept urmare a folosirii în scopuri energetice a lem-
enurilor destinate împăduririi sunt 383 de primării şi 23 nului recoltat în procesul de îngrijire a pădurilor, substituind
de întreprinderi silvice din toate structurile teritorial- în acest mod consumul combustibililor fosili. În vederea ri-
administrative ale ţării, cu excepţia UATSN. Principala dicării eficienţii acestui proces a fost aprobată Hotărârea Gu-
activitate a proiectului, plantarea culturilor silvice, este vernului Nr. 1337 din 16 decembrie 200591. Hotărârea a fost
practic finalizată. Pe lângă produsele forestiere recol- emisă în conformitate cu prevederile Codului silvic92 pentru
tate, reducerea netă a emisiilor CO2 în prima perioadă utilizarea raţională, oportună şi eficientă a masei lemnoase
de 20 de ani va constitui 3.6 milioane tone, din care 1.9 exploatabile, ameliorarea stării şi a funcţiilor ecoprotective
milioane tone sunt deja contractate pentru perioada ale pădurilor. Prin această Hotărâre s-a aprobat posibilitatea
2004-2017 de fondurile Băncii Mondiale. Pentru perio- de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor de produse
ada 2004-2010 au fost raportate reduceri de emisii în principale pentru perioada 2006-2010 în fondul forestier ges-
volum de circa 1 milion tone CO2. tionat de Agenţia „Moldsilva”, în mărime de 1359.3 mii m3.
• Proiectul „Dezvoltarea sectorului forestier comunitar 91
în Moldova”, lansat efectiv în 2006, cu sprijinul Băncii posibilităţii de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor de produse
Mondiale, scopul lui fiind – crearea de păduri noi co- principale pentru perioada 2006-2010. Monitorul Oficial al RM Nr. 172-
munitare pe o suprafaţă de 8.5 mii ha, prin împădurirea 175/1436 din 23.12.2005.
92
Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 887 din 21.06.1996 Codul Sil-
terenurilor erodate şi neproductive, sechestrarea car- vic. Monitorul Oficial al RM Nr. 4 din 16.01.1997.
3.5.7. Sectorul deşeuri de agresivitate pentru unii poluanţi emişi în aerul at-
mosferic” la Anexa 2 a documentului.
De regulă, reducerea emisiilor de GES în sectorul deşeuri este
anticipată prin intermediul a trei căi: micşorarea emisiilor -- Normativul plăţii pentru stocurile de deşeuri de la
de metan de la depozitele de deşeuri menajere solide şi de la Complexele şi fermele pentru creşterea porcinelor
stațiile de epurare a apelor; reutilizarea şi reciclarea deşeuri- variază de la circa 3 $ SUA/m3 (cu ecran de protecţie)
lor; recuperarea energiei stocate în deşeuri şi ape uzate, care până la circa 6 $ SUA/m3 (fără ecran de protecţie). Re-
substituie energia obţinută prin arderea combustibililor fosili. spectiv, pentru Complexele şi fermele pentru creşterea
bovinelor: 0.7- 0.14 $ SUA/m3, iar pentru Întreprin-
Pentru a ilustra importanţa deşeurilor la capitolul impactul derile avicole: 0.37-0.74 $ SUA/m3. Analiza valorilor
lor asupra mediului, vom menţiona că acestea contribuie la în cauză denotă, că taxele au fost determinate avându-
crearea a 55.8% din totalul de metan şi respectiv 5.5% din se în vedere impactul deşeurilor menţionate asupra
emisiile de protoxid de azot formate la nivel naţional, con- solului, apelor freatice şi altor aspecte ale mediului,
tribuţia sectorului fiind de circa 11.9% din totalul de GES nu însă şi asupra schimbărilor climatice, dat fiind că
emise în anul 2010. emisiile de la atare biomasă înregistrează valori mai
Diminuarea emisiilor în cauză e posibilă prin redirecţiona- importante atunci, când ele sunt plasate în stocuri cu
rea unor cantităţi cât mai mari de deşeuri biodegradabile în ecran de protecţie. Pentru aplicarea unei atari stocări,
afara depozitelor de deşeuri. Aceasta poate fi atinsă prin în- însă, se plăteşte mai puţin, adică se încurajează, nu se
curajarea reciclării deşeurilor şi creşterea recuperării ener- descurajează emisiile de CH4 în atmosferă.
giei din acestea. -- Normativele de plată pentru deversări de poluanţi
cu apele reziduale sunt stabilite la un nivel fix, fără
Rezerve de reducere a emisiilor de GES sunt identificate şi
specificarea impactului fiecărui poluant asupra
în domeniul apelor uzate. Astfel circa 11% din totalul de
schimbărilor climatice. Bunăoară, pentru municipiul
emisii GES din sectorul „Deşeuri” sunt atribuite apelor uza-
Chişinău pentru o tonă convenţională de deversări se
te. Calea de reducere a emisiilor de GES la aceste din urmă
plăteşte 234 lei (circa 19 $ SUA).
se vede prin excluderea tratării anaerobe de la exploatarea
sistemelor de epurare a apelor uzate sau prin recuperarea • Drept răspuns la politicile exprimate în Legea privind
metanului creat în acest proces. La moment, cadrul legal nu deşeurile de producţie şi menajere95 a fost elaborat Pro-
stabileşte careva cerinţe de reducere a emisiilor de GES de gramul naţional de valorificare a deşeurilor de producţie
la procesul de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate, şi menajere96. La elaborarea programului s-a luat ca
nu reglementează exploatarea câmpurilor de nămoluri de la principiu călăuzitor formula „poluatorul plăteşte”.
staţiile de epurare în vederea reducerii emisiilor în cauză. La baza elaborării programului au stat principiile
minimalizării deşeurilor, includerii lor maximale în cir-
Cadrul de politici şi legislativ-normativ cuitul economic (prelucrare, utilizare) şi amplasării lor
Cele circa 35 de acte legislative şi peste 50 de Hotărâri de ecologic asigurate în mediu, fiind stipulate termenele de
Guvern aprobate până în prezent în domeniul protecţi- realizare. Auditul efectuat în 201097 a constatat că acestea
ei mediului înconjurător nu s-au consacrat expres asupra n-au fost realizate pe deplin, drept motiv servind factorii
obiectivelor menţionate, actele normative în cauză având obiectivi şi subiectivi: lipsa procedurilor şi metodologi-
un impact doar tangenţial. ilor de realizare; neacoperirea financiară; schimbările
instituţionale în structurile de guvernământ; redis-
Dintre acestea merită atenţia politicile orientate spre des- tribuirea competenţelor, etc. Cu toate că legislaţia preve-
curajarea stocării deşeurilor în depozitele respective şi în- de depozitarea contra plată, aceste plăţi nu sunt stabilite.
curajarea reciclării lor, asigurarea cu servicii de canalizare Unicele plăţi existente sunt plăţile pentru poluarea me-
a zonei urbane şi obiectelor sociale din zona rurală. Atare diului. Însă acestea pot fi obţinute doar prin intermediul
remediu spre reducerea de emisii s-a dovedit a fi cea mai efi- instanţei de judecată. Aceste plăţi se achită în baza cal-
cientă măsură în ţările cu bune practici în domeniul mana- culelor efectuate de inspectorii de mediu, fiind achitate
gementului deşeurilor93. În acest sens vom menţiona câteva, în Fondul Ecologic Național. Nu este clar definit regimul
cele mai relevante, dintre actele normative naţionale. Astfel, plăţilor pentru depozitarea deșeurilor în depozite de
• Legea privind plata pentru poluarea mediului94, aprobată deşeuri menajere solide (DMS) şi nu este determinată
în 1998 şi actualizată pe parcurs, inclusiv în 2008: sursa de reabilitare a terenurilor de depozitare a DMS.
-- Stabileşte plata pentru depozitarea deşeurilor, însă Achitarea plăţii nediferenţiate nu încurajează compani-
normativul de plată se răspândeşte doar pentru 95
Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 1347 din 09.10.1997 privind
deşeurile care provoacă emisiile de N2O, cele de CO2 deşeurile de producţie şi menajere. Monitorul Oficial al RM Nr. 16-17 din
şi CH4 ne fiind incluse în lista Nr. 2 „Coeficienţilor 05.03.1998.
96
Hotărârea Guvernului RM Nr. 606 din 28.06.2000 privind aprobarea
93
Department of Energy and Climate Change of the United Kingdom Programului naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere.
(2009), The UK’s Fifth National Communication under the United Nations Monitorul Oficial al RM Nr. 78 din 08.07.2000.
Framework Convention on Climate Change, 153 pp. 97
Hotărârea Curţii de Conturi privind Raportul auditului performanţei în
94
Legea privind plata pentru poluarea mediului, Nr.1540-XIII din domeniul mediului – gestionarea deşeurilor menajere solide, Nr. 35 din
25.02.1998, Monitorul Oficial al RM Nr.54-55/378 din 18.06.1998. 01.06.2010. Monitorul Oficial Nr.141-144/25 din 10.08.2010.
150 COMUNICAREA NAŢIONALĂ
NATIONALĂ TREI A REPUBLICII MOLDOVA
ile în reducerea cantităţii de deşeuri produse şi evacuate Strategia are drept scop promovarea unui nou mod de colec-
acestora spre depozitare. tare a deşeurilor menajere, a celor de producţie, recupera-
• Legea privind protecţia aerului atmosferic98 stabileşte rea materialelor reutilizabile, protecţia mediului şi realizarea
plăţi pentru depăşirea concentraţiei maxime admisi- unui program de salubrizare stradală unitară, care să contri-
bile a poluanţilor din atmosferă. Însă, gazele cu efect de buie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate în respec-
seră nu intră în categoria de monitorizare, după cum tivele zone, prin stabilirea unui sistem adecvat de tratare
reiese din Instrucţiunea privind evaluarea prejudiciului pentru fiecare tip de deşeuri, în vederea protejării mediului.
cauzat aerului atmosferic în rezultatul poluării de către Obiectivele specifice pentru deşeurile care sunt responsabile
sursele staţionare99. Totodată, altă instrucţiune aprobată de emisii de GES, adică vegetale, dejecţiile animaliere, deşe-
în anul 2004, şi anume Instrucţiunea privind evaluarea urile de la prelucrarea lemnului şi altele sunt următoarele: (a)
prejudiciului cauzat aerului atmosferic la gestionarea încurajarea valorificării prin procedee aerobe şi anaerobe şi
deşeurilor de producţie şi menajere100, stabileşte expres construirea capacităţilor de compostare şi fermentare a deşe-
plata respectivă, ea fiind calculată în conceptul că una urilor, cel puţin câte una per raion; (b) susţinerea valorificării
tonă de CO2 costă 18 lei. Efectiv, însă, plata respectivă energetice, acolo unde valorificarea materială nu este fezabilă
întâlneşte dificultăţi de aplicare, dat fiind că este necesar din punct de vedere tehnico-economic, în condiţii de sigu-
a avea probe de laborator, capacităţile tehnice fiind lipsă ranţă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu.
pentru efectuarea analizelor corespunzătoare. Cu alte cu-
vinte, plata menţionată nu a fost aplicată până în prezent. Spre realizarea obiectivelor în cauză se prevede: (1) crearea
reţelelor de colectare separată a deşeurilor vegetale, dejec-
• Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a
ţiilor animaliere, deşeurilor de la prelucrarea lemnului; (2)
localităţilor Republicii Moldova101 prevede dotarea cu
promovarea proiectelor privind valorificarea energetică a
tehnologii de tratare a nămolului instalaţiile de epu-
deşeurilor vegetale, acolo unde valorificarea materială nu
rare a apelor uzate, însă exigenţe privind aplicarea de
este fezabilă; (3) crearea capacităţilor de colectare a deşe-
măsuri spre utilizarea efectivă a gazului metan lipsesc.
urilor de ambalaje.
De notat, că fără a avea stimulente legale palpabile spre va-
Strategia promovează, în acelaşi timp, un sistem de informa-
lorificarea deşeurilor biodegradabile, pe parcursul ultimilor
re, conştientizare şi motivare pentru toate părţile, inclusiv
şapte ani, agenţii economici au fost mult interesaţi să aplice
pentru întreprinderile implicate în gestionarea deşeurilor,
politica de utilizare a deşeurilor în cauză spre reutilizarea
privind impactul deşeurilor, implicit a celor periculoase,
lor, factorul principal fiind creşterea însemnată a preţului la
asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului.
resursele energetice, acestea fiind de import.
Proiectele Mecanismului Dezvoltării Nepoluante a Protoco-
Astfel, preţul la gazele naturale în perioada anilor 2005-
lului de la Kyoto
2012., a crescut de 5.25 ori, atingând în 2013 nivelul de 410
dolari SUA/mie m3 la frontiera ţării, faţă de media înregis- În cadrul MDN a Protocolului de la Kyoto la nivel naţio-
trată în anul 2005 de circa 76.1 dolari SUA/mie m3. Drept nal au fost propuse două proiecte de reducere a emisiilor de
urmare multe dintre întreprinderi au purces la utilizarea GES aferente reziduurilor, unul prin fermentarea deşeurilor
deşeurilor de biomasă provenite din activitatea de bază, în biodegradabile de la o fabrică de zahăr şi producerea de bi-
scopuri de obţinere a purtătorilor de energie în procesul ogaz pentru generarea de energie electrică, şi altul – consa-
tehnologic. În şirul acestora pot fi menţionate aşa întreprin- crat arderii metanului creat la depozitul de deşeuri menajere
deri ca: Avantaj-AV, Orhei-Vit S.A., Floarea Soarelui S.A., solide, cu ulterioara dezvoltare a proiectului pentru produ-
IM Transoilrefinary SRL, Grincart Construct SRL şi altele. cerea de energie electrică biogazul colectat.
În vederea depăşirii problemelor acumulate în sectorul deşe- Conform primului proiect „Producerea biogazului din pul-
urilor, în anul 2013 a fost aprobată Strategia de gestionare a pă de sfeclă de zahăr presată în cadrul fabricii de producere
deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027102. a zahărului Südzucker Moldova” (Drochia, Republica Mol-
dova) este planificată reducerea emisiilor de GES produse în
98
Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 1422 din 17.12.1997 pri-
vind protecţia aerului atmosferic. Monitorul Oficial al RM Nr. 44-46 din procesul de descompunere a reziduurilor de sfeclă de zahăr,
21.05.1998. în mărime de 8 mii tone CO2 echivalent în primul an de
99
Instrucţiunea privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic implementare a proiectului şi 32 mii tone CO2 echivalent în
în rezultatul poluării de către sursele staţionare Nr. 381 din 16.08.04. Mi- al zecelea an.
nisteriul Mediului. Monitorul Oficial Nr.186 din 15.10.2004.
100
Instrucţiunea privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic Al doilea proiect, este destinat „Captării biogazului şi pro-
la gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere din 08.06.2004. Ministe- ducerii energiei electrice la depozitul de deşeuri menajere
rul Mediului. Monitorul Oficial Nr.189-192/384 din 22.10.2004.
101
solide din Ţînţăreni” (municipiul Chişinău, Republica Mol-
Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor Repu- dova), fiind lansat de „TEVAS GRUP” SRL. În primul an de
blicii Moldova, Monitorul Oficial Nr.86-89/696 din 22.06.2007. creditare este planificată reducerea emisiilor de GES în mă-
102
Hotărârea Guvernului Nr. 248 din 10.04.2013 cu privire la aprobarea rime de cca 53 mii tone CO2 echivalent, iar în al zecelea an
Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii de circa 47 mii tone CO2 echivalent.
2013-2027. Monitorul Oficial Nr. 82 din 12.04.2013.
4. PROGNOZA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI EFECTUL POLITICILOR
ȘI MĂSURILOR DE ATENUARE A SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
151
4
p r o gn o z a e m i s i i l o r d e g a z e
c u e f e ct d e s e r ă ș i e f e ct u l
politicilor și măsurilor de
a t e n u a r e a s ch i m b ă r i l o r
cl i m a t i c e
152 COMUNICAREA NATIONALĂ TREI A REPUBLICII MOLDOVA
C a p i t o l u l 4 . Pr o gn o z a e m i s i i l o r d e
g a z e c u e f e ct d e s e r ă ş i e f e ct u l
politicilor şi măsurilor de
a t e n u a r e a s ch i m b ă r i l o r cl i m a t i c e
4.1. Prospecţiuni pe termen mediu Progresul ţării în atingerea obiectivelor de atenuare este
evaluat comparativ cu anul de referinţă (1990), în care s-a
privind evoluţia emisiilor de GES direct înregistrat un volum de emisii de GES egal cu 43259.8 Gg
în Republica Moldova CO2 echivalent (fără contribuţia sectorului UTSUTGS).
După cum se observă din Tabelul 4-1, în anul 2010 în RM
În procesul de realizare a prognozei emisiilor de gaze cu
s-au emis în atmosferă doar cca 30.7% din emisiile înregis-
efect de seră în cadrul Comunicării Naţionale Trei (CNT)
trate în anul 1990. În cazul în care politicile menţionate în
a RM către CONUSC s-a ţinut cont de impactul promovă-
Capitolul 3 vor fi implementate în deplină măsură, către
rii politicilor şi măsurilor de atenuare menţionate anterior
anul 2020 această reducere va fi şi mai semnificativă, atin-
în Capitolul 3, inclusiv în Strategia de Dezvoltare cu Emisii
gând un nivel de doar circa 27.6% din emisiile înregistrate
Reduse a Republicii Moldova până în anul 2020, în care sunt
în anul de referinţă (1990). Altfel spus, angajamentul RM în
înglobate şi ţinte sectoriale.
cadrul Acordului de la Copenhaga (2010), o reducere către
În Tabelul 4-1 sunt prezentate emisiile istorice (1990-2010), anul 2020 a emisiilor de GES cu nu mai puţin de 25% faţă de
precum şi prognoza emisiilor pentru Scenariul cu măsuri, anul de referinţă 1990, va fi cu mult supra îndeplinit.
pentru perioada de până în anul 2020, conform politicilor
Pe parcursul anilor şi structura emisiilor de GES, se modi-
menţionate în Capitolul 3 al CNT a RM către CONUSC.
fică esenţial, ponderea emisiilor de bioxid de carbon având
Emisiile istorice corespund celor incluse în „Raportul Naţio-
o tendinţa de micşorare, iar ponderea altor gaze cu efect de
nal de Inventariere, 1990-2010. Surse de emisii şi sechestrare
seră direct (CH4, N2O, HFC, PFC şi SF6), dimpotrivă – o
a gazelor cu efect de seră în Republica Moldova” (2013). Atât
tendinţă de majorare (Figura. 4-1).
datele istorice, cât şi prognoza emisiilor de GES cuprind în-
treaga ţară, inclusiv teritoriul din stângă râului Nistru (unită- Dacă în anul 1990 ponderea emisiilor CO2 (cu contribuţia
ţile administrativ teritoriale din stânga Nistrului). sectorului UTSUTGS) reprezenta circa 78.1% din emisiile
Tabelul 4-1: Emisiile de gaze cu efect de sera direct în Republica Moldova, Gg CO2 echivalent
Anul de
Gazele cu efect de sera 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
referinţă
CO2 (cu UTSUTGS) 28175.8 10396.2 5607.0 8263.6 8911.3 6994.2 7102.5
CH4 (cu UTSUTGS) 4590.7 3816.9 3109.7 2870.6 2681.0 3022.9 2790.2
N2O (cu UTSUTGS) 3316.3 2007.9 1398.6 1662.3 1607.2 1669.4 1803.0
F-gaze (HFC, PFC şi SF6) 0.0 1.9 13.4 39.5 103.0 151.8 226.3
Total emisii nete (cu UTSUTGS) 36082.8 16222.8 10128.7 12836.0 13302.5 11838.2 11921.9
Total emisii (fără UTSUTGS) 43259.8
Comparativ cu anul de referinţă (fără UTSUTGS), % -62.5 -76.6 -70.3 -69.3 -72.6 -72.4
Nivelul de emisii faţă de anul de referinţă, % 37.5 23.4 29.7 30.7 27.4 27.6
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
F-gaze (HFC, PFC şi SF6) N2O (cu UTSUTGS) CH4 (cu UTSUTGS) CO2 (cu UTSUTGS)
Figura 4-1: Structura emisiilor totale de GES în RM în perioada 1990-2020

153
totale de GES din RM, în anul 2010 ponderea acestora con- Pentru evaluarea potenţialului de atenuare a emisiilor de
stituia doar circa 67.0% din total, ca în anul 2020 ponderea GES au fost aplicate instrumente computerizate, cu utiliza-
emisiilor CO2 urmează să se reducă până la 59.6% din total. rea abordării metodologice de sus in jos (top-down) şi de
Modificările în cauză sunt cauzate, pe de o parte, de contri- jos in sus (bottom-up).
buţia tot mai mare a sectorului UTSUTGS la sechestrarea
Scenariile de atenuare au fost elaborate pentru fiecare sec-
emisiilor CO2, pe de alta – de creşterea nivelului de emisii
tor în parte (energetică, transporturi, industrie, agricultură,
a altor gaze cu efect de seră direct, în principal a emisiilor
forestier şi deşeuri), emisiile de GES fiind estimate separat
de CH4 şi N2O, drept consecinţă a dezvoltării agriculturii, în
pentru fiecare gaz (CO2, CH4, N2O, HFC, PFC şi SF6).
principal a zootehniei (emisiile de la fermentarea enterică
şi managementul deşeurilor), precum şi a creşterii nivelului Lista instrumentelor analizate, precum şi a celor selectate
de viaţă a populaţiei, cu impact direct asupra nivelului de pentru utilizare, însoțită de o succintă argumentare privind
generare a deşeurilor solide menajere. selectarea acestora, este prezentată in Tabelul 4-2.
4.2. Metode şi instrumente utilizate la 4.3. Prospecţiuni pe termen mediu

evaluarea potenţialului de atenuare a privind evoluţia emisiilor de GES direct
emisiilor de GES direct la nivel sectorial şi măsuri de atenuare
În cadrul CNT a RM către CONUSC, prognoza emisiilor
4.3.1. Sectorul energetic
de gaze cu efect de seră a fost realizată pentru trei scenarii:
(1) scenariului liniei de bază (SLB); (2) scenariul cu măsuri In cadrul sectorului energetic prospecţiunile şi măsurile
(SM), şi (3) scenariul cu măsuri adiţionale (SMA); ţinând de atenuare au fost identificate separat pentru emisiile de
cont de faptul, că reflectarea potenţialului de atenuare prin GES provenite de la arderea staţionară a combustibililor fo-
metoda de comparaţie poate mobiliza mai adecvat factorii sili (sectorul electro- şi termoenergetic) şi emisiile de GES
de decizie asupra atingerii obiectivelor propuse. provenite de la arderea mobilă a combustibililor (sectorul
transporturi). Cele aferente emisiile fugitive provenite de la
Este de menţionat faptul, că procesul de elaborare a scenari-
operaţiuni cu ţiţei şi gaze naturale, inclusiv de la extragerea,
ilor de atenuare, în special a SLB şi SMA, a fost afectat întru-
procesarea, transportarea şi distribuţia ţiţeiului şi gazelor
câtva de incertitudinea evoluţiei unor factori socio-econo-
naturale (sectorul aprovizionării cu gaze şi produse petro-
mici, cu impact major asupra nivelului emisiilor de GES pe
liere) au fost stabilite la nivelul anului 2010.
termen lung, precum şi de capacitatea de identificare a unor
oportunităţi de atenuare adecvate pe termen lung.
Tabelul 4-2: Instrumente utilizate la evaluarea potenţialului de reducere a emisiilor de GES în Republica Moldova
Instrumente
Sector Instrumente utilizate Note
recomandate
MESSAGE, 1) În cadrul subsectorului electroenergetic (pentru sursele de generare a energiei
ENPEP, în complex cu
electrice amplasate pe malul drept al râului Nistru), potenţialul de atenuare a emisiilor
subprogramele:
MARKAL, de GES a fost evaluat cu ajutorul pachetului de programe ENPEP;
WASP, IMPACT
2) În cadrul subsectoarelor termoenergetic şi transporturi, potenţialul de atenuare a
Energetica ENPEP-BALANCE, emisiilor de GES a fost evaluat cu ajutorul programului LEAP;
LEAP
3) În cazul CTEM din Dnestrovsc, amplasată pe malul stâng al Nistrului, pentru
LEAP, evaluarea potenţialului de atenuare a emisiilor de GES a fost utilizat instrumentul
Instrumentul de calcul
de calcul standard (CISC, 1997), parte componentă a Ghidului revăzut 1996 pentru
standard (CISC, 1997)
RETScren inventarierea emisiilor naţionale de GES (CISC 1997), soft revizuit în 2005.
Industria LEAP În cazul sectoarelor industrial, agricol şi utilizarea terenurilor, schimbări în utilizarea
terenurilor şi gospodăria silvică, pentru evaluarea potenţialului de atenuare a emisiilor
Instrumentul de calcul de GES a fost utilizat instrumentul de calcul standard (CISC, 1997), parte componentă
Agricultura STAIR
standard (CISC, 1997) a Ghidului revăzut 1996 pentru inventarierea emisiilor naţionale de GES (CISC 1997),
soft revizuit în 2005, care permite a lua în calcul recomandările GBP (CISC 2000, 2003)
UTSUTGS COPATH
şi a utiliza date de referinţe şi coeficienţi cu specific naţional.
Instrument de calcul Pentru evaluarea potenţialului de atenuare a emisiilor de metan provenite de la
creat de compania depozitele de deşeuri menajere solide a fost utilizat instrumentul de calcul creat de
elveţiană INFRAS către compania elveţiană INFRAS pentru metodologia de evaluare de Nivelul 2;
pentru metodologia Pentru evaluarea potenţialului de atenuare a emisiilor de metan şi protoxid de azot
Deşeuri LEAP de evaluare de Nivelul provenite de la tratarea apelor uzate a fost utilizat instrumentul de calcul standard
2 (First Order Decay (CISC, 1997), parte componentă a Ghidului revăzut 1996 pentru inventarierea emisiilor
Method) naţionale de GES (CISC 1997), soft revizuit în 2005, care permite a lua în calcul
Instrumentul de calcul recomandările GBP (CISC 2000) şi a utiliza date de referinţe şi coeficienţi cu specific
standard (CISC, 1997) naţional.
I. Arderea staţionară a combustibililor fosili utilizate de instrumentul nominalizat. În lista respectivă a

grupurilor candidat au fost incluse:
I.A. Subsectorul electroenergetic
• Centrale de tip ciclu combinat, de diferite puteri şi car-
Rezervele de atenuare a emisiilor în subsectorul electro- acteristici tehnice şi economice;
energetic sunt determinate în baza analizei a trei scenarii
• Centrale de performanţă pe cărbune;
de dezvoltare a surselor de energie electrică spre acoperirea
uneia şi aceiaşi cereri de energie pe parcursul anilor până în • Construcţia noilor linii electrice de interconexiune,
2030. Acestea sunt SLB, SM şi SMA. modelate ca surse de energie;
• Centralele electrice de termoficare existente supuse
Scenariile au fost evaluate şi optimizate cu aplicarea Mode-
retehnologizării, în rezultatul căruia se majorează du-
lului ENPEP, elaborat de Agenţia Internaţională a Energiei
rata de viaţă a acestora şi creşte randamentul producerii
Atomice. Instrumentul în cauză permite de a efectua toată
energiei electrice;
gama de analize cerute pentru determinarea efectului de re-
ducere a emisiilor de GES in complexitatea implementării • Grupurile CTEM cu ulterioare retehnologizări.
retehnologizărilor şi construcţiei de noi centrale în sistemul Importul de energie electrică pe ţară constituie 25% din
energetic. Cu aplicarea modelului WASP, parte integrantă a consumul total de energie electrică. Centralele nucleare au
modelului ENPEP, se aleg in regim de optimizare sursele de fost excluse din lista grupurilor candidat din raţionamen-
energie electrică necesare a fi construite sau retehnologizate tele expuse în studiul realizat de un grup de autori în anul
in perioada analizată. Rezultatele obţinute din acest studiu 2007105. La acoperirea sarcinii nu participă nici sursele rege-
sunt transferate automat in modelul IMPACT (o altă parte nerabile de energie.
componentă a ENPEP), destinat pentru determinarea emi-
siilor nocive ale centralelor alese de studiul WASP. SLB serveşte drept reper de comparaţie pentru identificarea
avantajelor SM şi SMA, inclusiv din punct de vedere a po-
Scenariul cu măsuri (SM), corespunde politicilor oficiale ale tenţialului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră,
ţării în domeniul dezvoltării sectorului electroenergetic.103,104 cuprinde următoarele consideraţiuni:
Prioritatea majoră a acestei ramuri o reprezintă atingerea
• Importul actual de energie electrică din Ucraina se
unei securităţi energetice înalte a ţării către anul 2020, prin
majorează cu aproximativ aceiaşi mărime ca şi creşterea
construcţia de centrale electrice gen ciclu combinat (650
consumului total de energie electrică în viitor;
MW), lărgirea interconexiunilor cu ţările vecine şi aderarea
la ENTSO-E, reabilitarea centralelor electrice de cogene- • Este considerată construcţia de noi linii electrice de in-
rare existente, ridicarea eficienţii energetice şi construcţia terconexiune cu sistemele electroenergetice ale ţărilor
de surse regenerabile de energie de mare capacitate, până la vecine;
400 MW (în scenariul calculat capacitatea surselor regene- • Retehnologizările la centralele electrice de termoficare
rabile a fost stabilită la nivelul de 250 MW) către acest an, existente au un impact de majorare a duratei de viaţă
continuarea retehnologizării CTEM. Energia de balansare a acestora şi de creştere nesemnificativă a randamentul
cerută în legătură cu punerea în funcţiune a surselor regene- producerii energiei electrice;
rabile este asigurată de turbine pe gaze, special construite în • Continuă procesul de retehnologizare a CTEM la nive-
acest sens. Importul atinge valori zero la finele anului 2020. lul produs în ultimii cinci ani.
Scenariul în cauză, din păcate, nu are în spate careva stu- Ca bază pentru calcularea tuturor scenariilor a fost folosită
dii care ar demonstra că el este unul bine argumentat şi ia prognoza cererii de energie electrică, elaborată pornind de
în consideraţie în deplină măsură circumstanţele naturale, la următoarele consideraţiuni: ritmul creşterii economice,
inclusiv capacitatea de plată a consumatorilor pentru ener- inclusiv a produsului intern brut; tendinţa consumului de
gia electrică produsă de noile surse. Pornind de la aceasta şi energie electrică din ultimii ani; reducerea pierderilor de
conducându-se de obiectivul atingerii unui nivel de secu- energie in reţeaua de transport şi cea de distribuţie, inclusiv
ritate energetică acceptabil, cu cheltuieli mai mici, în con- diminuarea consumului de energie fără evidenţă; tendinţa
tinuare este elaborat şi supus analizei scenariu cu măsuri majorării factorului de sarcină al sistemului ca urmare a efi-
adiţionale (SMA). cientizării consumului de energie şi creşterii cererii de ener-
SMA este dezvoltat cu aplicarea instrumentului WASP care gie in sezonul de vară, drept consecinţă a majorării utiliză-
alege singur genul de surse din lista respectivă apriori sta- rii climatizoarelor; aplicării în viitorul apropiat a tarifelor
bilită, puterea şi anul punerii în funcţiune a sursei în cauză, zonale şi a celor binoame, toate îndreptate spre aplatizarea
utilizându-se în acest sens metoda programării dinamice curbei sarcinii de consum.
103
Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030. Hotărârea
Guvernului Nr. 102 din 05.02.2013. Monitorul Oficial Nr.27-30/146 din 105
Comendant I., Sula A., Robu S., Dupleva Iu. (2007), Dezvoltarea sur-
08.02.2013. selor de energie electrică în RM inclusiv cu posibila participare a centralei
104
Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020”. Legea Nr. 166 din nucleare. Problemele energeticii regionale, Nr. 2, 2007, IE ASM, pag. 1-20.
11.07.2012. Monitorul Oficial Nr. 245-247/791 din 30.11.2012. <http://ieasm.webart.md/contents_ro/?volume_id=13>.
155
Prognoza curbei de sarcină a fost elaborată in urma analizei cererii de energie aflată în creştere pe parcursul anilor, cu
curbelor de sarcină din ultimii ani ale sistemului electro- excepţia construcţiei unui grup pe cărbune urmat a fi dat în
energetic al RM şi altor parametri, care permit majorarea exploatare în anul 2024. Până la acel moment SMA îl repetă
factorului de sarcină. S-au luat in consideraţie: caracteristi- pe cel de bază. Deosebirea constă doar în nivelul de încăr-
cile tehnico-economice ale sistemului energetic actual; fap- care a centralelor autohtone şi nivelul importului de energie
tul că rezerva de putere va fi in limitele a 10-40%; rata de pe parcursul anilor.
actualizare va constitui 10% anual; perioada de studiu a fost
2005-2033; prospecţiunile evoluţiei preţului la combustibili, Tabelul 4-3: Anul punerii in funcțiune a surselor noi si puterea
în special la gazele naturale, este in conformitate cu princi- acestora în MW
piile stabilite in Contractul de furnizare a gazelor naturale Anul 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2024
din Federaţia Rusă către Republica Moldova. SLB
Retehnologizarea
I.A.1. Rezultatele calculelor tehnico-economice CET-urilor
60 70 70 70
În Tabelul 4-3 sunt prezentate rezultatele alegerii surselor Import 100 100
de energie, puterea lor, precum şi anul punerii în funcţiu- SM
ne a acestora. Scenariul cu măsuri implică construcţia a 650 Ciclu combinat 100 175 375
Surse eoliene 2.5 15 25 32.5 40 55 75
MW centrale tip ciclu combinat, primul grup de 100 MW
Surse fotovoltaice 1.5 1.5 1.5
fiind pus în funcţiune în 2018, cel de al doilea de 175 MW
Turbine pe gaze 2.5 16.5 25 32.5 41.5 55 76.5
– în 2019, restul 375 MW – în 2020. Punerea în funcţiune a
Retehnologizarea
surselor regenerabile are loc treptat, cele eoliene, începând CET-urilor
60 70 70 70
cu 2.5 MW în 2014 şi terminând cu 75 MW în 2020, acu- Import 50 -150 -50 -50
mulând total în această perioadă 245 MW; cele fotovoltaice, SMA
începând cu 1.5 MW în 2015, total în perioada examinată Retehnologizarea
fiind construite 4.5 MW. În vederea asigurării energiei de 60 70 70 70
CET-urilor
balansare pentru aceste surse vor fi date în exploatare circa Centrale pe
180
250 MW turbine pe gaze. cărbune
Import 100 100 -250
Ne cătând la posibilitatea alegerii de grupuri generatoare
Acest lucru se observă din Figura. 4-2, Figura. 4-3, Figura.
din o listă largă şi diversă a acestora, în SMA instrumentul
4-4. Printr-un import, practic egal cu zero către anul 2020,
WASP a găsit inoportun implicarea acestora în acoperirea
100
%
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033
Import CTEM Alte surse
Figura 4-2: Evoluţia structurii producerii energiei electrice pentru SLB

100
%
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033
Import CTEM Alte surse
Figura 4-3: Evoluţia structurii producerii energiei electrice pentru SMA

100
%
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033
Alte surse Ciclu combinat CTEM Import Regenerabile
Figura 4-4: Evoluţia structurii producerii energiei electrice pentru SM
15.00
SUA centi/kWh
14.00
13.00
12.00
11.00
10.00
9.00
8.00
7.00
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
0.00
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033
SLB SM SMA
Figura 4-5: Evoluţia preţului mediu a energiei produse
adică printr-o securitate energetică înaltă, se distinge doar al energiei produse în SM creşte însemnat începând cu anii
scenariul cu măsuri. Însă şi în SM, malul drept al Nistrului punerii în funcţiune a centralelor noi de energie electrică, în
va consuma energia electrică produsă de CTEM. Totodată, anul 2020 depăşind pe cel al SLB cu 44%, iar al SMA cu 48%.
capacitatea centralelor noi construite în partea dreaptă a
Nistrului vor fi capabile să îndestuleze cererea de energie în Discrepanţa atât de însemnată în preţul energiei se datorea-
caz de necesitate. O atare securitate energetică înaltă costă. ză investiţiilor urmate a fi efectuate în scenariile examinate.
Conform Figurii 4-5, unde este arătată evoluţia preţurilor la Evoluţia acestora este expusă în Figurile 4-6, 4-7 şi 4-8.
energia electrică pentru scenariile examinate, preţul mediu
60
mil $ SUA
50
40
30
20
10
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033
Figura 4-6: Evoluţia investiţiilor în sectorul electroenergetic pentru SLB

157
600
mil $ SUA
500
400
300
200
100
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033
Figura 4-7: Evoluţia investiţiilor în sectorul electroenergetic pentru SM

120
mil $ SUA
100
80
60
40
20
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033
Figura 4-8: Evoluţia investiţiilor în sectorul electroenergetic pentru SMA
Dacă pentru perioada anilor 2014-2020 în SLB se cer a fi va- rii prin aplicarea Modelului IMPACT. Emisiile de gaze cu
lorificate 101.6 milioane dolari SUA, iar în SMA – 152.3 mili- efect de seră exprimate in CO2 echivalent au fost calculate
oane dolari SUA, atunci în SM – 2019.4 milioane dolari SUA, utilizându-se abordările metodologice şi factorii de emisie
adică aproape de 20 ori mai mult decât în SLB. O majorare disponibili in Ghidurile CISC (1997, 2000).
atât de importantă a preţului la energia electrică ar putea fi
În calitate de combustibil convenţional utilizat la produce-
insuportabilă pentru consumatori şi acest lucru urmează a fi rea energiei electrice au participat: gaze naturale şi cantităţi
examinat în mod detaliat pentru a evita o atare perspectivă. neînsemnate de păcură (maxim 0.02% din total) – în SLB şi
I.A.2. Evaluarea potenţialului de atenuare a emisiilor de GES SM; gaze naturale, cantităţi neînsemnate de păcură (maxim
0.02% din total) şi cărbune, acesta din urmă intrând în ba-
După examinarea celor trei scenarii de dezvoltare a surse- lanţa combustibilului consumat începând cu anul 2024 – în
lor de energie electrică din punct de vedere economic şi a SMA. Evoluţia consumului de gaze naturale este demons-
securităţii energetice, s-a făcut analiza aceloraşi scenarii din trată în Figura 4-9, iar consumul total de combustibil con-
punctul de vedere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Având venţional exprimat în milioane t.c.c. în Figura 4-10.
drept date de intrare rezultatele calculării celor trei scena-
miliarde m3
2.5
1.5
0.5
0
2010 2015 2020 2025 2030
SLB SM SMA
Figura 4-9: Evoluţia consumului de gaze naturale in sectorul electroenergetic

3,00
mil. t.c.c.
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033
SLB SM SMA
Figura 4-10: Consumul total de combustibil convenţional in sectorul electroenergetic

Conform Figurii 4-10, în perioada anilor până în 2018-2019, cul la elaborarea SM), asigură o securitate energetică înaltă
SLB şi SM se disting, practic prin acelaşi consum de com- a ţării însă, vor duce inevitabil la scumpirea semnificativă a
bustibil convenţional, ca apoi în SM să se consume canti- energiei electrice, +44% comparativ cu SLB.
tăţi mult mai mici de combustibil, chiar mai mici decât şi
O atare evoluţie a preţului la energie în următorii şase ani nu
în SMA. Aceasta se explică prin faptul că odată cu punerea
este deloc în concordanţă cu capacitatea de plată a consuma-
în funcţiune a grupurilor ciclu combinat şi a surselor rege-
torilor. O depăşire a acestei situaţii s-ar putea produce doar
nerabile de energie creşte însemnat randamentul producerii
în condiţiile în care investiţiile planificate spre realizarea
energiei electrice, cu diminuarea însemnată a combustibilu-
SM vor fi finanţate cu un important suport internaţional, în
lui convenţional utilizat. Arderea combustibililor convenţio-
special al UE, la care RM tinde să adere. Lipsa susţinerii în
nali susmenţionaţi duce la generarea unor cantităţi tom mai
cauză va cere revizuirea scenariului de dezvoltare a surselor
mari a emisiilor de gaze cu efect de seră direct (Figura 4-11).
de energie a ţării, astfel ca preţul energiei să corespundă co-
După cum se observă, cu mici excepţii, SLB creează cea mai şului de consum al consumatorului.
mare cantitate de emisii de GES pe durata întregii perioade
Dezideratul de implicare a surselor regenerabile de energie
de studiu, iar cea mai mică cantitate de emisii corespunde
pentru acoperirea a cca 10% din cererea anului 2020 în SM
SMA, această distincţie păstrându-se până în anul 2030, ul-
nu poate fi examinat fără prezenţa surselor tradiţionale de
terior SM devine scenariului cu cele mai mici emisii. SMA
energie, în vederea preluării puterii sursei eoliene (SE) şi
se caracterizează prin asemenea volum de emisii datorită
fotovoltaice, atunci când lipseşte vântul sau radiaţia solară
faptului că el se realizează prin menţinerea importului de
prognozate. Cele mai rezonabile surse tradiţionale în acest
energie la nivelul de circa 25%, fapt ce diminuează cantita-
sens sunt turbinele pe gaze şi ciclul combinat (CCPP). Exa-
tea energiei produse de centralele locale, lucru observat şi în
minarea în tandem a CCPP cu SE a demonstrat că, pentru o
Figurile 4-2 şi 4-3.
putere a SE de 200 MW106:
I.A.3. Constrângeri privind implementarea măsurilor de ate-
nuare a emisiilor de GES 106
Comendant I. (2012), Impactul promovării surselor eoliene asupra dez-
voltării sistemului energetic naţional. Conferinţa Internaţională “Energeti-
După cum s-a menţionat anterior în Capitolul 3, politicile ca Moldovei – 2012. Aspecte regionale de dezvoltare”. 4-6 octombrie, 2012
deja aprobate pentru sectorul electroenergetic (luate în cal- - Chisinau, Republica Moldova, 8 pagini.
GgCO2 echivalent
5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033
SLB SM SMA
Figura 4-11: Evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră direct in sectorul electroenergetic al RM
159
• preţul la energia electrică creşte de la 12.2 ¢ SUA/kWh, stabilit pentru gazul livrat în partea dreaptă a râului Nis-
aferent CCPP în lipsa SE în sistem, până la 14.75 ¢ SUA/ trului în anii 2012-2013. În anul 2012 autorităţile regiunii
kWh, datorită diminuării randamentului CCPP drept transnistrene au majorat preţul la gazele naturale până la
urmare a dezlocuirii de către SE a energiei produse de cca 257 dolari SUA/mie m3107. Drept urmare, în vederea
CCPP şi reducerii randamentului la aceasta de la 52 la păstrării preţului la energia electrică produsă la nivelul anu-
43%; lui 2012, CTEM a hotărât substituirea gazelor naturale cu
• efortul investiţional creşte de la 130 milioane SUA$ în cărbune importat din Ucraina, care are un preţ mult mai
cazul funcţionării separate a CCPP, până la 430 mil- mic raportat la 1kal. Evident, decizia dată nu poate să nu in-
ioane SUA$ în cazul CCPP+SE, echivalent construcţiei fluenţeze spre majorarea importantă a emisiilor de GES de
unei centrale pe cărbune performante de aceiaşi capaci- la subsectorul electroenergetic. Astfel că evoluţia emisiilor
tate de 200 MW, investiţiile specifice pentru care ar fi de în cele trei scenarii dezvoltate mai sus ar putea să sufere o
2150 SUA$/kW; corecţie respectivă.
• reducerea de gaze naturale este de doar 64 mil.m3/ SM, dar într-o anumită măsură şi SMA, nu au în spate studii
an, nu 110 mil.m3/an, după cum se aştepta dacă sursa care ar demonstra mai profund viabilitatea lor economică,
eoliană ar fi capabilă să funcţioneze fără CCPP; tehnică şi socială, fapt ce naşte multe rezerve asupra posi-
• sursele eoliene, practic, nu duc la ridicarea securităţii bilităţii realizării lor în termenele foarte restrânse stabilite
energetice a statului, cu excepţia diminuării doar a con- de Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul
sumului de gaze la CCPP cu circa 19%. 2030. Ne cătând la suportul UE, membră a căreia RM tinde
să devină în perspectiva de după 2020, un termen de 6-7
• micşorarea randamentului CCPP duce şi la o pondere
ani pentru valorificarea a mai bine de 2 miliarde dolari SUA
mai mică a reducerilor de emisii CO2, constituind 60%
pentru construcţia de surse regenerabile (250 MW), reteh-
faţă de cazul în care SE nu ar cere funcţionarea în tan-
nologizarea centralelor electrice de termoficare existente
dem cu CCPP.
(300 MW), construcţia de centrale noi tip ciclu combinat
Pentru cazul RM există o soluţie mai benefică decât imple- la o putere totală de 650 MW, precum şi linii de înaltă ten-
mentarea surselor eoliene. Aceasta corespunde construcţiei siune, inclusiv de legătură cu ţările vecine, este un scenariu
unei centrale pe cărbune, care asigură: mult prea optimist. Din aceste considerente, nu este exclusă
• un preţ la energia electrică net inferior tandemului o întârziere în realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor
CCPP+SE, şi egal cu 11.9 ¢ SUA/kWh, nu 14.75 ¢ SUA/ prevăzute de SM.
kWh, adică un preţ mai mic cu 24%. Chiar dacă s-ar I.B. Subsectorul termoenergetic
lua în consideraţie costul reducerii emisiilor de gaze
cu efect de seră până la nivelul emis în tandemului In cadrul sectorului energetic al RM subsectorul termoe-
CCPP+SE, preţul la centrala pe cărbune va fi mai mic nergetic este responsabil de circa 13% din emisiile totale de
atâta timp cât preţul CO2 nu depăşeşte 57 SUA $ / tona GES la nivel naţional. Consumatorii principali de energie
CO2. Pentru comparaţie, menţionăm că în septembrie termică sunt sectorul rezidenţial (pentru încălzire, apă caldă
2012 preţul CO2 pe piaţa de carbon a fost în jurul de 8.6 menajeră şi pregătirea hranei), industria şi agricultura.
SUA$/tona CO2. Sursele de energie primară folosite pentru obţinerea energi-
• centrala pe cărbune permite dezlocuirea din balanţa ei termice sunt gazele naturale, produsele petroliere (păcu-
energetică a cca 331 mil. m3 de gaze naturale, nu 64 mil. ra, carburanţi pentru sobe), cărbunii, electricitatea, lemnele
m3 cum are loc în cazul CCPP+SE, diversificând în acest de foc şi reziduurile agricole, energia solară şi alte surse de
mod genurile de combustibil utilizate, cărbunele putând energie.
fi achiziţionat de pe piaţa mondială, rezervele lui fiind
În vederea identificării rezervelor de atenuare a emisiilor de
substanţial mai însemnate, decât a gazelor naturale. O
GES de la acest sector au fost examinate 3 scenarii: SLB, SM
atare soluţie ridică însemnat securitatea energetică a
şi SMA.
ţării, incomparabilă cu cea a cazului promovării surse-
lor eoliene de aceiaşi capacitate. SLB a fost elaborat în baza consumurilor de resurse ener-
getice care, la rândul lor au fost determinate având ca reper
Din considerentele enunţate mai sus, SM lasă rezerve pen-
pronosticul evoluţiei populaţiei ţării, inclusiv pentru teri-
tru analize adiţionale în ceia ce priveşte oportunitatea pro-
toriul din stângă râului Nistrului, precum şi a produsului
movării lui. Toate scenariile examinate presupun funcţiona-
intern brut (PIB-ului). Acesta din urmă creşte în mediu cu
rea CTEM la un preţ al gazelor naturale mult inferior celui
8.2% anual în perioada 2011-2015, ca apoi să scadă la 6.3%
aplicat pe teritoriul de pe malul drept al Nistrului. Până în
până în anul 2020. Consumurile de energie sunt determi-
anul 2012 producerea energiei electrice la această centrală
se efectua în baza gazelor naturale la un preţ, ce nu depăşea 107
<http://www.publika.md/locuitorii-din-apropierea-centralei-electrice-
150 dolari SUA/mie m3, faţă de cca 400 dolari SUA/mie m3 de-la-cuciurgan--ingrijorati--furnizorul-a-revenit-la-folosirea-carbune-
lui_1299121.html?signed_request=>
nate in baza pronosticurilor făcute de Ministerul Economi- că a clădirilor construite până în anul 1990; demolarea unei
ei, extrapolarea datelor din Anuarele Statistice pentru anii părţi din acestea şi înlocuirea lor cu clădiri noi cu eficien-
2000-2010, cu considerarea tendinţelor din această perioa- ţa energetică sporită; ameliorarea sistemelor de alimentare
dă. Intensitatea energetică in perioada examinată se va re- cu căldură interne (contorizarea pe apartamente, reglarea
duce de la 1.23 kg c.c./$ SUA în anul de referinţă 2005 până programată a temperaturii în fiecare încăpere separat etc.);
la 0.60 kg c.c./$ SUA în anul 2030108. S-au luat in considera- ameliorarea sistemelor de transport şi distribuţie a energi-
ţie, de asemenea, actele legislative şi normative care au intrat ei termice (raţionalizarea sistemelor, reducerea pierderilor
in vigoare recent, tendinţele de dezvoltare ale tehnicilor şi şi a cheltuielilor de transport etc.); eficientizarea surselor
tehnologiilor din acest domeniu. de căldură (cazane cu condensare, instalaţii cu co-genera-
re, pompe de căldură). Reducerea emisiilor se va obţine de
SM s-a elaborat în baza Strategiei naţionale de dezvoltare
asemenea prin creşterea volumului de biomasă utilizată şi a
“Moldova 2020”, în care se prevede reducerea către anul
energiei solare.
2020 a consumului specific de energie cu 20%. Reducerea
consumului de energie va avea loc prin: reabilitarea termi- SMA presupune realizarea măsurilor din SM, însă în pro-
108
Ministry of Environment of Republic of Moldova / United Nations En- porţii mai însemnate, contând pe sprijinul sporit a dona-
vironmental Programme (2009), Second National Communication of the torilor externi în ridicarea eficienţii energetice, implicarea
Republic of Moldova under the UNFCCC. Coord.: Violeta Ivanov, George energiei solare şi a biomasei la producerea energiei termice.
Mangul. Synthesis team: Vasile Scorpan, Marius Taranu, Petru Todos, Ilie
Boian. – Ch.: “Bons Offices” SRL, 2009. – 316 p.
100.00
PJ
90.00
80.00
70.00
60.00
2000 2005 2010 2015 2020
SLB SM SMA
Figura 4-12: Evoluţia consumului total de energie in subsectorul termoenergetic
0% 0%
27% 26%
6% 5%
1%
1%
Gaze naturale
8% 56% 11% 54%
2% 2% Electricitate
Efectiv, 2010 SLB, 2020 Cărbune
1% 7%
Energie solară
35% 22%
Gaz lichefiat
Produse petroliere
Lemne de foc
5%
0%
4% 50%
0% 47% 13%
11% 3% 3%
SM, 2020 SMA, 2020
Figura 4-13: Evoluţia structurii resurselor energetice utilizate in subsectorul termoenergetic

161
I.B.1. Rezultatele calcululelor tehnico-economice Astfel, comparativ cu nivelul înregistrat efectiv în anul 2010,
către anul 2030 consumul energiei termice în industrie va
Evoluţia consumului total de energie în subsectorul termoe-
creşte cu circa 49% în cazul SM, şi respectiv cu 38% în cazul
nergetic este prezentată în Figura 4-12, iar evoluţia structu-
SMA, iar în cel rezidenţial consumul energiei termice va des-
rii genurilor de energie utilizate în Figura 4-13.
creşte cu 6% în cazul SM şi respectiv cu 27% în cazul SMA.
După cum putem urmări din Figura 4-13, în SLB se prevede
micşorarea ponderii utilizării gazelor naturale cu 2%, celor Tabelul 4-5: Structura consumului de energie termică pe tipuri de
consumatori, PJ
lemnoase – cu 1%, totodată majorându-se ponderea electri-
cităţii cu 3%. În SM şi SMA structura tipurilor de energie Sectoarele 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
utilizate suferă transformări importante, ponderea gazelor SLB
Sectorul rezidențial 67.66 70.14 72.13 72.45 73.22 73.60 73.97
naturale micşorându-se cu 12%, cărbunelui – cu 1%. Toto-
Industria 19.40 19.55 12.49 15.94 19.39 20.22 21.18
dată, are loc creşterea utilizării surselor regenerabile, în SM:
Agricultura 0.70 0.25 0.22 0.27 0.29 0.33 0.36
lemnele şi deşeurile lemnoase – cu 9%, energia solară – cu Total 87.76 89.95 84.83 88.66 92.91 94.15 95.51
1%, în SMA energia solară atingând 8%. SM
Observăm şi o creştere a ponderii electricităţii, însă aceasta nu Sectorul rezidențial 67.66 70.14 72.13 70.66 68.25 67.23 67.53
Industria 19.40 19.55 12.49 14.00 15.52 16.84 18.62
înseamnă că creşterea respectivă are loc şi după valoare abso-
Agricultura 0.70 0.25 0.22 0.26 0.26 0.35 0.47
lută. Conform informaţiei prezentate mai jos în Tabelul 4-4 Total 87.76 89.94 84.83 84.92 84.03 84.42 86.62
ea se diminuează respectiv cu 30 şi 35% pentru SM şi SMA. SMA
Sectorul rezidențial 67.66 70.14 72.13 63.53 54.00 53.11 52.41
Tabelul 4-4: Evoluţia consumului de resurse energetice în anul
Industria 19.40 19.55 12.49 13.45 14.72 15.83 17.23
2020, după tipul de energie, comparativ cu valorile efective ale
Agricultura 0.70 0.25 0.22 0.25 0.24 0.27 0.30
anului 2010
Total 87.76 89.95 84.83 77.23 68.96 69.20 69.93
Efectiv 2020 2020
Tip energie
2010 SLB SM SMA SLB SM SMA I.B.2. Evaluarea potenţialului de atenuare a emisiilor de GES
Comparativ cu efectiv Calcularea emisiilor de GES s-a efectuat cu ajutorul pro-
PJ
în anul 2010, %
Gaz natural 47.8 50.5 34.3 26.7 -5 28 44
gramului LEAP, folosind rezultatele calculelor consumului
Gaz lichefiat 1.8 1.9 2.3 2.0 -8 -30 -12 de energie termică pe tipuri de surse primare. Coeficienţii
Electricitate 6.6 9.9 8.7 9.0 -50 -30 -35 de emisie au fost preluaţi din Ghidurile CISC (CISC, 1997,
Produse
0.8 0.8 0.3 0.3 -1 59 63
2000). Rezultatele calculelor sunt prezentate in Figura 4-15
petroliere şi Tabelul 4-6.
Cărbune 5.0 5.0 3.6 3.3 0 28 35
Lemnoase 22.6 24.5 28.4 15.3 -8 -26 32 De notat că emisiile nete nu includ emisiile de GES prove-
Soarele 0.1 0.3 0.4 4.6 -195 -300 -4099 nite de la producerea energiei electrice (acestea fiind luate
TOTAL 84.8 93.0 78.0 61.2 in calcul in compartimentul precedent), precum şi emisiile
In Figura 4-14 sunt reflectate rezultatele calculelor consumului provenite de la arderea lemnelor de foc şi reziduurilor agri-
de combustibili/energie pe sectoare, din care se poate observa cole (conform recomandărilor din Ghidurile CISC (1997,
că in perioada actuală circa 85% din consumul total de energie 2000), emisiile respective nu sunt incluse in totalul naţional,
termică revine sectorului rezidenţial (circa 15.0% – industriei fiind raportate pentru informare la rubrica „Memo Items”).
şi 0.3% – agriculturii). Pentru viitor persistă tendinţă descreş- In raport cu anul de referinţă 2005, emisiile totale nete vor
terii acestui consum în toate scenariile, ca urmare a creşterii descreşte către anul 2020 cu 1.3% in cazul SLB, cu 23.2% in
consumului de energie termică în industrie, respectiv datorită cazul SM şi cu 32.6% in cazul SMA. Atare reduceri de emisii
descreşterii consumului în sectorul rezidenţial, ca urmare a se vor înregistra în condiţiile în care în cazul SLB consumul
promovării eficienţei energetice (Tabelul 4-5). de energie va creşte respectiv cu 3.3%, în cazul SM va des-
0% 1%
15% 21%
Sectorul rezidenţial
Agricultura
Industria
85% 78%
Efectiv, 2010 SM, 2030

Figura 4-14: Ponderea sectoarelor în structura consumului total de energie termică, % din total
3600
Gg CO2 echvalent
3400
3200
3000
2800
2600
2400
2200
2000
2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB SM SMA
Figura 4-15: Dinamica emisiilor nete de GES provenite de la subsectorul termoenergetic
creşte cu 6.6%, iar în cazul SMA va descreşte cu 23.0% (Ta- I.B.3. Constrângeri privind implementarea măsurilor de ate-
belul 4-6). Altfel spus, reducerea emisiilor de GES va fi mai nuare a emisiilor de GES
pronunţată decât reducerea consumului de energie, inclusiv
Problema alimentării cu căldură este una din cele mai com-
ca urmare a implementării măsurilor de eficienţă energetică
plicate in RM. Localităţile urbane au fost dotate cu sisteme
şi a surselor regenerabile de energie.
centralizate, in majoritatea lor, de o construcţie iraţională,
Tabelul 4-6: Emisii de GES provenite de la subsectorul atât referitor la sursele de căldură, cat şi la configuraţia reţele-
termoenergetic al RM, Gg CO2 echivalent lor. Surse cu cogenerare există doar in municipiile Chişinău şi
Anii 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
Bălţi, cu un utilaj de mult depăşit; in plus, ele nu acoperă loca-
SLB
lităţile din punct de vedere teritorial in întregime. Centralele
termice au fost proiectate pe combustibili scumpi de import,
Gaze naturale 2714.9 3026.7 2701.3 2756.4 2849.2 2888.6 2928.2
combustibilii locali fiind ignoraţi totalmente. In majoritatea
Gaze petroliere 56.6 99.9 117.2 122.8 126.0 127.0 130.2
lor, centralele au fost amplasate departe de centrul de sarci-
Produse petroliere 250.8 68.9 59.9 58.9 60.7 61.1 59.0
nă al consumatorilor, fapt ce a contribuit la pierderi mari de
Cărbuni 265.3 305.9 412.8 414.3 420.8 341.8 349.7
căldură şi consumuri excesive de energie la transportare. La
Lemne şi reziduuri
agricole
934.6 956.6 990.8 1040.3 1072.7 1093.9 1103.5 aceasta se adaugă executarea proastă la construcţie, exploata-
Energie electrică 2284.0 1752.1 1422.2 1766.6 2126.8 825.9 842.7 rea iresponsabilă şi managementul prost al întreprinderilor
Emisii totale de GES 6506.3 6210.0 5704.3 6159.4 6656.2 5338.3 5413.3
respective. In condiţiile actuale peste aceste neajunsuri se su-
Emisii nete de GES 3287.6 3501.3 3291.2 3352.4 3456.7 3418.5 3467.1
prapun indisponibilitatea de plată a unei părţi considerabile
SM
din consumatori, politizarea problemei in legătură cu aspec-
Gaze naturale 2714.9 3026.7 2701.3 2439.6 2208.1 2182.7 2157.3
tul ei social, interesele economice ale firmelor instalatoare
de sisteme autonome, incompetenţa factorilor de decizie,
Gaze petroliere 55.7 98.3 115.2 129.9 165.8 162.9 170.7
climatul investiţional nefavorabil, etc. Acest complex de îm-
Produse petroliere 253.8 67.6 59.0 31.4 26.0 26.4 27.2
prejurări face ca sectorul alimentării cu căldură să nu prezinte
Cărbuni 298.9 329.1 424.3 336.1 304.4 312.8 321.3
interes pentru investitori, iar încercările de privatizare prece-
Lemne şi reziduuri
agricole
936.2 959.9 992.8 1184.7 1277.7 1276.6 1321.3 dente să eşueze. Penuria financiară nu permite reconstruc-
Energie electrică 2240.0 1729.2 1421.6 1708.4 1889.7 2021.6 2267.6 ţia şi raţionalizarea sistemului de alimentare cu căldură din
Emisii totale de GES 6499.4 6210.7 5714.3 5830.1 5871.7 5983.0 6265.3 contul statului. Preţul energiei de import şi cel de la CTEM
mult inferior faţă de cel aferent unei centrale de termoficare
SMA
noi construită reprezintă o altă constrângere în dezvoltarea a
Gaze naturale 2714.9 3026.7 2701.3 2317.2 1946.4 1896.4 1834.3
sectorului termo- şi electroenergetic al RM.
Gaze petroliere 55.7 98.3 115.2 152.6 131.0 127.7 121.2 II. Arderea mobilă a combustibililor
Produse petroliere 253.8 67.6 59.0 27.2 22.0 22.0 22.0 II.A. Sectorul transporturi
Cărbuni 298.8 329.0 424.3 249.6 274.9 296.0 329.8
In anul 2010 ponderea sectorului transporturi în emisiile to-
Lemne şi reziduuri
agricole
936.2 959.9 992.8 928.1 671.4 647.3 616.6 tale de GES la nivel naţional a constituit 14.3%. În anul 2011
Energie electrică 2240.0 1729.2 1421.6 1606.6 1925.3 2057.9 2271.9
au fost consumate total în sectorul transporturi circa 369 mii
Emisii totale de GES 6499.4 6210.8 5714.3 5281.3 4971.0 5047.4 5195.9
tone de carburanţi, inclusiv din total: 71% motorină, 22.2%
benzina, 3.5% combustibilul pentru motoare reactive, 2.7%
gaze petroliere lichefiate şi 0.6% gaze naturale comprimate.
163
În transportul auto se utilizează cu predilecţie motorină şi Scenariul cu măsuri adiţionale (SMA) – este construit în
benzină, intr-o măsură mai mică - gazele naturale compri- baza următoarelor ipoteze:
mate şi gazele petroliere lichefiate; in transportul feroviar • Creşterea mai moderată, decât în SLB a numărului de
şi naval se utilizează preponderent motorina, iar in trans- autoturisme particulare, cu 10 mii unităţi pe an;
portul aerian – combustibilul pentru motoare reactive (de
• Reabilitarea infrastructurii terestre, efectul căreia duce
notat că emisiile de GES provenite de la arderea combustibi-
la o reducere către anul 2020 a consumurilor specifice
lului pentru motoare reactive in cadrul transportului aerian
de combustibil cu 12%;
internaţional nu sunt incluse in totalul emisiilor naţionale
de GES, ci sunt raportate doar pentru informare, la rubrica • Înlocuirea către anul 2020 a motorinei cu biodiesel în
„Memo items”). proporţie de 10%;
• Substituirea către anul 2020 a benzinei cu bioetanol în
În anul 2010, in structura consumului total de energie in
proporţie de 10%;
cadrul sectorului transporturi circa 95.7% au fost utilizate
pentru funcţionarea transportului auto; 2.2% pentru func- • Amplificarea utilizării către anul 2020 a combustibililor
ţionarea transportului feroviar, 2.0% pentru funcţiona- GPL şi GNC în proporţie de 10%;
rea transportului aerian şi circa 0.1% pentru funcţionarea • Amplificarea utilizării către anul 2020 a transportului
transportului fluvial. electric urban în proporţie de 10%.
II.A.1 Scenarii de atenuare a emisiilor de GES în sectorul II.A.2. Prognoza consumului de combustibili în sectorul
transporturi transporturi
Rezervele de atenuare a emisiilor în sectorul transporturi Determinarea consumului de combustibil pentru perioada
sunt determinate în baza analizei a trei scenarii de consum de analiză a fost efectuată prin extrapolări ale datelor statis-
a carburanţilor până în 2030. Acestea sunt SLB, SM şi SMA. tice pentru anii 2000-2010. De asemenea, s-a ţinut cont de
Scenariile au fost evaluate cu aplicarea Modelului LEAP şi previziunile privind ritmul de creştere a PIB-ului naţional, a
modelelor Excel dezvoltate de experţii naţionali, fiind uti- populaţiei ţării, precum şi a traficului de mărfuri şi pasageri.
lizată şi analiza de regresie, inclusiv cu mai mulţi factori de În Tabelul 4-7 sunt prezentate rezultatele extrapolării pen-
influenţă. Pentru a confirma existenţa unei influenţe pu- tru perioada 2010-2030 a numărului unităţilor particulare
ternice al fiecărui factor considerat, s-au urmărit doar acei de transport auto considerate în scenariile analizate pentru
factori pentru care indicatorul P-value a înregistrat valori de sectorul transporturi.
cel mult 0.05. La baza analizei de regresie au fost puse datele Tabelul 4-7: Dinamica numărului unităţilor particulare de
statistice aferente perioadei 2000-2010. Coeficienţii de emi- transport auto în RM în perioada 2010-2030, mii unităţi
sie au fost preluaţi din Ghidurile CISC (CISC, 1997, 2000).
Scenariul 2010 2015 2020 2025 2030
Scenariul liniei de bază (SLB) - este bazat pe continuarea rit- SLB 507 607 707 807 907
mului existent de creştere a numărului de unităţi de trans- SM 507 582 657 732 807
port, sporirea activităţii transportului de pasageri în funcţie SMA 507 557 607 657 707
de evoluţia populaţiei RM, creşterea activităţii transportului Comparativ cu SLB, în scenariile SM şi SMA este conside-
de mărfuri în funcţie de evoluţia PIB-ului, precum şi măsuri rată o reducere a numărului unităţilor particulare de trans-
de rigoare privind întreţinerea infrastructurii transportului port prin scoaterea din uz a autoturismelor vechi şi cu un
terestru şi naval. consum sporit de combustibil. Pentru perioada 2010-2030
Scenariul cu măsuri (SM) - ţine cont de următoarele: pronosticul creşterii numărului unităţilor particulare de
• Creşterea mai moderată, decât în SLB a numărului de transport în scenariul SLB este de 79%, în cazul SM – 59%
autoturisme particulare, cu 15 mii unităţi pe an; şi corespunzător SMA – 39%. În perspectivă este aşteptată o
intensificare cu 53% a traficului de pasageri, iar de mărfuri -
• Reabilitarea infrastructurii terestre, efectul căreia duce
cu 137%. În Tabelul 4-8 este prezentată evoluţia consumului
la o reducere către anul 2020 a consumurilor specifice
total de combustibil în sectorul transporturi. Conform SLB
de combustibil cu 6%;
în perioada 2010-2030 este anticipată o majorare a consu-
• Înlocuirea către anul 2020 a motorinei cu biodiesel în mului de combustibili cu 97%, respectiv cu 77% în cazul SM
proporţie de 5%; şi cu 58% pentru SMA.
• Substituirea către anul 2020 a benzinei cu bioetanol în
Tabelul 4-8: Dinamica consumului de combustibil în sectorul
proporţie de 5%;
transporturi al RM în perioada 2010-2030, PJ
• Amplificarea utilizării către anul 2020 a combustibililor Scenariul 2010 2015 2020 2025 2030
GPL şi GNC în proporţie de 5%; SLB 28.3 33.9 40.4 47.6 55.6
• Amplificarea utilizării către anul 2020 a transportului SM 28.3 32.3 36.9 42.9 50.0
electric urban în proporţie de 5%. SMA 28.3 30.8 33.7 38.5 44.6
În Tabelul 4-9 şi Figura 4-16 sunt prezentate informaţii pri- Tendinţele caracteristice scenariul SMA sunt caracteristice
vind structura combustibililor consideraţi la construcţia şi scenariului SM, însă acestea se manifestă într-o măsură
scenariilor. mai redusă.
Tabelul 4-9: Dinamica şi structura consumului de combustibil în II.A.3. Evaluarea emisiilor de GES provenite de la sectorul
sectorul transporturi în perioada 2010-2030, PJ transporturi
Scenariul Tip combustibil 2010 2015 2020 2025 2030
In Tabelele 4-10 şi 4-11 şi Figura 4-17 este prezentată dina-
Motorină 17.3 20.2 24.9 30.3 36.5
mica emisiilor nete de GES provenite de la sectorul trans-
Benzină auto 10.1 12.5 14.0 15.6 17.2
porturi in Republica Moldova în cadrul scenariilor analizate
Gaze petroliere
lichefiate
0.8 0.9 1.0 1.2 1.5 pentru perioada de până în anul 2030.
SLB
Gaze naturale 0.1 0.3 0.4 0.5 0.5 Este de menţionat, că conform SLB nivelul emisiilor înre-
Biocombustibili 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 gistrate în anul de referinţă va fi atins doar către anul 2030
TOTAL 28.3 33.9 40.4 47.6 55.6 (Tabelul 4-10).
Motorină 17.3 19.0 22.0 26.3 31.6
Benzină auto 10.1 11.2 11.3 12.1 13.2 Tabelul 4-10: Emisii de GES provenite de la arderea combustibililor
Gaze petroliere in sectorul transporturi al RM în cadrul scenariilor analizate
0.8 1.1 1.5 1.8 2.1 pentru perioada de până în anul 2030, Mt CO2 echivalent
SM lichefiate
Gaze naturale 0.1 0.4 0.5 0.6 0.7 Scenariul 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
Biocombustibili 0.0 0.7 1.6 2.1 2.4 SLB 4.056 1.329 0.848 1.655 1.905 2.494 2.976 3.511 4.112
TOTAL 28.3 32.3 36.9 42.9 50.0 SM 4.056 1.329 0.848 1.655 1.905 2.325 2.600 3.012 3.510
Motorină 17.3 17.7 19.3 22.8 27.3 SMA 4.056 1.329 0.848 1.655 1.905 2.164 2.259 2.566 2.975
Benzină auto 10.1 10.0 9.0 9.3 9.9
Comparativ cu SLB, SM promite o diminuare a emisiilor de
Gaze petroliere
lichefiate
0.8 1.3 1.8 2.1 2.4 GES de la sectorul transporturi către anul 2020 cu circa 13%,
SMA
Gaze naturale 0.1 0.5 0.6 0.7 0.8 iar SMA respectiv o descreştere cu circa 24% (Tabelul 4-11).
Biocombustibili 0.0 1.3 2.9 3.7 4.2 Tabelul 4-11: Gradul de diminuare a emisiilor totale de GES de la
TOTAL 28.3 30.8 33.7 38.5 44.6 sectorul transporturi comparativ cu SLB, %
Astfel, în comparaţie cu anul 2010 către anul 2030 în SLB Scenariul 2015 2020 2025 2030
se atestă o majorare a ponderii motorinei cu 4.4% şi gazelor SM -7 -13 -14 -15
naturale cu 0.7%, pe când ponderea benzinei se va reduce cu SMA -13 -24 -27 -28
4.8%, iar cea a gazelor petroliere lichefiate cu 0.3%.
II.A.4. Constrângerile la implementarea scenariilor de atenu-
În cazul SMA se poate observa că, în comparaţie cu anul 2010, are a emisiilor de GES în sectorul transporturi
către anul 2030 se vor majora ponderea tuturor combustibili-
Există mai multe constrângeri care creează impedimente in
lor (motorina – cu 0.1%, gazele petroliere lichefiate – cu 2.3%,
calea realizării scenariilor de atenuare a emisiilor de GES de
gazele naturale - cu 1.5%, biocombustibilului – cu 9.5%), cu
la sectorul transporturi. Printre acestea se numără:
excepţia benzinei, ponderea căreia se va reduce cu 13.2%.
2.6% 1% 1.4% 4.8% 9.5%

4.1% 1.8%
5.3%
30.8% 26.4%
22.2%
65.5% 63.3% 61.2%
SLB SM SMA
Motorină Gaze petroliere lichefiate Biocombustibil Benzină auto Gaze naturale
Figura 4-16: Structura consumului de combustibili în sectorul transporturi către anul 2030, % din total
165
4250
Gg CO2 echvalent
3750
3250
2750
2250
1750
1250
750
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB SM SMA
Figura 4-17: Evoluţia emisiilor de GES de la sectorul transporturi al RM în perioada de până în anul 2030
• Capacitatea slabă a economiei RM pentru reabilitare tici (CISC, 2000) şi Ghidul CISC 2006 pentru inventarierea
reţelei rutiere mult deteriorate; emisiilor naţionale de gaze cu efect de seră (CISC, 2006).
• Existenţa unui parc de vehicule comerciale neadaptate A. Scenariile de atenuare a emisiilor de GES
la standardele europene de calitate şi siguranţă;
In baza indicilor macroeconomicii ai Republicii Moldova au
• Implementarea cu întârziere a proiectelor prioritare de
fost elaborate şi analizate trei scenarii de dezvoltare a Secto-
infrastructură;
rului „Procese Industriale” pe termen mediu şi lung, până
• Divizarea geopolitică a ţării, ceea ce împiedică dez- către anul 2030.
voltarea pe termen lung a reţelei, in special pentru
activităţile de tranzit; Scenariul liniei de bază (SLB) – reprezintă o variantă în care se
presupune un ritm de creştere a sectorului industrial, compa-
• Planurile de investiţii în infrastructura transportului ur-
rativ cu anul de referinţă 2010, cu 139% către 2015, cu 183%
ban îşi concentrează eforturile asupra resurselor şi nu as-
către 2020, cu 232% către 2025, respectiv cu 282% către anul
upra necesităţii de a crea un cadru stabil la nivel sectorial.
2030. Evoluţia indicilor macroeconomic a fost determinată
în baza pronosticurilor realizate de Ministerul Economiei al
4.3.2. Sectorul procese industriale RM (actualizate la zi în noiembrie 2012), extrapolarea datelor
Sectorul „Procese industriale” include emisiile de gaze cu statistice, cu considerarea tendinţelor de evoluţie a sectoru-
efect de seră generate direct din activităţile industriale non- lui industrial înregistrate în perioada 1990-2012. S-au luat în
energetice. Emisiile de GES de la arderea combustibilului consideraţie, de asemenea, tendinţele de dezvoltare ale tehni-
fosili în procese industriale sunt evaluate în cadrul sectoru- cilor şi tehnologiilor din sectorul industrial.
lui energetic. De notat, că conform Raportului de evaluare 4
Scenariul cu măsuri (SM) – reprezintă o variantă în care se
al Comisiei interguvernamentale privind schimbările clima-
presupune un ritm de creştere a sectorului industrial, com-
tice (CISC, 2007), în cadrul sectorului industrial, emisiile
parativ cu anul de referinţă 2010, cu 139.5% către 2015, cu
generate din activităţile industriale non-energetice, variază
186% către 2020, cu 238% către 2025, respectiv cu 293% către
la nivel de circa 20 şi 50 procente din emisiile totale la nivel
2030. Evoluţia indicilor macroeconomici a fost determinată
sectorial, restul fiind luate în consideraţie în cadrul sectoru-
în baza pronosticurilor realizate de Ministerul Economiei al
lui energetic.
RM (actualizate la zi în noiembrie 2012), extrapolarea datelor
În cadrul Sectorului „Procese industriale”, cele mai relevan- statistice, cu considerarea tendinţelor de evoluţie a sectorului
te surse de emisii ale gazelor cu efect de seră direct (CO2, industrial înregistrate în perioada 1990-2012. Acest scenariu
CH4, N2O, HFCs, PFCs şi SF6) sunt producerea clincheru- presupune aplicarea unor măsuri de atenuare a emisiilor de
lui, producerea varului, utilizarea pietrei de var şi dolomitei, GES provenite de la acest sector, inclusiv: utilizarea tehnolo-
utilizarea sodei calcinate, producerea cărămizii, producerea giilor performante de producţie, contabilitatea consumului
sticlei, producerea oţelului, utilizarea echipamentului frigo- de materie primă şi gospodărirea eficientă, aplicarea siste-
rific şi de condiţionare a aerului, extinctoarelor, aerosolilor melor performante de management şi reducerea pierderilor
presurizaţi dozaţi, produselor din spume expandate, sub- de producţie şi utilizarea materiei prime reciclate. De aseme-
stanţelor dielectrice în echipamentul electric, etc. nea este prevăzută restricţionarea utilizării şi comercializării
anumitor aplicaţii ale gazelor fluorurate, instalarea sistemelor
Prospecţiunile emisiilor de gaze cu efect de seră au fost
de detectare a scurgerilor în principalele aplicaţii, respectiv
efectuate în baza abordărilor metodologice expuse în Ghi-
reducerea scurgerilor de gaze fluorurate de la echipamentele
dul revăzut 1996 pentru inventarierea emisiilor naţionale de
respective, precum şi recuperarea gazelor înainte de elimi-
gaze cu efect de seră (CISC, 1997), Ghidul bunelor prac-
narea finală a echipamentelor la sfârşitul duratei lor de viaţă, largă a sistemelor de detectare a scurgerilor în principalele
respectiv reciclarea şi/sau distrugerea lor; de asemenea sub- aplicaţii, respectiv reducerea scurgerilor de gaze fluorurate
stituirea gazelor fluorurate cu substanţe chimice alternative, de la echipamentele respective, precum şi recuperarea gaze-
mai puţin periculoase, inclusiv din noua generaţie de substi- lor înainte de eliminarea finală a echipamentelor la sfârşitul
tuenţi pentru gazele fluorurate. duratei lor de viaţă, respectiv reciclarea şi/sau distrugerea
lor; de asemenea, este prevăzută realizarea la o scară mai
Scenariul cu măsuri adiţionale (SMA) – reprezintă o varian-
largă a substituirii gazelor fluorurate cu substanţe chimice
tă în care se presupune un ritm de creştere a sectorului in-
alternative din noua generaţie de substituenţi. Adiţional la
dustrial, comparativ cu anul de referinţă 2010, cu 140% că-
acestea, este prevăzută trecerea într-un ritm mai avansat la
tre 2015, cu 189% către 2020, cu 244% către 2025, respectiv
tehnologiile cu potenţial de încălzire globală mai scăzut,
cu 304% către 2030. Evoluţia indicilor macroeconomic au
precum şi implementarea mai largă a dispoziţiilor privind
fost determinate în baza pronosticurilor realizate de Minis-
izolarea echipamentelor şi recuperarea gazelor fluorurate.
terul Economiei al RM (actualizate la zi în noiembrie 2012),
extrapolarea datelor statistice, cu considerarea tendinţelor B. Prospecţiuni privind producţia industrială
de evoluţie a sectorului industrial înregistrate în perioada
Prospecţiunile privind producţia industrială cu cel mai
1990-2012. Acest scenariu presupune o aplicarea mai lar-
mare impact asupra emisiilor de gaze cu efect de seră pro-
gă a măsurilor de atenuare specifice scenariului cu măsuri,
venite de la Sectorul „Procese Industriale” în cazul celor trei
precum şi implementarea unor măsuri adiţionale, inclusiv
scenarii analizate este prezentată în Tabelul 4-12.
celor cu specific de proces (spre exemplu, în cazul producerii
cimentului, înlocuirea unei părţi a clincherului cu materiale Datele de activitate privind producţia industrială au fost ge-
cementoase alternative, precum zgura granulată de furnal, nerate conform indicilor macroeconomici determinaţi în
cenuşa de termocentrală şi pozzolane naturale; în cazul pro- baza pronosticurilor realizate de Ministerul Economiei; ex-
ducerii oţelului - utilizarea cuptoarelor cu arc electric cu de- trapolarea datelor statistice pentru anii 1990-2012, cu con-
sign mai eficient, de o capacitate mai mare, cu preîncălzirea siderarea tendinţelor din aceşti ani; de asemenea, în baza
materiei prime, zgurificarea spumoasă, injectarea combusti- politicilor de dezvoltare durabilă a sectorului industrial, sti-
bilului şi oxigenului, etc.). De asemenea, este prevăzută re- pulate în Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”,
stricţionarea mai strictă a utilizării şi comercializării anumi- aprobată prin Legea nr.166 din 11.07.2012; în Strategia na-
tor aplicaţii ale gazelor fluorurate, instalarea la o scară mai ţională de dezvoltare pentru anii 2008-2011, aprobată prin
Tabelul 4-12: Producţia industrială cu impact major asupra emisiilor de GES în Republica Moldova în perioada 1990-2030
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
Clincher, kt 1801.34 459.74 320.28 678.66 655.55 911.22 1199.66 1520.89 1848.66
Var, kt 204.30 38.80 15.10 9.10 3.18 10.01 13.01 17.02 20.66
Piatră de var, kt 1454.14 374.52 50.00 235.83 177.70 247.00 325.19 412.26 501.11
Dolomită, kt 22.14 11.86 23.58 0.07 0.10 0.15 0.19 0.24 0.29
Sodă calcinată, kt 79.41 35.23 33.75 43.76 29.03 40.35 53.12 67.34 81.86
Cărămidă, mil. bucăţi 235.50 59.20 52.90 73.70 49.70 69.10 90.90 115.30 140.10
Cheramzit, mii m3 443.15 59.46 48.72 63.40 61.42 85.37 112.40 142.49 173.20
Oţel, kt 708.77 656.80 908.20 1048.44 241.56 1100.86 1127.07 1179.50 1231.92
SM
Clincher, kt 1801.34 459.74 320.28 678.66 655.55 914.50 1219.33 1560.22 1920.77
Var, kt 204.30 38.80 15.10 9.10 3.18 10.10 13.42 17.47 21.48
Piatră de var, kt 1454.14 374.52 50.00 235.83 177.70 247.89 330.52 422.93 520.66
Dolomită, kt 22.14 11.86 23.58 0.07 0.10 0.15 0.19 0.25 0.31
Cheramzit, mii m3 443.15 59.46 48.72 63.40 61.42 85.68 114.24 154.78 179.96
Oţel, kt 708.77 656.80 908.20 1048.44 241.56 1127.07 1179.50 1231.92 1284.34
SMA
Clincher, kt 1801.34 459.74 320.28 678.66 655.55 917.78 1239.00 1599.55 1992.88
Var, kt 204.30 38.80 15.10 9.10 3.18 10.19 13.83 17.93 22.30
Piatră de var, kt 1454.14 374.52 50.00 235.83 177.70 248.78 335.85 433.59 540.21
Dolomită, kt 22.14 11.86 23.58 0.07 0.10 0.15 0.20 0.25 0.32
Cheramzit, mii m3 443.15 59.46 48.72 63.40 61.42 85.99 116.08 149.86 186.72
Oţel, kt 708.77 656.80 908.20 1048.44 241.56 1231.92 1284.34 1336.76 1415.39
167
Legea nr. 295-XVI din 21.12.2007; în Strategia de dezvoltare Metodologiile de evaluare şi coeficienţii de emisie au fost
a sectorului industrial pe perioada de până în anul 2015, preluaţi din Ghidul revăzut 1996 pentru inventarierea emi-
aprobată prin HG nr. 1149 din 05.10.2006; cât şi în baza pla- siilor naţionale de GES (CISC, 1997), Ghidul bunelor prac-
nurilor de dezvoltare a sectorului industrial la nivel ramural tici (CISC, 2000) şi în Ghidul CISC 2006 pentru inventa-
şi de întreprindere, în special în cazul întreprinderilor din rierea emisiilor naţionale de GES (CISC, 2006). De notat,
ramura producerii produselor din minerale nemetalifere, că metodologiile aplicate la calcularea emisiilor de gaze cu
precum şi din industria metalurgică. Prospecţiunile privind efect de seră direct în cadrul scenariilor de atenuare, sunt
importul în stoc şi incorporate în echipamente şi produse expuse detaliat şi în „Raportul Naţional de Inventariere,
a gazelor fluorurate în RM este prezentată în Tabelul 4-13. 1990-2010. Surse de emisii şi sechestrare a gazelor cu efect de
seră în Republica Moldova” (2013).
Datele de activitate au fost generate în baza indicilor ma-
croeconomici determinaţi în baza pronosticurilor realiza- Mai jos sunt prezentate rezultatele calculelor pentru emisiile
te de Ministerul Economiei; extrapolarea datelor statistice de gaze cu efect de seră direct provenite de la Sectorul „Pro-
privind importul gazelor fluorurate în RM, atât în stoc cât cese industriale”, atât după gaze (Tabelul 4-14), cât şi după
şi în cadrul sistemelor preîncărcate de climatizare pentru sursele de emisii (Tabelul 4-15).
încăperi şi pentru autovehicule; în frigidere, congelatoare,
Mai jos este prezentată dinamica emisiilor de GES direct
vitrine frigorifice, şi chilere; în produsele din spume mo-
provenite de la Sectorul „Procese Industrială” în cadrul sce-
nocomponent; în aerosolii pentru uz medical; precum şi în
nariilor de atenuare analizate pentru perioada 1990-2030.
aparatajului electric de comutaţie de tensiune înaltă, în peri-
oada 1995-2010, cu considerarea tendinţelor din aceşti ani; În comparaţie cu nivelul anului de referinţă 1990, către anul
de asemenea, în baza politicilor de dezvoltare durabilă a sec- 2030 vom înregistra un nivel al emisiilor de GES direct pro-
torului frigorific, care reies parţial şi din perspectiva trans- venite de la acest sector: cu circa 9.5% mai puţin în cazul
punerii ulterioare în RM a Regulamentului CE 842/2006 din SLB, cu 19.4% mai puţin în cazul SM şi cu 24.8% mai puţin
17.05.2006 privind anumite gaze fluorurate. în cazul SMA.
C. Evaluarea potenţialului de atenuare a emisiilor de GES În raport cu SLB, implementarea preconizatelor măsuri de
atenuare va permite către anul 2030 a reduce emisiile de
Calcularea emisiilor de GES s-a efectuat cu ajutorul instru-
GES provenite de la Sectorul „Procese Industrială” în RM,
mentului de calcul standard – parte componentă a Ghidului
cu circa 11.0% în cazul SM, respectiv cu circa 16.9% în cazul
revăzut 1996 privind inventarierea emisiilor naţionale de
SMA (Figura 4-18).
GES (CISC, 1997), folosind rezultatele calculelor economi-
ce privind evoluţia producţiei industriale în perioada 2015- Evoluţia producţiei industriale, consumului de halocarburi
2030 în cadrul scenariilor de atenuare analizate. şi SF6 şi aplicarea măsurilor de atenuare va influenţa redis-
Tabelul 4-13: Importul gazelor fluorurate (în stoc şi incorporate în echipamente şi produse) în Republica Moldova în perioada 1995-2030
1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
HFC-32, t 0.0849 0.4848 6.8224 35.1357 42.3226 51.4288 62.5251 74.9304
HFC-125, t 0.1805 0.9367 9.4343 50.2100 61.9011 76.5943 94.4766 114.7506
HFC-134a, t 31.0491 61.4569 197.7094 319.9240 409.2403 507.4678 614.2596 721.6843
HFC-143a, t 0.0996 0.4219 2.4704 18.1594 24.6709 32.0767 40.2830 49.7802
CF4, t NO NO NO 0.2100 0.2934 0.4032 0.5424 0.7116
SF6, t NO NO 0.0960 1.1600 1.4422 1.8137 2.2846 2.8571
SM
HFC-32, t 0.0849 0.4848 6.8224 35.1357 41.2202 49.0169 58.5896 69.3901
HFC-125, t 0.1805 0.9367 9.4343 50.2100 60.4348 73.4842 89.4528 107.7664
HFC-134a, t 31.0491 61.4569 197.7094 319.9240 377.5767 415.2376 348.2888 268.8127
HFC-143a, t 0.0996 0.4219 2.4704 18.1594 24.1651 31.0564 38.6389 47.3191
CF4, t NO NO NO 0.2100 0.2937 0.4053 0.5481 0.7239
SF6, t NO NO 0.0960 1.1600 1.4432 1.8208 2.3039 2.8987
SMA
HFC-32, t 0.0849 0.4848 6.8224 35.1357 40.1763 46.7063 54.7800 63.9631
HFC-125, t 0.1805 0.9367 9.4343 50.2100 59.1517 70.7291 84.9565 101.4648
HFC-134a, t 31.0491 61.4569 197.7094 319.9240 330.6720 335.0177 253.5855 239.0457
HFC-143a, t 0.0996 0.4219 2.4704 18.1594 23.6176 29.9154 37.1059 45.2035
CF4, t NO NO NO 0.2100 0.2940 0.4074 0.5538 0.7362
SF6, t NO NO 0.0960 1.1600 1.4442 1.8279 2.3232 2.9403
Tabelul 4-14: Emisii de GES direct de la Sectorul „Procese Industriale”, după gaz, în perioada 1990-2030, Gg CO2 echivalent
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
CO2 1899.8 488.4 266.2 527.1 461.6 657.9 860.1 1085.8 1315.1
CH4 0.1 0.1 0.2 0.2 0.1 0.2 0.2 0.2 0.3
N2O 1.1 1.0 1.4 1.6 0.4 1.7 1.7 1.8 1.9
HFC NO, NE 1.9 13.4 39.4 102.4 156.7 240.6 323.8 402.3
PFC NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE 0.1 0.1 0.2 0.3 0.3
SF6 NO, NE NO, NE NO, NE 0.0 0.6 0.7 0.9 1.1 1.4
Total 1901.0 491.5 281.2 568.4 565.1 817.3 1103.7 1413.0 1721.2
SM
CO2 1899.8 488.4 266.2 527.1 461.6 638.2 830.7 1042.6 1248.5
CH4 0.1 0.1 0.2 0.2 0.1 0.2 0.2 0.3 0.3
N2O 1.1 1.0 1.4 1.6 0.4 1.7 1.8 1.9 2.0
HFC NO, NE 1.9 13.4 39.4 102.4 151.0 225.2 259.8 279.1
SF6 NO, NE NO, NE NO, NE 0.0 0.6 0.7 0.9 1.1 1.3
Total 1901.0 491.5 281.2 568.4 565.1 791.9 1059.0 1305.8 1531.5
SMA
CO2 1899.8 488.4 266.2 527.1 461.6 627.9 805.3 999.2 1193.5
CH4 0.1 0.1 0.2 0.2 0.1 0.3 0.3 0.3 0.3
N2O 1.1 1.0 1.4 1.6 0.4 1.9 2.0 2.1 2.2
HFC NO, NE 1.9 13.4 39.4 102.4 140.2 207.8 216.7 232.0
SF6 NO, NE NO, NE NO, NE 0.0 0.6 0.7 0.8 1.1 1.3
Total 1901.0 491.5 281.2 568.4 565.1 771.1 1016.3 1219.5 1429.6
Tabelul 4-15: Emisii de GES direct de la sectorul „Procese Industriale”, după surse de emisii, în perioada 1990-2030, Gg CO2 echivalent
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
2A Produse minerale 1888.1 477.5 251.2 509.7 457.6 639.8 841.7 1066.7 1295.3
2C Producerea metalelor 13.0 12.0 16.6 19.2 4.4 20.0 20.4 21.1 21.9
2F Consumul Hidrofluorcarburilor şi SF6 NO, NE 1.9 13.4 39.5 103.1 157.5 241.6 325.1 404.0
2 Procese industriale 1901.0 491.5 281.2 568.4 565.1 817.3 1103.7 1413.0 1721.2
SM
SMA
tribuirea ponderii diferitor gaze, precum şi a diferitor cate- (corespunzător a emisiilor de CO2, CH4 şi N2O) va avea o
gorii de surse în structura emisiilor totale de gaze cu efect tendinţă de creştere.
de seră direct provenite de la Sectorul „Procese Industriale
D. Constrângeri privind implementarea măsurilor de atenu-
(Tabelele 4-16 şi 4-17).
are a emisiilor de GES
În comparaţie cu scenariul liniei de bază, în cadrul scena-
Principalele constrângeri privind implementarea eficientă a
riilor de atenuare este preconizată o reducere a ponderii
măsurilor de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră
categoriei de surse 2F „Consumul halocarburilor şi SF6”
direct provenite de la Sectorul „Procese Industriale” sunt:
(respectiv a gazelor-F în structura emisiilor totale de GES
la nivel sectorial), concomitent ponderea categoriilor de • gradul înalt de uzură morală şi fizică a utilajului de la
surse 2A „Produse minerale” şi 2C „Producerea metalelor” întreprinderile industriale din ţară şi posibilităţile re-
169
2000
Gg CO2 echvalent
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SMA SM SLB
Figura 4-18: Dinamica emisiilor de GES direct, provenite de la Sectorul „Procese Industriale” în perioada 1990-2030, Gg CO2 echivalent
Tabelul 4-16: Ponderea diferitor gaze în structura emisiilor totale de GES direct provenite de la sectorul „Procese Industriale” în perioada
1990-2030, %
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
CO2 99.9 99.4 94.7 92.7 81.7 80.5 77.9 76.8 76.4
CH4 0.0 0.0 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
N2O 0.1 0.2 0.5 0.3 0.1 0.2 0.2 0.1 0.1
HFC NA 0.4 4.8 6.9 18.1 19.2 21.8 22.9 23.4
PFC NA NA NA NA 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
SF6 NA NA NA 0.0 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
Total 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
SM
CO2 99.9 99.4 94.7 92.7 81.7 80.6 78.4 79.8 81.5
CH4 0.0 0.0 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
N2O 0.1 0.2 0.5 0.3 0.1 0.2 0.2 0.1 0.1
HFC NA 0.4 4.8 6.9 18.1 19.1 21.3 19.9 18.2
PFC NA NA NA NA 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
SF6 NA NA NA 0.0 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
Total 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
SMA
CO2 99.9 99.4 94.7 92.7 81.7 81.4 79.2 81.9 83.5
CH4 0.0 0.0 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
N2O 0.1 0.2 0.5 0.3 0.1 0.2 0.2 0.2 0.2
HFC NA 0.4 4.8 6.9 18.1 18.2 20.4 17.8 16.2
PFC NA NA NA NA 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
SF6 NA NA NA 0.0 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
Total 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
duse ale statului pentru susţinerea financiară a proce- carea decalajului între nivelul de pregătire a cadrelor
sului de restructurare a întreprinderilor industriale; profesional-tehnice şi necesităţile reale ale sectorului
• lipsa progresului real în atragerea investiţiilor străine industrial;
directe în sectorul industrial, insuficienţa resurselor • lipsa unei voinţe politice suficiente în transpunerea
pentru realizarea unei politici agresive de transfer de Regulamentul CE 842/2006 aferent atenuării emisiilor
tehnologii şi inovaţii; de gaze fluorurate, etc.
• instabilitatea legislaţiei, în special în domeniul politicii
fiscale şi bugetare; 4.3.3. Sectorul agricol
• creşterea deficitului de cadre tehnico-inginereşti şi de In cadrul sectorului agricol sunt monitorizate emisiile de
muncitori calificaţi în domeniul industriei şi amplifi- metan de la sectorul zootehnic, în special cele provenite
Tabelul 4-17: Ponderea diferitor surse în structura emisiilor totale de GES direct provenite de la Sectorul „Procese Industriale” în perioada
1990-2030, %
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
2F Consumul Hidrofluorcarburilor şi SF6 NA 0.4 4.8 6.9 18.2 19.3 21.9 23.0 23.5
SM
SMA
de la categoriile de surse 4A „Fermentarea enterică” şi 4B acestui scenariu continuă să rămână profund negativ. În zo-
„Managementul dejecţiilor animaliere”, precum şi emisiile otehnie, şeptelul de animale şi păsări domestice va creşte.
de protoxid de azot de la categoriile de surse 4B „Manage- Bunăoară, în perioada 2010-2030 numărul de taurine se va
mentul dejecţiilor animaliere” şi 4D „Solurile agricole”. majora cu 27.1%, de ovine – cu 31.1%.
Intricat in RM nu se cultivă orez şi nu există savane, nu se Indicii macroeconomicii în evoluţie au fost determinaţi in
înregistrează emisii de GES de la cultivarea orezului şi ar- baza pronosticurilor făcute de Ministerul Economiei al RM
derea savanelor. De asemenea, emisiile/sechestrările CO2 (actualizate la zi pentru luna noiembrie 2012). S-au luat in
provenite de la categoria 5A„Terenuri agricole lucrate”, in consideraţie, de asemenea, o serie de documente strategi-
conformitate cu recomandările Ghidului bunelor practici ce ale Republicii Moldova, precum: Strategia de dezvolta-
pentru sectorul „Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării re a sectorului agroalimentar in perioada anilor 2006-2015
terenurilor şi gospodăria silvică” (CISC, 2003) au fost consi- (aprobată prin HG Nr. 1199 din 17.10.2006), Strategia naţi-
derate in cadrul sectorului „Utilizarea terenurilor, schimbări onală de dezvoltare pe anii 2008-2011 (aprobată prin Legea
în utilizarea terenurilor şi gospodăria silvică”. nr. 295-XVI din 21.12.2007) şi Strategia naţională de dez-
voltare durabilă a complexului agroindustrial al Republicii
Prospecţiunile emisiilor de gaze cu efect de seră direct pro-
Moldova pentru anii 2008-2015 (aprobată prin HG Nr. 282
venite de la sectorul agricol au fost efectuate in baza abor-
din 11.03.2008).
dărilor metodologice expuse in Ghidul revăzut 1996 pentru
inventarierea emisiilor naţionale de gaze cu efect de seră Scenariul cu măsuri (SM) – presupune, conform politicilor
(CISC, 1997), Ghidul bunelor practici (CISC, 2000) şi in descrise mai sus în Capitolul 3, implementarea tehnologii-
Ghidul CISC 2006 pentru inventarierea emisiilor naţionale lor avansate de lucrare şi fertilizare a solurilor agricole, iar în
de gaze cu efect de seră (CISC, 2006). zootehnie – creşterea şi înlocuirea treptată a raselor utilizate
în prezent cu rase de animale şi păsări domestice cu indici
A. Scenariile de atenuare a emisiilor de GES
productivi superiori, precum şi utilizarea sistemelor dura-
In baza indicilor macroeconomicii ai Republicii Moldova au bile de management al dejecţiilor animaliere. Astfel, pentru
fost elaborate şi analizate trei scenarii de dezvoltare a secto- suprafeţele utilizate în sistemul de agricultură bazat pe siste-
rului agricol pe termen pană in anul 2030. mul „No-Till” de lucrare a solului toate resturile organice a
culturilor de bază vor rămâne ca sursă de fertilizare a solului
Scenariul liniei de bază (SLB) – reprezintă o variantă în care
pe următoarele suprafeţe: anul 2015 – 50 mii ha grâu sau
progresul tehnologiilor agricole, cantitatea îngrăşămintelor
orz şi 50 mii ha porumb sau floarea soarelui; anul 2020 –
chimice şi organice utilizate, perfecţionarea structurii cultu-
100 mii ha grâu sau orz şi 100 mii ha porumb sau floarea
rilor agricole vor fi de nivelul care vor conduce la o oarecare
soarelui; anul 2025 – 150 mii ha grâu sau orz şi 150 mii ha
majorare a volumului de producţie agricolă şi de resturi or-
porumb sau floarea soarelui; anul 2030 – 200 mii ha grâu
ganice returnate în sol. Bilanţul prognozat al carbonului în
sau orz şi 200 mii ha porumb sau floarea soarelui. Suprafaţa
cazul SLB se va reduce de la minus 0.60 t/ha în anul 2010
semănată anual cu culturi intermediare va fi de 2 ori mai
până la minus 0.26 t/ha în anul 2030. Totuşi, comparativ cu
mică decât cea pe care se va implementa sistemul de agri-
anul 1990, bilanţul carbonului în solurile agricole în cadrul
171
cultură „No-Till” sau „Mini-Till”. Recolta măzărichii, masă Tabelul 4-18: Prospecţiuni privind efectivul de animale şi păsări
verde utilizată ca îngrăşământ, se planifică a fi de circa 20 t/ domestice în perioada 2005-2030, mii capete
ha, echivalent cu 28 t/ha gunoi de grajd cu aşternut. Bilan- Categorii de animale
2005 2010 2015 2020 2025 2030
ţul prognozat al carbonului în cazul scenariului cu măsuri se si păsări domestice
va reduce de la minus 0.60 t/ha în anul 2010 până la minus SLB
0.03 t/ha în anul 2030, deci va deveni slab negativ. În zoo- Total taurine 340 236 240 260 280 300
tehnie, şeptelul de animale domestice va creşte. Bunăoară, Vaci de lapte 233 166 170 180 190 200
în perioada 2010-2030 numărul de taurine se va majora cu Alte taurine 107 70 70 80 90 100
31.4%, de ovine – cu 43.6%, de porcine – cu 17.2%. Ovine 833 801 825 900 975 1050
Caprine 122 120 110 110 112 114
Scenariul cu măsuri adiţionale – presupune solicitarea ace-
Cabaline 72 54 55 55 56 57
luiaşi set al măsurilor de atenuare a emisiilor de gaze cu
efect de seră precum în cazul SM, însă, intr-o măsură mai Asine 4 3 3 3 3 3
largă. Se preconizează implementarea pe terenurile arabile Porcine 493 512 425 450 475 500
a sistemelor de agricultură „No-Till” sau „Mini-Till” pe ur- Iepuri 279 277 280 285 290 295
mătoarea suprafaţă: anul 2015 – 100 mii ha grâu sau orz şi Păsări 22774 23811 22825 23250 23675 24100
100 mii ha porumb sau floarea soarelui; anul 2020 – 150 mii SM
ha grâu sau orz şi 150 mii ha porumb sau floarea soarelui; Total taurine 340 236 250 270 290 310
anul 2025 – 200 mii ha grâu sau orz şi 200 mii ha porumb Vaci de lapte 233 166 175 180 185 190
sau floarea soarelui; anul 2030 – 300 mii ha grâu sau orz şi Alte taurine 107 70 75 90 105 120
300 mii ha porumb sau floarea soarelui. Concomitent su- Ovine 833 801 850 950 1050 1150
prafaţa semănată cu culturi intermediare va fi: în anul 2015 Caprine 122 120 100 95 95 95
– 100 mii ha; în anul 2020 –150 mii ha; în anul 2025 – 200 Cabaline 72 54 55 55 56 57
mii ha; în anul 2030 – 300 mii ha. Recolta măzărichii, masă Asine 4 3 3 3 3 3
verde utilizată ca îngrăşământ, se planifică a fi de circa 20 t/ Porcine 493 512 450 500 550 600
ha, echivalent cu 28 t/ha gunoi de grajd cu aşternut. Bilan- Iepuri 279 277 285 290 295 300
ţul prognozat al carbonului în cazul scenariului cu măsuri Păsări 22774 23811 23200 23650 23700 23750
se va reduce de la minus 0.60 t/ha în anul 2010 până la plus SMA
0.49 t/ha în anul 2030, deci va deveni pozitiv. În zootehnie, Total taurine 340 236 270 320 370 420
în perioada 2010-2020 numărul de taurine se va majora cu Vaci de lapte 233 166 185 205 225 245
78.0%, de ovine – cu 50.4%, de porcine – cu 56.3%. Alte taurine 107 70 85 115 145 175
Ovine 833 801 860 975 1090 1205
B. Prospecţiuni privind indicatorii economici înregistrați in
Caprine 122 120 95 90 90 90
sectorul agricol
Cabaline 72 54 55 55 56 57
Prospecţiunile privind indicatorii economici în sectorul Asine 4 3 3 3 3 3
agricol (zootehnie şi fitotehnie), cu impact direct asupra Porcine 493 512 500 600 700 800
emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la sectorul Iepuri 279 277 290 295 300 305
respectiv în cazul celor trei scenarii analizate sunt prezen- Păsări 22774 23811 23600 23675 23750 23825
tate mai jos, ele fiind dezvoltate în conformitate cu politici-
le expuse mai sus în Capitolul 3 şi reflectate în Strategia de Tabelul 4-19: Prospecţiuni privind solicitarea îngrăşămintelor
dezvoltare durabilă a sectorului agroalimentar 2006-2015, azotate în Republica Moldova în perioada 2005-2030, mii tone
proiectul Strategiei de dezvoltare a sectorului de lapte în RM 2005 2010 2015 2020 2025 2030
pentru anii 2012 – 2027, Strategia naţională de dezvoltare SLB
durabilă a complexului agroindustrial al RM (2008-2015), Îngrăşăminte chimice FSN 16.1 20.6 21.5 22.5 25.0 30.0
Programul de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor Îngrăşăminte organice FON 0.2 0.1 0.1 0.1 0.2 0.3
pentru perioada anilor 2011-2020. SM
Îngrăşăminte chimice FSN 16.1 20.6 25.0 30.0 45.0 60.0
În Tabelul 4-18 este prezentată prospecţiunea efectivului de
animale şi păsări domestice până în anul 2030, iar în Tabele- Îngrăşăminte organice FON 0.2 0.1 0.1 0.3 0.6 1.1
le 4-19, 4-20 şi 4-21, prospecțiunea valorilor factorilor care SMA
conduc la majorarea fluxului de substanţă organică în sol şi Îngrăşăminte chimice FSN 16.1 20.6 30.0 45.0 60.0 90.0
păstrare pe termen lung a fertilităţii acestora şi la micşora- Îngrăşăminte organice FON 0.2 0.1 0.3 0.6 1.1 1.7
rea emisiilor de GES direct în atmosferă.
Tabelul 4-20: Prospecţiuni privind cantităţile de azot încorporate 2005 2010 2015 2020 2025 2030
în sol cu urina şi dejecţiile animaliere în procesul păşunatului, SM
precum şi cele returnate în sol cu reziduurile agricole în Republica Suprafaţa terenurilor
Moldova în perioada 2005-2030, mii tone 1625.5 1571.2 1630.0 1738.0 1778.0 1800.0
arabile, mii ha
Azot mineralizat ca
2005 2010 2015 2020 2025 2030
urmare a pierderilor 109.2 106.4 83.8 89.5 89.7 88.1
SLB de carbon FSOM, kt
Urină şi dejecţii FPRP 7.5 6.2 7.7 8.0 8.5 8.9 SMA
Reziduuri agricole FCR 28.0 25.0 27.3 33.8 37.9 41.6 Suprafaţa terenurilor
1625.5 1571.2 1630.0 1738.0 1778.0 1800.0
SM arabile, mii ha
Urină şi dejecţii FPRP 7.5 6.2 8.4 9.2 10.2 11.1 Azot mineralizat ca
urmare a pierderilor 109.2 106.4 92.8 93.1 88.7 37.3
Reziduuri agricole FCR 28.0 25.0 30.1 40.6 49.8 60.5
de carbon FSOM, kt
SMA
Urină şi dejecţii FPRP 7.5 6.2 9.7 10.0 11.0 12.0 C. Evaluarea potenţialului de atenuare a emisiilor de GES
Reziduuri agricole FCR 28.0 25.0 39.8 50.5 61.3 83.1 Metodologiile de evaluare şi coeficienţii de emisie au fost
Tabelul 4-21: Prospecţiuni privind cantitatea de azot mineralizat ca
preluaţi din Ghidul revăzut 1996 pentru inventarierea emi-
urmare a pierderilor de carbon ce rezultă din modificarea modului siilor naţionale de GES (CISC, 1997), Ghidul bunelor prac-
de folosinţă a terenurilor agricole şi practicilor de management al tici (CISC, 2000), precum şi din Ghidul CISC 2006 pentru
solului in Republica Moldova in perioada 2005- 2030 inventarierea emisiilor naţionale de GES (CISC, 2006), fo-
losind rezultatele calculelor economice privind evoluţia in-
2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
dicatorilor economici în sectorul agricol în perioada 2005-
Suprafaţa terenurilor
2030 în cadrul scenariilor analizate. Mai jos sunt prezentate
1625.5 1571.2 1630.0 1738.0 1778.0 1800.0 rezultatele calculelor pentru emisiile de GES direct proveni-
arabile, mii ha
Azot mineralizat ca te de la surse de emisii în cadrul sectorului agricol (Tabelul
urmare a pierderilor 109.2 106.4 84.3 85.1 86.3 79.5 4-22), iar în Tabelul 4-23 ponderea revenită fiecărei surse în
de carbon FSOM, kt totalul de GES sectoriale.
Tabelul 4-22: Emisii agregate de GES direct provenite de la sectorul agricol în cadrul scenariilor analizate pentru perioada 1990-2030, Gg
CO2 echivalent
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
Total emisii CH4, inclusiv: 2089 1492 983 843 656 727 796 848 905
de la fermentarea enterica 1834 1361 911 778 598 648 707 750 800
de la managementul dejecţiilor animaliere 255 132 72 65 57 79 89 98 105
Total emisii N2O, inclusiv: 3031 1867 1294 1530 1477 1427 1399 1423 1404
de la solurile agricole 1649 1022 795 999 978 879 930 984 1004
Total emisii de GES direct, inclusiv: 5120 3359 2277 2373 2132 2154 2196 2271 2309
SM
SMA
173
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030

Tabelul 4-23: Ponderea emisiilor de GES direct revenite categoriilor de surse în cadrul sectorului agricol, pentru scenariile analizate, %
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
SM
SMA
După cum putem observa din Figura 4-19, SLB în sectorul cazul SMA), iar creşterea productivităţii cerealiere va contri-
agricol se distinge prin cele mai reduse emisii de GES în pe- bui la creşterea emisiilor de GES direct ca urmare a intensi-
rioada până în 2030. ficării utilizării solurilor agricole (în perioada 2010-2020 de
la 978 la 1156 Gg CO2 echivalent în cazul SM, respectiv de
În anul 2020 emisiile de GES direct în cazul SM va depăşi
la 978 la 1394 Gg CO2 echivalent în cazul SMA). Totodată,
nivelul înregistrat în SLB cu 12%, iar cele înregistrate în SMA,
măsurile preconizate în managementul dejecţiilor animaliere
respectiv cu 30% (Tabelul 4-24). Atât în cazul SM, cât şi în
vor contribui la creşterea emisiilor de GES direct, în perioada
cazul SMA emisiile de GES vor fi în permanentă creştere pe
2010-2020 de la 556 la 574 Gg CO2 echivalent în cazul SM,
parcursul anilor 1990-2030, cel mai înalt nivel de emisii înre-
respectiv, de la 556 la 617 Gg CO2 echivalent în cazul SMA.
gistrându-se în cazul SMA. Aceasta se explică prin necesita-
tea dezvoltării sectorului agricol, aflat în regresie în RM din Tabelul 4-24: Gradul de creştere a emisiilor de GES comparativ
1990. Dezvoltarea sectorului zootehnic iminent va duce la cu SLB, %
majorarea emisiilor de GES direct de la fermentarea enterică Scenariul 2015 2020 2025 2030
(în perioada 2010-2020, de la 598 la 729 Gg CO2 echivalent SM 6 12 19 27
în cazul SM, respectiv de la 598 la 844 Gg CO2 echivalent în SMA 19 30 37 43
5500
Gg CO2 echvalent
5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB SM SMA
Figura 4-19: Evoluţia emisiilor de GES de la sectorului agricol în scenariile analizate

Este de menţionat şi faptul, că nivelul emisiilor de GES di- • alte impedimente în dezvoltarea durabilă a sectorului
rect înregistrate în sectorul agricol către anul 2030 va fi to- ţin de fragmentarea înaltă a circa 50% din terenurile ag-
tuşi mult mai mic, decât cel înregistrat în anul de referinţă ricole în proprietate privată, fapt ce se răsfrânge negativ
(1990), cu circa 55% mai puţin în cazul SLB, cu 43% mai pu- asupra performanţelor economice ale sectorului;
ţin în cazul SM, respectiv cu 35% mai puţin în cazul SMA. • exodul populaţiei în afară ţării conduce la depopularea
D. Constrângerile spre implementarea măsurilor de reducere satelor – fapt ce creează probleme asociate cu asigurarea
a emisiilor de GES direct sectorului cu forţă de muncă;
• finanţarea instituţiilor ştiinţifice din sector este
Printre constrângerile atingerii obiectivelor de reducere a
insuficientă şi baza tehnico-materială experimentală –
emisiilor de GES direct în agricultura naţională fac parte:
depăşită.
• recolta la hectar este relativ joasă în comparaţie cu
ţările din regiune şi variază puternic de la an la an, 4.3.4. Sectorul utilizarea terenurilor, schimbări în
ceea ce atestă lipsa mecanismelor de atenuare a riscuri-
utilizarea terenurilor şi gospodăria silvică
lor cu impact negativ asupra sectorului (agrotehnica
neadecvată, fertilizarea insuficientă, lipsa irigării, frag- In cadrul sectorului „Utilizarea terenurilor, schimbări in
mentarea fondului funciar, eroziunile, alunecările de utilizarea terenurilor şi gospodăria silvică” sunt monitori-
teren, secetele frecvente, ploile torenţiale, grindina, zate emisiile şi sechestrările CO2 provenite de la următoare
îngheţurile, inundaţiile, etc.) categorii de surse: „Terenuri silvice”, „Terenuri agricole lu-
-- această situaţie va persista în continuare în lipsa unei crate” şi „Pajişti”. De notat că emisiile şi sechestrările CO2
strategii naţionale intersectoriale de pregătire pentru provenite de la categoria „Terenurile localităţilor” au fost
prevenirea riscurilor climatice şi reducerea impactu- incluse in categoria de surse „Terenuri agricole lucrate”.
lui acestora; Prospecţiunile emisiilor şi sechestrărilor CO2 provenite de
• structura de producere curentă reflectă caracterul de la sectorul „Utilizarea terenurilor, schimbări in utilizarea
subzistenţă al agriculturii în RM – sectorul fitotehnic terenurilor şi gospodăria silvică” au fost efectuate in baza
este dominat de culturile de valoare joasă, iar produc- abordărilor metodologice expuse in Ghidul revăzut 1996
erea culturilor de valoare înaltă s-a redus, inclusiv ca pentru inventarierea emisiilor naţionale de gaze cu efect de
urmare a îmbătrânirii plantaţiilor de vii şi livezi, uzării seră (CISC, 1997), Ghidul bunelor practici pentru sectorul
morale şi fizice a instalaţiilor de irigare, lipsei infra- „Utilizarea terenurilor, schimbări in utilizarea terenurilor şi
structurii de piaţă moderne (capacităţi de depozitare, gospodăria silvică” (CISC, 2003) şi Ghidul CISC 2006 pen-
puncte de colectare, echipamente de răcire în câmp, case tru inventarierea emisiilor naţionale ale gazelor cu efect de
de ambalare, etc.), costurilor relativ înalte de producţie seră (CISC, 2006).
şi lipsei cronice de mijloace băneşti; Concomitent, pentru calcularea reducerilor de emisii GES
• eficienţa actuală scăzută a agriculturii derivă şi din de către vegetaţia forestieră a fost utilizat şi modulul CO2
legătura slabă cu pieţele externe şi nivelul scăzut de com- FIX V2.0 elaborat de către Institutul European Forestier
petitivitate al produselor agricole autohtone – situaţia pentru proiectul CASFOR.
va rămâne neschimbată dacă nu se va atinge o coor-
donare pe verticală, stabilind legături strânse cu cele- A. Scenariile de atenuare a emisiilor de GES
lalte verigi ale lanţului valoric – retailerii, prelucrătorii, În baza politicilor expuse mai sus în Capitolul 3, au fost
exportatorii, alţi intermediari, concomitent înlăturând elaborate şi analizate trei scenarii de dezvoltare a sectorului
deficienţele existente ce ţin de funcţionarea pieţelor „Utilizarea terenurilor, schimbări in utilizarea terenurilor şi
conexe sectorului agricol; pe de altă parte, şi progresul gospodăria silvică” pe termen pană in anul 2030.
lent de tranziţie de la sistemul de standarde bazat pe
Scenariul Liniei de Bază (SLB) - reflectă politicele şi strategi-
GOST-uri la unul bazat pe standardele internaţionale,
ile de dezvoltare a sectorului forestier aprobate în perioada
de asemenea tergiversează pătrunderea produselor
de până în anul 2005, dat fiind că după această dată şi până
moldoveneşti pe pieţele de valoare înaltă;
în 2010, an de referinţă, nu au fost aprobate alte documente
• cota agriculturii în investiţiile în capital fix este joasă şi strategice privind sectorul în cauză.
în continuă descreştere – agricultura va rămâne în con-
tinuare evitată de către investitorii străini, dacă nu au Scenariul cu măsuri (SM) - este alcătuit având ca suport
loc îmbunătăţiri ale climatului de afaceri şi investiţional, principal:
inclusiv revizuirea restricţiei cu privire la deţinerea în • Hotărârea Guvernului Nr. 593 din 01.08.2011 Cu priv-
proprietate a terenurilor agricole de către companiile cu ire la aprobarea Programului naţional privind constitu-
capital străin; irea reţelei ecologice naţionale. Acest program prevede
împădurirea zonelor şi fâșiilor de protecţie a apelor
175
râurilor şi bazinelor acvatice pe o suprafaţă de 30.4 mii • sporirea ritmurilor de extindere a suprafeţelor cu
ha până la finele anului 2018; plantaţii multianuale prin crearea şi implementarea
• Hotărârea Guvernului Nr. 626 din 20.08.2011 Cu pri- unor sisteme financiare adecvate (credite preferenţiale,
vire la aprobarea Programului de conservare şi sporire scutiri de taxe şi impozite, compensaţii etc.);
a fertilităţii solurilor pentru anii 2011-2020. Acest pro- • sporirea ritmurilor de extindere a suprafeţelor cu păduri,
gram prevede 50 ha de alunecări de teren stabilizaţi inclusiv prin aplicarea mai largă a practicilor agro-silvice
prin împădurire, precum şi crearea a 20 ha de fâșii de şi silvo-pastorale (plantarea perdelelor/aliniamentelor
protecţie; forestiere de protecţie din arbori fructiferi, ameliorarea
pajiştilor prin plantarea grupurilor de arbori etc.);
• Hotărârea de Guvern Nr. 282 din 11.03.2008 cu privire
la aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă a • extinderea suprafeţelor cu păduri din contul proprietar-
complexului agroindustrial al Republicii Moldova pentru ilor privaţi (plantarea vegetaţiei forestiere pe terenuri
anii 2008-2015. Strategia prevede: private din mijloacele statului sub formă de credit/
investiţie de lungă durată, crearea unui sistem de credi-
-- crearea perdelelor forestiere de protecţie a câmpuri-
tare şi facilităţi în domeniu etc.).
lor agricole pe o suprafaţă de 12.4 mii ha;
-- perdele forestiere antierozionale pe o suprafaţă de B. Prospecţiuni privind evoluţia indicatorilor economici înre-
28.34 mii ha; gistraţi în sectorul „Utilizarea terenurilor, schimbări in utili-
zarea terenurilor şi gospodăria silvică”
-- perdele forestiere a apelor şi bazinelor acvatice – 14.9
mii ha; Datele de activitate privind evoluţia suprafeţelor acoperite
cu vegetaţie (Tabelul 4-25) au fost generate în baza strate-
-- înfiinţarea a 75 mii ha de plantaţii viticole;
giilor descrise în cele trei scenarii susmenţionate, precum
-- defrişarea a 55 mii ha de vie nerentabilă. şi conducându-se de tendinţele generale la nivel mondial
Scenariul cu măsuri adiţionale (SMA) - prevede o creştere a şi naţional privind necesitatea perfecţionării continue a in-
indicilor de extindere a suprafeţelor cu alte tipuri de vegetaţie dicilor calitativi şi cantitativi ai pădurilor şi altor tipuri de
cu circa 20% începând cu anul 2011, creştere a indicilor de ex- vegetaţie forestieră. Recoltarea masei lemnoase în procesul
tindere a pădurilor cu 20% începând cu anul 2012. Creşterea tăierilor silvice în perioada 2010-2030 prevăd o sporire a
respectivă poate fi atinsă din contul următoarelor activităţi: gradului de utilizare a creşterilor curente de circa 18%, 80%
şi 200%, respectiv în SLB, SM şi SMA (Tabelul 4-26).
Tabelul 4-25: Evoluţia indicatorilor economici înregistraţi în sectorul „Utilizarea terenurilor, schimbări în utilizarea terenurilor şi gospodăria
silvică” în perioada 2005-2030
Indicatori 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
Păduri, mii ha 362.7 374.5 384.3 394.1 404 413
Vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, mii ha 49.3 49 52.2 55.4 58.3 61.2
Terenuri arabile, mii ha 1625.5 1571.2 1630.0 1738.0 1778.0 1800.0
Livezi, mii ha 142.3 147.4 151.7 155.9 160.2 164.6
Plantaţii de viţă-devie, mii ha 155.5 153.6 156.1 158.6 161.1 163.6
Pajişti, mii ha 373.5 354.3 338.3 322.3 306.3 290.3
Arbori pe terenurile localităţilor, milioane 8.3 8.3 8.3 8.3 8.3 8.3
SM
Păduri, mii ha 362.7 374.5 441.0 507.5 507.5 507.5
Vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, mii ha 49.3 49 102.5 121.5 141.5 161.5
Livezi, mii ha 142.3 147.4 172.4 197.4 222.4 247.4
Pajişti, mii ha 373.5 354.3 430.8 507.3 583.8 660.3
SMA
Păduri, mii ha 362.7 374.5 474.9 597.9 697.9 777.9
Vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, mii ha 49.3 49 97.5 146 194 242
Livezi, mii ha 142.3 147.4 181.9 216.4 250.9 285.4
Pajişti, mii ha 373.5 354.3 454.3 554.3 654.3 754.3
Tabelul 4-26: Evoluţia creşterilor curente de masă lemnoasă recoltată în procesul tăierilor silvice autorizate şi al tăierilor ilicite depistate în
perioada 2005-2030
Indicatori 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
Volumul total al creşterilor curente, mii m3 1285.7 1324.1 1362.2 1400.3 1438.4 1476.5
Volumul total al masei lemnoase recoltate, mii m3 395.8 438.5 480.3 493.6 505.6 517.6
SM
SMA
C. Evaluarea potenţialului de atenuare a emisiilor de GES CO2 a fost reprezentată de categoria 5B „Terenuri agricole
prin majorarea capacităţilor de sechestrare a carbonului lucrate” (în anul 1990: -4193 Gg CO2), ca ulterior să devină
o sursă netă de emisii CO2, (în anul 2010: +2977 Gg CO2).
Evaluarea sechestrărilor de carbon în cadrul sectorului
Micşorarea drastică a returnării în sol a carbonului din con-
„Utilizarea terenurilor, schimbări in utilizarea terenurilor
tul dejecţiilor animaliere a condus la trecerea de la bilanţul
şi gospodăria silvică” s-a efectuat prin utilizarea modulului
pozitiv al carbonului în sol, de plus 0.56 t/ha în anul 1990, la
CO2 FIX V2.0, elaborat de către Institutul European Foresti-
un bilanţ profund negativ, de minus 0.60 t/ha în anul 2010.
er pentru proiectul CASFOR, precum şi cu ajutorul instru-
În perioada anilor 2000-2010 bilanţul carbonului în solurile
mentului de calcul standard – parte componentă a Ghidului
agricole a devenit negativ – în medie 0.50 t/ha/an.
revăzut 1996 pentru inventarierea emisiilor naţionale de
gaze cu efect de seră (CISC, 1997), in baza abordărilor me- În continuare, se prevede ca solurile agricole să devină trep-
todologice expuse in Ghidul bunelor practici pentru secto- tat din nou o sursă de sechestrare a carbonului, dar aceasta
rul „Utilizarea terenurilor, schimbări in utilizarea terenuri- ar putea să se producă doar către anul 2025 în SMA. Măsura
lor şi gospodăria silvică” (CISC, 2003) şi Ghidul CISC 2006 fundamentală spre atingerea acestui deziderat o constituie
pentru inventarierea emisiilor naţionale ale gazelor cu efect aplicarea tehnologiilor avansate de prelucrare şi fertilizare a
de seră (CISC, 2006) şi rezultatelor calculelor privind evolu- solurilor agricole, lăsate practic fără atenţie necesară în pe-
ţia indicatorilor economici înregistraşi în sectorul respectiv rioada anilor 1995-2010.
in perioada 1990-2030 pentru scenariile analizate. În Tabe-
Către anul 2020, reducerea emisiilor CO2, comparativ cu SLB
lul 4-27 sunt prezentate rezultatele calculelor reducerilor de
va creşte de mai bine de şase ori în SM şi mai bine de 11 ori în
GES provenite de la sursele de emisii/sechestrare CO2 în ca-
SMA. Ne cătând la trendul ascendent de sechestrare a emisi-
drul sectorului UTSUTGS (Tabelul 4-26), iar în Figura 4-19
ilor CO2 după anul 2010 în cazul SM şi SMA, către anul 2030
- evoluţia reducerilor totale de GES în acest sector.
nu se va reuşi totuşi atingerea nivelului înregistrat în anul de
După cum putem observa din Tabelul 4-27, în toate scena- referinţă (Figura 4-20). În cazul SLB, către 2030 se prevede a
riile analizate, cele mai însemnate sechestrări de GES sunt atinge doar 9% din valoarea totală a sechestrărilor CO2 în-
realizate de categoria 5A „Terenurile silvice”. Deşi, în anul de registrate în anul de referinţă, celelalte scenarii prognozând
referinţă, categoria cu cea mai mare pondere la sechestrarea valori mai însemnate, 50% în cazul SM şi 77% în cazul SMA.
Tabelul 4-27: Emisii/sechestrări CO2 de la sectorul UTSUTGS în cadrul scenariilor analizate în RM în perioada 1990-2030, Gg
Indicatori 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
Total emisii/sechestrări CO2, inclusiv: -7177 -1158 -782 -104 26 -560 -363 -337 -629
Terenuri silvice -2197 -1621 -2140 -2246 -2193 -3071 -2766 -2600 -2500
Terenuri agricole lucrate -4193 1082 2184 2961 2977 2450 2284 2123 1711
Pajişti -787 -620 -826 -819 -758 61 119 140 160
SM
Terenuri agricole lucrate -4193 1082 2184 2961 2977 2135 1795 1377 823
Pajişti -787 -620 -826 -819 -758 -143 -288 -300 -300
SMA
Terenuri agricole lucrate -4193 1082 2184 2961 2977 1754 771 -315 -378
Pajişti -787 -620 -826 -819 -758 -194 -392 -400 -450
177
1000
Emisii / sechestrăti nete CO2
0
-1000
-2000
-3000
-4000
-5000
-6000
-7000
-8000
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB SM SMA
Figura 4-20: Emisii/sechestrări nete CO2 de la sectorul UTSUTGS în cadrul scenariilor analizate în RM în perioada 1990-2030, Gg
D. Constrângerile spre implementarea măsurilor de reducere rare şi utilizare durabilă a solurilor agricole şi măsurilor
a emisiilor CO2 de atenuare a emisiilor gazelor cu efect de seră;
Principalele constrângeri in calea implementării măsurilor • neasigurarea cu seminţe de ierburi perene (sparceta, lu-
privind majorarea capacităţilor de sechestrare a emisiilor de cerna, raigras, etc.) şi anuale leguminoase (măzărichea
bioxid de carbon in cadrul sectorului „Utilizarea terenuri- de toamnă, măzărichea de primăvară, melilotus, etc.)
lor, schimbări in utilizarea terenurilor şi gospodăria silvică” necesare pentru restabilirea unui bilanţ echilibrat al
sunt următoarele: carbonului în sol şi reducerea emisiilor CO2;
• diminuarea alocaţiilor bugetare pentru activităţi de • lipsa unui program de stat de stimulare economică a
împădurire; agenţilor din agricultură pentru semănatul culturilor
intermediare ca îngrăşământ verde.
• distrugerea plantaţiilor noi prin păşunat şi alte
contravenţii silvice;
4.3.5. Sectorul deşeuri
• reorientarea deţinătorilor agricoli privaţi spre o
agricultură intensivă; In cadrul sectorului deşeuri sunt monitorizate emisiile de
GES direct (CH4 şi N2O) provenite de la activităţile de ges-
• acutizarea condiţiilor climatice;
tionare a deşeurilor menajere solide, inclusiv a deşeurilor
• neimplementarea mecanismelor financiar-economice industriale (categoria de surse 6A „Depozite de deşeuri me-
de stimulare a procesului de extindere a diferitor tipuri najere solide”) şi de la tratarea apelor uzate categoria de sur-
de vegetaţie forestieră, plantaţii multianuale etc.; se 6B „Tratarea apelor uzate menajere şi industriale”).
• creşterea volumelor de recoltare a masei lemnoase, in-
Prospecţiunile emisiilor de GES au fost efectuate in baza
clusiv prin tăieri ilicite;
abordărilor metodologice expuse in Ghidul bunelor practici
• extinderea esenţială a arboratelor afectate de boli şi şi managementul incertitudinilor in inventarierea emisiilor
dăunători forestieri cu reducerea creşterilor anuale cu naţionale ale gazelor cu efect de seră (CISC, 2000).
10-50%;
A. Scenariile de atenuare a emisiilor de GES
• sistemul ineficient de subvenţionare a agriculturii, axat
pe obiective de termen scurt; In baza indicilor macroeconomicii ai Republicii Moldova au
• finanţarea insuficientă a măsurilor şi acţiunilor de com- fost elaborate şi analizate trei scenarii de dezvoltare a secto-
batere a degradării solurilor şi micşorare a volumului de rului deşeuri pe termen mediu şi lung.
emisii a gazelor cu efect de seră; Scenariul Liniei de Bază (SLB) - reprezintă varianta în care se
• lipsa unui ansamblu de mecanisme economice şi fiscale presupune un ritm de creştere a ratei de generare a deşeurilor
de reglementare şi stimulare a acţiunilor de combatere a menajere solide in zonele urbane cu circa 5% anual în perioa-
degradării solurilor, deşertificării terenurilor şi diminu- da 2010-2020 şi cu 1% în perioada 2021-2030. În municipiul
are a emisiilor CO2 din solurile agricole; Chişinău, cu 3% şi 1% respectiv. Aferent de deşeurile indus-
• fragmentarea excesivă a fondului funciar cu destinaţie triale, corespunzător cu 1.9% şi 1.5% anual. Cota conectării
agricolă în mai mult de 2 milioane cote private de teren, populaţiei la canalizarea centralizată se va majora lent: 2.2%
ce împiedică efectuarea lucrărilor de protecţie, amelio- până în anul 2030. Nivelul racordării populaţiei la canaliza-
rea centralizată va constitui în 2015 – 61.1%, 2020 – 69.9%,
2030 – 80.9%. Numărul populaţiei în această perioadă va fi rezultatele unor studii privind compoziția morfologică a
în descreştere, iar consumul de proteine va constitui în 2010 deșeurilor municipale din RM, la moment se dă preferin-
– 28.105, 2015 – 28.386; 2020 – 28.667; 2025 – 28.948 kg/an. ţă tehnologiei de tratare mecanico-biologică a deşeurilor.
Impactul pe termen mediu (până în anul 2020) de pe urma
Scenariul cu Măsuri (SM) - prevede ca în ritmul generării
construcției a două staţii de tratare mecanico-biologică a
deşeurilor menajere al SLB să se aplice măsuri de atenuare
deşeurilor, respectiv a două incineratoare, rezidă în redu-
a emisiilor de GES, acestea având ca menire promovarea şi
cerea cu 20%, respectiv cu 18% a emisiilor de GES direct
dezvoltarea sistemelor de recuperare a deşeurilor reciclabi-
provenite de la sectorul deşeuri. Către anul 2015 se prevede
le, inclusiv a hârtiei, în zonele urbane ale RM, în municipiul
prezenţa sistemelor de canalizare performante în munici-
Chişinău această practică fiind deja în curs de implementa-
piile Chişinău şi Bălţi, care vor asigura absenţa emisiilor de
re. În condițiile creșterii volumelor de deșeuri generate în
GES direct de la apele uzate. Către anul 2020 sisteme simi-
medie cu 4% anual (cu 3% în localitățile urbane și cu 5% în
lare se prevăd a fi implementate în 4 oraşe: Chişinău, Bălţi,
cele rurale), promovarea colectării separate a deșeurilor de
Orhei şi Cahul, iar către anul 2025, acestora li se vor adăuga
hârtie și carton în proporție de 10% în localitățile urbane și
oraşele Ungheni şi Soroca. Scenariul menţionat presupune
5% în cele rurale, va permite reducerea totală a emisiilor de
că cotele consumului de proteine vor creşte cu 1.5% în 2015,
GES cu 4% către 2020; recuperarea biogazului la rampa de
2.5% în 2020 şi 2.75% în 2025 comparativ cu SLB.
depozitare a deşeurilor menajere solide de la Ţanţăreni, ra-
ionul Anenii Noi, începând cu anul 2013 (reducerea anuală B. Prospecţiuni privind evoluţia unor indicatori specifici sec-
a cca 53 mii tone CO2 echivalent). Cu referinţă la evoluţia torului deşeuri
volumului de ape uzate şi valorificarea emisiilor de metan
Prospecţiunile privind evoluţia unor indicatori specifici
din acestea, SM prevede conectarea la sistemul centralizat
sectorului deşeuri cu impact asupra emisiilor GES direct in
de canalizare a 65% din populaţie către anul 2015, 80% către
cazul celor trei scenarii analizate sunt prezentate in conti-
anul 2020 şi 100% către anul 2025, iar consumul proteinelor
nuare. Prospecţiunile privind depozitarea deşeurilor mena-
să crească faţă de SLB cu 2% în 2015, cu 3% în anul 2020 şi
jere solide in depozitele administrate de DMS (municipiul
3.5% în anul 2025, fără utilizarea biogazului eliberat.
Chişinău), depozitele neadministrate de DMS (localităţile
Scenariul cu Măsuri Adiţionale (SMA) - corespunde SM, dar urbane din dreapta şi stânga Nistrului) in care funcţionează
cu aplicarea unui grad mai avansat de implementare, având serviciile de salubrizare a localităţilor, precum şi prospecţi-
la bază Strategia de gestionare a deșeurilor, aprobată prin unile privind depozitarea deşeurilor industriale, pentru SLB
HG Nr. 248 din 10.04.2013, care prevede construcția: a două sunt prezentate mai jos (Tabelul 4-28).
staţii de tratare mecanico-biologică a deşeurilor pentru mu-
Prospecţiunile privind cantităţile totale de substanţe organi-
nicipiile Chişinău şi Bălţi, la care vor fi adăugate 5-6 raioane
ce conţinute in apele uzate industriale (TOWind) şi in apele
din jurul acestor municipii; precum şi a şapte depozite re-
uzate menajere (TOWdom), utilizate la calcularea emisiilor de
gionale de deşeuri menajere solide pentru restul regiunilor
metan provenite de la epurarea apelor uzate sunt prezentate
compuse din 3-4 raioane fiecare. Este de menționat că la
in Tabelul 4-29.
etapă de elaborare a Strategiei de gestionare a deșeurilor au
fost evaluate două opțiuni: construcţia a două staţii de tra- Prospecţiunile privind consumul de proteine per capita, uti-
tare mecanico-biologică a deşeurilor sau a două incinera- lizate la calcularea emisiilor N2O provenite de la nămolul
toare în municipiile Chişinău şi Bălţi. Luând în considerație din dejecţiile umane sunt prezentate in Tabelul 4-30.
Tabelul 4-28: Prospecţiuni privind volumul de deşeuri eliminate la depozitele de DMS în cadrul SLB în RM în perioada 2005-2030, mii tone
Indicatori 2005 2010 2015 2020 2025 2030
DMS eliminate la depozite administrate 590.00 597.60 692.78 803.12 883.44 971.78
DMS eliminate la depozite neadministrate 410.05 428.20 532.36 663.04 729.34 802.27
Deşeuri industriale eliminate la depozite 605.06 616.41 676.94 744.39 804.78 870.49
Total deşeuri eliminate la depozite 1605.11 1642.21 1902.09 2210.55 2417.55 2644.55
Tabelul 4-29: Prospecţiuni privind cantităţile totale de substanţe organice conţinute în apele uzate industriale şi menajere, utilizate la
calcularea emisiilor de CH4 provenite de la epurarea apelor uzate în cadrul scenariilor analizate în RM pentru perioada 2005-2030
Indicatori 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
TOW dom+ind, t CBO5 60457106 51049751 58052800 58421900 68727675 68292700
SM
TOW dom+ind, t CBO5 60457106 51049751 61285325 71251650 81896875 81010424
SMA
TOW dom+ind, t CBO5 60457106 51049751 47095950 53193275 58589800 57325251
179
Tabelul 4-30: Prospecţiuni privind consumul de proteine per coeficienţi de emisie cu specific naţional. Mai jos sunt pre-
capita, utilizate la calcularea emisiilor N2O provenite de la tratarea zentate rezultatele calculelor pentru emisiile de GES direct
apelor uzate menajere – nămol provenit din dejecţii umane în provenite de la surse de emisii in cadrul sectorului respectiv
cadrul scenariilor analizate în RM pentru perioada 2005-2030 (Tabelul 4-31).
Indicatori 2005 2010 2015 2020 2025 2030
În Figura 4-21 este prezentată evoluţia emisiilor de GES di-
SLB
rect în sectorul deşeuri al RM în perioada 1990-2030.
Proteine, g/cap/zi 77.0 77.0 77.76 78.53 79.31 91.01
Proteine, kg/cap/an 28.105 28.105 28.386 28.667 28.948 33.148 Până în anul 2015 toate scenariile înregistrează o creştere a
SM emisiilor de gaze cu efect de seră, ulterior descreşterea lor
Proteine, g/cap/zi 77.0 77 78.359 79.31 79.693 93.593 are loc după un trend mai lent în cazul SLB şi SMA. Ca ur-
Proteine, kg/cap/an 28.105 28.105 28.667 28.948 29.088 34.188 mare a implementării unui set mai important de măsuri de
SMA atenuare în cazul SMA, se va asigură o descreştere mult mai
Proteine, g/cap/zi 77.0 77.0 78.250 78.92 81.85 98.15 pronunţată a emisiilor de GES direct, comparativ cu SLB şi
Proteine, kg/cap/an 28.105 28.105 28.562 28.807 29.877 35.777 SM. Drept urmare, către anul 2030 nivelul emisiilor de GES
C. Evaluarea potenţialului de atenuare a emisiilor de GES direct în cazul SLB şi SM va depăşi nivel de emisii înregistrat
în anul de referinţă, respectiv cu 11.5 şi 9.4%. Doar în cazul
Calcularea emisiilor de GES s-a efectuat cu ajutorul instru- SMA va fi înregistrată o descreştere cu 11.2% comparativ cu
mentului de calcul elveţian „INFRAS”, oferit spre utilizare nivelul anului 1990.
experţilor naţionali in cadrul proiectului regional PNUD/
GEF RER/01/G31 „Întărirea capacităţilor pentru îmbună- Concomitent, comparativ cu nivelul de emisii de GES direct
tăţirea calităţii inventarelor naţionale ale gazelor cu efect de înregistrat de către SLB, în anul 2020 se va înregistra o des-
seră (Europa/regiunea ţărilor CIS), precum şi instrumentul creştere doar cu circa 2% în cazul SM, respectiv cu 19% în
de calcul standard – parte componentă a Ghidului revă- cazul SMA.
zut 1996 privind inventarierea emisiilor naţionale de GES D. Constrângerile spre implementarea măsurilor de reducere
(CISC, 1997, 2005), folosind rezultatele calculelor privind a emisiilor de GES direct
evoluţia unor indicatori specifici sectorului respectiv in pe-
rioada 2005-2030 in cadrul scenariilor analizate. Deşi protecţia mediului este reglementată de aproximativ 35
de acte legislative şi de peste 50 de HG, gestionarea deşeuri-
Metodologiile de evaluare, parţial şi coeficienţii de emisie lor este încă subdezvoltată și necesită o restructurare atât la
au fost preluaţi din Ghidul revăzut 1996 pentru inventa- capitolul cadrului legal şi instituţional, precum şi a celui de
rierea emisiilor naţionale de GES (CISC, 1997) şi Ghidul infrastructură de recuperare și de reciclare a deşeurilor. Ma-
Bunelor Practici (CISC, 2000). S-au utilizat, de asemenea, nagementul deşeurilor în RM s-a conturat ca domeniu pri-
Tabelul 4-31: Emisii de GES direct provenite de la sectorul deşeuri in cadrul scenariilor analizate în RM pentru perioada 2005-2030
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
Emisii CH4 de la depozitarea DMS 1320.1 1576.3 1509.1 1212.9 1388.1 1689.9 1658.4 1618.0 1570.0
Emisii CH4 de la tratarea apelor uzate 215.6 127.7 76.9 113.3 107.8 115.5 117.8 138.6 160.0
Emisii N2O de la tratarea apelor uzate 91.7 77.6 72.6 84.8 82.4 89.9 89.9 86.8 84.0
Emisii CO2 de la incinerarea deşeurilor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Emisii N2O de la incinerarea deşeurilor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Total 1627.4 1781.5 1658.6 1411.1 1578.3 1895.3 1866.1 1843.4 1814.0
SM
Total 1627.4 1781.5 1658.6 1411.1 1578.3 1863.1 1831.6 1802.1 1780.0
SMA
Total 1627.4 1781.5 1658.6 1411.1 1578.3 1882.7 1510.3 1482.3 1445.3
2000
Gg CO2 echivalent
1900
1800
1700
1600
1500
1400
1300
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB SM SMA
Figura 4-21: Evoluţia emisiilor de GES direct în sectorul deşeuri aferente scenariilor examinate pentru perioada 1990-2030
oritar, odată cu perioada de tranziţie spre economia de piaţă • Lipsa suportului şi participarea redusă a publicului
şi în mod special, cu apariţia spectrului larg al mărfurilor în sistemul actual de gestionare a deşeurilor şi apelor
de consum curent, inclusiv al ambalajului de care acestea se uzate;
bucură. Totodată, sunt un şir de impedimente care frânează • Sectorul ape uzate nu se consideră unul important, pri-
gestionarea deşeurilor într-un mod eficient: oritar rămâne a fi sectorul aprovizionarea cu apă, ceea
• Lipsa reglementărilor (legislative, normative şi tehnice) ce face sectorul vulnerabil la poluare, întrucât se con-
în domeniul gestionării deşeurilor şi apelor uzate adec- struiesc apeducte fără canalizare, şi fără stații de epu-
vate situaţiei actuale şi cerinţelor legislaţiei UE; rare.
• Lipsa infrastructurii de planificare, organizare şi im-
plementare a unui sistem de management integrat al
deşeurilor şi apelor uzate la toate nivelurile (naţional şi 4.4. Prospecţiuni pe termen mediu
regional);
privind evoluţia emisiilor agregate de
• Lipsa unor responsabilităţi clar definite, pentru fiecare
actor implicat în domeniu la nivel de instituţii statale, GES direct la nivel naţional
organizaţii non-guvernamentale, sectorul privat, soci- In Tabelele 4-32 şi 4-33 sunt prezentate rezultatele prospec-
etatea civilă, etc.; ţiunilor agregate privind emisiile sectoriale şi naţionale de
• Lipsa capacităţilor adecvate pentru eliminare şi aco- gaze cu efect de seră direct in Republica Moldova în cadrul
perire parţială cu servicii de colectare şi transportare scenariilor analizate (SLB, SM şi SMA) pentru perioada
a deşeurilor în localităţi urbane (60-80%) şi practic 1990-2030.
absenţa acestor servii în cele rurale (până la 10-20%); In comparaţie cu nivelul emisiilor naţionale de GES direct
• Lipsa capacităţilor de epurare a apelor uzate , lipsa (fără contribuţia sectorului „Utilizarea terenurilor, schim-
capacităților de preepurare a apelor uzate industriale, bări în utilizarea terenurilor şi gospodăria silvică”) înregis-
ceea ce prezintă risc sporit pentru poluarea apelor de trate in anul 2010, către anul 2030 se preconizează o majora-
suprafaţă; re a emisiilor totale de GES direct cu circa 44% în cazul SLB,
• Lipsa capacităţilor de tratare a deşeurilor periculoase, cu 22% în cazul SM şi cu circa 14% în cazul SMA.
inclusiv a celor medicale, care fiind depozitate de rând În raport cu SLB, implementarea preconizatelor măsuri de
cu cele municipale prezintă un risc sporit pentru mediu; atenuare, în conformitate cu angajamentele ţări in cadrul
• Lipsa infrastructurii de administrare a altor categorii de CONUSC şi Protocolului de la Kyoto, va permite a redu-
deşeuri, precum deşeurile de construcţii şi demolare, ce către anul 2030 emisiile totale naţionale de GES direct
dejecţiile animaliere, deşeurile stradale, etc.; (fără contribuţia sectorului „UTSUTGS”), cu circa 15% in
• Finanţarea insuficientă pentru gestionarea deşeurilor şi cazul SM şi cu circa 20% in cazul SMA, respectiv, emisii-
apelor uzate la nivel statal şi privat; le nete naţionale de GES direct (cu contribuţia sectorului
• Implementare redusă a cadrului legislativ şi regulator „UTSUTGS”), cu circa 31% in cazul SM şi cu 48% în cazul
existent în domeniu, aplicarea unor penalităţi minore, SMA (Figura 4-22). După cum se observa din Figura 4-23,
care favorizează nerespectarea legislaţiei; sectorul UTSUTGS influenţează semnificativ reducerea
emisiilor nete de GES în RM.
181
Tabelul 4-32: Prospecţiuni agregate privind emisiile sectoriale şi naţionale de GES direct în RM în cadrul scenariilor analizate pentru
perioada de pana în 2030, Gg CO2 echivalent
Anii 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
Energetica 34520 11711 6662 8519 8947 9656 10827 12097 13192
Agricultura 5120 3359 2277 2373 2132 2154 2196 2271 2309
UTSUTGS -7177 -1158 -782 -104 26 -560 -363 -337 -629
Deşeuri 1627 1781 1659 1411 1578 1895 1866 1843 1814
Total (cu UTSUTGS) 36083 16223 10129 12836 13302 14016 15682 17341 18461
Total (fără UTSUTGS) 43260 17381 10911 12940 13276 14576 16045 17678 19089
SM
Energetica 34520 11711 6662 8519 8947 8461 8850 9399 9948
Agricultura 5120 3359 2277 2373 2132 2283 2459 2698 2930
UTSUTGS -7177 -1158 -782 -104 26 -1613 -2330 -2923 -3577
Deşeuri 1627 1781 1659 1411 1578 1863 1832 1802 1780
Total (cu UTSUTGS) 36083 16223 10129 12836 13302 11838 11922 12334 12666
SMA
Energetica 34520 11711 6662 8519 8947 8890 8357 8638 8970
Agricultura 5120 3359 2277 2373 2132 2567 2855 3107 3301
UTSUTGS -7177 -1158 -782 -104 26 -2183 -4133 -5315 -5528
Deşeuri 1627 1781 1659 1411 1578 1883 1510 1482 1445
Total (cu UTSUTGS) 36083 16223 10129 12836 13302 11982 9658 9185 9671
Tabelul 4-33: Contribuţia sectoarelor în structura emisiilor naţionale de gaze cu efect de seră direct în RM în cadrul scenariilor analizate
pentru perioada 1990-2030, în %
Anii 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
Energetica 79.8 67.4 61.1 65.8 67.4 66.2 67.5 68.4 69.1
Procese industriale 4.4 2.8 2.6 4.4 4.3 5.6 6.9 8.0 9.0
Solvenții şi utilizarea altor produse 0.2 0.2 0.3 0.5 0.4 0.4 0.3 0.3 0.3
Agricultura 11.8 19.3 20.9 18.3 16.1 14.8 13.7 12.8 12.1
UTSUTGS -16.6 -6.7 -7.2 -0.8 0.2 -3.8 -2.3 -1.9 -3.3
Deşeuri 3.8 10.2 15.2 10.9 11.9 13.0 11.6 10.4 9.5
Total (cu UTSUTGS) 83.4 93.3 92.8 99.2 100.2 96.2 97.7 98.1 96.7
Total (fără UTSUTGS) 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
SM
Energetica 79.8 67.4 61.1 65.8 67.4 62.9 62.1 61.6 61.2
Agricultura 11.8 19.3 20.9 18.3 16.1 17.0 17.3 17.7 18.0
UTSUTGS -16.6 -6.7 -7.2 -0.8 0.2 -12.0 -16.4 -19.2 -22.0
Deşeuri 3.8 10.2 15.2 10.9 11.9 13.9 12.9 11.8 11.0
Total (cu UTSUTGS) 83.4 93.3 92.8 99.2 100.2 88.0 83.6 80.8 78.0
SMA
Energetica 79.8 67.4 61.1 65.8 67.4 62.8 60.6 59.6 59.0
Agricultura 11.8 19.3 20.9 18.3 16.1 18.1 20.7 21.4 21.7
UTSUTGS -16.6 -6.7 -7.2 -0.8 0.2 -15.4 -30.0 -36.7 -36.4
Deşeuri 3.8 10.2 15.2 10.9 11.9 13.3 11.0 10.2 9.5
Total (cu UTSUTGS) 83.4 93.3 92.8 99.2 100 84.6 70.0 63.3 63.6
45000
Gg CO2 echivalent
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB SM SMA
Figura 4-22: Prospecţiuni agregate privind emisiile totale (fără contribuţia UTSUTGS) de GES direct în RM în cadrul scenariilor
analizate, pentru perioada până in 2030.
38000
Gg CO2 echivalent
33000
28000
23000
18000
13000
8000
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB SM SMA
Figura 4-23: Prospecţiuni agregate privind emisiile naţionale nete (cu contribuţia UTSUTGS) de GES direct în RM în cadrul scenariilor
analizate, pentru perioada până in 2030
Solicitarea măsurilor de atenuare a emisiilor de GES direct 59.0%, sectorul procese industriale – 9.4%, sectorul agricol
va influenţa redistribuirea ponderii diferitor sectoare în – 21.7% şi sectorul deşeuri – 9.5%.
structura emisiilor naţionale de GES direct (Tabelul 4-34).
In perioada 2010-2030 emisiile totale CO2 (fără contribuţia
Astfel, dacă in anul 2010 circa 67.4% din emisiile naţionale sectorului UTSUTGS) se vor majora cu circa 57.3% în cazul
de GES direct proveneau de la sectorul energetic, 16.1% – de SLB, cu 24.8% în cazul SM şi cu 14.2% în cazul SMA; emisi-
la sectorul agricol, 11.9% – de la sectorul deşeuri, iar restul ile CH4 se vor majora cu circa 17.2% în cazul SLB, cu 0.4%
4.7% – de la sectorul industrial, către anul 2030 ponderea în cazul SM şi se vor reduce cu 7.5% în cazul SMA; emisiile
acestor sectoare in structura emisiilor naţionale de GES di- N2O se vor majora cu circa 2.3% în cazul SLB, cu 36% în ca-
rect se va modifica esenţial, in special in cazul SM şi SMA, zul SM şi cu 45.6% în cazul SMA; respectiv, emisiile de gaze-
pentru care va fi caracteristic micşorarea ponderii sectoa- F se vor majora cu circa 292.2% în cazul SLB, cu 172.5% în
relor energetic şi deşeuri şi creşterea ponderii sectoarelor cazul SM şi cu 126.8% în cazul SMA (Tabelul 4-35).
industrial şi agricol: in cazul SM, ponderea sectoarelor in
structura emisiilor naţionale de GES direct va arăta după
cum urmează: sectorul energetic – 61.2%, sectorul procese
industriale – 9.4%, sectorul agricol – 18.0% şi sectorul deşe-
uri – 11.0%; iar in cazul SMA, respectiv: sectorul energetic –
183
Tabelul 4-34: Prospecţiuni privind emisiile de gaze cu efect de seră direct în Republica Moldova în cadrul scenariilor analizate pentru
perioada pana in 2030, %
Anii 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
Emisii CO2 81.7 66.5 58.6 64.7 66.9 67.4 69.7 71.6 73.2
Emisii CH4 10.6 21.9 28.5 22.2 20.2 20.8 19.2 17.6 16.5
Emisii N2O 7.7 11.5 12.8 12.8 12.1 10.7 9.6 8.9 8.2
Emisii gaze-F NA 0.0 0.1 0.3 0.8 1.1 1.5 1.8 2.1
Total emisii de GES direct 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
SM
Emisii CO2 81.7 66.5 58.6 64.7 66.9 64.0 66.2 67.2 68.2
Emisii CH4 10.6 21.9 28.5 22.2 20.2 22.5 19.6 18.0 16.6
Emisii N2O 7.7 11.5 12.8 12.8 12.1 12.4 12.7 13.1 13.5
Emisii gaze-F NA 0.0 0.1 0.3 0.8 1.1 1.6 1.7 1.7
SMA
Emisii CO2 81.7 66.5 58.6 64.7 66.9 63.8 65.1 65.7 66.8
Emisii CH4 10.6 21.9 28.5 22.2 20.2 22.0 18.4 17.4 16.3
Emisii N2O 7.7 11.5 12.8 12.8 12.1 13.3 15.1 15.4 15.4
Emisii gaze-F NA 0.0 0.1 0.3 0.8 1.0 1.5 1.5 1.5
Tabelul 4-35: Prospecţiuni privind emisiile de gaze cu efect de seră direct în RM în cadrul scenariilor analizate, pentru perioada pana in
2030, Gg CO2 echivalent
Anii 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030
SLB
Emisii CO2 35356 11557 6390 8368 8885 9819 11180 12663 13973
Emisii CH4 4588 3815 3109 2870 2681 3033 3076 3110 3142
Emisii N2O 3315 2007 1398 1662 1607 1566 1548 1580 1570
Emisii gaze-F NO, NE 2 13 39 103 158 242 325 404
Total emisii de GES direct 43260 17381 10911 12940 13276 14576 16045 17678 19089
SM
Emisii CO2 35356 11557 6390 8368 8885 8607 9433 10253 11085
Emisii CH4 4588 3815 3109 2870 2681 3023 2790 2747 2691
Emisii N2O 3315 2007 1398 1662 1607 1669 1803 1996 2185
SMA
Emisii CO2 35356 11557 6390 8368 8885 9030 8973 9523 10145
Emisii CH4 4588 3815 3109 2870 2681 3115 2532 2524 2480
Emisii N2O 3315 2007 1398 1662 1607 1878 2078 2234 2340
COMUNICAREA NAŢIONALĂ TREI A REPUBLICII MOLDOVA
5 E v a l u a r e a v u ln e r a b i l i t ă Ț i i
ș i a d a p t ă r i i l a s ch i m b a r e a
cl i m e i
5. EVALUAREA VULNERABILITĂȚII ȘI ADAPTĂRII LA
SCHIMBAREA CLIMEI 185
5 . E v a l u a r e a v u ln e r a b i l i t ă ț i i ș i
a d a p t ă r i i l a s ch i m b a r e a cl i m e i
5.1. Determinarea gradului de obținerii de cunoștințe pentru a preveni, modera și adapta la

impactul schimbărilor climatice de viitor. Este important de
vulnerabilitate și a capacității a avea cunoștințe atât despre impactul climatic, cât și despre
adaptive la schimbările climatice a capacitățile societăți/ țării de a răspunde acestei provocări în
scopul prioritizării la nivel național a intervențiilor de adap-
Republicii Moldova prin aplicarea tare și direcționării cercetărilor în domeniul schimbărilor
Indicelui de Vulnerabilitate Climatică climatice.
Fiind o țară în curs de dezvoltare, cu un sistem socio-eco- Rezultatele căpătate contribuie la stabilirea profilului de vul-
nomic bazat pe resurse naturale modeste și o dependență nerabilitate al țării prin aplicarea indicilor de vulnerabilitate
mare a economiei de sectorul agricol, pe viitor RM, proba- climatică (IVC) la nivel național și subnațional. Această
bil, va fi și mai puternic influențată de efectele schimbărilor abordare a servit ca modalitate expres pentru a identifica
climatice. În acest context, sunt importante datele referitoa- punctele slabe și forte ale țări, a identifica structural cauzele
re la starea actuală a vulnerabilității țării la schimbările cli- vulnerabilității și a direcționa sursele de suport.
matice, care poate servi drept linie de reper pentru analiza
vulnerabilității de viitor față de schimbările climatice și im- Metodologii și abordări. Modelul Indicatorilor de Vulnera-
plementarea intervențiilor de adaptare. bilitate și Reziliență (VRIM) (Moss et al., 2001; Brenkert &
Malone, 2005; Malone & Brenkert, 2008) este un IVC utili-
Vulnerabilitatea este un concept-cheie în cercetările adap- zat de către evaluatori la nivel de evaluare globală, fiind o
tării la schimbările climatice. Ea este percepută ca o funcție metodă holistică de evaluare a vulnerabilității, care încorpo-
dependentă de un număr mare de factori biofizici și socio- rează un număr mare de probleme, permite analiza compa-
economici. Abordarea utilizată se atribuie la tipologia IPCC rativă a țărilor pentru a se identifica gradul de vulnerabili-
(IPCC, 2001; p. 995, Def. 1), adică vulnerabilitatea este o tate și capacitatea adaptivă a lor, iar donatorii internaționali
funcție dependentă de trei determinante: expunere, senziti- utilizează această metodă în scopul direcționării resurselor
vitate și capacitate adaptivă. financiare. Pentru evaluarea vulnerabilității la schimbă-
Evaluarea vulnerabilității, în complex cu capacitatea adap- rile climatice, Republica Moldova a elaborat IVC la nivel
tivă și componenta ei de reziliență, este necesară în scopul național în baza VRIM (Figura 5-1), urmărind scopul im-
Modelul Indicatorilor de Vulnerabilitaet și Reziliență (VRIM)
Indexul Determinantele Categoriile Indicatorii
S Așezările umane și • Populație fără acces la apă

E infrastructura curată și servicii sanitare
N
Z • Produse de ceriale
I Securitatea alimentară
• Consum de proteină per capita
T
I • Procent de terenuri irigate
V Ecosistemele • Utilizarea fertilizanților
I
T • Disponibilitatea de apă
A Securitatea de apă • Cantitatea de precipitații
T
Interrelații funcționale
I E
V • Rata fertilității
A Sănătatea umană • Speranța la viață
C
• PIB per capita
Capacitatea economică • Indexul de echitate
Reziliența • Rata dependenței
și
Capacitatea • Rata de școlarizare
adaptivă Capitalul uman • Rata de angajare
• % al populației rurale
• Emisii SO2
Capacitatea de mediu • Densitatea populației
• % de teren negestionat
Figura 5-1: Modelul Indicatorilor de Vulnerabilitate și Reziliență (Vulnerability-Resilience Indicators Model, VRIM) utilizat ca prototip în
elaborarea IVC pentru RM.
plementării unei abordări de evaluare integrată, în baza că- În literatura de domeniu evaluarea vulnerabilității la nivel
reia se calculează un indice național, o valoare numerică ge- comunitar/raional este bazată pe metode care permit de a
nerală, precum și valorile numerice ale componentelor, care integra și a examina interacțiunea între oameni și mediul
pot fi utilizate în analiza comparativă cu alte țări din regiu- lor fizic. Un trend comun este de a cuantifica problemele
ne, totodată permițând o analiză comparativă a evoluției pe pluridimensionale utilizând indicatorul “Indicele de Vulne-
ani a țării. S-a încercat a reproduce, cât de aproape posibil, rabilitate a Existenței” (IVE), în original Livelihood Vulnera-
VRIM, păstrând setul original de indicatori, în unele cazuri, bility Index (LVI), calculat conform metodelor descrise de
tipul de indicatori a fost ajustat la specificul național. Acest Hahn et al., 2009; Sullivan et al., 2005, unde LVI reprezintă
set de indicatori a fost elaborat ținându-se cont de relația o medie ponderată echilibrată şi fiecare subcomponentă are
internă a lor, fiecare indicator reflectând vulnerabilitatea o contribuție egală la valoarea indicelui în ansamblu. În RM
din sectorul respectiv. Acest model se consideră formativ s-a urmat abordarea, care pe de o parte exprimă IVE ca un
și indicatorii nu trebuie să aibă corelare internă. Indice- indice complex și ierarhizat, pe de altă parte, încorporează
le dat poate fi extins, modificat și utilizat și în predicțiile cele 3 determinante ale vulnerabilității: expunerea, senziti-
vulnerabilității în baza scenariilor climatice. vitatea și capacitatea adaptivă.
VRIM este un model ierarhic, bazat pe patru nivele. Indi- Selectarea componentelor și subcomponentelor (indicii)
cele de vulnerabilitate (nivelul 1) este constituit din două pentru elaborarea IVE a fost determinată de relevanța lor
determinante (nivelul 2): senzitivitatea (gradul de afectare pentru contextul subnațional (raional), pe de o parte, și de
negativă a sistemului de către climă) și capacitatea adaptivă existența și accesibilitatea datelor statistice, pe de altă parte.
(capacitatea societăți de a se menține, de a minimaliza pier- Astfel, IVE/LVI calculat include patru componente majo-
derile sau de a spori câștigurile de bunăstare). La rândul lor, re: demografică, climatică, agricolă și ocupațională și fiecare
determinantele sunt compuse din alte componente (catego- componentă majoră este formată din mai mulți indicatori
rii) (nivelul 3), pentru senzitivitate ele reprezintă infrastruc- care își au semnificația lor ca contribuabili la estimarea IVE.
tura de locuire, siguranța alimentară, ecosistemele agricole, Pentru construirea IVE a fost utilizat un set de indicatori
asigurarea cu apă, sănătatea umană, iar pentru capacitatea în scopul evaluării expunerii la variabilitatea climatică, ca-
adaptivă – capacitatea economică, resursele umane, capaci- racteristicile sociale și economice ale existenței care afectea-
tatea de mediu. Fiecare sector include 2-3 indici (nivelul 4). ză capacitatea adaptivă, sănătatea, securitatea alimentară,
capacitatea resurselor de apă care determină senzitivitatea
IVCM este construit pe principiul contribuției egale a fie-
la impactul schimbărilor climatice în scopul identificării
cărui indicator. Modelul original constă din 18 indicatori,
particularităților de vulnerabilitate și capacității adaptive
după adaptările efectuate la nivel naţional – din 19. Datele
a unităților administrativ-teritoriale (raioanelor) din RM la
de intrare au fost colectate din surse autorizate naționale și
efectele schimbărilor climatice.
internaționale pentru perioada anilor 2006-2011. Deoare-
ce fiecare indicator are unitățile sale de măsură, precum și Vulnerabilitatea se caracterizează prin dinamism, ea se
scări diferite, a fost necesar de a utiliza procedeul de stan- schimbă în timp și pentru a depista unele trăsături specifi-
dardizare/ normalizate a datelor, utilizând metoda Indicelui ce țării, e necesar de analizat o perioadă mai mare de timp,
de Dezvoltare Umană (Human Development Index (HDI) acesta fiind motivul studierii vulnerabilități pe parcursul
(UNDP, 2006), cu valorile finale între 0 și 1. perioadei 2006-2011, o perioadă destul de diversă din punct
de vedere climatic, social și economic. Această perioadă a
Calculele au fost efectuate ținându-se cont de relația servit ca scenariul liniei de bază și în procesul de evaluare a
indicatorului cu vulnerabilitatea, adică contribuind la mărirea vulnerabilității la nivel național, utilizând IVCM.
sau micșorarea ei (ICRISAT Manual, 2009), prin aplicarea
formulelor: Un avantaj relativ al IVE este dependența redusă de mo-
XiM - Min{XiM} delele climatice, care sunt tipic proiectate la o magnitudine
XiM = mare. Metoda utilizării IVE este orientată spre cuantifica-
Max{XiM} - Min{XiM} rea capacității de existență a comunităților și capacitatea lor
creșterea vulnerabilității ↑ de a se modifica ca răspuns la expunerea la efectele schim-
bărilor climatice. IVE are destinația de a furniza informație
organizațiilor de dezvoltare, factorilor de decizie, autorităților
XiM - Min{XiM} responsabile de sănătatea publică și este un instrument prac-
XiM = tic de înțelegere a factorilor demografici, sociali și de sănătate
Max{XiM} - Min{XiM}
care determină vulnerabilitatea la nivel comunitar și/sau ra-
reducerea vulnerabilității ↓
ional. Deoarece acest indice este flexibil, s-au făcut anumite
unde XiM și YiM sunt indicatorii i care corespund Republicii modificări pentru a încorpora particularitățile comunităților
Moldova. RM. IVE este construit pe principiul contribuției egale a fi-
ecărui indicator, dar fiecare componentă poate fi compusă
Valorile medii pentru anii de studiu 2006-2011 și graficele
dintr-un număr diferit de indicatori.
au fost calculate și construite utilizând MS Excel.
Conform componentelor majore și setului de indicatori Se calculează valorile fiecărei componente majore ca medie
selectați, s-a alcătuit o bază de date pentru 32 de raioane a valorilor subcomponentelor, conform formulei (3):
și unitatea teritorial-administrativă autonomă Găgăuzia n
Σ i=1 indexS i
pentru anii 2006-2011. Ulterior a fost determinat indice- Md = (3)d
le de vulnerabilitate la nivel subnațional pentru fiecare an n

în parte, precum și valorile medii ale LVI pentru perioada unde, Md este valoarea uneia dintre componentele majore
2006-2011. (demografică, climatică, agricolă și ocupațională) pentru
raionul d, indexSdi reprezintă valoarea subcomponentei i, iar
Efectuarea calculelor s-a bazat pe formulele (1)-(4) în con-
n – numărul sub-componentelor uneia dintre componente-
secutivitatea expusă mai jos.
le majore pentru raionul d.
Deoarece valorile subcomponentelor sunt exprimate în
Se calculează valorile LVId conform formulei (4):
unități de măsură diferită, mai întâi s-a efectuat normaliza- n
rea fiecărei subcomponente ca indice, conform formulelor Σ i=1 wMiMdi
Md = n (4)
(1) sau (2): Σ i=1 wMi
Sd – Smin unde, LVId reprezintă indicele vulnerabilității pentru raionul
indexSd =
Smax – Smin d, wMi – numărul subcomponentelor componentei majore i,
(1), creșterea vulnerabilității ↑ Mdi – valoarea componentei majore (demografică, climatică,
agricolă și ocupațională).
Sd – Smax
indexSd = Pentru cartarea IVE s-au utilizat tehnologii GIS în
Smin – Smax
conexiune cu pachetul MS Office. A fost alcătuită harta dis-
(2), reducerea vulnerabilității ↓ tribuirii valorii medii a IVE pe raioanele Republicii Moldo-
unde, Sd reprezintă valoarea subcomponentei pentru raio- va în anii 2006-2011, precum și hărțile IVE pe fiecare an
nul d, iar Smin și Smax reprezintă valorile minimale și maxi- studiat în parte.
male ale subcomponentei, selectate preventiv dintre valorile Evaluarea și analiza senzitivității utilizând metoda IVC au
tuturor raioanelor pentru anul respectiv. fost efectuate pe categorii și în baza indicatorilor care alcă-
tuiesc componentele (Tabelul 5-1).
Tabelul 5-1: Categoriile și indicatorii utilizați în construirea ierarhică a Indicelui de Vulnerabilitate Climatică la nivel național pentru
Republica Moldova (IVCM)
Semnificația indicatorilor în contextul

Categoriile Indicatorii Sursele
http://www.statistica.md/newsview.
Apă livrată tuturor
php?l=ro&id=2997&idc=168
consumatorilor (mln Aprovizionarea cu apă a populației
http://www.statistica.md/libview.
Infrastructura m3)
php?l=ro&id=4086&idc=168
de locuire
Procentul populației cu Accesul populației la servicii de bază în UN Data Retrieval System http://data.un.org/
acces la servicii sanitare vederea atenuării variabilității și schimbarea http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/Saveshow.
(%) climei. asp
Gradul de modernizare în sectorul agricol,
Productivitatea http://www.statistica.md/newsview.
accesul fermierilor la surse care pot fi utilizate
cerealelor (q ha-1) php?l=ro&id=3963&idc=168
la atenuarea variabilității și schimbării climei.
Accesul populației la piețele agricole și alte
mecanisme (e.g., schimbarea consumului)
Siguranța http://www.statistica.md/public/files/publicatii_
pentru compensarea deficitului de producție.
alimentară Cantitatea de proteină electronice/Moldova_in_cifre/2011/Moldova_in_
Acest indicator este prezentat episodic
per capita (indicator cifre_2011_rom_rus.pdf
în statistica națională și l-am agregat din
agregat)
cantitatea de carne, lapte și ouă produse în
http://faostat.fao.org
țară, cea ce și constituie sursele de bază ale
proteinei.
Resursele naturale și mediul în Republica Moldova ,
2010 p.17-18.
Procent de terenuri
Gradul de intruziune a omului în cadrul http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/varval.asp
gestionate (suprafețele
natural și fragmentarea terenurilor. ?ma=GEO0501&ti=Fondul+funciar%2C+la+1+ianuari
cultivate, %)
Ecosistemele e%2C+2001-2013&path=../Database/RO/01%20GEO/
agricole GEO05/&lang=1
Cantitatea de fertilizatori pe unitatea de
Cantitatea de
suprafață agricolă. http://www.statistica.md/pageview.
fertilizatori utilizați (kg
Șarja ecosistemelor cu fertilizatori și stresul php?l=ro&id=2279&idc=315
ha-1)
de la poluare.
Semnificația indicatorilor în contextul

Categoriile Indicatorii Sursele
Captarea apei din bazinele naturale/
consumul apei.
Raportul resurse de apă Alimentarea cu apă din resurse regenerabile Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2012 p.23
furnizate / consum interne și din intrările de la râuri, raportate http://www.statistica.md
Asigurarea
la consumul de satisfacere a necesităților
cu apă
curente.
Cantitatea medie
Indiciu general de asigurare cu apă.
anuală de precipitații, http://www.meteo.md/kartiarhiv.htm
Proxy pentru asigurarea cu apă.
(mm)
Numărul mediu de copii născuți de o femeie http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/varval.asp
pe parcursul vieții sale fertile, în condițiile ?ma=POP0313&ti=Rata+de+fertilitate+si+de+reprod
Rata fertilității
fertilității anului respectiv. ucere+pe+medii%2C+1978-2012&path=../Database/
Proxy pentru sectorul sănătatea umană. RO/02%20POP/POP03/&lang=1
Sănătatea
Numărul mediu de ani pe care i-ar trăi un
umană http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/varval.asp
Speranța de viață la grup de persoane născute în același an, în
?ma=POP0205&ti=Speranta+de+viata+la+nastere+pe
naștere cazul în care mortalitatea la fiecare vârstă
+medii%2C+1958-2012&path=../Database/RO/02%20
rămâne constantă în viitor, este un indicator
POP/POP02/&lang=1
al calității generale a vieții.
Valoarea bunurilor și serviciilor produse de
Moldova în cifre, 2011, 11(13
către aceste unități de producție rezidente
Produsul intern brut http://www.statistica.md/public/files/publicatii_
pentru consumul final.
(PIB) per capita electronice/Moldova_in_cifre/2011/Moldova_in_
Capacitatea Proxy pentru dezvoltarea economică și
cifre_2011_rom_rus.pdf
economică bunăstarea populației.
Măsură a dispersiei statistice folosită mai
Coeficientul GINI al
ales pentru a reprezenta disproporții în http://data.worldbank.org/indicator/
inegalității veniturilor
distribuirea veniturilor sau averilor.
http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/varval.asp
Numărul de elevi Numărul de elevi în instituții de învățământ ?ma=INV0102&ti=Elevi%2Fstudenti+pe+tipuri+de+in
înmatriculați în școli primar și secundar. stitutii+de+invatamint%2C+1992%2F932012%2F13&
path=../Database/RO/07%20INV/INV01/&lang=1
Resursele
Reprezintă ponderea populației ocupate
umane Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea
cu vârsta de 15 ani și peste în populația de
și șomajul în anul 2012. http://www.statistica.md/
Rata de ocupare aceeași categorie de vârstă.
public/files/publicatii_electronice/ocupare_somaj/
Disponibilitatea și capacitatea populației de a
Forta_Munca_2012_rom.pdf
se adapta la schimbarea climei.
Suprafețele de terenuri pârloagă., terenuri
Suprafața de terenuri http://www.statistica.md/public/files/publicatii_
scoase din circuitul agricol.
negestionate (mii ha) electronice/Mediu/Resurse_naturale_2012.pdf
Indicator al fragmentării terenurilor.
http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/varval.as
Capacitatea p?ma=GEO0301&ti=Degajarea+substantelor+daun
Emisiile de SO2 (mii Poluant atmosferic, indicator de poluare a
de mediu atoare+in+aerul+atmosferic+det+catre+sursele+sta
tone) mediului.
tionare++pe+ingrediente%2C+2001-2012&path=../
Database/RO/01%20GEO/GEO03/&lang=1
Densitatea populației
Numărul locuitorilor per km2 http://data.worldbank.org/country/moldova
(locuitori per km2)
După cum se vede din Figura 5-2, media componentelor (M=0.58). Variabilitatea curentă a climei afectează puter-
senzitivității pe anii 2006-2011 indică valori mari ale fiecă- nic întreaga țară din cauza dependenței mari a economi-
rei componente. Valoarea maximă o are senzitivitatea eco- ei de sectorul agricol, în special de ramura fitotehniei, la
sistemelor agricole (M=0.58), urmată de asigurarea cu apă rândul său productivitatea culturilor depinzând mult de
(M=0.49) și sănătatea umană (M=0.49). condițiile ecologice, în special de cantitatea și distribui-
rea precipitațiilor și fertilitatea solului. Rezervele funcia-
Senzitivitatea ecosistemelor agricole a fost apreciată după
re ale RM sunt limitate, iar terenurile utilizate intensiv în
procentul de terenuri gestionate (suprafața terenurilor cu
trecutul apropiat necesită o atenție deosebită sub aspectul
destinație agricolă) și cantitatea de fertilizatori utilizați.
îmbunătățirii fertilității solului. Efectul stresurilor multiple
Procentul de terenuri cu destinație agricolă în RM variază
din sectorul agricol precum reformele ineficiente, mana-
între 73.8% și 74.1%109. Sectorul agricol pentru RM are o
gementul rău al resurselor funciare este și va fi în continu-
semnificație deosebită în contextul schimbărilor climati-
are amplificat de accesul și gestionarea resurselor de apă în
ce, pe de o parte, prin ponderea lui în economia națională
condițiile schimbărilor climatice. Nu numai bunăstarea, ci
(~25% contribuție la PIB), pe de altă parte, este unul din-
însăși supraviețuirea populației în condițiile de schimbare
tre cele mai expuse sectoare, respectiv cu senzitivitate mare
a climei va depinde de calitatea și managementul resurselor
109
http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/databasetree.asp
Is
a. 2011
0.6 0.6
0.5 0.5
0.4 0.4
0.3 a. 2006 0.3 a. 2010
SU 0.2 SA
0.2
0.1
0.1
0
0
a. 2007 a. 2009
AA EA
A B
a. 2008
Figura 5-2: Indicele senzitivității componentelor media pe anii 2006-2011(A), și senzitivitatea pe ani evaluată la nivel național (B). Is –
infrastructura de locuire, SU – sănătatea umană, SA – siguranța alimentară, AA – asigurarea cu apă, EA – ecosistemele agrare
naturale, în mod deosebit celor funciare. Aplicarea pe scară climatică modifică raportul furnizare/ cerere al resurselor
largă a tehnologiilor de management durabil a solului este naturale, în special al apei. Dacă în acest raport ambele
o opțiune de adaptare care ar reduce impactul antropic componente sunt foarte aproape, atunci schimbările pot
negativ asupra ecosistemelor agrare, dar și naturale ale țării. distorsiona echilibrul, iar sursa se consideră sensibilă111. O
atare situație o observăm în indicatorul furnizare/ consum al
Indicatorul cantitatea de fertilizatori utilizați este în corelare
apei (captarea apei din bazinele naturale/ consumul apei) al
negativă cu vulnerabilitatea până la atingerea dozelor opti-
componentei asigurarea cu apă, care în anii de studiu varia-
me de îngrășăminte pentru sol, apoi corelarea este poziti-
ză între (1.07-1.09). Cantitatea medie anuală de precipitații
vă, cu impact negativ pentru sol și mediul ambiant. După
este un indiciu general al sursei principale de asigurare cu
componență și bonitare, solurile RM fac parte din cele mai
apă, în special pentru sectorul agricol, pentru care 90% din
valoroase tipuri de sol, cu cernoziomuri bogate în humus,
consumul apei este din contul precipitațiilor și care permite
dar în ultimii 50 de ani țara a trecut prin situații estreme de
compararea între ani a disponibilității precipitațiilor. Acest
aplicare a fertilizanților, cu degradarea solurilor. De la supra
indicator cu valori mari în anii 2007 (M=0.68), în 2009
administrarea îngrășămintelor artificiale în timpul sovietic
(M=0.95), în 2011(M=0.97) a contribuit semnificativ la vul-
cu poluare mare a solului și apelor freatice, până la lipsa to-
nerabilitatea generală a țării în anii respectivi.
tală de fertilizatori aplicați pe terenurile agricole la momen-
tul actual din motivul sărăciei proprietarilor funciari. Din Este bine cunoscut faptul că RM suferă de insuficiență de
acest motiv în anii 1991-1998 aplicarea îngrășămintelor la apă datorită sistemului nedezvoltat de irigare și produce-
hectar s-a micșorat de 4.3 ori și a continuat să diminueze, rea agricolă este departe de realizarea potențialul său, iar o
până la sărăcirea solurilor, care se manifesta în carențe și bună parte din produsele agricole sunt importate, iar aceas-
perturbări fiziologice la culturi, cu micșorarea recoltei la ta reflectă un import de apă. Asigurarea cu apă este facto-
hectar și consecințe deteriorative ale structurii solului110. rul limitativ major nu numai al producerii agricole, el se
Nerespectarea asolamentelor cu micșorarea cotei cultu- impune în tot sistemul societate - economie - mediu al RM.
rilor leguminoase de 4-5 ori, micșorarea îngrășămintelor Dacă această dependență va persista pe viitor, dezvoltarea
chimice de 15-20 ori, iar a celor organice de 10-15 ori, a sectorului agricol, precum și a întregii economii va depinde
dus la situația curentă, când vulnerabilitatea este cauzată de de strategia de asigurare cu apă a țării. Resursele hidrologice
insuficiența utilizării fertilizatorilor (valoarea medie a aces- sunt domeniul în care intervențiile de adaptare trebuie să
tui indicator în IVE, M=0.50). Ca intervenții de adaptare fie top prioritizate cu o orientare puternică spre gestionarea
sunt necesare pe termen mediu și lung implementarea de eficientă a lor, cu o planificare sectorială detaliată și perfor-
tehnologii de conservare a solului, ameliorare și sporire a mantă, care ar uniformiza asigurarea cu apă pe tot parcursul
fertilității solului cu utilizarea rațională a îngrășămintelor. anului, deoarece schimbarea climei poate să împingă acest
domeniu în situații provocatoare care nu au fost întâlnite
În contextul de îmbunătățire a managementului se
până acum. Instituțiile de resort prin elaborarea și imple-
intercalează un alt domeniu – resursele de apă. În IVC as-
mentarea de politici eficiente trebuie să stimuleze conser-
pectul asigurării cu apă este unul puternic, atribuindu-se ca-
varea și managementul eficient al apei din țară să facă acce-
tegoriei propriu-zise, dar și sănătății umane și infrastructu-
sibilă pentru populație apa potabilă de calitate.
rii de locuire. Aceasta se datorează faptului că variabilitatea
110
Degradarea solului și deșertificarea. Chișinău, 2000. 111
<http://cses.washington.edu/db/pdf/snoveretalgb574ch8.pdf>.
Managementul îmbunătățit al apei contribuie și la Categoria siguranța alimentară în cadrul IVC se aprecia-
îmbunătățirea infrastructurii de locuire, deoarece indicatorii ză prin productivitatea cerealelor la o unitate de suprafață.
acestei categorii volumul total de apă livrată tuturor consu- Cerealele sunt culturi agricole dominante în RM (894-1005
matorilor și procentul populației cu acces la servicii sanitare mii ha), însă cu o productivitate relativ joasă (9-32 chinta-
sunt dependenți de aprovizionarea cu apă. Facilitarea acce- le/ha) datorită insuficienței de adaptare eficientă la indi-
sului populației la servicii de bază contribuie la atenuarea cii limitativi, preponderent la insuficiență de umiditate din
impactului variabilității și schimbării climei. Solicitarea de sol. Caloriile alimentare de care are nevoie populația țării
apă din partea populației RM crește pe parcursul perioa- sunt căpătate din aceste surse alimentare, alături de protei-
delor cu temperaturi caniculare deseori însoțite de secete. na de origine animală, parvenită din consumul cărnii, lap-
Aproximativ 44% din populație nu are acces la apă potabilă telui și ouălor. Se consideră că țările cu consum înalt de
calitativă112. În prezent, toate orașele și municipiile și peste proteină sunt mai reziliente la variabilitatea climatică (Moss
65% din localitățile rurale dispun de alimentare centralizată et al., 2001). În unii ani 2006, 2010, 2011 satisfacerea acestor
cu apă potabilă din sisteme, dar numai 50% din acestea au necesități a fost la un nivel relativ bun, media indicatori-
o stare tehnică satisfăcătoare113. Sistemele rămase din perilor fiind 0.15; 0.17; 0.28. În asemenea ani, agricultura RM
oada sovietică au nevoie de reparații capitale, de reabilitare se poate orienta spre o diversificare a produselor agricole
sau reconstrucție. În condițiile schimbărilor climatice, soli- și spre o reducere a importurilor, ceea ce ar fi o contribuție
citarea de apă va crește datorită necesităților pentru irigare, semnificativă sub aspectul creșterii rezilienței față de vari-
creșterii numărului populației, dezvoltării economice, ceea abilitatea climatică. Compararea pe ani arată siguranța ali-
ce poate genera concurența acută între consumatori. mentară scăzută în anii 2007 (valoarea indicatorului - 1),
din cauza recoltei scăzute a cerealelor determinată de seceta
Accesul la servicii sanitare este un indicator elocvent al dez-
din acest an. Anii cu recoltă înaltă 2008, 2010 și 2011 con-
voltării țării și al comunităților. Conform declarației Secreta-
tribuie la reducerea senzitivității țării. Această categorie este
rului General al ONU Ban Ki-moon114, între acest indice și
importantă pentru țară în orice aspect, dar devine critică în
managementul de mediu, educație, echitatea de gen, reducerea
contextul schimbărilor climatice asociate cu fenomene cli-
mortalității copiilor și a sărăciei există o interdependență
matice extreme. Măsurile sporadice, temporare nu asigură
strânsă. Salubritatea îmbunătățită aduce, de asemenea,
securitatea alimentară, intervențiile de adaptare trebuie im-
avantaje pentru sănătatea publică, mijloace de trai, avantaje
plementate complex, într-un cadru de adaptare durabilă pe
de demnitate care se reflectă asupra comunități întregi.
fundalul unui suport politic și decizional puternic. La fel
Situațiile extreme asociate cu schimbările climatice cum ar
ca și accesul la servicii sanitare, caloriile asimilate de către
fi inundațiile, seceta, furtunile pentru RM au consecințe de-
populația RM au influență asupra sănătății populației, fiind
plorabile pentru infrastructurile de bază ale furnizării apei și
un indicator pe care se bazează sănătatea populației ţării.
salubrizare. Afectarea rețelelor de canalizare sporește riscuri-
le de contaminare cu boli infecțioase a populației (hepatite, Categoria sănătatea umană include indicatorii rata fertilității
diaree, altele). Populația urbană din RM are acces la servicii și speranța de viață la naștere care reflectă aspectele calitati-
sanitare de bază la nivel de 88-89%, pe când cea rurală – la ve ale vieții, acești indicatori permit evaluarea stării sănătății
nivel de 78-82%. Pentru creșterea rezilienței, serviciile de și bunăstării populației. Cu toate că pe perioada analizată
bază de asigurare cu apă ale populației trebuie semnificativ speranța de viață la naștere în RM a fost în continuă creștere
îmbunătățite, deoarece consumul curent de apă per capita (în anul 2011 constituia 70.88 ani pentru ambele sexe, 66.82
este mic, 2712 m3 și numai 690 de localități au sisteme cen- ani la bărbați și 74.92 ani la femei)116, comparativ cu statele
tralizate de alimentare cu apă, iar sistemele de canalizare sunt UE acest indicator pentru RM rămâne a fi unul redus. Ni-
vechi și puternic deteriorate. În localitățile rurale se utilizea- velul natalității în Republica Moldova (11.0 nou-născuți la
ză circa 130 mii surse locale de apă (fântâni forate, izvoare) 1000 locuitori) depășește puțin media pe UE (10.7‰), dar
și circa 75-78% din acestea deviază de la normele sanitare și este unul scăzut117. Indicatorii scăzuți ai sănătății în RM sunt
acest procent este în creștere115. Valoarea medie a componen- un diagnostic integral al statutului sănătății, al eficienței de
tei infrastructura de locuire în anii studiați a constituit 0.47, îngrijire a sănătății, al accesului la serviciu de sănătate, al
cu valoarea maximă în anul 2006 (1), cauzată de valorile mici calității alimentelor utilizate. Valoarea medie a indicelui ca-
(71 mln m3 de apă) comparativ cu alți ani ale volumului tegoriei analizate a constituit 0.50, ceea ce indică o vulnera-
de apă furnizat consumatorilor și procentul redus (83%) al bilitate mare. O populație în condiții de sănătate șubredă nu
populației cu acces la servicii sanitare de bază. va fi rezistentă la acțiunile repetate ale impacturilor eveni-
mentelor climatice extreme.
112
<www.sanatatea.com>. Capacitatea adaptivă. Capacitatea de a se adapta la factorii
113
Improving the environmental quality of the Black Sea through better de mediu este o caracteristică fundamentală a organismelor
waste water treatment & climate change adaptation of the water sector in vii și aceasta se atribuie și la populația umană. Yohe and Tol
Moldova. Final Report, January, 2013.
114
<http://www.un.org/waterforlifedecade/sanitation.shtml>. 116
Biroul Naţional de Statistică, 2012. <http://www.statistica.md>.
115
Biroul Naţional de Statistică, 2012. <http://www.statistica.md>. 117
Biroul Naţional de Statistică, 2012. <http://www.statistica.md>.
(2002) sunt de părerea că indicatorii PIB per capita, accesul la terea sărăciei în RM este o prerogativă în scopul reducerii
servicii de sănătate și accesul la informații/ cunoștințe (nivelul vulnerabilității și sporirii capacității adaptive.
de educație) sunt determinate critice ale capacității adaptive.
Resursele umane. Educația este o dimensiune demografică
Ele s-au luat în considerație la elaborarea Indicelui capacității
importantă, este o realizare socială a țării și reprezintă resur-
adaptive (Figura 5-3). Adaptarea se manifestă la nivel de sis-
sele sociale disponibile de a se adapta la fenomenele schim-
tem socio-economic și depinde mult de accesul la resurse și
bării climei. În RM indicele educației în context global este
nivelul de organizare colectivă. După cum s-a menționat, ca-
unul relativ bun (0.90)119, însă evoluția numărului de elevi
pacitatea adaptivă decurge activ, dacă sistemul este rezilient la
înmatriculați în școli (instituții de învățământ primar și secun-
efectele schimbării climei, lipsa resurselor poate afecta puter-
dar) este în diminuare din cauza atât a natalități scăzute, cât
nic capacitatea de reziliență și de restabilire a țării în perioada
și a emigrării. Dacă în anul de studii 2006/2007 numărul de
de după impactul evenimentelor climatice extreme.
cadre didactice constituia circa 40 mii, iar numărul de elevi
Categoria capacitatea economică face parte din determinan- circa 500 mii, atunci pe parcursul următorilor ani, atât numă-
tele generice de evaluare a vulnerabilității sau aspectului in- rul de cadre didactice, cât ți numărul de elevi a scăzut, doar că
vers, capacității adaptive. Indicatorul Produsul Intern Brut numărul de elevi a scăzut mult mai substanțial decât numă-
(PIB) pe cap de locuitor este un indicator important, deoare- rul de cadre didactice, astfel încât în anul de studii 2010/2011
ce arată capacitatea indivizilor de a accesa resurse. Venitul numărul de profesori s-a redus cu circa 3000, iar numărul de
mic al populației țării este asociat cu reziliența redusă în fața elevi s-a redus cu circa 100 mii. Raportul elev/ profesor în
hazardurilor naturale. Pentru RM în ani de studiu PIB per ca- 2006/2007 era de 12.3, iar în 2010/2011, respectiv de 10.5120.
pita variază între 803-1007 $ SUA pe an și se consideră unul
În contextul schimbării climei, lipsa de educație este aso-
mic. Acest indicator influențează direct capacitatea adaptivă
ciată cu sărăcia și marginalizarea, membrii societății fără
a întregii populații și în special a celei rurale, deoarece fermi-
educație, cu abilități profesionale reduse, cu bagaj limitat de
erii nu au capacitatea de a investi în tehnologii adaptive, de
cunoștințe referitoare la hazardurile naturale, cu capacități
a diversifica producerea agricolă, a îmbunătăți construcțiile
politice limitate ar constitui o prioritate joasă pentru gu-
locative, altele. Iar coeficientul GINI al inegalității veniturilor
vern sub aspectul protecției lor. Adaptarea la schimbările
vorbește despre echitatea socială, valorile 33-36118 în peri-
climatice va depinde mult de capacitatea de furnizare și
oada de analiză arată că în societatea noastră se formează
asimilare de către populația țării a informației referitoa-
grupuri cu o vulnerabilitate mărită, care financiar și social
re la schimbarea climei, de gestionarea ei la nivel de loca-
sunt marginalizate, nu posedă și nu au acces la resurse de
litate, de gradul de competență a autorităților care își vor
adaptare. La atare grupuri de populație se poate atribui
asuma responsabilitatea de adaptare. Persoanele educate au
populația vârstnică din satele RM, care au surse de existență
potențial de adaptare mai mare, sunt mai flexibile în asi-
și nivel de trai sub cel mediu. Evident că aceste grupuri vul-
milarea de noi posibilități datorită schimbărilor climatice.
nerabile nu vor fi capabile să reziste la acțiunea hazardurilor
Din păcate,, indicatorii analizați sunt cantitativi și nu reflec-
climatice, iar comunitățile rurale sărace nu au posibilitatea
de a implementa acțiuni de adaptare anticipatorii. Comba-
119
<http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Educatia/
Education08_09.pdf>.
118
<http://data.worldbank.org/indicator/>. 120
Biroul Național de Statistică, 2012. <http://www.statistica.md>.
CE a. 2011
0.56 0.7
0.54 0.6
0.5
0.52
a. 2006 0.4 a. 2010
0.50 0.3
0.48 0.2
0.46 0.1
0
0.44
a. 2007 a. 2009
CM RU
A B a. 2008
Figura 5-3: Indicele capacității adaptive pe categorii (A), media pe anii 2006-2011 și capacitatea adaptivă pe ani (B) evaluate la nivel
național. CE – capacitatea economică, CM – capacitatea de mediu, RU – resursele umane
tă calitatea învățământului în RM, care este una joasă 121și turile terestre; transporturi prin conducte; transportul na-
diminuează importanța educației și a eforturilor societății val; sistemele de încălzire din gospodăriile populației etc.122
de a avea generații capabile să asimileze informații refe- Această diversitate de generare a dioxidului de sulf îl clasifi-
ritoare la schimbarea climei și să se adapteze mai bine la că drept o substanță de poluare atmosferică dăunătoare. În
circumstanțe noi de viață. RM aceste emisii au fost în descreștere, dacă în anul 2006
ele constituiau 1.9 mii tone, în 2010 doar 1.1 mii tone, dar
Angajarea în câmpul muncii a populației a fost apreciată
în anul 2011 se observă o majorare a acestor emisii până la
după indicatorul rata de ocupare, care reprezintă ponderea
circa 1.3 mii tone și, probabil, este asociată cu o animație în
populației ocupate cu vârsta de 15 ani și peste în populația
activitatea economică a țării în 2011.
de aceeași categorie de vârstă și care reprezintă capabilitatea
să se adapteze la schimbarea climei. În RM populația eco- În aspectul poluări mediului, este de menționat, că
nomic activă reprezintă 35.3-37.8% și este în descreștere, iar agricultura intensivă a RM practicată în trecutul apropiat
cea economic inactivă 62.2-64.7%, ceea ce se poate inter- a dus la mărirea productivității agricole a unor culturi cu
preta drept capacități de adaptare reduse. Rata de anga- soiuri dependente de aplicări semnificative a fertilizatorilor
jare în câmpul muncii a crescut puțin pe parcursul anilor sintetici, pesticidelor și altor substanțe. Din motive de
analizați ~ cu 0.09%. Procentul populației implicate în agri- infrastructurș neadecvată pentru depozitarea și valorifica-
cultură pe perioada analizată constituie 32.8-27.5% și este rea lor adecvată, în unele localități rurale până în prezent
în descreștere. Procentul populației rurale față de total este acestea se păstrează în condiții improprii și ca rezultat aces-
mai mare 58-59% comparativ cu cea urbană 41-42%, ceea tea reprezintă o sursă periculoasă de poluare a mediului am-
ce contează în aspectul vulnerabilității, deoarece populația biant și de intoxicare a populației.
rurală se consideră mai vulnerabilă.
Densitatea populației. În contextul schimbărilor climatice,
Categoria capacitatea de mediu a fost evaluată în baza in- o societate rezilientă nu va fi una suprapopulată. Densitatea
dicatorilor suprafața de terenuri negestionate, emisiile SO2, mare a populației în zonele expuse la impactul negativ al
densitatea populației. Suprafața de terenuri negestionate este climei are urmări grave prin efectele multiple ale dezastre-
determinată de fragmentarea terenurilor agricole, în studiu lor climatice: contaminarea cu boli, poluarea excesivă a me-
realizat acest indicator a variat între 15.8-34.2 mii ha pe an pe diului, mai ales a surselor de apă. Totodată, lipsa condițiilor
perioada analizată, având o tendință de creștere. Teritoriul favorabile de viață asociate cu pericolul expunerii la
țării este o sursă importantă care permite populației să se hazarduri naturale duce la reducerea nivelului de securitate
deplaseze, să extindă așezările, terenurile agricole. Dar în demografică. În anii analizați densitatea populației în RM
RM extinderea teritoriilor arabile pe contul ecosistemelor a variat între117.20 și 117.62 locuitori km-2 (valoarea me-
naturale, precum și fragmentarea excesivă a terenurilor die a indicatorului 0.40) și o situează în jumătatea țărilor
agricole, au dus la dezechilibru ecologic cu urmări grave cu densitate mare123, cu mai mult de jumătate (58.6%)124 din
pentru teritorii. Utilizarea resurselor naturale (solul, pădu- populația țării localizată în zona rurală. Pe parcursul ulti-
rile, pajiștile specii de plante și animale) a depășit capaci- mului deceniu, în RM a continuat declinul demografic din
tatea de regenerare a ecosistemelor naturale. Intervențiile cauza ratei scăzute a fertilității și emigrației, anii analizați
de adaptare necesare trebuie să fie orientate la restabilirea au indicat un bilanț natural negativ, dar în anul 2011, pen-
echilibrului ecologic și sporirea capacității adaptive. Toto- tru prima dată din ultimii 20 ani, declinul demografic s-a
dată, terenurile curent neutilizate prin aplicarea tehnologii- micșorat. În cele mai mari localități după numărul unităților
lor de restabilire a fertilității solului, irigare, și altele pot fi o administrativ-teritoriale, și anume în mun. Chișinău, mun.
sursă funciară și, pe termen lung, pot fi privite ca o rezervă Bălți, UTA Găgăuzia și orașul Cahul, numărul populației a
de mărire a securității alimentare. fost în creștere, ceea ce se explică atât prin faptul creșterii
naturale pozitive, cât și prin soldul pozitiv migrațional.
Dioxidul de sulf se elimină în special de la instalațiile de ar-
Structura demografică a RM reprezintă reacția locuitori-
dere a combustibililor fosili solizi, inclusiv de la centralele
lor la condițiile de viață, la inegalitatea și vulnerabilitatea
termoelectrice, anumite procese industriale, de la industria
populației, inclusiv la schimbările climatice. Schimbările
celulozei și hârtiei, motoarele Diesel, precum și de la siste-
demografice se impun ca provocare în dezvoltarea econo-
mele de încălzire utilizate de populația fără acces la gazele
mică a țării și în mod deosebit în localitățile rurale.
naturale. Ca surse de emisii primare sunt fabricarea celulo-
zei, hârtiei și a produselor de hârtie, fabricarea substanțelor Sub aspect generalizat, Indicele de Vulnerabilitate Clima-
și a produselor chimice și a fibrelor și firelor sintetice și ar- tică (IVCM) al RM, în baza evaluării setului de indicatori
tificiale, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, analizați mai sus, este egal cu 0.44, iar vulnerabilitatea RM
industria metalurgică; industria de echipamente electrice și se explică prin expunerea excesivă a sectorului agricol, ca-
optice; producerea energiei electrice și termice; transpor- 122
BNS, Resursele naturale și mediul în Republica Moldova, 2010.
121
Economia Republicii Moldova între provocări și soluții. IEFS, 2011.
123
<http://www.indexmundi.com/g/r.aspx?v=21000>.
P.28-31.
124
<http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/populatia/
Populatia_Republicii_Moldova_2010.pdf>.
Is a. 2011
0.6
0.6
CM 0.4 SA
0.4
a. 2006 a. 2010
0.2
0.2
RU 0 EA
0
a. 2007 a. 2009
CE AA
A SU B a. 2008
Figura 5-4: Indicele Vulnerabilități Climatice al RM (IVCM) pentru anii 2006-2011 la nivel național în baza categoriilor (A) și a valorilor
fiecărui an (B). Is – infrastructura de locuire, SU – sănătatea umană, SA – siguranța alimentară, AA – asigurarea cu apă, EA – ecosistemele
agrare, CE – capacitatea economică, CM – capacitatea de mediu, RU – resursele umane
pacitatea economică joasă, asigurarea ineficientă cu apă și majore precum: profilul socio-demografic, asigurarea cu
calitatea joasă a protecției sănătății populației (Figura 5-4). apă, mediul înconjurător, asigurarea financiară, variabilitatea
climatică, dezastrele și altele (Chambers & Conway, 1992).
Indicele de Vulnerabilitate a Existenței (IVE/LVI)
Această abordare include expunerea, senzitivitatea și capa-
Evaluarea integrată dă posibilitate de a analiza problemele citatea adaptivă la schimbările climatice. Setul de indicatori,
de care depind abilitățile de adaptare la schimbările clima- organizați pe componente, este prezentat în Tabelul 5-2.
tice ale comunităților/ raioanelor. Efectuarea acestei evalu-
ări este importantă și în aspectul că vulnerabilitatea curen- Expunerea populației raioanelor la variabilitatea climatică
tă poate servi ca scenariul liniei de bază pentru evaluarea a fost apreciată în baza indicatorilor componentei climati-
vulnerabilității de viitor. Ea este fotografia situației de astăzi ce: variația cantităților de precipitații (mm), temperaturilor
și determină gradul de afectare a unităților administrativ- maxime (°C), temperaturilor minime (°C). Mediile abateri-
teritoriale din RM în cazul hazardurilor naturale. lor standard ale valorilor indicatorilor de la media lunară pe
parcursul anilor 2006-2011 au caracterizat particularitățile
Pe lângă factorii de scară largă, globali și naționali, facto- climatice la nivel local.
rii locali s-au dovedit a influența vulnerabilitatea la nivelul
de existență a populației. Cu toate că RM este o țară mică, Componenta agricolă este una cu contribuție mare la sen-
unitățile administrativ-teritoriale, raioanele sunt delimitări zitivitatea raioanelor. După cum s-a analizat la IVC la nivel
teritorial geografice unde se manifestă particularitățile de național, în RM 58,3% din populația țării este angajată di-
răspuns la factorii climatici la nivel local. Raioanele, forma- rect sau indirect în sectorul agricol, care are o vulnerabilitate
te din sate/ comune rurale, trebuie să răspundă la un nu- mare la variabilitatea climatică curentă. Cei 12 indicatori ai
măr considerabil de provocări socio-economice și climatice componentei agricole reflectă aspectele-cheie ale existenței
care cauzează vulnerabilitatea lor. Dependența în mare mă- populației rurale: suprafețele cultivate și necultivate, inten-
sură de sectorul agricol, precum și asigurarea insuficientă sitatea cultivării, suprafețele irigate, cantitatea de cereale și
cu apă, fac ca populația rurală, în special fermierii, să fie productivitatea celor mai importante culturi, șeptelul de
vulnerabilă la variabilitatea climei. Înțelegerea specificului animale, producția de lapte (Tabelul 5-2). Valorile medii ale
vulnerabilității localităților este importantă și sub aspectul acestei componente pe perioada analizată au variat în limi-
adoptării mai eficiente a deciziilor, planificării și manage- tele 0.42-0.79, ceea ce indică variabilitatea mare între raioa-
mentului resurselor sociale și naturale, precum și în sco- ne în baza indicatorilor analizați (Figura 5-5).
pul alocării resurselor financiare pentru a spori reziliența Problema secetei este una persistentă pentru RM pe parcur-
populației localităților din zona rurală, în special a grupu- sul multor ani, dar a devenit una acută în ultimele decade.
rilor vulnerabile la hazardurile naturale. De menționat că Indicatorul intensitatea irigării arată o valoare anuală medie
acțiunile de adaptare deseori se implementează și se deru- mare 0.75-0.80 în toți anii analizați. Asupra soluțiilor acestei
lează la nivel local, acesta urmează a fi nivelul-cheie în pro- probleme au lucrat cercetători din diferite domenii, în speci-
movarea intervențiilor de adaptare. al amelioratori și fiziologi ai plantelor, care au elaborat soiuri
Indicele de Vulnerabilitate a Existenței (IVE) este bazat pe de diferite culturi rezistente la secetă și care constituie un te-
conceptul existenței durabile și încorporează componente zaur științific național. De aceea soiurile, hibrizii, varietățile
Tabelul 5-2: Indicatorii Indicelui de Vulnerabilitate a Existenței (IVE), utilizați în evaluarea vulnerabilității unităților administrativ-teritoriale
ale RM pentru anii 2006-2011
Componenta
Indicatorii Descrierea indicatorului
majoră
Densitatea populației (locuitori/km²) Numărul de persoane pe unitate de suprafață
Demografică Sporul natural (la 1000 locuitori) Rata natalității raportată la rata mortalității
Gradul de școlarizare Numărul de elevi înmatriculați în școli
Variația cantităților de precipitații (mm) Devierile standard ale cantităților de precipitații zilnice de la media lunară
Devierile standard ale temperaturilor maxime zilnice de la media lunară a
Variația temperaturilor maxime (°C)
Climatică temperaturilor maxime
Devierile standard ale temperaturilor minime zilnice de la media lunară a
Variația temperaturilor minime (°C)
temperaturilor minime
Intensitatea irigării (mln m³) Cantitatea de apă utilizată pentru irigarea terenurilor agricole
Suprafața totală pentru culturile Raportul procentual dintre [Suprafața terenurilor arabile și plantațiilor multianuale]
alimentare (%) și [Suprafața terenurilor agricole]
Suprafața totală pentru culturile Raportul procentual dintre [Suprafața pășunilor, fânețelor și pârloagelor] și
nealimentare (%) [Suprafața terenurilor agricole]
Raportul dintre [Suprafața terenurilor agricole] și [Suprafața terenurilor arabile și
Intensitatea cultivării
plantațiilor multianuale]
Recolta totală a cerealelor și leguminoaselor pentru boabe în întreprinderile agricole
Cantitatea totală a cerealelor(tone)
și gospodăriile țărănești (de fermier)
Productivitatea medie a cerealelor și Productivitatea medie a cerealelor și leguminoaselor pentru boabe (cu excepția
leguminoaselor pentru boabe (q/ha) porumbului) în întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești (de fermier)
Agricolă
Productivitatea grâului în întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești (de
Productivitatea grâului (q/ha)
fermier)
Productivitatea orzului în întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești (de
Productivitatea orzului (q/ha)
fermier)
Productivitatea porumbului în întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești (de
Productivitatea porumbului (q/ha)
fermier)
Productivitatea florii-soarelui în întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești (de
Productivitatea florii-soarelui (q/ha)
fermier)
Producția de lapte (tone) Producția laptelui de vacă în gospodării de toate categoriile
Șeptelul de animale (bovine, porcine, ovine și caprine, păsări) în întreprinderile
Șeptelul de animale (mii capete)
agricole și gospodăriile țărănești (de fermier) care au la balanță animale (ferme)
Numărul total de lucrători Numărul total de lucrători
Numărul fermierilor Numărul întreprinderilor agricole, gospodăriilor țărănești mari și mici
Ocupațională Numărul de lucrători în agricultură Numărul mediu al salariaților din agricultură
Numărul de lucrători în industrie Numărul mediu al salariaților din industrie
Numărul de șomeri Numărul de șomeri
locale reprezintă o sursă importantă de considerat și de La mărirea capacității adaptive a comunităților din RM ar
valorificat în continuare. Din păcate, perioada de tranziție putea contribui integrarea răspunsului la schimbarea cli-
la economia de piață a afectat negativ toate domeniile de mei în politicile locale care ar genera interes local și acțiuni
cercetare și ramurile legate de ele, însă cel mai mult se decizionale. Stabilirea unei platforme instituționale comu-
resimte lipsa cercetărilor în domeniul științelor naturii. Este ne, care ar integra instituțiile responsabile de reducerea
o necesitate acută de a stimula aceste cercetări pe fundalul riscurilor la dezastre, managementul resurselor naturale,
schimbărilor climatice, de a elabora și aplica tehnologii intervențiile de adaptare și reducerea sărăciei cu activități
durabile, de a valorifica potențialul de cunoștințe și practici orientate spre populația vulnerabilă a comunităților sărace
autohtone, deoarece ele pot avea un efect de adaptare ar fi un beneficiu mare din punctul de vedere al capacității
mai eficient, decât multe din soluțiile aduse din exterior. adaptive. În ultimii ani Ministerul Agriculturii și Industriei
Creșterea productivității culturilor existente în condițiile Alimentare promovează un management descentralizat și
de schimbare a climei va spori securitatea alimentară a participator al resurselor naturale, totuși aceste măsuri sunt
comunităților, respectiv reziliența lor și va da posibilitatea sporadice și insuficiente.
de a acorda o atenție mărită managementului durabil al re-
Capacitatea adaptivă a fost cuantificată prin profilul socio-
surselor naturale ale comunităților. Managementul de con-
demografic al raionului, tipul de strategie de existență (agri-
servare și restaurare a resurselor naturale este o contribuție
cultura este ca mod de ocupație dominant).
semnificativă în reducerea vulnerabilității comunităților ru-
rale și o componentă importantă a adaptabilității durabile.
U.T.A. Găgăuzia 0.406 0.430 0.538 0.167

Demografie
Drochia 0.466 0.419 0.448 0.471 Clima
Cahul 0.444 0.272 0.540 0.388 Agricultura
Ocupațiile
Ştefan Vodă 0.492 0.443 0.446 0.545
Briceni 0.471 0.442 0.424 0.664
Râşcani 0.411 0.472 0.467 0.611
Edineţ 0.475 0.449 0.458 0.610
Glodeni 0.489 0.441 0.461 0.662
Ocniţa 0.549 0.448 0.437 0.666
Floreşti 0.425 0.462 0.534 0.531
Donduşeni 0.342 0.448 0.511 0.654
Taraclia 0.480 0.272 0.609 0.507
Soroca 0.501 0.504 0.535 0.537
Făleşti 0.494 0.530 0.543 0.582
Cantemir 0.538 0.430 0.558 0.620
Anenii Noi 0.606 0.472 0.617 0.473
Orhei 0.568 0.470 0.647 0.470
Căuşeni 0.441 0.411 0.632 0.695
Sângerei 0.574 0.489 0.677 0.520
Şoldăneşti 0.479 0.346 0.630 0.814
Ungheni 0.621 0.576 0.593 0.697
Cimişlia 0.407 0.434 0.728 0.639
Leova 0.545 0.401 0.654 0.757
Străşeni 0.785 0.446 0.627 0.652
Criuleni 0.733 0.626 0.599 0.654
Hânceşti 0.427 0.625 0.694 0.640
Rezina 0.567 0.516 0.717 0.706
Dubăsari 0.806 0.394 0.661 0.822
Ialoveni 0.827 0.632 0.673 0.650
Teleneşti 0.578 0.442 0.766 0.707
Nisporeni 0.700 0.295 0.786 0.797
Basarabeasca 0.687 0.410 0.790 0.780

Călăraşi 0.628 0.674 0.780 0.711
0.000 0.500 1.000 1.500 2.000 2.500 3.000
Figura 5-5: Contribuția componentelor la valoarea generală a Indicelui Vulnerabilității de Existență a fiecărui raion din RM, valoarea
medie pe anii 2006-2011
Evaluarea situației socio-demografice a raioanelor s-a efec- populației nu este percepută pozitiv, deoarece o densitate
tuat în baza indicatorilor: densitatea populației, creșterea mare înseamnă o exploatare intensivă a resurselor naturale
naturală a populației, gradul de școlarizare. Utilizând aceste și un număr mare de populație poate fi expus hazardurilor
date se poate aprecia nivelul de capital uman și social din naturale. Comunitățile din RM nu dispun de strategii și pla-
localitățile raioanelor. Unii autori (Adger, 2006) consideră nuri de acțiune care ar spori reziliența la dezastre naturale.
ca astfel de indicatori sunt orientativi pentru potențialul de Totodată, schimbările structurii demografice a populației
capacitate de viitor și pentru starea de existență. rurale indică o îmbătrânire a comunităților din RM în urma
sporului natural mic sau negativ, dar și emigrației de mai
Tradițional, ponderea populației rurale în RM a fost una
mulți ani, astfel, coeficientul de îmbătrânire a populației
mare (în perioada sovietică până la 76.6%) și continuă a fi
este în creștere 13.5-14.8. Unii autori (Buciuceanu-Vra-
și în zilele noastre, constituind 58.3% din totalul populației
bie, 2013) constată că în sate persoanele de 60 de ani și
(fără Transnistria) (Buciuceanu-Vrabie, 2013), însă numă-
peste constituie 18.4% în cazul femeilor și 12.4% în cazul
rul de locuitori la sate este în descreștere, ceea ce este privit
bărbaților. Față de anul 1959, ponderea populației în vârstă
ca un fenomen negativ (Stratan et al., 2012). În contextul
de 60 de ani și peste a crescut cu peste 98% în anul 2012,
vulnerabilității la schimbările climatice densitatea mare a
cota populației tinere (0-14 ani) s-a micșorat practic de dus la degradarea capacității productive a solului cu modi-
două ori, iar efectivul, precum și cota populației adulte (15- ficări negative ale proprietăților fizico-chimice ale solului,
59 ani) a crescut pe ansamblul perioadei 1959-2012 cu 16%. poluarea mediului ambiant și cu o diversitate restrânsă a
Aceste schimbări ale structurii demografice ale populației altor activități economice. Astfel, vulnerabilitatea curentă a
rurale în contextul schimbărilor climatice înseamnă mări- localităților este determinată nu numai de situația curentă,
rea numărului populației cu grad mare de vulnerabilitate. ci și de capacitatea adaptivă din trecutul apropiat.
În mod tipic, centrele raionale au un număr de 6.0-40.7 mii
locuitori, iar orașe precum Cahul, Ungheni, Soroca, între Componenta ocupațională încorporează aceste particularități
33.6 și 39.9 mii locuitori125. ale localităților din RM și contribuie la capacitatea adaptivă
curentă a raioanelor, totodată caracterizează și senzitivitatea
După cum s-a menționat anterior, RM are un grad înalt lor. Vulnerabilitatea acestei componente au fost evaluate în
de școlarizare, însă numărul elevilor pe parcursul anilor baza indicatorilor: numărul total de lucrători, numărul fermi-
analizați se schimbă considerabil. Conform indicatorilor erilor, numărul de lucrători în agricultură, numărul de lucră-
componentei demografice valorile mari ale vulnerabilității tori în industrie, numărul de șomeri. Comunitățile rurale din
se atestă la indicatorul gradul de școlarizare, care reprezin- RM în strategia de existență a lor contează mult pe sectorul
tă numărul total de elevi înmatriculați în școlile raioanelor agricol, în special pe producția vegetală agricolă, dar care este
respective. Pe perioada analizată numărul elevilor este în instabilă și puternic influențată de fluctuațiile climatice, în
descreștere din cauza fenomenelor cunoscute: rata scăzută special de fenomenele extreme. Această dependență mărită
a natalității și emigrația. Aceste tendințe pe fundalul unei scade din viabilitatea economică a satelor, iar comunitățile să-
calități scăzute a învățământului se reflectă negativ asupra race sunt predispuse să fie mai vulnerabile, cu urmări distruc-
potențialului uman al localităților din RM. tive chiar de la hazardurile de intensitate medie. Se impune
Un aspect important referitor la fenomenul schimbării cli- activitatea diversificată a satelor și raioanelor in țară, deoare-
mei este instruirea la toate nivelele a populației referitor la ce agricultura de una singură nu poate asigura bunăstarea și
acest fenomen. Pornind de la încorporarea în programele de chiar existența populației la o densitate pe care o avem.
studii școlare și continuând cu instruirea populației adulte Analiza comparativă a valorilor IVE pentru fiecare an din
și stimularea cercetărilor la nivel comunitar ale aspectelor perioada 2006-2011 și valorile medii ale IVE ale zonelor ge-
legate de schimbarea climei. ografice ale RM, în baza setului de indicatori propus a scos
Simțul colectivismului social a fost dezvoltat în satele RM, în evidență vulnerabilitatea mai mare a raioanelor din zona
un aspect important care le-a permis să supraviețuiască de Centru a RM, comparativ cu cele de Nord și Sud (Figu-
în fața hazardurilor naturale. Luând în considerație vechi- ra 5-6). Contribuția fiecărei componente în vulnerabilitatea
mea istorică (600-800 ani) a comunităților din RM, ele s-au totală a raionului vorbește despre deosebirile dintre raioane.
caracterizat printr-o capacitate adaptivă relativ bună atât În funcție de an, ordinea raioanelor (adică, sporirea sau di-
la perturbările sociale, cât și la cele naturale. Localitățile minuarea valorilor IVE) se poate modifica, însă, cel mai des,
s-au dezvoltat pe baza resurselor naturale disponibile, cea valorile mari le revin raioanelor menționate.
mai principală fiind solul fertil. Exploatarea excesivă a re-
Raportul dintre componente este diferit în funcție de raion,
surselor funciare în perioada sovietică a dus la extinderea
totodată, se poate de evidențiat raioanele cu tendințe opu-
satelor din Moldova, astfel activitatea agricolă fiind domi-
nantă în localitățile rurale, cu o producere intensivă care a se ale vulnerabilității (Figura 5-7 şi 5-8). Raioanele Ialoveni,
Telenești, Nisporeni, Basarabeasca, Călărași au avut vulne-
125
<http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/varval. rabilitatea mărită preponderent din cauza componentelor
asp?ma=POP0103&ti=Populatia+stabila+pe+orase+si+raioane%2C
agricolă și ocupațională. Analiza setului de indicatori ai com-
+la+1+ianuarie%2C+2005-2013&path=../Database/RO/02%20POP/
POP01/&lang=1>. ponentei agricolă arată că raionul Basarabeasca a avut produc-
Zona NORD Zona CENTRU Zona SUD
Briceni Anenii Noi Basarabeasca

Soroca Donduşeni Ungheni Călăraşi U.T.A. Găgăuzia Cahul
Teleneşti Criuleni
Sângerei Drochia
Taraclia Cantemir
Şoldăneşti Dubăsari
Râşcani Edineţ
Străşeni Hânceşti
Ştefan Vodă Căuşeni
Ocniţa Făleşti Rezina Ialoveni
Orhei Leova Cimişlia
Nisporeni
Glodeni Floreşti
Figura 5-6: Indicele Vulnerabilității de Existență pentru raioanele a trei zone geografice ale RM: Nord, Centru și Sud
U.T.A. Găgăuzia 0.406 0.430 0.538 0.167

Demografie
Drochia 0.466 0.419 0.448 0.471 Clima
Cahul 0.444 0.272 0.540 0.388 Agricultura A
Ocupațional
Ştefan Vodă 0.492 0.443 0.446 0.545
Briceni 0.471 0.442 0.424 0.664
Ialoveni 0.827 0.632 0.673 0.650

Teleneşti 0.578 0.442 0.766 0.707
B
Nisporeni 0.700 0.295 0.786 0.797
Basarabeasca 0.687 0.410 0.790 0.780
0.000 0.500 1.000 1.500 2.000 2.500 3.000

Figura 5-7: Contribuția componentelor la IVE a cinci raioane cu cea mai mică vulnerabilitate (A) și cea mai mare vulnerabilitate (B)
Drochia Ialoveni
a. 2006 a. 2006
1.000 1.000
a. 2011 0.500 a. 2007 a. 2011 a. 2007

0.500
Demografie
Clima
0.000 0.000
Agricultura
Ocupational
a. 2010 a. 2008 a. 2010 a. 2008
a. 2009 a. 2009
Figura 5-8: Graficul IVE pe componente pentru raionul Drochia, ca exemplu al unui raion cu vulnerabilitate mică și pentru raionului
Ialoveni, ca exemplu al unui raion cu vulnerabilitate mare
tivitatea joasă a cerealelor (porumb, floarea-soarelui, grâu) și nele din zona de Centru au avut o vulnerabilitate mai redusă
șeptelul de animale redus pe parcursul anilor analizați. în anul 2006. Raioanele Ialoveni, Basarabeasca, Nisporeni se
evidențiază prin valorile mari ale IVE în majoritatea anilor
La componenta ocupațională, indicatorii care se referă la
analizați din motivele expuse mai sus.
numărul de lucrători în agricultură și în industrie au fost
destul de modești. Raionul Ialoveni a avut o densitate mai Integrarea cunoștințelor autohtone și a experienței de viață
mare a populației, cu fluctuații mai mari ale minimelor de a comunităților locale în condițiile schimbătoare ale mediu-
temperaturi, șeptelul de animale redus, numărul de lucră- lui este esențială pentru politicile de adaptare la nivel comu-
tori în agricultură mai mic, productivitatea cerealelor redu- nitar și pentru dezvoltarea capacităților adaptive.
să. Raioanele Telenești și Nisporeni au avut productivitatea
În studiul realizat a fost aplicată tehnica de cartografiere
laptelui scăzută, intensitatea irigării mică, productivitatea
pentru a integra informația referitoare la aspectele de vul-
de cereale și cantitatea de grâne mică, numărul de șomeri
nerabilitate a unităților administrativ-teritoriale din RM.
mare, numărul de lucrători agricoli și industriali mic.
Această tehnică dă posibilitate de a vizualiza distribuirea
Raioanele cu IVE mic (Briceni, Drochia, Stefan Vodă, Ca- vulnerabilității și de a identifica raioanele cu vulnerabilitate
hul, UTA Găgăuzia) au avut productivitatea mărită a cere- mare și cele cu potențial adaptiv mai bun. Această meto-
alelor, șeptelul bun de animale, angajării în câmpul muncii, dă a fost utilizată în evaluări similare în alte țări (O’Brien
atât în sectorul agrar, cât și în cel industrial. et al. 2004; Yohe et al., 2006) ca o modalitate de comuni-
care a vulnerabilității care ilustrează distribuirea spațială a
Aspectul final al IVE, care reprezintă vulnerabilitatea curen-
capacității, senzitivității și expunerii regiunilor, localităților.
tă și care poate servi ca scenariul liniei de bază (ani 2006-
2011) pentru toate raioanele pentru fiecare an și media este În Figura 5-10 este prezentată harta distribuirii valorii me-
prezentat în Figura 5-9. Din grafic se poate de identificat dii a IVE pe raioane pentru perioada studiată (2006-2011).
vulnerabilitatea mare a anului 2007 (culoare roșie) pentru Harta oferă informație utilă pentru populația raioanelor și
majoritatea raioanelor. Anul 2011 a fost un an relativ bun comunităților, pentru autoritățile publice locale și factorii
pentru raioanele din zona de Nord și UTA Găgăuzia. Raioa- de decizie de toate nivelele.
U.T.A. Găgăuzia Briceni Donduşeni

Taraclia 0.800 Drochia
Ştefan Vodă 0.700 Edineţ
Leova 0.600 Făleşti
Cimişlia 0.500 Floreşti

0.400
Căuşeni 2006
Glodeni
0.300 2007
Cantemir 0.200 Ocniţa 2008
0.100 2009
Cahul Râşcani
0.000 2010
Basarabeasca Sângerei 2011
media
Ungheni Soroca
Teleneşti Anenii Noi
Şoldăneşti Călăraşi
Străşeni Criuleni
Rezina Dubăsari
Orhei Hânceşti
Nisporeni Ialoveni
Figura 5-9: Indicele de Vulnerabilitate a Existenței al unităților administrativ-teritoriale din RM, valori anuale, precum și valoarea medie
pentru perioada 2006-2011
Figura 5-10: Harta distribuirii valorii medii a IVE pentru perioada 2006-2011, pe unități administrativ-teritoriale ale RM
Intensitatea culorii este ajustată la gradul de vulnerabilitate de studiu (1887-1980), tendințele de modificare a tempera-
a fiecărui raion, care se pot grupa în felul următor: turii în ultimele trei decenii (1981-2010) sunt semnificati-
• 0.27-0.42 – vulnerabilitate redusă ve din punct de vedere statistic pentru valorile termice ce
caracterizează anotimpul de vară si cele ce caracterizează
• 0.42-0.54 – vulnerabilitate moderată
valorile medii anuale cu un nivel de certitudine de 99 la sută
• 0.54-0.67 – vulnerabilitate mare și cele de primăvară și de toamnă cu un nivel de certitudine
• 0.67-0.75 – vulnerabilitate foarte mare de 95 la sută.
Deoarece vulnerabilitatea este o situație complexă și di- Tendințele de evoluție a valorilor medii anuale şi sezoniere
namică, Indicele de Vulnerabilitate Climatica atât la nivel ale precipitaţiilor pentru cele două perioade evaluate sunt
național (IVCM), cât și la nivel raional (IVE) se poate mo- pozitive pentru toate anotimpurile, cu excepția anotimpu-
difica, adăugând/ excluzând indicatori în funcție de nece- lui de primăvară (1891-1980) și vară (1981-2010), pentru
sitatea evaluării, acest instrument oferă posibilitatea de a care tendințele de evoluție au fost negative. De notat totuşi,
cuantifica vulnerabilitatea integral și pe componente. că tendințele de creştere uşoară a valorilor medii anuale şi
sezoniere ale precipitaţiilor nu sunt semnificative din punct
de vedere statistic, cu excepția celei anuale pentru perioada
5.2. Clima curentă: tendințe observate 1891-1980 (p ≤ 0.1) (Tabel 5-3; Figura 5-11).
și variabilitatea Compararea valorilor medii anuale şi sezoniere de tempe-
ratură și abaterilor standard pentru cele două perioade de
În Republica Moldova caracterul modificărilor observate referință au confirmat schimbările substanțiale în regimul
ale climei au fost identificate prin intermediul studierii de temperatură menționat mai sus (Tabel 5-4).
tendințelor de evoluție și variabilităţii indicilor climatici de
bază. Începutul anilor 90’ ai secolului XX este considerat un Cu un înalt grad de certitudine a fost stabilit faptul, că va-
„punct de referință“ pentru fenomenul de încălzire globală. lorile medii sezoniere (cu excepția anotimpului de toamnă)
Reieşind din aceasta, valorile medii anuale şi sezoniere ale şi anuale ale temperaturii aerului în ultimele trei decenii se
temperaturilor și precipitaţiilor de la stația meteorologică deosebesc de valorile înregistrate în perioadele precedente, în
Chișinău (pentru care este disponibilă cea mai lungă serie de timp ce variabilitatea acestui indice rămâne practic la același
observări instrumentale neîntrerupte a datelor climatice: pen- nivel (cu excepția temperaturii medii anuale a aerului pentru
tru temperatură – din 1887, pentru precipitaţii – din 1891) au care a fost semnalată o creştere semnificativă a variabilității
fost studiate și comparate pentru două perioade de timp: (i) indicelui respectiv pe parcursul ultimelor trei decenii).
de la începutul perioadei de observație până în anul 1980 şi Analiza valorilor medii anuale ale precipitațiilor (Tabel
(ii) din 1981 până în anul 2010 (Tabelele 5-3 și 5-4 și Figura 5-4) nu indică deosebiri semnificative din punct de vede-
5-11). Din punct de vedere metodologic, schimbările cli- re statistic, deși o creștere ușoară a valorii medii anuale a
matice pot fi considerate reale, dacă parametrii de tendință precipitațiilor (în special în anotimpul de toamnă) nu poate
sunt semnificativi din punct de vedere statistic. fi considerată semnificativă din punct de vedere statistic, în-
Așa cum se poate observa din Tabelul 5-3 și Figura 5-11 trucât aceasta poate fi explicată prin fluctuațiile inter-anuale.
tendința de modificare a temperaturii medii anuale a aeru- De asemenea, nu au fost identificate deosebiri semnificative
lui înainte de anii 90’ ai secolului XX a fost destul de mica din punct de vedere statistic în variabilitatea precipitațiilor,
(0.05 0C per deceniu sau ~ 0.50C per secol). Începând cu anii cu excepția anotimpului de primăvară.
90’ ai secolului XX acest indice are o evoluție bruscă spre Figura 5-12 prezintă evoluția indicelor temperatura medie
creștere (aproximativ 0.630C per deceniu sau ~ 6.30C per se- anuală (0C) și cantitatea medie de precipitații (mm) pentru
col). Mai mult decât atât, în comparație cu prima perioadă perioada din trecutul mai recent (1961-2010) și cea proiec-
Tabelul 5-3: Tendințele de evoluție a temperaturii medii anuale a aerului (0С/an) și precipitațiilor (mm/an) și semnificația statistică
(p-valoare) pentru două perioade de timp distincte la stația meteorologică Chișinău, Republica Moldova
Temperatura medie a aerului Precipitații
Anotimp 1887-1980 1981-2010 1891-1980 1981-2010
Tendința p-valoare Tendința p-valoare Tendința p-valoare Tendința p-valoare
Iarna 0.010 0.214 0.039 0.300 0.472 0.108 1.234 0.258
Primăvara 0.005 0.352 0.061 0.028 - 0.059 0.823 0.187 0.873
Vara 0.002 0.578 0.097 0.000 0.619 0.291 - 1.406 0.392
Toamna 0.003 0.545 0.048 0.032 0.412 0.256 1.291 0.412
Anual 0.005 0.097 0.063 0.001 1.448 0.073 1.301 0.578
Notă: cu aldin sunt prezentate valorile cu diferențe semnificative din punct de vedere statistic.
1880 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020 130

0.0 125
120
-0.5 115
-1.0 110
Iarnă
105
-1.5 100
95
-2.0 90
85
-2.5 80
-3.0 1880 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020
11.0 129
10.8
127
10.6
10.4 125
Primăvară
10.2 123
10.0
9.8 121
9.6 119
9.4
9.2 117
9.0 115
1880 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020 1880 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020
23.0 210
22.5 205
200
22.0 195
21.5 190
Vară
185
21.0 180
20.5 175
170
20.0 165
19.5 160
1880 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020 1880 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020
11.0 155
10.8
145
10.6
10.4 135
Toamnă
10.2 125
10.0 115
9.8
9.6 105
9.4 95
1880 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020 1880 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020
11.5
570
11.0
550
10.5 530
Anual
10.0 510
9.5 490
9.0 470
1880 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020 1880 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020
Figura 5-11: Tendințe liniare de evoluție a temperaturii medii a aerului (0C/an — partea stângă) şi a precipitațiilor (mm/an — partea
dreaptă) pentru perioada înainte și după 1981 la staţia meteorologică Chișinău
Tabelul 5-4: Compararea valorilor medii (x) și abaterii standard (σ) a temperaturilor sezoniere şi anuale ale aerului și precipitaţiilor pentru
perioada înainte de 1981 (x1, σ1) și după (x2, σ2)
Temperatura medie a aerului Precipitații

Anotimp
х1 х2 р σ1 σ2 р х1 х2 р σ1 σ2 р
Iarna -2.2 -1.1 0.009 1.96 1.77 0.539 100.6 105.6 0.638 47.42 48.26 0.615
Primăvara 9.4 10.2 0.006 1.25 1.33 0.651 121.5 123.7 0.829 42.02 54.16 0.090
Vara 20.5 21.3 0.001 1.06 1.17 0.465 185.9 186.1 0.992 94.38 76.31 0.207
Toamna 10.1 10.3 0.444 1.34 1.08 0.189 113.1 132.2 0.170 58.55 55.29 0.130
Anual 9.5 10.2 0.001 0.71 0.97 0.024 521.1 547.6 0.333 130.79 108.22 0.261
Notă: cu aldin sunt prezentate valorile cu diferențe semnificative din punct de vedere statistic.
A 2
-2
-4
1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020 2030 2040 2050 2060 2070 2080 2090 2100
400
200
0
B
-200
-400
-600
1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020 2030 2040 2050 2060 2070 2080 2090 2100
A2 A1B B1
Figura 5-12: Tendințe în anomaliile (A) temperaturilor medii (oC) și (B) precipitațiilor medii (mm) anuale pentru perioada din trecutul
recent (1961-2010) și cea proiectată pentru viitor (2010-2100)
tată pentru viitor (2010-2100). În raport cu valorile medii rale cuplate de circulație atmosferică și oceanică (AOGCMs)
ale climei în perioada de referinţă (1961-1990), toate valori- puse la dispoziție de către Programul Mondial de Cercetare a
le prezentate reprezintă anomalii. Curbele de culoare neagră Climei (WCRP): programul de comparare reciprocă a mo-
indică valorile medii observate ale anomaliilor în perioada delelor cuplate - faza 3 (CMIP3) (Meehl et al., 2007a) (Figu-
1961-2010, iar curbele de culoare maro indică valorile medii ra 5-13): CSIROMk3 (Organizația Comunitară de Cercetări
pe ansamblu de modele (linie plină) și diapazonul (umbră) Științifice și Industriale, Australia), ECHAM5-OM (Institu-
de simulare a valorilor climatice pentru perioada din tre- tul de Meteorologie Max-Planck, Germania), HadCM3 (Ofi-
cutul recent, pe baza unui ansamblu din 10 modele clima- ciul de Meteorologie din Marea Britanie), BCCR_BCM2.0
tice globale (în engl. : GCM). Începând cu anul 2010, lini- (Centrul de cercetări climatice Bjerknes, Norvegia), CCC-
ile colorate indică valorile medii (linie plină) și diapazonul ma_CGCM3_T63 (Centrul Canadian de modelări și analize
(umbră) prospecțiunilor climatice pe ansamblu de modele
climatice, Canada), NIES_MIROC3.2_medres, NIES_MI-
impuse de trei scenarii de emisii ale gazelor cu efect de seră
ROC3.2_hires (Institutul național de studii în domeniul me-
(A2 – linie roșie, A1B – linie albastră și B1 – linie verde).
diului, Japonia), MRI_CGCM2.3.2 (Institutul de cercetări
Barele colorate pe partea dreaptă a proiecțiilor climatice
rezumă diapazonul valorilor medii pentru perioada anilor meteorologice, Japonia), NCAR_CCSM3 (Centrul Național
2080’, simulate de 10 modele climatice globale pentru fieca- pentru cercetări atmosferice, SUA), GFDL_CM2.1 (Labora-
re scenariu de emisii. torul de studiere a hidrodinamicii geofizice, SUA); experi-
mentele modelate pentru scenariile de emisii SRES A2, A1B
și B1 au fost descărcate de pe: (<http://www.ipcc-data.org/
5.3. Scenarii privind schimbarea climei gcm/monthly/SRES_AR4/ index.html>).
Scenariile de emisie A2, A1B şi B1 oferă date privind
5.3.1. Elaborarea scenariilor climatice pentru concentrațiile gazelor cu efect de seră determinate de anu-
Republica Moldova mite scenarii globale de evoluție socio-economică (Nakice-
Modelarea climatică pentru precipitații și temperatură utili- novic, N., et al. 2000). Deși este puțin probabil, ca careva din
zată în acest raport derivă din utilizarea a 10 modele gene- scenariile de emisii sau proiecțiile unui model general cuplat
Figura 5-13: Numărul de puncte pe rețea și cadrul corespunzător a modelelor generale cuplate de circulație atmosferică și oceanică
privind prezicerea climei pentru teritoriul Republicii Moldova
de circulație atmosferică și oceanică să se desfășoare exact trebuie să fie exprimate în raport cu perioada de referință
așa cum este descris, un ansamblu de simulări ale modelelor (1961-1990).
climatice globale și ale profilelor scenariilor de emisii, oferă
Perioadele temporale au fost centrate în jurul unui deceniu,
o gamă de rezultate ale unor posibile prospecţiuni climatice
de exemplu, perioada temporală 2020’ se referă la anii 2010-
care reflectă nivelul actual de cunoștințe în acest domeniu.
2039.
Această abordare privind elaborarea scenariilor climatice
este recomandată în Raportul de evaluare 4 (IPCC, 2007). Perioade temporale de treizeci de ani au fost folosite pen-
tru a identifica clima „normală” pentru deceniile respective;
Ca bază pentru realizarea prospecţiunilor climatice, precum
astfel, prin calcularea mediilor pentru perioadă, se elimină
şi pentru procedura de validare, au fost utilizate datele cli-
variabilitatea aleatorie de la an la an, sau se exclude „zgomo-
matice observate pentru perioada 1961-2010, înregistrate
tul”; pe când pe termen lung, influența crescândă a concen-
de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat pentru cinci
traţiei gazelor cu efect de seră sau „semnalul” rămâne.
stații meteorologice (Briceni, Bălți, Chișinău, Tiraspol, Ca-
hul), care includ: cantitățile zilnice şi lunare de precipitaţii; Este de menţionat, că utilizarea perioadelor temporale de
temperaturile zilnice şi lunare medii, minime şi maxime; şi treizeci de ani pentru aproximarea mediilor, reprezintă un
umiditatea relativă a aerului. standard folosit de cercetătorii în meteorologie și climato-
logie (WMO, 1989).
Deși nu este posibil a prezice temperatura sau precipitațiile
pentru o anumită zi, lună, sau chiar anumit an, drept ur- Proiecțiile pentru clima de viitor au fost obținute con-
mare a incertitudinilor fundamentale și variabilității firești form metodologiei descrise de Wilby et al. (2004) şi Carter
a schimbărilor climatice, modelele climatice globale sunt (2007). Mai întâi este stabilită clima de bază pentru regiu-
un instrument valoros pentru proiectarea unui diapazon nea de interes. Ulterior, este calculată modificarea mediilor
probabil a schimbărilor climatice pentru perioade de timp de temperatură pentru cadrul geografic cel mai apropiat
ce cuprind un deceniu sau mai multe. Aceste prospecțiuni, de regiunea de interes, ca diferența dintre valorile simulate
pentru perioade temporale ce cuprind de regulă 30 ani, pentru clima de viitor şi cele simulate pentru perioada de
referinţă, pentru fiecare model climatic global în parte. În 5.3.2. Descrierea scenariilor climatice posibile
cazul precipitaţiilor, este utilizat raportul dintre cantitatea pentru Republica Moldova
de precipitații simulată pentru clima de viitor şi valoarea
similară simulată pentru perioada de referinţă (modifica- a) Temperatura aerului
rea este exprimată procentual), de asemenea, pentru fiecare Pentru deceniile apropiate (2010-2039) cele trei scenarii de
model climatic global în parte. emisie SRES proiectează pentru Republica Moldova creşteri
Spre exemplu, o diferență de 2.5˚C ar rezulta din extragerea de temperatură destul de omogene, în medie de circa +1.2-
mediei de temperatură caracteristice perioadei de referin- 1.40C. Doar începând cu perioada anilor 2050’ (2040-2069)
ţă, din media de temperatură caracteristică perioadei anilor cele trei scenarii de emisie generează tendinţe de tempera-
2050’ (2040-2069). După care, modificarea temperaturii su- turi, care se deosebesc una de alta. Aceasta se întâmplă din
gerată de modelul climatic global (în cazul de mai sus, +2.5 cauza inerţiei mari a sistemului climatic, pentru care sunt
˚C) este adăugată la fiecare zi din perioada de referință, ob- necesare secole ca pe deplin să se manifeste efectul emisiilor
ţinându-se astfel proiecţiile pentru clima de viitor. de gaze cu efect de seră, precum şi datorită faptului că este
necesar suficient timp ca diferite scenarii de emisii să pro-
Pentru o anumită perioadă temporală și un anumit scenariu ducă diferenţe considerabile în concentraţia gazelor cu efect
de emisii, un ansamblu de proiecții din 10 modele climati- de seră în atmosferă.
ce globale, în cazul scenariilor de emisii SRES A1B şi B1,
respectiv un ansamblu de proiecţii din 7 modele climatice Creşterile anuale de temperatură sunt destul de omogene
globale, în cazul scenariului de emisii SRES A2, a fost luat pentru toate zonele agro-ecologice (ZAE) ale Republicii
în considerare în egală măsură pentru a reprezenta clima Moldova. Către anii 2080’ (perioada temporală 2070-2099),
probabilă de viitor. În cadrul fiecărui ansamblu de modele sporul anticipat al temperaturii medii a aerului este mai
climatice utilizat pentru a simula condiţiile de temperatură mare pentru ansamblul de modele impus de scenariul de
şi precipitaţii în secolul XX, impuse de scenariile de emisii emisie A2, cu o creştere de 4.30C; în cazul ansamblului de
A2, A1B și B1, ponderea fiecărui membru este egală. Astfel, modele impus de scenariul de emisie A1B se anticipează o
ansamblul datelor lunare, sezoniere și anuale (valorile me- creştere a temperaturii medii a aerului cu 3.80C; iar pentru
dii, maxime, minime și abaterea standard) au fost calculate ansamblul de modele impus de scenariul de emisii B1, creş-
în serii temporale a câte 7 x 30 ani, în cazul scenariului de terea temperaturii medii a aerului va constitui 2.70C (Figura
emisii SRES A2, respectiv în serii temporale a câte 10 x 30 5-14, Tabel 5-5).
ani, în cazul scenariilor de emisii SRES A1B şi B1. Individual, unele modele climatice globale indică o creștere
Din punct de vedere a agregării temporale, au fost luate în a temperaturii medii a aerului de până la 5.1 - 6.2°C (Figura
considerare următoarele perioade ale anului: decembrie- 5-15).
februarie (DIF), martie-mai (MAM), iunie-august (IIA) și Toate modelele climatice globale utilizate indică pentru cele
septembrie-noiembrie (SON). Rezultatele obținute sunt elu- trei perioade temporal viitoare (anii 2020’, 2050’ și 2080’) o
cidate în secţiunile ce urmează. creștere a temperaturilor de iarnă față de cele înregistrate în
perioada de referință 1961-1990. După cum se putea de aş-
teptat, magnitudinea creşterilor de temperatură este direct
2020’
2050’
2080’
Figura 5-14: Proiecții ale temperaturilor medii anuale pentru Republica Moldova, valori medii pe ansambluri de modele climatice globale, °C1
1
Oficiul Schimbarea Climei, 2012: <http://www.clima.md/public/files/ProiectiiClima/en/ClimateMaps.html>.
proporţională cu concentrațiile gazelor cu efect de seră, în Creșterea temperaturilor de vară s-a dovedit a fi mai mare
funcţie de scenariile de emisii. Se poate observa că sporul de decât a celor de iarnă, dar distribuirea spațială a schimbărilor
temperatură va fi mai mare în partea de nord și de centru a este diferită. Cele mai mari creşteri de temperatură se vor
RM (Figura 5-16). Conform ansamblului de modele impus produce în zonele agro-ecologice Sud şi Centru. Conform
de scenariul de emisie A2, se estimează că zona agro-ecolo- ansamblului de modele impus de scenariul de emisie A2, pe
gică Nord va suferi cea mai semnificativă încălzire pe par- parcursul verii se anticipează un spor a temperaturii medii
cursul iernii, cu sporuri de temperaturi de până la +4.90C a aerului cu circa +5.1-5.20C în zonele agro-ecologice Cen-
către anii 2080’ (perioada temporală 2070-2099). În restul tru şi Sud, respectiv cu circa +4.50C în zona agro-ecologi-
teritoriului ţării sporurile de temperatură vor fi cu 0.5- că Nord. Rezultatele corespunzătoare pentru ansamblul de
1.00C mai joase. Caracterul schimbărilor în conformitate cu modele impus de scenariul de emisie B1 indică sporuri de
prospecțiunile ansamblului de modele impus de scenariul temperatură mai mici, variind de la 2.90C până la 3.10C, în
de emisie B1 este similar, însă magnitudinea schimbărilor funcţie de zona agro-ecologică a Republicii Moldova (Tabe-
este mai redusă, cu creşteri de la +2.60C până la +3.00C pen- lul 5-5, Figura 5-17).
tru tot teritoriul ţării, încălzirea maximă fiind din nou re-
marcată în zonele agro-ecologice Nord şi Centru.
Tabel 5-5: Prospecțiuni pentru modificări ale temperaturilor medii anuale și sezoniere ale aerului (∆T, °C) în Republica Moldova, pentru
trei perioade temporale a câte 30 de ani, centrate pentru anii 2020’, 2050’ și 2080’, pentru ansamblurile de modele climatice globale impuse
de scenariile de emisii SRES A2, A1B și B1, comparativ cu perioada de referință 1961-1990
Media Prospecțiuni ale modificărilor Prospecțiuni ale modificărilor Prospecțiuni ale modificărilor
Anotimp 1961- SRES către anii 2020’ către anii 2050’ către anii 2080’
1990 Min Media Max Min Media Max Min Media Max
ZAE Nord
A2 0.4 1.3 2.6 1.8 2.7 4.5 2.9 4.3 6.2
Anual 7.8 A1B 0.5 1.3 2.0 1.2 2.7 3.7 2.3 3.7 5.0
B1 0.7 1.3 1.9 1.5 2.1 3.3 1.7 2.7 3.6
A2 0.5 1.4 3.4 2.0 3.4 6.4 3.3 4.9 8.0
DIF -3.5 A1B 0.0 1.2 2.2 0.9 2.8 4.3 2.2 4.0 5.7
B1 0.8 1.4 2.6 1.5 2.3 4.3 1.4 3.0 4.5
A2 0.3 1.2 3.1 1.3 2.2 4.7 2.5 3.6 5.9
MAM 8.1 A1B 0.4 1.3 2.2 1.1 2.5 3.9 1.9 3.4 5.4
B1 0.5 1.3 2.0 1.1 2.0 3.1 1.2 2.4 3.6
A2 0.5 1.2 2.4 1.4 2.5 3.5 2.2 4.5 6.1
IIA 18.1 A1B 0.7 1.6 2.4 1.4 3.0 4.7 1.9 4.1 6.7
B1 0.7 1.5 2.3 1.2 2.3 3.6 1.5 2.9 4.5
A2 0.7 1.5 2.8 1.8 2.6 4.6 3.2 4.6 6.5
SON 8.4 A1B 0.7 1.3 2.0 1.1 2.7 3.8 1.9 3.6 5.3
B1 0.6 1.2 1.9 0.9 2.0 3.4 1.3 2.6 3.8
ZAE Centru
A2 0.4 1.2 1.9 1.8 2.5 3.4 3.0 4.3 5.2
Anual 9.6 A1B 0.5 1.4 2.0 1.2 2.8 3.7 2.4 3.8 5.1
B1 0.8 1.4 2.0 1.5 2.2 3.5 1.7 2.7 3.9
A2 0.2 1.0 2.4 1.9 2.8 4.2 3.3 4.3 5.4
DIF -1.8 A1B -0.2 1.2 2.2 0.8 2.7 4.1 2.1 4.2 6.8
B1 0.9 1.4 2.6 1.5 2.3 3.7 1.5 2.9 4.3
A2 0.0 0.9 1.3 1.4 1.9 2.7 2.7 3.4 4.2
MAM 9.7 A1B 0.4 1.2 2.1 1.0 2.5 3.7 2.0 3.6 6.7
B1 0.5 1.3 2.1 1.2 2.0 3.2 1.2 2.4 3.7
A2 0.5 1.4 2.4 1.4 2.9 4.5 2.3 5.1 7.0
IIA 20.3 A1B 0.6 1.7 2.6 1.4 3.1 5.0 1.8 4.1 6.9
B1 0.7 1.6 2.5 1.2 2.4 3.8 1.5 3.0 4.8
A2 0.8 1.3 2.0 1.8 2.5 3.1 3.3 4.4 5.0
SON 10.2 A1B 0.7 1.4 2.2 1.2 2.7 3.9 1.1 3.5 5.3
B1 0.7 1.3 2.2 1.0 2.1 3.7 1.4 2.7 3.9
ZAE Sud
A2 0.4 1.2 1.9 1.9 2.5 3.4 3.0 4.2 5.1
Anual 9.8 A1B 0.4 1.4 2.0 1.2 2.8 3.8 2.3 3.8 5.1
B1 0.8 1.4 2.0 1.5 2.2 3.4 1.7 2.7 3.9
A2 0.1 0.9 2.3 1.4 2.5 3.9 3.2 3.9 5.0
DIF -1.5 A1B -0.3 1.1 2.1 0.4 2.4 3.8 1.7 3.5 5.0
B1 0.8 1.2 2.4 1.2 2.0 3.4 1.4 2.6 4.0
A2 0.0 0.8 1.2 1.5 2.8 2.6 2.7 3.3 4.0
MAM 9.8 A1B 0.2 1.2 2.0 0.8 2.4 3.5 1.9 3.3 4.7
B1 0.4 1.2 2.0 1.1 1.9 3.0 1.2 2.3 3.6
A2 0.5 1.4 2.3 1.4 3.0 4.3 2.3 5.2 6.9
IIA 20.4 A1B 0.6 1.7 2.6 1.4 3.2 4.8 2.0 4.3 6.9
B1 0.7 1.5 2.4 1.2 2.5 4.0 1.5 3.1 4.8
A2 0.7 1.3 2.0 1.6 2.4 3.0 3.2 4.7 4.9
SON 10.8 A1B 0.6 1.4 2.1 1.1 2.7 3.8 1.8 3.6 5.3
B1 0.7 1.3 2.1 2.0 2.1 3.6 1.3 2.6 3.9
Ansamblu (media)
B1
GFDLCM2.1 A1B
CCCma_CGM3.1_T63 A2
MIROC3.2 hires
NCAR_CCSM3.0
2080'
MIROC3.2 medres
MRI_CGCM2.3
BCCR_BCM2.0
HadCM3
ECHAM5
CSIRO MK3
Ansamblu (media)
GFDLCM2.1
CCCma_CGM3.1_T63
MIROC3.2 hires
NCAR_CCSM3.0
2050'
MIROC3.2 medres
MRI_CGCM2.3
BCCR_BCM2.0
HadCM3
ECHAM5
CSIRO MK3
Ansamblu (media)
GFDLCM2.1
CCCma_CGM3.1_T63
MIROC3.2 hires
NCAR_CCSM3.0
2020'
MIROC3.2 medres
MRI_CGCM2.3
BCCR_BCM2.0
HadCM3
ECHAM5
CSIRO MK3
0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0 7.0

Diferența comparativ cu perioada de referință, °C
Figura 5-15: Prospecțiuni pentru modificări ale temperaturilor medii anuale ale aerului (∆T, °C) în ZAE Nord, pentru trei perioade
temporale a câte 30 de ani, centrate pentru anii 2020’, 2050’ și 2080’, pentru modele climatice globale individuale şi ansambluri de modele,
impuse de scenariile de emisii SRES A2, A1B și B1, comparativ cu perioada de referință
b) Precipitații diminuare a precipitaţiilor medii anuale este mai conside-

rabil pentru ansamblul de modele impus de scenariul de
În cazul precipitaţiilor, pentru perioada temporală 2020’
emisie A2 şi variază de la -13.5% în ZAE Sud până la -5.7%
(anii 2010-2039), ansamblurile de modele climatice globale
în ZAE Nord, cu diminuări mai modeste pentru ansamblul
impuse de scenariile de emisii A2, A1B şi B1, proiectează
de modele impus de scenariul de emisie A1B, de la -4.4% în
sporuri similar de mici în precipitaţiile anuale, de circa 2%
ZAE Sud până la -1.5% în ZAE Nord. De notat, că în cazul
pentru toate zonele agro-ecologice din RM (Tabelele 5-6).
ansamblului de modele impus de scenariul de emisie B1,
Începând cu perioada temporală 2050’, ansamblurile de doar pentru ZAE Sud este prognozată o uşoară reducere a
modele climatice impuse de cele trei scenarii de emisie precipitaţiilor, până la -1.8%, în timp ce pentru ZAE Centru
proiectează tendinţe mai distincte a precipitaţiilor anuale. şi Nord, comparativ cu perioada de referință 1961-1990, că-
Modificările anuale în nivelul de precipitații devin mult mai tre sfârşitul secolului XXI se anticipează chiar un mic spor
diferențiate în toate ZAE ale RM. Proiecțiile generate de an- în precipitaţiile medii anuale, între +0.6 şi 1.7% (Tabelul 5-6;
samblurile de modele impuse de scenariile SRES A2 şi A1B Figura 5-18).
indică o tendinţă de diminuare generală a precipitațiilor
În perioada temporală 2080’, pentru toate cele trei scenarii
medii anuale. Pentru perioada temporală 2080’, nivelul de
de emisii SRES A2, A1B şi B1, ansamblurile de modele eva-
2020’
2050’
2080’
Figura 5-16: Proiecții ale temperaturilor medii sezoniere (anotimpul de iarnă – DIF) pentru Republica Moldova, valori medii pe
ansambluri de modele climatice globale, °C 1
1
2020’
2050’
2080’
Figura 5-17: Proiecții ale temperaturilor medii sezoniere (IIA – anotimpul de vară) pentru Republica Moldova, valori medii pe
ansambluri de modele climatice globale, °C 1
1
Tabel 5-6: Prospecțiuni pentru modificările anuale și sezoniere ale cantităţilor de precipitații (∆P, mm) în Republica Moldova, pentru trei
perioade temporale a câte 30 de ani, centrate pentru anii 2020’, 2050’ și 2080’, pentru ansamblurile de modele climatice globale impuse de
scenariile de emisii SRES A2, A1B și B1, comparativ cu perioada de referință 1961-1990
Media Prospecțiuni ale modificărilor Prospecțiuni ale modificărilor Prospecțiuni ale modificărilor către
Anotimp 1961- SRES către 2020’ către 2050’ 2080’
1990 Min Media Max Min Media Max Min Media Max
ZAE Nord
A2 -6.8 2.1 7.2 -16.8 -1.4 7.0 -26.2 -5.7 4.0
Anual 612.7 A1B -9.1 0.2 8.2 -11.0 -1.0 9.4 -23.0 -1.5 16.2
B1 -4.4 2.0 6.6 -7.5 3.1 16.7 -8.2 1.7 12.7
A2 -0.5 4.5 9.0 -29.0 -0.5 18.7 0.7 7.5 20.0
DIF 110.3 A1B -18.8 3.6 32.8 -22.8 6.2 44.7 -14.9 6.5 40.8
B1 -18.3 2.2 10.3 -17.2 2.2 10.0 -22.5 5.3 17.6
A2 -3.0 5.3 17.6 -39.6 1.7 21.9 -14.0 6.8 33.1
MAM 154.3 A1B -2.2 4.1 10.6 -12.7 1.7 11.6 -7.0 8.5 23.6
B1 -0.1 5.0 11.9 1.2 8.6 16.6 1.1 10.9 19.9
A2 -15.6 0.6 10.9 -30.8 -2.7 7.5 -46.4 -16.1 2.1
IIA 238.3 A1B -40.6 -4.9 31.8 -45.5 -7.3 37.8 -46.7 -10.1 35.2
B1 -13.0 3.2 25.4 -28.0 1.5 28.8 -36.6 -4.6 34.7
A2 -9.6 1.2 4.8 -21.5 -3.8 15.2 -33.3 -13.7 8.3
SON 109.8 A1B -9.0 2.8 47.3 -15.4 2.0 37.0 -22.7 -5.3 24.4
B1 -18.1 -5.3 7.2 -24.3 0.1 22.8 -11.2 -1.2 22.0
ZAE Centru
A2 -6.5 2.0 6.9 -12.2 3.2 2.8 -34.5 -9.2 1.3
Anual 544.2 A1B -12.4 1.1 10.0 -13.5 -1.9 10.3 -30.1 -3.1 13.4
B1 -8.1 0.7 6.4 -9.8 0.6 9.8 -13.0 0.6 14.2
A2 2.8 7.0 11.3 -11.9 2.4 11.6 -4.7 4.4 21.3
DJF 114.1 A1B -12.1 4.2 29.6 -18.7 4.6 35.6 -8.3 4.3 33.6
B1 -7.8 3.3 9.1 -12.5 1.3 10.7 -18.0 3.6 15.7
A2 -6.9 4.0 16.4 0.2 6.3 20.6 -20.0 3.1 31.0
MAM 128.0 A1B -6.9 5.3 13.3 -11.4 3.3 14.7 -17.6 5.8 27.4
B1 -6.9 4.1 12.5 -2.3 7.3 18.5 -4.1 9.3 25.2
A2 -17.3 -1.1 11.0 -35.1 -11.0 1.6 -60.2 -21.9 0.7
IIA 189.6 A1B -31.9 -4.8 37.7 -36.6 -7.9 48.6 -57.6 -11.3 46.2
B1 -17.5 0.1 28.8 -33.0 -2.3 19.9 -38.5 -5.8 34.4
A2 -7.8 0.1 7.2 -17.6 -6.3 6.0 -37.8 -15.5 5.2
SON 112.5 A1B -8.5 3.2 45.2 -19.1 -4.1 34.0 -23.2 -6.9 17.5
B1 -22.2 -4.6 15.6 -26.0 -2.8 22.6 -12.8 -1.7 17.9
ZAE Sud
A2 -7.9 2.0 8.4 -16.3 -6.9 1.9 -35.9 -13.5 -1.2
Anual 550.2 A1B -11.6 2.4 26.4 -16.3 -3.3 19.6 -31.6 -4.4 13.3
B1 -9.5 -0.1 6.1 -13.6 -1.1 6.5 -12.8 -1.8 14.5
A2 4.7 7.0 9.6 -7.3 -0.3 11.4 -6.6 1.5 18.7
DIF 113.2 A1B -19.6 4.5 27.9 -28.5 1.2 30.1 -19.4 0.3 27.4
B1 -14.8 1.0 8.2 -15.9 -1.3 11.8 -25.0 0.2 13.4
A2 -13.8 1.6 13.0 -3.6 0.8 5.6 -21.9 -2.7 15.3
MAM 127.9 A1B -6.1 5.8 24.8 -11.8 3.0 20.9 -22.1 3.1 25.2
B1 -7.3 3.7 12.3 -11.3 6.2 21.6 -6.4 7.3 22.1
A2 -17.9 -0.6 14.6 -37.6 -15.9 3.0 -57.9 -26.4 -2.7
IIA 195.8 A1B -25.8 -1.4 33.3 -38.5 -8.4 40.5 -54.9 -9.1 37.7
B1 -21.3 -1.0 22.1 -35.2 -3.3 13.3 -40.6 -8.4 23.2
A2 -9.0 1.7 27.4 -21.4 -6.6 4.4 -48.3 -23.8 1.8
SON 113.3 A1B -11.1 3.1 46.3 -22.1 -6.2 33.9 -24.9 -9.6 12.2
B1 -20.9 -5.1 9.2 -29.2 -4.3 11.3 -14.0 -2.8 13.0
luate prezic un spor de precipitaţii pe durata anotimpurilor A2) în anotimpul de iarnă şi de la 6.8% (scenariul A2) până
de iarnă şi primăvară. Spaţial, această tendinţă devine în la 10.9% (scenariul B1) în anotimpul de primăvară pentru
mod progresiv mai intensă de la sud spre nord. În mod mai ZAE Nord, respectiv un spor mai mic de precipitaţii, de la
detaliat, ansamblurile de modele evaluate simulează un spor 0.2% (B1) până la 1.5% (A2) în anotimpul de iarnă şi de la
mai mare de precipitaţii comparativ cu perioada de referinţă -2.7% (A2) până la 7.3% (B1) în anotimpul de primăvară
1961-1990, de la 5.3% (scenariul B1) până la 7.5% (scenariul pentru ZAE Sud (Tabelul 5-6).
2020’
2050’
2080’
Figura 5-18: Proiecții ale precipitaţiilor medii anuale pentru Republica Moldova, valori medii pe ansambluri de modele climatice globale,
mm1
1
<http://www.clima.md/public/files/ProiectiiClima/ro/ClimateMaps.html>.
Concomitent, trebuie de menționat, că semnalul climatic al scenariul A2, de la -19.4 (MIROC3.2 hires) până la +27.4%
unor modele individuale, impuse de scenariile de emisii A2, (MRI_CGCM2.3) pentru scenariul A1B și de la -25.0 (MI-
A1B și B1, prezintă estimări foarte variate. Spre exemplu, ROC3.2 hires) până la +13.4% (CCCma_CGCM3.1_T63)
pentru perioada temporală 2080’, simularea schimbărilor pentru scenariul B1 (Figura 5-19).
în cantitatea sezonieră de precipitații în baza modelelor
Ansamblurile de modele climatice globale impuse de toate
individuale, manifestă variaţii largi pentru anotimpul de iar-
cele trei scenarii de emisii, indică faptul că cantităţile de
nă, comparativ cu perioada de referință 1961-1990; în ZAE
precipitații în Republica Moldova se vor reduce mai consi-
Nord de la +0.7% (CSIRO Mk3) până la +20.0% (HadCM3)
derabil în anotimpurile de vară și toamnă. Condiţii de climă
pentru scenariul de emisii A2; de la -14.9% (MIROC3.2
mai aride vor caracteriza toate ZAE ale țării. Prospecțiunile
hires) până la +40.8% (MRI_CGCM2.3) pentru scenariul
pentru ansamblul de modele impus de scenariul de emisii
A1B; respectiv de la -22.5 (MIROC3.2 hires) până la +17.6%
A2 proiectează pentru perioada temporală 2080’, cea mai
(MRI_CGCM2.3) pentru scenariul B1. Diapazonul schim-
semnificativă reducere a cantităților de precipitații pe timp
bărilor proiectate pentru ZAE Sud este şi mai mare, variind
de vară, cu 26.4% în ZAE Sud, respectiv cea mai mică redu-
de la -6.6 (GFDLCM2.1) până la +18.7% (HadCM3) pentru
Ansamblul (media)
B1
GFDLCM2.1 A1B
CCCma_CGM3.1_T63 A2
MIROC3.2 hires
NCAR_CCSM3.0
Cahul
MIROC3.2 medres
MRI_CGCM2.3
BCCR_BCM2.0
HadCM3
ECHAM5
CSIRO MK3
Ansamblul (media)
GFDLCM2.1
CCCma_CGM3.1_T63
MIROC3.2 hires
NCAR_CCSM3.0
Chișinău
MIROC3.2 medres
MRI_CGCM2.3
BCCR_BCM2.0
HadCM3
ECHAM5
CSIRO MK3
Ansamblul (media)
GFDLCM2.1
CCCma_CGM3.1_T63
MIROC3.2 hires
NCAR_CCSM3.0
Briceni
MIROC3.2 medres
MRI_CGCM2.3
BCCR_BCM2.0
HadCM3
ECHAM5
CSIRO MK3
-30.0 -20.0 -10.0 0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0
Diferența comparativ cu perioada de referință, %

Figura 5-19: Prospecțiuni pentru modificările sezoniere (anotimpul de iarnă) ale cantităţilor de precipitații (∆P, %) în Republica Moldova,
în perioada temporală 2080’ (2070-2099) pentru modele climatice globale individuale şi ansamblurile de modelele impuse de scenariile de
emisii SRES A2, A1B și B1, comparativ cu perioada de referință 1961-1990
cere, cu 16.1% în ZAE Nord. Caracteristicile prospecțiunilor re (anotimpul de vară) minime şi maxime de precipitaţii în
pentru ansamblul de modele impus de scenariul de emisii B1 ZAE Nord (cea mai puţin vulnerabilă regiune a RM, conform
sunt similare, însă magnitudinea reducerilor de precipitații prospecţiunilor impuse de cele trei scenarii de emisii SRES).
pe timp de vară fiind mai mică, cu descreşteri comparativ cu Astfel, pentru perioada temporală 2080’ (2070-2099), modifi-
perioada de referință 1961-1990, variind de la 8.4% în ZAE cările cantităţilor minime şi maxime de precipitaţii pe parcur-
Sud până la 4.6% în ZAE Nord (Tabel 5-6). sul verii ar putea varia, comparativ cu perioada de referință
1961-1990, de la -46.4% (GFDLCM2.1) până la +2.1% (MRI_
Modificările în caracterul precipitațiilor în perioada de iarnă
CGCM2.3) în cazul scenariului de emisii A2; de la -46.7%
şi de vară sunt asociate cu incertitudini majore, inclusiv ca
(GFDLCM2.1) până la +35.2% (MIROC3.2 hires) în cazul
urmare a unei concordanțe mai slabe între modele, compa-
scenariului de emisii A1B; și de la -36.6% (HadCM3) până la
rativ cu simulările de viitor ale modificărilor de temperatu-
+34.7% (MIROC3.2 hires) în cazul scenariului de emisii B1
ră. Ca exemplu, pot servi simulările unor modele climatice
în raport (Figura 5-20).
globale individuale pentru modificările cantităţilor sezonie-
Ansamblul (media)
B1
GFDLCM2.1 A1B
CCCma_CGM3.1_T63 A2
MIROC3.2 hires
NCAR_CCSM3.0
Cahul
MIROC3.2 medres
MRI_CGCM2.3
BCCR_BCM2.0
HadCM3
ECHAM5
CSIRO MK3
Ansamblul (media)
GFDLCM2.1
CCCma_CGM3.1_T63
MIROC3.2 hires
NCAR_CCSM3.0
Chișinău
MIROC3.2 medres
MRI_CGCM2.3
BCCR_BCM2.0
HadCM3
ECHAM5
CSIRO MK3
Ansamblul (media)
GFDLCM2.1
CCCma_CGM3.1_T63
MIROC3.2 hires
NCAR_CCSM3.0
Briceni
MIROC3.2 medres
MRI_CGCM2.3
BCCR_BCM2.0
HadCM3
ECHAM5
CSIRO MK3
-80.0 -60.0 -40.0 -20.0 0.0 20.0 40.0 60.0

Diferența comparativ cu perioada de referință, %
Figura 5-20: Prospecțiuni pentru modificările sezoniere (anotimpul de vară) ale cantităţilor de precipitații (∆P, %) în Republica Moldova,
în perioada temporală 2080’ (2070-2099) pentru modele climatice globale individuale şi ansamblurile de modelele impuse de scenariile de
emisii SRES A2, A1B și B1, comparativ cu perioada de referință 1961-1990
Diapazonul modificărilor proiectate pentru cea mai vulne- pragul de 0ºC: pentru ZAE Nord creşterea a constituit 18
rabilă regiune a RM, ZAE Sud este şi mai mare, variind de zile, pentru ZAE Centru și Sud, respectiv 14 și 11 zile.
la -57.9% (GFDLCM2.1) până la -2.7% (MRI_CGCM2.3) în
Către finele perioadei temporale 2070-2099, durata perioa-
cazul scenariului de emisii A2; de la -54.9% (GFDLCM2.1)
dei cu temperaturi peste pragul de 0ºC va crește semnifi-
până la +37.7% (MIROC3.2 hires) în cazul scenariului de
cativ în ZAE Centru și Sud, de la 44-56 zile (scenariul de
emisii A1B și de la -40.6% (HadCM3) până la +23.2% (MI-
emisie B1) până la 71-75 zile (scenariul de emisii A2). Cea
ROC3.2 hires) în cazul scenariului de emisii B1.
mai mică creștere se așteaptă în ZAE Nord, de la 33 până la
c) Nivelul de asigurare cu resurse termice și umiditate 68 zile (Tabel 5-7).
Pentru evaluarea gradului de asigurare cu resurse termi- Durata perioadei de vegetaţie cu temperaturi peste pragul
ce au fost evaluate sumele temperaturilor active și efective de 5ºC, a variat în perioada de referință de la 220 de zile în
peste pragul de 0oC, 5oC, 10oC şi 15oC, pentru perioada de nordul țării, până la 236 de zile în sudul RM (de văzut Nota
referință (1961-1990), clima curentă (1991-2010), precum și pentru Tabelul 5-8). Analiza informaţiei prezentate în Tabe-
prospecțiunile modificărilor posibile și abaterilor de la pe- lul 5-8 arată că perioada de vegetație cu temperaturi peste
rioada de referință (oC), pentru 3 perioade temporale 2020’, pragul de 5ºC, se va prelungi în perioada temporală 2010-
2050’ și 2080’, conform ansamblului din 10 modele climatice 2039, de la 7 zile (scenariul A2), până la 5-9 zile (scenariul
globale, impuse de trei scenarii de emisie SRES A2, A1B și B1), respectiv pentru ZAE Nord și Sud. În ZAE Centru du-
B1, separat pentru ZAE Nord, Centru și Sud. rata perioadei de vegetație cu temperaturi peste pragul de
5ºC va spori în ambele scenarii cu circa 12 zile.
În viitor, se anticipează că datorită unor primăveri mai tim-
purii și toamne mai târzii, clima Republicii Moldova va fi Comparativ cu perioada de referinţă, în ultimele două dece-
caracterizată printr-o extindere substanțială a perioadei cal- nii (1991-2010), a fost înregistrată o tendinţă de creștere a
de a anului. Durata perioadei cu temperaturi peste pragul perioadei cu temperaturi peste pragul de 5ºC: pentru ZAE
de 0ºC, a variat în perioada de referință de la 260 de zile în Centru creşterea a constituit 3 zile, pentru ZAE Sud – 8 zile,
nordul țării, până la 282 de zile în sudul RM (de văzut Nota în timp ce în ZAE Nord a fost înregistrată o reducere a aces-
pentru Tabelul 5-7). tei perioade cu 2 zile.
În rezultatul schimbării climei, în perioada temporală 2010- Către finele secolului XXI, durata perioadei cu temperaturi
2039, durata perioadei cu temperaturi peste pragul de 0ºC, medii zilnice peste pragul de 5oC va crește substanțial, de la
ar putea crește în ZAE Nord, de la 14 zile (scenariul de emi- 14-21 zile (scenariul de emisii B1), până la 30-32 zile (scena-
sie B1), până la 17 zile (scenariul de emisie A2). În ZAE riul de emisii A2) în ZAE Sud și Nord.
Centru și Sud perioada cu temperaturi peste pragul de 0ºC
Tendința de creștere a perioadei de vegetație cu temperaturi
va crește conform tuturor scenariilor cu circa 9-11 zile.
peste pragul de 5ºC va persista şi pentru ZAE Centru, cu
Este de notat faptul, că comparativ cu perioada de referinţă, creşteri între 24 zile (scenariul de emisii B1) şi 36-37 zile
în ultimele două decenii (1991-2010), deja a fost înregistrată (scenariile de emisii A2 şi A1B).
o tendinţă de creștere a perioadei cu temperaturi peste
Tabel 5-7: Prospecțiuni ale modificării datelor calendaristice când temperaturile medii zilnice ale aerului trec peste pragul de 0ºC și ale
duratei perioadelor cu temperaturi medii zilnice ale aerului peste pragul de 0ºC (zile), pentru trei perioade temporale a câte 30 de ani,
centrate pentru anii 2020’, 2050’ și 2080’, pentru ansamblurile de modele climatice globale impuse de scenariile de emisii SRES A2, A1B și
B1, comparativ cu perioada de referință 1961-1990
А2 А1В В1
ZAE
Primăvara Toamna (+/-) Primăvara Toamna (+/-) Primăvara Toamna (+/-)
2020’
Nord 08/03 10/12 +17 07/03 06/12 +15 07/03 06/12 +14
Centru 01/03 15/12 +9 29/02 18/12 +12 01/03 17/12 +11
Sud 27/02 14/12 +9 26/02 16/12 +11 27/02 14/12 +10
2050’
Nord 01/03 15/12 +41 27/02 15/12 +31 05/03 08/12 +21
Centru 18/02 31/12 +36 13/02 01/01 +42 15/02 24/03 +30
Sud 07/02 31/12 +45 06/02 30/12 +44 14/02 25/12 +32
2080’
Nord 15/02 04/01 +68 17/02 24/12 +57 27/02 16/12 +33
Centru 24/01 07/01 +75 28/01 06/01 +71 15/02 01/01 +44
Sud 23/01 07/01 +71 31/01 07/01 +67 15/02 01/01 +56
Notă: Media observată pentru perioada de referință 1961-1990: data când temperatura medie zilnică a aerului trece peste pragul de 0ºC (primăvara) – Briceni
(16/03); Chișinău (06/03); Cahul (03/03); data când temperatura medie zilnică a aerului coboară peste pragul de 0ºC (toamna) –Briceni (30/11); Chișinău
(10/12); Cahul (09/12); durata perioadei cu temperaturi medii zilnice ale aerului mai mari de 0ºC, zile – Briceni (260); Chișinău (280); Cahul (282).
А2 А1В В1
ZAE
2020’
Nord 25/03 08/11 +7 25/03 07/11 +6 26/03 07/11 +5
Centru 22/03 18/11 +12 21/03 18/11 +13 20/03 17/11 +12
Sud 21/03 18/11 +7 19/03 20/11 +11 20/03 18/11 +9
2050’
Nord 22/03 14/11 +16 22/03 13/11 +16 23/03 10/11 +11
Centru 19/03 23/11 +19 16/03 25/11 +24 19/03 21/11 +19
Sud 17/03 25/11 +13 14/03 27/11 +22 17/03 23/11 +16
2080’
Nord 17/03 25/11 +32 18/03 18/11 +25 22/03 12/11 +14
Centru 13/03 04/12 +36 08/03 30/11 +37 17/03 25/11 +24
Sud 12/03 02/12 +30 10/03 28/11 +28 15/03 26/11 +21
Notă: Media observată pentru perioada de referință 1961-1990: data când Tavg>5ºC (primăvara) – Briceni (29/03); Chișinău (26/03); Cahul (22/03); data
când Tavg>5ºC (toamna) – Briceni (05/11); Chișinău (11/11); Cahul (12/11); durata perioadei cu Tavg>5ºC, zile – Briceni (222); Chișinău (231); Cahul (236).
Acest lucru se va datora, în mod special, unui sfârșit de Comparativ cu perioada de referinţă, în ultimele două dece-
toamnă mai târziu (cu 7-20126 zile în ZAE Nord; 14-23 zile nii (1991-2010), a fost înregistrată o tendinţă de creștere a
în ZAE Centru și cu 14-20 zile în ZAE Sud), respectiv unei perioadei cu temperaturi peste pragul de 10ºC: pentru ZAE
primăveri mai timpurii (cu 7-12 zile în ZAE Nord; 9-13 în Centru creşterea a constituit 6 zile, pentru ZAE Sud – 5 zile,
ZAE Centru și 7-10 zile în ZAE Sud). în timp ce în ZAE Nord a fost înregistrată o reducere cu 1
Durata perioadei de vegetaţie cu temperaturi peste pragul zile a acestei perioade.
de 10ºC, a variat în perioada de referință de la 172 de zile în Către finele secolului XXI, durata perioadei cu temperaturi
nordul țării, până la 182 de zile în sudul RM (de văzut Nota medii zilnice peste pragul de 10oC va crește substanțial, de
pentru Tabelul 5-9). la 32-34 zile (scenariul de emisii B1) în ZAE Centru și Sud,
În legătură cu schimbarea climei se anticipează că durata pe- până la 41-42 zile (scenariul de emisii A2) în ZAE Sud și
rioadei de vegetație cu temperaturi peste pragul de 10ºC va Centru. Tendința de creștere a perioadei de vegetație cu
crește, în perioada temporală 2010-2039, de la 21 zile (scena- temperaturi peste pragul de 10ºC va persista şi pentru ZAE
riul de emisii A2) până la 23 zile (scenariul de emisii B1) în Nord, cu creşteri între 25 zile (scenariul de emisii B1) şi 37
ZAE Sud și Centru, respectiv de la 7 zile (scenariul de emisii zile (scenariul de emisii A2) (Tabel 5-9).
B1) până la 10 zile (scenariul de emisii A2) în ZAE Nord.
Suma temperaturilor active ΣΤ ac > 5°C și efective ΣΤ ef> 5° (limi-
126
Aici și mai departe în text prima cifră corespunde scenariului B1, iar a
ta de jos pentru dezvoltarea culturilor cerealiere) va crește
doua scenariului A2.
А2 А1В В1
ZAE
2020’
Nord 18/04 16/10 +10 20/04 15/10 +7 20/04 15/10 +7
Centru 04/04 21/10 +21 02/04 22/10 +23 03/04 21/10 +23
Sud 05/04 23/10 +21 04/04 23/10 +21 03/04 23/10 +22
2050’
Nord 11/04 20/10 +20 08/04 19/10 +24 13/04 17/10 +16
Centru 31/03 25/10 +28 30/03 27/10 +33 31/03 25/10 +29
Sud 31/03 29/10 +31 29/03 29/10 +33 31/03 28/10 +30
2080’
Nord 01/04 27/10 +37 04/04 23/10 +31 07/04 19/10 +25
Centru 28/03 04/11 +42 26/03 31/10 +40 30/03 27/10 +32
Sud 27/03 05/11 +41 27/03 02/11 +40 30/03 30/10 +34
Notă: Media observată pentru perioada de referință 1961-1990: data când Tavg>10ºC (primăvara) - Briceni (22/04); Chișinău (20/04); Cahul (21/04); data când
Tavg>10ºC (toamna) - Briceni (10/10); Chișinău (16/10); Cahul (19/10); durata perioadei cu Tavg>10ºC, zile - Briceni (172); Chișinău (180); Cahul (182).
Tabel 5-10: Prospecțiuni ale modificării sumei temperaturilor active şi efective ale aerului peste pragul de 5ºC, pentru trei perioade
temporale a câte 30 de ani, centrate pentru anii 2020’, 2050’ și 2080’, pentru ansamblurile de modele climatice globale impuse de scenariile
de emisii SRES A2, A1B și B1, comparativ cu perioada de referință 1961-1990
А2 А1В В1
ZAE
ΣΤ ac>5°C % ΣΤ ef>5°C % ΣΤ ac>5°C % ΣΤ ef>5°C % ΣΤ ac>5°C % ΣΤ ef>5°C %
2020’
Nord 3437 11 2291 15 3453 11 2312 16 3430 10 2295 15
Centru 3930 10 2720 12 3991 11 2773 14 3973 11 2759 14
Sud 3986 9 2770 12 4065 11 2828 14 4035 10 2811 14
2050’
Nord 3757 21 2570 29 3803 22 2617 31 3654 18 2486 25
Centru 4282 20 3033 25 4389 23 3113 28 4206 17 2957 22
Sud 4358 19 3091 25 4467 22 3175 28 4275 17 3016 22
2080’
Nord 4267 37 2996 50 4103 32 2872 44 3779 22 2599 30
Centru 4843 35 3508 45 4657 30 3322 37 4403 23 3126 29
Sud 4911 34 3575 45 4754 30 3433 39 4434 21 3155 28
Notă: Suma temperaturilor active și efective medii anuale observate pentru perioada de referință (1961-1990) a fost: ΣTac>5°С - Briceni (3105°С); Chișinău
(3581°С); Cahul (3652°С). ΣT ef>5°С - Briceni (1995°С); Chișinău (2426°С); Cahul (2472°С).
consistent pe teritoriul Republicii Moldova. Conform celor temporală 2010-2039, suma temperaturilor biologic active
trei scenarii, în perioada temporală 2010-2039, se anticipea- și efective cu valori mai mari de 10oC, va crește cu 12-14%
ză o creștere uşoară a sumei temperaturilor active ΣΤ ac > 5°C și 18-22%128 conform scenariului A2; respectiv cu 11-16% și
și efective ΣΤ ef> 5° , cu circa 9-11% și respectiv, 12-16%127. 23-20% conform scenariului B1.
Către finele perioadei temporale 2070-2099, sumele tempe- Către finele perioadei temporale 2070-2099, suma tempe-
raturilor active ΣΤac>5°C și efective ΣΤef>5° vor crește semnifi- raturilor active ΣΤac>10°C și efective ΣΤef>10° va crește esențial
cativ comparativ cu perioada de referinţă, în cazul scena- comparativ cu perioada de referinţă, cu creşteri de 42-43%
riului cu emisii înalte SRES A2, se anticipează creşteri cu și 79-67% conform ansamblului de modele climatice globale
34-37% și respectiv cu 45-50%; variind de la 4267 și 2996oC impuse de scenariul cu emisii înalte SRES A2, variind de la
pentru ZAE Nord, până la 4911 și 3575oC in ZAE Sud; con- 3930 și 1834oC în ZAE Nord, până la 4600 și 2347oC in ZAE
form scenariului cu emisii reduse SRES B1 se așteaptă o Sud; o creștere puțin mai mică este proiectată de ansamblul
creștere ceva mai mică, cu 21-23% și respectiv 28-30%, vari- de modele climatice globale impuse de scenariul cu emisii
ind de la 3779 și 2599 oC în ZAE Nord până la 4434 și 3155 reduse SRES B1, cu creşteri de 27-28% și 48-41%, cu valori
o
C în ZAE Sud (Tabelul 5-10; Figura 5-21). variind de la 3481 și 1514oC în ZAE Nord, până la 4128 și
1983oC in ZAE Sud (Tabel 5-11).
Pentru majoritatea speciilor de plante cultivate în RM, tem-
peraturile biologic active ale aerului înseamnă suma tempe- Figura 5-22 prezintă distribuţia spațială a resurselor de căl-
raturilor cu valori mai mari de 10oC. Deja pentru perioada dură (suma temperaturilor active ΣΤac>10°C), simulate pentru
127
Aici și mai departe în text prima pereche de cifre corespund e ΣΤ ac > 5°C,
128
Aici și mai departe în text prima pereche de cifre corespunde ΣΤ ac > 10°C,
iar a doua ΣΤ ef> 5°C. iar a doua ΣΤ ef> 10°C.
2020’
2050’
2080’
Figura 5-21: Proiecții ale sumei temperaturilor active ΣΤac>5°C pentru Republica Moldova, valori medii pe ansambluri de modele climatice
globale1
1
Tabel 5-11: Prospecțiuni ale modificării sumei temperaturilor active şi efective ale aerului peste pragul de 10ºC, pentru trei perioade
temporale a câte 30 de ani, centrate pentru anii 2020’, 2050’ și 2080’, pentru ansamblurile de modele climatice globale impuse de scenariile
de emisii SRES A2, A1B și B1, comparativ cu perioada de referință 1961-1990
А2 А1В В1
ZAE
ΣΤ ac >10°C % ΣΤ ef >10°C % ΣΤ ac >10°C % ΣΤ ef >10°C % ΣΤ ac >10°C % ΣΤ ef >10°C %
2020’
Nord 3074 12 1253 22 3101 13 1278 25 3049 11 1262 23
Centru 3627 14 1620 18 3692 16 1662 21 3679 16 1653 20
Sud 3682 14 1652 18 3724 16 1699 21 3732 16 1689 20
2050’
Nord 3833 40 1480 44 3481 27 1526 49 3292 20 1416 38
Centru 3975 25 1891 38 4078 28 1951 42 3906 23 1817 32
Sud 4064 26 1932 38 4147 29 1999 43 3980 24 1859 33
2080’
Nord 3930 43 1834 79 3772 37 1742 70 3481 27 1514 48
Centru 4516 42 2293 67 4308 36 2123 54 4096 29 1964 43
Sud 4600 43 2347 67 4439 38 2224 59 4128 28 1983 41
Note: Suma temperaturilor active și efective medii anuale observate pentru perioada de referință (1961-1990) a fost: ΣTac>10°С - Briceni (2745ºС); Chișinău
(3175ºС); Cahul (3222°С); ΣTef>10°С - Briceni (1025ºС); Chișinău (1375ºС); Cahul (1402ºС).
ansambluri de modele climatice globale, impuse de trei sce- Gradul de ariditate a fost evaluat în baza următoarei scări
narii de emisii SRES A2, A1B și B1, în raport cu perioada de apreciere: K ≤ 0.05 – condiţii hiper-aride; K = (0.05-
de referință (1961-1990). De notat, în perioada 1961-1990 0.20) – condiţii aride; K = (0.21-0.50) – condiţii semiari-
suma temperaturilor active ΣΤ ac > 10°C a variat în Republica de; K = (0.51 – 0.65) – condiţii uscat-subumide; și K ≥ 0.65
Moldova de la 2800 până la 3300oC; către finele perioadei – condiţii sub-umide și umide. În conformitate cu această
temporale 2070-2099, sunt proiectate creșteri considerabile clasificare, la momentul actual, cea mai mare parte a teri-
ale sumei temperaturilor active, variind de la 3500 până la toriului Republicii Moldova este amplasată în condiţii de
4300oC (scenariul de emisii B1), respectiv de la 4000 până la climă uscat-subumidă (0.50 ≥ K ≤ 0.65). Partea de sud-est
4700oC (scenariul de emisii A2). a ţării se caracterizează prin climă semiaridă (K ≥ 0.48), iar
Coeficientul de ariditate după Ivanov (K) (Ivanov, 1962) a zonele de Nord și cele situate la o altitudine mai mare de
fost utilizat pentru a realiza o analiză mai amplă a dinamicii 350-400 metri de asupra nivelului mării, au o climă subu-
relaţiei temperatură/umiditate. medă și umedă (K ≥ 0.65).
K = P / EP, Modificările condițiilor de umiditate pe parcursul secolu-
unde: lui XXI, exprimate de coeficientul de ariditate după Ivanov
Р – suma precipitațiilor (mm); (K), sunt demonstrate în Figura 5-23. Este evident, că clima
Republicii Moldova devine mai uscată, tranzitând în secolul
ЕP – evaporarea potențială (mm). XXI de la clima uscat-subumedă, spre clima semi-aridă.
Acest coeficient permite a evalua dinamica gradului de ari- Ansamblurile de modele climatice globale impuse de cele
ditate a climei pe durata întregului an sau în anumite peri- trei scenarii de emisii (SRES A2, A1B şi B1) proiectează o
oade critice pentru dezvoltarea unor culturi sau specii. înăsprire a condițiilor de umiditate pentru întreg teritoriul
2020’
2050’
2080’
Figura 5-22: Proiecții ale sumei temperaturilor active ΣΤac>10°C pentru Republica Moldova, valori medii pe ansambluri de modele climatice
globale1
1
2020’
2050’
2080’
Figura 5-23: Proiecții a coeficientului de ariditate după Ivanov (K) pentru Republica Moldova, valori medii pe ansambluri de modele
climatice globale1
1
Climate Change Office, 2013: <http://www.clima.md/public/files/ProiectiiClima/en/ClimateMaps.html>.
Republicii Moldova. Reducerea cantităţilor de precipitații tice globale impus de scenariul de emisii A2, creşterea va
în perioada anotimpurilor de vară și toamnă (care nu vor ajunge până la 40-45%, variind de la 810 mm în ZAE Nord,
fi compensate printr-o ușoară creștere a cantităților de până la 1074 mm în ZAE Sud (Tabel 5-12).
precipitații în perioada anotimpurilor de iarnă și primă-
Analiza rezultatelor obținute permit să concluzionăm, că pro-
vară), pe fundalul creşterii temperaturilor medii ale aeru-
lui, vor cauza în secolul XXI un deficit acut de umiditate și cesul de aridizare a climei pe durata perioadei de vegetație se
creșterea corespunzătoare a evaporării potențiale. poate accelera considerabil în viitor pe teritoriul Republicii
Moldova. Comparativ cu perioada de referință (1961-1990),
În perioada temporală 2010-2039, cel mai probabil evapora- acest proces se va face simţit deja către începutul perioadei
rea potențială (EP) va spori pe durata perioadei de vegetație temporale 2010-2039 (Figura 5-24). Cel mai pronunțat acest
cu circa 9-13%, comparativ cu perioada de referinţă 1961- fenomen se va face simţit în perioada iulie-octombrie.
1990. Creşterea va fi şi mai considerabilă în perioada tem-
porală 2070-2099, pentru ansamblul de modele climatice În perioada temporală 2070-2099, aridizarea climei se va
globale impus de scenariul de emisii B1, creşterea va ajunge simți pe durata întregii perioadei de vegetație a plantelor de
până la 22-27% , de la 713 mm în ZAE Nord, până la 942 cultură (aprilie – octombrie); va fi cu mult mai pronunțată și
mm in ZAE Sud129; iar pentru ansamblul de modele clima- poate rezulta în valori caracteristice pentru clima semi-ari-
dă (K = 0.21-0.50). Toate modelele climatice globale evalu-
129
Pentru comparație, valoarea medie observată a evaporării potenţiale
(EP) pe durata perioadei de vegetație în perioada de referință (1961-1990) a fost: la Briceni – 562 mm; la Chișinău – 770 mm; iar la Cahul – 742 mm.
Tabel 5-12: Prospecțiuni ale modificării indicilor „Evaporarea potenţială” (EP) şi „Coeficientul de ariditate după Ivanov” (K), pentru trei
perioade temporale a câte 30 de ani, centrate pentru anii 2020’, 2050’ și 2080’, pentru ansamblurile de modele climatice globale impuse de
scenariile de emisii SRES A2, A1B și B1, comparativ cu perioada de referință 1961-1990
А2 А1В В1
ZAE EP K EP K EP K
mm % Indice % mm % Indice % mm % Indice %
2020’
Nord 633 +13 0.69 -9 644 +15 0.66 -13 637 +13 0.69 -9
Centru 843 +9 0.42 -9 856 +11 0.41 -11 853 +11 0.42 -9
Sud 831 +12 0.44 -12 845 +14 0.44 -12 842 +13 0.44 -12
2050’
Nord 704 +25 0.60 -21 644 +29 0.57 -25 679 +21 0.66 -13
Centru 948 +23 0.35 -24 856 +24 0.35 -24 904 +17 0.39 -15
Sud 935 +26 0.35 -30 845 +28 0.36 -28 900 +21 0.40 -20
2080’
Nord 810 +44 0.48 -37 782 +39 0.53 -30 713 +27 0.60 -21
Centru 1080 +40 0.28 -39 1014 +32 0.33 -28 942 +22 0.37 -20
Sud 1074 +45 0.28 -44 1024 +38 0.34 -32 942 +27 0.38 -24
Note. Media observată E și IA pe parcursul perioadei de vegetație în perioada de referință (1961-1990) a fost :E -Briceni (562mm); Chișinău (770mm); Cahul
(742mm); AI - (0.76); Chișinău (0.46); Cahul (0.50).
ate prezic pentru perioada de vegetaţie un grad de ariditate evaporată. CHT este deseori utilizat în scopul monitorizării
mai înalt comparativ cu perioada de referinţă (1961-1990), condițiilor de secetă pe parcursul perioadei de vegetație.
iar în luna august (iar în cazul ansamblului de modele cli- În condițiile de climă actuală în Republica Moldova, coefici-
matice globale impuse de scenariul de emisii A2, de aseme- entul CHT variază de la 1.4 la nord, până la 0.7 în sud-estul
nea şi pentru lunile iulie, august și septembrie) gradul de țării, valori care sunt caracteristice pentru condiţii de clima
ariditate poate atinge valori caracteristice pentru condiţiile moderat uscată în primul caz, şi condiţii de climă uscată, în
de clima aridă (K = 0.05-0.20). al doilea caz.
Pentru a identifica tendinţele schimbărilor climatice pe dura- În urma evaluării acestui indice s-a stabilit că pentru viitor
ta perioadei de vegetație a plantelor de cultură, a fost efectu- insuficienţa umidității va deveni mai accentuată compa-
ată dinamica coeficientul hidro-termic (CHT). CHT este un rativ cu perioada de referinţă (Figura 5-25), demonstrând
indice empiric relativ, care reflectă gradul de umiditate și este clar tendinţa de aridizare treptată a teritoriului Republicii
reprezentat prin relaţia dintre suma precipitațiilor (R) expri- Moldova, inclusiv a zonei de nord a țării, care în prezent nu
mată în milimetri pentru perioada de timp cu temperaturi suferă de insuficienţă a umidității.
medii zilnice a aerului mai înalte de 10oC raportată la suma Tabelul 5-13 prezintă caracterizarea viitoarelor condițiilor
temperaturilor medii zilnice mai mari de 10oC (∑ T) pentru de umiditate pe durata perioadei de vegetație a plantelor
aceeași perioadă, împărțită la 10, de exemplu: CHT = R/0.1 ∑ de cultură, cu utilizarea coeficientului hidro-termic (CHT)
T>10°C
. Când valoarea acestui indice este 1.0, aceasta înseam- după Selianinov, comparativ cu perioada de referință (1961-
nă că cantitatea de precipitații este egală cu cantitatea de apă 1990) şi clima curentă (1991-2010).
2020’
0.90
Coeficientul de ariditate
0.80 A2
0.70 A1B
0.60 B1
0.50
1961-1990
0.40
1991-2010
0.30
0.20
AI=0.2
0.10 AI=0.5
0.00
Mai Iun Iul Aug Sep Oct
2050’
0.90
0.80 A2
0.70 A1B
0.60 B1
0.50
1961-1990
0.40
1991-2010
0.30
AI=0.2
0.20
0.10 AI=0.5
0.00
2080’
0.90
0.80 A2
0.70 A1B
0.60 B1
0.50 1961-1990
0.40 1991-2010
0.30
AI=0.2
0.20
0.10 AI=0.5
0.00
Figura 5-24: Prospecțiuni ale caracterului evoluţiei „Coeficientului de ariditate după Ivanov” (K), pentru trei perioade temporale a câte 30
de ani, centrate pentru anii 2020’, 2050’ și 2080’, pentru ansamblurile de modele climatice globale impuse de scenariile de emisii SRES A2,
A1B și B1, comparativ cu perioada de referință (1961-1990) şi clima recentă (1991-2010) în ZAE Centru a Republicii Moldova
2020’
2050’
2080’
Figura 5-25: Proiecții ale coeficientului hidro-termic (CHT) pentru Republica Moldova, valori medii pe ansambluri de modele climatice
globale1
1
Tabel 5-13: Prospecțiuni ale modificării coeficientului hidro- Adiţional indicelui de ariditate (K), a fost utilizat şi alt indi-
termic (CHT) după Selianinov, pentru trei perioade temporale ce propus de Ivanov, şi anume indicele integrat de eficacitate
a câte 30 de ani, centrate pentru anii 2020’, 2050’ și 2080’, pentru
biologică a climei (IBEC).
ansamblurile de modele climatice globale impuse de scenariile de
emisii SRES A2, A1B și B1, comparativ cu perioada de referință IBEC este un produs al sumei temperaturilor active peste
(1961-1990) şi clima curentă (1991-2010) pragul de 10°C, exprimat în sute de grade:
Lunile anului
ZAE Scenariul
IV V VI VII VIII IX X IV-X IBEC = 0.01∑Т>10oC K
1961-1990 IBEC prezintă un indicator de sinteză a celor mai importan-
Nord 1.9 1.6 1.7 1.5 1.1 1.1 1.0 1.4 te variabile climatice: precipitațiile, temperatura și umidita-
Clima de
Centru
referință
1.4 1.0 1.3 1.1 0.7 0.9 0.9 1.0 te relativă a aerului, cuprinse de ciclul lor anual, precum și
Sud 1.3 1.1 1.3 1.0 0.9 1.0 0.8 1.1 a resurselor anuale termice. Indicele IBEC exprimă foarte
1991-2010 bine cadrul general ecologic optim. Se consideră, că zona
Nord 1.6 1.4 1.5 1.8 1.1 1.4 1.5 1.5
Clima optimului ecologic corespunde valorii 22 al indicelui IBEC.
Centru 1.2 1.0 0.9 1.0 0.9 1.2 1.3 1.1
curentă
Sud 1.2 0.9 1.1 0.9 0.8 1.0 1.2 1.0 Zona ecologică cu valoare corespunzătoare a indicelui IBEC,
2020’ poate fi concepută drept un nucleu de habitat natural, de la
A2 1.8 1.6 1.7 1.4 1.0 0.9 0.8 1.3
care, condițiile naturale se deteriorează treptat atât spre nord
Nord A1B 1.8 1.5 1.5 1.3 0.9 1.0 0.8 1.3
B1 1.7 1.6 1.6 1.5 1.0 0.9 0.8 1.3
(datorită reducerii resurselor termice), cât şi spre sud (dato-
A2 1.3 1.0 1.2 1.0 0.6 0.8 0.7 1.0 rită reducerii naturale a condiţiilor de umiditate pe de o par-
Centru A1B 1.3 1.0 1.2 0.9 0.6 0.9 0.8 0.9 te, respectiv datorită creșterii disconfortului termic cauzat
B1 1.2 1.0 1.2 1.0 0.6 0.8 0.7 0.9 de excesul de căldură). Indicele IBEC demonstrează într-un
A2 1.2 1.1 1.2 1.0 0.7 0.9 0.7 1.0 mod evident caracterul zonal al variabilităţii climatice.
Sud A1B 1.2 1.1 1.3 0.9 0.7 0.9 0.7 1.0
B1 1.2 1.1 1.3 0.9 0.7 0.9 0.7 1.0 Figura 5-26 demonstrează clar tendinţa de înrăutățire
2050’ treptată către sfârşitul secolului XXI a caracteristicilor
A2 1.5 1.4 1.5 1.3 0.9 0.8 0.7 1.2 ecologico-climatice optime pentru cultivarea plantelor de
Nord A1B 1.6 1.4 1.4 1.2 0.9 0.9 0.7 1.1 cultură pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în ZAE
B1 1.7 1.6 1.6 1.3 1.0 0.9 0.8 1.3 Nord, comparativ cu perioada de referinţă.
A2 1.2 0.9 1.1 0.8 0.5 0.7 0.6 0.8
Centru A1B 1.2 0.9 1.0 0.9 0.6 0.7 0.6 0.8
B1 1.2 1.0 1.2 0.9 0.6 0.8 0.7 0.9
5.3.3. Generarea scenariului climatic de rezoluție
A2 1.1 1.0 1.0 0.8 0.5 0.8 0.6 0.8 înaltă pentru Republica Moldova
Sud A1B 1.1 1.0 1.1 0.8 0.6 0.8 0.6 0.9
Un model climatic regional PRECIS (în engl.: Providing
B1 1.1 1.1 1.2 0.9 0.7 0.8 0.7 0.9
2080’
Regional Climates for Impacts Studies130; asigurarea cu date
A2 1.5 1.4 1.3 1.0 0.7 0.6 0.6 1.0 climatice regionale pentru studii de impact), elaborat de
Nord A1B 1.5 1.4 1.3 1.1 0.7 0.8 0.6 1.1 Centrul Hadley al Oficiului Meteorologic al Regatului Unit
B1 1.6 1.6 1.5 1.9 0.7 0.8 0.7 1.3 al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a fost utilizat pentru a
A2 1.1 0.8 0.8 0.6 0.5 0.5 0.5 0.7 genera hărți de rezoluţie înaltă și informaţii statistice pri-
Centru A1B 1.1 0.9 1.0 0.8 0.5 0.7 0.6 0.8 vind viitoarele schimbări ale condiţiilor climatice pentru te-
B1 1.2 1.0 1.1 0.9 0.5 0.8 0.7 0.9 ritoriul RM în secolul XXI. În strânsă colaborare cu echipa
A2 1.0 0.9 0.8 0.6 0.5 0.5 0.5 0.7
PRECIS de la Centrul Hadley, au fost gândite trei experi-
Sud A1B 1.0 1.0 1.0 0.8 0.6 0.7 0.6 0.8
B1 1.1 1.1 1.1 0.8 0.6 0.8 0.6 0.9
mente: două au avut menirea de a simula clima perioadei
de referinţă (1961-1990), primul experiment bazându-se
Condiţiile de umiditate au fost evaluate în baza următoarei pe ERA-40_re-analiză de ECMWF, iar al doilea pe mo-
scări de apreciere: CHT > 1 – umiditate suficientă; CHT ≤ delul climatic global ECHAM5. Ultimul experiment, a fost
0.7 – condiții de secetă; CHT = 0.6 – secetă de intensitate me- conceput pentru a simula clima viitoare în secolului XXI, în
die; CHT ≤ 0.5 – secetă puternică. baza condițiilor limită impuse de scenariul de emisii A1B.
Rezultatele obţinute permit să concluzionăm, că în perioada Figura 5-27 demonstrează fereastra principală a modelului
temporală 2070-2099, condiții de secetă (CHT ≤ 0.7) vor PRECIS (A), precum și zona de rezoluție a studiului 0.22º x
fi caracteristice întregului teritoriu al țării, inclusiv în ZAE 0.22º (B), constituită dintr-o rețea de unităţi teritoriale ele-
Nord, ba mai mult, ansamblul de modele climatice impus de mentare (pătrate) cu dimensiunea 25 km pe 25 km.
scenariul de emisii A2 simulează pentru ZAE Centru și Sud,
condiţii de umiditate caracteristice secetelor de intensitate Temperaturi medii anuale. Modelul climatic regional
medie (CHT = 0.6) şi puternice (CHT ≤ 0.5) în lunile iulie, PRECIS/ECHAM5 impus de scenariul de emisii SRES A1B,
august, septembrie și octombrie.
130
Jones, R.G., Noguer, M., Hassell, D.C., et al. (2004) Generating high reso-
lution climate change scenarios using PRECIS, Met Office Hadley Centre,
Exeter, UK, 40pp.
2020’
2050’
2080’
Figura 5-26: Proiecții ale indicelui integrat de eficacitate biologică a climei (IBEC) a lui Ivanov, pentru Republica Moldova, valori medii
pe ansambluri de modele climatice globale1
1
Figura 5-27: Fereastra principală a modelului PRECIS (A) și zona de rezoluție a studiului 0.22º x 0.22º (B), constituită dintr-o rețea de
unităţi teritoriale elementare cu dimensiunea 25 km pe 25 km
proiectează pentru perioada secolului XXI pe teritoriul RM Tabel 5-14: Prospecțiuni pentru modificări ale temperaturilor
creșteri ale temperaturilor medii anuale, de la 1.20C (ZAE (∆T, °C) şi precipitaţiilor (∆P, %) medii anuale și sezoniere în RM,
Nord) până la 1.60C (ZAE Sud) pe parcursul perioadei tem- pentru trei perioade temporale a câte 30 de ani, centrate pentru
anii 2020’, 2050’ și 2080’, pentru modelul climatic regional PRECIS/
porale 2010-2039; de la 2.50C (ZAE Nord) până la 2.9°C ECHAM5 impus de scenariul de emisii SRES A1B, comparativ cu
(ZAE Sud) în perioada temporală 2040-2069; respectiv de perioada de referință 1961-1990
la 4.10C (ZAE Nord) până la 4.5°C (ZAE Sud) în perioada
Prospecțiuni Prospecțiuni Prospecțiuni
temporală 2070-2099. Cele mai mari creşteri de temperatură ale schimbărilor ale schimbărilor ale schimbărilor
sunt aşteptate pentru ZAE Sud (Tabel 5-14; Figura 5-28A). Anotimpul
către 2020’ către 2050’ către 2080’
T P T P T P
Precipitații anuale. Modelul climatic regional PRECIS/ ZAE Nord
ECHAM5, proiectează pentru perioada secolului XXI pe Anual 1.2 1.8 2.5 7.8 4.1 -2.5
teritoriul RM o tendinţă generală de reducere a cantităţi- DIF 2.2 3.1 4.0 10.4 5.3 0.7
IIA 0.3 -7.4 1.5 -4.3 3.8 -22.7
lor anuale de precipitaţii, cu un caracter zonal bine definit ZAE Centru
(de la Nord la Sud), care vor varia pe parcursul perioadei de Anual 1.4 -8.1 2.7 -5.0 4.4 -17.7
studiu: de la +1.8% (ZAE Nord) până la -12.0% (ZAE Sud) DIF 2.2 -11.5 3.8 -5.8 5.1 -14.0
în perioada temporală 2010-2039; de la +7.8% (ZAE Nord) IIA 0.6 -7.7 1.9 -11.0 4.2 -30.5
ZAE Sud
până la -9.5% (ZAE Sud) în perioada 2040-2069; respectiv Anual 1.6 -12.0 2.9 -9.5 4.5 -21.5
de la -2.5% (ZAE Nord) până la -21.5% (ZAE Sud) în peri- DIF 2.3 -17.5 3.8 -12.3 5.1 -20.9
oada 2070-2099 (Tabel 5-14; Figura 5-28B). IIA 0.9 -16.8 2.3 -25.3 4.5 -34.2
Figura 5-28: Proiecţii ale viitoarelor modificări în valorile medii anuale de temperatură (°C) (A) și precipitații (%) (B) în baza modelului
climatic regional PRECIS/ECHAM5 impus de scenariul de emisii SRES A1B, pentru perioada temporală 2070-2099 în raport cu perioada
de referință
Temperaturi medii sezoniere. Modelul climatic regional tează pentru sfârşitul secolului XXI pe teritoriul Republi-
PRECIS/ECHAM5 impus de scenariul de emisii SRES A1B, cii Moldova, o tendinţă generală de reducere a cantităţilor
proiectează pentru perioada secolul XXI pe teritoriul Repu- de precipitaţii pe durata anotimpului de iarnă, în special
blicii Moldova, creșteri ale temperaturilor medii sezoniere: pentru ZAE Centru (-14.0%) şi ZAE Sud (-20.9%). Figura
vara, de la +0.30C (ZAE Nord) până la +0.90C (ZAE Sud) 5-30B demonstrează valorile estimative ale modificărilor în
pe parcursul perioadei 2010-2039; de la +1.50C (ZAE Nord) cantităţile de precipitații pe durata anotimpului de iarnă,
până la +2.3°C (ZAE Sud) în perioada 2040-2069; respectiv la o rezoluție spațială de 25 km pe 25 km, pentru perioada
de la +3.80C (ZAE Nord) până la +4.5°C (ZAE Sud) în peri- temporală 2070-2099.
oada 2070-2099 (Tabel 5-14; Figura 5-29A); respectiv iarna, Prospecțiunile privind modificările în cantităţile medii
de la +2.20C (ZAE Nord) până la +2.30C (ZAE Sud) pe par- a precipitațiilor pe timp de iarnă pe durata secolului XXI
cursul perioadei 2010-2039; de la +3.80C (ZAE Sud) până la pentru teritoriul RM sunt diferite în timp. Astfel, modifi-
+4.0°C (ZAE Nord) în perioada 2040-2069; respectiv de la cările proiectate vor varia destul de puternic: de la +3.1%
+5.10C (ZAE Sud) până la +5.3°C (ZAE Nord) pe parcursul (ZAE Nord) până la -17.5% (ZAE Sud) în perioada tempo-
perioadei temporale 2070-2099 (Tabel 5-14; Figura 5-30A). rală 2010-2039; de la +10.4% (ZAE Nord) până la -12.3%
Precipitații sezoniere. Modelul climatic regional PRECIS/ (ZAE Sud) în perioada 2040-2069; respectiv de la +0.7%
ECHAM5 impus de scenariul de emisii SRES A1B, proiec- (ZAE Nord) până la -20.9% (ZAE Sud) în perioada tempo-
rală 2070-2099 (Tabel 5-14).
Figura 5-29: Proiecţii ale viitoarelor modificări în valorile medii sezoniere (anotimpul de vară) de temperatură (°C) (A) și precipitații (%)
(B) în baza modelului climatic regional PRECIS/ECHAM5 impus de scenariul de emisii SRES A1B, pentru perioada temporală 2070-2099
în raport cu perioada de referință
Figura 5-30: Proiecţii ale viitoarelor modificări în valorile medii sezoniere (anotimpul de iarnă) de temperatură (°C) (A) și precipitații (%)
(B) în baza modelului climatic regional PRECIS/ECHAM5 impus de scenariul de emisii SRES A1B, pentru perioada temporală 2070-2099
în raport cu perioada de referință
Descreșterea cantităților de precipitațiilor pe durata ano- • SCĂZUT – probabilitatea scăzută de risc datorită
timpului de vară, către sfârşitul secolului XXI se proiectea- schimbării posibile a climei care trebuie monitorizată.
ză a fi în plan regional pentru teritoriul RM în diapazonul Se aşteaptă că măsurile de adaptare existente vor fi su-
de -22.7% (ZAE Nord) şi -34.2% (ZAE Sud). Figura 5-29B ficiente şi nu va fi nevoie de acţiuni suplimentare, dacă
demonstrează valorile estimative ale modificărilor în canti- circumstanţele vor rămâne neschimbate.
tăţile medii de precipitații pe durata anotimpului de vară,
la o rezoluție spațială de 25 km pe 25 km, pentru perioada Ierarhizarea oportunităţilor generate de schimbarea climei a
temporală 2070-2099. fost realizate conform unei metode şi a unor definiţii similare:
• ÎNALT – probabilitate sporită a oportunităţii ca rezultat
Modificările privind cantităţile medii de precipitațiilor pe
al schimbării climei pentru dezvoltarea unor noi direcţii
timp de vară sunt mai mari ca valoare, decât cele proiectate
în regiune;
pentru anotimpul de iarnă, variind pe durata secolului XXI:
de la -7.4% (ZAE Nord) până la -16.8% (ZAE Sud) în peri- • MEDIU – probabilitate medie a oportunităţii apărute
oada temporală 2010-2039; de la -4.3% (ZAE Nord) până la în conformitate cu schimbarea climei care trebuie
-25.3% (ZAE Sud) în perioada 2040-2069; respectiv, și de la monitorizată; şi
-22.7% (ZAE Nord) până la -34.2% (ZAE Sud) în perioada • SCĂZUT – probabilitate scăzută a oportunităţii datorită
temporală 2070-2099 (Tabel 5-14). De notat, că distribuirea schimbării posibile a climei.
spațială a modificărilor în cantităţile medii de precipitații
este asemănătoare pentru toate regiunile Republicii Moldo- 5.4.1. Impacturile schimbărilor climatice asupra
va, cea mai mare reducere a cantităților de precipitații sezo- sectorului agricol
niere proiectându-se totuşi pentru ZAE Centru și Sud.
Agricultura este sectorul dominant privind ponderea înca-
drării forței de muncă din Republica Moldova. La momen-
tul actual circa 27.5 la sută din populaţia activă a țării este
5.4. Impacturile sectoriale ale angajată în agricultură (Biroul Naţional de Statistică, 2012).
schimbărilor climatice În urma reformelor de privatizare întreprinse în circa 85%
În acest compartiment se descriu impacturile proiectate familii din zona rurală deţin în prezent terenuri agricole.
ale schimbărilor climatice pe sectoare pentru Republica Majoritatea fermelor (circa 400 mii) sunt mici cu dimensiuni
Moldova. În fiecare compartiment, adiţional la descrierea medii ale terenurilor de doar 1.6 – 1.8 hectare.
consecințelor directe şi socioeconomice pe sectoare, se mai În ultimul deceniu în Republica Moldova s-a înregistrat un
include şi analiza riscurilor şi oportunităţilor care sunt ge- declin esențial volumului producţiei agricole, în mare parte
nerate de schimbarea climei în regiuni concrete ale ţării. datorită schimbării în sistemul de subsidii şi în accesul la
Această analiză s-a realizat pentru a ajuta la identificarea pieţe, precum şi ca rezultat al modificărilor în structura
„punctelor fierbinţi” de riscuri climatice, în care sunt nece- gospodăriilor agricole, reformei funciare şi declinului
sare acţiuni imediate întru adaptarea către acest fenomen. productivităţii asociat cu degradarea solului şi cu lipsa unei
infrastructuri de irigare.
Metoda de apreciere a riscurilor a inclus identificarea riscu-
rilor şi oportunităţilor ce ţin de schimbarea climei, pe sec- Condiţiile climaterice nefavorabile, în special secetele gra-
toare, în baza literaturii de specialitate existente; stabilirea ve din anii 2003, 2007 şi 2012, au avut, de asemenea, efecte
legăturilor dintre proiecţiile pentru viitor ale variabilelor negative asupra productivității. După cum a fost menționat
asociate cu indicii climaterici cu diferite tipuri de risc; eva- anterior aceste fenomene climatice extreme vor persista și se
luarea modului în care fiecare proiecţie de acest gen ar putea vor intensifica pe viitor.
afecta riscul, utilizând o pondere de evaluare de 1 (scăzut), 2 În 2011, producţia agricolă totală a constituit 21.7 miliarde
(mediu) și 3 (ridicat) şi, în final, amalgamarea constatărilor lei în preţuri curente, cea ce a constituit doar 59 la sută din
pentru a evalua calitativ şi a defini riscurile-cheie pentru fi- nivelul anului 1990. Contribuţia sectorului agricol la Pro-
ecare sector pe baza raţionamentului de expert. dusul Intern Brut a scăzut de la 31.2 la sută în 1990 până la
În felul acesta, atât probabilitatea, cât şi impactul potenţial 12.2 la sută în 2011.
al schimbărilor climatice au fost luate în calcul la evaluarea A) Impactul posibil al schimbărilor climatice asupra sec-
riscurilor. torului agricol
Nivelurile de risc sunt definite în felul următor: Schimbarea climei pe termen lung, în combinaţie cu frec-
• ÎNALT – probabilitatea înaltă de risc datorită schimbării venţa sporită a fenomenelor climatice extreme, pot avea
posibile a climei cere o atenţie urgentă din partea fac- impact advers asupra sectorului agricol, iar aceste schim-
torilor de decizie pentru a elabora măsuri urgente de bări la rândul său deseori au efecte secundare la nivel
adaptare; macroeconomic.
• MEDIU – probabilitate medie de risc datorită schimbării De exemplu, impacturile directe asupra producţiei agricole
posibile a climei care trebuie monitorizată; şi şi recoltele tot mai mici ca rezultat al sporirii problemelor
asociate cu dăunătorii şi bolile plantelor ar putea duce, la Există şi câteva beneficii potenţiale. Sezonul mai lung de
rândul lor, la fluctuaţii ale preţurilor pe piaţă şi la schimba- vegetaţie va spori potenţial productivitatea ierburilor fura-
rea culturilor. jere, în timp ce temperaturile ridicate vor spori potenţialul
Efectul combinat al schimbărilor regimului de apă ar putea pentru creşterea leguminoaselor furajere. Sezonul mai lung
conduce la insuficienţa de apă pentru irigare şi la concuren- de vegetaţie ar trebui, de asemenea, să reducă costurile de
ţă înaltă pentru apă, ceea ce, în ultimă instanţă, ar avea drept întreţinere a animalelor în încăperi. Ar putea, de asemenea,
consecinţă preţuri înalte şi presiuni de reglementare. exista beneficii pentru horticultură, atât în legătură cu redu-
cerea costurilor pentru producţia în spaţii acoperite, cât şi
Seceta va duce la degradarea solului, ceea ce reprezintă o din cauza unei game mai mari de culturi horticole care pot
ameninţare majoră pentru durabilitatea resurselor funciare fi crescute în aer liber.
şi poate prejudicia capacitatea agriculturii Republicii Mol-
dova de a se adapta cu succes la schimbarea climei. Totuşi se prevede că, în Republica Moldova, o mare parte
din impacturile asupra agriculturii vor fi adverse. Modelele
Salinitatea sporită poate conduce la abandonarea terenuri- de cultivare s-au modificat în funcție de declinul din indus-
lor, pe măsură ce acestea devin inadecvate pentru cultivare. trie, cu o diminuare a producţiei de calitate înaltă precum
În prezentul compartiment se scot în evidenţă impactul direct fructele şi carnea şi cu extinderea suprafeţelor însămânțate
a schimbărilor climatice şi consecinţele socioeconomice cu grâu, floarea-soarelui şi sfeclă-de-zahăr. Temperaturile
potenţiale, care sunt relevante pentru agricultură. Acestea de vară ridicate şi riscul de secetă ar putea face dificilă atin-
includ schimbările de temperatură şi efectele stresului gerea sporirii potenţiale a recoltelor datorită concentraţiilor
termic; schimbările volumului de precipitaţii, intensitatea ridicate de CO2 şi ar putea ameninţa nivelurile actuale de
şi distribuirea sezonieră; şi o creştere a fenomenelor productivitate. Unele culturi vor fi mai vulnerabile la verile
climaterice extreme şi potenţial dăunătoare (Tabelul 5-15). mai fierbinţi şi mai uscate.
Se anticipă că schimbarea climei va aduce atât avantaje, cât Recoltele de legume şi cartofi, ambele culturi fiind irigate
şi dezavantaje pentru culturile agricole din Republica Mol- frecvent în condiţiile actuale, posibil că se vor reduce mai
dova. Deşi temperaturile mai ridicate ar extinde sezonul de mult decât recoltele de cereale. Creşterea de vară a culturilor
vegetaţie, acestea ar putea, de asemenea, spori prejudiciile furajere se pare că, de asemenea, va fi mai redusă. O frec-
cauzate de stresul termic, schimbările în regimul de precipi- venţă sporită a fenomenelor climaterice extreme ar putea,
taţii şi problemele cu dăunătorii. de asemenea, duce la deteriorarea şi reducerea recoltei cul-
Tabelul 5-15: Rezumat al impactului socioeconomic al schimbărilor climatice asupra sectorului agricol din Republica Moldova
Categoria
Impactul asupra agriculturii Impactul social/economic
impactului
Cerere ridicată de irigaţie;
Schimbări în necesităţile de apă. Recolte reduse ale culturilor; şi
Schimbări (pozitive şi negative) în distribuire, introducerea soiurilor noi de culturi.
Calitate redusă a apei din cauza utilizării sporite a pesticidelor;
Schimbări în dăunătorii şi bolile Recoltă redusă şi calitate redusă a culturilor;
agricole. Risc economic ridicat; şi
Pierderea venitului rural.
Temperaturi
Poluarea prin scurgeri de îngrăşăminte;
ridicate, stres Schimbări ale condiţiilor de
Pierderea soiurilor autohtone de plante; şi
termic creştere a culturilor.
Schimbări (pozitive şi negative) în producţia seminţelor şi cerinţele faţă de materialul
săditor.
Schimbări ale condiţiilor optime Schimbări în sistemele agricole optime şi
pentru producţia animalieră. Pierderea venitului rural.
Schimbări în activităţile de producţie a culturilor şi animalelor; Reamplasarea industriei
de procesare a produselor agricole;
Schimbări în distribuirea culturilor.
Pierderea venitului rural; şi
Riscul economic înalt.
Riscurile degradării calităţii apei;
Schimbarea
Schimbarea regimului hidrologic; Riscul înalt de salinizare a solului;
regimurilor de
Deficitul sporit de apă. Conflicte între utilizatorii de apă;
precipitaţii
Extragerea sporită a apelor subterane, epuizarea apei; şi reducerea calităţii apei.
Schimbări ale fertilităţii solului, Reducerea calităţii apei din cauza scurgerilor de îngrăşăminte;
salinizare şi eroziune a solului; Venit redus din culturi;
Fenomene extreme Eşuarea recoltării culturilor Abandonarea pământului;
– secete, inundaţii, agricole; Cheltuieli sporite pentru acţiuni de urgenţă şi remediere;
furtuni cu grindină Reducerea recoltelor; Securitate alimentară precară în regiunile cu dezvoltare economică
Concurenţa pentru apă; şi redusă; şi
Riscul înalt de deşertificare. Agravarea sărăciei ca urmare a preţurilor înalte la alimente.
turilor cerealiere. Ar putea, de asemenea, apărea probleme întrucât ele reprezintă structura tipică de raportare statis-
legate de introducerea unor noi dăunători şi boli. tică naţională. Identificarea sistemelor agricole ajută la dis-
O proporţie mare din solurile din zonele agroclimatice ale cutarea riscurilor, oportunităţilor şi opţiunilor de adaptare
Republica Moldova îl constituie cernoziomul. Aceste soluri pentru fiecare zonă.
au un conţinut ridicat de materie organică, iar dezintegrarea Conform evaluării vulnerabilităţii în materie de riscuri/
materiei organice din sol ar putea spori odată cu temperatu- oportunităţi asociate cu schimbările climatice în producţia
rile mai mari. Deşi această dezintegrare va spori fertilitatea agricolă, cele mai vulnerabile regiuni din Republica Mol-
solului pe termen scurt (prin eliberarea substanţelor nutri- dova în raport cu schimbarea climei vor fi Sudul (Câmpia
tive), pe termen lung fertilitatea solului, probabil, se va re- Moldovei de Sud, terasele Prutului şi Nistrului inferior) şi
duce. Rezultatele unei cercetării pe termen lung realizate la
parţial Centrul (Subzona 2a „Podişul Moldovei Centrale” şi
nivel naţional arată că pe parcursul a 100 de ani conţinutul
Subzona 2 „Terasele fluviului Nistru și râurilor Prut, Răut,
de materie organică din sol în solurile arabile din Republica
Moldova s-a redus, în timp ce temperatura medie anuală a Prut, Bîc, Botna, etc.”), pentru care s-a descoperit că cea mai
aerului a crescut în aceeaşi perioadă de timp. mare parte din riscuri, cu probabilitate înaltă, ţin de schim-
barea climei.
Schimbările în frecvenţa şi intensitatea fenomenelor extre-
me (de ex., secete, inundaţii şi ploi puternice) au fost iden- Pentru agricultura din Republica Moldova se consideră că
tificate ca cea mai mare provocare pe care o va înfrunta cinci dintre riscurile identificate în Tabelul 5-16 ar avea o
sectorul agricol ca urmare a schimbării climei. Fenomenele prioritate înaltă: riscul înalt de secetă şi deficit de apă; ne-
extreme, care sunt dificil de prognozat şi pentru care este cesităţi sporite de irigare; eroziunea, salinizarea solului, de-
greu de a face pregătiri, pot interveni dezastruos în mersul şertificarea; riscul înalt de apariţie a dăunătorilor, bolilor
normal al lucrărilor agricole, ceea ce a fost demonstrat în agricole şi buruienilor; şi reducerea producţiei culturilor ce-
repetate rânduri în trecut. realiere de bază (grâul şi porumbul). Trei din aceste riscuri
S-a dovedit că seceta şi căldura extremă, de asemenea, pot se referă la consecinţele schimbărilor potenţiale ale regimu-
afecta creşterea animalelor domestice. Proiecţiile modelelor lui de precipitaţii, cu precipitaţii mai abundente pe timp de
şi tendinţele observate sugerează că încălzirea va fi mai înal- iarnă şi disponibilitate redusă de apă în timpul verii.
tă în lunile de iarnă. Deşi iernile mai calde ar reduce stresul Astfel, vor trebui examinate acţiuni pentru a conserva cât
cauzat de frig, acestea ar spori, de asemenea, riscul de dău- mai multă apă în timpul iernii, respectiv pentru a menţine
nare de către dezgheţul de iarnă şi ar putea reduce mărimea aprovizionarea cu apă pe timp de vară. O mare parte din
învelişului protector de zăpadă. cercetările de adaptare în sectorul agricol urmează să fie
Se anticipă, de asemenea, că încălzirea climei va spori frec- axate pe acţiuni de combatere a deficitului de apă din viitor.
venţa zilelor extrem de fierbinţi, care, conform dovezilor, Opţiuni de adaptare, precum măsurile de conservare a apei
pot să prejudicieze în mod direct sectorul agricol. Schim- şi ajustarea perioadelor de plantare şi recoltare, ar putea avea
bările viitoare în disponibilitatea umidității prezintă o în- un rol esenţial în reducerea pierderilor asociate cu limitările
grijorare-cheie în sectorul agricol. Se anticipă, în general, că de umiditate din viitor. Alte opţiuni de adaptare studiate in-
schimbarea climei va reduce disponibilitatea apei pe durata clud introducerea de noi soiuri şi hibrizi, de exemplu, cu re-
sezonului de creştere, odată cu creşterea simultană a cererii. zistenţă mai mare la secetă şi căldură, şi elaborarea politici-
Adăugător la problemele directe cauzate de deficitul de apă, lor şi practicilor de sporire a flexibilităţii sistemelor agricole.
beneficiile schimbărilor potenţial pozitive, inclusiv tempe- Unele definiţii mai bune pentru pragurile climatice critice
raturile mai calde şi un sezon de creştere mai îndelungat, vor fi, de asemenea, benefice pentru planificarea adaptării.
vor fi limitate dacă nu va fi disponibilă apa suficientă. Se an- Din oportunităţile prezentate în Tabelul 5-16, potenţialul
ticipă că deficitul de apă va fi în viitor problema principală pentru producţia sporită a unor anumite culturi agricole, fie
în anumite regiuni ale Republicii Moldova. ca rezultat al potenţialului înalt de recoltă în baza noilor re-
B) Evaluarea mărimii riscurilor şi oportunităţilor schim- gimuri climatice sau din cauza sporului realizat în zonele în
bărilor climatice în sectorul agricol care ar putea fi crescute culturi agricole noi, a constituit cea
mai mare prioritate. Astfel, se va acorda atenţie promovării
O descriere agroclimatică a Republicii Moldova a fost utili-
culturilor agricole care au potenţial de reuşită în condiţiile
zată pentru a diferenţia riscurile şi oportunităţile potenţiale
schimbate de climă. Măsurile de adaptare prin conservarea
provenite din schimbările climatice în agricultură prin ca-
apei ar putea include:
racterizarea ţării pe zone agroclimatice (Tabelul 5-16).
• realizarea metodelor optime de irigare (de ex., doar
Sistemele agricole determină capacitatea de adaptare la când este necesar);
schimbările climatice şi opţiunile optime de politici. Siste- • adaptarea plantelor la condiţiile climatice viitoare (de
mele agricole se bazează pe tipologia proprietăţii agricole: ex., cultivarea unor culturi care necesită mai puţine
culturile cerealiere de câmp, creşterea animalelor, horti- resurse de apă);
cultura şi culturile multianuale. Acestea au fost selectate,
Tabelul 5-16: Riscurile şi oportunităţile prioritare pentru zonele agroclimatice din Republica Moldova
Zona de Sud
Zona de Nord moderat Zona de Centru
călduroasă-
călduroasă-semiumedă călduroasă-semiumedă
secetoasă
Sud, Terasele Prutului
Sud, Terasele Prutului

Câmpia Moldovei de
Câmpia Moldovei de
Subzona 2a, Podişul
şi Nistrului inferior
şi Nistrului inferior
Bîc, Botna etc. ****
Moldovei Centrale
Nistru, Prut, Răut,

Câmpia Moldovei
de Nord, podişul
Terasele râurilor
Detalii cu privire la mărimea riscurilor/ oportunităţilor
Nistrului **
Subzona 2,
Subzona I,
Subzona Ia, Podişul Moldovei de Nord *
*****
*****
***
Schimbări ale suprafeţelor ocupate de culturi, care se vor diminua
SCĂZUT SCĂZUT MEDIU MEDIU RIDICAT
din cauza degradării condiţiilor agricole optime
Reducerea recoltei de grâu şi porumb SCĂZUT MEDIU MEDIU MEDIU RIDICAT
Reducerea generală a recoltelor de struguri SCĂZUT1 MEDIU MEDIU MEDIU
Reducerea generală a recoltelor de fructe SCĂZUT MEDIU MEDIU MEDIU RIDICAT
Risc înalt al apariţiei dăunătorilor, bolilor agricole şi buruienilor RIDICAT RIDICAT RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Risc
Reducerea calităţii culturilor agricole SCĂZUT MEDIU MEDIU MEDIU MEDIU

Risc înalt de secetă şi deficit de apă SCĂZUT SCĂZUT MEDIU MEDIU RIDICAT
Necesitate mare de irigare MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Eroziunea, salinizarea solului, deşertificarea SCĂZUT MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Deteriorarea condiţiilor pentru zootehnie SCĂZUT MEDIU MEDIU MEDIU RIDICAT
Sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor SCĂZUT MEDIU2 RIDICAT RIDICAT3 MEDIU4
Schimbări în distribuirea culturilor pentru sporirea condiţiilor
RIDICAT RIDICAT MEDIU MEDIU SCĂZUT
agricole optime
Oportunitate
Creşterea gamei de culturi horticole de câmp deschis RIDICAT RIDICAT MEDIU MEDIU SCĂZUT
Sporirea productivităţii culturilor agricole MEDIU MEDIU
Sporirea calităţii strugurilor MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Costuri mai scăzute la energie pentru cultivarea în condiţii de seră MEDIU MEDIU RIDICAT RIDICAT MEDIU
*Subzona 1a, Podişul Moldovei de Nord include raioanele: Ocniţa, Briceni, Edineți, Donduşeni.
**Subzona 1, Câmpia Moldovei de Nord, podişul Nistrului include raioanele: Rîşcani, parţial Glodeni, municipiul Bălţi, Drochia, Sîngerei, Soroca, Floreşti,
Şoldăneşti, Rezina.
1
În prezent, viţa de vie se cultivă în raioanele: Rîşcani, Glodeni, Sîngerei şi Soroca.
2
Sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor: scăzută – în raioanele: Rîşcani şi Drochia; ridicată – în raionul Sîngerei.
*** Subzona 2a, Podişul Moldovei Centrale include raioanele: Ungheni, Nisporeni, Străşeni, Hînceşti.
**** Subzona 2, Terasele râurilor Nistru, Prut, Răut, Bîc, Botna etc. includ raioanele: Sud-Vest Glodeni, Făleşti, Ungheni, Nisporeni, Străşeni, Teleneşti,
Orhei, Ialoveni, Dubăsari, Criuleni, Hînceşti, Anenii Noi, Cimişlia de Nord.
3
Sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor: medie în raioanele: Glodeni, Făleşti, Orhei, Criuleni, Anenii Noi, Cimişlia şi scăzută în raionul Dubăsari.
***** Zona de Sud, Câmpia Moldovei de Sud, terasele Prutului şi Nistrului inferior includ raioanele: Căuşeni, Ştefan Vodă, Ceadîr-Lunga, Taraclia, Leova,
Cantemir, Cahul, UTA Găgăuzia şi Cimişlia de Sud.
4
Sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor: ridicată în raionul Leova, scăzută în raionul Ştefan Vodă.
• modificarea asolamentelor conform regimului natural till; aplicarea sistemelor de cultivare, care reduc pierde-
sol-apă (introducerea mai multor culturi de iarnă); rea apei);
• selectarea culturilor, speciilor şi soiurilor rezistente la • în funcție de caracteristicile solului, pierderea apei
secetă; poate fi, de asemenea, întârziată prin metode de lucrare
• popularizarea noilor tehnologii cu accent pe stabili- a solului combinate cu plante, care au o densitate mare a
tatea structurii solului şi tratamente ale solului pentru rădăcinilor şi o vegetaţie bogată de suprafaţă;
mărirea stratului activ al sistemului radicular cu scopul • elaborarea unor programe noi, complexe, de manage-
sporirii absorbţiei apei; ment al apei în agricultură (îmbinarea irigaţiei cu pes-
• introducerea tehnologiilor de mulci pentru sporirea in- cuitul şi managementul excesului de resurse acvatice);
filtrării în sol şi diminuarea pierderilor umidităţii solu- • promovarea practicilor indigene de utilizare durabilă a
lui prin evaporare; apei.
• reducerea spălării solului prin practici agronomice du-
rabile (lucrarea conservativă a solului - no-till şi mini-
5.4.2. Impacturile schimbărilor climatice asupra stabilitatea resurselor de apă în prezent şi, astfel, se anticipă
sectorului resursele de apă că volumul de apă extras va spori odată cu recuperarea eco-
nomică).
Resursele de apă din Republica Moldova sunt reprezentate
de apele de suprafaţă şi de cele subterane. În ceea ce priveşte Conform ţintei cu utilizare intensivă a apei, asociate cu
apele de suprafaţă, există două bazine majore ale râurilor în dezvoltarea economică naţională, asigurarea cu apă sigură
Republica Moldova: Nistru şi Prut. Regimul natural al ape- pentru toţi utilizatorii de apă va fi ameninţată de schimba-
lor din râuri în aceste bazine a fost modificat prin constru- rea resurselor de apă asociată cu schimbarea climei deja în
irea barajelor şi rezervoarelor, create cu scopul prevenirii 2020, când intensitatea utilizării apelor de suprafaţă se va
inundaţiilor, captării sedimentelor şi asigurării apei pentru apropia de 100 la sută. Totuşi, luând în calcul şi rezervele de
consum agricol, industrial şi casnic, precum şi pentru pisci- apă subterană, momentul când deficitul de apă va deveni un
cultură. Apele subterane destinate pentru uz centralizat de impediment pentru dezvoltare va surveni, cel mai probabil,
către gospodării casnice şi pentru uz industrial sunt extrase după anul 2030 (Raportul Naţional de Dezvoltare Umană
din zece complexe acvifere. 2009/2010).
Reţeaua de ape subterane include circa 112 mii izvoare şi Impacturile non-climatice ar putea fi generate de câteva
fântâni (publice şi private) şi peste 3000 fântâni arteziene domenii, începând cu politicile şi legislaţia şi terminând cu
funcţionale. Apele subterane constituie sursa principală de tehnologiile şi infrastructura, modelele de utilizare a pă-
asigurare cu apă potabilă în Republica Moldova, pentru 100 mântului şi activităţile agricole/irigaţia. Impacturile directe
la sută din populaţia rurală şi 30 la sută din populaţia urba- principale ale schimbării climei şi consecinţele lor socioeco-
nă, sau 65 la sută din întreaga populaţie a ţării. Cele 35 la nomice potenţiale în Republica Moldova, care sunt relevan-
sută din populaţie rămase întrebuinţează apele de suprafaţă te pentru resursele de apă, sunt prezentate în Tabelul 5-17.
ca sursă de apă potabilă. Aproximativ 44 la sută din popu- B) Evaluarea mărimii riscurilor/oportunităţilor schimbă-
laţia ţări nu are acces la apă potabilă sigură. În prezent toate rilor climatice asupra sectorului resursele de apă
oraşele şi municipiile şi peste 65 la sută din localităţile rura-
le au sisteme centralizate de aprovizionare cu apă potabilă, Deşi râurile mari constituie principala sursă de apă, accesul
însă doar 50 la sută dintre asemenea sisteme se află în con- la apă nu este egal. Cea mai mare distanţă dintre o localitate
diţie tehnică satisfăcătoare. Restul necesită reparaţii capitale şi cea mai apropiată sursă de apă în Republica Moldova con-
sau trebuie reconstruire. stituie circa 6 km. Aproximativ un sfert din populaţie (1.03
milioane persoane) locuiesc în zona-tampon de 6 km a flu-
Conform Raportului Naţional de Dezvoltare Umană viului Nistru şi râului Prut; această zonă constituie o cincime
2009/2010, din cauza declinului economic, declinului in- din teritoriul naţional şi cuprinde 23 la sută din numărul to-
dustriei grele şi utilizării scăzute a apei în industrie şi agri- tal de localităţi. Restul ţării şi al populaţiei (circa 3 milioane
cultură, comparativ cu anul 1990, calitatea resurselor acva- persoane) este nevoit să se bazeze pe diverse sisteme de apro-
tice s-a îmbunătăţit în majoritatea bazinelor râurilor, apele vizionare cu apă destinate pentru transferul de apă din aceste
râurilor Nistru şi Prut fiind considerate a fi curate şi mode- râuri, sau se bazează pe resursele locale de calitate mai proas-
rat poluate. Însă apele râurilor mici sunt extrem de poluate. tă. Partea nordică a ţării (şi partea centrală, într-o anumită
Apele subterane nu corespund standardului naţional pentru măsură) este, în prezent, mai mult sau mai puţin asigurată cu
apa potabilă; deseori duritatea apei din fântâni depăşeşte apă, în timp ce partea de sud suferă de un deficit natural de
standardele de 2-5 ori sau chiar mai mult. Mai mult, aproa- apă. În acelaşi timp, sistemele de transfer al apei de distanţă
pe 90% din probele luate din acviferele neîngrădite depă- medie sau lungă sunt practic inexistente la sud. Această regi-
şesc concentraţiile maxime admisibile la capitolul nitraţi, une este printre cele mai expuse la deficitul de apă.
fapt care este atribuit, în mare parte, producţiei sporite de Mai mult decât atât, resursele acvatice de suprafaţă de la
animale din gospodării. sud (şi, mai rar, în partea centrală a ţării) riscă cel mai mult
A) Impactul posibil al schimbărilor climatice asupra secto- să fie epuizate în anii de secetă (cum ar fi 2007, când un
rului resursele de apă număr de rezervoare de pe râul Işnovăţ au secat). Aşadar,
amplasarea geografică a utilizatorilor de apă va juca cel mai
Schimbarea climei constituie doar unul din factorii care vor decisiv rol în viitor în asigurarea accesului la resurse de apă
determina viitorii indici de disponibilitate şi utilizare a apei. sigure. Regiunea cu deficit de apă, pe măsură ce se extinde
Factorii non-climatici ar putea agrava sau atenua efectele spre nord, a ajuns deja la cele mai populate zone, ceea ce
adverse ale schimbării climei asupra disponibilităţii şi cali- pune o presiune maximă pe resursele de apă şi utilizează apa
tăţii apei. Ei, de asemenea, ar putea avea o influenţă semnifi- în cel mai intensiv mod.
cativă asupra cererii de apă. Creşterea poluării şi dezvoltarea
economică (şi, implicit, schimbările modului de viaţă şi de În studiul realizat recent în Republica Moldova, sunt expuse
consum) vor juca un rol dominant (după cum s-a evidenţi- rezultatele calculaţiilor şi cartografierii pierderii anuale
at mai sus, declinul economic este un factor semnificativ în medii de apă induse de climă pentru trei perioade temporale
Tabelul 5-17: Rezumat al impacturilor potenţiale ale schimbărilor climatice asupra sectorului resursele de apă
Categoria
Impactul asupra resurselor de apă Impactul social/economic
impactului
Disponibilitate redusă a apei pentru întrebuinţarea de către populaţie;
Temperaturi Reducerea anuală a debitului; Creşterea cererii de irigare;
ridicate, valuri de Adâncirea pânzei apelor subterane; şi Poluarea sporită a apei;
căldură Schimbări în calitatea apei*. Efectele adverse asupra sănătăţii în zonele cu venituri mici; şi
Cerinţe de tratare suplimentară a apei potabile.
Schimbarea Schimbările regimului hidrologic; Riscul pierderii calităţii apei;
regimului de Reducerea fluxului râurilor mici; şi Riscul înalt al salinizării apei; şi
precipitaţii Deficitul înalt de apă. Conflicte între utilizatorii de apă.
Diluarea sporită a sedimentelor şi volum de
Eroziunea sporită;
sedimente mai mare; şi
Deteriorarea infrastructurii, abandonarea pământului; şi
Fenomene extreme: Sporirea volumului substanţelor nutritive,
Cheltuieli sporite pentru acţiuni de urgenţă şi remediere.
inundaţii**, patogenilor şi toxinelor transportate cu apa.
secete*** Fluxurile scăzute reduc capacitatea de Înmulţirea sporită a algelor, conţinutul sporit de bacterii şi fungide afectează
diluare; oxigen dizolvat redus; şi sănătatea omului, agricultura, ecosistemele, şi asigurarea cu apă; şi
deficitul sporit de apă. Riscul înalt de deşertificare.
* Iarna şi, în special, lunile de tranziţie, vor fi cele mai afectate de creşterea temperaturii apei. Deja până în anul 2020, sporul temperaturii apei în râul Nistru
ar putea depăşi 65 la sută în martie (conform scenariului IPCC SRES B2). Lunile de vară (în special luna august) sunt cele mai vulnerabile la oxigenul di-
zolvat (OD). Reducerea nivelurilor de OD, în combinaţie cu creşterea temperaturii apei, afectează compoziţia ecosistemului permițând invazia noilor specii
termofile şi bacteriilor periculoase.
**Coeficientul variaţiei fluxului râurilor va creşte, conducând la creşterea instabilităţii fluxului anual şi la sporirea pe timp de primăvară a inundaţiilor bruşte
(cea mai severă inundaţie bruscă din august 2008 pare să confirme aceste evaluări). Aceste rezultate sunt confirmate, de asemenea, de evaluările europene:
inundaţiile bruşte ale râurilor mari vor spori, ca extindere a tendinţei atestate în Europa Centrală; stresul de apă va creşte ca o tendinţă comună pentru Europa
de Sud-Est.
*** Rezultatele modelărilor climatice arată că secetele vor deveni mai lungi şi mai severe (seceta din 2007 este caracteristică în acest sens).
(anii 2020’, 2050’ şi 2080’) pe baza ansamblului de modele Conform evaluării vulnerabilităţii privind mărimea impac-
pentru trei scenarii de emisie A2, A1B şi B1, comparativ cu turilor asupra resurselor de apă cu probabilitate de risc din
perioada de referinţă 1961-1990, pentru zonele agro-ecolo- cauza schimbări climei (Tabelul 5-19), cele mai vulnerabile
gice ale Republicii Moldova (Figura 5-31,Tabelul 5-18). regiuni vor fi Sudul, Centrul şi mun. Chişinău, pentru care
s-a descoperit cel mai mare nivel de risc cu probabilitate
Conform rezultatelor obţinute, pentru anii 2080’, schimbări-
înaltă în legătură cu schimbarea climei.
le în stratul scurgerii medii anuale induse de climă, aşa cum
sunt generate de ansamblurile de modele evaluate, arată con- Pentru sectorul resursele de apă din Republica Moldova, opt
secvent aceeaşi tendinţă, iar mărimea lor creşte de la scena- din riscurile identificate sunt considerate a fi prioritare:
riul cu emisii reduse – B1, până la scenariul cu emisii înalte • riscul înalt de secetă şi deficit de apă;
– A2. În ZAE Sud se va manifesta cea mai semnificativă des-
• cerinţe înalte faţă de irigare;
creştere a scurgerii medii anuale induse de climă, de la -30,2%
(ansamblul de modele al scenariului de emisie B1), până la • sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor;
-64.0% (ansamblul de modele al scenariului de emisie A2). • reducerea disponibilităţii apei din sursele de apă de
suprafaţă sau ape subterane;
Tabelul 5-18: Schimbările relative proiectate în stratul scurgerii
medii anuale (în %, comparativ cu scenariul de referinţă) pentru • schimbări în cererea de apă;
zonele agro-ecologice ale Republicii Moldova, valori medii pe • indicii de calitate a apei (ex., mineralizarea, duritatea,
ansambluri de modele, în funcţie de scenariul de emisie A2, A1B oxigenul dizolvat) afectaţi de temperaturile mai ridi-
şi B1 cate ale apei şi de variaţiile stratului de scurgere mediu
Zona Zona Zona anual;
Scenariul
Perioada agroecologică agroecologică agroecologică
de emisie • poluarea sporită a apei cu pesticide şi îngrăşăminte,
Nord Centru Sud
A2 -5.2 -5.0 -5.3
cauzată de spălarea sporită a solului;
Anii • schimbări în stratul de scurgere mediu anual al râurilor,
A1B -11.3 -9.7 -5.8
2020’
B1 -5.5 -11.1 -14,2 atât în sensul sporirii, cât şi în cel al diminuării.
A2 -26.8 -31.4 -42.2
Anii
A1B -20.1 -21.9 -23.1
Nu au putut fi identificate şi oportunităţi asociate cu impac-
2050’ turile climei asupra resurselor de apă.
B1 -9.1 -18.3 -24.4
A2 -46.6 -55.3 -64.0 Începând cu anii ’90 ai secolului XX clima în Republica
Anii
A1B -33.6 -39.4 -44.0 Moldova s-a schimbat ferm spre condiţii mai aride.
2080’
B1 -18.3 -22.2 -30.2
2020’
2050’
2080’
Figura 5-31: Schimbările medii proiectate ale stratului scurgerii medii anuale induse de climă pentru zonele agro-ecologice ale Republicii
Moldova, valori medii pe ansambluri de modele, în funcţie de scenariul de emisie A2, A1B şi B1
Tabelul 5-19: Riscurile şi oportunităţile prioritare pentru sectorul resursele de apă
Mun.
Detalii cu privire la mărimea riscurilor/oportunităţilor Nord Centru Sud
Chisinau
Indicii de calitate a apei (ex., mineralizarea, duritatea, oxigenul dizolvat) afectaţi de

SCĂZUT MEDIU RIDICAT RIDICAT
temperaturile mai ridicate ale apei şi variaţiile debitului
Schimbările în cererea de apă (sporită ca rezultat al creşterii numărului populaţiei, dezvoltării
MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
economice şi necesităţilor de irigare)
Schimbările în fluxurile râurilor, atât în sensul sporirii, cât şi al reducerii MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Risc
Riscul înalt de secetă şi deficit de apă MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT

Necesităţi sporite de irigare MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Reducerea disponibilităţii apei atât din sursele de suprafaţă, cât şi din apele subterane MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Poluarea sporită cu pesticide şi îngrăşăminte cauzată de spălarea mai mare a solului MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor MEDIU RIDICAT RIDICAT SCĂZUT
Din 1990 au fost înregistrate zece perioade uscate sau de circa 13.3% din teritoriul Republicii Moldova (BNS, 2012)
secetă semnificativă, inclusiv secetele catastrofale din 2007 şi joacă un rol extrem de important în protecţia bazinelor
şi 2012. Acestea au cauzat pierderi de până la 70% pentru hidrografice, asigurând, în acelaşi timp, un şir de beneficii
asemenea culturi importante cum ar fi grâul, porumbul şi economice şi de mediu directe şi indirecte pentru comuni-
floarea-soarelui. tăţile rurale: lemnul de foc, produse ne-lemnoase, stabiliza-
rea ravenelor, amenajarea peisagistică şi alte beneficii. Lem-
Seceta devine endemică în multe părţi ale ţării şi afectează
nul de foc este deosebit de important pentru familiile mai
tot mai mult nivelul de viaţă şi dezvoltarea rurală.
sărace, care nu îşi pot permite cheltuielile energetice ridicate
Măsurile de adaptare către impactul cauzat de temperaturi pentru gaz şi electricitate.
mai ridicate ale apei, inundaţii şi secete includ:
Pădurile din ţară sunt amplasate preponderent în regiunile
• operarea mai eficientă a lacurilor de acumulare, baraje- centrale (60% din spaţiul forestier), cu acoperire mai mică
lor şi digurilor; în regiunile de nord şi de sud (26 şi 14%) (Tabelul 5-20).
• protejarea zonelor umede (una din funcţiile princi-
pale pozitive ale zonelor umede constă în permiterea Tabelul 5-20: Distribuirea pădurilor în Republica Moldova
alimentării suplimentare a apelor subterane şi reduc-
Zona Suprafaţa totală Suprafaţa acoperită Gradul de
erea revărsărilor maxime în cursul inferior); geografică a zonei, mii ha cu păduri, mii ha împădurire, %
• măsuri de protecţie a infrastructurii de irigare contra Nord 1149.4 92.9 8.1
inundaţiilor; Centru 1448.8 209.4 14.5
• tehnici de îmbunătăţire a texturii, agregării solului, Sud 786.9 60.4 7.7
conţinutului de materie organică şi a învelişului solului Total 3385.1 362.7 10.7
pentru a gestiona utilizarea apei în perioadele uscate; În țară sunt reprezentate următoarele tipuri principale de
• prognozarea mai bună a inundaţiilor; păduri: salcîmete, stejărete, gorunete, păduri amestecate,
• instalarea sistemelor de alertă despre ruperea digurilor; mai puțin făgete şi zăvoaie din luncile râurilor.
• asistenţă tehnică prin instruire de extensiune în Ecosistemele forestiere sunt populate de circa 860 specii de
combinaţie cu modernizarea irigaţiei, pentru a asigura plante, care constituie 43 la sută din diversitatea biologică
distribuirea printre fermieri a tehnicilor de minimizare florală spontană totală din ţară.
a vulnerabilităţii fermelor agricole la fenomenele cli-
Dintre toate speciile de animale vertebrate şi nevertebrate,
matice; şi
circa 60 la sută pot fi găsite frecvent în comunităţile biotice
• dezvoltarea colaborării eficace dintre Republica Moldo- forestiere. Este, de asemenea, important că peste 50 la sută
va, Ucraina şi România pentru a monitoriza revărsarea din toate speciile vegetale şi animale incluse în Cartea Roşie
apelor, îmbunătăţi prognozarea vremii/inundaţiilor şi a a Republicii Moldova fac parte din biocenoza forestieră.
asigura avertizarea timpurie pentru toate ţările din cur-
sul inferior al apelor. După cum se afirmă în Strategia de dezvoltare durabilă a
sectorului forestier din Republica Moldova, funcţia prin-
5.4.3. Impacturile schimbărilor climatice asupra cipală a resurselor forestiere este de a menţine echilibrul
sectorului forestier ecologic, însă suprafaţa zonelor împădurite este insuficientă
pentru a garanta protecţia eficace a mediului.
Ecosistemele forestiere (reprezentate de zona forestieră
şi altă vegetaţie forestieră) acoperă doar 450.9 mii ha, sau
Împădurirea scăzută a constituit o cauză majoră a nivelului Moldova, reducerea în viitor a precipitaţiilor va accentua
ridicat de eroziune a solului, alunecărilor de teren şi a stresul de umiditate cauzat de încălzire. Schimbările în ca-
degradării resurselor acvatice; acest fapt, de asemenea, racterul sezonier al precipitaţiilor şi fenomenele extreme,
intensifică secetele. precum seceta şi ploile abundente, vor avea, de asemenea,
importanţă.
Cauzele principale ale degradării pădurilor sunt: (a) spori-
rea defrişării ilicite din cauza preţurilor ridicate la lemn şi De exemplu, analiza creşterii inelelor arborilor de stejar şi
combustibil; (b) lipsa controlului eficient din partea admi- frasin din centrul ţării a arătat că reducerea creşterii inele-
nistraţiilor locale; (c) nivelul redus de cunoştinţe şi de cultu- lor cu 50% din mărimea înregistrată în anul precedent şi în
ră ecologică; şi (d) păşunatul excesiv şi lipsa unei gestionări comparaţie cu media multianuală a ultimilor 10 ani a fost
forestiere adecvate. asociată cu seceta din 2007.
Tendinţa de despădurire de lungă durată, de 100 ani, a fost În continuare se evidenţiază impacturile principale directe
inversată în ultimii 50 de ani, iar politica forestieră curentă ale schimbării climei şi consecinţele socioeconomice
din Republica Moldova îndeamnă spre o creştere a acoperi- potenţiale, care sunt relevante pentru păduri (Tabelul 5-21).
rii forestiere prin împădurire şi gestionare mai bună a pădu-
B) Evaluarea riscurilor/oportunităţilor schimbărilor cli-
rilor comunitare pentru consum direct şi protecţia bazine-
matice asupra sectorului forestier
lor hidrografice.
Lipsa potenţială a precipitaţiilor de vară cu secete îndelun-
Protecţia pădurilor poate asigura „câștiguri triple” prin: (i)
gate este principalul factor limitativ al creşterii şi produc-
sporirea producţiei şi productivităţii alimentelor; (ii) aju-
tivităţii forestiere. Creşterea temperaturilor şi schimbarea
torul în scoaterea oamenilor din sărăcie, şi (iii) susţinerea
precipitaţiilor sunt factorii principali care expun pădurile la
mediului global prin stocarea carbonului şi conservarea di-
acţiunea diferitor insecte dăunătoare şi boli fungice. Cererea
versităţii biologice.
de apă în perioada sezonului de creştere este în mod normal
A) Impactul posibil al schimbărilor climatice asupra sec- mai mare decât cantitatea de ploaie. Aceasta arată că dacă
torului forestier ridicarea temperaturii nu coincide cu ploi mai abundente,
insuficienţa de apă ar putea limita creşterea într-o măsură
Cercetătorii anticipă că până şi cele mai mici schimbări ale
mai mare decât în prezent. Efectul schimbării climei asupra
temperaturii şi precipitaţiilor ar putea afecta în mare parte
speciilor individuale poate fi pozitiv sau negativ, în funcție
creşterea şi supravieţuirea pădurilor în viitor, în special în
de condiţiile amplasării lor şi de schimbările regionale ale
zonele de periferie şi tranziţie ale ecosistemelor, cum sunt
climei.
pădurile Republicii Moldova.
Conform evaluării vulnerabilităţii în aspectul mărimii im-
Schimbarea climei ar influenţa asupra condiţiilor viitoare
pactului cu probabilitate de risc din cauza schimbării po-
de umiditate în păduri prin schimbarea atât a temperaturii,
sibile a climei în sectorul forestier, cele mai vulnerabile re-
cât şi a precipitaţiilor. Odată cu creşterea temperaturii, creş-
giuni din Republica Moldova vor fi: Sudul (unde deja este
te pierderea de apă prin evapo-transpiraţie, ceea ce duce la
cel mai scăzut nivel de împădurire, 7.7%) şi, parţial, Centrul
condiţii mai uscate.
(unde în prezent se află cea mai mare suprafaţă acoperită de
Temperaturile ridicate, de asemenea, tind să reducă eficien- păduri 209.4 mii ha, sau circa 14.5% din teritoriul total al
ţa utilizării apei de către plante. În unele zone ale Republicii zonei geografice), pentru care s-a determinat cel mai mare
Tabelul 5-21: Rezumat al impacturilor socioeconomice ale schimbărilor climatice asupra sectorului forestier
Categoria impactului Impactul asupra sectorului forestier Impactul social/economic

Sezon de creştere mai îndelungat;
Reducerea volumului de producţie a lemnului;
Temperaturi înalte, valuri Consecinţe negative pentru speciile sensibile la schimbările
Tranziţia la alte forme de energie; şi
de căldură temperaturii; şi
Costuri adiţionale pentru populaţie.
Sporirea vulnerabilităţii la incendiile pădurii.
Schimbarea stării fitosanitare* Modificarea capacităţii habitatului forestier de
Schimbarea indicilor de
Schimbarea compoziţiei speciilor; şi menţinere a diversităţii biologice, protecţie a mediului
precipitaţii
Schimbările tipurilor şi incidenţei dăunătorilor şi bolilor. şi asigurare a funcţiilor socioeconomice specifice.
Fenomene extreme: Creştere şi producţie redusă de biomasă;
secete, incendii, furtuni Creştere a numărului de incendii forestiere; şi Pierderi economice în sectorul forestier.
de vânt şi inundaţii Rată sporită de mortalitate a seminţelor.
* În cursul perioadei 2010-2039 se aşteaptă că starea fitosanitară (ex. sănătatea plantelor) se va schimba semnificativ în partea de nord a ţării, în care zonele
cu arbori care se usucă se vor extinde cu circa 15-25%. În 2040-2069, modificarea stării fitosanitare determinată de nivelul de uscare a arborilor în partea de
nord a ţării va stimula puternic extinderea către sud şi sud-est. Vor avea loc schimbări semnificative în acest aspect între anii 2070-2099. În partea de nord
pădurile se vor usca intens.
risc de probabilitate înaltă asociat cu schimbarea climei (Ta- Se oferă exemple de măsuri de adaptare la schimbările cli-
belul 5-22). matice în sectorul forestier:
Pentru sectorul forestier, şapte dintre riscurile identificate • revederea şi elaborarea unor componente impor-
sunt considerate că având prioritate înaltă: tante noi ale bazei de reglementări forestiere, ca parte
integrantă a regimului forestier, axate pe următoarele:
• consecinţele negative pentru speciile sensibile la
întreţinerea şi conservarea staţiilor forestiere; con-
schimbările temperaturii;
servarea resurselor forestiere genetice; reconstrucţia
• schimbarea ratei de regenerare; ecologică a pădurilor; certificarea pădurilor, sisteme de
• schimbarea sensibilităţii speciilor la deficitul de apă; producţie şi management al pădurilor;
• schimbarea densităţii individuale a arborilor; • revederea cadrului de reglementare privind elaborarea
• schimbarea condiţiilor fitosanitare; unui mecanism financiar potrivit pentru conservarea şi
dezvoltarea resurselor forestiere prin impunerea unor
• schimbarea compoziţiei speciilor;
alocaţii obligatorii din anumite fonduri extrabugetare
• creşterea posibilă a mortalităţii arborilor. (ecologice, pentru drumuri etc.) şi impozitelor/plăţilor
Există o oportunitate asociată cu impacturile climei asupra pentru poluarea mediului (plăţi pentru importul pro-
sectorului forestier: creşterea producerii de biomasă. Arbo- duselor petroliere, pentru organizarea teritoriului etc.)
rele de arţar alb şi tei comun ar putea acumula cu peste 30% în vederea extinderii teritoriilor acoperite cu vegetaţie
mai multă biomasă decât volumul obişnuit până în 2040, forestieră etc.;
după care va urma o reducere în continuare a biomase to- • elaborarea şi aprobarea unui regulament privind re-
tale în condiţiile schimbării mediului, din cauza reducerii alizarea şi asigurarea funcţionalităţii principiilor de
populaţiilor ca rezultat al degradării speciilor; de asemenea, management participativ al resurselor forestiere;
gorunul ar putea acumula cu 10-20% mai multă biomasă • sporirea învelişului forestier cu scopul atenuării
decât volumul obişnuit până în 2040. schimbării climei şi sporirii diversităţii biologice;
Măsurile de adaptare în zona bioclimatică continental-tem- • elaborarea şi realizarea proiectelor de plantare a fâșiilor
perată, care, de asemenea, include pădurile din Republica forestiere (zone-tampon) pentru protecţia terenurilor
Moldova, sunt foarte diverse. agricole, scopuri antierozionale şi protecţia apelor;
Cercetările care au loc în prezent şi cele planificate includ • elaborarea şi realizarea proiectelor de plantare a fâșiilor
teme cum ar fi puieţi adaptaţi, daune biotice şi abiotice, di- forestiere pentru protecţia terenurilor agricole şi
versitatea biologică, în special diversitatea genetică, prelu- protecţia apelor;
crările silvicole şi funcţiile de protecţie ale pădurilor. • crearea unor plantaţii forestiere pentru nevoile in-
dustriale şi energetice; plantarea pădurilor energetice
Măsurile la nivel de arboret (regenerarea pădurilor şi rărirea
pentru satisfacerea nevoilor populaţiei de lemn pentru
arboretului, recoltarea) au scopul de a reduce riscurile dis-
încălzire, pregătirea mâncării etc.;
trugerilor abiotice, precum incendiul, vântul, seceta şi ale
distrugerilor biotice, cum ar fi dăunătorii şi bolile patogene. • analiza agrotehnică, selectarea şi producţia de către stat
a tipurilor de plante, capabile de a se adapta la diferite
Construirea unor păduri stabile şi diversificate constituie condiţii climaterice; cercetarea, dezvoltarea şi aplicarea
o măsură continuă şi este planificată pentru îmbunătăţirea tehnologiilor de producţie pentru asemenea plante etc.
stabilităţii arboretului prin selectarea speciilor, originii şi
genotipurilor corespunzătoare.
Tabelul 5-22: Riscurile şi oportunităţile prioritare pentru sectorul forestier

Detalii cu privire la mărimea riscurilor/oportunităţilor Nord Centru Sud
Schimbarea compoziţiei speciilor * SCĂZUT MEDIU RIDICAT
Creşterea posibilă a mortalităţii arborilor SCĂZUT MEDIU RIDICAT
Modificări în concurenţa speciilor MEDIU MEDIU RIDICAT
Consecinţe negative pentru speciile sensibile la schimbarea temperaturii SCĂZUT MEDIU RIDICAT
Risc Schimbarea ratei de regenerare MEDIU RIDICAT RIDICAT
Schimbările sensibilităţii speciilor la deficitul de apă MEDIU RIDICAT RIDICAT
Schimbările densităţii individuale a arborilor MEDIU RIDICAT RIDICAT
Creşterea distrugerilor abiotice cauzate de incendii, furtuni de vînt, inundaţii şi secetă SCĂZUT MEDIU MEDIU
Schimbarea condiţiilor fitosanitare MEDIU RIDICAT RIDICAT
Oportunitate Schimbarea producţiei de biomasă ** RIDICAT MEDIU SCĂZUT
* Reducerea zonelor forestiere mezofile (arboret de fag, gorun şi stejar) în favoarea pădurilor termofile de gorun cu arbori de scumpie şi păşuni xerofile.
**Printre speciile amestecate carpenul şi frasinul ar putea fi cele mai vulnerabile specii în condiţiile climei noi determinate de schimbarea climei. În prima
jumătate a ciclului de producere, începând cu 2010, frasinul poate prezenta o reducere de 20-40% din creşterea biomasei.
5.4.4. Impacturile schimbărilor climatice asupra gaz petrolier lichefiat (3.6%), păcură (1.4%), lemn de foc
sectorului energetic (2.7%) şi alte tipuri de combustibili (4.6%) (BNS, 2012).
Cea mai mare parte din capacităţile energetice instalate în Republica Moldova are potenţial să utilizeze resursele rege-
Republica Moldova sunt învechite, iar eficienţa energetică nerabile de energie pentru acoperirea unei cote mai mari
este redusă. Pierderile de energie (electrică şi termică) prin din consumul final de energie, inclusiv biomasa, energia
reţelele de transport şi de distribuţie au fost excesive în tre- solară, energia eoliană, energia hidraulică şi energia geo-
cut şi sunt considerabile şi în prezent, ceea ce afectează ne- termală, aceasta fiind specificat în Programul Naţional de
gativ eficienţa energetică a sectorului. Eficienţă Energetică pentru 2011-2020.
Datorită măsurilor organizaţionale şi tehnice întreprinse, A) Impactul posibil al schimbărilor climatice asupra secto-
pierderile din reţelele electrice de distribuţie s-au redus de rului energetic
la peste 39.9% în 2001 până la 9.9-13.1% în 2011 (Agenţia Odată cu încălzirea globală, consumul de energie în sectoa-
Naţională pentru Reglementare în Energetică, 2012). Pier- rele sensibile la climă se poate schimba. Efectele posibile ale
derile de energie termică din sistemele centralizate de încăl- încălzirii globale, care ar putea fi relevante pentru Republica
zire din municipiile Chişinău şi Bălţi ajung până la 19.8%. Moldova, includ:
Reducerea pierderilor de energie din reţelele energetice ră- • diminuarea cantităţii de energie consumată în încăperile
mâne a fi o prioritate pentru sectorul energetic şi corespun- locative, comerciale şi industriale pentru încălzirea
de politicilor UE. spaţiilor şi creşterea cantităţii de energie utilizată pen-
Din cauza capacităţii limitate de generare a energiei în ţară, tru răcirea spaţiului;
Republica Moldova se bazează, în mare parte, pe importuri • diminuarea cantităţii de energie utilizată direct în anu-
pentru satisfacerea necesităţilor sale energetice. Importurile mite procese, cum ar fi încălzirea apei în spaţiile loca-
de surse energetice au constituit 95% din consumul total de tive, comerciale şi industriale şi creşterea cantităţii de
energie în 2011 (BNS, 2012). Aceasta face ca ţara să fie foar- energie utilizată pentru răcire în spaţiul rezidenţial şi
te vulnerabilă la întreruperi în furnizări şi creşteri bruşte comercial şi în procesele industriale;
ale preţurilor la energia importată şi poate avea efecte sem- • creşterea cererii de energie utilizată pentru gener-
nificative asupra dezvoltării umane (Raportul Naţional de area altor resurse pentru procesele sensibile la climă,
Dezvoltare Umană 2009/2010). precum pomparea apei pentru agricultura irigată şi
întrebuinţări municipale;
Structura consumului final de energie pe sectoare în 2011 a
• schimbarea bilanţului utilizării energiei între formele
fost dominată de sectorul rezidenţial (46.5%), sectorul trans-
de livrare şi tipurile de combustibil, precum între en-
porturi (25.2%), sectoarele industrial şi construcţii (7.9%),
ergia electrică utilizată pentru condiţionarea aerului şi
sectoarele comercial şi instituţional (10.4%), sectorul agricol
gazele naturale utilizate pentru încălzire; şi
(2.9%) şi altele (7.0%). Structura consumului final de ener-
gie după tipuri de combustibil şi forme de energie în 2011 a • schimbarea structurii consumului de energie în sec-
fost dominată de gazele naturale (38.6%), motorină (20.4%), toarele economice-cheie sensibile la climă, precum
energie electrică (11.3%), benzină (10.3%), cărbune (7.2 %), transportul, construcţiile, agricultura şi altele.
Tabelul 5-23: Rezumat al impactului socioeconomic al schimbărilor climatiuce asupra sectorului energetic
Categoria impactului Impactul asupra energiei Impactul social/economic
Accesul la aerul condiţionat este disponibil doar pentru
Cerere sporită de electricitate pentru condiţionarea aerului.
persoanele cu venituri mari
Temperaturi ridicate Temperaturile ridicate reduc randamentul energetic
Cerere ridicată şi creşterea cererii în orele de vârf, taxarea
şi valuri de căldură Randamentul bateriilor solare se reduce la temperaturi ridicate.
sistemelor de transport şi de distribuţie
Necesităţi sporite de apă pentru termocentrale.
Cantităţi reduse de energie generată
Deteriorare sporită a reţelelor energetice. Pericole pentru transportul şi distribuţia energiei electrice*
Fenomene extreme
Alternarea în distribuirea frecvenţei şi vitezei vânturilor. Incertitudine sporită privind producţia energiei
Generarea energiei hidroelectrice poate fi afectată serios
Producţie redusă de energie hidroelectrică. de secetă, se aşteaptă că se va genera cu 10-30% mai
puţină energie electrică de centralele hidro
Secete
Pericole de reducere a producţiei energiei din biomasă
Reducerea producţiei de biomasă. Concurenţa potenţială între culturile energetice şi cele non-
energetice pentru resursele funciare şi cele acvatice
Temperaturi scăzute Pierderi de energie electrică; şi
Deteriorarea reţelelor electrice de transport.
şi îngheţ Cheltuieli pentru reparaţia liniilor electrice
Potenţial sporit de producţie a energiei electrice cu elementele Diversificarea furnizării de energie; şi
Înnorare scăzută
fotovoltaice. Poluare redusă
Sporirea vitezei Diversificarea furnizării de energie; şi
Generare sporită de energie electrică eoliană.
vântului Poluare redusă
*Aproape 300 de localităţi au suferit de pe urma deconectărilor de la reţelele electrice în ianuarie 2009 din cauza vânturilor puternice şi a fenomenelor asociate.
Ar putea avea loc, de asemenea, schimbări în furnizările de Astfel, deficitul mare de apă ar putea deveni bariera prin-
energie. Fenomenele extreme, temperaturile extreme ar pu- cipală în calea sporirii producţiei energiei hidroelectrice şi
tea deteriora infrastructura de aprovizionare cu energie, iar celei produse în cogenerare.
dezvoltarea surselor regenerabile de energie depinde foarte
mult de potenţialul apei, vântului şi biomasei, toate urmând În plus, prognozele climatice arată că înrăutăţirea anticipată
a se schimba odată cu schimbarea climei. Impacturile prin- a condiţiilor de umiditate şi aridizarea în permanentă creş-
cipale directe ale schimbărilor climatice şi consecinţele soci- tere ar putea duce la deteriorarea condiţiilor ecologice cli-
al-economice potenţiale ale acestora în Republica Moldova matice pentru creşterea culturilor forestiere până la finele
sunt relevante pentru sectorul energetic (Tabelul 5-23). secolului. În cele din urmă aceasta reprezintă o ameninţare
B) Evaluarea mărimii riscurilor/oportunităţilor schimbă- serioasă pentru producţia energiei din biomasă.
rilor climatice în sectorul energetic Conform Raportului Naţional de Dezvoltare Umană
Deşi Republica Moldova îşi acoperă necesităţile energetice 2009/2010, creşterea anticipată a numărului de zile cu tem-
preponderent din import, Strategia Energetică a Republicii peraturi ce depăşesc 10°C va însemna că încălzirea locuinţe-
Moldova până în anul 2030 vizează consolidarea capacităţi- lor va fi necesară pentru un număr mai mic de zile (în mun.
lor de producere locală prin modernizarea şi îmbunătăţirea Chişinău, sezonul încălzirii centralizate începe atunci când
centralelor electrice de termoficare existente, precum şi prin temperatura zilnică este mai mică de 8°C). În acelaşi timp,
construirea unor minicentrale electrice de termoficare noi. se aşteaptă că verile şi toamnele vor deveni mai fierbinţi şi
mai uscate. Astfel, cererea de energie electrică necesară pen-
Un alt domeniu de concentrare a eforturilor va fi producţia tru a asigura răcirea aerului în încăperi ar putea creşte. Chiar
sporită de energie din surse regenerabile, cum ar fi biomasa, şi fără a se ţine cont de efectele schimbării climei, se anticipă
energia solară şi eoliană. că consumul de energie electrică va creşte cu peste 15 la sută
Totuşi pronosticurile privind clima şi disponibilitatea apei către anul 2020, comparativ cu anul 2006. Dacă ţinem cont de
arată că o parte din aceste planuri ar putea fi periclitate din efectele schimbării climei asupra cererii, am putea anticipa că
cauza unor scenarii climatice. cererea de energie electrică va creşte şi mai mult.
În prezent de la 65 până la 70% din resursele de apă se utili- Conform evaluării vulnerabilităţii în aspectul impacturilor cu
zează la încălzirea şi răcirea industrială şi producţia hidroe- probabilitate de riscuri cauzate de schimbarea posibilă a cli-
nergetică. Totuşi, din câte s-a demonstrat, resursele de apă în mei asupra sectorului energetic, cele mai vulnerabile regiuni
Republica Moldova sunt foarte sensibile la efectele schimbă- din Republica Moldova vor fi: municipiul Chişinău, nordul
rii climei. Astfel, deficitul de apă va începe să afecteze negativ şi parţial sudul ţării, pentru care va exista cel mai înalt risc
obiectivele de dezvoltare naţională către 2020, în condiţiile cu probabilitate sporită de schimbare a climei (Tabelul 5-24).
în care s-ar conta doar pe apele de suprafaţă. Dacă se adaugă Pentru sectorul energetic, se consideră că cinci dintre riscu-
şi rezervele ce rezultă din apele subterane, deficitul de apă va rile identificate sunt de prioritate înaltă:
deveni un obstacol pentru dezvoltare către 2030. • creşterea cantităţii de energie utilizată pentru răcirea
Mai mult, unul din efectele schimbării climei asupra aprovi- spaţiilor locativ şi comercial şi răcirea în procesele in-
zionării cu apă va fi instabilitatea crescândă a debitului anu- dustriale;
al de apă: supra-aprovizionării majorate de scurtă durată • sporirea deteriorării reţelelor electrice, care prezintă
primăvara şi inundaţii bruşte şi deficit cauzat de secete mai pericole pentru transportul şi distribuţia energiei elec-
lungi şi mai severe. trice;
Tabelul 5-24: Riscuri şi oportunităţi prioritare pentru sectorul energetic
Detalii privind mărimea riscurilor/oportunităţilor Nord Centru Sud Mun. Chişinău

Sporirea deteriorării reţelelor electrice care prezintă pericole pentru transportul şi
RIDICAT RIDICAT RIDICAT RIDICAT
distribuţia energiei electrice
Creşterea cantităţii de energie utilizată pentru răcirea spaţiilor locativ şi comercial şi
RIDICAT MEDIU MEDIU RIDICAT
răcirea în procesele industriale
Risc
Schimbarea bilanţului utilizării energiei între tipurile de combustibil RIDICAT MEDIU MEDIU RIDICAT
Deficitul de apă crescând ar putea deveni cel mai mare obstacol în calea îmbunătăţirii
producţiei energiei hidroelectrice şi celei produse în cogenerare
Reducerea producţiei de biomasă MEDIU MEDIU RIDICAT
Reducerea cantităţii de energie utilizată pentru încălzirea apei utilizată de populaţie, în
Oportunitate
MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT

comerţ şi în industrie
Viteza şi direcţia vântului (potenţialul şi eficienţa de generare a energiei eoliene) MEDIU MEDIU RIDICAT MEDIU
Durata timpului noros (potenţial de generare a energiei solare) MEDIU MEDIU RIDICAT RIDICAT
• schimbarea bilanţului utilizării energiei între tipurile de fotovoltaice instalate pe acoperişuri; utilizarea eficientă
combustibil; a energiei prin aplicarea bunelor practici de exploatare.
• deficitul de apă crescând ar putea deveni un obstacol • Transportul şi distribuţia energiei: îmbunătăţirea
pentru majorarea producţiei energiei hidroelectrice şi durabilităţii conductelor şi a altor infrastructuri
celei produse în cogenerare; şi de transport şi de distribuţie; îngroparea sau
redimensionarea cablurilor electrice; planificare
• reducerea producţiei de biomasă.
de urgenţă; inspectarea regulată a infrastructurii
Există trei oportunităţi asociate cu impacturile climei asupra vulnerabile, cum ar fi pilonii din lemn.
sectorului energetic: reducerea cantităţii de energie utilizată
pentru încălzirea apei în sectorul rezidenţial, în comerţ şi de 5.4.5. Impacturile schimbărilor climatice asupra
industria din municipiul Chişinău, centrul şi sudul ţării; vi- sectorului transporturilor şi infrastructurii
teza şi direcţia vântului ar putea majora potenţialul şi efici- drumurilor
enţa de generare a energiei eoliene cu probabilitate mare în
sud şi mai mică în centrul şi nordul ţării; şi durata timpului Infrastructura transporturilor este esenţială pentru dezvol-
însorit ar putea duce la creşterea potenţialului de genera- tarea umană, întrucât oferă un sprijin pentru prestarea ser-
re a energiei solare în sudul ţării, precum şi în municipiul viciilor-cheie şi pentru accesul la pieţe.
Chişinău. Ca exemple de măsuri de adaptare la schimbările Sectorul transporturilor şi infrastructurii drumurilor joacă
climatice pentru reducerea pierderilor/riscurilor în sectorul un rol semnificativ în economia naţională a Republicii Mol-
energetic am putea menţiona următoarele: dova, contribuţia curentă a acestuia la PIB constituind circa
• Aprovizionarea cu energie: 10.7 la sută (BNS, 2012), manifestând o tendinţă de creştere
-- Resursele fosile (inclusiv păcura şi gazele naturale, (de la 4.8 la sută în 1990 până la 10.7 la sută în 2011).
energia termoelectrică). Exemplele ar putea include Sectorul asigură locuri de muncă pentru 67 mii de persoane,
înlocuirea sistemelor de răcire cu apă prin sisteme de sau 5.7 la sută din populaţia angajată în câmpul muncii a ţării
răcire cu aer, răcire uscată, sau sisteme de recirculare;
(BNS, 2012) şi constă din următoarele segmente: transportul
îmbunătăţirea construcţiei turbinelor cu gaze (palete
rutier, transportul feroviar, transportul aerian şi naval.
culisante de ghidare, voaluri de aer, filtre de aer, tehn-
ici de spălare a lamelor compresoarelor etc.); (re)am- Deoarece Republica Moldova este o ţară mică din punct de
plasarea în regiuni cu risc redus de inundaţie/ secetă; vedere geografic şi nu are acces la mare, drumurile consti-
construcţia barajelor pentru inundaţii, fortificarea tuie o formă-cheie a infrastructurii. În prezent 97.7 la sută
pereţilor şi acoperişurilor; adaptarea reglementărilor din pasageri şi 84.7 la sută din mărfuri sunt realizate de
astfel, încât să fie permisă o temperatură de descărcare transportul rutier (BNS, 2012).
mai ridicată; examinarea posibilităţii utilizării
repetate a apei şi integrarea tehnologiilor la rafinării; Conform datelor statistice (BNS, 2012), 8827 km din totalul
de 9352 km de drumuri publice au acoperire rigidă, restul
-- Energia hidroelectrică: Exemplele ar putea include:
construirea porţilor de deznămolire; mărirea înălţimii au o aşa-numită „pavare uşoară” şi reprezintă în special dru-
barajelor; construirea barajelor mici în bazinele din murile locale.
amonte; adaptarea capacităţii la regimul de debit Un şir de indicatori ne prezintă un standard de dezvoltare
(dacă este mărit); adaptarea funcţionării centralelor relativ scăzut şi o calitate proastă a infrastructurii drumuri-
la schimbările debitului râurilor; complementarităţi lor în Republica Moldova. Conform unui studiu realizat de
operaţionale cu alte surse; Banca Mondială, din cauza condiţiei inadecvate a reţelei de
-- Eoliană: (re)amplasarea bazată pe schimbările drumuri, circa 40 de localităţi nu au acces pe întreg parcursul
aşteptate în viteza vântului; anului la reţeaua de drumuri naţionale şi, în timpul întregului
-- Solară: (re)amplasarea bazată pe schimbările sezon ploios şi de iarnă, sunt, de fapt, izolate de restul ţării.
aşteptate în durata solară; şi
De notat că principalele tipuri de materiale utilizate la con-
-- Biomasa: introducerea culturilor noi cu toleranţă strucţia drumurilor sunt binderul mineral (precum cimen-
mai mare la stresul de căldură şi deficitul de apă; tul) sau organic (precum bitumul şi gudronul de cărbune)
substituirea surselor de combustibil; sisteme de aver- şi agregatele (piatra spartă, nisip, pietriş etc.). În funcţie
tizare timpurie (despre temperatură şi ploi); susţinere de binderul utilizat, îmbrăcaminţile rutiere sunt clasificate
pentru recoltarea de urgenţă a biomasei; ajustarea
ca rigide (cu ciment) şi flexibile (cu bitum sau gudron de
gestionării culturilor şi schemelor de asolament; ajus-
cărbune). În Republica Moldova betonul asfaltic cu bitum,
tarea datelor de plantare şi recoltare; introducerea
utilizat ca binder este practic de neînlocuit în construcția
practicilor de conservare a umidităţii solului.
îmbrăcaminţilor rutiere.
• Cererea de energie: investiţii în infrastructură şi
echipamente de eficienţă înaltă; investiţii în producerea Durata de exploatare a betonului asfaltic cald, folosit la pa-
distribuită a energiei electrice aşa cum ar fi generatoare varea drumurilor rutiere din Republica Moldova, în condi-
ţiile actuale de climă şi intensitate a traficului, ar urma să fie O problemă serioasă în Republica Moldova o reprezintă starea
în mod normal circa 10-15 ani, în mod practic aceasta fiind drumurilor după sezonul de iarnă. După cum este menţionat
mult mai mică. şi mai sus, în regiunile unde temperatura pe durata sezonu-
lui de iarnă variază semnificativ (spre exemplu, de la +5-10oC
Experienţa de întreţinere şi reparare a drumurilor în Re-
până la -25-30oC), numărul de zile cu astfel de variaţii repre-
publica Moldova arată că defectele apar pe suprafaţa
zintă un factor distructiv asupra integrităţii îmbrăcăminţii as-
îmbrăcăminţii rutiere realizată cu beton asfaltic chiar după
faltice. Apa colectată în fisurile şi microfisurile din suprafaţa
primul an de utilizare. Principalul factor distructiv in faza
îmbrăcăminţii asfaltice îngheață (se dilată) şi se dezgheaţă (se
iniţială de exploatare a drumurilor este acţiunea apei com-
contractă) în mod repetat. Repetarea ciclului respectiv de cir-
binată cu condiţiile climatice nefaste (spre exemplu, varia-
ca 20-30 ori pe durata sezonului de iarnă reduce rapid propri-
bilitatea mare a temperaturii pe durata sezonului de iarnă)
etăţile elastice şi deformabilitatea betonului asfaltic, cauzând
şi acţiunea roţilor vehiculelor, care în final duc la iniţierea
pierderea integrităţii şi apariţia multiplelor gropi.
exfolierilor şi antrenarea micilor particule de material din
stratul superficial al betonului asfaltic, aceasta ducând la A) Impactul posibil al schimbărilor climatice asupra secto-
o intensificare considerabilă a procesului de distrugere a rului transporturilor şi infrastructurii drumurilor
îmbrăcăminţii rutiere. Intensitatea acestui proces este cu
Sectorul transporturilor şi infrastructurii drumurilor cu-
atât mai mare, cu cât rezistenţa la acţiunea apei a tipului de
prinde transportul rutier, feroviar, naval şi aerian, cu diferite
beton asfaltic utilizat este mai redusă.
tipuri şi vechime a infrastructurii.
Utilizarea în continuare a drumului duce la creşterea consi-
Sectorul este vulnerabil la creşterea anticipată a frecvenţei
derabilă a proceselor distructive, dezvoltând microfisurile,
şi intensităţii furtunilor (vânt, ploaie, ninsori), care ar putea
efect ce se cumulează, crescând suplimentar numărul noilor
duce la preţuri ridicate privind construcţia, întreţinerea şi
defecte.
operarea infrastructurii transporturilor şi a vehiculelor.
Principalele defecte pentru drumurile din beton asfaltic
După cum a fost menţionat mai sus, umiditatea sporită şi
exploatate în regiuni cu variaţii considerabile a tempera-
problemele cauzate de aceasta duc la deteriorarea planeită-
turilor (atât vara, cât şi pe durata sezonului de iarnă) sunt
ţii îmbrăcăminţilor asfaltice, scurtarea duratei de exploa-
fisurile, care pot fi clasificate după cum urmează: rupturile
tare a drumurilor, necesitatea unor reparaţii premature a
de bază; exsudările; văluririle; adânciturile; faianţările; fi-
îmbrăcăminţii asfaltice şi respectiv la reducerea vitezei şi
surările de margine, de alunecare, la rosturi şi transversale;
gradului de confort al traficului, producând o creştere a
făgaşele (inclusiv cele rezultate din deplasările laterale ale
costului de întreţinere al vehiculelor şi, în final, o scădere a
îmbrăcăminţii rutiere); împrăştierea îmbrăcăminţii asfalti-
gradului de siguranță a drumurilor.
ce; pierderea de agregate de pe suprafaţa tratată, etc.
De asemenea, podurile şi viaductele au probleme foarte
Fisurile înrăutățesc condiţiile de lucru atât pentru structu-
grave, deoarece apa penetrează structura de rezistenţă din
rile de bază ale drumului, cât şi pentru straturile superficia-
beton, cauzând o ruginire accelerată a armăturilor metalice
le, devenind în principal cauza apariţiei gropilor. Mai mult,
din el. Singura soluţie în acest caz este înlocuirea în întregi-
penetrarea apei prin îmbrăcămintea asfaltică cauzează dis-
me a betonului asfaltic, acoperirea cu un strat de protecţie
trugerea fundaţiei drumului, în mod special dacă straturile
antiacvatică şi reaplicarea unei noi îmbrăcăminţi pe bază
iniţiale de asfalt şi fundaţia drumului sunt fisurate.
de beton asfaltic. Această soluţie este foarte costisitoare şi
De notat că şi valurile de căldură de lungă durată pot în- închide circulaţia pe poduri sau viaducte pentru un timp
răutăţi sau chiar distruge betonul asfaltic. Acest fenomen a îndelungat.
fost deja confirmat atât în 2003, cât şi în 2007 şi 2012, când
Cheltuielile de întreţinere vor spori pentru anumite tipuri
s-au înregistrat perioade mai îndelungate de temperaturi
de infrastructură şi ca urmare a temperaturilor înalte, de
ridicate. Cel mai serios prejudiciu a fost adus magistralei
peste 32-35°C, care duc, de asemenea, la deteriorarea lor.
Chişinău-Bălţi. Chiar şi pe magistrala naţională recent re-
construită Chişinău-Leuşeni, porţiuni lungi de drum au fost Ar putea creşte şi cheltuielile de construcţie, întrucât echipe-
deformate. Drumurile din Râbnița şi Rezina au fost, practic, le de lucru ar putea fi inapte să fie deplasate în timpul feno-
distruse în întregime de camioanele ce transportă ciment de menelor extreme de căldură, iar durabilitatea betonului as-
la fabricile locale. faltic este afectată de temperatura la care acesta se întăreşte.
Ploile abundente de vară au stopat, practic, circulaţia vehi- Creşterea temperaturilor zilnice ar putea afecta şi funcţio-
culelor în centrul Chişinăului în 2005, 2008, şi 2009, cau- narea avioanelor şi lungimea pistelor, deoarece pistele tre-
zând prejudicii suplimentare betonului asfaltic al străzilor buie să fie mai lungi atunci când temperaturile sunt ridicate.
municipale, care se află oricum în stare proastă.
În Tabelul 5-25 sunt scoase în evidenţă impacturile directe
ale schimbărilor climatice şi consecinţele socioeconomi-
Tabelul 5-25: Rezumat al impactului socioeconomic al schimbărilor climatice asupra sectorului transporturilor şi infrastructurii drumurilor
Categoria impactului Impactul asupra transportului Impactul social/economic
Schimbări ale integrităţii betonului asfaltic, de ex.,
înmuierea şi migrarea asfaltului lichid, adâncirea, vălurirea, Deteriorare accelerată a infrastructurii transporturilor;
Temperaturi ridicate şi Transportare restricţionată a încărcăturilor grele, limite de
formarea făgaşelor cauzată de roţile vehiculelor în trafic;
valuri de căldură viteză;
Deformarea liniilor de cale ferată; şi
Supraîncălzirea vehiculelor. Consum înalt de combustibil;
Limitarea pe perioade a activităţii de reparaţie şi/sau
Variabilitatea sporită
Schimbări ale integrităţii îmbrăcăminţii asfaltice şi apariţia reabilitare a drumurilor, podurilor, viaductelor; şi
a temperaturii şi Cheltuieli sporite atât pentru investiţiile capitale, cât şi
fisurilor şi gropilor sub influenţa repetată a ciclurilor
extremelor climatice pe pentru operare şi întreţinere în sistemele de transport.
termice pe durata sezonului de iarnă.
durata sezonului de iarnă
Prejudicierea infrastructurii transporturilor şi restricţionarea
Sporirea cazurilor de întârziere din cauza vremii;
Sporirea numărului deplasării. Venit redus din activităţile de transport;
Creşterea numărului întreruperilor de trafic;
de evenimente de Întreruperea furnizării bunurilor; şi
Întreruperea activităţilor de construcţii; şi
precipitaţii intense Cheltuieli ridicate pentru întreţinerea şi operaţiunile de
Întreruperea operaţiunilor de securitate şi întreţinere.
transport.
Risc redus de alunecări de teren şi eroziune a solului;
Umiditate redusă a caldarâmului, în special pe timp de Circulaţia navelor prejudiciată;
Reducerea precipitaţiilor primăvară şi iarnă; şi Cheltuieli operaţionale sporite; şi
Dezvoltare restricţionată a transportării pe râuri. Necesitatea lucrărilor inginereşti suplimentare pentru
adaptare.
Cheltuieli mai joase pentru măsurile de control al zăpezii şi
Mai puţine precipitaţii şi
Efectul asupra drumurilor locale care nu sunt acoperite cu gheţii pe drumuri; şi
temperaturi mai ridicate
o suprafaţă de asfalt şi au terasament subţire. Comunităţile rurale devin izolate de celelalte localităţi ale
iarna
ţării în sezonul de iarnă sau perioadele ploioase.
ce potenţiale ale acestora în Republica Moldova, care sunt • utilizare sporită a străzilor tolerante la căldură şi
relevante pentru sectorul transporturilor şi infrastructurii protecţia peisajistică a magistralelor;
drumurilor. • design/ construcţie adecvate, şlefuirea fisurilor
B) Evaluarea mărimii riscurilor/oportunităţilor schimbă- drumurilor;
rilor climatice în sectorul transporturilor şi infrastructurii • deplasarea orarelor lucrărilor de construcţie spre partea
drumurilor mai rece a zilei;
Proiecţiile schimbării climei relevă probabilitatea unui im- • proiectarea pentru temperaturi maxime mai ridicate la
pact deosebit de semnificativ asupra infrastructurii trans- construcţiile noi sau cele de înlocuire;
porturilor şi infrastructurii drumurilor, deoarece sistemul • adaptarea prin utilizarea sistemelor de răcire.
de transport al RM a fost proiectat pentru condiţii climate-
În cazul sporirii numărului de fenomene de precipitaţii in-
rice specifice, iar schimbările anticipate ale extremelor cli-
tense:
matice ar putea scoate condiţiile de mediu în afara limitelor
pentru care a fost proiectat sistemul. • crearea unor noi materiale, utilizate în construcţia
drumurilor, care să fie rezistente la condiţiile adverse
Toate tipurile de transport sunt vulnerabile la schimbarea de climă;
climei. Impacturile vor varia în funcție de amplasare, regi- • acoperirea drumurilor cu beton asfaltic mai rezistent la
mul şi starea infrastructurii transporturilor. fisurare;
De exemplu, regiunile de la sud vor fi supuse unor riscuri • utilizarea celor mai eficiente tehnologii care să asigure
mai mari, cum ar fi vălurirea şi brăzdarea betonului asfaltic etanşarea şi reînnoirea betonului asfaltic (spre exemplu,
de pe magistrale şi drumuri naţionale, riscuri pentru sănă- a celor care combină impregnarea şi tratamentul de
tate şi siguranţă de la stresul cauzat de căldură pentru per- suprafaţă al betonului asfaltic şi care, respectiv, asigură
sonalul de întreţinere a drumurilor şi pasageri, precum şi revitalizarea şi reînnoirea calităţii bitumului din binder,
supraîncălzirea motoarelor diesel, pe când regiunile nordice reducerea fragilităţii stratului superior al betonului as-
ar putea fi supuse unor riscuri mai mici (Tabel 5-26). faltic, creşterea elasticităţii şi flexibilităţii lui, precum
şi rezistenţei acestuia la acţiunea apei şi a produselor
Exemple de măsuri de adaptare pentru reducerea pierderi-
chimice);
lor/riscurilor în sectorul transporturilor la schimbările cli-
matice sunt relatate mai jos. • utilizarea la o scară mai largă a metodelor eficiente de
întreţinere a drumurilor (întreţinerile de prevenire:
În cazul variaţiilor semnificative de temperatură, inclusiv a includ acoperiri, reparări, etanşări prin pulveriza-
valurilor de căldură: rea emulsiilor cationice, etanşări cu piatră concasată,
• crearea unor noi materiale, utilizate în construcţia etanşarea fisurilor cu suspensii etc.; întreţinerile de
drumurilor, care să fie rezistente la temperaturile ridicate; corecţie: includ peticiri, reparaţii ale suprafeţei şi trata-
mente ale suprafeţei cu paste de etanşare);
Tabelul 5-26: Riscuri şi oportunităţi prioritare pentru sectorul transporturilor

Detalii privind mărimea riscului/oportunităţii Nord Centru Sud Mun. Chişinău
Formarea vălurilor, făgaşelor, brazdelor, fisurilor şi gropilor pe drumuri şi
magistrale
Risc de sănătate şi siguranţă cauzat de stres de căldură la cadrele de întreţinere
SCĂZUT MEDIU RIDICAT MEDIU
a şoselelor şi pasageri
Niveluri scăzute de apă pe căile navigabile din ţară SCĂZUT MEDIU MEDIU
Lungime mai mare a pistei aeroporturilor şi mai mult combustibil necesar din
MEDIU MEDIU
cauza aerului mai puţin dens
Curbarea căilor ferate din cauza defecţiunilor şi funcţionării proaste a
detectoarelor căii ferate şi a celor de semnalare, mai mult timp pentru călătorie SCĂZUT MEDIU MEDIU MEDIU
din cauza restricţiilor de viteză
Risc Extinderea termică a podurilor, întreruperi de trafic SCĂZUT SCĂZUT SCĂZUT SCĂZUT
Penetrarea structurii de rezistenţă din beton a podurilor şi viaductelor şi
ruginirea accelerată a armăturilor metalice a acestora; închiderea circulaţiei pe MEDIU MEDIU MEDIU MEDIU
poduri şi viaducte pe durata reparaţiilor
Supraîncălzirea motoarelor diesel MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Deteriorarea infrastructurii, întârzieri ale călătoriilor şi de orar, pierderea de vieţi
MEDIU MEDIU MEDIU MEDIU
omeneşti şi proprietăţi, riscuri înalte pentru securitate
Inundarea drumurilor, căilor ferate, pistelor aeroporturilor, sistemelor de
conducte, căilor pentru biciclişti şi trotuarelor (frecvenţa şi mărimea va creşte)
Pierderea vizibilităţii din cauza zăpezii, pierderea manevrabilităţii, obstrucţii ale
căilor, tratarea cu chimicale pentru dispersie
Din cauza temperaturilor mai ridicate, cheltuielile pentru dezgheţarea
Oportunitate MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
avioanelor şi deszăpezirea pistelor s-ar putea reduce substanţial
• realizarea evaluării riscurilor pentru toate drumurile noi; În timp ce starea generală de sănătate a populaţiei a
• îmbunătăţirea protecţiei contra inundaţiilor; înregistrat o tendinţă de îmbunătăţire în ultimul deceniu,
statisticile comparative arată că situaţia din majoritatea
• utilizare sporită a senzorilor de monitorizare a nivelului
ţărilor de tranziţie s-a îmbunătăţit într-o măsură mai mare
apelor;
decât în Republica Moldova.
• modernizarea sistemelor de scurgere pentru drumuri;
• canelarea şi taluzarea drumurilor; În 2011 numărul de paturi în spitale constituia circa 22.03
mii sau 61.9 paturi la fiecare 10 000 persoane; numărul total
• sporirea standardelor pentru capacitatea de drenare de medici constituia 12.91 mii, sau 36.3 medici la fiecare 10
pentru infrastructură nouă a transporturilor şi proiecte 000 persoane. În 2011, cheltuielile pentru sănătate constituiau
majore de reabilitare; şi circa 13.3% din ponderea în total cheltuieli ale bugetului con-
• soluţii inginereşti, sporirea avertizărilor şi moderniza- solidat, respectiv circa 5.2% din Produsul Intern Brut (BNS,
rea centrelor, echipelor şi staţiilor de dispecerat. 2012). Cele mai frecvente tipuri de boli, ca diagnoză primară
la fiecare 1000 persoane (BNS, 2012) în anul 2011 au fost:
5.4.6. Impacturile schimbărilor climatice asupra • bolile respiratorii (126.8 cazuri),
sectorului sănătate • complicaţii de sarcină, naştere sau post-natale (49.2 ca-
Speranţa de viaţă este, în general, acceptată ca indicator- zuri),
cheie al stării generale a sănătăţii naţiunii. În ceea ce pri- • traume, intoxicaţii şi alte consecinţe ale unor cauze ex-
veşte speranţa de viaţă la naştere, Republica Moldova este terne (34.6 cazuri),
în prezent într-o situaţie puţin mai bună decât în perioada • boli ale sistemului digestiv (26.2 cazuri),
de pre-tranziţie (în anul 2012, constituia 71.12 ani pentru
• boli infecţioase sau parazitare (25.8 cazuri),
ambele sexe, 67.24 ani la bărbați și 74.99 ani la femei; spre
comparaţie, în anul 1990 constituia 67.97 ani pentru ambele • boli ale sistemului nervos şi organele de simţ (23.8 ca-
sexe, 63.86 ani la bărbați și 71.92 ani la femei). În acelaşi zuri),
timp, speranţa de viaţă în 2012 în regiunile rurale este mai • boli ale aparatului genito-urinar (21.9 cazuri),
scurtă decât în cele urbane (69.55 ani pentru ambele sexe, • boli ale pielii şi ţesutului celular subcutanat (20.0 ca-
65.78 ani la bărbați și 73.46 ani la femei; respectiv 73.51 ani zuri),
pentru ambele sexe, 69.30 ani la bărbați și 78.00 ani la fe- • boli ale aparatului respirator (16.9 cazuri),
mei). Acest fapt este legat de un şir de factori, inclusiv ni-
• boli ale sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi
veluri mai scăzute de acces la îngrijirea sănătăţii, calitate
ţesutului conjunctiv (15.4 cazuri).
scăzută a apei, sărăcia şi factorii culturali din zonele rurale.
Cele mai importante cauze de deces din ţară sunt bolile de Conform unui studiu realizat de Organizaţia Mondială a Să-
circulaţie a sângelui, traumele şi intoxicaţiile, tumorile ma- nătăţii (OMS, 2008), concurenţa sporită pentru terenurile
ligne, precum şi bolile sistemului digestiv. arabile poate duce, eventual, la migrarea către oraşe şi peste
hotare, precum şi la conflicte, odată cu diminuarea resurselor.
A) Impactul posibil al schimbărilor climatice asupra sănă-
tăţii În acest compartiment se scot în evidenţă impacturile directe
ale schimbărilor climatice şi consecinţele lor socioeconomice
Este clar că schimbarea climei şi fenomenele climaterice ex-
potenţiale, care sunt relevante pentru sănătate (Tabelul 5-27).
treme au un impact direct asupra sănătăţii. Totuşi acestea
pot, de asemenea, afecta silvicultura, agricultura şi econo- B) Evaluarea riscurilor şi oportunităţilor impactului
mia, ceea ce ar cauza probleme ce ţin de securitatea alimen- schimbărilor climatice asupra sectorului sănătate
tară şi condiţiile sanitare proaste care pot duce, la rândul lor,
la efecte serioase asupra sănătăţii, pe termen scurt şi lung. Sub-populaţiile cele mai vulnerabile la impacturile schim-
Efectele secetei asupra sănătăţii ar putea, de exemplu, cauza bărilor climatice asupra sănătăţii variază în funcţie de re-
o descreştere a producţiei de alimente şi duce la probleme giune, datele privind sănătatea şi caracteristica populaţiei,
de alimentaţie în rândul populaţiei, făcându-i pe oameni inclusiv în funcţie de capacităţile umane, instituţionale, so-
mai vulnerabili la boli. ciale şi economice. Vulnerabilităţile individuale depind de
factorii genetici, de dezvoltare, dobândiți şi socioeconomici.
În cadrul unui sondaj realizat de Fondul Internaţional de
Urgenţă pentru Copii al Naţiunilor Unite (UNICEF, 2007) În general, cele mai vulnerabile persoane includ copiii,
în Republica Moldova, conducătorii locali au anticipat că cel adulţii în etate şi persoanele cu boli cronice, cele din
mai mare impact al secetei din 2007 va fi efectul asupra să- grupurile defavorizate şi populaţiile foarte dependente de
nătăţii populaţiei. De fapt, opt din zece respondenţi (şi 91% resursele naturale. În continuare se oferă o listă a populaţiilor
din personalul medical intervievat) au considerat că aceasta vulnerabile după rezultatele de sănătate (Tabelul 5-28).
şi-a făcut deja efectul. Totuşi efectele pe termen lung ale se-
cetei pot fi şi mai devastatoare. Conform evaluării vulnerabilităţii în aspectul riscurilor/
oportunităţilor schimbării climei asupra sănătăţii, cele
Tabelul 5-27: Rezumat al impactului socioeconomic al schimbărilor climatice asupra sănătăţii
Categoria
Impact asupra sănătăţii Impact social/economic
impactului
Creştere economică redusă;
Mortalitate excesivă*;
Număr sporit de boli şi afecţiuni, inclusiv boli transmise prin apă;
Temperaturile Starea sănătăţii mai rea a persoanelor cu boli cronice;
Deplasarea populaţiei;
extreme ale aerului şi Schimbări în modelul bolilor cauzate de alimentaţie;
Număr sporit de deficienţe mentale şi de comportament din
valurile de căldură Schimbarea distribuirii bolilor infecţioase; şi
cauza stresului; şi
Creşterea frecvenţei bolilor respiratorii.
Pierderea oportunităţilor de educaţie.
Număr sporit de decese şi vătămări; şi
Inundaţii Vezi mai sus
Număr sporit de boli transmise prin apă.
Secetă Sporirea fenomenului de foamete şi subnutriţie. Vezi mai sus
* Informaţia cu privire la valurile de căldură din 2007 în Chişinău a fost utilizată la realizarea studiului despre legăturile dintre temperaturile ridicate şi mor-
talitatea excesivă cauzată de aceste evenimente. Autorii (Opopol, Corobov, 2010) au constatat, că mortalitatea a sporit în aprilie-septembrie cu 190 decese,
sau 6.5% comparativ cu perioada analogică a anilor de referinţă (2000-2008). Numărul mediu zilnic de decese în exces, înregistrat în zilele cu temperaturi
care depăşeau limita temperaturilor fierbinţi (circa 25°C, 31°C şi 19°C pentru temperaturile zilnice medii, maxime şi minime, respectiv) a alcătuit 2.0-4.4%
pentru fiecare spor de temperatură de 1°C. Relaţia temperatură-mortalitate în exces devine tot mai puternică în timp; efectele maxime au fost determinate
după una-trei zile de impact al căldurii.
Tabelul 5-28: Grupurile deosebit de vulnerabile şi sensibile la noile condiţii de climă după starea sănătăţii
Starea sănătății şi sensibilitatea la climă Grupurile deosebit de vulnerabile

Persoanele în etate, cu boli cronice, nou-născuţii şi copiii, femeile gravide, săracii din zonele
Boli şi decese legate de valurile de căldură
urbane şi rurale, lucrătorii în aer liber
Boli şi decese legate de calitatea redusă a aerului
Copiii, persoanele cu boli de inimă şi plămâni, diabet, sportivii, lucrătorii în aer liber
cauzate de poluare
Femeile gravide, persoanele cu boli cronice, limitări de mobilitate şi cognitive, social
Boli şi decese legate de evenimente climatice extreme
vulnerabile (săracii, boschetarii, etc.), persoanele care locuiesc în zonele cu risc de inundaţii
Boli transmise prin apă şi alimente Persoanele în etate, copiii cu imunitate redusă
Boli transmise de insecte
Boala Lyme Copiii, lucrătorii în aer liber
Hantavirus Săracii din zonele rurale, lucrători în anumite profesii
Malaria Copiii, persoanele cu imunitate redusă, femeile gravide, persoanele cu probleme genetice
mai vulnerabile regiuni ale Republicii Moldova, care vor va afecta populaţia rurală (unul din cele mai vulnerabile
fi afectate de posibila schimbare a climei vor fi municipiul grupuri la bolile intestinale sunt copiii).
Chişinău, Sudul şi parţial Centrul ţării, pentru care s-a Altă vulnerabilitate importantă este riscul subnutriţiei, care
identificat cel mai mare număr de riscuri cu probabilitate apare atunci când factorii climatici severi, precum ar fi se-
înaltă ce ţin de schimbarea climei (Tabelul 5-29). ceta, inundaţiile şi grindina ar putea ruina culturile, lăsând
fermierii mici fără mâncare şi venituri, ceea ce înseamnă că
Se consideră că şase dintre riscurile identificate ar avea pri- populaţia rurală va înfrunta riscuri nutriţionale grave (Ra-
oritate înaltă: portul Naţional de Dezvoltare Umană 2009/2010).
• sporirea numărului deceselor cauzate de valuri de Oficiul Regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pen-
căldură; tru Europa declară că prevenirea efectelor schimbării climei
• sporirea numărului bolilor cauzate de poluarea aerului; asupra sănătăţii şi reacţia la acestea va necesita un set de ac-
• riscul înalt de afecţiuni alergice; ţiuni la diferite niveluri: de la pregătirea sistemului de sănă-
• riscul înalt de secetă şi deficit de apă; şi tate în coordonare cu sistemele de avertizare meteorologică
timpurie până la consultarea oportună publică şi medicală şi
• sporirea cazurilor de boli transmise prin apă şi prin ali- îmbunătăţiri ale încăperilor de locuit şi planificării urbane.
mente.
Acţiunile în domeniul sistemului sănătăţii ar putea include:
Există şi o oportunitate asociată cu impacturile climei asu-
pra sănătăţii: reducerea mortalităţii din cauza frigului pe • întărirea protecţiei sănătăţii;
timp de iarnă. • susţinerea aspectelor de sănătate în alte sectoare;
Totuşi, în cadrul acestor regiuni, analiza trebuie să ţină cont • împărtăşirea bunelor practici în acţiuni intersectoriale;
de faptul că schimbarea climei nu afectează diferite grupuri • dezvoltarea capacităţilor personalului medical;
de persoane în aceeaşi măsură: unele grupuri sunt, evident, • asigurarea informaţiei; şi
mai vulnerabile decât altele. • prezentarea unui exemplu prin „înverzirea” serviciilor
De exemplu, infrastructura pentru serviciile de îngrijire a medicale.
sănătăţii este mult mai puţin accesibilă în zonele rurale, iar Acţiunile de îmbunătăţire a adaptării la schimbările climati-
populaţia de la sate are un număr mai mare de persoane care ce în sectorul sănătăţii ar putea include:
nu sunt înregistrate la medicul de familie (62% din numărul
total ale persoanelor neînregistrate), precum şi o cotă mult • elaborarea unor evaluări integrate a impacturilor de
mai mare de persoane care nu deţin poliţă de asigurare me- mediu, economice şi de sănătate ale schimbării climei;
dicală obligatorie (27.3% din populaţia rurală comparativ cu • discutarea şi elaborarea strategiilor de adaptare pentru
19.9% din populaţia urbană). Mai mult decât atât, fiecare a a fi utilizate de sectorul medical pentru identificarea
treia persoană care nu deţine o poliţă de asigurare medicală riscurilor de sănătate asociate cu clima din ţară;
face parte din cea de-a cincea, cea mai săracă, chintilă. În al • convenirea asupra unui organ de conducere, care va co-
doilea rând, populaţia rurală (circa 59% din numărul total) ordona pregătirea de schimbare a climei în aspectul de
este mult mai dependentă de aprovizionarea descentralizată sănătate publică şi reacţia la aceasta; definirea rolurilor
cu apă, decât populaţia de la oraşe, iar declinul calităţii apei şi responsabilităţilor;
Tabelul 5-29: Riscurile şi oportunităţile prioritare pentru sănătate
Detalii despre mărimea riscurilor/oportunităţilor Nord Centru Sud Mun. Chisinau
Mai multe decese din cauza valurilor de căldură SCĂZUT MEDIU RIDICAT RIDICAT
Mai multe decese din cauza temperaturilor extreme joase RIDICAT MEDIU SCĂZUT MEDIU
Mai multe boli din cauza poluării aerului MEDIU MEDIU MEDIU RIDICAT
Riscuri Schimbări în fazele fenologice şi risc înalt de afecţiuni alergice MEDIU MEDIU MEDIU RIDICAT
Risc înalt de secetă şi deficit de apă * SCĂZUT MEDIU RIDICAT SCĂZUT
Sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor ** MEDIU RIDICAT RIDICAT SCĂZUT
Sporirea cazurilor de boli transmise prin apă şi prin alimente MEDIU RIDICAT RIDICAT MEDIU
Oportunitate Reducerea mortalităţii cauzată de frig pe timp de iarnă RIDICAT MEDIU SCĂZUT MEDIU
* În Republica Moldova secetele sunt frecvente, în ultimul deceniu fiind înregistrate 3 secete foarte puternice, în anul 2003, 2007 şi 2012; secetele reduc dis-
ponibilitatea apei pentru igienă; secetele sporesc riscul incendiilor forestiere; secetele reduc disponibilitatea de alimente pentru populaţia care depind în mare
măsură de productivitatea agricolă a gospodăriilor şi/sau care este slabă din punct de vedere economic.
**În Republica Moldova inundaţiile sunt frecvente: august 1994 – 47 decedaţi, 25 mii afectaţi; iulie 1997 – 9 decedaţi, 2244 afectaţi; martie 1999 – 1713
persoane afectate; iunie 2002 – 1 persoană decedată, 500 afectaţi; august 2005 – 6500 persoane afectate; iulie-august 2008 – 7851 persoane afectate, peste 3 mi
animale domestice înecate, 1183 case inundate, pagube materiale totale de circa 120 milioane dolari SUA; mai-iunie 2010 – 2 decedaţi, 13 mii afectaţi, 1105
case inundate, pagube materiale totale de circa 42 milioane dolari SUA; inundaţiile întrerup aprovizionarea cu apă şi sistemele de canalizare şi pot deteriora
sistemele de transport şi infrastructura de asistenţă medicală; inundaţiile pot forma condiţii potrivite pentru răspândirea țânțarilor şi conduce la epidemii de
boli; inundaţiile pot spori afecţiunile legate de stresul posttraumatic.
• examinarea şi fortificarea sistemelor existente de Pentru a evalua vulnerabilitatea la schimbările climatice a

supraveghere a bolilor cu scopul includerii unor principalelor culturi agricole, a fost folosită o abordare em-
consecinţe de sănătate cauzate de climă, aşa cum ar fi pirico-statistică (Constantinov, Taranu, et al., 2009)132, care
morbiditatea şi mortalitatea asociate cu căldurile; corelează fluctuațiile productivităţii culturilor agricole cu
• identificarea, monitorizarea şi ţinerea în vizor a gru- condițiile climatice pe parcursul perioadei de vegetaţie.
purilor de risc şi a populaţiei vulnerabile; elaborarea
protocoalelor de tratament pentru problemele medicale Productivitatea culturilor agricole este determinată de nive-
cauzate de climă; lul tehnologic de lucrare a solului, potenţialul culturii agri-
• sensibilizarea specialiştilor medicali, a publicului şi a cole, resursele de sol, precum şi de condiţiile de climă şi cele
grupurilor celor mai vulnerabile; meteorologice.
• asigurarea accesului sporit la asistenţă medicală în Urmând metodologia general acceptată (Daradur, 2001)133,
comunităţile izolate şi al grupurilor vulnerabile (de ex., a fost examinată productivitatea culturilor agricole (Yi)
persoane în etate, obeze sau cu dezabilități); drept sumă a două elemente:
• instruirea şi ghidarea specialiştilor medicali şi oferi-
rea consultaţiilor populaţiei cu privire la măsurile ce Yi = Yi (T) + ∆ Yi (T)
urmează a fi întreprinse în timpul fenomenelor clima- unde,
terice extreme, cum ar fi valurile de căldură, inundaţiile
şi seceta; Yi (T) – este reprezentată prin o medie dinamică, determinată
• modernizarea programelor existente de educaţie şi code rata intensificării producţiei agricole și condițiile clima-
municare; tice apropiate unei medii multianuale;
• crearea unui sistem de monitorizare şi a unui mecanism ∆ Yi (T) – reprezintă abaterea de la media dinamică, explicată
de evaluare, pentru a aprecia eficacitatea pregătirii de prin anomaliile climatice.
calamităţi şi măsurile necesare de reacţie;
Cu alte cuvinte, tendințele privind productivitatea cultu-
• aplicarea tehnologiilor noi de măsurări ştiinţifice (ex.,
privind bolile transmise prin aer, calitatea apei, schim- rilor agricole depind de implementarea în practică a ulti-
barea climei etc.); melor realizări tehnico-științifice, sporirea investițiilor în
• înţelegerea riscului apariţiei unor boli şi impacturi de baza material-tehnică a sectorului agricol, conformarea cu
sănătate noi, necunoscute; măsurile agrotehnice recomandate și asolamentul optimal
al culturilor agricole, îmbunătățirea condiţiilor de muncă,
• examinarea costului (şi volumului) energiei şi emisi-
ilor de CO2 utilizate pentru condiţionarea aerului şi utilizarea mai eficientă a îngrășămintelor minerale, modi-
promovarea metodelor alternative de răcire în rândul ficarea periodică a listei culturilor şi soiurilor raionate fo-
populaţiei; losite, utilizarea irigației, etc. Aceste tendințe constituie o
• menţinerea cooperării internaţionale şi regionale. consecință a îmbunătățirii treptate a tehnicilor de lucrare
a solului şi cultivare a culturilor agricole, în condiţii tipice
(medii) de climă şi de bonitate a solului.
5.5. Studii de caz privind impactul Analiza statistică a impactului posibil al schimbărilor clima-
tice asupra recoltei culturilor cerealiere (grâul de toamnă și
potenţial al schimbărilor climatice la porumbul pentru boabe), uleioase (floarea-soarelui) și tehni-
nivel sectorial în Republica Moldova ce (sfecla de zahăr și tutunul), a fost efectuată în câteva etape.
Etapa 1: Conform datelor statistice privind productivita-
5.5.1. Impactul potenţial al schimbărilor climatice tea culturilor agricole în gospodăriile de toate categoriile,
asupra sectorului agricol au fost determinate tendințele liniare și polinomiale pentru
Impactul schimbărilor climatice asupra sectorului agricol a recolta culturilor agricole din Republica Moldova, pentru
fost evaluat în baza prospecţiunii modificărilor de tempe- două perioade de timp distincte: 1961-1990 (perioada de
ratură și precipitații, obţinute prin regionalizarea la nivelul referinţă) și 1981-2010 (perioada recentă) (Figura 5-32).
Republicii Moldova a unor experimente generate de cele Tendințele liniare ale variabilității indicelui de productivita-
mai de încredere 10 modele climatice globale, impuse de te pentru majoritatea culturilor agricole cultivate pe terito-
trei scenarii de emisii ale gazelor cu efect de seră: SRES A2,
A1B și B1 (Ţăranu et al., 2012)131.
132
Constantinov T., Taranu L., Mironova Т., Тoderas V., 2009: Analiza
vulnerabilității productivității unor culturi agricole din Republica Moldova,
fără măsurile de adaptare la condițiile climatice noi în conformitate cu mo-
131
Țăranu L., Bercu I., Deveatîi D. (2012): Scenariile schimbărilor climatice delele atmosferice generale CSIRO-Mk2, HADCM2 și ECHAM4. Buletinul
regionale pentru Republica Moldova: Prospecţiuni viitoare ale temperaturii Academiei de Științe a Moldovei, seria „Științe biologice, chimice și agrico-
și precipitațiilor conform unui ansamblu din 10 modele climatice globale im- le „. Republica Moldova, Chișinău, 2009, Nr.2 (308). C. 124-132.
puse de trei scenarii de emisii ale gazelor cu efect de seră SRES A2, A1B și B1. 133
Дарадур М.И. Изменчивость и оценки риска экстремальных
Mediul Ambiant. Nr.3 (63), 2012, P. 33-42. условий увлажнения. Chisinau, 2001. 160 pagini.
Grâul de toamnă Grâul de toamnă

45.0 45.0
y=-0.0157x +1.2165x+15.005
2
y=-0.0038x2-0.509x+37.38
40.0 40.0
R2=0.7072 R2=0.4032
35.0 35.0
30.0 30.0
25.0 25.0
20.0 20.0
y=-0.06187x+37.928
15.0 15.0 R2=0.4024
y=0.7288x+17.606
10.0 10.0
R2=0.688
5.0 5.0
0.0 0.0
1961
1963
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
Porumbul pentru boabe Porumbul pentru boabe
60.0 y=0.0138x2-0.0804x+32.508
60.0 y=-0.0283x2+0.0469x+37.344
R2=0.3514 R2=0.4831
50.0 50.0
40.0 40.0
30.0 30.0
20.0 20.0
y=0.348x+30.223
R2=0.3212
10.0 10.0 y=-0.8295x+42.018
R2=0.4518
0.0 0.0
1961
1963
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
Floarea soarelui Floarea soarelui
22.0 22.0
y=0.0028x2-0.0017x+16.026 y=-0.0201x2-0.8626x+21.374
20.0 R2=0.2169 20.0
R2=0.4995
18.0
18.0 16.0
16.0 14.0
14.0 12.0
y=0.0862x+15.557
R2=0.2037 10.0
12.0 y=-0.2598x+18.259
8.0
R2=0.3745
0.0 6.0
1961
1963
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
Sfeclă de zahăr Sfeclă de zahăr

450 450
y=2.557x-218.45 y=0.5025x+232.95
400 R2=0.2198 400 R2=0.0058
350 350
300 300
250 250
200 200
150 y=0.0028x -0.1427x +2.0962x -4.6267x+211.58
4 3 2 150 y=-0.0038x4+0.28x3-6.5148x2+52.251x+140.54
R2=0.3646 R2=0.3014
100 100
1961
1963
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
Figura 5-32: Tendințe privind variabilitatea indicelui de productivitate la principalele culturi agricole din Republica Moldova și
coeficienții de determinare (R2) pentru două perioade distincte (partea stângă - 1961-1990, partea dreaptă - 1981-2010)
riul Republicii Moldova au fost caracterizate în perioada de ta medie la hectar a atins nivelul maximal de productivitate
referinţă (1961-1990) prin o tendinţă de creștere continuă la grâul de toamnă – 35.0 q/ha; la porumbul pentru boabe
a recoltei: cu 7.3 q/ha per deceniu la grâul de toamnă, cu – 39.0 q/ha; la floarea soarelui – 18.0 q/ha; iar la sfeclă de
3.5 q/ha per deceniu la porumb, cu 0.9 q/ha per deceniu la zahăr – 272.5 q/ha.
floarea soarelui și cu 25.6 q/ha per deceniu la sfeclă de zahăr
În perioada 1981–2010 a persistat o tendință de descreștere
(Tabelul 5-30; Figura 5-32).
accentuată a productivității culturilor agricole de bază în
Ca urmare a aplicării tehnologiilor intensive și utilizării RM, cu 6.2 chintale per deceniu la grâul de toamnă, cu 8.3
irigației, în perioada 1981-1990 productivitatea culturilor chintale per deceniu la porumbul pentru boabe, cu 2.5 chin-
agricole a sporit semnificativ în Republica Moldova. Recol- tale per deceniu la floarea soarelui.
Tabelul 5-30: Tendințe liniare de evoluţie a productivității medii la hectar (q/ha/an) la culturilor agricole de bază cultivate în Republica
Moldova și semnificația statistică (p-valoare) pentru trei perioade distincte de timp
Productivitatea culturilor agricole
Cultura 1961-1990 1981-2010 1991-2010
Tendința p-valoare Tendința p-valoare Tendința p-valoare
Grâul de toamnă 0.7288 0.0000 -0.6187 0.0003 -0.6958 0.0297
Porumbul pentru boabe 0.3480 0.0011 -0.8295 0.0000 -1.0674 0.0042
Floarea soarelui 0.0862 0.0123 -0.2598 0.0004 -0.0038 0.9697
Sfeclă de zahăr 2.5578 0.0090 0.5025 0.6956 0.5025 0.3392
Tutun - - -0.0687 0.2486 0.0030 0.9774
Notă: Valorile semnificative din punct de vedere statistic sunt prezentate cu aldin.
Cea mai mare scădere în productivitatea culturilor agricole oadei de vegetație, de asemenea a dezvăluit un nivel înalt de
de bază s-a observat în perioada anilor 1991–2010, la grâ- semnificație statistică (p ≤ 0.01). Efectul combinat al tempe-
ul de toamnă recolta medie la hectar reducându-se doar la raturii și precipitațiilor pe parcursul perioadei de vegetație a
circa 23.0 q/ha; la porumbul pentru boabe –19.8 q/ha, iar la determinat variabilitatea indicelui de productivitate la nivel
floarea soarelui –12.6 q/ha. de 66.4% pentru floarea soarelui, 61.8% pentru porumbul
pentru boabe, 53.2% pentru tutun și 49.9% pentru sfecla de
Etapa 2: Au fost calculate ecuațiile de regresie multiplă cu cel
zahăr.
mai înalt nivel de semnificație statistică, corelând variabilita-
tea indicelui de productivitate a culturilor agricole cu valorile Etapa 3: Analiza impactului viitoarelor schimbări climati-
medii lunare ale temperaturilor și precipitațiilor pe durata ce, determinate de condițiile de temperatură și precipitații,
perioadei de vegetaţie (folosind pachetul aplicației statistice asupra recoltei principalelor culturi cerealiere și tehnice,
STATGRAPHICS Centurion și Microsoft Office Excel).Vari- fără măsuri de adaptare, a fost efectuată conform abordării
abilele temperaturii medii a aerului și precipitațiilor au fost metodologice [134]. Folosind interdependența identificată
selectate în conformitate cu regresia „pas cu pas”, luând în în ecuațiile regresionale, dintre variabilitatea indicelui de
considerație contribuția acestora la productivitatea culturilor productivitate a principalelor culturi agricole în Republica
agricole și analiza succesivă a tuturor combinațiilor posibile Moldova şi condițiile de temperatură și precipitații pe dura-
pentru a identifica cel mai sigur model. Coeficienții de re- ta perioadei de vegetaţie, au fost realizate prospecţiuni pri-
gresie ai lunilor rămare indică direcția și măsura în care pro- vind prognoza viitoarelor modificări (%/30 ani) ale recoltei,
ductivitatea culturilor agricole este modificată ca răspuns la conform unui ansamblu din 10 modele climatice globale
schimbările de temperatură și precipitații în luna respectivă. impuse de trei scenarii de emisii ale gazelor cu efect de seră
SRES A2, A1B și B1, comparativ cu perioada 1981-2010.
Analiza datelor prezentate în Tabelul 5-31 demonstrează, că
influența condițiilor climaterice asupra recoltei grâului de Modificările posibile ale recoltei culturilor agricole de bază
toamnă în anii 1981-2010 a fost relevantă din punct de vede- în Republica Moldova (grâul de toamnă, porumbul pentru
re statistic, la cel mai înalt nivel de semnificație (р ≤ 0.001). boabe, floarea soarelui, sfecla de zahăr și tutunul), datorate
Coeficientul de determinare R2 demonstrează că, pe parcur- viitoarelor schimbări climaterice, fără măsuri de adaptare,
sul perioadei respective, efectul combinat al precipitațiilor și sunt prezentate în Figura 5-33.
temperaturii a definit aproximativ 65.3% din variabilitatea
indicelui de productivitate la grâul de toamnă. Ecuația re- 134
Constantinov T., Taranu L., Mironova Т., Тoderas V., 2009: Analiza
gresională care caracterizează interdependența variabilității vulnerabilității productivității unor culturi agricole din Republica Moldova,
fără măsurile de adaptare la condițiile climatice noi în conformitate cu mo-
indicelui de productivitate la culturile agricole (porumbul
delele atmosferice generale CSIRO-Mk2, HADCM2 și ECHAM4. Buletinul
pentru boabe, floarea soarelui, sfeclă de zahăr și tutun) cu Academiei de Științe a Moldovei, seria „Științe biologice, chimice și agrico-
temperatura și precipitațiile înregistrate pe parcursul perile’’. Republica Moldova, Chișinău, 2009, Nr.2 (308). C. 124-132.
Tabelul 5-31: Interdependența variabilității indicelui de productivitate a principalelor culturi agricole cu valorile de temperatură și
precipitații pe parcursul perioadei de vegetație în perioada 1981-2010
Cultura Ecuații regresionale p – valoare R2,%
Grâul de toamnă Y = 130.473 - 2.27358*T V - 2.60312*T VII - 0.815868*T X + 0.0181492*PVI + 0.0335445*PIX 0.0003 65.26
Porumbul pentru
Y = 177.365 – 2.20195*T VI – 1.62369*T VII – 3.21222*T VIII + 0.0169456*PIV + 0.0113687*PVII 0.0002 61.79
boabe
Floarea soarelui Y = 41.6803 - 0.817938*T VIII - 0.671806*T X + 0.0242598*PVI - 0.0415422*PVIII - 0.0454977*PX 0.0011 66.36
Sfeclă de zahăr Y = 431.527 - 16.9561*T VI + 1.09464*PIV + 0.338911*PV + 0.241995*PVII + 0.314864*PVIII 0.0048 49.92
Tutun Y =26.6589 - 1.05*T X + 0.0488325*PV - 0.0176172*PVIII - 0.0229145*PIX - 0.031975*PX 0.0024 53.20
Notă: Y – recolta medie, q/ha; T – temperatura medie a aerului lunară, 0C; P – precipitațiile medii lunare, mm; cu cifre romane sunt notate lunile
corespunzătoare în perioada de vegetație: din aprilie (IV) până în octombrie (X).
Variabilitatea, % 10
0
-10
-20
-30
-40
-50
-60
-70
-80
2020’ 2050’ 2080’

A2 A1B B1 A2 A1B B1 A2 A1B B1
Grâul de toamnă -9 -13 -12 -34 -41 -27 -71 -56 -38
Porumbul pentru boabe -9 -16 -14 -48 -52 -35 -74 -49
Floarea soarelui 4 2 3 -10 -13 -7 -33 -21 -11
Sfecla de zahăr 0 -5 -1 -10 -12 -5 -20 -19 -10
Tutun -1 -1 0 -8 -10 -6 -19 -14 -9
Figura 5-33: Prospecţiuni ale modificărilor posibile ale productivităţii culturilor agricole de bază din RM (%/30 ani), în secolul XXI în raport
cu perioada 1981-2010, conform unor ansambluri din 10 modele climatice globale impuse de scenariile de emisii SRES A2, A1B și B1
Fiind la nivel mondial una din cele mai importante resur- climatice globale, va începe în perioada 2010-2039 cu 1-4 zile
se pentru aprovizionarea populaţiei cu alimente, recolta mai devreme, în cazul ansamblului de modele climatice glo-
de grâu este foarte sensibilă la modificările de temperatură bale impus de scenariul de emisii SRES А2, respectiv cu 2-6
(Lobell et al., 2011135). Lobell și Field (2007) au raportat o re- zile mai devreme, în cazul ansamblului de modele climatice
ducere cu 5.4% a recoltei globale medii de grâu la o creștere globale impus de scenariul de emisii SRES В1.
a temperaturii medii a aerului cu 1ºC.
În perioada 2070-2099, perioada de vegetație a grâului de
Analiza rezultatelor obținute a dezvăluit faptul că, ca urma- toamnă va începe, în dependență de scenariul de emisii
re a evoluţiei principalilor indicatori climatici (temperatura analizat, cu 7-9 zile mai devreme, în cazul ansamblului de
medie a aerului și precipitațiilor), productivitatea grâului de modele climatice globale impus de scenariul de emisii SRES
toamnă ar putea descrește în perioada 2010-2039, de la 9% B1, respectiv cu 10-13 zile mai devreme, în cazul ansamblu-
în cazul ansamblului de modele climatice globale impus de lui de modele climatice globale impus de scenariul de emisii
scenariul de emisii SRES A2, până la 12% în cazul ansam- SRES A2, cu o modificare maximală în ZAE Centru.
blului de modele impus de scenariul de emisii SRES B1.
Modificarea duratei fazelor fenologice critice constituie un
În comparație cu perioada 1981-2010, în dependență factor esențial cu potenţial impact de reducere a producti-
de scenariul de emisii analizat, productivitatea grâului vităţii grâului de toamnă. Studii anterioare (Hatfield et al.
de toamnă ar putea descrește în Republica Moldova în 2011136) au constatat, că încălzirea globală conduce la re-
perioada 2040-2069, de la 27% în cazul ansamblului de ducerea duratei fazelor fenologice, respectiv la micşorarea
modele climatice globale impus de scenariul de emisii SRES
recoltei la grâul de toamnă, preponderent ca urmare a unei
B1, până la 34% în cazul ansamblului de modele climatice
perioade de vegetaţie mai scurtă, respectiv la o durată mai
globale impus de scenariul de emisii SRES A2. Valori
redusă a fotosintezei și de acumulare a masei vegetale.
maximale în scăderea productivității grâului de toamnă ar
putea fi atinse în perioada 2070-2099, de la 38% în cazul Prin utilizarea indicelui ‘suma temperaturilor efective peste
ansamblului de modele climatice globale impus de scenariul pragul de 50С’, pentru grâul de toamnă a fost calculată data
SRES B1, până la 71% în cazul ansamblului de modele medie de iniţiere a principalelor faze fenologice în perioada
climatice globale impus de scenariul SRES A2. primăvară-vară, conform unor ansambluri din zece modele
Reducerea semnificativă în secolul XXI a productivităţii grâ- climatice globale impuse de trei scenarii de emisii SRES A2,
ului de toamnă poate fi explicată prin modificarea termenilor A1B și B1.
de iniţiere a unor faze fenologice într-o perioadă mai nefavo- Analiza rezultatelor obţinute pentru cea mai vulnerabilă
rabilă, în special ca urmare a creșterii temperaturii medii a zonă a ţării (ZAE Centru), permite a constata că în perioada
aerului. În Republica Moldova perioada de vegetație a grâului 2010-2039, faza fenologică „alungirea paiului” la grâul de
de toamnă (primăvara începe când temperatura medie trece toamnă ar putea să înceapă cu 4 zile mai devreme (în cazul
peste pragul de 50C), conform ansamblurilor din zece modele
136
Hatfield, J. L., K. J. Boote, B. A. Kimball, L. H. Ziska, R. C. Izaurralde, D.
135
Lobell, D. B., W. Schlenker și J. Costa-Roberts. 2011. Tendințele climatice Ort, et al. 2011. Impactele climatice asupra agriculturii: implicații pentru
și producția culturilor la nivel global din anul 1980. Știința 333: 616–620. producerea culturilor. Agron. J. 103: 351–370.
ansamblului de modele climatice globale impus de scenariul modele climatice globale impus de scenariul de emisii SRES
de emisii SRES A2), respectiv cu 6 zile mai devreme (în ca- B1 (CHT = 1.0), pe când pentru ansamblurile de modele
zul ansamblului de modele climatice globale impus de sce- climatice globale impuse de scenariile de emisii SRES A2
nariul de emisii SRES B1) (Tabelul 5-32). și A1B, condițiile de umiditate vor fi nefavorabile (CHT =
0.8-0.9), respectiv perioada critică pentru grâul de toamnă
Tabelul 5-32: Prospecţiuni privind modificările perioadei de
(alungirea paiului-înspicarea) se va produce în condiții de
inițiere a fazelor fenologice la grâul de toamnă în zona de centru
a RM în secolul XXI, în funcţie de suma temperaturilor efective,
umiditate insuficientă, fapt ce va contribui la o scădere sem-
conform unor ansambluri din 10 modele climatice globale impuse nificativă a productivității.
de scenariile SRES A2, A1B și B1 Analiza rezultatelor obținute a dezvăluit faptul, că ca urma-
Grâu de toamnă re a modificării regimului de temperatură și precipitaţii în
Suma temperaturilor efective peste pragul de 50С, perioada de vegetaţie, productivitatea porumbului pentru
Scenarii necesare pentru a iniția fazele fenologice boabe ar putea scădea către anii 2020’ (perioada tempora-
Alungirea Înspicarea Coacerea în Coacerea în lă 2010-2039), de la 9-14% în cazul ansamblurilor de mo-
paiului (1250С) ( 4550С) lapte (6850С) pârgă (9450С)
1960-
dele climatice globale impuse de scenariile de emisii SRES
1990
24/04 27/05 13/06 30/06 A2 și B1, până la 16% în cazul ansamblului de modele cli-
2020’ matice globale impus de scenariul de emisii SRES A1B. În
А2 20/04 22/05 07/06 24/06 comparație cu perioada 1981-2010, către anii 2050’ (perioa-
А1В 18/04 20/05 06/06 23/06 da temporală 2040-2069), productivitatea porumbului pen-
В1 18/04 20/05 06/06 23/06 tru boabe ar putea scădea, variind în funcţie de ansamblurile
2050’ de modele climatice impuse de scenariile de emisii ale gaze-
А2 15/04 17/05 02/06 18/06 lor cu efect de seră analizate, de la 35% în cazul ansamblului
А1В 13/04 16/05 31/05 17/6 de modele climatice globale impus de scenariul de emisii
В1 15/04 17/05 03/06 19/06
SRES B1, până la 48-52% în cazul ansamblurilor de modele
2080’
climatice globale impuse de scenariile de emisii SRES А2
А2 10/04 12/05 28/05 12/06
А1В 09/04 10/05 26/04 11/04
și А1В. Valorile maximale ale descreșterii productivității ar
В1 14/04 15/05 31/04 18/06 putea fi atinse către anii 2080’ (perioada temporală 2070-
2099). Astfel, ca urmare a modificării regimului de tem-
În perioada 2040-2069, modificările în iniţierea fazelor peratură și precipitaţii, productivitatea porumbului pentru
fenologice respective, ar putea varia de la 9 zile mai devreme boabe ar putea scădea, de la 49% în cazul ansamblului de
în cazul ansamblului de modele climatice globale impus de modele climatice globale impus de scenariul de emisii SRES
scenariul de emisii SRES A2, până la 11 zile mai devreme B1, până la 74% în cazul ansamblului de modele climatice
în cazul ansamblului de modele climatice globale impus globale impus de scenariul de emisii SRES A1B.
de scenariul de emisii SRES A1B. Comparativ cu perioada
1961-1990, faza fenologică „alungirea paiului” ar putea în- Prin utilizarea indicelui ‘suma temperaturilor efective peste
cepe către anii 2080’ (perioada temporală 2070-2099) cu 14 pragul de 100С’, în cazul porumbului pentru boabe (pentru
zile mai devreme, în cazul ansamblurilor de modele clima- hibrizi din diferite grupe de maturitate), a fost calculată
tice globale impuse de scenariile de emisii SRES А2 și А1В. data medie de iniţiere a principalelor faze fenologice în pe-
rioada primăvară-vară, conform unor ansambluri din zece
Iniţierea fazei fenologice de înspicare la grâul de toamnă ar modele climatice globale impuse de trei scenarii de emisii
putea începe către anii 2020’ (perioada temporală 2010-2039) SRES A2, A1B și B1. Rezultatele obţinute pentru cea mai
cu 4 zile mai devreme în cazul ansamblului de modele clima- vulnerabilă zonă a ţării (ZAE Centru) sunt prezentate în Ta-
tice globale impus de scenariul de emisii SRES A2, respectiv belul 5-33. S-a demonstrat, că către anii 2020’ (2010-2039),
cu 7 zile mai devreme în cazul ansamblului de modele clima- începutul fazei „germinare–apariţia paniculului” la hibrizii
tice globale impus de scenariul de emisii SRES B1. Conform de porumb, s-ar putea modifica în funcţie de grupa de ma-
rezultatelor obţinute, condițiile de umiditate în această peri- turitate şi ansamblul de modele climatice globale impus de
oadă vor fi aproape de cele optimale (CHT = 1.0). scenariile de emisii SRES A2, A1B şi B1, de la 7 zile în cazul
Comparativ cu perioada de referinţă (1961-1990), către ansamblului de modele climatice globale impus de scenariul
anii 2080’ (perioada temporală 2070-2099), faza de iniţie- de emisii SRES A2, până la 9 zile în cazul ansamblului de
re a înspicării la grâul de toamnă ar putea să se transfere modele climatice globale impus de scenariul de emisii SRES
în mediu cu 12 zile mai devreme în cazul ansamblului de B1 – pentru hibrizii din grupurile de maturitate timpurii și
modele climatice globale impus de scenariul de emisii SRES intermediari; și de la 8 zile în cazul ansamblului de modele
B1, respectiv cu 15-17 zile mai devreme în cazul ansam- climatice globale impus de scenariul de emisii SRES A2,
blurilor de modele climatice globale impuse de scenariile până la 11 zile în cazul ansamblului de modele climatice
de emisii SRES A2 și A1B. Condițiile de umiditate pentru globale impus de scenariul de emisii SRES B1 – pentru hi-
această perioadă ar fi suficiente doar pentru ansamblul de brizii din grupul de maturitate târzii.
Tabelul 5-33: Prospecţiuni privind modificările perioadei de Comparativ cu perioada de referință (1961-1990), către
inițiere a fazelor fenologice la hibrizii de porumb din diferite grupe anii 2080’ (2070-2099), conform ansamblurilor de modele
de maturitate în zona de centru a RM în secolul XXI, în funcţie climatice globale impuse de scenariile de emisii SRES B1
de suma temperaturilor efective, conform unor ansambluri din 10 și А2, faza „germinare–apariţia paniculului”, la porumb ar
modele climatice globale impuse de scenariile de emisii SRES A2,
putea începe cu 17-22 zile mai devreme (pentru hibrizii din
A1B și B1
grupurile de maturitate timpurii și intermediari) și cu 20-26
Hibrizi de porumb din diferite grupe de maturitate: zile mai devreme (pentru hibrizii din grupul de maturitate
timpurii, intermediari și târzii târzii). În acest context, este de notat că modificarea real ob-
Suma temperaturilor efective peste 100С, necesare servată în iniţierea fazei fenologice „germinare–apariţia pa-
Scenarii pentru iniţierea fazelor fenologice niculului” la porumb, ca urmare a modificării regimului de
Faza fenologică: germinare – apariţia paniculului temperatură în ultimele două decenii (1991-2010), a variat,
( 320-4100С) ( 400-5100С) (520-6600С) de la 5 zile mai devreme pentru hibrizii din grupurile de
1961-1990 23/06 02/07 16/07 maturitate timpurii și intermediari, până la 6 zile mai devre-
2020’ me pentru hibrizii din grupul de maturitate târzii.
А2 16/06 25/06 08/07
Către anii 2020’ (perioada temporală 2010-2039, începutul
А1В 14/06 23/06 05/07
fazei fenologice „semănat–coacerea în lapte” la hibrizii de
В1 14/06 23/06 05/07
porumb ar putea să se modifice în funcţie de grupul de ma-
2050’
turitate şi ansamblurile de modele climatice globale impuse
А2 09/06 18/06 29/06
de scenariile de emisii SRES A2, A1B şi B1, variind de la 9
А1В 06/06 15/06 27/06
zile în cazul ansamblului de modele climatice globale impus
В1 09/06 18/06 03/07
de scenariul SRES A2, până la 12 zile în cazul ansamblului de
2080’
А2 01/06 09/06 20/06
modele climatice globale impus de scenariul SRES B1 – pen-
А1В 31/05 08/06 20/06
tru hibrizii din grupul de maturitate timpurii; respectiv de
В1 06/06 15/06 27/06
la 11 zile în cazul ansamblului de modele climatice globale
impus de scenariul SRES A2, până la 14 zile în cazul ansam-
Faza fenologică: semănat – coacerea în lapte
Scenarii blului de modele climatice globale impus de scenariul SRES
( 720-7700С) ( 820-8700С) (880-9300С)
B1 – pentru hibrizii din grupurile de maturitate intermediari
1961-1990 26/07 04/08 09/08 și târzii. Comparativ cu perioada de referinţă (1961-1990),
2020’
către anii 2080’ (2070-2099), conform ansamblurilor de mo-
А2 17/07 24/07 29/07
dele climatice globale impuse de scenariile de emisii SRES
А1В 14/07 21/07 26/07
B1 și А2, faza fenologică „semănat–coacerea în lapte” ar pu-
В1 14/07 22/07 27/07
tea începe mai devreme cu 21-30 zile – pentru hibrizii din
2050’
grupul de maturitate timpuriu; respectiv cu 23-32 zile mai
А2 08/07 15/7 19/07
devreme – pentru hibrizii din grupul de maturitate târziu.
А1В 05/07 12/07 16/07
В1 09/07 16/07 21/07 Modificarea real observată în iniţierea fazei fenologice
2080’ „semănat–coacerea în lapte” la porumb, ca urmare a
А2 28/06 04/07 08/07 modificării regimului de temperatură în ultimele două
А1В 28/06 05/07 11/07 decenii (1991-2010), a variat între 7 zile mai devreme –
В1 05/07 12/07 17/07 pentru hibrizii din grupul de maturitate timpuriu, şi 9 zile
Faza fenologică: semănat – coacerea în pârgă-ceară mai devreme – pentru hibrizii din grupurile de maturitate
Scenarii intermediari și târzii.
(770-8200С) ( 870-9200С) (970-10200С)
1961-1990 31/07 08/08 17/08
Către anii 2020’ (2010-2039), toate ansamblurile de modele
2020’
climatice globale evaluate prognozează condiții de umidi-
А2 20/07 28/07 05/08
tate apropiate de cele optimale (CHT = 1.2) pe durata fazei
А1В 18/07 26/07 02/08
fenologice „semănat – coacerea în lapte” pentru hibrizii de
В1 18/07 26/07 03/08
2050’
porumb din grupurile de maturitate timpurii și intermediari,
А2 11/07 18/07 25/07
concomitent condițiile de umiditate pentru hibrizii de po-
А1В 09/07 15/07 22/07
rumb din grupul de maturitate târziu vor fi suficiente (CHT
В1 13/07 20/07 27/07 = 1.0) doar pentru modelele climatice globale impuse de sce-
2080’ nariile de emisii SRES A2 și B1. Fazele fenologice „apariţia
А2 01/07 08/07 14/07 paniculului” – „apariţia stigmatelor şi polenizarea” – „înce-
А1В 01/07 08/07 15/07 putul umplerii boabelor” – „coacerea în lapte” la porumb se
В1 09/07 16/07 23/07 vor produce în condiții de umiditate redusă (CHT = 0.9-1.0).
Către anii 2080’ (2070-2099), condițiile de umiditate vor fi anticipată o reducere a productivităţii cu circa 5%, în cazul
apropiate de cele optimale (CHT = 1.0) pe durata fazei feno- ansamblului de modele climatice globale impus de scenariul
logice „apariție paniculului” în cazul ansamblurilor de mode- SRES B1, respectiv cu circa 10-12%, în cazul ansamblurilor
le climatice globale impuse de scenariile de emisii SRES A1B de modele climatice globale impuse de scenariile SRES A1B
și B1; și insuficiente (CHT = 0.8) în cazul ansamblului de şi A2. În anii 2080’ (2070-2099) este anticipată o reducere
modele climatice globale impus de scenariul de emisii SRES mai considerabilă a productivităţii la sfecla de zahăr în cazul
A2. Fazele fenologice critice, precum „apariţia paniculului” ansamblului de modele climatice globale impus de scenariul
– „apariţia stigmatelor şi polenizarea” – „începutul umplerii de emisii SRES A2 – cu 20%, respectiv o reducere mai mică
boabelor” – „coacerea în lapte”, la hibrizii de porumb, indife- în cazul ansamblului de modele climatice globale impus de
rent de grupul de maturitate, se vor produce în condiții mai scenariul de emisii SRES B1 – cu 10%.
uscate, în cazul ansamblurilor de modele climatice globa-
În cazul unei alte culturi tehnice cu valoare adăugată înaltă
le impuse de scenariile SRES A2 (HTC = 0.6) și SRES A1B
– tutunul, în anii 2020’ (2010-2039), schimbările climatice
(HTC = 0.8); respectiv în condiții de umiditate insuficientă
impun o tendinţă de descreștere ușoară a productivităţii, în
(HTC = 0.9), în cazul ansamblului de modele climatice globa-
cazul ansamblurilor de modele climatice globale impuse de
le impus de scenariul SRES B1, fapt ce va contribui la o scăde-
scenariile de emisii SRES A2 și A1B. Tendinţa respectivă va
re drastică a productivității acestei culturi agricole.
fi caracteristică şi anilor 2050’ (2040-2069), când se antici-
Către finele secolului XXI, ca urmare a schimbărilor clima- pează o reducere a productivităţii cu circa 6% în cazul an-
tice anticipate şi fără a întreprinde careva măsuri de adap- samblului de modele climatice globale impus de scenariul
tare (dacă vor fi menținute tehnologiile actuale de cultivare SRES B1, respectiv cu circa 8-10% în cazul ansamblurilor
și soiurile şi hibrizii folosiţi în prezent), cultivarea principa- de modele climatice globale impuse de scenariile de emisii
lelor culturi cerealiere, precum grâul de toamnă și porum- SRES A1B şi A2. În anii 2080’ (2070-2099) este anticipată
bul pentru boabe, în Republica Moldova ar putea fi practic o reducere mai semnificativă a productivităţii la tutun, în
imposibilă, conform prospecţiunilor generate de ansamblul cazul ansamblului de modele climatice globale impus de
de modele climatice globale impus de scenariul de emisii scenariul de emisii SRES A2 – cu 19%, respectiv o reducere
SRES A2, sau economic ineficientă, în cazul ansamblurilor mai mică în cazul ansamblului de modele climatice globale
de modele climatice globale impuse de scenariile de emisii impus de scenariul de emisii SRES B1 – cu 9%.
SRES A1B și SRES B1 (Figura 5-33).
Analiza impactului potenţial al schimbărilor climatice asu-
Comparativ cu culturile cerealiere, pentru culturile uleioa- pra principalelor culturi agricole în Republica Moldova, ne
se, precum floarea soarelui, care este relativ rezistentă la permite să concludem că efectul negativ al încălzirii globa-
condiţiile de secetă, sunt prognozate condiții climatice mai le în secolul XXI, conform prospecţiunilor realizate pentru
favorabile pe parcursul perioadei de vegetaţie. Comparativ ansambluri din zece modele climatice globale impuse de
cu perioada de referinţă (1961-1990), în anii 2020’ (2010- scenariul de emisii înalt – SRES A2, mediu – SRES A1B și
2039) este posibilă o majorare nesemnificativă a productivi- scăzut – SRES B1, nu va fi echilibrat de tendinţa de creștere
tăţii la floarea soarelui, cu circa 2-4%, urmată de o reducere uşoară a precipitațiilor în secolul XXI pe teritoriul Republi-
consecutivă a acesteia în perioada următoare. Către anii cii Moldova.
2050’ (2040-2069), este prognozată o descreştere a produc-
În aceste circumstanțe, fără a întreprinde careva măsuri de
tivităţii, cu circa 7% în cazul ansamblului de modele clima-
adaptare, putem anticipa către anii 2080’ (2070-2099), com-
tice globale impus de scenariul de emisii SRES B1, respectiv
parativ cu perioada 1981-2010, o scădere semnificativă a
de circa 10-13% în cazul ansamblurilor de modele climatice
productivității: la porumbul pentru boabe, variind de la 49%
globale impuse de scenariile de emisii SRES A2 și A1B. În
în cazul ansamblului de modele climatice globale impus de
anii 2080’ (2070-2099), este prognozată o reducere conside-
scenariul de emisii SRES B1, până la 74% în cazul ansamblu-
rabilă a productivităţii, cu circa 11% în cazul ansamblului
lui de modele climatice globale impus de scenariul de emisii
de modele climatice globale impus de scenariul SRES B1,
SRES A1B; la grâul de toamnă, de la 38% în cazul ansamblu-
respectiv cu până la 33%, în cazul ansamblului de modele
lui de modele climatice globale impus de scenariul SRES B1,
climatice globale impus de scenariul SRES A2.
până la 71% în cazul ansamblului de modele climatice globale
În condiţiile evaluării efectului combinat al temperaturilor impus de scenariul SRES A2; respectiv, o scădere moderată
și precipitațiilor pe durata perioadei de vegetaţie, către a productivităţii: la floarea soarelui, de la 11% în cazul an-
anii 2020’ (2010-2039) este prognozată o descreștere a samblului de modele climatice globale impus de scenariul de
productivității la sfecla de zahăr, cu 1-5% în cazul ansam- emisii SRES В1, până la 33% în cazul ansamblului de modele
blurilor de modele climatice globale impuse de scena- climatice globale impus de scenariul de emisii SRES А2; la
riile de emisii SRES B1 și A1B. Tendința de descreștere a sfecla de zahăr, de la 10% în cazul ansamblului de modele cli-
productivității ca urmare a schimbărilor climatice va persis- matice globale impus de scenariul de emisii SRES В1, până la
ta la sfecla de zahăr şi în anii 2050’ (2040-2069), când este 20% în cazul ansamblului de modele climatice globale impus
de scenariul de emisii SRES А2; la tutun, de la 9% în cazul an- Modelul regresiei folosit a fost următorul:
samblului de modele climatice globale impus de scenariul de
Y = a + b1X1 + b2X2 + b3X3 + b4X4 + b5X5 + e
emisii SRES В1, până la 19% în cazul ansamblului de modele
unde:
climatice globale impus de scenariul de emisii SRES А2.
Y – variabile dependente (producţia animalieră pe catego-
5.5.2. Impactul potenţial al schimbărilor climatice rii);
asupra sectorului zootehnic X – variabile independente, inclusiv:
Impactul schimbărilor climatice asupra sectorului zooteh- X1 – temperatura medie lunară a aerului în luna iunie
nic a fost evaluat în baza prospecțiunii modificărilor de (Tiun);
temperatură, obținute prin regionalizarea la nivelul Repu- X2 – temperatura medie lunară a aerului în luna iulie (Tiul);
blicii Moldova a unor experimente generate de cele mai de X3 – temperatura medie lunară a aerului în luna august
încredere 10 modele climatice globale, impuse de trei scena- (Taug);
rii de emisii ale gazelor cu efect de seră și aerosoli: SRES A2, X4 – productivitatea culturilor cerealiere (Y porumb pentru boabe);
A1B și B1137 și în baza schimbărilor prognozate în produc-
X5 – productivitatea culturilor cerealiere (Y grâu de toamnă);
tivitatea principalelor culturi cerealiere (grâul de toamnă și
porumbul pentru boabe) în Republica Moldova138. a – constantă;
b – coeficientul regresiei;
Pentru a evalua vulnerabilitatea la schimbările climatice
a producţiei animaliere, a fost folosită o abordare empiri- e – eroare.
co-statistică, ce corelează fluctuațiile producţiei animali- Variabilele independente de temperatură și indicatorii ce ţin
ere cu condițiile climatice în cea mai recentă perioadă de de productivitatea culturilor cerealiere au fost selectate în
timp (1981-2010). Analiza statistică a impactului posibil al conformitate cu analiza regresională, pas cu pas, luând în
schimbării climatice asupra producţiei animaliere pe cate- considerare contribuția acestora la producţia principalelor
gorii (lapte, ouă, lână, carne de vită, carne de porc, carne de produse animaliere pe categorii, precum și analiza conse-
oaie și carne de pasăre) s-a efectuat în câteva etape. cutivă a tuturor combinațiilor posibile, cu scopul de a găsi
Inițial, în conformitate cu datele statistice cu privire la cel mai sigur model. Coeficienții regresiei în restul lunilor
producţia principalelor produse animaliere la întreprinderile indică în ce direcție și în ce mod poate fi modificată pro-
agricole de diferite categorii, au fost trasate tendințele lineare ducţia animalieră, ca răspuns la schimbările de temperatură
și polinome pentru producţia animalieră după categorii în în luna respectivă și productivitatea înregistrată a principa-
RM pe parcursul a două perioade de timp distincte: 1965- lelor culturi cerealiere.
1990 (perioada de referință) și 1981-2010 (cea mai recentă În final, a fost efectuată analiza impactului viitoarelor
perioadă de timp). schimbări climatice, determinate de schimbările de
Ulterior, pentru selectarea variabilelor statistice semnifi- temperatură prognozate și de productivitatea principalelor
cative au fost utilizate corelațiile Pearson dintre producţia culturi cerealiere (Yporumb și Ygrâu) asupra producţiei animali-
animalieră pe categorii și variabilele indicatorilor. După ere în zootehnie, fără întreprinderea măsurilor de adapta-
aceasta, au fost calculate ecuațiile multiple care corelează re, în conformitate cu abordarea metodologică propusă de
producţia animalieră pe categorii cu temperatura medie Constantinov et al., 2009140. Folosind raportul ecuațiilor de
lunară și productivitatea principalelor culturi cerealiere în regresie în variabilitatea producţiei animaliere pe categorii
perioada cea mai recentă (1981-2010)139 cu cea mai înaltă cu schimbările prognozate de temperatură și productivita-
semnificație statistică (folosind pachetul de aplicații statis- tea principalelor culturi cerealiere, au fost prognozate vii-
tice STATGRAPHICS Centurion și Microsoft Office Excel). toarele schimbări ale productivităţii în Republica Moldova
(%/30 de ani) pentru anii 2020’ (2010-2039), 2050’ (2040-
137
Țăranu L., Bercu I., Deveatîi D. (2012): Scenariile schimbărilor climatice 2069) și 2080’ (2070-2099) conform unui ansamblu din 10
regionale pentru Republica Moldova: Prospecţiuni viitoare ale temperaturii modele climatice globale impuse de trei scenarii de emisii
și precipitațiilor conform unui ansamblu din 10 modele climatice globale im-
puse de trei scenarii de emisii ale gazelor cu efect de seră SRES A2, A1B și B1. ale gazelor cu efect de seră SRES A2, A1B și B1, comparativ
Mediul Ambiant. Nr.3 (63), 2012, P. 33-42. cu cea mai recentă perioadă de timp (1981-2010).
138
Țăranu L. (2013): Prospecţiuni ale modificărilor posibile ale productivi-
tăţii culturilor agricole de bază din Republica Moldova conform unui an-
samblu din 10 modele climatice globale impuse de trei scenarii de emisii ale
gazelor cu efect de seră SRES A2, A1B și B1 în secolul XXI. Mediul Ambiant. 140
Constantinov T., Țăranu L., Mironova Т., Тoderaș V. (2009): Analiza
In press. vulnerabilității productivității unor culturi agricole din Republica Moldova,
139
În analiză s-a aplicat transferul cu un an a informaţiei statistice ce se fără măsurile de adaptare la condițiile climatice noi în conformitate cu mo-
referă la productivitatea principalelor culturi cerealiere, întrucât pentru delele atmosferice generale CSIRO-Mk2, HADCM2 și ECHAM4. Buletinul
hrana animalelor domestice este folosită recolta culturilor cerealiere din Academiei de Științe a Moldovei, seria „Științe biologice, chimice și agrico-
anul precedent. le „. Republica Moldova, Chișinău, 2009, Nr.2 (308). C. 124-132.
Tendințe lineare observate ale variabilității producţiei Producţia animalieră a sporit semnificativ datorită implemen-
principalelor produse animaliere în gospodăriile de toate tării tehnologiilor intensive de creștere a animalelor în perioa-
categoriile pe teritoriul Republicii Moldova da 1981-1990, atingând nivelul mediu maxim: lapte – 1359.2
kt/an; ouă – 1051.2 milioane bucăți/an; lână – 2761.9 tone/an;
Tendințele lineare ale variabilității producției principalelor
carne de porc – 147.4 kt/an; carne de vită – 94.3 kt/an; și carne
produse animaliere în gospodăriile de toate categoriile din
de pasăre – 55.4 kt/an. Pe parcursul perioadei 1981-2010, a
RM pentru perioada 1965-1990 s-au caracterizat printr-o
existat o tendință de descreștere drastică a producţiei anima-
creștere durabilă a producţiei animaliere: câte 355.2 kt lapte
liere: lapte – cu 348.6 kt per deceniu; ouă – cu 167.9 milioane
per deceniu; câte 311 milioane ouă per deceniu; câte 33.2
bucăți per deceniu; lână – cu 302.1 tone per deceniu; carne de
kt carne de porc per deceniu; câte 26.9 kt carne de vită per
porc – cu 45.2 kt per deceniu; carne de vită – cu 37.1 kt per
deceniu; și câte 20.3 kt carne de pasăre per deceniu. O dina-
deceniu; carne de găină – cu 11.5 kt per deceniu; și carne de
mică negativă s-a înregistrat doar pentru producerea lânii,
oaie – cu 0.9 kt per deceniu. Cea mai mare descreștere a pro-
câte 73.4 t per deceniu (Tabelul 5-34; Figura 5-34).
ducţiei animaliere medii a fost remarcată în perioada 2001-
Tabelul 5-34: Tendințe lineare de evoluţie a producţiei principalelor 2010: pentru lapte – cu 600.4 kt; lână – cu 2071.1 tone; carne
produse animaliere în Republica Moldova și semnificația statistică de porc – cu 45.4 kt; carne de vită – cu 14.2 kt; carne de oaie
(p-valoare) pentru două perioade de distincte de timp – cu 2.4 kt; precum și în perioada 1991-2000 la ouă – cu 583.9
Productivitatea milioane bucăți și carne de pasăre – cu 23.9 kt.
Producerea
1965-1990 1981-2010
animalieră
Tendința p-valoarea Tendința p-valoarea Corelațiile Pearson dintre producerea animalieră și varia-
Lapte, kt 35.52 0.0000 -34.86 0.0000 bilele indicatorilor
Ouă, milioane
bucăți
31.11 0.0000 -16.79 0.0001 Datele prezentate în Tabelul 5-35 relevă corelațiile Pearson
Lână, t -17.34 0.0378 -30.21 0.0000 între producţia animalieră pe categorii și indicatorii variabi-
Carne de vită, kt 2.693 0.0000 -3.707 0.0000 lelor independente pe parcursul celei mai recente perioade de
Carne de porc, kt 3.320 0.0000 -4.519 0.0000 timp (1981-2010). Coeficienții de corelare (r) variază între -1
Carne de oaie, kt 0.009 0.5776 -0.090 0.0000 și +1 și măsoară intensitatea relaţiei lineare dintre variabile.
Carne de pasăre, kt 2.029 0.0000 -1.150 0.0005 P-valoare testează semnificația statistică a corelărilor estima-
Notă: Valorile semnificative din punct de vedere statistic sunt marcate cu te. Cu aldine sunt marcate valorile semnificative din punct
aldine.
Lapte, mii tone Lapte, mii tone
1800.0 1800.0
y=35.52x+606.06 y=-34.864x+1458.6
1600.0 1600.0
R2=0.972 R2=0.7077
1400.0 1400.0
1200.0 1200.0
1000.0 1000.0
800.0 800.0
600.0 600.0
400.0 400.0
200.0 200.0
0.0 0.0
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
Ouă, milioane bucăți Ouă, milioane bucăți

1400.0 1400.0 y=-16.788x+1029.5
y=31.114x+372.41 R2=0.4023
1200.0 1200.0 y=-0.0282x4+1.8924x3-40.741x2+283.7x+536.31
R2=0.9635
1000.0 1000.0 R2=0.8293
800.0 800.0
600.0 600.0
400.0 400.0
200.0 200.0
0.0 0.0
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
Lână, tone Lână, tone

4000.0 y=5.242x22-158.87x+3707.8 3500.0 y=-30.206x+2930.7 y=0.0553x4-0.077x3-6.7279x2+119.89x+2339.2
R =0.8538 R2=0.5248 R2=0.7404
3500.0 y=-17.336x+3047.3 3000.0
R2=0.1675
3000.0 2500.0
2500.0
2000.0
2000.0
1500.0
1500.0
1000.0 1000.0
500.0 500.0
0.0 0.0
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
Carne de vită, mii tone Carne de vită, mii tone

140.0 y=2.6926x+38.442 140.0 y=-3.7077x+108.76
120.0 R2=0.8747 120.0 R2=0.7562
100.0 100.0
80.0 80.0
60.0 60.0
40.0 40.0
20.0 20.0
0.0 0.0
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
Carne de porc, mii tone Carne de porc, mii tone
200.0 200.0
y=3.3203x+79.672 y=-4.5189x+158.36
180.0 R2=0.8589 180.0 R2=0.655
160.0 160.0
140.0 140.0
120.0 120.0
100.0 100.0
80.0 80.0
60.0 60.0
40.0 40.0
20.0 20.0
0.0 0.0
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
Carne de oaie, mii tone Carne de oaie, mii tone
8.0 8.0 y=-0.0897x+5.034
y=0.0095x2-0.2673x+6.0323 y=-0.0118x+4.84 R2=0.4695
7.0 R2=0.3911 R2=0.0131 7.0
y=0.0077x2+0.1484x+3.7642
6.0 6.0 R2=0.675
5.0 5.0
4.0 4.0
3.0 3.0
2.0 2.0
1.0 1.0
0.0 0.0
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
Carne de pasăre, mii tone Carne de pasăre, mii tone
70.0 y=2.0295x+10.91
70.0 y=-0.0014x4+0.1061x3-2.5099x2+19.182x+16.57
60.0 R2=0.9278 60.0 R2=0.8458
50.0 50.0 y=-1.1503x+53.649

40.0 40.0 R2=0.352
30.0 30.0
20.0 20.0
10.0 10.0
0.0 0.0
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
Figura 5-34: Tendințe privind variabilitatea indicelui de productivitate a principalelor produse animaliere pe categorii în Republica
Moldova și coeficienții de determinare (R2) pentru două perioade distincte (la stânga: 1965-1990; la dreapta: 1981-2010).
Tabelul 5-35: Corelațiile Pearson între producţia animalieră pe categorii și indicatorii variabilelor independente în Republica Moldova
pentru perioada 1981-2010
Temperatura Productivitatea
Producţia
Iunie Iulie August Porumb pentru boabe Grâu de toamnă
animalieră
r p-valoarea r p-valoarea r p-valoarea r p-valoarea r p-valoarea
Lapte -0.54 0.0023 -0.54 0.0026 -0.47 0.0110 0.69 0.0000 0.62 0.0003
Ouă -0.48 0.0089 -0.46 0.0112 -0.40 0.0325 0.49 0.0071 0.42 0.0227
Lână -0.32 0.0924 -0.27 0.1528 -0.40 0.0309 0.69 0.0000 0.63 0.0003
Carne de vită -0.53 0.0030 -0.53 0.0030 -0.48 0.0082 0.70 0.0000 0.66 0.0001
Carne de porc -0.48 0.0089 -0.50 0.0053 -0.43 0.0202 0.68 0.0000 0.61 0.0004
Carne de oaie -0.40 0.0303 -0.34 0.0682 -0.41 0.0252 0.69 0.0000 0.62 0.0003
Carne de pasăre -0.42 0.0228 -0.42 0.0229 -0.29 0.1223 0.53 0.0034 0.47 0.0098
Notă: Aldinele sunt folosite pentru a marca valorile statistic semnificative: p ≤ 0.001 indică corelațiile statistic semnificative la nivelul de încredere de 99.9%; p
≤ 0.01 indică corelațiile statistic semnificative la nivelul de încredere 99.0%, și p ≤ 0.05 indică corelațiile statistic semnificative la nivelul de încredere 95.0%.
de vedere statistic: p-valoare ≤ 0.001 indică corelațiile statis- făcând producerea de ouă și carne de pasăre cu un nivel de
tic semnificative la nivelul de încredere de 99.9%; p-valoarea semnificație mai redus – 95.0% (р ≤ 0.05).
≤ 0.01 indică corelațiile statistic semnificative la nivelul de
Coeficientul de determinare R2 indică faptul că efectul com-
încredere de 99.0%; iar p-valoarea ≤ 0.05 indică corelațiile
binat al Tiun, Tiul, Taug și productivitatea principalelor culturi
statistic semnificative la nivelul de încredere de 95.0%. Coe-
cerealiere a definit circa 69.2% din variabilitatea producţiei
ficientul corelării dintre producţia animalieră și temperatură
medii anuale a cărnii de vită; 67.1% din variabilitatea pro-
variază de la r = -0.40 la r = -0.54, ceea ce arată că tempera-
ducţiei de lapte; 60.8% din variabilitatea producţiei de carne
tura și producţia animalieră sunt invers proporționale: odată
de porc și 41.6% din variabilitatea producţiei de ouă în peri-
cu creșterea temperaturii producţia animalieră pe categorii
oada respectivă. Circa 57.1% din variabilitatea producţiei de
se va reduce. Coeficientul corelării dintre producţia animali-
carne de oaie ar putea fi explicată prin combinarea indicato-
eră și recolta principalelor culturi cerealiere variază de la r =
rilor Tiun, Taug și productivitatea culturilor cerealiere. Efectul
+0.42 la r = +0.69, ceea ce indică că între productivitatea cul-
combinat al indicatorilor Taug și productivitatea culturilor
turilor cerealiere şi producţia animalieră există o legătură di-
cerealiere au determinat variabilitatea producţiei de lână la
rectă: odată cu sporirea productivității principalelor culturi
nivel de 54.3%, iar circa 37.7% din variabilitatea producţiei
cerealiere, producţia animalieră pe categorii, de asemenea,va
de carne de pasăre ar putea fi explicată prin combinarea in-
crește.
dicatorilor Tiun, Tiul și productivitatea culturilor cerealiere în
Relaţia dintre variabilitatea producţiei animaliere și indi- perioada 1981-2010.
catorii variabilelor independente în Republica Moldova în
Prospecţiuni ale viitoarelor modificări în producţia princi-
perioada 1981-2010
palelor produse animaliere în Republica Moldova
A fost utilizată analiza regresiei lineare multiple, în calitate
Prognozele posibile în producţia principalelor produse ani-
de variabile independente fiind utilizate temperatura medie
malieră (lapte, ouă, lână, carne de vită, carne de porc, carne
lunară a aerului în lunile iunie, iulie, august (Tiun, Tiul și Taug),
de oaie și carne de pasăre), ca urmare a viitoarelor schimbări
respectiv productivitatea principalelor culturi cerealiere (Y
climatice în Republica Moldova, au fost analizate pentru
și Y grâu de toamnă), respectiv; în calitate de vari-
porumb pentru boabe două scenarii alternative: (1) presupunând lipsa unei des-
abile dependente, pentru a cuantifica efectele separate ale
creşteri pe viitor a productivității principalelor culturi cere-
factorilor respectivi, au fost utilizaţi indicatorii de produc-
aliere – scenariul optimist (Figurile 5-35A și 5-36A); și (2)
tivitate a principalelor produse animaliere (lapte, ouă, lână,
presupunând o posibilă reducere a productivității principa-
carne de vită, carne de porc, carne de oaie și carne de pasă-
lelor culturi cerealiere (grâul de toamnă și porumbul pentru
re) în gospodăriile de toate categoriile din RM. Variabilele
boabe) – scenariul pesimist (Figurile 5-35B și 5-36B)141.
influente de prognozare nu au fost identice pentru fiecare
categorie de producţie animalieră. Analiza datelor prezenta- Producţia de lapte
te în Tabelul 5-36 relevă că influența variabilelor de progno- La vacile mulgătoare, similar cu alte specii, diverși factori ai
zare asupra indicatorilor de productivitate a principalelor mediului, cum ar fi temperatura medie, umiditatea și presi-
produse animaliere: laptelui, lânii, cărnii de vită, cărnii de unea atmosferică, joacă un rol important pentru fertilitate,
porc și cărnii de oaie a fost semnificativă din punct de vede- 141
Țăranu L. (2013): Prospecţiuni ale modificărilor posibile ale productivi-
re statistic în perioada de timp 1981-2010, înregistrând cel tăţii culturilor agricole de bază din Republica Moldova conform unui an-
mai înalt nivel de semnificație – 99.9% (р ≤ 0.001), excepție samblu din 10 modele climatice globale impuse de trei scenarii de emisii ale
gazelor cu efect de seră SRES A2, A1B și B1 în secolul XXI. Mediul Ambiant.
In press.
Tabelul 5-36: Relaţia dintre variabilitatea producţiei animaliere și indicatorii variabilelor independente în Republica Moldova în perioada
1981-2010
Producerea animalieră Ecuația de regresie p – valoare R2,%

Lapte, mii tone P lapte = 3350.47 - 69.37* T iun - 27.83* T iul - 46.73* T aug + 14.69* Y porumb + 5.22* Y grâu 0.0001 67.13
Ouă, milioane bucăți P ouă = 2475.81 - 43.97* T iun - 17.85* T iul - 29.11* T aug + 6.46* Y porumb + 0.49* Y grâu 0.0222 41.60
Lână, tone P lână = 2839.79 - 52.26* T aug + 17.87* Y porumb + 7.28281* Y grâu 0.0002 54.33
Carne de vită mii tone P carne de vită = 287.22 - 6.44* T iun - 3.02* T iul - 4.98* T aug + 1.31* Y porumb + 0.99* Y grâu 0.0000 69.20
Carne de porc, mii tone P carne de porc = 351.73 - 6.93* T iun - 4.03* T iul - 5.46* T aug + 2.00* Y porumb + 0.82* Y grâu 0.0004 60.78
Carne de oaie, mii tone P carne de oaie = 7.59 - 0.14* T iun - 0.15* T Aug + 0.06* Y porumb + 0.02* Y grâu 0.0003 57.08
Carne de pasăre, mii tone P carne de pasăre = 101.31 - 2.49* T iun - 1.72* T iul + 0.46* Y porumb + 0.31* Y grâu 0.0188 37.74
Notă: Aldinele sunt folosite pentru a marca valorile statistic semnificative: p ≤ 0.001 indică corelațiile statistic semnificative la nivelul de încredere de 99.9%;
p ≤ 0.01 indică corelațiile statistic semnificative la nivelul de încredere 99.0%, și p ≤ 0.05 indică corelațiile statistic semnificative la nivelul de încredere 95.0%.
P – producerea animalieră pe categorii; variabilele indicatorilor: T – temperatura medie lunară a aerului în lunile iunie, iulie și august, 0C; Y – productivitatea
grâului de toamnă și porumbului pentru boabe, chintale la ha.
performanţele reproductive și producţia de lapte. Tempera- compoziția laptelui, reducându-i conținutul de proteine și
tura ambiantă optimă pentru vacile mulgătoare este între 5 grăsimi [Babinszky et al., 2011145].
și 15°C. La o temperatură mai mare de 15°C, animalele în-
Analiza rezultatelor obținute dezvăluie că din cauza im-
cep să transpire, deși ele încă pot menține echilibrul dintre
pactului principalelor variabile de predicţie a climei și pro-
producerea și difuziunea căldurii. Difuziunea căldurii prin
ductivităţii culturii cerealiere de bază din RM, producţia de
transpirație crește treptat și deși devine destul de intensivă
lapte s-ar putea reduce de la 7% (SRES A2) la 12% (SRES
mai sus de temperatura critică superioară (25°C), vita nu
mai este în stare să mențină echilibrul termic la astfel de A1B) către anii 2020’ (2010-2039), în cazul în care nu se
temperaturi înalte. Kadzere și alții, 2002142, a stabilit că în va înregistra o reducere a productivității culturilor cereali-
zilele cu stres termic, volumul de apă pierdut prin evaporare ere de bază (scenariul optimist), respectiv de la 12% (SRES
ar putea fi la nivelul sau chiar să depășească volumul de apă A2) la 22% (SRES A1B), în cazul în care viitoarele schimbări
excretat în lapte. climatice vor influenţa negativ şi productivitatea grâului de
toamnă și a porumbului pentru boabe (scenariul pesimist).
Rata înaltă a pierderii de apă accentuează importanța apro- Comparativ cu perioada 1981-2010, către anii 2050’ (2040-
vizionării cu apă a vacilor mulgătoare la temperaturi înalte. 2069) producţia de lapte s-ar putea reduce în funcție de sce-
Cu toate acestea, eficiența răcirii organismului prin pier- nariul estimat al emisiilor de GES, de la 23% (SRES B1) până
derea de apă care se evaporă se reduce odată cu creșterea la 34% (SRES A1B) conform scenariului optimist, respectiv
umidității. Utilizarea Indicelui Temperatură-Umiditate de la 44% (SRES B1) până la 66% (SRES A1B) conform sce-
(ITU) este propus ca indicator al condițiilor climatice ter- nariului pesimist. Valorile maxime ale reducerii ar putea fi
mice (ITU = 0.72 (W + D) + 40.6, unde W este temperatura atinse către anii 2080’ (2070-2099), producţia de lapte re-
bulbului umed și D este temperatura bulbului uscat în °C). ducându-se de la 32% (SRES B1) până la 63% (SRES A2)
Când ITU variază între 72-80, 80-90 sau 90-98, stresul ter- conform scenariului optimist (Figura 5-35A), respectiv de
mic corespunzător poate fi clasificat ca slab, mediu sau pula 61% (SRES B1) până la 93% (SRES A1B) conform scena-
ternic. Atât temperatura ambiantă sporită (de la 25 la 32°C), riului pesimist (Figura 5-35B).
cât și ITU sporit (de la 73 la 82) au un impact negativ asupra
consumului de substanțe uscate, precum și asupra producţi- Producţia de ouă
ei de lapte la vaci [West et al., 2003143]. Temperatura medie de depunere a ouălor este între 11°C și
Datele relevante demonstrează că cu cât animalul este mai 26°C (Kekeocha, 1985). Un nivel relativ al umidității mai
puțin expus la stres, cu atât mai bine îl poate tolera, deși înalt de 75 la sută va conduce la reducerea numărului de ouă
chiar și un stres termic moderat îi va afecta performanţele depuse. Odată cu creșterea temperaturii mai sus de 28°C,
de productivitate. Refuzul de a se alimenta, cauzat de stresul producţia și calitatea ouălor se reduce (Tabelul 5-37).
termic, predispune animalul la anumite dereglări metabo-
Tabelul 5-37: Temperatura și impactul său asupra producţiei de
lice, în special la cetoză. Apariția cetozei la nivel de cireadă
ouă
nu duce doar la un declin temporar al producţiei de lapte,
dar ca rezultat al decesurilor, de asemenea, poate cauza o Temperatura (°C) Efecte/impacturi
reducere a şeptelului de vaci mulgătoare. Rasele actuale, de 11 – 26 Producţie bună
regulă, nu sunt tolerante sau slab tolerante la stresul termic, 26 – 28 O anumită scădere a consumului de hrană
de aceea se recomandă selecţia combinată la productivitate Consum de hrană redus și consum de apă sporit;
28 – 32
înaltă şi la toleranța înaltă la temperaturi ridicate, ca măsură ouăle de mărime mică și coaja subțire
de adaptare la viitoarele schimbări climatice [Ravagnolo & 32 – 35 Gâfâială ușoară
Misztal, 2000144]. 35 – 40
Stare de prostrație termică, trebuie luate măsuri
pentru răcirea încăperii
Rezumând datele relevante din literatura de specialitate, se 40 şi mai ridicată Mortalitate cauzată de stresul termic
poate menționa că stresul termic puternic se soldează cu Sursa: Kekeocha, 1985: Ghid privind producerea păsărilor. Londra, Macmillan Pub-
o pierdere medie a producţiei de lapte de circa 1.5-2.0 litri lishers Ltd., citat de pe <http://www.fao.org/docrep/005/y4628e/y4628e03.htm>.
de lapte/vacă mulgătoare/zi (sau circa 5-10% din producţia Creșterea sezonieră a temperaturii poate reduce produce-
zilnică de lapte). Mai mult, alterarea procesului de fermen- rea ouălor cu circa 10 la sută. În plus, câteva studii arată că
tare în rumen influențează nu doar producţia de lapte, ci și temperatura ambiantă înaltă reduce digestibilitatea hrănii la
142
Kadzere, C.T., Murphy, M.R., Silanikove, N., Maltz, E. (2002). Stresul păsări din cauza activității reduse a tripsinei, chimotripsinei
termic la vacile mulgătoare care alăptează: analiză. Livestock Production și amilazei [Hai et al., 2000146]. Drept consecință, aproviziona-
Science, Vol.77, No. 1 (October 2002), pp. 59-91.
143
West, J.W., Mullinix, B.G., Bernard, J.K. (2003). Efectele vremii fierbinți 145
Babinszky L., Halas V. and Verstegen M. (2011): Impactele schimbării
și umede asupra temperaturii laptelui, consumul de substanțe uscate și pro- climatice asupra producţiei animaliere și calității produselor alimentare ani-
ductivităţii de lapte la vacile mulgătoare, Journal of Dairy Science, vol. 86, maliere. In: Climate Change – Socioeconomic Effects. Ed: J. Blanco and H.
pp. 232-242. Kheradmand. In Tech. 454 p.
144
Ravagnolo, O. & Misztal I. (2000). Componenta genetică a stresului ter- 146
Hai, L., Rong, D. & Zhang, Z. Y. (2000). Efectele ambianţei termice asupra
mic la vacile mulgătoare. Estimarea parametrilor. Journal of Dairy Science, digestiei puilor broiler. Journal of Animal Physiology and Animal Nutrition
Vol.83, No.9, pp. 2126-2130. (Berl.), vol. 83 pp. 57-64.
0 0
A B -10
-10
-20
-20 -30
-30 -40
-50
-40 -60
-50 -70
-80
-60 -90
-70 -100
A2 A1B B1 A2 A1B B1 A2 A1B B1 A2 A1B B1 A2 A1B B1 A2 A1B B1
2020' 2050' 2080' 2020' 2050' 2080'
Lapte -7 -12 -11 -31 -34 -23 -63 -49 -32 Lapte -12 -22 -19 -59 -66 -44 -93 -61
Ouă -2 -6 -5 -20 -22 -14 -44 -33 -21 Ouă -4 -10 -8 -32 -36 -23 -70 -53 -34
Lână -1 -2 -2 -5 -5 -4 -10 -7 -5 Lână -4 -6 -6 -18 -20 -14 -37 -28 -19
Figura 5-35: Prospecțiuni ale modificărilor posibile ale producţiei animaliere (lapte, ouă și lână) în RM (%/30 ani), în secolul XXI în raport
cu perioada 1981-2010, conform unui ansamblu din 10 modele climatice globale impuse de scenariile de emisie SRES A2, A1B și B1: (A)
scenariul optimist – fără schimbări în productivitatea grâului de toamnă și porumbului pentru boabe; (B) scenariul pesimist – luând în
calcul reducerea productivităţii culturilor cerealiere de bază.
rea mai mică și, după toată probabilitatea, insuficientă cu hra- putea fi atinse către anii 2080’ (2070-2099), producţia de
nă limitează producerea ouălor și a masei ouălor la păsările ouă reducându-se de la 21% (SRES B1) până la 44% (SRES
ouătoare, precum și rata de creștere a puilor broiler. În timpul A2) conform scenariului optimist (Figura 5-35A), respectiv
stresului termic, păsările pierd o cantitate mare de bioxid de de la 34% (SRES B1) până la 70% (SRES A1B) conform sce-
carbon (CO2) prin gâfâit, însă CO2 este esențial la formarea nariului pesimist (Figura 5-35B).
cojii de ouă. Din aceste considerente, în afară de aproviziona-
Producţia de lână
rea insuficientă cu hrană, formarea compromisă a cojii de ouă
limitează producţia ulterioară a ouălor (ouă/zi sau producţia S-ar putea ca frecvența sporită a secetelor, deteriorarea
de ouă/număr de păsări), ceea ce poate fi foarte substanțial, pășunilor, temperaturile estivale mai înalte și incidența spo-
dat fiind că producţia de ouă poate scădea de la 50-60% până rită a vătămătorilor și bolilor într-o climă mai aridă să pună
la 80-90%, iar greutatea medie a oului fiind cu 10 g mai redu- un stres fiziologic suplimentar pe ovine. Stresul, într-o oare-
să [Mashaly et al., 2004147]. În plus, lipsa bioxidului de carbon care măsură, ar putea fi redus de temperaturile mai ridicate
se soldează cu micșorarea grosimii cojii de ou, respectiv cu un pe durata sezonului de iarnă și prelungirea sezonului cald,
număr sporit de ouă sparte, ceea ce agravează în continuare ambele având potențialul să îmbunătățească şi calitatea lânii.
pierderea profitului, dacă păsările sunt întreţinute în condiţii
În cazul producţiei de lână în RM este prognozată o reducere
de stres termic [Babinszky et al., 2011148].
ușoară, de circa 1-2%, către anii 2020’ (2010-2039), conform
Analiza rezultatelor obținute dezvăluie că din cauza impac- scenariului optimist, respectiv o reducere de circa 4-6%
tului principalelor variabile de predicţie a climei și produc- conform scenariului pesimist. Comparativ cu perioada
tivităţii culturi cerealiere de bază din RM, producţia de ouă 1981-2010, către anii 2050’ (2040-2069) producţia de lână
s-ar putea reduce de la 2% (SRES A2) la 6% (SRES A1B) că- ar putea descrește cu circa 4-5% conform scenariului opti-
tre anii 2020’ (2010-2039), în cazul în care nu se va înregis- mist, respectiv de la 14% (SRES B1) până la 18-20% (SRES
tra o reducere a productivității culturilor cerealiere de bază А2 și А1В) conform scenariului pesimist. Valorile maxime
(scenariul optimist), respectiv de la 4% (SRES A2) la 10% ale reducerii producţiei de lână ar putea fi atinse către anii
(SRES A1B), în cazul scenariului pesimist. Comparativ cu 2080’ (2070-2099), de la 5% (SRES B1) până la 10% (SRES
perioada 1981-2010, către anii 2050’ (2040-2069) produc- A2) conform scenariului optimist (Figura 5-35A), respectiv
ţia de ouă s-ar putea reduce în funcție de scenariul estimat de la 19% (SRES B1) până la 37% (SRES A2) conform sce-
al emisiilor de GES, de la 14% (SRES B1) până la 20-22% nariului pesimist (Figura 5-35B).
(SRES A2 şi A1B) conform scenariului optimist, respectiv
Producţia cărnii de vită
de la 23% (SRES B1) până la 32-36% (SRES A2 şi A1B) con-
form scenariului pesimist. Valorile maxime ale reducerii ar Cu referință la taurinele pentru carne, condițiile meteoro-
logice nefavorabile afectează direct animalele și fiziologia
147
Mashaly, M.M., Hendricks, G.L. & Kalama, M.A. (2004). Efectul stresului acestora, după cum s-a menționat mai sus, şi la capitolul
termic asupra parametrilor de producere și răspunsul imunitar al găinilor
dedicat vacilor mulgătoare. Condițiile climatice extreme re-
ouătoare comerciale, Poultry Science, vol.83, pp. 889-894.
148
Babinszky L., Halas V., Verstegen M. (2011). Impactele schimbării climati- duc capacitatea de creștere (adaosul în greutate, alimentarea
ce asupra producerii animaliere și calității produselor alimentare animaliere, și potențialul de conversie a furajului) a taurinelor pentru
schimbările climatice – efectele socioeconomice, Dr Houshan Kheradmand carne, în special a celor ținute afară. Creșterea încetinită și
(Ed.), InTech, DOI: 10.5772/23840. Disponibil la: <http://www.intechopen. greutatea mai mică a carcasei se reflectă și în calitatea căr-
com/books/climate-change-socioeconomic-effects/impacts-of-climate-
change-on-animal-production-and-quality-of-animal-food-products>.
nii, dat fiind că animalele de aceeași vârstă dar cu o greuta-
te corporală mai redusă au mai puțină grăsime musculară, (SRES A1B), conform scenariului optimist, respectiv de la
precum și caracteristicile gustative de suculență și frăgezime 24% (SRES A2) până la 41% (SRES A1B) conform scenariului
sunt mai slabe [Keane & Allen, 1998149]. pesimist. Către anii 2050’ (2040-2069), va prevala tendința de
reducere a producţiei de carne de vită ca urmare a schimbări-
Temperatura medie sporită și cantitatea redusă de precipitații
micșorează conținutul proteinelor dietetice și al materiei or- lor climatice, în mod special din cauza creșterii temperaturii
ganice digerabile în nutreţul verde; cu toate acestea, este mică medii pe durata sezonului de vară, respectiv din cauza redu-
probabilitatea că creșterea pe viitor a cantităților de precipitații cerii productivității culturilor cerealiere de bază. Conform
va compensa declinul calității nutreţului ca urmare a creșterii scenariului optimist, se preconizează o reducere semnifica-
prognozate de temperatură [Craine et al., 2010150]. Aridita- tivă a producţiei de carne de vită, de la 42% (SRES B1) până
tea, deficiența apei ar putea duce la scăderea nivelului apelor la 61% (SRES A1B), iar conform scenariului pesimist, adică
subterane, la schimbarea componenţei ierburilor de pășune luând în considerare reducerile prognozate ale productivităţii
și, în consecință, la un declin în aprovizionarea cu furaje, adi- culturilor cerealiere de bază, creșterea taurinelor pentru carne
ţional agravării problemelor ce ţin de aprovizionarea cu apă nu va fi rentabilă din punct de vedere economic (SRES B1),
[Babinszky et al., 2011]. Drept rezultat, taurinele ar putea să sau va fi chiar imposibilă în condițiile RM (SRES A2 și A1B).
resimtă un stres nutrițional mai mare pe viitor, existând două Către anii 2080’ (2070-2099), valorile maxime ale reducerii
opțiuni – fie de a accepta pierderea performanţei de produc- producţiei de carne de vită ar putea varia, de la 57% (SRES
tivitate, fie de a oferi furaje suplimentare pentru sectorul de B1) până la 87% (SRES A1B) conform scenariului optimist
producţie a cărnii de vită. Hrănirea cu concentrate a tauri- (Figura 5-36A), în timp ce potrivit scenariului pesimist,
nelor pentru carne sporește cheltuielile de producţie a cărnii creșterea taurinelor va fi economic nerentabilă pe teritoriul
de vită și ar putea, de asemenea, afecta valoarea nutritivă și RM pentru toate cele trei scenarii de emisie analizate (Figu-
sanitară a cărnii. În privința compoziţiei de acizi grași, nume- ra 5-36B). În cazul în care schimbarea climatică prognozată
roase publicații sugerează că carnea taurinelor alimentate cu se va produce, nivelul actual de producţie a cărnii de vită va
nutreţ verde conține mai mulți acizi grași n-3 și acidul linoleic putea fi menținut doar dacă se vor oferi suplimente de hrană
conjugat, decât carnea taurinelor alimentate cu concentrate importate; totuşi acest factor va reduce semnificativ eficiența
[Nuernberg et al., 2005151; Scollan et al., 2006152]. Acești acizi economică a producţiei de carne la taurine și ar putea avea
grași joacă un rol important în menținerea sănătății și în pre- impact și asupra calității cărnii de vită.
venirea bolilor (inclusiv a bolilor cardiovasculare, a canceru- Producţia cărnii de porc
lui) la taurinele pentru carne, respectiv consumatorii sunt tot
mai conștienți de impactul acestor componente funcționale Schimbarea climei cu majorarea temperaturilor medii a aerului
ale raţiei alimentare. Pe lângă problemele sus-menționate, poate cauza un stres permanent pentru porcine pe durata sezo-
condițiile climatice extreme se pot solda cu boli respiratorii, nului de vară, în special în zonele cu climă temperat-continen-
scăderea imunității, respectiv printr-o mortalitate sporită a tală sau în zonele cu climă caldă. Temperatura critică superioară
animalelor, cu impact asupra reducerii continui a profitabi- pentru tineretul porcin şi animalele adulte este de circa 25-26°C;
lităţii producţiei de carne de vită [Babinszky et al., 2011153]. cu toate acestea, unele date ale cercetărilor sugerează că tempera-
tura optimă se reduce odată cu creșterea greutății corporale. Cu
În ceea ce ține de producţia cărnii de vită în RM către anii 2020’ cât mai greu este animalul, cu atât are o mai puțină capacitate de
(2010-2039), la evaluarea efectului combinat al indicatorilor a ceda căldura corporală din cauza ariei mici a suprafeței com-
variabilelor independente Tiun, Tiul, Taug și productivității cul- parativ cu greutatea sa corporală. Drept consecință, refuzul de a
turilor cerealiere de bază, se preconizează o reducere a pro- se alimenta sporește odată cu greutatea corporală la temperaturi
ducţiei de carne de vită de la 12% (SRES A2) până la 21% ridicate ale mediului înconjurător [Close, 1989154; Quiniou et al.,
149
Keane, M.G., Allen, P. (1998). Efectele intensității sistemului de producţie 2000155]. Temperaturile înalte cauzează pierderea poftei de mân-
asupra activității, compoziției carcasei și calității cărnii la vitele crescute pen- care la porcine; de asemenea, atât temperatura critică superioară,
tru carne. Livestock Production Science, vol. 56, pp. 203-214.
150
Craine, J.M., Elmore, A.J., Olson, K.C., Tolleson, D. (2009). Schimbarea cât și rata refuzului de a se alimenta sunt influențate de umidita-
climei și stresul alimentar la vite. Global Change Biology, vol.16, No.10 (Oc- tea relativă a aerului [Collin et al., 2001156; Huynh et al., 2005157].
tober 2010), pp. 2901-2911. Doi: 10.1111/j.1365-2486.2009.02060.x
151
Nuernberg, K., Dannenberger, D., Nuernberg, G., Ender, K., Voigt, J., 154
Close, W.H. (1989): Influența mediului termic asupra consumului alimen-
Scollan, N.D, Wood, J.D., Nute, GR., Richardson, R.I. (2005). Efectul unui tar benevol al porcilor. In: The voluntary food intake of pigs, J.M. Forbes,
sistem de alimentare bazat pe hrana verde și a celui bazat pe concentrate asu- M.A. Varley, T.L.J. Lawrence, (Eds), pp. 87-96. British Society of Animal
pra caracteristicilor calității cărnii și compoziției acizilor grași a mușchiului Production, Edinburgh.
longissimus la diferite specii de bovine. Livestock Production Science, vol. 155
Quiniou, N., Dubois, S. & Noblet, J. (2000): Consumul alimentar benevol
94, No.1-2. pp. 137- 147. și comportamentul alimentar al porcilor în creștere cazați în grupuri sunt
152
Scollan, N. Hocquette, J.F., Nuernberg, K., Dannenberger, D., Richard- afectate de temperatura ambiantă și greutatea corporală. Livestock Produc-
son, I., Moloney, A. (2006). Inovații în sistemele de producere a cărnii de tion Science, vol. 63, No. 3. pp. 245-253.
vită cu sporirea valoarii alimentare și sanitare a lipidelor în carne și legătura 156
Collin, A., van Milgen, J., Dubois, S. & Noblet, J. (2001): Efectul tempera-
acestora cu calitatea cărnii, Meat Science,vol.74, pp.17-33. turii înalte asupra comportamentului alimentar și producerii căldurii la por-
153
Babinszky, L., Dunkel, Z., Tуthi, R., Kazinczi, G., Nagy, J. (2011). Impac- cii tinerii cazați în grupuri. British Journal of Nutrition, vol.86, pp. 63-70.
tele schimbării climatice asupra producţiei agricole, Hungarian Agricultural 157
Huynh, T.T.T., Aarnink, A.J.A., Verstegen, M.W.A., Gerrits, W.J.J., He-
Research, in press, ISSN:1216-4526 etkamp, M.J.W., Kemp, B. & Canh, T.T. (2005): Efectele temperaturilor
Odată cu creșterea umidității, un porc cu greutatea de 60-70 Producţia cărnii de oaie

kg își poate reduce consumul alimentar cu până la 80-150 g/zi
Variația temperaturilor de la 15°C la 29°C nu pare să aibă
[Huynh et al., 2005]. Un consum alimentar redus compromi-
vreun efect asupra creșterii tineretului ovin. Efectele tempe-
te adăugarea zilnică în greutate, după expunerea la perioade
raturilor înalte ale mediului înconjurător asupra performan-
foarte calde, de 30-33°C, porcinele manifestă o creștere com-
ţelor de creștere sunt induse de reducerea activității anabo-
pensatorie, ele depășesc stresul termic și continuă să crească,
lice și de creșterea catabolismului la nivel de țesut [Marai
dar la temperaturi mai înalte de 36°C, deja nu mai există fe-
nomenul de creştere compensatorie [Babinszky et al., 2011]. et al., 2007161]. Descreșterea anabolismului este cauzată, în
mod esențial, de reducerea benevolă a consumului de hra-
Există o relație curbo-lineară dintre creșterea temperatu- nă. Creșterea catabolismului la nivel de țesut se manifestă
rii medii a aerului, sporul zilnic mediu în greutate și rata în special prin depunerile de grăsime și/sau prin masa cor-
de conversie alimentară pentru porcinele hrănite ad libi- porală uscăţivă (fără grăsime). Producţia cărnii de miel este
tum [Noblet et al., 2001158]. Sporul zilnic mediu în greutate substanţial afectată de expunerea la stresul termic și acest
atinge valoarea maximă între temperaturile de 15 și 25°C lucru cauzează pierderi economice [Salem et al., 2011162].
la tineretul porcin (de până la 30-34 kg) și între 10-20°C la
porcinele în creștere și la cele spre finalizare. Pentru producţia cărnii de oaie, la estimarea efectului com-
binat al valorilor variabilelor independente Tiun, Taug și
Publicațiile recente accentuează faptul că temperaturile în- productivității culturilor cerealiere de bază, către anul 2020’
alte nu doar că afectează creșterea, ci schimbă și compoziţia (2010-2039) se preconizează o reducere ușoară a producţiei
corporală și astfel poate afecta valoarea nutritivă și calitatea de carne, de la 3% (SRES A2) până la 6% (SRES B1 şi A1B)
cărnii de porc. Stresul termic prelungit (30-33°C) reduce conform scenariului optimist, respectiv de la 9% (SRES A2)
rata de depunere a proteinelor la porcinele în creștere și cele până la 15% (SRES A1B) conform scenariului pesimist. Com-
spre finalizare [Kerr et al., 2003159; Le Bellego et al., 2002160]. parativ cu perioada 1981-2010, către anii 2050’ (2040-2069)
Din cauza încălzirii globale și a reducerii productivității producţia cărnii de oaie s-ar putea reduce, în funcție de sce-
culturilor cerealiere de bază, către anul 2020’ (2010-2039) nariul de emisie evaluat, de la 12% (SRES B1) până la 17-18%
producerea cărnii de porc în RM ar putea descrește de la 8% (SRES A2 şi A1B) conform scenariului optimist și, respectiv
(SRES A2) până la 14% (SRES A1B) conform scenariului de la 32% (SRES B1) până la 47% (SRES A1B) conform scena-
optimist, respectiv de la 16% (SRES A2) până la 28% (SRES riului pesimist. Valorile maxime ale reducerii producţiei căr-
A1B) conform scenariului pesimist. În comparație cu pe- nii de oaie ar putea fi atinse către anii 2080’ (2070-2099). Din
rioada 1981-2010, către anii 2050’ (2040-2069) producţia cauza modificării valorilor variabilelor independente (Tiun,
cărnii de porc s-ar putea reduce, în funcție de scenariul de Taug) și productivității reduse a culturilor cerealiere de bază,
emisie evaluat, de la 28% (SRES B1) până la 37-41% (SRES producţia cărnii de oaie s-ar putea reduce de la 17% (SRES
А2 şi A1B) conform scenariului optimist, respectiv de la B1) până la 33% (SRES A2) conform scenariului optimist
59% (SRES B1) până la 78-87% (SRES A2 şi А1B) conform (Figura 5-36A), respectiv de la 44% (SRES B1) până la 87%
scenariului pesimist. Valorile maxime ale reducerii produc- (SRES A2) conform scenariului pesimist (Figura 5-36B).
ţiei de carne de porc ar putea fi atinse către anii 2080’ (2070-
Producţia cărnii de pasăre
2099), de la 38% (SRES B1) până la 76% (SRES A2) conform
scenariului optimist (Figura 5-36A), în timp ce potrivit Există un număr mare de publicaţii cu privire la efectele
scenariului pesimist, adică luând în considerare reducerile temperaturilor înalte ale mediului și umidității asupra pro-
prognozate ale productivităţii culturilor cerealiere de bază, ducţiei cărnii de pasăre, dat fiind că industria respectivă este
creșterea porcinelor nu va fi rentabilă din punct de vede- concentrată în zonele cu climă caldă de pe mapamond, în
re economic (SRES B1), sau chiar imposibilă în condițiile special în Asia și America de Sud [Daghir, 2009163]. Cu toate
RM (SRES A2 şi A1B) – (Figura 5-36B). În cazul în care acestea, performanţele înalte de producere și conversia efi-
schimbarea climatică prognozată se va produce, nivelul ac- cientă a hranei fac rasele actuale de păsări mai mult ca ori-
tual de producţie a cărnii de porc va putea fi menținut doar când să fie susceptibile la stresul termic [Lin et al., 2006164].
dacă se vor oferi suplimente furajere importate. 161
Marai, I.F.M., El-Darawany, A.A., Fadiel, A., Abdel-Hafez, M.A.M.
sporite asupra schimbărilor fiziologice la porci la umiditate relativă diferită. (2007): Trăsăturile fiziologice sunt afectate de stresul termic la ovine — ana-
Journal of Animal Science, vol.83, pp. 1385-1396. liză. Small Rumin. Res. 71, 1–12.
158
Noblet, J., Le Dividich, J., van Milgen, J. (2001). Mediul termic și alimen- 162
Hichem Ben Salem, Mourad Rekik, Narjess Lassoued, Mohamed-Aziz
tarea porcinelor, In: Swine Nutrition, A.J. Lewis & L.L. Southern (Eds), pp. Darghouth (2011): Încălzirea globală și șeptelul de animale în zonele cu
519-544, CRC Press, ISBN:0-8493-0696-5, Boca Ration, Florida, US. climă uscată: impactul preconizat, atenuarea şi adaptarea, schimbarea
159
Kerr, B.J., Yen, J.T., Nienaber, J.A., Easter, R.A. (2003): Influențele nivelu- climei – efecte socioeconomice. Dr Houshan Kheradmand (Ed.), InTech,
lui dietar cu suplimente de proteine și amino-acizi și a temperaturii mediu- DOI: 10.5772/24734. Available from: <http://www.intechopen.com/books/
lui asupra activității, compoziției corporale, greutății organelor și producerii climate-change-socioeconomic-effects/global-warming-and-livestock-in-
totale de căldură asupra porcinelor în creștere, Journal of Animal Science, dry-areas-expected-impacts-adaptation-and-mitigation>.
vol.81, pp. 1998-2007. 163
Daghir, N.J. (2009): Strategii alimentare de reducere a stresului termic la gă-
160
Le Bellego, L., van Milgen, J., Noblet, J. (2002): Efectul temperaturii am- inile și puii broiler. Lohmann Information, vol. 44, No.1 (April 2009) pp. 6-15.
biante asupra depunerii de proteine și lipide și utilizării energiei la porcinele 164
Lin, H., Jiao, H.C., Buyse, J., Decuypere, E. (2006): Strategii privind preveni-
în creștere. Animal Science, vol.75, pp. 85-96. rea stresului termic la găini. World’s Poultry Science Journal, vol.62, pp. 71-86.
0 0
A -10 B -10
-20 -20
-30 -30
-40 -40
-50 -50
-60 -60
-70 -70
-80 -80
-90 -90
-100 -100
A2 A1B B1 A2 A1B B1 A2 A1B B1 A2 A1B B1 A2 A1B B1 A2 A1B B1
2020' 2050' 2080' 2020 2050 2080
Carne de vită -12 -21 -18 -56 -61 -42 -87 -57 Carne de vită -24 -41 -36 -84
Carne de porc -8 -14 -12 -37 -41 -28 -76 -58 -38 Carne de porc -16 -28 -25 -78 -87 -59 -81
Carne de oaie -3 -6 -6 -17 -18 -12 -33 -25 -17 Carne de oaie -9 -15 -14 -43 -47 -32 -87 -66 -44
Carne de pasăre -5 -9 -7 -22 -26 -17 -46 -36 -23 Carne de pasăre -11 -19 -16 -49 -56 -37 -79 -52
Figura 5-36: Prospecțiuni ale modificărilor posibile ale producţiei animaliere (carne de vită, porc, oaie și pasăre) în Republica Moldova
(%/30 ani), în secolul XXI în raport cu perioada 1981-2010, conform unui ansamblu din 10 modele climatice globale impuse de scenariile
de emisie SRES A2, A1B și B1: (A) scenariul optimist – fără schimbări în productivitatea grâului de toamnă și porumbului pentru boabe;
(B) scenariul pesimist – luând în calcul reducerea productivităţii culturilor cerealiere de bază.
Caracteristicile de termoreglare a păsărilor diferă într-o oa- 49-56% (SRES А2 și А1В) potrivit scenariului pesimist. Va-
recare măsură de cele ale mamiferelor datorită ratei înalte a lorile maxime de reducere a producţiei cărnii de pasăre ar
metabolismului acestora, asociat cu o producere mai inten- putea fi atinse către anii 2080’ (2070-2099). Din cauza mo-
sivă a căldurii și cu o capacitate mică de difuziune a acesteia, dificării valorilor variabilelor independente (Tiun, Tiul, Taug)
cauzată de prezenţa penelor și lipsa glandelor sudoripare. și productivității reduse a culturilor cerealiere de bază, pro-
Răcirea prin evaporare poate fi realizată exclusiv prin gâfâ- ducţia cărnii de pasăre s-ar putea reduce de la 23% (SRES
ială. În primele zile de viață, puişorii au nevoie de tempera- B1) până la 46% (SRES A2) conform scenariului optimist
turi ambientale înalte (32-38°C), însă temperatura optimă (Figura 5-36A), respectiv de la 52% (SRES B1) până la 79%
descrește rapid odată cu vârsta păsărilor, cu 2.5-3.0°C săptă- (SRES A1B) conform scenariului pesimist (Figura 5-36B).
mânal [FASS, 2010165]. Studiul de impact realizat pentru sectorul zootehnic permi-
După apariția penelor, păsările preferă temperaturi ambian- te să conchidem că efectul negativ al creșterii temperaturilor
te medii între 18-22°C pentru o creștere performantă și pro- medii ale aerului în lunile de vară (Tiun, Tiul și Taug) și scăderii
ducerea eficientă a ouălor, deși temperatura optimă pentru semnificative a productivității culturilor cerealiere de bază,
eficiența alimentară este mai înaltă. Temperatura critică pen- conform unui ansamblu din 10 modele climatice globale im-
tru păsări este 30°C, deoarece până la acest punct, având o puse de trei scenarii de emisie ale GES (SRES A2, A1B și B1),
rată de conversie alimentară mai bună și o rată metabolică va conduce către anii 2080’ (2070-2099), conform scenariului
bazală mai mică, ele pot compensa pierderea de energie cau- optimist, la o descreştere semnificativă a producţiei animali-
zată de consumul alimentar redus [Daghir, 2009]. La o temere: producţia cărnii de vită va descreşte de la 57 % (SRES
peratură mai înaltă de 30°C, consumul alimentar și de energie B1) până la 87% (SRES A1B); cea a cărnii de porc, de la 38%
se reduce în așa măsură încât păsările nu-l mai pot compensa, (SRES B1) până la 76% (SRES A2); producția de lapte se va
producţia descreşte rapid, iar rata mortalității crește. reduce de la 32% (SRES B1) până la 63% (SRES A2); este an-
ticipată o descreştere medie a producţiei cărnii de pasăre, de
În ceea ce ține de producţia cărnii de pasăre în RM către la 23% (SRES B1) până la 46% (SRES A2); celei de ouă, de
anii 2020’ (2010-2039), la evaluarea efectului combinat la 21% (SRES B1) până la 44% (SRES A2); cărnii de oaie, de
al indicatorilor variabilelor independente Tiun, Tiul și la 17% (SRES B1) până la 33%; respectiv, o scădere ușoară a
productivității culturilor cerealiere de bază, se preconizează producţiei de lână, de la 5% (SRES В1) până la 10% (SRES
o reducere a producţiei cărnii de pasăre de la 5% (SRES A2) A2). Comparativ cu perioada 1981-2010, conform scenariu-
până la 9% (SRES A1B) conform scenariului optimist, re- lui pesimist, către anii 2080’ (2070-2099) este anticipată o scă-
spectiv de la 11% (SRES A2) până la 19% (SRES A1B) potri- dere semnificativă a producţiei de lapte, de la 61% (SRES В1)
vit scenariului pesimist. Comparativ cu perioada 1981-2010, până la 93% (SRES A1B); cărnii de pasăre, de la 52% (SRES
către anii 2050’ (2040-2069) producţia cărnii de pasăre s-ar В1) până la 79% (SRES A1B); producţiei de ouă, de la 34%
putea reduce, în funcție de scenariul de emisie evaluat, de la (SRES В1) până la 70% (SRES A2); cărnii de oaie, de la 44%
17% (SRES B1) până la 22-26% (SRES А2 și А1В) conform (SRES В1) până la 87% (SRES A2); respectiv, o scădere medie
scenariului optimist, respectiv de la 37% (SRES B1) până la a producţiei de lână, de la 19% (SRES В1) până la 37% (SRES
165
FASS (Federation of Animal Science Societies). (2010): Ghid pentru A2). În plus, potrivit aceluiaşi scenariu, în cazul în care în cea
îngrijirea și utilizarea animalelor domestice în cercetare și instruire. (ianu- de-a doua parte a secolului XXI în sectorul zootehnic nu vor
arie 2010), Champaign, Illinois, USA. <www.fass.org/docs/agguide3rd/ fi întreprinse anumite măsuri de adaptare, producţia princi-
Ag_Guide_3rd_ed.pdf>.
palelor produse animaliere (lapte, carne de vită, de porc și de această zonă ecosistemele de stejar pufos (Quercus pu-
pasăre) va fi practic imposibilă pe teritoriul RM. bescens) deţin în prezent o suprafaţă de cca 7 mii ha;
• ecosistemele forestiere azonale din văile râurilor Nistru,
5.5.3. Impactul potenţial al schimbărilor climatice Prut şi afluenţilor lor, cu compoziţie predominantă din
asupra ecosistemelor forestiere salcie albă (Salix alba), salcie pletoasă (Salix babyloni-
Impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor fores- ca), răchită (Salix fragilis), plop (Populus L.) şi stejar
tiere a fost evaluat prin utilizarea a două procedee: primul, pedunculat (Quercus robur), ocupă la rândul lor o su-
se bazează pe schema Holdridge de clasificare vegetaţie-cli- prafaţă de circa 15 mii ha.
mă, iar a doilea pe un model dinamic - JABOWA III, care Studiul a fost realizat în vederea stabilirii vulnerabilităţii
descrie evoluţia compoziţiei speciilor şi productivitatea (bi- ecosistemelor forestiere în aceste zone la noile condiţii de
omasa şi aria bazală) în funcţie de condiţiile locale, caracte-
climă caracteristice secolului XXI.
risticile speciilor şi parametrii climatici.
Mai jos sunt prezentate datele de intrare şi de ieşire, precum
În acest scop s-au ales suprafeţele de bază (model) pentru
care se determină creşterile anuale pentru fiecare exemplar şi rezultatele obţinute pentru diferite specii, care pot fi co-
în parte, adăugându-se noi exemplare apărute şi eliminân- relate şi zonal.
du-se exemplarele ce vor deceda. Modelul JABOWA III fo- Date de intrare: vârsta maximă (vârsta exploatabilităţii); di-
loseşte 3 sub-modele: (1) GROW, ce oferă date despre creş- ametrul mediu; înălţimea medie şi relaţia dintre înălţimea
terile anuale pentru fiecare exemplar; (2) BIRTH, care arată şi diametrul (zveltețe); greutatea totală foliară (indicele de
posibilitatea apariţiei de noi exemplare şi (3) KILL, progno- acoperire foliară sau consistenţa) şi diametrul mediu al ar-
zează care exemplar va deceda. boretului; rata de fotosinteză şi cantitatea de lumina dispo-
Fiind un model dinamic JABOWA necesită un scenariu cli- nibilă; creşterile relative şi datele climatice (temperatura,
matic intermediat care să caracterizeze evoluţia în timp a va- precipitaţiile, radiaţia solară); gradul de defrişare a vegeta-
riabililor climatice. În acest scop a fost folosit un ansamblu ţiei forestiere şi gradul de neacoperire cu vegetaţie forestie-
din 10 modele climatice globale cuplate de circulație atmo- ră; condiţiile optime de umiditate a solului pentru creşterea
sferică și oceanică, impus de scenariul de emisie SRES A1B166. plantelor; condiţiile de insolaţie. Surse de referinţă pentru
datele de intrare sunt un şir de publicaţii ale Agenţiei pentru
Folosind modelul JABOWA III şi datele climatice generate
Silvicultură “Moldsilva”, Institutului de Cercetări şi Ame-
pentru secolul XXI, ce derivă din utilizarea unui ansamblu
najări Silvice, Serviciului Hidrologic de Stat, Institutului de
din 10 modele generale cuplate de circulație atmosferică și
Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului, precum şi un
oceanică, puse la dispoziție de către Programul Mondial de
şir de materialele didactice de specialitate.
Cercetare a Climei (WCRP), comparate cu datele climati-
ce caracteristice perioadei de referinţă (1961-1990), au fost Date de ieşire: evoluţia creşterii biomasei totale pentru dife-
făcute simulări pentru trei zone geografice ale Republicii rite specii forestiere; caracteristica şi evoluţia sectorului în
Moldova: timp; compoziţia arboretelor şi productivitatea lor.
• zona de nord – cu compoziţie predominantă din ste- Prospecţiuni ale viitoarelor modificări în productivitatea
jar pedunculat (Quercus robur), cireş (Cerasus avium), diferitor specii forestiere
salcâm alb (Robinia pseudacacia), frasin (Fraxinus ex-
Reieşind din prospecțiunile pentru modificările tempe-
celsior), paltin (Acer platanoides), stejar roşu (Quercus
raturilor medii anuale și sezoniere ale aerului (∆T, °C),
robur); în această zonă ecosistemele de stejar pedunculat
precipitațiilor (∆P, mm), precum şi nivelul de asigurare cu
cu cireş ocupă în prezent o suprafaţă de circa 11.6 mii ha; resurse termice şi umiditate în Republica Moldova pe par-
• zona de centru – cu compoziţie predominantă din ste- cursul secolului XXI, pentru un ansamblu din zece modele
jar pedunculat (Quercus robur), gorun (Quercus pe- climatice globale impuse de scenariul de emisii intermediar
traea), salcâm alb (Robinia pseudacacia), frasin (Fra- SRES A1B, comparativ cu perioada de referință 1961-1990,
xinus excelsior), fag (Fagus sylvatica), tei pucios (Tilia s-a ajuns la concluzia că sunt posibile schimbări esenţiale în
cordata), tei argintiu (Tilia tomentosa); în această zonă ecosistemele forestiere, precum şi în spectrul grupelor eco-
ecosistemele de gorun, stejar pedunculat şi fag deţin în logice. E posibilă o creştere a procentului xerofitelor şi me-
prezent o suprafaţă de cca 160 mii ha; zoherofitelor din contul scăderii mezohigrofitelor şi higro-
fitelor. E posibilă lărgirea ariei de răspândire a elementelor
• zona de sud – cu compoziţie predominantă din salcâm
sudice şi sud-estice din contul scăderii elementelor nordice
(Robinia pseudacacia), stejar pufos (Quercus pubescens),
şi vestice. Nu sunt premize şi argumente că se va opri proce-
stejar pedunculat (Quercus robur), stejar roşu (Quercus sul de ruderalizare a pădurilor.
robur), frasin (Fraxinus excelsior), nuc (Juglans regia); în
Rezultatele analizei influenței schimbărilor climatice asupra
diferitor specii demonstrează că:
166
Țăranu L., Bercu I., Deveatîi D. (2012): Scenariile schimbărilor climatice
regionale pentru Republica Moldova: Prospecţiuni viitoare ale temperaturii • Fagul, spre limita inferioară a arealului său, compara-
și precipitațiilor conform unui ansamblu din 10 modele climatice globale im- tiv cu perioada de referinţă, cu parcurgerea ciclului de
puse de trei scenarii de emisii ale gazelor cu efect de seră SRES A2, A1B și B1. producţie reacţionează negativ la noile condiţii de climă
Mediul Ambiant. Nr.3 (63), 2012, P. 33-42.
prin diminuarea producţiei totale, cu până la 50% către carpen şi apoi de stejarul pedunculat), nu pare puternic
anii 2050’; pe termen scurt fagul va participa totuşi la afectat de noile condiţii de mediu în primele două tre-
realizarea unor structuri forestiere stabile ecosistemic şi imi ale ciclului de producţie (până către anii 2070’), ca
silvo-productiv; după aceea să realizeze bioacumulare inferioară (cu 20-
• Gorunul este aparent neafectat de noile condiţii de climă, 40% mai puţin) (Figura 5-39); frasinul va constitui un
realizând producţii cu cca ±20% mai mult comparativ cu important element de arboret şi structural ecosistemic.
ceea ce ar fi realizat în condiţii normale (cu referire la pe-
• Teiul de deal valorifică semnificativ pozitiv noile con-
rioada de referinţă 1961-1990); în ultimul sfert al ciclu-
lui de producţie, noile condiţii de climă sunt favorabile diţii de mediu, fiind o specie cu creştere rapidă în tine-
acestei specii, care ar realiza producţii totale mai ridicate, reţe. După perioada de maximă creştere (în anii 2030’
de la 20 până la 40%. Totuşi, pe termen lung, la orizon- atinge un nivel de creştere de circa 124.4 t.s.u./ha), intră
tul anului 2090’, producţia totală va tinde să se reducă, ca în declin în jurul anilor 2050’ şi practic nu mai are o
urmare a declinului acestei speciei (Figura 5-37); astfel, pondere semnificativă în structura ecosistemelor (Figu-
gorunul se dovedeşte o specie stabilă structural şi silvo- ra 5-40); în condiţii de schimbare a climei, teiul de deal
productiv, cel puţin pe termen scurt şi mediu. va constitui un element silvo-productiv şi de stabilitate
• Carpenul (Carpinus betulus), ca specie de amestec structurală doar pe termen scurt.
importantă, deopotrivă în zona de deal, cât şi cea de • Paltinul de câmp este o specie care are un maxim de
câmpie, se comportă prin realizarea unei producţii to- creştere mai întârziat dat fiind caracteristicile sale bio-
tale mai reduse, începând cu a doua jumătate a ciclului
logice, de specie cu creştere maximă la vârste mijlocii;
de producţie (anii 2060’) până către finele secolului, dat
fiind declinul şi uscarea manifestată la nivel de specie pe termen mediu şi lung va fi afectată negativ semnifi-
(Figura 5-38); carpenul este un element structural care cativ de noile condiţii de climă (Figura 5-40); pe ter-
dă stabilitate, cel puţin pe termen scurt, ecosistemelor men scurt această specie totuşi constituie un element de
forestiere în constituţia cărora intră. arboret cu contribuţie la stabilitatea ecologică şi silvo-
• Frasinul, o altă importantă specie de amestec şi un productivă a ecosistemelor forestiere.
generator de structură forestieră complexă (frasinul • Stejarul pedunculat constituie un element de arboret
este primul care apare în structura forestieră, urmat de ce oferă stabilitate structurilor ecosistemice complexe,
Gorun / 300 m altitudine
350
Biomasa totală (t.s.u./ha)
Go_NC
300
Go_CC
250
200
150
100
50
0
2010 2020 2030 2040 2050 2060 2070 2080 2090 2100 Perioada (ani)
Figura 5-37: Prospecțiuni ale acumulării relative de biomasă la gorun (t.s.u./ha) în RM, în secolul XXI (scenariul CC – în engl.: Climate
Change) în raport cu condiţiile de climă tipice perioadei 1961-1990 (scenariul NC – în engl.: Normal Climate), conform unui ansamblu
din 10 modele climatice globale impuse de scenariul de emisie SRES A1B.
Carpen / 200 m altitudine

90
80 Ca_NC
70 Ca_CC
60
50
40
30
20
10
0
2010 2020 2030 2040 2050 2060 2070 2080 2090 2100 Perioada (ani)
Figura 5-38: Prospecțiuni ale acumulării relative de biomasă la carpen (t.s.u./ha) în RM, în secolul XXI (scenariul CC – în engl.: Climate
Frasin / 200 m altitudine

250
Fr_NC
200 Fr_CC
150
100
50
0
2010 2020 2030 2040 2050 2060 2070 2080 2090 2100 Perioada (ani)
Figura 5-39: Prospecțiuni ale acumulării relative de biomasă la frasin (t.s.u./ha) în RM, în secolul XXI (scenariul CC – în engl.: Climate
Teiul de deal și paltinul de câmp / 200 m altitudine

45 140
Biomasa totală (NC,tC/ha)
Biomasa totală (CC,tC/ha)

40 120
35
100
30
25 80
20 60
15
40
10
5 20
0 0
1990 2000 2010 2020 2030 2040 2050 2060 2070 2080 2090 2100 Perioada (ani)
Pac_NC Tep_NC Pac_CC Tep_CC
Figura 5-40: Prospecțiuni ale acumulării relative de biomasă la teiul de deal (tC/ha) în RM, în secolul XXI (scenariul CC – în engl.:
Climate Change) în raport cu condiţiile de climă tipice perioadei 1961-1990 (scenariul NC – în engl.: Normal Climate), conform unui
ansamblu din 10 modele climatice globale impuse de scenariul de emisie SRES A1B.
cum sunt şleaurile; însă în structuri pure sau constitu- • Salcâmul alb este una din speciile de mare importanţă
ite doar din specii de stejari, acesta va suferi în noile economică şi protectivă în anumite regiuni ale ţării, care
condiţii de mediu cauzate de schimbările climatice şi va reacţionează similar la scenariul de modificare a climei
tinde să manifeste declin şi uscare la vârste mai reduse în următorul secol, fără să prezinte careva modificări
(Figura 5-41), totuşi din punct de vedere bioacumulativ majore ale producţiei totale faţă de ceea ce ar fi produs
noile condiţii de mediu sunt favorabile acestei specii; în condiţii tipice de climă (cu referinţă la perioada de
de notat că stejarul pedunculat se manifestă ca pondere referinţă 1961-1990).
în biocenoză destul de târziu, după circa 30 de ani de
Analiza rezultatelor obţinute, în perspectiva evoluării prin-
la instalarea seminţişului; efectul lucrărilor de îngrijire
cipalilor componenţi ai climei regionale spre o aridizarea
conducere a arboretelor sunt evidente prin reducerea
pronunţată către sfârşitul secolului XXI, ar putea avea ur-
biomasei totale la intervale de timp de circa 30 de ani.
mătoarele modificări în distribuirea spaţială a ecosistemelor
• Stejarul pufos are reacţii similare la schimbarea climei forestiere pe teritoriul Republica Moldova:
altor specii de stejari indigeni, în general, beneficiind
1. Făgetele (Fagus sylvatica), care ocupă actualmente circa
de noile condiţii de mediu; este de notat, că în condiţii
400 ha pe culmile podişului Moldovei Centrale, ar pu-
normale stejarul pufos (Quercus pubescens) şi gârniţa
tea dispărea;
(Quercus frainetto) realizează cele mai mari volume de
biomasă, urmate de cer (Quercus cerris), iar stejarul 2. Pe suprafeţele eliberate se vor extinde fitocenozele goru-
brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejarul pedun- netelor (Quercus petraea) cu tei (Tilia cordata şi Tilia to-
culat (Quercus robur) ar realiza acumulări de biomasă mentosa) şi frasin (Fraxinus excelsior), care la rândul lor
mai mici; la începutul perioadei de producţie stejarul se vor retrage spre culmi, cedând spaţii imense pentru
pufos ar manifesta uscare şi declin, ulterior însă, din stejăretele (Quercus sp.) cu carpen (Carpinus betulus);
punct de vedere bioacumulativ, noile condiţii de mediu 3. Pădurile semiaride de stejar pufos (Quercus pubescens)
sunt favorabile acestei specii. cu scumpie (Cotinus coggygria) se vor deplasa spre
Stejar pedunculat / 200 m altitudine

600
Biomasa totală (tC/ha)
St_NC
500 St_CC
400
300
200
100
0
2010 2020 2030 2040 2050 2060 2070 2080 2090 2100 Perioada (ani)
Figura 5-41: Prospecțiuni ale acumulării relative de biomasă la stejarul pedunculat (tC/ha) în RM, în secolul XXI (scenariul CC – în engl.:
Climate Change) în raport cu condiţiile de climă tipice perioadei 1961-1990 (scenariul NC – în engl.: Normal Climate), conform unui
ansamblu din 10 modele climatice globale impuse de scenariul de emisie SRES A1B.
nord, populând terenurile cele mai joase din relief, pre- • dispariţia.
cum şi deplasarea lor pe spaţiile eliberate de pădurile
A) Schimbarea distribuţiei geografice a speciilor de animale
din Podişul Moldovei de Nord;
în urma schimbării mediului de trai
4. Per general, arealul speciilor termofile ar putea avea dis-
ponibilitatea spre extindere, iar cea a speciilor mezofile Pentru animalele cu o mobilitate sporită (păsări, chiroptere,
(nordice, central-europene, euro-asiatice) ar putea dis- lepidoptere, etc.) este caracteristică pulsaţia arealului, pre-
pare de pe teritoriul Republicii Moldova. ponderent în zona pesimă, unde condiţiile de viaţă sunt mai
vitrege comparativ cu zona optimală din centrul arealului.
5.5.4. Impactul potenţial al schimbărilor climatice Acest fenomen poate crea impresii confuze privind apariţia
şi dispariţia periodică a unor specii de animale.
asupra lumii animale
De exemplu, speciile de păsări de origine mai nordică
Prezenţa a trei zone biogeografice pe teritoriul Republicii
precum: cocoşarul (Turdus pilaris), ciocănitoarea neagră
Moldova, a creat condiţii pentru o diversitate biologică bo-
(Dryocopus martius), ghionoaia verde (Picus viridis), au
gată, concomitent şi un grad înalt de vulnerabilitate pentru
apărut la cuibărit în Republica Moldova prin anii 60’ ai sec.
multe specii, în special pentru cele aflate la limita arealului.
XX. Concomitent, în zona de centru (în Codri), a fost înre-
Starea actuală a lumii animale în Republica Moldova este di- gistrat cănaraşul (Serinus serinus), ciocănitoarea de grădini
ficilă ca urmare a funcționalității scăzute a ecosistemelor na- (Dendrocopus syriacus), guguştiucul (Streptopelia decaocto),
turale. Degradarea ecosistemelor naturale și a comunităților specii din zona sudică.
de animale este determinată în mare măsură de presingul
Prin anii 70-80’ ai secolului XX a apărut și a devenit do-
antropic, care se suprapune pe fonul deficitului de umiditate
minantă printre păsările de baltă chirighița cu obraz alb
în cea mai mare parte a teritoriului Republicii Moldova, în
special în zonele de sud şi centrală. (Chlidonias hybridus), reprezentant al faunei Mediteranee-
ne. În același timp, la cuibărit a fost înregistrat un alt repre-
În bazinele acvatice se observă intensificarea procesului de zentant al aceleași faune - cormoranul mic (Phalocrocorax
eutrofizare a apei, iar în ecosistemele de stepă și de luncă, des- pygmaeus). În prezent, o dezvoltare optimală a atins un alt
tul de ciopârțite de altfel, a procesului de xerofitizare și substi- element sudic, prigoria (Merops apiaster). La sfârşitul seco-
tuire a speciilor de plante caracteristice acestor ecosisteme cu lului XX au fost observate la cuibărit două specii de culici,
plante ruderale. Defrișarea arborilor de pe malurile râurilor ciocântorsul (Recurvirostra avosseta) şi piciorongul (Himan-
și pârăiașelor a dus la intensificarea procesului de evaporare a topus himantopus) în zona de sud a ţării (Jurminschii, 2006).
apei și reducerea capacității ecologice a bazinelor acvatice de
a menține o biodiversitate a ecosistemelor hidrologice. Procesul de colonizare a noilor habitate cu specii noi de ani-
male are loc treptat, timp de decenii. La început, apar era-
Adiţional, fenomenului de aridizare a climei a grăbit proce- tic indivizi nereproductivi sau perechi hoinare de păsări. La
sul de degradare a biodiversităţii, inclusiv a lumii animale. a doua etapă, sosesc în perechi clocitoare, iar în continuare
În contextul de mai sus, speciile de animale au trei posibile re- se formează populaţii constant reproductive. În unele cazuri
acţii la noile condiţii de mediu impuse de schimbarea climei: procesul de populare a habitatelor noi se întrerupe. De exem-
plu, cănăraşul după primele perechi clocitoare întâlnite pe te-
• schimbarea distribuţiei geografice în urma schimbării
ritoriul republicii, ulterior a dispărut. Posibil, a întâlnit careva
mediului de trai;
obstacole ce ţin de starea habitatului, concurenţă, răpitori, etc.
• rămânând în aceleaşi areal îşi vor schimba, deopotrivă
noilor condiţii, comportamentul, fenologia, toleranţa, De asemenea, modificările landşaftice au schimbat direcţia
etc.; de migraţie a unor specii de păsări. De exemplu, speciile
de păsări acvatice, precum: gârliţa mare (Anser albifrons), C) Dispariţia treptată a unor specii de animale ca urmare a
gârliţa mică (Anser erythropus), gâsca cu gât roşu (Branta schimbării condiţiilor de trai
ruficollis), în trecut migrau din nordul Europei de est în
Vulnerabilitatea comunităţilor de animale şi plante a crescut
zona mării Caspice, iar în ultimele decenii s-au îndreptat odată cu degradarea şi reducerea suprafeţelor ocupate de că-
spre vest, oprindu-se toamna şi pe teritoriul ţării noastre. tre ecosistemele de stepă, luncă, acvatice, silvice. La această
În ultimele decenii multe specii de păsări, precum: cinteza etapă, în Republica Moldova au dispărut unele specii de pă-
(Fringilla coelebs), graurul (Sturnus vulgaris), mierla (Tur- sări şi animale (dropia, spârcaciul, cocorul mic (Anthropoi-
dus merula), măcăleandru (Erithacus rubecula) iernează des virgo), acvila de stepă, hoitarul, sicista sudică, etc.).
destul de des şi pe teritoriul Republicii Moldova.
În urma reducerii suprafețelor cu bălți s-a micșorat și numă-
După o perioadă de câteva zeci de ani de apariție și dispariție rul păsărilor semiacvatice, multe specii ajungând la limita
periodică, în ultimii ani barza neagră (Ciconia nigra) este de jos a efectivului. Degradarea în continuare a habitatelor
observată mai frecvent pe teritoriul ţării în perioada de re- acvatice va duce la dispariția unor din aceste specii (stârcii,
producere. cormoranii, egretele, lopătarul, țigănușul) de pe teritoriului
Desecarea bălţilor şi construirea digurilor a creat condiţii fa- Republicii Moldova, în pofida capacităţii înalte adaptive de
cuibărit (de văzut mai sus).
vorabile pentru şarpele cu abdomen galben şi şarpele cu pa-
tru dungi, mai limitaţi în ariile lor în trecut. Apariţia canalelor În urma dispariției speciilor de plante efemere și efemeroide
de irigare în zona aridă a permis pătrunderea speciilor acva- cu bulbi, ca urmare a strivirii acestora de copitele ascuțite ale
palustre, şarpelui de casă şi şarpelui de apă pe noi teritorii. ovinelor și caprinelor în procesul de pășunat pe timp umed,
s-au redus considerabil efectivele de popândăi, sursa prin-
Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea), specie de cipală de hrană a multor specii de păsări răpitoare și mami-
insecte de carantină, semnalată pe teritoriul ţării în a doua fere carnivore (acvile, ereți, ulii, dihorii de stepă, etc.). De
jumătate a secolului XX, în contextul de încălzire a climei, se asemenea, iernile nestabile, cu încălzirea periodică a vremii,
deplasează din zona de sud în zona centrală a ţării. provoacă popândăii să se trezească din hibernare, însă odată
B) Modificarea comportamentului, fenologiei, toleranţei spe- ieşiţi la suprafaţa solului sunt supuşi pieirii. Ca urmare a unei
ciilor de animale în urma schimbării condiţiilor de trai, rămâ- îmbinații de factori (deficitul de hrană pentru reproducere,
nând în acelaşi areal dezvoltare, acumulare a rezervelor de grăsimi în contextul
schimbărilor climatice) ambele specii de popândăi din Re-
În rezultatul modificării condiţiilor de viaţă codroşul de publica Moldova sunt vulnerabile, iar popândăul comun este
munte (Phoenicurus ochruros), specie de stâncării, prin po- inclus în Cartea Roşie a Republicii Moldova.
tenţialul adaptiv mare, și-a schimbat relațiile comportamen-
După cum reiese din cele relatate mai sus, valorificarea eco-
tale biosociale, trecând de la modul colonial de trai la cel
sistemelor naturale a dus la fragmentarea lor, la reducerea
solitar în mediul urban, devenind o pasăre sinantropă.
considerabilă a efectivelor de animale şi chiar la dispariţia
Şoimul dunărean, specie de păsări răpitoare de zi aproape unor specii. În lipsa concurenţilor şi în prezenţa nişelor eco-
că a părăsit ecosistemele silvice, cuibărind pe arbori înalţi şi logice libere, se creează premise pentru apariţia speciilor
s-a stabilit în zona de sud, ocupând cuiburile construite de alohtone şi erupţia numerică a unor specii autohtone care
corb pe pilonii de tensiune înaltă la înălţime de 25-30 metri. prin dezvoltarea lor exagerată pot deveni invazive.
Cioara de semănătură (Corvus frugilegus), specie tipică co- Printre speciile de animale invazive autohtone ar fi:
lonială, în unele împrejurări, apare la cuibărit solitar. şoarecele-de-câmp, şobolanul-cenuşiu, şoarecele-de-casă,
Un moment însemnat în procesul de dispersare și de colo- câteva zeci de specii de insecte – dăunătorii principali ai cul-
nizare în noile condiții de mediu este atitudinea speciilor turilor agricole şi silvice, iar din speciile invazive alohtone
de păsări față de modalitatea de cuibărit. Posibilitatea de putem enumere pe: gândacul-de-Colorado, omida păroasă
a cuibări pe arbori, în stufișuri și chiar pe sol o au o bună a dudului, musca mediteraneană a fructelor, păduchele-de-
parte din păsările semiacvatice. În bălțile cu suprafețe re- San-Lose, molia castanului, etc.
lativ mari de stufărișuri ele preferă să cuibărească în acest În prezent, pe teritoriul Republicii Moldova populează cca
tip de biotopi, însă în lipsa acestuia cuibăresc în arborii din 150 de specii de animale invazive, printre care circa 130 de
apropierea sursei de hrană, cu ape puțin adânci. În rezul- specii dăunează culturile agricole, 15 specii – pădurile. S-a
tatul desecării bălților au dispărut stufișurile, însă, datorită constatat că pierderile anuale din agricultură constituie de la
plasticității adaptive de reproducere, aceste specii au trecut 5 până la 10% la culturile grăunţoase, circa 15% la plantele
la cuibărit pe arbori. Astfel, pe suprafețe limitate păsările prăşitoare şi 25% la culturile multianuale.
cuibăresc compact într-un spațiu voluminos în colonii Speciile de animale invazive alohtone pot apărea pe diferite
mixte. Tipul dat de cuibărit este determinat de agresivitatea căi. De exemplu, gândacul-de-Colorado, omida păroasă a
interspecifică scăzută și de nivelul mai ridicat de protecţie dudului, musca mediteraneană a fructelor, filoxera au fost
contra dăunătorilor tereștri și avieni. introduse inconştient de om, altele precum Lepoptena for-
tesetosa, a apărut odată cu aclimatizarea cerbului-cu-pete, lul popesc, guguştiucul, porumbelul gulerat, turturica), etc.
apoi a trecut la parazitarea bovinelor domestice. Spre exemplu, unele specii de păsări şi animale, precum gu-
guştiucul, cinteza, codroşul de munte, porumbelul gulerat,
Insectele și căpușele sunt senzitive la schimbarea tem-
jderul de piatră, ariciul, pârşul de pădure, etc. se adaptea-
peraturii mediului ambiant. Distribuția geografică a
ză la mediul urban, astfel devenind mai puţin afectate de
transmițătorilor de boli (căpușelor) în Europa a început să
schimbările din natură.
se schimbe pe la începutul anilor 80’ ai secolului XX. În Re-
publica Moldova specia Ixodes ricinus și-a lărgit atât arealul, Un criteriu de bază care determină capacitatea de adaptare a
cât și numărul de indivizi. speciilor de păsări şi animale la noile modificări din mediul
ambiant este fenomenul de sinantropie. Pentru a deveni o
Odată cu creșterea temperaturii se mărește și voracitatea in-
specie sinantropă, care să poată popula în vecinătatea omului
sectelor. Multe specii de insecte dăunătoare, în anii secetoși,
(în mediul rural şi urban), este necesară o perioadă de timp
cu suma temperaturilor efective majorată, afectează mult
mai îndelungată. Spre exemplu, în Europa de vest şi cea cen-
mai puternic culturile agricole şi pădurile, comparativ cu
trală pe parcursul a mai multe decenii mierla neagră este o
anii normali. Acest fenomen este determinat în mare măsu-
specie sinantropă, pe când pe teritoriul Republicii Moldovei
ră şi de numărul de generații ale speciilor respective. Numă-
doar de curând a început să cuibărească într-un număr mic
rul de generații la insecte este direct proporțional cu suma
în împrejurimile municipiului Chişinău. Totodată, se obser-
temperaturilor efective. Analiza regresională între numărul
vă apariţia la cuibărit a cocoşarului (Turdus pilaris), lărgirea
de generații a moliei verzei (Plutela maculipennis) și suma
ariei de cuibărit a ciocănitoarei negre (Dryocopus martius),
temperaturilor efective demonstrează cu o mare veridicita-
ghionoaiei verde (Picus viridus), etc. Tot mai frecvent apare
te, că odată cu creșterea sumei temperaturilor efective, se va
în perioada rece a anului şorecarul încălţat (Buteo lagopus).
mări şi numărul de generații, de la 4-6 cât se dezvoltă actu-
Aceasta dovedeşte că multe specii au o capacitate de adaptare
almente în ţară, până la 8-9 generații către sfârșitul secolului
destul de mare, fapt ce va permite să se adapteze noilor condi-
XXI (Voloșciuc, 2000).
ţii de viaţă impuse de fenomenul schimbărilor climatice.
Conform datelor din literatură, unele și aceleași specii de
Prospecţiuni ale viitoarelor modificări în densitatea popu-
insecte în diferite zone climaterice produc un număr diferit
laţiei speciei de rozătoare Microtus arvalis
de generații. Spre exemplu, omida de stepă (Pyrausta sticti-
calis) în nordul Europei are o generație, iar în zona de stepă Diapazonul zonei de confort a animalelor homeoterme (pă-
din sudul Europei - 3 generații; musca suedeză (Oscinella sări, mamifere) este mai larg, iar comportamentul lor mobil
pusilla) în zona silvică are 2-3 generații, iar în zona de stele ajută să evite întrucâtva impactul direct al schimbările cli-
pă - 4-5 generații; buha semănăturilor (Agrotis segetum) în matice. Ca urmare a încălzirii globale majoritatea speciilor
nordul Europei are o generație, iar în zona de stepă din su- de animale homeoterme pot să-şi modifice limitele meta-
dul Europei - 3 generații. Aceste exemple demonstrează, că bolismului spre lărgirea limitei superioare. Spre exemplu,
odată cu încălzirea climei se va mări influența dăunătorilor preferințele mamiferelor rozătoare față de temperatură va-
asupra culturilor agricole, pădurilor și altor ecosisteme. De riază destul de mult de la un anotimp la altul și între diferi-
notat, că o parte de specii de insecte, precum omida păroasă te zone geografice. La șoarecele de câmp (Microtus arvalis)
a dudului (Hyphantria cunea), ploșnița lucernei (Adelphoco- temperatura preferată în timpul iernii este de circa 17-18°C,
ris lineolatus), pe lângă temperaturile ridicate au nevoie și de primăvara 24-28°C, iar vara, respectiv 30-32°C.
umiditate ridicată (de peste 60-70%).
Cercetările efectuate în agrocenoze pe parcursul aproape a
În contextul celor menţionate mai sus, putem conclude că patru decenii au permis să constatăm, că această specie nu
schimbarea climei are atât un impact direct, cât şi indirect demonstrează o ciclitate strictă a dinamicii populaționale,
asupra lumii animale. Influența directă este mai puţin ac- iar fazele de vârf, cu cea mai înaltă densitate, coincid în mare
centuată, întrucât animalele, spre deosebire de plante, pot măsură cu cele din alte zone ale arealului. Șoarecele de câmp
să se adapteze la unele modificări prin mecanismele com- își mărește considerabil efectivul și dăunează mult culturile
portamentale şi ecofiziologice. Indirect, lumea animală va fi agricole (semănăturile de toamnă, ierburile perene) în peri-
influențată de degradarea asociaţiilor de plante, deficitul de oada de vegetație, care urmează după o iarnă blândă. Fiind
hrană, apă şi a locurilor de reproducere. un animal care se hrănește cu vegetație suculentă, preferă
condițiile climaterice cu temperaturi și umiditate optime.
În acest context, într-o stare mai dificilă în prezent sunt spe-
ciile periclitate, vulnerabile şi rare, situate la limita efectivu- În baza materialului informativ acumulat privind dinamica
lui minimal reproductiv. Ţinând cont că, în cadrul speciilor densității populației de Microtus arvalis în ecosistemele na-
şi populaţiilor de animale, sunt indivizi cu o capacitate eco- turale și agrocenoze, s-a încercat a stabili cum au influențat
logică sporită de adaptare, putem admite că speciile comune factorii climatici asupra dinamicii acestei specii în perioada
vor avea îndeajuns timp pentru a se adapta la noile condiţii precedentă, fiind realizate şi prospecţiuni de viitor, prin uti-
de viaţă. Drept exemplu elocvent pot servi speciile de păsări lizarea a trei modele generale cuplate de circulație atmosfe-
din familiile Corvidae (cioara de semănătură, cioara grivă, rică și oceanică (CSIROMK3, ECHAM5 și HadCM3), im-
corbul, coţofana, stăncuţa şi gaiţa); Columbidae (porumbe- puse de scenariile de emisie SRES A2, A1B şi B1.
Pentru a evalua corelația dintre densitatea la hectar a co- porale 2010-2039, 2040-2069 şi 2070-2099, cei mai înalți
loniilor de Microtus arvalis și parametrii temperaturii și indici ai densității coloniilor speciei de rozătoare Microtus
umidității a fost folosit coeficientul hidrotermic după Se- arvalis sunt prezişi de modelul ECHAM5 şi CSIROMK3, iar
leaninov (CHT). CHT este un indice empiric relativ, care cei mai reduşi indici de către modelul climatic HadCM3.
reflectă gradul de umiditate și este reprezentat prin relaţia
dintre suma precipitațiilor (R) exprimată în milimetri pen- 5.5.5. Impactul potenţial al schimbărilor climatice
tru perioada de timp cu temperaturi medii zilnice a aerului asupra resurselor de sol
mai înalte de 10oC raportată la suma temperaturilor medii
zilnice mai mari de 10oC (∑ T) pentru aceeași perioadă, Resursele de sol disponibile în Republica Moldova
împărțită la 10 (CHT = R/0.1 ∑ T>10°C). Cernoziomurile formate sub vegetaţia de silvostepă şi stepă
Datele despre temperatură și umiditate au fost furnizate sunt principale soluri din Republica Moldova şi ocupă o su-
de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii prafaţă de circa 2363.2 mii ha sau 70.0% din suprafaţa fondu-
Moldova, iar prospecţiunile viitoare ale temperaturii şi pre- lui funciar. Condiţiile de climă, relieful şi vegetaţia determi-
cipitaţiilor sunt disponibile în Țăranu et al, 2012167. Datele nă zonalitatea subtipurilor acestui sol, de la nord spre sud, şi
climatice și cele privind densitatea coloniilor de Microtus includ: cernoziomuri luvice sau podzolite (117.7 mii ha sau
arvalis au fost supuse unei prelucrări statistice. De aseme- 3.5% din suprafaţa fondului funciar); cernoziomuri cambice
nea a fost realizată analiza regresională (R2 = 0.41, p ≤ 0.01), sau levigate (395.5 mii ha sau 11.7%); cernoziomuri tipice
care reflectă corelația dintre CHT și modificarea densității (281.6 mii ha sau 8.3%); cernoziomuri obişnuite (634.1 mii
coloniilor de Microtus arvalis în perioada anilor 1973-2010. ha sau 18.8%); cernoziomuri carbonatice (671.9 mii ha sau
Din Figura 5-42 se observă o creștere a densității numărului 19.9%); cernoziomuri sudice (1.7 mii ha sau 0.05%). Cerno-
de colonii de Microtus arvalis la hectar odată cu mărirea co- ziomurile se deosebesc prin caracterul cumulativ al elemen-
eficientului hidrotermic. telor nutritive şi al humusului (până la adâncimea de 80-100
Din Figura 5-43 se observă, că comparativ cu perioada de cm conţinutul de humus depăşeşte 1%). Conţinutul de humus
referinţă 1973-1990, în perioada 1991-2010 a fost înregis- în solurile valorificate este foarte variat (6.0-1.5%) în funcţie
trată o creștere neesențială a densității speciei de rozătoare de subtip şi componenţa granulometrică. Reacţia solului este
Microtus arvalis, concomitent conform celor trei modele cli- neutră sau slab alcalină. Profilul cernoziomurilor, atât orizon-
matice globale (CSIROMK3, ECHAM5 și HadCM3) impu- tul A, cât şi B are un caracter molic, ultimul orizont fiind de
se de scenariile de emisie SRES A2, A1B și B1, este anticipat tranziţie, relativ humificat şi structurat. Cernoziomurile ca
un declin a densității populației acestei specii de rozătoare tip de sol sunt caracterizate prin proprietăţi agronomice rela-
în secolul XXI, ca urmare a reducerii valorilor coeficientului tiv favorabile şi dispun de o fertilitate naturală înaltă.
hidrotemic pe teritoriul Republicii Moldova.
La altitudinea de 200-400 metri se întâlnesc următoarele so-
În cadrul tuturor scenariilor de emisii (SRES A2, A1B și luri: cenuşii (329.8 mii ha sau 9.8% din suprafaţa fondului
B1) evaluate, modelele climatice globale CSIRO MK3, funciar); brune (27.2 mii ha sau 0.8%); cernoziomuri xero–
ECHAM5 şi HadCM3 prezic o reducere variată a densității forestiere (18.2 mii ha sau 0.5%). Solurile cenuşii ocupă înăl-
coloniilor de rozătoare Microtus arvalis în perioadele tem-
ţimile predominante (220-350 metri) ale Podişului de Nord,
167
Țăranu L., Bercu I., Deveatîi D. (2012): Scenariile schimbărilor climatice colinelor Nistrene şi Codrilor Centrali, fragmentar se întâl-
regionale pentru Republica Moldova: Prospecţiuni viitoare ale temperaturii
nesc şi pe alte înălţimi (Tigheci, Puhoi, Rădoaia, etc.). S-au
și precipitațiilor conform unui ansamblu din 10 modele climatice globale im-
puse de trei scenarii de emisii ale gazelor cu efect de seră SRES A2, A1B și B1. format în condiţiile pădurilor de foioase (cărpenete, cvercete)
280
Densitatea medie de colonii / ha
260
240
220
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
-20
0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
Figura 5-42: Dependența dintre densitatea coloniilor de Microtus arvalis și coeficientul hidrotermic după Seleaninov.
70
Densitatea, colonii / ha
59.9
60
52.4
50
51.6 41.2 49.4
39.4 37.7 1973-1990
40 42.3 34.4 34.8
36.1 39.4 31.4 38.2
1991-2010
32.8 35.9 29.9
30 34.4 2010-2039
33.2
27.4 29.6 30.3 20.2 21.3
26.8 28.5 2040-2069
20
19.8 21.1 2070-2099
15.6
10
CSIROMK3 ECHAM5 HadCM3 CSIROMK3 ECHAM5 HadCM3 CSIROMK3 ECHAM5 HadCM3
SRES A2 SRES A1B SRES B1
Figura 5-43: Prospecțiuni ale modificării densității coloniilor speciei de rozătoare Microtus arvalis pentru trei perioade temporale a
câte 30 de ani, centrate pentru anii 2020’ (2010-2039), 2050’ (2040-20169) și 2080’ (2070-2099), conform unor modele climatice globale
(CSIROMK3, ECHAM5 și HadCM3), impuse de scenariile de emisii SRES A2, A1B şi B1, comparativ cu perioada de referință (1973-
1990) şi clima curentă (1991-2010).
şi pădurilor amestecate. Se caracterizează printr-un profil di- amplificare fenomenelor iniţiale. Inter-relaţiile dintre aceste
ferenţiat cu regimul hidric periodic percolativ. Fiind valorifi- fenomene sunt prezentate în Figura 5-44.
cate, solurile cenuşii devin slab humificate (1.5-2.5%), practic
În contextul de mai sus, impactul schimbărilor climatice
nestructurate, cu reacţie slab acidă. Tipul de sol cenuşiu este
asupra solurilor este fie direct (rezultat ca urmare a creșterii
reprezentat de 4 subtipuri: albice; tipice; molice şi vertice. So-
temperaturilor, volumului şi intensităţii precipitațiilor şi
lurile brune au un caracter cambic (deosebit de culoarea rocii
concentraţiei bioxidului de carbon), fie indirecte, rezultat ca
materne). Conţinutul de humus în stratul superior constituie
urmare a modificărilor pe care schimbările climatice le aduc
5-7%, în stratul arabil 1.2-2.0%, iar aciditatea este slabă. Solu-
covorului vegetal sau biotei din sol.
rile brune sunt reprezentate de două subtipuri: luvice şi tipice.
Schimbările climatice produc:
Solurile cenuşii, brune, cernoziomurile cambice (levigate)
din centrul Republicii Moldova s-au format ca rezultat al • creşterea eroziunii hidrice a solului şi a spălării/
zonalităţii verticale şi se deosebesc de solurile analogice din levigării nutrienţilor datorită modificării volumului şi
nordul ţării printr-un regim de temperatură mai favorabil intensităţii precipitațiilor;
(∑t>100C=2900-3100°). Arealurile acestor soluri reprezin- • modificarea structurii şi texturii solului datorita
tă nişe ecologice extrem de importante pentru amplasarea tendinţei mărite de dezagregare/alterare sub influenţa
plantaţiilor viticole cu soiuri preţioase de viţă de vie pentru factorilor climatici excesivi;
fabricarea vinurilor fine de calitate superioară. • amplificarea eroziunii eoliene datorită creşterii temper-
Schimbările climate au efecte multiple asupra solurilor, aturilor şi reducerii precipitaţiilor în timpul verii;
multe dintre acestea potentându-se reciproc, duc în final la • reducerea cantităţii şi calităţii materiei organice din
sol datorită reducerii fotosintezei în plantele C3 (cu
Eroziune
Reducere
conținut materiei Compactare
organice
Reducerea Inundații și
biodiversității alunecări
de teren
Contaminare Saraturare
locală și difuză
Levigare
nutrienți
Figura 5-44: Efectele produse de schimbările climatice asupra solurilor şi inter-relaţiile dintre aceste efecte.
prima enzimă implicată în fixarea CO2, rubisco, servat, întrucât stratul de sol spălat în cursul unui an şi înde-
inhibată la temperaturi mai mari de 35ºC) şi reducerea osebi prin arat, este înlocuit cu sol adus din adâncime. Totuşi,
concomitentă a rizodepunerii; pierderea orizontului superior al solului este evidentă prin
• reducerea biodiversităţii biotei din sol datorită creşterii scăderea recoltelor, care an de an devin tot mai mici. Pe mă-
temperaturii şi reducerii conţinutului de apa în sol; sură ce eroziunea înaintează, scade şi conţinutul de humus, se
schimbă culoarea solului, solul se subţiază. Apa ce se scurge
• sărăturarea solurilor datorita intensificării irigării.
pe versant are tendinţa de a se concentra în mici albii, care
Unele scenarii climatice sugerează că fotosinteza se va am- unindu-se devin tot mai mari. Când făgaşele formate nu mai
plifica, iar plantele vor prelua excesul de bioxid de carbon pot fi nivelate prin arat, se ajunge la eroziunea de adâncime,
prin fixare fotosintetica. Plantele vor necesita oricum can- iar când făgaşele se adâncesc mult, se formează ogaşe, respec-
tităţi mult mai mari de bioxid de carbon decât cele actuale tiv când malurile se surpă, se formează ravene.
pentru ca fotosinteza lor sa funcționeze eficient.
Principala consecinţă a eroziunii este reducerea fertilităţii
În contextul schimbărilor climatice de viitor, apa din sol va solului şi a recoltelor de pe versanţii supuşi eroziunii de su-
cunoaşte o tendinţa evidentă de reducere, în special pe timp prafaţă. Pe solurile din Republica Moldova, care se mai pot
de vară, datorită creşterilor de temperatură. În aceste condiţii, cultiva şi pe care nu se aplică îngrăşăminte se obţin recol-
pentru o agricultură eficientă vor fi necesare sisteme eficiente te mici şi de o calitate redusă. Dacă comparăm recoltele cu
de irigare. De notat totuşi că irigarea va implica de asemenea grosimea orizontului „A” rămas, se constată o corelaţie po-
construcţia de baraje şi consumuri energetice suplimentare. zitivă: cu cât se micşorează orizontul „A”, cu atât producţia
agricolă scade mai mult. Când toate orizonturile solului au
Inter-relaţiile dintre sol şi emisiile de GES sunt multiple. Ma- fost îndepărtate şi a apărut roca-mamă, solul, în cele mai
teria organica acumulată în sol constituie unul din rezervoa- multe cazuri, nu mai poate fi cultivat; el este scos din folo-
rele de stocare a excesului de carbon. Fixarea bioxidului de sinţă, reducându-se astfel suprafaţa terenurilor agricole din
carbon în biomasă are loc în cadrul procesului de fotosinteză. regiunea respectivă. Suprafeţele pe care eroziunea de adân-
In cadrul fazei de lumină a fotosintezei este preluata energia cime a creat ogaşe şi ravene sunt definitiv scoase din folosin-
radianta a soarelui şi este transferată în energia echivalenților ţă. Când ravenele şi ogaşele sunt dese şi ramificate, acestea
reduşi (NADPH +H+) si a legăturilor fosfat macroergice lasă între ele suprafeţe neerodate, dar aceste suprafeţe sunt
din ATP. În a doua fază energia metabolica acumulata este inaccesibile tehnicii agricole şi întreg terenul devine inutili-
utilizată pentru fixarea bioxidului de carbon (ciclul Calvin). zabil pentru agricultură. În prima fază a eroziunii de supra-
Produşii finali ai ciclului Calvin sunt apoi utilizați de plante faţă şi de adâncime, solul erodat este depus la baza versanţi-
pentru metabolismul propriu (catabolism si anabolism) sau lor sau sub formă de aluviune, în luncile văilor. Solul depus
depuşi în materia organică a solului. Materia organică vegeta- îngroaşă orizontul „A” al aluviunii şi fertilitatea se măreşte.
lă moartă este convertită apoi tot în materia organică din sol,
o mare parte intrând în compoziția humusului. La finele etapei de eroziune solul este dus de pe pante în văi
descoperind roca-mamă: nisip, pietriş, etc. Solul văilor este
Schimbările climatice şi variaţia concentrației de bioxid de acoperit cu un strat din ce în ce mai gros de rocă, acoperind
carbon în atmosferă pot cauza modificări în structura şi stratul de sol spălat, făcând-ul astfel impropriu cultivării cul-
funcţia solului/ecosistemelor terestre. La rândul lor modi- turilor agricole, deci distrus şi el. Apa căzută cu precipitaţiile
ficările în structura şi funcţia solului ecosistemelor terestre atmosferice se scurge foarte repede la suprafaţă sau prin făga-
influențează sistemul climatic prin procesele biogeochimi- şe, ogaşe, ravene. Nu se mai infiltrează în adâncime, alimen-
ce care implică schimburi de GES între sol şi atmosferă, tarea stratului de apă freatic încetează, nivelul apei din fântâni
precum şi prin procese biogeofizice care implică schimburi de asemenea scade, izvoarele seacă, iar regiunea lipsită de ve-
de apă şi energie. Consecinţele combinate ale acestor efecte getaţie şi de apă devine aridă. Debitul râurilor devine extrem
şi reacțiile inverse urmează a fi luate în consideraţie când se de neregulat. În perioada ploilor sau de topire a zăpezilor, de-
evaluează starea solului în interacţiune cu atmosfera. bitul poate creşte considerabil, râurile provocând inundaţii.
Eroziunea solului În perioadele de secetă, debitul scade mult, adesea seacă
Eroziunea solului este fenomenul prin care solul format îşi sau pierde apă în depozitele de pietriş sau de nisip ale al-
pierde orizontul fertil sau îşi pierde toate orizonturile. Acest biei. Eroziunea produce consecinţe grave şi pentru infra-
fenomen se datorează acţiunii apei sau a vântului, acelor structura sectorului transporturi. Şoselele şi căile ferate sunt
agenţi care au contribuit în trecut la formarea solului prin adesea rupte de şuvoaiele care curg prin făgaşe şi ogaşe. Al-
procese de dezagregare şi alterare a rocilor şi mineralelor. Ero- teori, liniile de comunicaţie sunt împotmolite cu material
ziunea solului se poate produce prin: eroziunea de suprafaţă erodat şi circulaţia este întreruptă. Eroziunea reprezintă o
(când îndepărtarea solului se face omogen, de pe suprafeţe mare primejdie şi pentru centralele hidroelectrice, în cazul
mari şi pe aceeaşi grosime a orizontului), cât şi prin eroziunea când bazinul de recepţie al râului care le alimentează este
de adâncime (când îndepărtarea solului se face concentrat, pe supus procesului de eroziune. Odată împotmolit, lacul de
anumite făgaşe). Eroziunea de suprafaţă nu este uşor de ob- acumulare nu mai conţine cantitatea de apă necesară pentru
a furniza cantitatea de energie electrică anticipată. Multe la- in (%) – panta medie a terenului în lungul scurgerii;
curi de acumulare au fost părăsite ca urmare a împotmolirii S – erodabilitatea solului (funcţie de tipul de sol);
cu material erodat. De asemenea, eroziunea de adâncime
C – factor de influenţă a folosinţelor, culturilor şi lucrării
distruge şi aşezările omeneşti.
solului;
Prospecţiuni ale viitoarelor modificări în dinamica eroziu- Cs – factor de influenţă a măsurilor de conservare a solu-
nii solului în Republica Moldova lui existent.
Modelul WEPP (în engl.: Water Erosion Prediction Project) Se poate admite, că în cazul suprafeţelor relativ mici de
reprezintă un sistem de pronostic a eroziunii solului bazat teren, factorii K, S, L rămân practic ne schimbaţi în timp,
pe tehnologii fundamentale care ţin cont de fenomenul de modificări relative intervenind (uneori chiar anual) doar cu
stocare a sedimentelor în procesul scurgerilor, teoria infil- referinţă la C şi Cs, în contextul “managementului agricol”.
trării, aspectele de hidrologie, fizică a solului, ştiinţa plan-
telor, hidraulică şi eroziune mecanică. În model se aplică pe Aria selectată pentru studiul de caz are o suprafaţă de circa
larg informaţia despre structura pantelor şi profilurile de 31 ha (lăţimea 553 m şi lungimea 560 m), având un relief
sol. Cele mai notabile avantaje ale modelului includ capaci- destul de complicat. Altitudinea variază între 135 m partea
tăţi pentru estimarea spaţială şi distribuţia pierderilor de sol de Est şi 137 m partea de Vest, în centru altitudinea atinge în
(pierderea netă a solului pentru o întreagă pantă sau pentru mediu circa 114 m. Pentru a efectua modelarea pierderilor
fiecare punct de pe o panta de profil, care pot fi estimate de sol, aria a fost împărţită în trei terenuri: (1) aria cu încli-
pentru o zi, lună sau an), procesul de modelare este bazat nare de la Vest spre Est, 282.25 m x 560 m şi suprafaţa de
pe o gamă largă de condiţii care joacă un rol practic în do- 15.81 ha, diferenţa dintre partea superioară şi cea inferioară
meniul de test. este de circa 23 m; (2) aria din centru, cu înclinare de la Sud
spre Nord, lungime 560 m, lăţimea 30 m, suprafaţa 1.68 ha,
În prognozarea pierderilor de sol prin eroziunea hidrică de diferenţa dintre partea superioară şi inferioară este de circa
pe terenurile în pantă, deja către sfârşitul anilor ’70 a secolului 10 m, reprezintă terenul prin care se produce scurgerea apei
XX s-au elaborat modele matematice coerente de simulare a şi a solului spălat de pe pante; (3) aria din partea de Est, cu
proceselor erozionale, printre care se înscrie şi “ecuaţia uni- înclinare de la Est spre Vest are o suprafaţă de 13.62 ha cu
versală a eroziunii solului” – USLE (în engl.: Universal Soil dimensiunile 240.85 m x 560 m, cu o diferenţă dintre partea
Loss Ecuation). S-a respectat structura ecuaţiei iniţiale (Wis- superioară şi cea inferioară de 22 m.
chmeier, Smith, 1978), modificându-se totuşi semnificaţia şi
modalităţile de stabilire a unor parametri componenţi: Datele privind cantitatea de precipitaţii şi temperatura me-
die zilnică pentru staţia 338150 Chişinău (47.0° şi 28.9°) au
E = K • S • Lm • in • C • Cs fost descărcate de pe website-ul: ftp://ftp.ncdc.noaa.gov/
unde: pub/data/gsod, pentru perioadele 1983-1993 şi 2003-2012;
staţia fiind localizată la o distanţă de 22 km de la aria se-
E (t/ha • an) – pierderea anuală de sol prin eroziunea de
lectată pentru modelare. Coordonatele ariei evaluate sunt
suprafaţă;
47003’25.47” şi 280 42’17.52”, altitudinea 112 m.
K (t/ha • an) – erozivitatea zonală, pierderi de sol pe zone
de agresivitate pluvială; În calcul au fost folosite mediile zilnice ale precipitaţiilor.
Dinamica precipitaţiilor pentru aceste perioade este
Lm (m) – lungimea pantei în sensul scurgerii;
evidenţiată în Figura 5-46.
Figura 5-45: Aria supusă evaluării cu modelul WEPP

Precipitații 1983-1992 Precipitații 2003-2012
80
Versanți: Precipitații (mm)
Versanți: Precipitații (mm)

125 70
100 60
50
75
40
50 30
20
25
10
0 0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
Zile simulate Zile simulate
Figura 5-46: Dinamica precipitaţiilor zilnice pentru două perioade distincte de timp (1983-1992 şi 2003-2012) pentru staţia Chişinău din
Republica Moldova
Dinamica temperaturilor maximale şi minimale pentru pe- ziunea puternică pe aceste soluri este determinată de influ-
rioadele 1983-1992 şi 2003-2012 este expusă în Figura 5-47. enţa în comun a reliefului, condiţiilor climatice, structurii
suprafeţelor arabile şi măsurilor agrotehnice de protecţie.
Aria selectată pentru studiu se află în zona pedoclimatică II,
unde se întâlneşte cernoziom, iar în partea de jos sol aluvial. Solurile lutoase au o pondere de circa 17.7% din suprafaţa
Subtipurile de sol: sol aluvial molic, cernoziom levigat, sol totală a republicii. Se întâlnesc pe versanţii din Codrii şi pe
cernoziomoid tipic, cernoziom tipic. Solul este slab erodat. terasele râurilor. Aceste soluri au o rezistenţă anrierozională
Textura: luto-argiloasă, lutoasă, luto-nisipoasă. Datele utili- mică datorită dezagregării înalte.
zate pentru calcul, sunt expuse în Tabelele 5-38 şi 5-39.
Se supun eroziunii în măsură mai mare solurile cu textură
Compoziţia granulometrică a solului are o influenţă mare mai uşoară: luto-nisipoase, nisipo-lutoase şi nisipoase, toate
asupra gradului şi vitezei de eroziune. Din punct de vede- împreună ocupând circa 5.4% din suprafaţa totală a repu-
re granulometric solurile erodate nu prezintă o specificitate blicii.
deosebită.
Rezultatele obţinute după modelare sunt expuse în Tabelul
În ambele cazuri predomină solurile luto-argiloase - 51.6% 5-40. S-a constatat, că gradul de eroziune a constituit în anii
şi argiloase – 9.5% din suprafaţa totală a ţării. Această grupă 1983-1992 circa 1742 t/ha, iar în anii 2003-2012 circa 1672
de soluri este apreciată ca fiind rezistentă la eroziune. Ero- t/ha.
Temperatura max/min 1983-1992 Temperatura max/min 2003-2012
25 40 25
35
Versanți: Temperatura zilnică


20 20
30
25 15 30 15
20 10 10
maximală (°C)
maximală (°C)
minimală (°C)
minimală (°C)
15 5 20
5
10 0 10 0
5 -5 -5
0 0 -10
-5 -10
-10 -15 -15
-10 -20
-15 -20
-25
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
Figura 5-47: Dinamica temperaturilor zilnice maximale şi minimale pentru două perioade distincte de timp (1983-1992 şi 2003-2012)
pentru staţia Chişinău din Republica Moldova.
Tabelul 5-38: Gradul de saturare iniţială (SAT) – 0.7 (capacitatea solului circa 33 kPa)
Cernoziom tipic Cernoziom carbonatic
Orizontul
DG bd POR RFG thetdr DG bd POR RFG thetdr
A arl 0.29 1.18 0.555 0 0.121 0.25 1.20 0.547 1 0.123
A1 0.16 1.20 0.547 0 0.122 0.25 1.27 0.528 1 0.128
B1 0.18 1.25 0.528 0 0.119 0.23 1.33 0.498 1 0.119
B2 0.35 1.28 0.517 0 0.116 0.28 1.37 0.483 1 0.119
Notă: POR – stratul de porozitate cm3/cm3 = 1-bd/2.65; RFG – corecţie pentru conţinutul porozităţii în rocă; DG – grosimea stratului de
sol, m; thetdr – conţinutul volumetric de apă în sol la presiunea de 1500 kPa, m3/m3.
Tabelul 5-39: Eroziunea dintre pârăiaşe şi râuleţe

Cernoziom tipic Cernoziom carbonatic
Orizontul
SAND % VFS % SILT % CLAY % ORGMAT % SAND % VFS % SILT % CLAY % ORGMAT %
A arl 8 11 42 39 3.70 12 13 42 33 3.47
A1 13 13 37 37 2.95 9 4 47 40 2.99
B1 8 10 44 38 2.02 7 6 42 45 2.35
B2 5 9 41 45 1.53 7 8 41 44 1.70
Notă: SAND – nisip (%); VFS – nisip fin (%); SILT – mâl (%); CLAY – argilă (%); ORGMAT – substanţă organică (%).
Tabelul 5-40: Rezultatele modelării eroziunii solului cu modelul Marii Britanii şi Irlandei de Nord. PRECIS este pe larg utilizat
WEPP pentru un câmp cu o suprafaţă totală de 31 ha, localizat pentru a genera hărți de rezoluţie înaltă și informaţii statis-
în zona de centru a Republicii Moldova, pentru două perioade de tice privind viitoarele schimbări ale condiţiilor climatice în
timp a câte zece ani (1983-1992 şi 2003-2012) secolul XXI. În cadrul studiului realizat a fost simulată clima
Indicatori 1983-1992 2003-2012 perioadei de referinţă (1961-1990), precum şi clima viitoare
Precipitaţii medii anuale (mm) 472.00 552.55 în secolului XXI, în baza condițiilor limită impuse de scena-
Panta pe direcţia Sud - Nord riul de emisii A1B pentru modelul climatic global ECHAM5.
Scurgerea anuală (mm) 41.11 43.17 Pentru a modela dinamica eroziunii solului pentru perioa-
Pierderea medie anuală de sol (kg/m2) 25.91 23.64 da de referinţă (1961-1990), respectiv pentru secolul XXI,
Sedimentarea anuală de sol (t/ha) 73.611 236.07 separat pentru trei perioade temporale a câte 30 de ani, cen-
Panta pe direcţia Est - Vest trate pentru anii 2020’ (2010-2039), 2050’ (2040-2069) și
Scurgerea anuală (mm) 53.52 56.60 2080’ (2070-2099), au fost utilizate datele generate de către
Pierderea medie anuală de sol (kg/m2) 82.34 70.07 modelul PRECIS/ECHAM5, inclusiv: temperaturile zilnice
Sedimentarea anuală de sol (t/ha) 823.41 700.70 medii, minime şi maxime (Figura 5-48), precum şi precipi-
Panta pe direcţia Vest - Est taţiile zilnice (Figura 5-49).
Scurgerea anuală (mm) 52.24 59.41
Pierderea medie anuală de sol (kg/m2) 84.56 73.62 Datele obţinute în urma utilizării modelului WEPP sunt
Sedimentarea anuală sol (t/ha) 845.64 736.19 prezentate în Tabelul 5-41 şi confirmă tendinţa creşterii
Suprafaţa totală eroziunii solului sub influenţa schimbărilor climatice.
Scurgerea anuală (mm) 146.60 159.18 Astfel, comparativ cu perioada de referinţă (1961-1990), pen-
Pierderea medie anuală de sol (kg/m2) 192.82 167.33
tru amplasamentul selectat (un sector de circa 31 ha localizat
Sedimentarea anuală de sol (t/ha) 1742.66 1672.96 la 22 km distanţă de Chişinău) este anticipată o reducere a
După cum reiese din informaţia prezentată în tabel, perioa- cantităţilor de precipitaţii, cu circa 14.0% mai puţin în anii
da 2003-2012 a fost caracterizată de precipitaţii mai mari, cu 2020’, cu 8.4% mai puţin în anii 2050’, respectiv cu 23.0% mai
peste 80 mm mai mult, respectiv de o scurgere mai mare a puţin în anii 2080’. Concomitent, schimbările climatice vor
apei de pe versanţi, cu peste 13 mm mai mult, comparativ cu influenţa o majorare a eroziunii solului, creşterea constituind
perioada 1983-1992. Totuşi, acest fapt nu a condus la pierderi circa 20.4 t sol/ha sau cu 2.4% mai mult în perioada 2010–
de sol mai mare, cum ar reieși din analiza cantităţilor de preci- 2039; circa 52.9 t sol/ha sau cu 6.3% mai mult în perioada
pitaţii. Diferenţa, care constituie circa 25.5 kg/m2, nu reflectă 2040–2069, respectiv circa 23.6 t sol/ha sau cu 2.8% mai mult
cantitatea de precipitaţii şi scurgerea de apă de pe versanţi. În în perioada 2070–2099, comparativ cu nivelul de eroziune ca-
acest caz, cel mai probabil, o însemnătate mare o au cantitatea racteristic perioadei de referinţă (1961-1990) (Figura 5-50).
de precipitaţii căzute şi temperaturile înregistrate pe durata Utilizând capacităţile de modelare şi posibilităţile tehnice
anotimpului de iarnă. În contextul de mai sus, pentru a avea actuale se pot prognoza consecinţele schimbărilor climatice
o viziune mai clară privind dinamica eroziunii solului, este asupra resurselor de sol din Republica Moldova la o scară
necesar a lua de asemenea în consideraţie parametri suple- mai largă. În conformitate cu rezultatele obţinute se pot uti-
mentari precum: stratul de zăpadă, durata scurgerii apei de pe liza tehnologii de prelucrare a solului, care să permită mic-
versanţi şi cantitate de umiditate în stratul superior al solului. şorarea pierderilor de sol ca urmare a schimbărilor climati-
În continuare, modelarea eroziunii solului a fost realizată ce anticipate în secolul XXI.
pentru perioada de referinţă (1961-1990), precum şi pentru
secolul XXI. 5.5.6. Impactul potenţial al schimbărilor climatice
Informaţiile despre clima secolului XXI au fost generate prin asupra resurselor de apă
utilizarea modelului climatic regional PRECIS (în engl.: Pro- Pentru Republica Moldova lipsa apei este şi va rămâne în
viding Regional Climates for Impacts Studies), elaborat de continuare cel mai perceput impact al schimbărilor clima-
Centrul Hadley al Oficiului Meteorologic al Regatului Unit al tice, iar ajustarea disponibilităţii apei la necesităţile ţării va
Temperatura 1961-1990 Temperatura 2010-2039
30 40
Temperatura maximală (°C)

20 30
10 20
0 10
-10 0
-20 -10
-30 -20
1960 1970 1980 1990 2010 2020 2030 2040

Temperatura 2040-2069 Temperatura 2070-2099
50 50

40 40
30 30
20 20
10 10
0 0
-10 -10
-20 -20
2040 2050 2060 2070 2070 2080 2090 2100

Temperatura maximală Temperatura minimală
Figura 5-48: Dinamica temperaturilor zilnice maximale şi minimale în Republica Moldova pentru perioada de referinţă (1961-1990),
respectiv pentru secolul XXI: trei perioade temporale a câte 30 de ani, centrate pentru anii 2020’, 2050’ și 2080’, generate de către modelul
PRECIS/ECHAM5 impus de scenariul de emisii SRES A1B.

90
Precipitații (mm)
Precipitații (mm)
80 100
70
60 75
50
40 50
30
20 25
10
0 0
1960 1970 1980 1990 2070 2080 2090 2100
70
70
Precipitații (mm)
Precipitații (mm)
60
60
50
50
40 40
30 30
20 20
10 10
0 0
2010 2020 2030 2040 2040 2050 2060 2070
Figura 5-49: Dinamica precipitaţiilor zilnice în Republica Moldova pentru perioada de referinţă (1961-1990), respectiv pentru secolul
XXI: trei perioade temporale a câte 30 de ani, centrate pentru anii 2020’, 2050’ și 2080’, generate de către modelul PRECIS/ECHAM5
impus de scenariul de emisii SRES A1B.
Tabelul 5-41: Rezultatele modelării eroziunii solului cu modelul WEPP pentru un câmp cu o suprafaţă totală de 31 ha, localizat în zona de centru
a Republicii Moldova, pentru perioada de referinţă (1961-1990), respectiv pentru trei perioade temporale a câte 30 de ani din secolul XXI
1961-1990
Panta Vest - Est Panta Sud - Nord Panta Est - Vest Suprafaţa totală
Precipitaţii medii anuale (mm) 509.75 509.75 509.75 509.75
Scurgerea anuală (mm) 56.00 41.20 47.59 144.79
Pierderea medie anuală de sol (kg/m2) 44.18 14.63 37.71 96.52
Sedimentarea anuală sol (t/ha) 441.8 21.42 377.12 840.34
2010-2039
2040-2069
2070-2099
2.4 6.3
10.0
5.0 2.8
-0.0
-5.0
-10.0
-15.0 -8.4
-20.0 -14.0 2040-2069
-25.0 2010-2039
-23.0
2070-2099
Precipitații, mm Sedimente medii anuale, t/h
Figura 5-50: Rezultatele modelării dinamicii eroziunii solului cu modelul WEPP pentru un câmp cu o suprafaţă totală de 31 ha, localizat
în zona de centru a Republicii Moldova, pentru trei perioade temporale a câte 30 de ani din secolul XXI, în % comparativ cu perioada de
referinţă (1961-1990)
conduce spre mari beneficii economice şi sociale şi va fi mentele climatice extreme (secetele, inundaţiile); insufici-
cheia succesului pentru măsurile de adaptare implementate. enţa de apă; calitatea apei; furnizarea şi calitatea sanitară a
apei; starea critică a ecosistemelor de apă dulce; schimbări
Dacă politicile de adaptare vor fi implementate ineficient,
în debitul de apă al râurilor; scurgerile de apă; şi precipita-
chiar și în cazul scenariul cu cel mai redus nivel al concen-
ţiile abundente.
traţiei emisiilor de GES în atmosferă (SRES B1), Republica
Moldova riscă să ajungă în categoria „regiunilor cu stres hi- Prospecţiuni ale viitoarelor modificări în scurgerea medie
dric avansat”. În aceste condiţii este imperativă elaborarea anuală a apelor de suprafaţă
unor politici de management corect şi eficient al apei, care
Specificul așezării geografice a Republicii Moldova, ampla-
să ţină cont pe deplin de impactul anticipat al schimbărilor
sată aproape totalmente între două artere principale – flu-
climatice pentru sectorul resursele de apă.
viul Nistru și râul Prut, determină specificul structurii re-
În acest context, cele mai tipice manifestări ale impactului surselor de apă de suprafață. Circa 91% din volumul lor total
schimbărilor climatice asupra acestui sector sunt: eveni- revine resurselor de tranzit a Nistrului și Prutului, care se
formează pe teritoriul Ucrainei și parțial pe cel al României Pentru determinarea evaporării s-a utilizat modelul propus
(Prut), și doar 9% - resurselor de apă locale, care sunt deter- de V. Mezențev (1976)170:
minate de scurgerea râurilor mici și cursurilor intermitente.
[ ( )]
1
n 3
Em
Ezon = Em 1 +
Drept criteriu de apreciere a impactului schimbărilor clima- X
tice asupra apelor de suprafață s-a folosit stratul scurgerii Unde: E zon - valoarea medie multianuală a evaporării zonale de
climatice medii multianuale a râurilor. pe suprafața bazinului de recepție, mm; X - valoarea medie
Pentru a realiza prognoza scurgerii medii anuale a fost uti- anuală a sumei precipitațiilor, mm; E m - evaporarea maximă
lizată metoda bilanţului de apă. Pentru calcularea normei posibilă, mm, n – parametru numeric egal cu 3.
contemporane a scurgerii anuale se utilizează pe larg mode- În acest model există mai multe soluții de determinare a
lul de calcul propus de Mezenţev (1976)168: evaporării maxime posibile. Rezultate mai bune se obțin
Y = X – E prin utilizarea abordării propuse de Gopcenco şi Loboda
Unde: X şi E reprezintă valorile medii multianuale ale preci- (2001) 171:
pitaţiilor atmosferice şi evaporării sumare, mm. Em = 13.3∑ IXV t - 307
Formula este adecvată pentru râurile cu un caracter zonal
bine exprimat sau condiţionat de factorii climatici în condi- Această formulă a fost elaborată pentru teritoriul Ucrainei,
ţiile drenării complete a apelor subterane. unde condițiile climatice sunt asemănătoare cu cele din Re-
publica Moldova și regimul termic este în mare măsură dic-
Pentru determinarea X se folosesc datele observaţiilor la re- tat de fluxul de radiație solară spre suprafața terestră.
țeaua de monitoring meteorologic și hidrologic. Sursa de in-
formaţie pentru cantitatea medie multianuală de precipitații Calculele au fost realizate în baza modelelor numerice a ba-
și temperaturile medii lunare și anuale este Organizaţia Mon- zinelor de recepție a fluviului Nistru, râului Prut și interflu-
dială a Meteorologiei169, datele au fost prelucrate în formă de viul Nistru-Prut decupate din modelul numeric. Rezultatele
modele numerice cu o rezoluție de 30 arc-secunde. obținute sunt prezentate în Figura 5-51.
Valoarea evaporării E se determină prin calcule - cu ajutorul 170

Мезенцев В.С. (1976), Расчет водного баланса. – Омск:
formulelor şi nomogramelor, la baza cărora se află corelările Сельхозинститут, 1976. – 76 с.
dintre diferite caracteristici hidrometeorologice. 171
Гопченко Е.Д, Лобода Н.С. (2001), Оцiновання природных водных
ресурсiв Украïни за методом водно-теплового балансу. // Науковi
168
Мезенцев В.С. (1976), Расчет водного баланса. – Омск: працi Украïнського наук. –дослiдн. Гiдрометеорологiчного iн-ту. –
Сельхозинститут, 1976. – 76 с. 2001. Вып. 249. – с. 106-120.
169
<http://www.worldclim.org/methods>.
Figura 5-51: Evaporarea maximă posibilă calculată prin utilizarea a doua modele alternative: (A) după Loboda1 și (B) după Gopcenko2
1
Лобода Н. С. (2003), Годовой сток рек Украины в условиях антропогенного влияния. Диссертация на соискание учёной степени доктора
географических наук. Одесский Государственный Экологический Университет. – Одесса, 2003 г., с. 37.
2
Гопченко Е.Д, Лобода Н.С. (2001), Оцiновання природных водных ресурсiв Украïни за методом водно-теплового балансу. // Науковi працi
Украïнського наук. –дослiдн. Гiдрометеорологiчного iн-ту. – 2001. Вып. 249. – с. 106-120.
Figura 5-52: Cantitatea medie anuală de precipitații, mm (A) şi scurgerea medie climatică contemporană, mm (B)
Pentru calculul normei contemporane a scurgerii anuale În baza prelucrării informației acumulate s-au construit 3
se utilizează pe larg formula bilanţului de apă (Mezenţev, seturi de hărți care reprezintă rezultatele calculaţiilor şi car-
1976). În redacția profesorului Lalîkin (2005)172 formula de tografierii scurgerii climatice medii anuale de apă induse
calcul are următorul aspect: de climă pentru trei perioade temporale (anii 2020’, 2050’ şi
2080’) pe baza ansamblului de modele pentru trei scenarii
{[ ]}
1
n
Em(1+E2∆t) n
de emisie SRES A2, A1B şi B1, comparativ cu perioada de
Ypr = (X + ∆X) - Em(1+E2∆t) 1+
(X + ∆X) referinţă 1961-1990, pentru trei zone ale Republicii Moldo-
va (Figura 5-31,Tabelul 5-18).
Unde, Y pr– valoarea de prognoză a scurgerii medii anuale, mm;
X şi E m – valorile contemporane ale precipitațiilor anuale și Ulterior, a fost determinat centrul fiecărui bazin de recepție,
iar în baza informaţiei oferite de Serviciul Hidrometeorolo-
și ale evaporării maxime posibile, mm ΔX şi Δt – schimbă- gic de Stat al RM, pentru fiecare bazin a fost identificat stra-
rile medii pronosticate ale sumei anuale de precipitaţii şi tul scurgerii medii multianuale, cartat ulterior prin metoda
temperaturii aerului; ε 2– coeficient, care reprezintă în aspect interpolării. De menţionat, că cartarea a fost realizată pen-
relativ schimbările evaporării maxime posibile la 10C de creş- tru centrul bazinului – locul unde se formează scurgerea,
tere a temperaturii anuale a aerului, egal cu 0.04 (Budiko, nu şi pentru secțiunea de închidere, unde se află posturile
1980)173; n – parametru, egal cu 3. hidrometrice (Figura 5-53).
Pentru analiza repartiției cantității medii anuale de precipitații Analizând și comparând scurgerea contemporană cu scur-
s-a folosit modelul numeric al teritoriului (Figura 5-52A). gerea climatică, s-a observat că stratul scurgerii măsurat, în
Scurgerea contemporană (Figura 5-52B) a fost calculată con- unele cazuri, este mai mare decât stratul scurgerii climatice
form modelului propus de profesorul Lalîkin (2005): (Figura 5-52B și Figura 5-53). Aceasta se explică prin ca-
racterul azonal al râurilor pe teritoriul Republicii Moldova.
Concomitent, compararea stratului scurgerii climatice cu
cel măsurat prezintă un înalt grad de corelare (Figura 5-54).
Acest lucru permite determinarea scurgerii medii anuale
Variabilele şi au fost utilizate pentru 3 ansambluri de mo- doar în baza scurgerii climatice.
dele climatice impuse de scenariile de emisii SRES A2, A1B
şi B1174. Pentru analiza resurselor de apă contemporane și posibilele
schimbări de viitor, drept unitatea de exprimare a fost se-
172
Лалыкин Н.В., Казак В.Я. (2005), Гидрологические характеристики lectat indicele „stratul scurgerii, mm”. Spre deosebire de alţi
малых рек Молдовы и их антропогенные изменения. Кишинев, Me-
diul Ambiant, 2005, 208 с. indici (debite, volume, etc.), indicele ales poate fi cartat, fapt
173
Будыко М.И. (1980), Климат в прошлом и будущем. - Л.: Гидроме- ce înlesnește analiza spațială a informației.
теоиздат, 1980. - 351с.
174
Țăranu L., Bercu I., Deveatîi D. (2012): Scenariile schimbărilor climatice În contextul studiului realizat putem concluziona că: (1)
regionale pentru Republica Moldova: Prospecţiuni viitoare ale temperaturii diferența în direcția micșorării valorilor scurgerii medii cli-
și precipitațiilor conform unui ansamblu din 10 modele climatice globale im- matice față de cea măsurată impune necesitatea unui studiu
puse de trei scenarii de emisii ale gazelor cu efect de seră SRES A2, A1B și B1. suplimentar în precizarea caracterului azonal al scurgerii în
aria cercetată; (2) nivelul înalt de corelare dintre scurgerea
medie climatică și scurgerea măsurată oferă un grad înalt de ferite scenarii de emisii; (3) analiza comparativă a valorilor
optimism în prognozarea resurselor de apă pe viitor, cu re- scurgerii medii climatice indică, că atât în prezent, cât și pe
ferinţă la determinarea scurgerii climatice în baza modele- viitor, aceasta va avea tendinţa de descreştere de la nord-vest
lor climatice globale şi regionale disponibile, impuse de di- spre sud-est în limitele teritoriului studiat.
Figura 5-53: Stratul scurgerii medii multianuale, mm
A y=2.1471x-29.984 B y=2.11088x-33.791
R2=0.8926 R2=0.8939
1200 1200
Stratul scurgerii măsurat, mm
Stratul scurgerii măsurat, mm
1000 1000
800 800
600 600
400 400
200 200
0 0
0 100 200 300 400 500 0 200 400 600
Stratul scurgerii climatice, mm Stratul scurgerii climatice, mm
Figura 5-54: Corelarea stratului scurgerii măsurat cu stratul scurgerii climatice, calculat prin utilizarea a doua modele alternative, după
Loboda (A) și Gopcenko (B), mm
6 A L T Ă I N FO R M A Ț IE
C a p i t o l u l 6 . Alt ă i n f o rm a ţ i e
6.1. Activităţile aferente transferului re şi transfer tehnologic şi suportul acordat parcurilor ştiin-
de tehnologii în vederea atenuării ţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare. Numărul de
proiecte de transfer tehnologic a variat între 5 şi 47 în perioa-
schimbărilor climatice da 2005-2011, iar volumul maximal de finanţare a fost de 9.8
La mod general, este recunoscut, că transferul de tehnologii milioane MDL, atins în anul 2010176. De remarcat faptul că
joacă rolul decisiv la realizarea obiectivului de reducere a proiectele de transfer tehnologic sunt aprobate spre finanţare
emisiilor de GES direct, dat fiind că majoritatea tehnolo- de către CSŞDT, iar realizarea finanţării şi monitorizarea lor
giile aplicate sunt surse de emisii, astfel încât substituirea este efectuată de către AITT. Cu toate că una din condiţii-
tehnologiilor învechite cu unele mai performante, iminent le de solicitare la astfel de concursuri este ca minimum 50%
provoacă reducerea emisiilor de GES direct. din finanţare să fie acoperite de sectorul privat, in calitate de
solicitanţi pot fi doar instituţiile acreditate de către Consiliul
Printre multitudinea de definiţii a noţiunii de transfer de Naţional pentru Acreditare şi Atestare. Proiectele promova-
tehnologii, merită atenţie cea propusă de Fondul Global de te prin intermediul AITT se bucură de înlesniri fiscale. Din
Mediu (GEF), conform căruia transferul de tehnologie re- păcate, date referitoare la continuitatea proiectelor respective,
prezintă: la beneficiile economice în urma implementării lor nu sunt
„…un set larg de procese care cuprind fluxurile de reflectate in nici un raport de activitate al organizaţiilor care
know-how, experienţă şi echipament pentru atenuarea gestionează alocaţiile bugetare corespunzătoare.
şi adaptarea la schimbările climatice între diferite părţi Conform funcţiilor şi sarcinilor sale directe, AITT de co-
interesate, cum ar fi guverne, entităţi din sectorul privat, mun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), în confor-
instituţii financiare, organizaţii non-guvernamentale şi mitate cu Legea cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice
instituţii din sectorul cercetare / educaţie… şi incubatoarele de inovare, au creat parcurile ştiinţifico-teh-
…Termenul de „transfer” include difuzarea de tehnologii nologice şi incubatorul de inovare, care reprezintă cea mai
şi cooperarea tehnologică între ţări şi în interiorul aces- bună soluţie pentru firmele autohtone, deoarece acestea
tora. El acoperă procesele de transfer de tehnologie între pun la dispoziţia firmelor o serie de servicii strategice şi lo-
ţările dezvoltate, ţările în curs de dezvoltare şi ţărilor cu gistice pentru a se dezvolta.
economii în tranziţie. Aceasta cuprinde procesul de studi- Actualmente, în Republica Moldova există 3 parcuri ştiinţi-
ere pentru a înţelege, utiliza şi reproduce tehnologia, in- fico-tehnologice şi 3 incubatoare de inovare:
clusiv capacitatea de a alege şi de a le adapta la condiţiile
• Parcul ştiinţifico-tehnologic „ACADEMICA” cu spe-
locale şi a le integra cu tehnologiile autohtone.”175
cializare universală;
CISC identifică trei dimensiuni majore necesare pentru a • Parcul ştiinţifico-tehnologic „INAGRO” specializat în
asigura eficienţa transferului de tehnologie: agricultură intensivă şi ecologică;
• consolidarea capacităţilor, • Parcul ştiinţifico-tehnologic „MICRONANOTEH”
• un mediu de afaceri favorabil, specializat în microelectronică şi nanotehnologii;
• mecanisme de transfer de tehnologie. • Incubatorul de inovare „INOVATORUL” cu special-
izare universală;
6.1.1. Consolidarea capacităţilor • Incubatorul de inovare „POLITEHNICA”, este anunţat
Până în prezent în RM au fost întreprinse mai multe acţiuni concursul pentru selectarea rezidenţilor;
spre consolidarea capacităţilor de inovare şi transfer tehno- • Incubatorul educaţional şi inovaţional „UNIVER-
logic, cele orientate strict spre reducerea de emisii de GES SIENCE”, este anunţat concursul pentru selectarea
fiind simţite doar în ultimul deceniu. rezidenţilor.
Astfel, în anul 2004 a fost creată Agenţia pentru Inovare şi În RM activează Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului
Transfer Tehnologic (AITT). AITT se află în subordonarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM). ODIMM este o
AŞM şi este o organizaţie specializată ce asigură extensiunea agenţie implementatoare subordonată Ministerului Econo-
tehnologică şi este orientată pentru coordonarea, stimula- miei al RM. Printre funcţiile ODIMM se numără elaborarea
rea şi implementarea mecanismelor activităţii de inovare şi şi implementarea programelor şi proiectelor de dezvoltare a
transfer tehnologic. În prezent, AITT utilizează doar două
instrumente pentru suportul inovaţiilor: proiectele de inova-
176
Proiectul Strategiei inovaționale a Republicii Moldova pentru perioada
2013-2020 „Inovații pentru Competitivitate” (2013). <http://particip.gov.
175
<http://www.ipcc.ch/ipccreports/sres/tectran/index.php?idp=517>. md/libview.php?l=ro&idc=470&id=762>.
6. ALTĂ INFORMAŢIE 279
Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ÎMM), acordarea • participarea la evenimentele din UE, precum: zilele eu-
serviciilor de consultanţă şi instruire a managerilor şi angaja- ropene dedicate inovaţiilor, standuri informaţionale,
ţilor IMM, crearea şi dezvoltarea unei reţele de incubatoare prezentări la conferinţe şi expoziţii;
de afaceri, susţinerea formării de clustere şi reţele inovative. • crearea şi distribuirea profilurilor tehnologice ale
ODIMM implementează programele de suport aprobate de companiilor;
Ministerul Economiei al RM, dar aceste programe sunt gene-
• organizarea vizitelor de studiu, seminarelor, ateliere-
rale şi nu ţintesc în mod expres firmele inovatoare.
lor de lucru pentru promovarea inovaţiilor şi trans-
În ţară ia amploare crearea de parcuri industriale. Un parc in- ferului tehnologic în rândurile ÎMM-urilor177.
dustrial reprezintă un teritoriu limitat, în care este amplasată
Recunoscând aportul structurilor susmenţionate la con-
tehnica şi infrastructura de producţie, şi în care se desfăşoară
solidarea capacităţilor ţării spre transferul de tehnologii,
activităţi economice, în principal, producţia industrială, pre-
urmează să remarcăm că contribuţia lor spre promovarea
starea de servicii, efectuarea de cercetări şi dezvoltare tehno- acelor tehnologii care duc la atenuarea emisiilor de gaze cu
logică, toate bucurându-se de stimulente specifice. Un parc efect de seră este efectiv mult prea modestă178.
industrial poate fi creat pentru o perioadă de 30 de ani, fie pe
un teritoriu public sau privat, fie prin intermediul investiţiilor Un impact mult mai însemnat spre transferul de atare teh-
verzi sau prin parteneriatelor publice-private. Noua lege cu nologii este înregistrat în urma înfiinţării Agenţiei pentru
privire la parcurile industriale a fost adoptată în 2010. În pe- Eficienţă Energetică (AEE) în anul 2010179 şi a Fondului de
rioada 2010-2011 trei întreprinderi a obţinut titlul de parcuri Eficienţă Energetică (FEE) din 2012180, valoarea celui din
industriale pe baza deciziilor Guvernului: urmă crescând pe an ce trece, pentru anul 2013 fiind elibe-
rate 80 milioane lei181, proveniţi de la donatori, precum şi
• „Bioenergagro”, creat în Ţarigrad, raionul Drochia, cu
din bugetul de stat. AEE are misiunea de a supraveghea evo-
scopul valorificării primei investiţii private de pro-
luţia situaţiei în domeniul eficienţei energetice şi surselor de
ducere a biogazului de către întreprinderea „Bioener-
energie regenerabilă, de a asigura pregătirea şi prezentarea
gagro” SRL;
sintezelor programelor, evaluarea proiectelor investiţiona-
• „Tracom”, localizat în municipiul Chişinău şi care are ca le în domeniu, elaborarea proiectelor de acte normative,
menire producţia de articole metalice; precum şi crearea unei baze informaţionale în domeniile
• Parcul Industrial „Cimişlia”, orientat spre fabricarea sale de activitate. În procesul de realizare a misiunii sale,
produselor lactate, de carne, etc. AEE este responsabilă de asigurarea şi sprijinirea realizării
obiectivelor Programului Naţional de îmbunătăţire a efici-
În baza studiilor de fezabilitate au fost identificate alte lo- enţei energetice, acordând asistenţa necesară la elaborarea
calităţi pentru crearea de parcuri industriale, în municipiul programelor şi planurilor locale pentru eficienţa energetică,
Chişinău şi raioanele Edineţ, Făleşti, Hânceşti, Cantemir, dezvoltarea surselor regenerabile de energie, monitorizând
Căinari, Străşeni, etc. realizarea acestora.
Începând cu data de 22 septembrie 2011, RM a devenit par- În vederea implementării politicilor de stat în domeniile
tener al Enterprise Europe Network (EEN), prin crearea unui eficienţii energetice şi a surselor regenerabile de energie, în
consorţiu între Camera de Comerţ şi Industrie, Agenţia anul 2011 AEE a iniţiat programul de asistenţă tehnică „For-
pentru Inovare şi Transfer Tehnologic şi Organizaţia pentru tificarea capacităţii Ministerului Economiei in domeniul efi-
Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. cienţei energetice şi surselor regenerabile de energie în Repu-
Aceşti parteneri şi-au propus fondarea unui centru care să blica Moldova”, finanţat de Agenţia Suedeză de Dezvoltare
ofere o gamă largă de servicii pentru mediul de afaceri în Internaţională (SIDA), program orientat spre crearea capa-
vederea accesului la piaţa europeană şi implementării unor cităţilor AEE şi dezvoltarea capacităţilor Direcţiei Generale
tehnologii inovatoare în activitatea operaţională. Securitate şi Eficienţă Energetică din cadrul Ministerului
Economiei al RM.
Principalul obiectiv al noului centru EEN în RM este de a
oferi: De asemenea, întru dezvoltarea capacităţilor de monitoriza-
re şi verificare a eficienţei energetice, cu contribuţia repre-
a. servicii integrate pentru susţinerea inovaţiilor şi pro-
movarea relaţiilor comercial-economice în cadrul co- 177
<http://infoeuropa.md/een/>
munităţii de afaceri din ţară.
178
<http://www.mrda.md/step/?cont=catalog2&m=2>
179
Hotărârea Guvernului Nr. 1173 din 21.2.2010 cu privire la Agenţia pen-
b. servicii de inovare şi transfer tehnologic, inclusiv: tru Eficienţă Energetică. Monitorul Oficial al RM Nr. 254-256/1291 din
24.12.2010.
• oferirea informaţiei referitoare la politicile 180
Hotărârea Guvernului RM Nr. 401 din 12.06.2012 cu privire la Fondul
inovaţionale ale UE, legislaţia şi acţiunile de inovare pentru Eficienţă Energetică. Monitorul Oficial al RM Nr. 126-129 din
(inclusiv Eco-inovare); 22.06.2012.
181
<http://www.interlic.md/2012-12-24/fondul-pentru-eficientza-ener-
• promovarea oportunităţilor internaţionale de coop- getica-a-alocat-80-milioane-lei-pentru-finan-area-proiectelor-eligibi-
erare tehnologică; le-27858.html>.
zentanţilor AEE a fost iniţiat Proiectul „Reducerea emisiilor rare, proiectare, implementare şi control al proiectelor pre-
de gaze cu efect de seră prin îmbunătăţirea eficienţei energe- văzute pentru sporirea randamentului proceselor energetice
tice în sectorul industrial al Republicii Moldova”, finanţat şi în cadrul unui obiect public sau privat.
implementat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dez-
La consolidarea capacităţilor contribuie, de asemenea, în
voltare Industrială (UNIDO), unde AEE este principalul mod însemnat:
beneficiar pentru primul component al proiectului.
• Liniile de creditare MoSEFF şi MoREFF (sector
În vederea îndeplinirii obligaţiilor ce ţin de supravegherea şi rezidenţial)184, lansată de BERD în anul 2010 pen-
monitorizarea eficienţei energetice, se prevede desemnarea tru promovarea proiectelor de eficienţă energetică şi
de manageri energetici în cadrul autorităţilor publice locale, construcţia de surse regenerabile de energie185. Proiect-
conform prevederilor Legii Nr. 142 din 02.07.2010 cu privi- ele efectiv realizate sunt pe larg mediatizate în ţară, iar
re la eficienţa energetică şi Hotărârii Guvernului Nr. 833 din personalul întreprinderilor şi sectorului rezidenţial,
10.11.2011 cu privire la Programul naţional pentru eficienţă devin iniţiatori de noi acţiuni în domeniul eficienţei
energetică 2011-2020. energetice;
Managerii energetici sunt numiţi din rândul persoanelor cu • Programul bilateral UE – RM, pentru anul 2011 el a
studii superioare în domeniul energetic, care să fie respon- inclus un pachet de finanţare de circa 78.6 milioane
sabili de planificarea şi monitorizarea îndeplinirii măsurilor euro, îndreptat pentru sectorul energetic, preponderent
de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi valorificare a sur- pentru implementarea surselor de energie regenerabilă,
selor regenerabile de energie în teritoriu. dar şi pentru promovarea eficienţei energetice. Pentru
perioada 2011-2016 a fost alocată suma de 42.6 mil-
Dintre cele 33 unităţi, 10 deja sunt completate. În sarcina
ioane euro. Pachetul a inclus şi costuri pentru con-
managerilor energetici, având suportul AEE, va sta elabo-
solidarea cuprinzătoare a capacităţilor instituţionale a
rarea Programelor locale de îmbunătăţire a eficienţei ener-
Camerei de Comerţ şi Industrie. Pentru Proiectul „En-
getice cu o periodicitate de trei ani şi a Planurilor anuale
ergie şi biomasă” au fost alocate 14 milioane euro; pen-
de acţiuni privind implementarea măsurilor de eficienţă
tru proiectul „Utilizarea energiei regenerabile (2010-
energetică.
2013)”, respectiv 1.5 milioane Euro; pentru „FEEF-MO,
Cu suportul proiectelor finanţate de USAID, se lucrează finanţare pentru eficienţa energetică” – 1.25 milioane
asupra programului informaţional pentru crearea bazei Euro; pentru „Managementul deşeurilor (2009-2013) –
de date la nivel local în dotarea managerilor energetici. În 0.9 milioane Euro186.
cadrul aceluiaşi proiect a fost deja elaborat Ghidului pri- • Pachetul energetic lansat de Banca Mondială187, etc.
vind eficienţa energetică, destinat sectorului public182. În
cadrul Programului EUREM183, lansat în anul 2011 în RM Un rol aparte la consolidarea capacităţilor revine şi organiza-
după semnarea Memorandumului de Înţelegere cu privire ţiilor nonguvernamentale, printre care face parte şi Rețeaua
la promovarea instruirii managerilor în domeniul eficien- de Transfer Tehnologic a Moldovei (RTTM). Scopul RTTM
ţei energetice, semnat de Camera de Comerţ şi Industrie a este de a promova inovarea şi transferul tehnologic în RM,
RM, Ministerul Economiei al RM, Agenţia de Cooperare prin crearea şi promovarea unei platforme eficiente de in-
Internaţională a Germaniei (GIZ) şi Comitetul Economic al teracţiune între principalele părţi interesate şi organizaţiile
Germaniei de Est, au fost pregătiţi deja o pleiadă întreagă implicate în aceste proces188.
de manageri energetici, care prin sine reprezintă un succes
în ceia ce priveşte consolidarea capacităţilor din ţară în do- 6.1.2. Mediu de afaceri favorabil
meniul eficienţei energetice. În acelaşi context, pentru dez- În mod general mediul actual de afaceri din RM, inclusiv în
voltarea capacităţilor managerilor energetici, în anul 2012 ceia ce priveşte transferul de tehnologii spre atenuarea emisi-
au fost organizate training-uri cu sprijinul Programului SY- ilor de GES, este descris în proiectul Strategiei Naţionale de
NENERGY, finanţat de către USAID, in vederea instruirii Dezvoltare „Moldova 2020”, el fiind identificat ca o prioritate
a circa 35 specialişti. Managerii instruiţi vor dispune de o a ţării în următorii 8 ani. Conform strategiei, mediul în cauză
pregătire practică necesară desfăşurării activităţi de elabo- este caracterizat prin costuri financiare nejustificate, care de-
păşesc esenţial nivelul celor din ţările dezvoltate, nemotivând
182
<http://www.comunicate.md/index.php?task=articles&action=view&ar
ticle_id=7054>. concurenţa loială orientată pe productivitate şi inovaţii.
183
EUREM este un program standardizat de instruire şi o reţea de suc- În clasamentul internaţional privind “facilitatea desfăşură-
ces pentru Managerii Energetici Europeni, care se desfăşoară în 21 de
ţări, inclusiv în 13 ţări membre ale Uniunii Europene (Austria, Republi- rii afacerilor”, elaborat de Banca Mondială, în 2011 RM s-a
ca Cehă, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Portugalia, Slovenia, 184
<http://moreeff.info/statistica-moreeff/>.
Spania, Ungaria, Estonia, Polonia). Interesul multor ţări non-europene
privind înregistrarea brandului EUREM a facilitat popularizarea la nivel
185
<http://www.moseff.org/>.
internațional. EUREM garantează, că fiecare Manager Energetic European
186
<http://infoeuropa.md/asistenta-ue-pentru-moldova/>.
posedă cunoştinţe de bază la toate subiectele relevante energeticii, dar de 187
<http://www.mepiu.md/>.
asemenea, învaţă know-how-ul specific pentru a implementa în practică 188
<http://www.rttm.md/>.
proiectele de eficienţă energetică.
poziţionat pe locul 90 din 183 de ţări, fiind devansată sem- • Băncile pentru dezvoltare multilaterală,
nificativ de majoritatea ţărilor din regiune şi ţările CSI189. • Mecanismele Protocolul de la Kyoto.
În cadrul clasamentului competitivităţii globale, RM s-a po- Sistemul naţional de inovare
ziţionat pe locul 94 din 139 de ţări190, la fel fiind surclasată
de majoritatea ţărilor din regiune şi ţările CSI. La capitolul Sistemele de cercetare-dezvoltare şi inovare în Republica
competitivităţii, indicatorul agregat care reflectă mediul de Moldova se află la nivele diferite de dezvoltare, aceasta fi-
reglementare “Instituţiile”, RM este poziţionată pe locul 102. ind definite de contextul istoric: sistemul de cercetare-dez-
Conform aceluiaşi raport, întreprinzătorii au evidenţiat ur- voltare are o istorie bogata în spate şi e destul de matur, pe
mătorii factori ca principalele probleme în afaceri, în ordi- când sistemul inovaţional este încă la nivelul incipient de
nea priorităţii: (i) instabilitatea politică; (ii) accesul limitat la dezvoltare192.
finanţare; (iii) corupţia; (iv) ineficienţa administraţiei publi- Sistemul de cercetare din ţară este unul centralizat, puterea
ce; şi (v) instabilitatea Guvernului. de decizie şi instrumentele de administrare a cercetării fiind
Un alt indicator de referinţă pe plan internaţional este In- concentrate în Academia de Științe a Moldovei. Începând cu
dicele Libertăţii Economice, elaborat de către „The Herita- 2008 finanţarea sectorului de cercetare-dezvoltare s-a mic-
ge Foundation” şi „The Wall Street Journal”. Acest indica- şorat continuu, de la 0.63% din PIB în 2008 până la 0.47%
tor evaluează gradul de intervenţie a statului în activitatea din PIB în 2011, cu impacturi respective asupra realizării
economică în baza a 10 sub-indicatori: libertatea afacerilor, scopurilor AŞM. Totodată, s-a reuşit asocierea la Programul
libertatea comerţului, libertatea fiscală, cheltuielile statului, de finanţare a UE FP7, încheiată în 2011.
libertatea monetară, libertatea investiţională, libertatea fi- Pentru fiecare 4 ani la propunerea AŞM, Parlamentul RM
nanciară, drepturile de proprietate, libertatea de corupţie şi aprobă prioritățile în cercetare, coordonate cu ministerele
libertatea muncii. RM este poziţionată doar pe locul 120 la (Guvernul), in conformitate cu care se canalizează eforturile
acest indicator, din 179 de ţări. de cercetare.
Problemele mediului de afaceri se atestă la toate etapele ci- Sistemul de cercetare-dezvoltare este format din mai mul-
clului de viaţă în afaceri: de lansare, dezvoltare şi lichidare ţi actori, inclusiv AŞM, care este actorul-cheie cu funcţii şi
a afacerii. Sistemul administrativ al statului în ceea ce pri- unități de politici şi implementare, de asemenea 51 de insti-
veşte acordarea de permisiuni şi realizarea inspecţiilor este tuţii de cercetare acreditate, dintre care 12 universităţi, 20
departe de a fi perfect. de institute de cercetare (în agricultură – 7; în medicina –
Eliminarea constrângerilor de reglementare şi a costurilor 10; de profil socio-umanistic – 3; TIC – 1) si 19 institute
neargumentate ar crea premize pentru o creştere economică ale AŞM. Toate aceste instituții sunt eligibile pentru a primi
mai dinamică şi sustenabilă, încurajând investiţiile naţiona- finanțare în cadrul programelor de cercetare-dezvoltare co-
le şi străine. ordonate de către AŞM.
Strategia îşi propune să elimine barierele existente la moment, Sistemul de inovare al RM include actori, cum ar fi
astfel încât riscurile şi costurile asociate fiecărei etape ale ci- instituțiile de cercetare, Agenția pentru Inovare si Trans-
clului de viaţă a afacerii, inclusiv a transferului de tehnologii, fer Tehnologic (AITT), Agenția de Stat pentru Proprietate
să fie mai mici decât în ţările din regiune către anul 2020. Intelectuala (AGEPI), 2 PST („Academica” şi “INAGRO”),
1 Incubator Inovaţional, universități, Organizaţia pentru
6.1.3. Mecanisme pentru transferul de tehnologii dezvoltarea IMM-urilor (ODIMM), sistem aflat totuşi la o
etapa incipienta de dezvoltare, lipsită de elemente esențiale
Conform raportului IPCC „Aspectele metodologice şi teh- ale unui sistem inovațional modern.
nologice în transferul de tehnologie”191, mecanismele pen-
tru transferul de tehnologii cuprind : Performanţa inovaționala a RM în comparație cu ţările UE
este cu mult mai mică decât media UI indicată în inoba-
• Sistemul naţional de inovare,
rometrul european. Capacitatea inovaționala a firmelor din
• Asistenţa oficială de dezvoltare, RM este joasa, iar legăturile dintre firmele inovative, in spe-
• Fondul Global de Mediu, cial IMM-uri, practic lipsesc. Din aceasta cauza, impactul
189
World Bank / International Finance Corporation (2011), Doing Busine- inovațional asupra economiei naționale este mic, iar RM în-
ss 2011, Making a Difference for Entrepreneurs. Comparing Business Re- registrează un nivel foarte jos a personalului angajat in pro-
gulation in 183 Economies. 267 pages. <http://www.doingbusiness.org/~/ ducere cu intensitate tehnologică înaltă, aceasta persistând
media/GIAWB/Doing%20Business/Documents/Annual-Reports/English/ şi la capitolul exporturi.
DB11-FullReport.pdf>.
190
World Bank / International Finance Corporation (2012), Doing Business În 2004, odată cu adoptarea Codului cu privire la știință şi
2012, Doing Business in a More Transparent World. Comparing Business
Regulation in 183 Economies. 212 pages. <http://www.doingbusiness.org/~/
inovare, activitatea inovaţională a fost reflectată doar par-
media/GIAWB/Doing%20Business/Documents/Annual-Reports/English/ 192
Proiectul Strategiei naţionale în domeniul inovării pentru anii 2012-
DB12-FullReport.pdf>. 2020. <http://www.idsi.md/files/file/2011_10_25-Strategia%20Inovarii_
191
<http://www.ipcc.ch/ipccreports/sres/tectran/index.php?idp=517>. RO.doc>.
ţial. Responsabilitatea pentru promovarea activităţii inova- În ultimii anii, s-au produs schimbări în componenţa do-
ţionale a fost lăsată doar pe seama AŞM, care, chiar daca natorilor; unii din ei, precum DFID (Departamentul Ma-
are instrumentele de generare a inovațiilor, nu are influenţă rii Britanii pentru Dezvoltare Internaţională), au plecat,
directă asupra sectorului real al economiei, iar finanțările în timp ce alţii devin mai activi, cum ar fi cazul UE şi un
alocate pentru cercetare au fost destul de mici ca sa fie po- număr de ţări-membre, precum Suedia (SIDA), Germania
sibil de a aloca fonduri impunătoare pentru dezvoltarea (GIZ), România, Austria, Polonia, Japonia, Cehia şi Slova-
celor mai diferite tipuri de inovații, a ajuta firmele sa ino- cia. La moment sunt înregistraţi 34 de donatori195.
veze. Totuși, începând cu anul 2005 peste 4.5% din mijloa-
RM a consolidat încercările sale de a se reorienta de la
cele publice alocate cercetării şi dezvoltării au fost alocate
asistenţa de supravieţuire la dezvoltarea sustenabilă. Prin-
pentru activităţi de inovare, atingând un nivel de finanţare
cipalele documente în desfăşurarea aces tui proces sunt:
de circa un milion euro pe an. Aceste fonduri au fost uti-
Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei (2004-
lizate pentru dezvoltarea infrastructurii inovaționale, dar
2006), Planul de acţiuni Moldova-UE (2005-2007), Strategia
si pentru finanțarea proiectelor de transfer tehnologic si
naţională de dezvoltare (2008-2011), Programul de stabili-
finanțarea „start-up-urilor”. Totodată, pe site-ul AŞM, la ru-
zare şi relansare economică (2009-2011), Strategia naţiona-
brica „Proiecte de transfer tehnologic” nu este înregistrată
lă de dezvoltare „Moldova 2020” (2012-2020), Programul
nici o informație la acest subiect.
„Rethink Moldova” (2010), etc. Acesta din urmă nu este toc-
Experienţa mondială a demonstrat că pentru a reduce ba- mai un document de planificare strategică, ci este consacrat
rierele în calea transferului de tehnologie sunt necesare or- priorităţilor Guvernului, derivate din strategii, prezentat la
ganisme intermediare asociate cu informaţii, management, Conferinţa Donatorilor pentru republica Moldova, care a
tehnologie şi de finanţare. În calitate de intermediari teh- confirmat alocarea aproape 2 miliarde de euro.
nologici fac parte agenţiile specializate guvernamentale,
Cea mai mare constrângere în calea implementării Strate-
companiile de energie, servicii, organizaţii non-guverna-
giei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020” a rămas lipsa
mentale, departamente de legătură universitare, centre teh-
estimării costurilor pentru măsurile propuse, ceea ce în-
nologice regionale, organizaţii de cercetare şi tehnologie,
greunează evaluarea resurselor necesare pentru implemen-
utilităţi electrice şi reţele trans-naţionale193. Existenţa unei
tarea acestora. RM nu are experienţă în elaborarea unor
bune părţi dintre acestea în RM este descrisă mai sus în ca-
documente de planificare strategică pe termen lung sau a
pitolul 6.1.1., consacrat consolidării capacităţilor.
resurselor necesare pentru a asigura, că activităţile vor fi
Asistenţa oficială pentru dezvoltare efectiv implementate, în timp ce contextul politic instabil şi
lipsa resurselor financiare lasă Guvernul într-o poziţie mai
Asistenţa oficială pentru dezvoltare (AOD) este împărţi-
vulnerabilă şi îl face în continuare mai dependent de priori-
tă în granturi şi credite pentru ţările în curs de dezvoltare
tăţile de moment ale donatorilor.
acordate în scopul consolidării macroeconomice (de către
FMI), credite concesionale pentru Guvern (în special, de că- Pe lângă planuri şi strategii naţionale, mai există şi un număr
tre AID), granturi pentru susţinerea direct bugetară (de că- de angajamente bilaterale, ţară-donator, care sunt implemen-
tre UE, BM, DFID), asistenţa tehnică din partea unui număr tate prin diverse planuri de acţiuni convenite. Este de men-
de organizaţii multinaţionale şi donatori bilaterali194. ţionat că tendinţa generală în domeniul asistenţei este cea de
mai puţină generalitate şi de o orientare accentuată la nivel
În 2006, partenerii de dezvoltare ai RM şi-au asumat an-
sectorial. Creşterea în importanţă a abordării sectoriale este
gajamentul să aloce 1.2 miliarde de dolari în cadrul întâl-
generată de obiectivul de integrarea în UE (la moment Acor-
nirii grupului consultativ al donatorilor pentru Republica
dul de Asociere este în faza de negocieri cu UE).
Moldova. În acelaşi timp, în anul 2006 Moldova a aderat la
Declaraţia de la Paris privind Eficacitatea Asistenţei pentru Din momentul semnării Declaraţiei de la Paris, la fiecare
Dezvoltare, semnată în anul 2005 de către 128 state şi 26 doi ani RM participă în sondajul Declaraţiei de la Paris, care
donatori. ne permite, împreună cu altă informaţie disponibilă, să eva-
luăm relevanţa şi eficienţa asistenţei.
În perioada 2006-2010, implicarea comunităţii de donatori
în RM a dat dovadă de creştere a AOD, dinamica acesteia În perioada anilor 2008-2009, AOD oferită RM a traversat
ne fiind stabilă pe parcursul anilor. Guvernul aflat la putere o perioadă de stagnare, cauzată de criza economică globală,
în perioada 2005-2009 a avut relaţii diferite cu donatorii, de după care a cunoscut o creştere rapidă, ca apoi să se stabi-
la relaţii plauzibile până la expulzarea proiectelor din ţară. lizeze la nivelul de circa 450 milioane dolari SUA în anul
Actualul Guvern are o abordare mai stabilă şi orientată spre
parteneriat. 195
<http://www.google.md/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=
web&cd=2&cad=rja&ved=0CDIQFjAB&url=http%3A%2F%2Fwww.min-
193
<http://www.ipcc.ch/ipccreports/sres/tectran/index.php?idp=517>. fin.md%2Fcommon%2Factnorm%2Fbudget%2Fclasificbudget%2F23_04
194
Sandu Maia (2009), The analysis of the evolution of foreign assistance _2013%2FOrdin_6_din_19_01_2009_rom.doc&ei=I-zsUejXHIjhtQbwzIF
offered for Moldova in the period 2001-2007. ADEPT, 2009. <http://www.e- I&usg=AFQjCNGXX6OoPFdrGYyizAZeWuFHCIbnoA&sig2=T1yOupY
democracy.md/files/prioritati-guvernare-2009.pdf>. U94KwefLVYLhF3Q&bvm =bv.49478099,d.Yms>.
2011 (Figura 6-1), ceia ce reprezintă cca 6.4% din valoarea dum, în timp ce UE a amânat acordarea susţinerii bugetare.
PIB-ului pentru acest an. Guvernul Vlad Filat-1 a preluat mandatul către sfârşitul
anului 2009 şi a semnat acordul cu FMI, acordul MCC (în
Ponderea acordurilor bilaterale de asistenţă în AOD a repre-
engl.: Millennium Challenge Corporation) şi a relansat
zentat circa 43% în 2009, 26% în 2010 şi 29% în 2011196. Cei
cooperarea multilaterală cu UE, a întrerupt suspendarea
mai importanţi 10 donatori pentru RM înregistraţi pentru
temporară a relaţiilor cu FMI şi a relansat susţinerea buge-
perioada 2010-2011 sunt prezentaţi în Tabelul 6-1.
tare din partea Băncii Mondiale.
Tabelul 6-1: Ce mai importanţi 10 donatori pentru RM, media Aşa cum observăm din Figura 6-2, cea mai mare parte a
pentru 2010-2011, milioane $ SUA asistenţei este oferită pentru asigurarea stabilităţii macro-
economice, care reprezintă majoritatea din alocările FMI
Germania
România
Britanie
Suedia
Elveţia
Marea
acordate pentru depăşirea crizei economice mondiale. De
SUA
GEF
FMI
AID
UE
asemenea, printre sectoarele care primesc cele mai mari

AOD 144 108 62 27 19 15 13 11 9 8
cote de AOD se numără sectorul social, justiţia şi afacerile
interne (JAI) şi dezvoltarea regională.
În general, cooperarea Guvernului cu donatorii a variat pe
parcursul anilor de la o cooperare relativ bună în perioada Aşa cum se menţionează în „Asistenţa externă şi dezvoltarea
2007-2009, cu deteriorarea relaţiilor la sfârşitul anului 2009, economică a RM”197, majoritatea AOD (48% în 2008 şi 40%
în 2009) este orientată spre sectorul social, JAI şi buna
când FMI şi UE au suspendat semnarea noului Memoran-
197
Lozovanu, V., Gîrbu, V. (2010), Foreign Assistance and Moldova’s Economic Devel-
196
<http://www.oecd.org/dac/stats/MDA.gif>. opment. IDIS Viitorul, September 2010.
500
milioane $ SUA
450
470 451
400
350
298
265
300
228
250
169 244
200
118
150
100
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Figura 6-1: Evoluţia asistenţei oficiale de dezvoltare pentru RM în perioada 2004-2011*

<http://www.oecd.org/dac/stats/MDA.gif>
*
1000
milioane MDL
900 2008
800 2009
700 2010
600
500
400
300
200
100
0
ele
10. ciare
bat val a cu ui
ize ea ă
o rov re io e
ras on or ale
7.5 7.5 ructu miei șelor
7.4 Dezv volta ți reg ciale
7.3 Dez rită ci so ală
7.2 ticula Politi soci ii
7.1 6 Prote p. m oasă
6.4 în câmsănăt ație
aj. ate duc e
. de So ces En rt
6.1 5 Tran zică
tru ez ei
5.5 Ce efi ÎMM
5.4 orirea area eri
5.2 l. med S/e i zare
5.3 Prom . de ntegr
Am 4 milit civilă
De iet. at
an D
4.2 ./soc de st i
De ron cor ciar
9. C nitor izion a me nală

Pre rn. s oc PL
4.1 3.4 F nirea . judi iei
3.3 ode f. demrea A C
3.2 .1 For rtific rea A c.
5.5 ctura volt.

cr ra ție
. cr uar ap
8. M.1 Ap Polua ra reg rural
a c
ang ciet la e ergi
om . și e are diul
ort 6.2 Ac .5.2 spo
M ti a P
ras și d nț
i fin SN
3 Fo ca oe
Par .4.1 cți un

ve ist raț
Sp ov afac
Alt
Inf . ec rea ion
mo tie up
.1 fi
Inf rc. cie
e .3 ari
2.2 ortifi macr
t o a
F l.
2.1 stabi
.
sig
1. A
5.1
Op
6.3
Obiective SND
Figura 6-2: Destinaţia AOD în RM în perioada anilor 2008-2010
guvernare, ceea ce ne duce la concluzia că sectorul real al Proiectele GEF sunt orientate spre testarea şi demonstrarea
economiei primeşte AOD insuficientă (8-10%) şi, prin ur varietăţii de modele de finanţare şi instituţionale spre pro-
mare, este serios neglijat. movarea fuziunii de tehnologii, mai multe proiecte GEF fi-
ind concepute spre mobilizarea finanţării sectorului privat.
Conform studiului efectuat de IDIS Viitorul198, RM este mult Consolidarea capacităţilor este un element central al celor
dependentă de fondurile pentru supravieţuire, neavând un mai multe proiecte GEF, ele având un impact direct asupra
sprijin suficient de dezvoltare sustenabilă a economiei reale. capacităţilor ţărilor gazdă de a înţelege, absorbi şi difuza
Neglijarea unor sectoare şi atenţia excesivă faţă de altele cu tehnologiile.
siguranţă nu va contribui la soluţionarea problemei depen-
denţei Guvernului RM de susţinerea financiară externă. Se Din 1991, GEF a acordat ţărilor în curs de dezvoltare şi celor
tratează efectele, nu cauzele problemelor. cu economii în tranziţie, circa 11.5 miliarde $ SUA in formă
de granturi şi 57 miliarde $ SUA ca cofinanţare pentru 3215
Observăm, de asemenea, că anumite fonduri au fost elibe- de proiecte în 165 de ţări. Prin Programul de Granturi Mici
rate şi pentru atenuarea poluării mediului199. Acestea, însă, (PGM), GEF a promovat mai bine de 16030 de granturi mici
nu corespund reducerii gazelor cu efect de seră direct, ci, direct spre societatea civilă şi organizaţii comunitare, ele to-
în marea lor majoritate reducerii şi eliminării poluanţilor tal însumând 653.2 milioane $ SUA203.
organici persistenţi şi de realizare a Planului Naţional de
Implementare a Convenţiei de la Stockholm200 Din momentul aderării RM la GEF şi aplicării la granturi
către acest fond, ţara a obţinut un suport financiar neram-
Ne cătând la sumele importante alocate ca AOD, capacita- bursabil în valoare de 28.8 milioane $ SUA, precum şi 57.1
tea autorităţilor naţionale de a ghida donatorii în acordarea milioane $ SUA în formă de cofinanţare pentru 18 proiecte,
asistenţei prin exercitarea rolului de lider în ceea ce priveşte inclusiv şase proiecte în domeniul „protecţiei biodiversi-
politicile şi coordonarea eforturilor partenerilor de dezvol- tăţii”, şase aferente domeniului „combaterea schimbărilor
tare (apartenenţa) lasă încă de dorit. În anul 2006, aparte- climatice” şi două orientate spre „protecţia râurilor trans-
nenţa în RM a primit nota D, unde cea mai înaltă notă este frontaliere”, unul în domeniul „combaterea degradării so-
A şi cea mai joasă este E. În 2008 şi 2010 – RM a fost apre- lurilor”, două în domeniul „eliminării poluanţilor organici
ciată cu nota C201. persistenţi” şi două proiecte pentru arii multi-focale.
La momentul de faţă raportul între fondurile promise şi cele
De asemenea, RM a participat la nouă proiecte regionale şi
efectiv alocate este de 81%, ceea ce reprezintă un progres
globale finanţate de GEF în valoare totală de 36.0 milioane
semnificativ în comparaţie cu anul 2005 (67%) şi arată o îm-
$ SUA, iar 387.4 milioane $ SUA au fost alocate în formă de
bunătăţire în ceea ce priveşte previzibilitatea şi capacitate de
cofinanţare. Acestea includ un proiect consacrat eliminării
absorbţie. Totodată, cea mai mare parte a fondurilor a fost
poluanţilor organici persistenţi şi opt proiecte dedicate pro-
alocată pentru susţinerea bugetară şi nu se cunoaşte cât de
tecţiei râurilor transfrontaliere.
eficient au fost absorbite aceste mijloace. Este important de
menţionat că fondurile care au fost promise, dar nu au fost La ultima fază operaţională de completare a solicitărilor
furnizate (aproximativ 77 milioane $ SUA), au fost incluse de finanţare din partea GEF (GEF-5) pentru perioada iulie
în buget, astfel creându-se un decalaj datorită faptului că ac- 2010 - iunie 2014, Republica Moldova a primit o ofertă de
tivităţile planificate nu erau acoperite financiar202. elaborare şi realizare de proiecte pentru o sumă de 1.5 mili-
Fondul Global de Mediu oane $ SUA în domeniul protecţia biodiversităţii, 2.0 mili-
oane $ SUA în domeniul combaterii schimbărilor climatice
Fondul Global pentru Mediu (în engl.: GEF) , entitatea de şi circa 4.9 milioane $ SUA în combaterea degradării solu-
funcţionare a mecanismului financiar al CONUSC, este o rilor. Pentru GEF-5 au fost deja prezentate proiecte pentru
instituţie multilaterală cheie pentru transferurile de teh- aprobare din partea Consiliul GEF204.
nologii de mediu. GEF îşi propune să promoveze eficienţa
energetică şi tehnologiile regenerabile de energie prin redu- GEF a oferit, de asemenea, finanţare proiectului imple-
cerea pe termen lung a barierelor, costurilor de implemen- mentat prin intermediul Programul Naţiunilor Unite pen-
tare şi celor tehnologice. Un obiectiv important al acestor tru Dezvoltare (PNUD) privind consolidarea capacităţilor
programe este de a cataliza pieţe durabile şi de a crea un spre promovarea reformelor fiscale în domeniul protecţiei
mediu favorabil pentru transferul de tehnologii. mediului înconjurător, pentru a răspunde priorităţilor naţi-
onale şi globale de mediu. Valoarea suportului acordat Re-
198
<http://www.viitorul.org/>.
199
<http://www.academia.edu/1142339/EVALUAREA_CAPACITATII_ publicii Moldova constituie 475 mii $ SUA, cu o cofinanţare
DE_ABSORBTIE_A_ASISTENTEI_EXTERNE_ACORDATE_REPUBLI- de 610 mii $ SUA venită din partea PNUD şi altor parteneri.
CII_MOLDOVA>. Proiectul se află în curs de implementare din anul 2011 şi a
200
<http://www.moldovapops.md/>. fost elaborat drept urmare a abordării strategice a GEF de
201
<http://www.oecd.org/dac/effectiveness/Moldova%203.pdf>.
202
<http://www.academia.edu/1142339/EVALUAREA_CAPACITATII_ 203
<http://www.undp.md/media/tender_supportdoc/2013/645/Strate-
DE_ABSORBTIE_A_ASISTENTEI_EXTERNE_ACORDATE_REPUBLI- gia%20Nationala%20a%20Programului%20de%20Granturi%20Mici.pdf>.
CII_MOLDOVA>. 204
<http://www.thegef.org/gef/whatisgef>.
consolidare a capacităţilor şi a priorităţilor în cadrul Stra- Procesul de acordare a granturilor începe odată cu aproba-
tegiei GEF-5. În acest scop, proiectul urmăreşte atingerea rea Strategiei Naţionale de către Echipa Centrală de Mana-
Obiectivelor de Dezvoltare a Capacităţilor 4, care prevăd gement al Programului în condiţiile respectării obiectivelor
dezvoltarea unor mecanisme financiare durabile pentru a strategice pentru faza operaţională 5 a GEF.
îndeplini obiectivele comune în cadrul celor trei Convenţii
Pentru a atrage cofinanţare la implementarea GEF SGP în
de la Rio. Ţintele proiectului sunt de a pune în aplicare re-
RM, membrii Comitetului Naţional de Coordonare şi Co-
forme fiscale în domeniul mediului, orientate spre creşterea
ordonatorul Naţional vor lucra intensiv cu donatorii bilate-
beneficiilor naţionale şi globale de mediu, prin adoptarea
rali care pot oferi fonduri eligibile şi fondurile naţionale ale
unor subvenţii selectate, amenzi, taxe şi alte instrumente fis-
agenţiilor guvernamentale, cum ar fi:
cale corespunzătoare, care, conform experienţei mondiale,
se dovedesc a fi cele mai eficiente instrumente în atingerea 1. Fondul Ecologic Naţional;
obiectivelor de reducere a emisiilor de GES. Premiza de 2. Fondul pentru Eficienţă Energetică;
lansare a unui atare proiect a pornit de la faptul că bugetul 3. Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională;
sectorului de mediu în RM este foarte limitat şi reprezin-
4. Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, etc.
tă 0.1-0.2% din bugetul naţional. Cele mai multe din aceste
fonduri acoperă costurile de personal şi nu permite Minis- Cofinanţarea va veni de la beneficiarii de granturi şi parte-
terului Mediului implementarea activităţilor sale de bază şi nerii acestora – sectorul privat, comunităţi, autorităţi locale,
nici să promoveze politicile necesare. În alte sectoare, pre- persoane individuale etc. Una din cerinţele Fazei Operaţio-
ocupările legate de mediu sunt practic inexistente. Sectorul nale 5 a GEF este obţinerea cofinanţării în proporţie de cel
agricol a beneficiat de resurse ceva mai importante, egale cu puţin 1:1 - în numerar şi în natură. SGP Moldova va tinde
3.1% din bugetul naţional în anul 2009. Însă, puţine proble- spre rata de cofinanţare 1:1 pentru întreaga perioadă a Fazei
me de mediu erau incluse în planul de dezvoltare a sectoru- Operaţionale 5 a Fondului Global de Mediu.
lui. În plus, taxele existente de poluare a mediului stabilite în Băncile pentru dezvoltare multilaterală
Legea privind plata pentru poluarea mediului, au contribuit
la acumularea doar a circa 15.6 milioane $ SUA pentru Fon- Băncile multilaterale de dezvoltare (BMD) consideră tran-
dul Ecologic Naţional şi circa 0.685 milioane $ SUA pentru sferul de tehnologie, ca parte a misiunii lor de încurajare a
Fondurile Ecologice Locale. Acestea, însă, sunt resurse mult dezvoltării, inclusiv spre un mediu mai curat. Ele au deve-
limitate în faţa necesităţilor reale. Punerea în aplicare a re- nit conştiente de rolul pe care îl pot juca spre mobilizarea de
formelor fiscale în domeniul mediului ar îmbunătăţi sub- capital la satisfacerea necesităţilor de dezvoltare durabilă şi a
stanţial situaţia şi la capitolul reducerii emisiilor de GES137. mediului, precum şi de posibilitatea de a utiliza inovaţia fi-
nanciară pentru a încuraja proiectele şi iniţiativele de mediu.
Una din recomandările stipulate în Raportul de Evaluare
a Portofoliului Ţării (1994-2009) se referă la faptul că GEF Dintre băncile multilaterale de dezvoltare, în Republica
urmează să sprijine pe deplin implementarea Programului Moldova sau manifestat deosebit în promovarea proiectelor
de Granturi Mici (SGP) în RM. Moldova şi-a exprimat inte- de dezvoltare durabilă şi de mediu Banca Mondială (BM) şi
resul de a se alătura SGP promovat de GEF şi intenţia a fost Banca Europeană pentru Construcţie şi Dezvoltare (BERD).
aprobată de către Comitetul de Supraveghere al GEF SGP. Grupul Băncii Mondiale (BERD, AID, CFI, MIGA, ICSID).
O misiune de iniţiere a programului a fost desfăşurată în
toamna 2011. Obiectivul misiunii de iniţiere se rezuma la RM a aderat la BIRD pe 12 august 1992, ziua considerată
evaluarea „nivelul de pregătire” al ţării pentru implemen- data oficială în care a devenit membru al Băncii Mondiale.
tarea Strategiei Naţionale a SGP în cadrul PNUD, avându- Asociaţia Internațională de Dezvoltare (AID) acordă îm-
se în vedere aici că persoanele interesate guvernamentale şi prumuturi cu o rată mică a dobânzii sau fără rată a dobânzii
neguvernamentale, cât şi potenţialii parteneri-donatori să – numite credite – şi granturi ţărilor mai sărace. RM a deve-
constate necesitatea unui astfel de program şi să fie dispuşi nit membru al AID pe 14 iunie 1994.
să-şi asume anumite roluri şi responsabilităţi conform Ghi-
dului practic SGP GEF. Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) acordă împru-
muturi, capital şi asistenţă tehnică în vederea încurajării in-
RM dispune deja de experienţă în implementarea granturi- vestiţiilor în sectorul privat în ţările în curs de dezvoltare.
lor mici în cadrul proiectului regional privind apele trans- RM a devenit membru al CFI pe 10 martie 1995.
frontaliere la fel ca şi în cadrul componentei PNUD Schema
de Granturi Mici, care a fost elaborată în conformitate cu Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor (MIGA)
SGP GEF. Acestea au fost implementate cu succes şi au des- oferă garanţii împotriva pierderilor cauzate de riscurile ne-
coperit potenţialul pentru această nouă modalitate de sti- comerciale suportate de investitori în ţările în curs de dez-
voltare. RM a devenit membru al MIGA pe 9 iunie 1993.
mulare a iniţiativelor la nivel local. De asemenea, SGP ar
oferi suportul atât de necesar comunităţii ONG-urilor din Centrul Internaţional de Reglementare a Diferendelor din
Republica Moldova, care este foarte activă, dar dispune de Domeniul Investiţiilor (ICSID) oferă facilităţi internaţiona-
mijloace financiare limitate.
le pentru reconciliere şi arbitrarea disputelor investiţionale. suport, inclusiv pentru Activitate economică şi sectorială şi
RM a devenit membru al ICSID pe 4 iunie 2011. asistenţă tehnică (AAA). AAA, acordat în anii fiscali 2010-
2012, include un Raport de evaluare a procurărilor ţării, un
În activitatea sa, BM se conduce de Strategia de parteneriat
Memorandum economic de ţară, un Studiu regional privind
cu ţara (SPT) pentru Republica Moldova pentru anii fiscali
restructurarea sistemului de încălzire, o Analiză a cheltuie-
2009-2012 şi Raportul de progres cu privire la SPT cu Repu-
lilor publice şi AT cu privire la Monitorizarea Sectorului
blica Moldova pentru anii fiscali 2009-2013.
Financiar. În sectorul financiar, în special, Banca Mondială
O nouă SPT pentru anii fiscali 2014-2017 este în proces de a acordat asistenţă în îmbunătăţirea cadrului juridic şi nor-
elaborare şi urmează să fie consultată cu factorii interesaţi şi mativ cu privire la plăţile electronice şi segmentele sectoru-
prezentată Comisiei în 2013. lui financiar nebancar, asistată de Banca Naţională a Mol-
dova (BNM) cu efectuarea testelor de stres pentru bănci; a
Suportul financiar venit de la BM până în prezent a fost acor-
elaborat o notă tehnică cu privire la dezvoltarea pieţei de
dat ţării în domeniile precum sănătatea, educaţia, agricultu-
capital; a acordat asistenţă în organizarea unei mese rotunde
ra, energetica, aprovizionare cu apă şi canalizare, guvernarea
cu privire la supravegherea serviciilor financiare şi a acordat
electronică, protecţia socială, competitivitate şi multe altele.
consultanţă şi asistenţă în alte domenii prin dialog continuu
Peste 970 milioane de dolari SUA au fost angajate până la
cu partenerii guvernamentali.
momentul de faţă în susţinerea a 45 de proiecte. Peste 340
de fonduri fiduciare au fost implementate în valoare de peste Aceste produse de asistenţă tehnică (AT) vor fi utile în pro-
200 milioane $ SUA. Corporaţia Financiară Internaţională movarea reformelor structurale şi elaborarea unui nou in-
(CFI) şi Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor strument de creştere economică pentru RM bazat nu doar
(MIGA) – membri ai Grupului Băncii Mondiale – au acordat pe remitenţe, dar şi pe exporturi şi investiţii. Pe lângă ac-
resurse financiare şi garanţii în sumă de 295 milioane $ SUA. tivitatea continuă în domeniul securităţii alimentare, viito-
rul AAA va include activităţi fiscale programatice, activităţi
Portofoliul actual al Băncii Mondiale include 11 proiecte de
ulterioare A&A ROSC, continuarea activităţii în domeniul
investiţii. Suma totală angajată se ridică la 255.6 milioane $
concurenţei şi reformelor structurale şi AT în domeniul
SUA, iar rata de debursare depăşeşte constant 20% anual,
sănătăţii. Ar putea fi efectuate analize specifice domeniilor
atingând recordul de 35.08% la sfârşitul anului fiscal 2012.
care să completeze programul propus de creditare în dome-
Portofoliul în proces de implementare al AID (Asociaţia In-
niul energetic, educaţiei, raţionalizării elaborării ALSAC
ternaţională de Dezvoltare) este vast, acoperind aproape fi-
în agricultură. AAA în sectorul financiar ar putea include
ecare sector, deşi concentraţia cea mai mare a operaţiunilor
acţiuni în vederea îmbunătăţării intermedierii remitenţelor,
este în domeniul protecţiei sociale, agriculturii şi dezvoltării
monitorizării sectorului financiar pentru a susţine măsurile
rurale, precum şi a sectorului financiar şi privat.
de rezistenţă la criză şi dezvoltarea pieţei205. În ce priveşte
Banca Mondială administrează un portofoliu substanţial de proiectele BM în RM cu impacturi de atenuare a gazelor cu
74 milioane $ SUA în cadrul Fondurilor Fiduciare (unul din efect de seră pe parcursul ultimilor ani, acestea sunt prezen-
cele mai mari în regiunea Europei şi Asiei Centrale), cu o tate în Tabelul 6-2.
experienţă de implementare destul de satisfăcătoare, care
Contribuţia Băncii Mondiale la atenuarea emisiilor de gaze
participă la co-finanţarea operaţiunilor AID, finanţează cu efect de seră este evaluată în Raportul de Sinteză al Pro-
operaţiunile GEF şi cele de carbon, şi acordă alte forme de
205
<http://www.ncu.moldova.md/pageview.php?l=ro&idc=653>.
Tabelul 6-2: Proiectele BM cu impacturi asupra atenuării emisiilor de GES în RM
Creditul angajat, Data
Nr. Denumirea proiectului
milioane $ SUA aprobării
1 Susţinere urgenta in agricultură 10.00 14.05.13
2 Proiectul de competitivitate in agricultură (WB) 18.00 01.05.12
3 Proiectul de competitivitate in agricultură (GEF) 4.44 01.05.12
4 Producerea de biogaz din deşeuri animaliere, proiect pilot 0.98 24.06.11
5 Moldova: Fondul de Trust SIDA spre finanţarea reformelor energetice si majorarea eficienţei energetice 2.87 17.02.11
6 Proiectul forestier comunitar din Moldova 2.00 26.05.09
7 Proiectul energetic II, finanțare adiționala 10.00 29.01.09
8 Proiectul infrastructurii de mediu 4.56 29.05.07
9 Proiectul de suport al Programului pentru sectorul drumuri 16.00 29.03.07
10 Proiectul conservării solului 2.48 16.06.06
11 Conservarea energiei si reducerea de emisii (Dezvoltarea Fondului de Carbon comunitar) 0.48 24.02.06
12 Încălzirea publica prin biomasa in sectorul rural (Facilitarea dezvoltării Fondului Comunitar de Carbon) 1.49 24.02.06
13 Energia renovabila din deșeurile agricole (biomasa) 0.97 27.06.05
14 Proiectul de conservare a solurilor 5.18 23.01.04
15 Proiectul energetic II 35.00 25.11.03
TOTAL 114.5
gramului de parteneriat cu ţara, alcătuit în aprilie 2013206. • Infrastructură (mediul înconjurător şi transportul mu-
Conform acestuia, cele mai mari probleme de mediu ale nicipal) – 46%
Republicii Moldova sunt degradarea solului, poluarea ape-
Asistenţa acordată RM la situaţia din luna martie 2013 cu-
lor de suprafaţă, lipsa gestiunii durabile a deşeurilor (atât
prinde: în total 96 proiecte cu o valoare totală 1263 milioane
solide, cât şi lichide), precum şi creşterea poluării apelor
Euro, din care suma brută a debursărilor 415 milioane Euro
subterane, cauzată de gestiunea slabă a gunoiului de grajd în
şi portofoliul în sectorul privat 61%207.
comunităţile rurale. RM a înregistrat progrese semnificative
în domeniul protecţiei mediului. Totodată, au fost imple- Proiectele BERD în Republica Moldova pe parcursul anilor
mentate cu succes proiecte care au avut drept scop stopa- 2001-2013 cu impacturi directe asupra atenuării emisiilor
rea şi inversarea degradării solului, în acelaşi timp oferind de GES direct în RM sunt prezentate în Tabelul 6-3.
beneficii globale, precum reducerea planificată a emisiilor
CO2 de 4.3 milioane tone în următorii zece ani. Printre proiectele/creditele nominalizate, cel mai însemnat
impact asupra reducerii emisiilor de GES direct este aşteptat
Cel mai voluminos proiect susţinut de Banca Mondială co- a fi obţinut de la liniile de credite MoSEFF208 şi MoREFF. De
respunde Proiectului Energetic II (credit AID în sumă de regulă, reducerea consumului de energie în proiectele finan-
45 milioane $ SUA, 2003-2012), care s-a încheiat în aprilie ţate prin aceste linii de credite, depăşeşte 30%, cu impacturi
2012, a avut drept scop îmbunătăţirea securităţii şi fiabilităţii respective asupra atenuării emisiilor de GES direct.
sistemului de transmisie a energiei electrice şi a aprovizio-
nării cu energie electrică şi, prin urmare, facilitarea opera- Pentru a face investiţiile în proiecte de eficienţă energetică
ţiunilor libere comerciale ale sistemului energetic şi eficienţa mai atractive, MoSEFF oferă o componentă de grant pen-
aprovizionării cu energie termică în anumite clădiri publice tru proiectele eligibile. În funcţie de economiile de energie
(şcoli, spitale, etc.). Banca a finalizat, de asemenea, Studiul şi reducerea emisiilor de GES direct realizate, componenta
de restructurare financiară şi instituţională a aprovizionării grantului poate fi între 5 şi 20% din suma creditului.
cu energie electrică şi termică în municipiul Chişinău în oc- Printre companiile bine cunoscute în RM, care au imple-
tombrie 2011, care s-a axat în special pe opţiunile de politici mentat proiecte cu ajutorul MoSEFF sunt: Orhei-Vit, Macon,
pentru restructurarea corporativă şi financiară a Termocom Covoare Ungheni şi altele. De asemenea, o serie de companii
şi CET-urilor. Studiul a condiţionat emiterea unei Hotărâri a mici, au implementat proiecte cu împrumuturi de la 10 mii
Guvernului în noiembrie 2011 privind adoptarea planului de euro până la 2 milioane euro. Pentru facilitarea şi accelera-
restructurare corporativă a Termocom şi CET-1 şi elaborarea rea investiţiilor în eficienţa energetică, echipa MoSEFF oferă
unui plan de restructurare a datoriilor cu Moldovagaz. O ope- asistenţă tehnică şi recomandări pentru optimizarea consu-
raţiune întru susţinerea reformei specificate anterior a Băncii mului de energie. Asistenţa tehnică MoSEFF este finanţată
Mondiale este în curs de pregătire pentru anul fiscal 2014. de către UE şi este gratuită pentru proiectele eligibile.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare Programul MoREEFF oferă credite pentru implementarea
BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguver- tehnologiilor energo-eficiente în locuinţe. Pentru a-i ajuta
namentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a de- pe locatarii şi proprietarii spaţiilor locative din ţară să redu-
mocraţiei. că consumul şi facturile de energie, Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a elaborat Facilitatea de
Proiectele actuale lansate de BERD pentru RM pe domenii Finanţare a Eficienţei Energetice în Sectorul Rezidenţial din
sunt următoarele: Moldova (MoREEFF).
• Afaceri (agricultură, producere şi servicii, proprietate, Această Facilitate de Finanţare prevede acordarea liniilor de
turism şi telecomunicaţii) – 15% credit băncilor moldoveneşti cu scopul de a oferi împrumu-
• Domeniul energetic (resurse naturale şi energie turi pentru a realiza proiecte de eficienţă energetică în sec-
electrică) – 0.7% torul rezidenţial din RM. Beneficiarii împrumuturilor pot fi
• Sectorul financiar (suport ÎMM) – 31% 207
<http://www.ncu.moldova.md/pageview.php?l=ro&idc=652&t=/PRO-
FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Banca-Europeana-pen-
206
<http://www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/document/Mol- tru-Reconstructie-si-Dezvoltare&.>.
dova-Snapshot-rom.pdf>. 208
<http://www.moseff.org/>.
Tabelul 6-3: Proiectele/Creditele BERD cu impacturi asupra atenuării emisiilor de GES direct în Republica Moldova
Creditul angajat,
Nr. Titlul creditului (proiectului) Data aprobării
milioane $ SUA
1 Reabilitarea drumurilor Moldovei IV 150.00 26.03.13
2 Reabilitarea transportului feroviar al Moldovei 25.00 16.10.13
3 Facilitatea de finanţare a eficienţei energetice în Moldova (MoSEFF şi MoSEFF II) 42.00 09.05.12
4 Facilitatea de finanţare a eficienţei energetice în sectorul rezidenţial al Moldovei (MoREEFF) 35.00 09.05.12
5 Reabilitarea rețelelor de transport Moldelectrica 21.50 09.05.12
6 Reabilitarea sectorului de drumuri Chișinău 11.40 22.11.11
7 Reabilitarea drumurilor Moldovei III 75.00 26.10.10
8 Proiectul de reabilitare a drumurilor Moldovei 30.00 27.06.07
TOTAL 389.90
proprietarii şi locatarii spaţiilor locative, Asociaţiile proprie- Împrumuturile şi creditele sunt alocate în condiţiile în care
tarilor de apartamente, Companiile de administrare a fondu- sunt promovate tehnologiile avansate şi reflectate în listele
lui locativ, Companiile de servicii energetice şi alte companii de tehnologii respective209 . În rândurile acestora sunt în-
eligibile care prestează servicii de întreţinere, funcţionare, scrise: ferestre, izolare termică, pompe de căldură, boilere şi
construcţie şi renovare, activează în bază de contract sem- sobe pe biomasă, sisteme solare de încălzire a apei, boilere
nat cu proprietarii/ locatarii şi au scopul de a implementa pe gaz, sisteme fotovoltaice, etc.
proiecte eligibile. Proiectele eligibile includ următoarele lu-
crări: instalarea ferestrelor energo-eficiente; izolarea pereţi- Mecanismul Dezvoltării Nepoluante al Protocolului de la
lor, podelelor şi acoperişurilor; instalarea cazanelor eficiente Kyoto
pe biomasă, sistemelor solare de încălzire a apei, cazanelor În cadrul Protocolului de la Kyoto RM este o ţară fără an-
pe gaz eficiente; sistemelor de pompe termice, sistemelor gajamente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
fotovoltaice, inclusiv cele integrate arhitectural, staţiilor cu
Însă ea poate contribui la efortul internaţional de combatere
schimbătoare de căldură şi sistemelor inginereşti.
a schimbărilor climatice, totodată, obținând sprijin şi bene-
Trei surse de impacturi sunt aşteptate din implementarea ficii pentru dezvoltarea durabilă a ţării.
acestui proiect:
În vederea promovării proiectelor eligibile în cadrul Me-
• Efect demonstrativ şi extinderea pieţei:
canismului Dezvoltării Nepoluante (în engl.: CDM), RM a
Proiectul va genera un impact de tranziţie prin demonstra- înfiinţat Autoritatea Naţională Desemnată (în engl.: DNA)
rea beneficiilor de conservare a energiei şi promovarea ex- pentru Mecanismul Dezvoltării Nepoluante a Protocolului
tinderii creditării în eficienţa energetică a sectoarelor în care de la Kyoto. Activitatea acesteia este reglementată prin Ho-
finanţarea comercială este absentă şi într-o ţară caracteri- tărârea Guvernului Nr. 1574 din 26.12.2003.
zată de economie ineficientă a energiei şi de piaţă în mare
măsură limitată. În plus, MoREEFF deschide fereastra de fi- De notat, că Protocolul de la Kyoto şi-a expirat termenul de
nanţare asociaţiilor de locatari / condominii, precum si per- valabilitate în 2012, însă prin decizia Conferinţei a 18-a a
soanelor juridice (ESCO, companiilor de servicii) privind Părţilor Semnatare a CONUSC din decembrie 2012 de la
proiectele rezidențiale de eficienţă energetică. Doha, Qatar, termenul Protocolului de la Kyoto a fost extins
• Transferul de competenţe: încă pentru opt ani. Astfel că mecanismele Protocolului vor
continua să acorde influenţă, atât asupra transferului de teh-
Este de aşteptat, că Proiectul va transfera şi dezvolta exper- nologii, precum şi să servească drept instrumente însemna-
tiza şi competiţia pe mai multe nivele: (i) între băncile parti- te spre atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de GES
cipante, (ii) între sub-debitori şi experţi locali şi furnizori de direct la nivel global.
tehnologie. MoREEFF va contribui la: creşterea gradului de
conştientizare a părţilor interesate, consolidarea capacităţi- Până la acest moment, în Republica Moldova au fost iniţia-
lor de piaţă. Proiectul va sprijini schimbările legislative ori- te mai multe proiecte MDN/CDM, fapt reflectat în Tabelul
entate spre eficienţa energetică a clădirilor şi reglementarea 6-4. De pe urma implementării acestora, se aşteaptă obţine-
aferentă locuinţelor. rea unor reduceri a emisiilor de gaze cu efect de seră, echi-
valent la circa 1.5 milioane tone CO2 anual.
• Transfer de tehnologii:
209
<http://moreeff.info/tehnologii/>.
Tabelul 6-4: Proiecte MDN/CDM implementate în Republica Moldova
Reducerea de
Data aprobării
Denumirea proiectului emisii anuale Starea proiectului
de către DNA
așteptată, tone CO2
Reducerea scurgerilor fugitive de gaze din reţeaua de distribuţie
07.02.2012 164 043 Iniţiat
„Tiraspoltransgaz-Pridnestrovie” SRL, Republica Moldova
Reducerea scurgerilor fugitive de gaze din reţeaua de distribuţie Moldovagaz,
20.12.2011 748 903 Iniţiat
Republica Moldova
Iniţiat, reducerea anuala
17.03.2009 Proiectul de împădurire/reîmpădurire a Republicii Moldova 94 354
medie in perioada 2006-2035
Producerea biogazului din pulpă de sfeclă de zahăr presată în cadrul fabricii de
31.07.2006 21 142 Iniţiat
producere a zahărului în Drochia, Südzucker Moldova.
Construirea Centralei de Producere Combinată a Energie Electrice și Termice la
31.07.2006 62 000 Iniţiat
Î.S. «Tirotex», orașul Tiraspol, Republica Moldova.
Recuperarea biogazului de la rampa de depozitare a deşeurilor menajere solide
19.07.2006 248 560 In proces de iniţiere
din Ţânţăreni, raionul Anenii Noi, Republica Moldova
30.09.2005 Încălzire cu biomasă în comunităţile rurale din Republica Moldova Nr. 2 19 026 Iniţiat
01.10.2005 Încălzire cu biomasă în comunităţile rurale din Republica Moldova Nr. 1 7 316 Iniţiat
02.10.2005 Conservarea energiei in Republica Moldova 10 934 Iniţiat
Iniţiat, reducerea anuala
09.09.2004 Conservarea solurilor in Republica Moldova 179 242
medie in perioada 2002-2022
TOTAL 1 555 520
Beneficiile de carbon ale proiectelor MDN/CDM înregistra- 2. Elaborarea prognozelor meteorologice, agrometeorolo-
te în RM, în perioada 2006-2009, în urma comercializării gice, hidrologice, precum şi despre nivelul poluării me-
reducerilor de emisii cumulative de GES direct (348 502 diului ambiant;
tone CO2) în cadrul proiectelor respective au constituit circa 3. Elaborarea avertizărilor privind declanşarea fenome-
1 969 036 $ SUA210. nelor hidrometeorologice şi stihinice, precum şi despre
În vederea facilitării proiectelor MDN/CDM cu atribuţii la nivelul înalt al poluării mediului ambiant;
diminuarea consumului energiei electrice produse cu apli- 4. Asigurarea populaţiei, organelor administraţiei publice
carea combustibililor fosili, în anul 2011, având suportul fi- centrale şi locale, agenţilor economici, apărării naţiona-
nanciar al Băncii Mondiale, a fost elaborat instrumentul de le cu informaţie hidrometeorologică şi despre calitatea
calcul pentru determinarea Factorului de Emisii în sistemul mediului ambiant;
electroenergetic naţional (FES), precum şi au fost determi- 5. Constituirea şi gestionarea Fondului Naţional de Date
nate valorile concrete ale FES pentru perioadele creditare Hidrometeorologice, necesar pentru fundamentarea hi-
ce-şi au începutul în anul 2010211. drometeorologică a proiectării, executării şi exploatării
Datorită criteriilor de adiţionalitate aplicate în cadrul pro- diverselor obiective social-economice şi pentru elabo-
iectelor MDN/CDM (bunăoară, proiectele sunt eligibile rarea strategiilor de dezvoltare pe termen lung a econo-
dacă nu sunt fezabile economic fără vânzarea de carbon, miei naţionale;
tehnologia aplicată este una nouă pentru ţară, etc.) a fost 6. Participarea la schimbul de informaţii în cadrul sis-
posibil transferul de tehnologii care, în mod obişnuit nu ar fi temului mondial de observaţii hidrometeorologice şi
fost implementate în RM în anii respectivi. Toate proiectele îndeplinirea obligaţiunilor care rezultă din convenţiile
menţionate în Tabelul 6-4 fac parte din această categorie. şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova
este parte.
Istoria creării SHS îşi are începutul odată cu primele ob-
6.2. Sistemul de observaţii sistemice şi servaţii meteorologice efectuate în Chişinău în anul 1844.
activitatea de cercetare După 30 de ani, a fost organizat primul post hidrologic pe
râul Nistru în oraşul Bender (1878). În aceeaşi perioadă
6.2.1. Instituţii implicate în sistemul de observaţii au fost începute observaţiile meteorologice în 5 puncte ale
sistemice ţării: Briceni (1887), Soroca (1890), Comrat (1892), Ploti
(1894) şi Tiraspol (1898). La începutul secolului XX, ob-
Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) este o instituţie servaţiile meteorologice staţionare se efectuau la 11 punc-
publică din subordinea Ministerului Mediului al Republicii te, iar cele hidrologice – la 6. Însă la majoritatea staţiilor
Moldova, a cărui activitate este reglementată prin Hotărâ- şi posturilor observaţiile aveau un caracter episodic, fiind
rea Guvernului RM nr. 401 din 3 aprilie 2003 „Despre unele deseori întrerupte de acţiunile militare din timpul Primului
aspecte privind activitatea hidrometeorologică în Republica şi celui de-Al Doilea Război Mondial. În octombrie 1944,
Moldova”. a fost organizată Direcţia Serviciului Hidrometeorologic al
Administrarea SHS este asigurată de către directorul aces- RM, care a asigurat în continuare o dezvoltare planificată
tuia, numit în funcţie de către Guvern. În formula actuală a observaţiilor hidrometeorologice în ţară. În acelaşi an, în
Serviciul întruneşte trei domenii principale de activitate: structura Direcţiei a fost organizat Biroul Meteorologic cu
meteorologie, hidrologie şi monitoringul calităţii mediului. grupuri de prognozare meteorologică şi hidrologică. Biro-
Directorul SHS are un prim-vicedirector şi un vicedirector, ul Meteorologic a desfăşurat o vastă activitate cu privire la
numiţi şi eliberaţi din funcţie de către Ministerul Mediului. evaluarea metodologiei utilizate de către Institutul Central
Organul suprem de conducere al Serviciului este Consiliul de Prognozare din Moscova şi adaptarea ei la condiţiile Re-
tehnico-științific, în frunte cu directorul SHS. publicii Moldova, precum şi la elaborarea unor metodologii
noi. Grupul de prognoze hidrologice a elaborat metodici de
Sarcinile principale ale SHS sunt: prognozare hidrologică pe râurile Nistru şi Prut. În 1950, a
1. Efectuarea monitoringului stării şi evoluţiei condiţiilor fost emisă prima prognoză a viiturilor pluviale, iar în 1953
hidrometeorologice şi al calităţii mediului ambiant în – prognoza volumului de scurgere a viiturilor pluviale. În
scopul protecţiei populaţiei şi ramurilor economiei na- perioada postbelică a început restabilirea intensivă a staţi-
ţionale contra fenomenelor hidrometeorologice pericu- ilor şi posturilor de observaţie care au funcţionat anterior
loase, stihinice şi al nivelului înalt de poluare a mediului şi deschiderea noilor posturi, inclusiv organizarea unor noi
ambiant; genuri de observaţii. În anul 1946, la Chişinău a fost realizat
primul sondaj aerologic. Pe parcursul mai multor ani, son-
darea atmosferei a fost efectuată episodic, dar odată cu des-
210
<http://ro.greenmedia.md/carbon-market-2490.html>. chiderea Staţiei Aerologice Chişinău în 1957, acest proces a
211
<http://clima.md/lib.php?l=ro&idc=243&>.
devenit unul constant. În 1953 se deschide staţia de bilanţ 6.2.2. Sistemul naţional de observaţii sistemice şi
hidric, iar în 1957 se deschide staţia hidrologică pe bazinul reţeaua de supraveghere
de acumulare Dubăsari. În 1954, au început observaţiile
asupra componentelor bilanţului radiativ. Pentru asigurarea Conform Legii nr. 1536-XIII din 25.02.1998 cu privire la
necesităţilor sectorului agrar s-a dezvoltat reţeaua de ob- activitatea hidrometeorologică212, observațiile sistematice
servaţii agrometeorologice, îndeosebi pentru determinarea climatice pe teritoriul Republicii Moldova sunt efectuate
rezervelor de umiditate în sol (de la 3 puncte de observaţii de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Ministeru-
în 1947 la 24 puncte în 1963). La mijlocul anilor 1950, re- lui Mediului. Responsabilitățile SHS constau în realizarea
ţeaua hidrometeorologică a ţării a atins o densitate optimală observațiilor sistematice ale sistemului climatic și stării me-
pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Dezvoltarea reţelei diului ambiant sub influența factorilor naturali și antropici.
hidrometeorologice a necesitat o asigurare metodologică Sistemul Meteorologic Naţional reproduce, la scara ţării,
continuă, fiind elaborate un şir de lucrări de generalizare sistemul meteorologic mondial. El are un caracter complex
a materialelor observaţiilor hidrometeorologice. În acest şi asigură înregistrarea, transmiterea şi prelucrarea infor-
scop, în 1956 a fost organizat Observatorul Hidrometeoro- maţiilor meteorologice, potrivit necesităţilor interne, direc-
logic (reorganizat în 1982 în Centrul Hidrometeorologic), tivelor şi acordurilor Organizaţiei Meteorologice Mondiale
care asigura dirijarea metodică a reţelei de observaţii, înzes- (OMM), acordurilor bilaterale şi altor tratate şi convenţii la
trarea ei cu utilaj şi echipament, dezvoltarea noilor tipuri de care Republica Moldova este parte.
observaţii, generalizarea materialelor de observaţii sub for-
Observațiile sistematice ale climei prezintă sursa principală
mă de rapoarte lunare, anuare, îndrumare, dar şi prin înde-
a datelor de activitate pentru analiza științifică în domeniul
plinirea unei serii de cercetări ştiinţifice. Primele observaţii
climei și schimbărilor climatice.
asupra poluării mediului ambiant în Republica Moldova au
fost realizate în 1950 prin organizarea studiilor cu privire la Rețeaua de supraveghere terestră a SHS include aproximativ
regimul hidrochimic a două râuri în 5 puncte. În prezent, 90 de stații și posturi hidrometeorologice, precum și puncte
volumul acestor lucrări a crescut considerabil. Observaţiile de control pentru poluarea aerului, apei și solului. La stații
se realizează pe 13 râuri în 32 de puncte, pe 42 de secţiuni, şi și posturi, în regim nonstop, sunt efectuate observații ale
în 3 bazine de apă după 45 de indici. Începând cu 1976, este parametrilor meteorologici, hidrologici și agrometeoro-
organizat controlul asupra calităţii apelor de suprafaţă după logici, de asemenea, este efectuat monitoringul ecologic.
5 indici hidrobiologici. Observaţiile asupra poluării aerului Rețeaua punctelor permanente de observare este echipată
atmosferic au început în municipiul Chişinău în 1969 la 3 cu același tip de echipament și lucrează după o metodă cla-
puncte staţionare după 4 indici şi s-au extins treptat atât sică internațională. Amplasarea rețelei stațiilor și posturilor
în ceea ce priveşte numărul punctelor de observaţii, cât şi a hidrometeorologice pe teritoriul Republicii Moldova este
componentele determinate. În prezent, aceste observaţii se efectuată respectând cerințele internaționale incluse în Ma-
efectuează după 7 componente în puncte staţionare din 4 nualul privind Sistemul Global de Observații al OMM.
oraşe ale ţării. De asemenea, din 1979 au început lucrările de Informația obținută în urma monitorizării este utilizată
întocmire a prognozelor privind poluarea aerului atmosfe- pentru elaborarea prognozelor meteorologice, agrometeo-
ric. Ca urmare a utilizării în agricultură a diferitor substanţe rologice și evaluarea poluării aerului, apei și solului, pentru
chimice, a apărut necesitatea controlului calităţii solului pe avertizarea fenomenelor hidrometeorologice stihinice, pen-
terenurile agricole privind conţinutul în acesta al pesticide- tru rețeaua globală și regională de schimb al datelor hidro-
lor. Aceste lucrări încep în 1976 prin organizarea laboratoa- meteorologice, de asemenea, pentru evaluarea schimbărilor
relor de observaţii asupra poluării solului, care în prezent climatice în Republica Moldova, precum şi pentru comple-
realizează analize ce cuprind practic toate zonele din ţară tarea Bazei Naționale a datelor hidrometeorologice.
unde se aplică substanţe chimice. Odată cu obţinerea inde-
pendenţei de către Republica Moldova, devine independent Sistemul naţional de monitoring
şi SHS. Începând cu anul 2001, a fost elaborat un plan de
perspectivă, care prevede dezvoltarea şi consolidarea po- Reţeaua de observaţii meteorologice a SHS a RM include 18
tenţialului SHS. Pentru a atinge acest deziderat, cu ajutorul staţii meteorologice şi 60 de posturi de observaţie (11 posturi
financiar al Guvernului, Fondului Ecologic Naţional, dar şi meteorologice, 20 posturi agrometeorologice şi 29 posturi
al unor instituţii internaţionale, au fost desfășurate activităţi hidrologice). (Figura 6-3) Reţeaua activează în conformitate
importante privind modernizarea şi optimizarea principa- cu normele şi cerinţele OMM, difuzând informaţii utilizate
lelor subdiviziuni de producţie ale SHS, inclusiv a Reţelei în cercetările meteorologice şi climatologice mondiale.
naţionale de observaţii. Au fost procurate şi instalate staţii În anii 2004-2008, la stațiile meteorologice au fost instalate
meteorologice automate pentru toate staţiile meteorologice, stațiile semiautomate SAIM „Pogoda”. Cu ajutorul stațiilor
utilaj modern pentru mai multe posturi hidrologice şi hi- 212
Legea Republicii Moldova cu privire la activitatea hidrometeorologi-
drochimice. că nr. l536-XIII din 25.02.1998, Monitorul Oficial al RM nr. 60-61 din
02.07.1998.
Figura 6-3: Reţeaua de observaţii meteorologice a SHS a RM
SAIM „Pogoda” are loc în regim automat neîntrerupt măsu- comunicaţii şi tehnologii informaţionale. Aceste date sunt
rarea temperaturii și umidității aerului, presiunii atmosfe- transmise către Centrul meteorologic regional (Moscova,
rice, vitezei și direcției vântului, temperaturii solului până Rusia) pentru a fi distribuite în cadrul schimbului global și
la adâncimea de 20 cm, precum și transmiterea operativă a regional între ţările membre ale OMM. Informaţia meteo-
informației. Ceilalți parametri meteorologici sunt măsurați rologică lunară, obţinută la 4 staţii şi codificată în telegra-
cu ajutorul echipamentului clasic. La cele 4 stații din stânga me „Clima”, se transmite Centrului meteorologic regional
Nistrului (UATSN), pentru realizarea monitoringului cli- (Moscova, Rusia), DWD (Germania), Centrului mondial de
matic este utilizat echipamentul clasic. date climatice (Asheville, Carolina de Nord, SUA). Aceste
date sunt ulterior utilizate de OMM pentru pregătirea ra-
După fiecare 3 ore, informaţia meteorologică de bază, co-
dificată în telegrame SYNOP, este colectată de Centrul de
poartelor climatologice lunare şi modelarea climatică în cer- • stratul de zăpadă (înălţimea, densitatea, rezervele de
cetările ştiinţifice din domeniu. apă);
În reţeaua globală de observaţii (GCOS) este inclusă Staţia • fenomenele atmosferice.
meteorologică Chişinău, datele acesteia utilizându-se pen- Prelucrarea datelor meteorologice este realizată prin inter-
tru schimbul global de informaţie. La nivel regional sunt mediul programelor „PERSONA MIS” și „PERSONA MIP”,
implicate datele de la toate staţiile din reţeaua naţională. care permit prelucrarea informației în conformitate cu re-
Datele privind fenomenele meteorologice nefavorabile ob- comandările și cerințele OMM. Baza de date climatice este
servate pe teritoriul țării sunt transmise și amplasate anual realizată prin utilizarea sistemului de prelucrare a datelor
în Buletinul OMM pentru regiunea VI. climatice „CLICOM”.
În noiembrie 2010, în cadrul unui proiect regional al EU- Fondul Naţional de Date Hidrometeorologice este sistema-
METSAT, în Centrul naţional de prognoze meteorologice tizat şi completat permanent cu datele observaţiilor hidro-
a fost instalată staţia de recepţie şi vizualizare a datelor prin meteorologice şi materialele cercetărilor ştiinţifice din do-
satelit DAWBEE, prin care se efectuează monitorizarea în meniu.
timp cvasireal a stării atmosferei, evoluţiei sistemelor no- Sarcinile de bază ale Fondului Naţional de Date Hidrome-
roase, parametrilor câmpurilor de umiditate, fenomenelor teorologice sunt:
meteorologice etc.
• colectarea, păstrarea, sistematizarea şi evidenţa ma-
În anul 2010, a început implementarea proiectului „Mana- terialelor observaţiilor şi cercetărilor asupra regimu-
gementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova”, cu lui hidrometeorologic pe teritoriul republicii, inclusiv
suportul financiar al Băncii Mondiale. În cadrul proiectului, informaţia organizaţiilor departamentale atât din Re-
în SHS se desfășoară o serie de activităţi privind moderni- publica Moldova, cât şi de peste hotare;
zarea sistemului existent de monitoring hidrometeorologic. • efectuarea înregistrării de stat a posturilor şi staţiilor hi-
În anul 2013, a fost instalat și pus în funcțiune radarul me- drometeorologice departamentale;
teorologic cu sistem Doppler cu dublă polarizare. Serviciul • elaborarea, în baza datelor observaţiilor hidrometeoro-
dispune de un laborator modern de calibrare a utilajului. logice efectuate pe teritoriul republicii, a registrelor, cat-
aloagelor, îndrumatelor relevante activităţii serviciului.
Baza de date climatice
Sistemul de colectare a datelor
În cadrul SHS, este realizată în regim continuu baza de date
climatice. De asemenea, în Fondul naţional de date hidro- Pentru colectarea datelor de la rețeaua de observații și re-
meteorologice se stochează datele istorice ale observaţiilor cepţionarea informației sinoptice sunt utilizate următoarele
meteorologice (începând cu anul 1886). Aceste date sunt tipuri de comunicare:
utilizate pentru analiza regimului climatic pe teritoriul ţării • internet (datele de la stațiile meteorologice); la 14 din
şi pentru estimarea evoluţiei acestuia în perioada de obser- 18 staţii sunt instalate modeme 3G, care asigură o viteză
vaţii instrumentale. de 4.7 Mb/s;
Baza de date climatice, generată în urma observațiilor mete- • telegraf (date de la posturi) – la Centrul de servicii
orologice, conţine următorii parametri: de telecomunicații este instalat un modem de telegraf
• presiunea atmosferică (la nivelul staţiei şi al mării); „Telex Alpha” și software-ul aferent; acest complex
înlocuiește complet telegraful și permite primirea tele-
• temperatura aerului (ordinară, maximă, minimă);
gramei direct pe calculator, cu posibilitatea ulterioară
• umiditatea aerului (presiunea parţială, umiditatea de redactare;
relativă, deficitul punctului de rouă);
• telefon (în caz de eșec al altor mijloace de comunicare);
• vântul (direcţia şi viteza);
• un multisatelit meteorologic complex „MITRA”, conec-
• vizibilitatea meteorologică; tat la un canal de comunicare prin satelit ce permite
• precipitaţiile; primirea imaginilor satelitare, hărților, datelor, dis-
• nebulozitatea (tipul şi înălţimea norilor); tribuite în formă de meteomesaj, precum și informație
de serviciu;
• temperatura suprafeţei solului (ordinară, maximă,
minimă); • informația de pe radarele meteorologice amplasate pe
teritoriul Republicii Moldova (radarul este amplasat
• temperatura solului la adâncime pe sectorul fără covor
pe teritoriul aeroportului internațional Chișinău) și
vegetal (la 5, 10, 15 şi 20 cm adâncime);
României (hărțile complexe ale radarelor în cadrul sis-
• temperatura solului la adâncime pe sectorul cu covor temului de radare Doppler al Administrației Naționale
vegetal (la 20, 40, 80, 120, 160, 240 şi 320 cm adâncime); de Meteorologie a României);
• un canal direct cu Centrul Meteorologic Regional al au permis a generaliza datele hidrologice şi a le publica în
Organizației Meteorologice Mondiale (Moscova), cu îndrumare hidrologice şi monografii ştiinţifice.
utilizarea complexului proiectat hardware și software
Se efectuează schimbul regional de informaţie hidrologi-
„UniMas”, destinat îndeplinirii funcției de comutare a
că între statele bazinului fluviului Dunărea (DANUBE-
mesajelor; „UniMas” îndeplinește primirea-transmit-
HYCOS) şi Mării Negre (BLACKSEA-HYCOS). O impor-
erea datelor meteorologice pe un canal de legătură di-
tanţă deosebită o au acordurile şi programele de colaborare
rect.
interguvernamentale pe termen lung cu ţările vecine, Ucrai-
De asemenea, de către specialiștii SHS a fost proiectat și na şi România. În cadrul acestor acorduri şi programe se
dezvoltat site-ul <www.meteo.md>, care conține date des- efectuează schimbul de informaţii hidrologice operative şi
pre vremea actuală, prognoze agro-, hidro- și meorologice, monitoringul asupra stării resurselor acvatice ale râurilor de
diferite hărți, imagini satelitare și alte informații meteoro- frontieră Nistru şi Prut.
logice și hidrologice, precum și informații privind calitatea
Sistemul de monitoring al calităţii mediului
mediului.
Direcţia „Monitoring al calităţii mediului” din cadrul Ser-
Sistemul de monitoring hidrologic
viciului Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul
Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitorin- ecologic privind calitatea componentelor mediului (ape de
gul hidrologic al apelor de suprafață. suprafaţă, aer, sol, sedimente, precipitaţii atmosferice, ni-
velul debitului dozei ambientale a radiaţiei gamma etc.),
Actualmente Rețeaua Națională de Monitoring Hidrologic a
prin intermediul unei reţele de supraveghere amplasată pe
apelor de suprafață este alcătuită din 2 stații bazinale (stația
teritoriul Republicii Moldova.
Ungheni și stația Dubăsari) și 54 de posturi hidrologice, 30
în bazinul râului Nistru, 24 în bazinele râului Prut, fluviului Sistemul naţional de monitoring privind calitatea mediului
Dunăre și Mării Negre. a fost înfiinţat în anii ’60 ai secolului XX, însă observaţiile
cu caracter sistematic au început în anii ’80 ai secolului XX,
La posturile hidrologice sunt efectuate observațiile zilnice
având în prezent următoarele obiective prioritare: monito-
asupra nivelului apei, precipitaţiilor, temperaturii apei şi ae-
rizarea calităţii componentelor mediului şi determinarea
rului, turbidităţii apei; observaţii de sezon asupra fenome-
nivelului de poluare; depistarea cazurilor de poluare excep-
nelor de formare a gheţii, grosimii gheţii, măsurarea debi-
ţională a apelor de suprafaţă, aerului şi solului; prevenirea
telor de apă. Conform programelor speciale, se efectuează
şi reducerea efectelor negative asupra mediului ambiant şi
studiul caracteristicilor regionale ale regimului hidrologic al
populaţiei, prin intermediul utilizării sistemelor de alertă în
corpurilor de apă, identificarea impactului factorilor zonali
caz de situaţii excepţionale; înştiinţarea în regim de urgenţă
și a activității economice, formarea și răspândirea fenome-
a structurilor cu funcţii de decizie privind gradul de poluare
nelor hidrologice naturale de risc, în ele se ia în considerație
a mediului; familiarizarea sistematică a societăţii civile pri-
asigurarea organizațiilor economice naționale.
vind calitatea mediului.
Datele hidrologice obținute la punctele de observație ser-
Rezultatele obţinute sunt utilizate în cadrul schimbului
vesc drept bază pentru prelucrarea și analiza suplimentară
echivalent de informaţii cu statele vecine şi ţările membre
a datelor cu scopul studierii regularităților proceselor ce se
ale Convenţiei Dunărene privind calitatea cursurilor de
petrec și prognozarea stării mediului.
apă transfrontaliere sunt periodic transmise secretariate-
În perioada 2006-2008, cu suportul Guvernului Republicii lor Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici
Cehe a fost implementat Proiectul „Monitorizarea apelor de persistenţi şi Convenţiei ONU privind poluarea aerului la
suprafață și protecția împotriva inundațiilor în bazinul râ- distanţe lungi, ca ţară membră a acestor convenţii, la întoc-
ului Răut”, în cadrul acestui proiect au fost instalate 5 stații mirea buletinelor lunare privind calitatea mediului ambiant,
hidrologice automate. În perioada 2010-2012, cu suportul referitoare la cazurile înalte şi extrem de înalte de poluare
Guvernului Republicii Cehe, pe râul Prut au fost instalate a componentelor mediului, buletinelor informative şi altor
11 stații hidrologice automate. În anul 2011, în cadrul Ser- tipuri de informaţii actualizate şi solicitate de beneficiari.
viciului a fost instalat un Web-server, care recepţionează
Crearea şi gestionarea bazei de date privind starea mediului
datele de la stațiile hidrologice automate cu ajutorul GPRS
în Republica Moldova sunt necesare în procesul decizional
și a comunicației prin satelit. În 2013, în cadrul Proiectului
al organelor de resort şi determinarea strategiei de manage-
Corporației Provocările Mileniului „Reforma sectorului de
ment ecologic la toate nivelele de conducere.
irigare” a fost creat un sistem automatizată al monitoringu-
lui resurselor acvatice în bazinul râului Nistru – au fost in- Sistemul de monitoring agroclimatic
stalate 8 stații hidrologice automate.
Monitoringul agrometeorologic este efectuat de către Ser-
Observaţiile hidrometeorologice sistematice, efectuate pe viciul Hidrometeorologic de Stat. În prezent, rețeaua de
teritoriul Republicii Moldova în decurs de 50-100 de ani, observații a stării, a fazelor de dezvoltare și de formare a
recoltelor culturilor agricole este menținută la 17 stații me- ologică”, care este subordonată Ministerului Mediului. Mo-
teorologice și 20 de posturi agrometeorologice (Figura 6-4). nitorizarea include măsurarea nivelului apei subterane, a
La aceleași stații și posturi sunt efectuate observații asupra temperaturii, precum și calitatea apei.
elementelor meteorologice complexe.
Institutul de Geologie și Seismologie al AŞM, de asemenea,
În plus, în timpul perioadei de vegetație sunt identificate implementează proiecte de cercetare în domeniul hidrogeo-
rezervele de umiditate a solului pe terenurile acoperite de logiei, și în unele din ele este prezentă componenta de moni-
culturi agricole, iar în timpul iernii – monitorizarea tem- toring al apelor subterane. Rezultatele monitoringului ape-
peraturii la adâncimea nodului de înfrățire, și de două ori lor subterane sunt publicate în buletine științifice anuale, în
în timpul iernii – creșterea culturilor de iarnă pentru de- care este prezentată analiza informaţiei privind schimbarea
terminarea viabilității lor. Pentru determinarea înălțimii nivelului și a calității apelor subterane, ca urmare a activității
stratului de zăpadă sunt efectuate măsurători speciale. Ser- umane și a proceselor naturale. Rezultatele obținute în urma
viciul Hidrometeorologic de Stat, de asemenea, realizează monitoringului calității apelor subterane, de asemenea, sunt
monitoringul aridității agroclimatice. O serie de publicații transmise în fondul geologic de stat.
care reflectă diferite aspecte de combatere a secetei (selecție,
În cadrul Agenției „Moldsilva” a fost creată rețeaua națională
fiziologie etc.), sunt publicate cu contribuția Institutului de
de monitorizare a fondului silvic al Republicii Moldova.
Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, Institutului
de Ecologie și Geografie al AȘM, Institutului de Genetică și Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului
Fiziologie a Plantelor al AȘM. „N. Dimo” se ocupă de studiul genezei solurilor, distribuției
geografice a solurilor, clasificării solurilor pe teritoriul ţă-
Alte tipuri de monitoring realizate pe teritoriul Republicii
rii, dezvoltarea metodelor de cartografiere a solului și de
Moldova
evaluare a bonităţii solurilor, crearea unei baze de date
Monitorizarea la nivel național a apelor subterane se efec- informaționale pentru monitorizarea și inventarierea solu-
tuează de către întreprinderea de stat „Expediția Hidroge- rilor pe teritoriul republicii, precum și de studierea procese-
Figura 6-4: Schema monitoringului agrometeorologic în RM

lor de eroziune a solului, dezvoltarea tehnologiilor de com- Cercetările științifice se desfășoară, de asemenea, în cadrul
batere a eroziunii în scopul reducerii gradului de degradare programelor hidrometeorologice regionale. Pe baza moni-
a solului și cu alte aspecte ce ţin de protecția mediului. torizării climatice regionale sunt realizate studii în dome-
niul influenței antropice și naturale asupra climei Republicii
Centrul Național Științifico-Practic de Medicină Preventivă
Moldova. În cadrul acestor cercetări este făcută prognoza
al Ministerului Sănătății se ocupă de monitoringul calității
schimbărilor climatice pentru teritoriul țării, sunt calculate
apei potabile și de monitoringul aerului atmosferic în zonele
modificările caracteristicilor de bază ale temperaturii aeru-
sanitare ale localităților din Republica Moldova.
lui și precipitațiilor. Sunt evaluate riscurile pentru ramurile
Agenția „Apele Moldovei” efectuează colectarea și procesa- industriei agroalimentare în contextul schimbărilor climati-
rea informației statistice privind utilizarea apei. ce, este realizată evaluarea vulnerabilității și sunt identifica-
te măsurile de adaptare pentru sectorul agricol.
Ministerul Sănătății monitorizează calitatea aerului în zone-
le urbane. Lunar, în zonele rezidențiale urbane sunt efectua- De notat că şi Centrul Cercetare şi GIS (CCGIS) al SHS
te măsurări ale concentraţiei maximal admisibile după șase efectuează cercetări în domeniul hidrometeorologiei şi mo-
parametri principali ai aerului. nitoringului calităţii mediului, inclusiv în scopul asigurării
cu suport metodico-ştiinţific al subdiviziunilor instituţiei.
Mai multe institute din cadrul AŞM (spre exemplu, Insti-
Specialiştii Centrului prelucrează şi interpretează informa-
tutul de Zoologie, Grădina Botanică (Institut), Institutul de
ţiile meteorologice, hidrologice şi cele ce ţin de monitorin-
Genetică şi Fiziologie a Plantelor), Universitatea de Stat din
gul calităţii mediului, inclusiv prin utilizarea sistemelor in-
Moldova și Universitatea Agrară de Stat din Moldova, studi-
formaţionale geografice.
ază flora şi fauna sălbatică a țării la nivel de specii.
În cadrul CCGIS sunt realizate:
6.2.3. Activitatea de cercetare • elaborarea materialelor ştiinţifico-metodice în domeni-
Observaţiile hidrometeorologice sistematice, efectuate pe ile de activitate ale Serviciului;
teritoriul Republicii Moldova în decurs de 60-110 ani, au • elaborarea publicaţiilor ştiinţifice în domeniile de ac-
permis de a generaliza datele climatice, de a le publica sub tivitate ale Serviciului;
formă de îndrumare climatice şi agroclimatice, monografii • evidenţa noilor realizări ştiinţifice şi practice în dome-
precum „Clima Republicii Sovietice Socialiste Moldove- niul GIS;
neşti”, „Clima oraşului Chișinăului”, „Resursele agroclima-
• materiale cartografice pentru elaborarea prognozelor, a
tice ale Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti”, „În-
analizei anumitor procese sau acţiuni ale factorilor hi-
drumar agroclimatic pentru Republica Sovietică Socialistă
drometeorologici;
Moldovenească”, „Fenomene meteorologice stihinice pe te-
ritoriul Ucrainei şi Moldovei” şi altele, informaţia cărora • materiale cartografice pentru pagina web a Serviciului;
este utilizată pentru planificarea şi efectuarea măsurilor îm- • hărţi digitale ale utilizării terenurilor, actualizate din
potriva influenţei dăunătoare a fenomenelor periculoase şi imagini satelitare;
stihinice şi de protecţie a mediului înconjurător. • hărţi spaţiale şi diferite hărţi tematice;
În cadrul cercetărilor climatice o atenție deosebită este acor- • baze de date GIS dedicate tematic;
dată studierii complexe a condițiilor meteorologice nefavo- • produse derivate din info-plane GIS (suprafeţele bazine-
rabile. Acest lucru este necesar pentru a combate cu succes lor şi sub-bazinelor, altitudinea medie a sub-bazinelor,
efectele negative ale condițiilor meteorologice nefavorabile, suprafaţa împădurită, coeficientul de împădurire etc.);
pentru a identifica soluții pentru problemele de mediu și
• modelul digital altimetric al terenului şi produse deri-
pentru un management durabil al mediului.
vate (pante, expuneri, etaje altitudinale, profile topogra-
Caracterul condițiilor meteorologice nefavorabile studiate fice etc.);
variază în funcție de obiectele care sunt supuse influenței • hărţi de hazard şi risc de inundaţii, secete ş.a.;
climatice. Spre exemplu, pentru sectorul agricol prezintă
• model de risc al inundaţiilor în albiile majore ale râuri-
pericol înghețurile, seceta, vântul uscat, furtunile de praf;
lor mari şi râurilor mici;
pentru sectorul transporturi – ploile abundente, lapovița,
nămeții; pentru sectorul construcții – valorile extreme ale • hărţi cu delimitarea zonelor afectate de inundaţii, se-
temperaturii, vintul puternic, cantităţile mari de zăpadă și cete;
gheață etc. • estimări ale rezervelor de apă din stratul de zăpadă,
exprimate volumetric şi ca strat mediu de apă pentru
Rezultatele observațiilor hidrologice sunt publicate: „Date-
bazinele de interes hidroenergetic şi alimentare cu apă;
le anuale privind regimul și resursele de apă de suprafață”;
„Cadastrul de Stat al Apelor al Republicii Moldova”; „Ghidul • parametri agrometeorologici şi biofizici ai acoper-
caracteristicilor multianuale” etc. irilor vegetale, derivaţi din date satelitare (temperatura
suprafeţei solului, evapo-transpiraţia reală, indicele fo- • participarea la programele ştiinţifice din cadrul
liar, biomasa, structura spaţială, indici de vegetaţie ş.a.); convenţiilor şi proiectelor internaţionale.
• modelarea riscului poluării accidentale în albiile majore Colaborarea cu serviciile hidrometeorologice naţionale se
ale râurilor mari; desfăşoară în cadrul acordurilor bilaterale. Mai intens se
• indicaţii metodologice pentru utilizarea tehnologiilor dezvoltă relaţiile cu serviciile hidrometeorologice ale sta-
GIS în analiza spaţială a fenomenelor şi proceselor hi- telor vecine. O importanţă deosebită pentru întărirea cola-
drometeorologice şi prognoza lor. borării o au programele interguvernamentale de colaborare
Modelarea schimbărilor climatice pe teritoriul țării este re- pe termen lung cu Ucraina şi România. În cadrul acestor
alizată de către Oficiul „Schimbarea Climei” al Ministerului acorduri şi programe se înfăptuieşte schimbul de informa-
Mediului. Alte instituții implicate în cercetările climatice, ţie hidrometeorologică operativă, se efectuează monitorin-
inclusiv în modelarea manifestărilor climatice în viitor, sunt gul asupra stării resurselor acvatice ale râurilor de frontieră
Serviciul Hidrometeorologic de Stat și Institutul de Ecologie Nistru şi Prut.
și Geografie al AȘM. Studii cu referire la influența schim- În perioada 2006-2013, SHS a implementat în colaborare cu
bărilor climatice asupra diferitor sectoare ale economiei parteneri internaţionali următoarele proiecte:
țării sunt realizate periodic și de alte organizații: Institutul
de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM, • Proiectul „Managementul dezastrelor şi riscurilor cli-
Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM, In- matice în Moldova” (2010-2013) (cu suportul Băncii
stitutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia”, Mondiale);
Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului • Proiectul „Monitoringul apelor de suprafaţă şi protecţia
„Nicolae Dimo”, Agenţia „Moldsilva” etc. Spre exemplu, împotriva inundaţiilor în bazinul râului Prut” (2010-
către sfârșitul anului 2013, de către Institutul de Ecologie 2012) (cu suportul Guvernului Republicii Cehe);
și Geografie al AŞM va fi publicat „Atlasul resurselor cli- • Proiectul EUMETSAT „Accesul la date în ţările din Bal-
matice al Republicii Moldova” realizat în baza Sistemelor canii de Vest şi Europa de Est (DAWBEE)” (2010);
Informaționale Geografice (GIS).
• Proiectul „Monitoringul apelor de suprafaţă şi protecţia
6.2.4. Colaborarea internaţională în domeniul împotriva inundaţiilor în bazinul râului Răut” (2006-
hidrometeorologiei şi climatologiei 2008) (cu suportul Guvernului Republicii Cehe).
Cooperarea internaţională este esenţială pentru dezvolta- Cooperarea internațională în domeniul hidrometeorolo-
rea meteorologiei, hidrologiei şi monitoringului calităţii gic constituie o componentă importantă în procesul de
mediului. Desfăşurarea activităţilor în aceste domenii este funcționare a SHS. Cooperarea internațională în domeniul
imposibilă fără schimbul internaţional operativ de date şi hidrometeorologiei se bazează pe convenții și acorduri la
produse hidrometeorologice, precum şi de informaţii pri- care Republica Moldova este parte.
vind calitatea mediului. În scopul integrării principiilor dez- În conformitate cu Hotărârea Parlamentului Nr.210-XIII
voltării durabile în politicile şi programele guvernamentale, din 29 iulie 1994, Republica Moldova a aderat la Organiza-
Republica Moldova depune eforturi sporite pentru imple- ţia Meteorologică Mondială (OMM), iar directorul SHS este
mentarea prevederilor convenţiilor internaţionale la care reprezentant al ţării în cadrul acestei organizaţii. Specialiştii
este parte. Serviciului participă la programele şi proiectele Consiliului
La rândul său, SHS îşi orientează activităţile internaţionale Interstatal pentru Hidrometeorologie al CSI conform Acor-
în următoarele direcţii principale: dului de colaborare în domeniul hidrometeorologiei, sem-
nat de către Republica Moldova la 8 februarie 1992; precum
• participarea la programele agenţiilor specializate ale şi în cadrul altor programe internaţionale (precum: Con-
ONU: Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), venţia-cadru ONU privind Schimbările Climei, Convenţia
Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificării, privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a
Convenţia Comisiei Economice Europene a Naţiunilor fluviului Dunărea, Convenţia privind poluarea transfronta-
Unite privind efectele transfrontaliere ale accidentelor lieră a aerului la distanţe mari, Convenția Națiunilor Unite
industriale; privind combaterea deșertificării).
• parteneriatul în cadrul Comunităţii Statelor Independ-
ente (CSI); SHS este implicat activ şi în punerea în aplicare a Programu-
lui Climatic Mondial, a Programului Mondial de aplicații și
• realizarea acordurilor bilaterale cu alte servicii naţionale servicii climatice, a Programei pentru hidrologie și resursele
meteorologice, hidrologice şi de monitoring al calităţii de apă, care sunt organizate în cadrul Organizației Meteoro-
mediului; logice Mondiale (OMM), precum şi în activitatea Grupului
Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC).
6.3. Sistemul de educaţie, instruire şi climei” şi crearea noilor oportunităţi de dezvoltare durabilă
prietenoasă mediului.
sensibilizare a publicului
Cu toate că în RM se întreprind măsuri privind îmbună-
6.3.1. Educaţia ecologică a populaţiei tăţirea cadrului legislativ şi regulator în domeniul conser-
vării şi utilizării raţionale a resurselor naturale, eficientizării
Obiectivele educaţiei de mediu în majoritatea ţărilor sunt resurselor energetice, aplicării metodelor inovative de ma-
asemănătoare, fiind axate pe informarea şi sporirea cunoş- nagement al mediului, se realizează proiecte de atenuare şi
tinţelor populaţiei despre mediul înconjurător, necesitatea adaptare la noile condiţii de mediu, activităţile de conştien-
îmbunătățirii calităţii mediului şi identificarea modalităţilor tizare şi instruire a publicului rămân a fi unele din măsuri-
de prevenire a problemelor de mediu. Oamenii sunt infor- le primordiale care pot contribui esenţial la schimbarea în
maţi despre fenomenul încălzirii globale, poluarea mediu- bine a situaţiei pe viitor.
lui, despre cum „funcţionează” planeta ca sistem integru,
despre urmările degradării mediului; respectiv învaţă care Sistemul educaţional
este rolul umanităţii în generarea problemelor de mediu, so- Sistemul de învăţământ din Republica Moldova are la bază
luţionarea şi prevenirea lor. principiul educaţiei echitabile pentru toţi, care este expri-
Concomitent, educaţia de mediu contribuie la o mai bună mat în Legea învăţământului Nr. 547 din 21.07.1995. Politi-
conştientizare de către populaţie a problemelor de mediu, cile naţionale şi sectoriale în domeniul educaţiei sunt reflec-
la constituirea unui sistem de valori personale; ca impact, tate în: Programul de activitate a Guvernului RM „Integrare
cetăţenii sunt ajutaţi să-şi evalueze şi să-şi clarifice atitudi- Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare” (2011-2014)
nea în problemele ce ţin de protecţia mediului şi cum pot (Capitolul „Educaţie şi Cercetare”); Strategia consolidată de
contribui personal la soluţionarea acestora. dezvoltare a învăţământului pentru anii 2011-2015, aprobată
prin Ordinul ministrului Educaţiei Nr. 849 din 29.11.2010;
Educaţia de mediu are şi aspecte practice, în sensul învăţării Strategia de dezvoltare a învăţământului vocaţional/ tehnic
unor lucruri simple dar eficiente în soluţionarea probleme- pe anii 2013-2020 şi Planul de acţiuni pentru implementa-
lor de mediu, cum ar fi plantarea unui copac, reducerea con- rea Strategiei, aprobată prin Hotărârea Guvernului Nr. 97
sumului de energie, apă şi alte resurse materiale, reciclarea din 01.02.2013; şi Programul de dezvoltare a educaţiei in-
deşeurilor şi altele, care în final să contribuie la reducerea cluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, apro-
impactului negativ asupra mediului. De asemenea, educaţia bată prin Hotărârea Guvernului Nr. 523 din 11.07.2011, pre-
de mediu accentuează abilităţile de a acţiona ca cetăţean – cum şi în proiectul Strategiei sectoriale de dezvoltare pentru
de la comunicarea efectivă cu instituţiile publice responsa- anii 2014-2020 „Educaţia 2020” (din 13 septembrie 2013 în
bile de managementul de mediu până la influenţarea admi- proces de consultare publică).
nistraţiilor publice locale şi centrale.
Sistemul de învăţământ din Republica Moldova cuprinde
Problemele asociate cu schimbările climatice reprezintă o câteva etape, printre care: educaţia preşcolară, învățământul
provocare globală tot mai actuală, care necesită soluţii strin- primar, învățământul gimnazial, învățământul liceal, educa-
gente pentru soluţionarea ei, atât la nivel global, cât şi local. rea profesională, învățământul preuniversitar şi cel univer-
Schimbarea climei are deja un impact negativ palpabil asu- sitar (Figura 6-5)213.
pra umanităţii, manifestându-se prin o frecvenţă mai mare
a fenomenelor climatice extreme, temperaturi mai ridicate, Învățământul preşcolar
creşterea nivelului oceanelor şi inundaţii, sporirea aridităţii Învățământul preşcolar constituie prima treaptă a sistemu-
şi accentuarea efectului de deşertificare etc. lui de educaţie şi instruire care cuprinde copii între vârstele
În contextul creşterii numărului populaţiei planetei, respec- de 3-7 ani, având drept scop de a pregăti multilateral co-
tiv a consumului de bunuri materiale, umanitatea contribu- pilului pentru viaţă, încadrarea lui ulterioară în activitatea
ie la amplificarea acestui fenomen şi impactului său negativ şcolară. În această perioadă a vieţii, copiii sunt familiarizaţi
asupra planetei. Fenomenul de schimbare a climei afectează cu noţiunea de „mediu ambiant”. În cadrul acestui proces,
deopotrivă atât ţările dezvoltate, cât şi cele în curs de dez- copiii iau cunoştinţă de şi învaţă a utiliza noţiuni elementare
voltare, ultimelor fiindu-le din ce în ce mai greu să facă faţă despre propriul corp, natură şi realitatea înconjurătoare.
acestor provocări. Problemele menţionate pun omenirea în Învățământul primar şi secundar general (gimnazial şi li-
faţa dilemei de a găsi compromisul între dezvoltarea eco- ceal)
nomică, creşterea bunăstării populaţiei şi efectele dezvoltă-
rii extensive asupra fenomenului „schimbarea climei”. Un Procesul de educaţie se bazează pe Planul-cadru, document
instrument eficient în ameliorarea situaţiei create poate fi normativ ce reglementează organizarea procesului de edu-
fortificarea politicilor naţionale în domeniul informării, caţie, în special în învățământul primar, gimnazial şi liceal.
conştientizării şi instruirii populaţiei în aspecte ce ţin de
protecţia mediului, combaterea fenomenului „schimbarea 213
<http://edu.gov.md/ro/structura-sist-invatamint/>.
Sistemul de Învățămînt din Republica Moldova
Vîrsta/clasa
6 Postdoctorant
27
26
Doctorant 3-4 ani
25
24
5
23 Ciclul II Masterat 1-2 ani
Învățămîntul
superior
22
21
Ciclul I Licență 3-4 ani
20 4
19
XII Colegii
18 3 3 Școală 2-5 ani
XI 3 Școală medie
17 Liceu de cultură 3 Școală de profesională
3 ani generala 2 ani meserii 1 an 3 ani
X
16
IX
15 2
VIII
14
VII Gimnaziu 5 ani
ÎNVĂȚĂMÎNT OBLIGATORIU
13
VI
12
V
11
IV
10 1
III
9 Școala primară 4 ani
II
8
I
7
6 0 Pregătirea obligatorie pentru școală

5
4 Educație preșcolară
3
– Nivelul ISCED – Bacalaureat – Ieșire pe piața muncii
– Admiterea în băză de concurs
Figura 6-5: Sistemul de învăţământ din Republica Moldova.

Conform Planului educaţional elaborat pentru anul 2012- existenţe. În cadrul acestor teme, copiii sunt instruiţi asupra
2013, Planul-cadru de învățământ pentru clasele I-IX (eta- elaborării unor recomandări/ măsuri de prevenire a dimi-
pele primară şi gimnazială) prevede următoarele: nuării stratului de ozon, ploilor acide şi a fenomenului de
încălzire globală. Planul mai conţine şi discipline opţionale
-- predarea obiectului ştiinţe elevilor din clasele II-V, recomandate pentru clasele I-IX, care cuprinde disciplina
pentru aceasta fiind prevăzută 1 oră/ săptămână, educaţie ecologică.
-- predarea obiectului biologie, pentru elevii din clasa a
Referitor la Planul-cadru pentru învățământul liceal (clase-
VI-a, fiind prevăzută 1 oră/săptămână, iar pentru el-
le X-XII), pentru disciplina biologie, profilul umanist, sunt
evii din clasele VII-IX – 2 ore/săptămână.
prevăzute 1 oră/ săptămână pentru clasele X-XII şi 2 ore/
Unul din obiectivele de bază ale curriculumului şcolar pen- săptămână pentru clasa X, iar pentru clasele XI-XII – câte
tru clasele VI-IX la obiectul biologie este formarea unor 3 ore/ săptămână.
convingeri şi atitudini benefice la elevi, pentru sănătatea Conform curriculumului liceal la biologie pentru clasele X-
proprie şi ocrotirea mediului înconjurător. Curriculumul XII (parte a blocului tematic – matematica şi ştiinţe), disci-
conţine tema ocrotirea mediului în cadrul căreia se studia- plina ecologie şi protecţia mediului se predă doar în clasele
ză (clasa a IX-a) subiecte ce ţin de influenţa omului asupra a XII-a, profilul real având parte de 18 ore, iar cel umanist
biodiversităţii, de impactul acţiunii umane asupra propriei – de 6 ore.
Pe lângă orele obligatorii, ciclul liceal prevede şi ore opţio- În anul de studii 2012/13, în instituţiile de învățământ se-
nale de instruire a elevilor pe tema mediul înconjurător, fi- cundar profesional îşi făceau studiile 19.6 mii elevi. În cadrul
ind prevăzute 0-1 ore pentru clasele X-XII profilul umanist instituţiilor de învățământ secundar profesional, elevii sunt
şi 0-2 ore pentru clasele X-XII profilul real. instruiţi în domeniul agriculturii, silviculturii, horticulturii.
În cadrul acestor profesii elevii capătă, de asemenea, cunoş-
Disciplinele opţionale sunt orientate spre formarea la elevi
tinţe în domeniul ecologiei. Educația ecologică este realizată
a unor competenţe ce nu pot fi realizate doar prin interme-
la disciplinele de cultură generală în cadrul modulelor la orele
diul unei singure discipline de studii. Ele au menirea de a
de biologie („Ecologia și protecția mediului”), în cadrul ore-
contribui la sporirea şi aprofundarea cunoştinţelor în cadrul
lor de chimie („Soluționarea problemelor ecologice în baza
ariei programului şcolar, precum şi la orientarea profesiona-
cunoștințelor chimice”), în cadrul orelor de geografie („Ge-
lă a copiilor. Aceste ore pot fi oferite doar în bază de cerere,
ografia mediului”) și fizică („Mașinile termice și poluarea”,
ținând cont atât de resursele umane, financiare, cât şi de
„Efectul biologic al radiațiilor. Protecția contra radiațiilor”).
eficienţa orelor realizate anterior.
Anual, în luna aprilie, în cadrul instituțiilor secundare pro-
În comparație cu anul 1990, când programele școlare și ma-
fesionale se organizează conferințe cu tematică ecologică
nualele rămâneau aceleași pentru zeci de ani, actualmente
(Excesele omului în raport cu natura, Vânătoarea excesivă
putem constata că învățământul în Republica Moldova a
și braconajul, Acumulări de deșeuri și reziduuri pe uscat și
suferit schimbări pozitive, curriculumul fiind modernizat
pe apă). Se organizează bilunarul ecologic „Un pom pen-
la fiecare 5-7 ani. Astfel, conținutul manualelor a fost re-
tru dăinuirea noastră”, lucrări de salubrizare, mese rotunde,
văzut și completat cu informație ce ține cont de formarea
concursurile de eseuri etc.
personalității elevului, dar și de misiunea care îi revine
chimiei în viața de zi cu zi, în sectorul protecției mediului, Învățământul mediu de specialitate
soluționarea problemelor sociale în țară etc.
În Republica Moldova se efectuează pregătirea profesională a
Spre exemplu, în programul de studii pentru anul 2011, au specialiştilor cu nivel mediu de calificare, ce se realizează în
fost introduse în manualul de chimie pentru clasa a VII-a 47 de colegii, în care, la începutul anului de studii 2012/13,
teme de instruire ce țin de acțiunea unor substanțe asupra învăţau 30.7 mii elevi. Colegiul de Ecologie este instituția
omului și mediului, compoziția apei naturale, condițiile și de învățământ mediu de specialitate care formează inițial
substanțele care poluează mediul, metodele de purifica- specialiști în domeniul ecologiei, conform specialităților:
re, alte teme. Scopul acestor modificări este de a-i face pe 2701 Ecologia şi protecţia mediului ambiant; 2806 Silvicultu-
elevi să cunoască și să înțeleagă nu doar cum chimia oferă ră şi grădini publice; 2506 Gospodăria şi protecţia apelor. În
soluții pentru rezolvarea problemelor contemporanității, colegiile cu profil pedagogic Planul-cadru prevede unităţi de
îmbunătățirea calității vieții dar și să se implice în activitățile curs/ module în domeniul ecologiei pentru viitorii specialiști
de protecție a apelor, solului, aerului care sunt sau pot fi po- la specialitățile: 1203 Pedagogia învăţământului primar;
luate în urma folosirii substanțelor chimice. 1202 Pedagogia preşcolară; 1404 Instruire muzicală; 1301
Educaţie fizică şi sport. Unităţi de curs/ module opționale
Astfel de modificare a programului şcolar se notifică în pro-
în domeniul ecologiei conţin planurile de învăţământ la un
gramul gimnazial și liceal. În clasa a XII-a, spre exemplu,
şir de specialităţi, inclusiv: 2551 Cadastru şi organizarea te-
elevii studiază capitole noi care țin de contribuția chimiei la
ritoriului; 2512 Protecţia antiincendiară; 2301 Modelarea şi
producerea materialelor ecologice, produselor alimentare,
tehnologia confecţiilor din ţesături; 2304 Modelarea şi teh-
cosmetice, preparatelor farmaceutice etc.
nologia din tricotaje; 2052 Transportul feroviar; 2051 Trans-
Învățământul secundar profesional portul auto; 2902 Turism şi 2901 Servicii hoteliere.
Învățământul secundar profesional este o parte integrantă În cadrul activităților extracurriculare, educația ecologi-
a sistemului educaţional naţional, orientat spre formarea şi că se realizează sub diferite forme: lunar ecologic, ore de
dezvoltarea unor abilităţi, competenţe şi aptitudini profe- dirigenție, training-uri, dezbateri, conferințe, concurs de
sionale specifice instruirii cadrelor de muncitori calificaţi eseuri și poezii, mese rotunde etc.
pentru branşele economiei naţionale a Republicii Moldova.
Învățământul superior
Învățământul secundar profesional asigură însuşirea unei
meserii (profesii), precum şi perfecţionarea/ recalificarea În Republica Moldova activează 34 instituţii superioare de
muncitorilor calificaţi şi a persoanelor disponibilizate. învățământ, inclusiv 19 instituţii de stat (din care 2 unităţi
realizează numai studii de masterat) şi 15 – private. În ca-
Obiectivele învățământului secundar profesional prevăd
drul lor studenţii obţin cunoştinţe în domeniul chimiei,
interacţiunea muncitorului calificat cu mediul economic.
biologiei, ştiinţei solului, protecţiei mediului, hidrologiei,
Actualmente, în RM activează 67 unităţi de învățământ se-
agriculturii, silviculturii, protecţiei plantelor, biotehnologi-
cundar profesional, inclusiv: 49 şcoli profesionale; 21 şcoli
ilor agricole, geografiei, meteorologiei, geologiei, dreptului
de meserii şi 2 licee profesionale.
ecologic, gospodăririi şi protecţiei apelor, ingineriei şi ma- dova), Chimie ecologică şi protecţia mediului (Universitatea
nagementului în protecţia mediului etc. de Stat din Moldova), Chimie ecologică (Universitatea de
Stat din Tiraspol), Ecologie agrară (Universitatea de Stat din
În conformitate cu Legea privind aprobarea Nomenclatoru-
Comrat), Geografia mediului înconjurător (Universitatea de
lui domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor
Stat din Tiraspol), Agroecologie (Universitatea Agrară de Stat
pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ su-
din Moldova), Ecologie, protecţia mediului şi securitate ecolo-
perior, ciclul I – studii superioare de licenţă, formarea iniţi-
gică (Universitatea Liberă Internaţională din Moldova).
ală în domeniul ecologiei se realizează atât în instituţiile de
învăţământ publice, cât şi private, pe câteva filiere, inclusiv Din anul 2008 sunt pregătiţi specialişti în domeniul ecologi-
în cadrul domeniilor generale de studii 42 „Ştiinţe ale natu- ei şi protecţiei mediului şi în cadrul Universităţii Academiei
rii”, 61 „Ştiinţe agricole”, 85 „Protecţia mediului”. de Ştiinţe a Moldovei. Oferta educaţională a Universității
Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru licenţă include
Astfel, actualmente, se realizează formarea iniţială prin stu-
două specialităţi – Ecologie şi Geografie. Planurile de învă-
dii superioare de licenţă la următoarele domenii de formare
ţământ (licenţă) includ discipline atât fundamentale, cât şi
profesională:
de specialitate (Ecologia generală, Poluarea şi protecţia me-
-- 424 „Ecologie” – Universitatea de Stat din Moldova, diului, Ingineria mediului, Hazarduri naturale, Audit ecolo-
Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea de gic, Monitoring de mediu, Economia mediului, Gestionarea
Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Universitatea Liberă deşeurilor, Estimarea riscului chimic, Securitatea biologică
Internaţională din Moldova, Universitatea Agrară de etc.), care contribuie la formarea studenţilor ca specialişti.
Stat din Moldova, Universitatea Academiei de Ştiinţe Peste 30% din disciplinele oferite studenţilor sunt opţionale,
din Moldova; aceştia având posibilitatea alegerii şi creării traseului indi-
-- 612 „Protecţia plantelor” – Universitatea de Stat din vidual de formare profesională. Un rol important în instru-
Comrat, Universitatea Agrară de Stat din Moldova; irea şi educaţia ecologică îi revine realizării celor trei tipuri
-- 851 „Protecţia mediului” – Universitatea de Stat din de practică (de iniţiere, de specialitate, de licenţă) prevăzute
Moldova. de planurile de învăţământ. Experienţa acumulată le permite
să stabilească nişte obiective bine determinate axate pe pro-
Începând cu anul de studii 2011/12, este realizată formarea bleme contemporane ce ţin de mediu, să elaboreze sarcinile
cadrelor la specialitatea: şi căile de realizare a lor, metodele de investigare necesare şi
-- 852.1 „Securitate ecologică”. impactul socioeconomic. Programul de specialitate de cerce-
Unităţi de curs/module în domeniul ecologiei conţin planu- tare la masterat prevede aprofundarea cunoştinţelor teore-
rile de învăţământ la un şir de specialităţi, inclusiv: tice în domeniul Ştiinţe ale Mediului, bazele cărora au fost
obţinute în cadrul ciclului I; studiul detaliat al problemelor
-- 423.1 „Geologie” – Universitatea de Stat din Moldova; de management şi monitoring de mediu şi dezvoltarea du-
-- 425.1 „Geografie” – Universitatea de Stat din Moldova, rabilă, precum şi al tehnicilor moderne de studiu – sistemele
Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea Acad- informaţionale geografice (GIS), modelarea matematică a
emiei de Ştiinţe din Moldova; ecosistemelor etc. Pentru realizarea complexă a procesului de
-- 426.1 „Meteorologie” – Universitatea de Stat din Mol- cercetare în cadrul studiilor de masterat, programul preve-
dova; de următoarele discipline fundamentale: Bazele teoretice ale
-- 613.1 „Agricultură” – Universitatea de Stat „Alecu Rus- ştiinţelor mediului, Metodica cercetării şi analize în ştiinţe
so” din Bălţi, Universitatea de Stat din Comrat, Univer- ale mediului, Modificări de mediu, Management de mediu şi
sitatea Agrară de Stat din Moldova. dezvoltarea durabilă, care sunt menite să formeze competen-
ţele instrumentale ale absolventului programului de master.
Începând din anul 2008, în contextul reformelor de imple- De asemenea, planurile de învăţământ propun studenţilor
mentare pe plan naţional a obiectivelor Procesului Bologna, cursuri la liberă alegere (Managementul calităţii apelor; Ma-
a fost realizată admiterea la ciclul II – studii superioare de nagementul calităţii solului; Managementul calităţii produse-
masterat. În scopul completării formării universitare, in- lor alimentare etc.), care contribuie și ele la asigurarea unei
stituţiile de învăţământ superior au elaborat programe de bune pregătiri profesionale a viitorului specialist.
masterat, orientate spre aprofundarea studiilor superioare de
licenţă. Actualmente sunt în derulare următoarele progra- La Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM) se
me de masterat cu tangenţă la domeniul ecologie, autorizate acordă o atenţie deosebită educaţiei ecologice generale şi in-
de către Ministerul Educaţiei: Ecologie şi protecţia mediului struirii speciale conform curriculelor specialităţilor, atât la
(Universitatea de Stat din Moldova), Biodiversitatea şi protec- nivelul licenţă, cât şi prin masterat, doctorat. Disciplinele cu
ţia resurselor naturale (Universitatea de Stat din Moldova), caracter avansat ecologic sunt studiate la toate specialităţile
Ştiinţe ale mediului (Universitatea de Stat din Moldova), Stu- din UASM: 613.1 – Agronomie; 611.1 – Selecţia şi genetica
dii şi analize meteorologice (Universitatea de Stat din Mol- culturilor agricole; 424.1 – Ecologie; 612.1 – Protecţia plan-
telor; 615.1 – Horticultură; 616.1 – Silvicultură şi grădini
publice; 616.1 – Viticultură şi vinificaţie; 614.1 – Zootehnie; titluri de carte, fiecare cu o ediţie de circa 1500 exempla-
618.1 – Biotehnologii agricole; 524.2 – Electrificarea agri- re. Cărţile au fost distribuite instituţiilor de învățământ din
culturii; 528.1 – Mecanizarea agriculturii; 583.1 – Ingine- ţară. Această activitate a fost organizată în comun cu Minis-
ria mediului; 584.1 – Cadastru şi organizarea teritoriului; terul Educaţiei al Republicii Moldova. Titlurile cărţilor au
584.3 – Evaluarea imobilului; 381.1 – Drept; 812.2 – Turism; un caracter ştiinţific şi de popularizare care sunt destinate
641.1 – Medicină veterinară. În cadrul programului univer- elevilor, studenţilor, profesorilor, precum şi publicului larg
sitar 424.1 – Ecologie, Specializarea Agroecologie, studenţii interesat de domeniul protecţiei mediului. Aceste cărţi au
de la UASM obţin cunoştinţe în domeniul ştiinţelor natu- rolul de aprofundare şi integrare a cunoştinţelor la discipli-
rii, cu aprofundare în protecţia mediului rural, agriculturii nele ştiinţe, biologie, geografie şi ecologie, la fel, ele au me-
ecologice, cartării ecologice, protecţiei factorilor de mediu nirea de a realiza şi unele obiective interdisciplinare.
la aplicarea tehnologiilor fitotehnice, horticole, zootehnice,
monitoringului ecologic şi celui integrat în activităţile agri- Anual în cadrul Ministerului Mediului sunt organizate ac-
cole în scopul securităţii calităţii factorilor de mediu şi pro- tivităţi dedicate celebrării zilelor internaţionale de mediu
ducţiei agricole, practicării agriculturii ecologice, evaluării, cum ar fi:
monitorizării şi inspectării ecologice a spaţiului rural, ma- 1. Ziua Internaţionale a Biodiversităţii – 22 mai;
nagementului durabil al resurselor naturale şi altele. 2. Ziua Mediului – 5 iunie,
Învățământul postuniversitar 3. Ziua Mondială a Zonelor Umede – 2 februarie;
Postdoctoratul constituie o formă de aprofundare a cunoş- 4. Ziua internaţională a apei, 22 martie;
tinţelor teoretice şi a cercetărilor ştiinţifice ale persoanelor ce 5. Ziua mondială a meteorologiei – 23 martie,
deţin gradul ştiinţific de doctor şi o modalitate de pregătire 6. Ziua internaţională de acţiuni pentru climă – 15 mai;
a tezei de doctor habilitat şi se organizează pe un termen de
până la doi ani. La postdoctorat se admit persoane care au 7. Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi se-
grad ştiinţific de doctor, care au lucrări ştiinţifice (brevete) ce cetei – 17 iunie;
conţin rezultate de pionierat pentru ştiinţă şi practică – solu- 8. Ziua Dunării – 29 iunie;
ţii, legităţi, generalizări, concluzii generatoare de noi direcţii, 9. Ziua internaţională de protecţie a stratului de ozon –
implementări de valoare, realizate după susţinerea tezei de 16 septembrie;
doctor (deosebite şi net superioare acesteia) şi ce constituie
10. Ziua mondială pentru reducerea dezastrelor naturale
cel puţin 2/3 din rezultatele care pot sta la baza unei teze de
– 8 octombrie etc.
doctor habilitat. Decizia de admitere la postdoctorat o ia se-
natul universităţii de profil cu aprobarea ulterioară de către În acest context, specialiştii ministerului organizează şi iau
Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare. parte la seminare, mese rotunde, emisiuni radio şi TV, dez-
bateri publice etc., la care participă publicul larg.
6.3.2. Instruirea ecologică
De asemenea, sub egida Ministerului Mediului sunt imple-
În contextul îmbunătăţirii educaţiei şi instruirii ecologice a mentate mai multe proiecte care au drept scop ameliorarea
populaţiei, Ministerul Mediului întreprinde diverse acţiuni. situaţiei componentelor de mediu, perfectarea legislaţiei de
Spre exemplu, anual este organizată şi desfăşurată „Ora eco- mediu, informarea şi educarea populaţiei privind probleme-
logică”, care reprezintă un material didactic elaborat pentru le de mediu.
cei din instituţiile de învățământ preuniversitar. În fiecare
Astfel, spre exemplu, în cadrul proiectului Proiectul
an, această iniţiativă dezvăluie o anumită temă de mediu –
UNDP – GEF „Consolidarea capacitaților instituționale şi
biodiversitate, protecţia apelor, schimbările climatice, ma-
nagementul deşeurilor, accesul la informaţia de mediu etc. reprezentativității sistemului de arii protejate din Republica
Moldova” (unul din obiectivele majore ale proiectului este
Ministerul Mediului organizează diverse concursuri ecologi- crearea Parcului Naţional Orhei), au fost organizate în anul
ce pe diferite teme de mediu, spre exemplu, în perioada apri- 2012 mai multe activităţi cu caracter de instruire şi informa-
lie-mai 2012, a fost lansat concursul de fotografie şi desen re a populaţiei privind importanţa conservării diversităţii
„Mediul şi dezvoltarea durabilă”. Acest concurs a fost iniţiat biologice. Au fost organizate 26 seminare de informare, cu
în contextul Conferinţei ONU privind dezvoltarea durabi- participarea reprezentanţilor Ministerului Mediului şi ai al-
lă RIO+20, care a avut loc în perioada 15-22 iunie 2012. La tor instituţii publice relevante privind crearea Parcului Naţi-
concursul de desen au participat elevi din instituţiile preu- onal Orhei, la care au participat reprezentanţii autorităţilor
niversitare de învățământ, iar concursul de fotografii a fost silvice cuprinse în viitorul Parc Naţional; 22 seminare pen-
destinat doritorilor de toate vârstele. O expoziţie cu rezul- tru elevii din şcolile raionului Orhei; 3 seminare de infor-
tatele concursului a fost organizată în incinta ministerului. mare a populaţiei localităţilor Tabăra, Vatici şi Codreanca.
Totodată, Ministerul Mediului a susţinut financiar editarea La fel, în cadrul proiectului au fost publicate două postere
mai multor manuale cu conţinut ecologic, cuprinzând 17 informative pentru primării şi şcoli cu tematica „Valori na-
turale ale Parcului Naţional Orhei”, broşurile: „15 întrebări mularea şi încurajarea clienţilor companiei în vederea uti-
despre Parcul Naţional Orhei”, „Valori Naturale ale Parcului lizării responsabile şi eficiente a energiei electrice. Proiectul
Naţional Orhei”, calendarul Parcul Naţional Orhei; „Dez- şi-a propus să stimuleze clienţii pentru a consuma raţional
voltarea Agriculturii Ecologice în Parcul Naţional Orhei”, energia, a reduce impactul negativ al sistemelor energetice
articole speciale în revista „Natura” şi un set de 500 chipiuri asupra mediului, a identifica direcţii noi privind dezvolta-
şi tricouri cu logoul Parcului Naţional Orhei. rea programelor de eficienţă energetică şi a cadrului necesar
pentru dezvoltarea acţiunilor de coordonare şi de coope-
Ministerul Mediului organizează şi alte acţiuni cu caracter rare, sporirea nivelului securităţii energetice şi încurajarea
de informare a populaţiei despre importanţa protecţiei me- cooperării în domeniul eficienței energetice.
diului, cum ar fi:
Unele din rezultatele proiectului sunt detaliate mai jos:
• Săptămâna mobilităţii europene cu genericul „Un aer
curat pentru toţi”, acţiune organizată anual, care are Anul 2010
scopul scoaterii în evidenţă a aspectelor poluării aerului • lansarea proiectului pe site-ul oficial al companiei –
atmosferic, în mod deosebit de la traficul rutier (trans- <www.gasnaturalfenosa.md> cu prezentarea detaliată
portul auto). Scopul principal al acţiunii este sensibi- a acestuia;
lizarea autorităţilor publice locale şi a populaţiei cu pri- • implementarea „Calculatorului de eficienţă energetică”,
vire la unele aspecte ale poluării aerului atmosferic cu unde orice vizitator al site-ului are posibilitatea de a
substanţe nocive, care în ultimii ani au atins nivele crit- simula cantitatea de energie pe care o poate economisi
ice şi au consecinţe grave sub aspect economic, social în cazul utilizării becurilor şi tehnicii electrice cu con-
şi ecologic. În cadrul acestei acţiuni sunt desfăşurate sum eficient;
şi problemele schimbării climei în contextul reducerii • campania internă de promovare a proiectului pentru
emisiilor de GES provenite de la utilizarea pe larg a angajaţii întreprinderii;
combustibililor fosili şi a carburanţilor. • concursul de desen „Eficienţa energetică în familia
• Acţiunea globală „Ora Planetei” – reprezintă un eveni- mea” desfăşurat în cadrul companiei;
ment global în cadrul căruia milioane de oameni de • promovarea proiectului „Eficienţa energetică” ca ur-
pe glob deconectează simultan electricitatea timp de mare a unui acord de colaborare între Î.C.S. „RED
1 oră. Scopul acestei acţiuni este de a stimula interesul UNION FENOSA” S.A. şi Universitatea Tehnică a
Moldovei.
faţă de economisirea resurselor naturale şi prevenirea
fenomenului de schimbare a climei. Acţiunea dată se Anul 2011
organizează anual şi implică agenţi economici, ONG- • organizarea prezentărilor, seminarelor, dezbaterilor
uri de mediu, populaţia interesată. În 2013, festivitatea publice, conferinţelor de presă pe tema eficienţei ener-
a inclus un şir de acţiuni menite să atragă atenţia pub- getice;
licului asupra problemelor de mediu şi importanţei • elaborarea unui mini-ghid pentru copii „Tu poţi schim-
soluţionării acestora. În vederea sensibilizării şi creşterii ba ceva în lume. Consumă eficient energia şi vei oferi o
gradului de conştientizare a populaţiei au fost difuzate şansă planetei”;
filme care au avut drept subiecte: schimbarea climei, • organizarea prezentărilor şi seminarelor pentru elevi pe
dezvoltarea durabilă în condiţiile economiei de piaţă, tema „Eficienţa energetică”, în liceele şi şcolile din țară;
protecţia stratului de ozon, combaterea deşertificării şi • desfăşurarea concursului „Energia şi mediul ambiant”,
prevenirii poluării resurselor acvatice. Concomitent cu în colaborare cu Centrul republican pentru copii şi ti-
difuzarea filmelor documentare, a fost organizat con- neret „GUTTA-CLUB” în domeniul eficienţei energet-
cursul tradiţional de desen pe asfalt pentru copii și elevi ice şi protecţiei mediului ambiant;
„Zâmbeşte – Planeta te iubeşte”. • participarea în cadrul seminarului „Energia regenerabilă
• Acţiunea „Un arbore pentru dăinuirea noastră” – este şi viitorul planetei” şi dezbaterile publice cu tema „Mol-
o acţiune naţională, care prevede, pe lângă activi dova rămâne în urma ţărilor europene şi celor înveci-
nate la parametrii eficienţei şi economisirii energetice
tăţile de plantare propriu-zise a arborilor şi arbuştilor,
– ce putem face pentru îmbunătăţirea situaţiei şi care
restabilirea spaţiilor verzi, amenajarea şi salubrizarea este rolul societăţii civile în acest proces?”;
localităţilor, iniţierea activităţilor de curăţare şi resta-
• elaborarea în colaborare cu studenţii de la Universitatea
bilire a fâșiilor de protecţie a râurilor.
Tehnică a Moldovei a unor proiecte de eficientizare a
Este de menţionat faptul că în ultimii ani o implicare tot mai instalaţiilor de iluminat interior (în câteva şcoli din
amplă în aceste acţiuni o au agenţii economici din ţară. ţară) şi iluminat exterior (pentru întreprinderea Î.M.
Lumteh);
Spre exemplu, în anul 2009, Î.C.S. „RED UNION FENOSA”
• realizarea calculului tehnico-economic de optimizare a
S.A. a lansat proiectul „Eficienţa energetică”. Scopul proiec- consumului de energie electrică pentru întreprinderea
tului a fost de a promova cultura eficienţei energetice, sti- S.A. „Apă-Canal Chişinău”;
• efectuarea studiului de fezabilitate la S.A. „Carmez” De notat că în premieră în Republica Moldova a apărut
privind aplicarea metodelor de eficienţă energetică în o platformă web de raportare a problemelor comunitare
procesul de producţie; <www.alerte.md>. Scopul acestui proiect este identificarea
• campania „De ce sunt necesare investiţiile în eficienţa şi soluţionarea unui şir de probleme sociale prin marcarea
energetică?” – distribuire de broşuri pentru clienţii lor pe hartă de către cetățeni. Toate problemele raportate
Î.C.S. „RED UNION FENOSA” S.A., cu cel mai mare pe site ajung ulterior la primăria municipiului Chișinău,
consum de energie electrică. iar persoanele responsabile se ocupă de rezolvarea aces-
Anul 2012 tora. Interesul special pentru platforma sus-menţionată o
reprezintă rubricile: „Spaţii verzi” şi „Deşeurile menajere”,
În anul 2012 au fost realizate activităţi privind implementa- care sunt în directă conexiune cu mediul ambiant şi oferă
rea unor servicii şi tehnici de eficienţă energetică orientate
chișinăuienilor posibilitatea de a participa activ la identifi-
spre stimularea consumatorilor la un consum eficient şi res-
carea şi soluţionarea problemelor de mediu, în consecinţă,
ponsabil de energie.
procesul de conştientizare este unul eficient pentru că vi-
• Audit energetic – analiza detaliată a consumului total zează individul în sine. Platforma web funcţionează pe baza
de energie electrică pe o perioadă determinată pentru o
tehnologiei Ushahidi, un soft creat pentru colectare de in-
clădire, un grup de clădiri sau o instalaţie industrială şi
implementarea unor strategii rentabile de economisire formaţii, vizualizare şi cartografiere interactive.
a energiei şi protecţia mediului ambiant. În contextul celor relatate mai sus, este clar că Republica
De la lansarea proiectului, compania Gas Natural Fenosa” Moldova întreprinde măsuri considerabile de educare şi
a colaborat activ pe parcursul acestor ani cu Centrul repu- informare a populaţiei referitoare la schimbările climatice.
blican pentru copii şi tineret „Gutta Club” şi cu Universita- Oricum, ținând cont de faptul că impactul cel mai simţitor
tea Tehnică a Moldovei în vederea dezvoltării şi promovă- al schimbărilor climatice urmează a fi resimţit în viitor, este
rii proiectului „Eficienţa energetică”. Au fost instruiţi peste important de a susţine în continuare sistemul de educare,
3500 de copii din 75 de şcoli din centrul şi sudul ţării. instruire şi informare a populaţiei. Pentru a face faţă schim-
bărilor de mediu, drept urmare a impactului schimbărilor
Totodată, întreprinderea „Gaz Natural Fenosa” întreprinde
climatice, generaţiile viitoare vor fi nevoite să fie pregătite,
un şir de acţiuni ce au drept scop prevenirea poluării me-
înarmate cu cunoştinţe pentru a înţelege situaţia şi a între-
diului, informarea populaţiei despre importanţa utilizării
prinde acţiuni de remediere a ei. În acest context, în peri-
raţionale a resurselor naturale şi a energiei, care pot fi găsite
oada 20 mai-25 iunie 2013, Oficiul „Schimbarea Climei”
pe site-ul companiei (<http://gasnaturalfenosa.md>) cum
ar fi: campania de protecţie a mediului „GO Green”; „Un al Ministerului Mediului a organizat competiţia naţională
arbore pentru dăinuirea noastră”; „Un arbore pentru tineri”; „Acţionează asupra CO2”, care a înregistrat 16 iniţiative ale
Organizarea concursului de poveşti pe tema conservarea re- tinerilor (Tabelul 6-5) și la care au participat asociaţii ob-
surselor; Ora Planetei etc.
Tabelul 6-5: Lista proiectelor selectate pentru a fi implicate în competiţia naţională „Acţionează asupra CO2” implementată în RM în
perioada 20 mai-25 iunie 2013
Nr. d/o Denumirea proiectului Organizaţia Coordonatorul proiectului
„Asupra CO2 acționează și Radio Moldova te IPNA Compania publică „Teleradio- Moldova”,
1. Cristina Jandîc, municipiul Chişinău
premiază” Radio Moldova
Asociaţia Obştească „Centrul Tânărului Jurnalist
2. „CTJMotivează, stilul eco-abordează!” Cristina Straton, municipiul Chişinău
din Moldova”
Iniţiativă individuală, Centrul pentru Copii şi
3. „Eco-Graffiti” Elisabeta Guţu, municipiul Chişinău
Tineret „Gutta Club”
„Florile vorbesc mai mult în interesul Consiliul Local al Tinerilor din satul Ustia, raionul
4. Elena Ipati, satul Ustia, Dubăsari
sănătăţii noastre” Dubăsari
5. „O nouă viață a izvorului „Bujerăuca” Iniţiativă individuală Cristina Carauş, oraşul Soroca, Soroca
6. „O zi din vacanţă - pentru o lume mai curată!” Centrul de plasament al copilului «Regina Pacis» Inga Platon, municipiul Chişinău
7. „Salvează-te” – producţie video Grupul de iniţiativă TânărFilms Adrian Pleșca, municipiul Chişinău
8. „Gândim global – acţionăm local» Asociaţia obştească «Ştrengărel» Natalia Lubaş-Verdeş, satul Izbişte, Criuleni
9. “activEco – sustainability in action“ Asociaţia Obştească„EcoVisio“ Liana Cernov, municipiul Chişinău
10. „Biogaz – independență energetică” Iniţiativă individuală Prisăcaru Dorin, Satul Chișcăreni, Sângerei
11. „Cu ochiul uităm, cu obiectivul memorăm” Iniţiativă individuală Irina Iacoban, oraşul Cimişlia, Cimişlia
„EcoDebate: dezbatem local, acţionăm Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport
12. Valentina Sandu, municipiul Chişinău
global asupra CO2” Chişinău
13. „Grădinița copiilor» Asociaţia Obştească «Viitorul» Irina Tertea, satul Ciocâlteni, Orhei
14. „Împreună, pentru un mediu curat” Asociaţia Obştească „Caroma Nord” Rodica Frecăuţeanu, satul Pârliţa, Făleşti
„Materialul reciclat: cantitatea de carbon
15. Grupul de inițiativă „Port Mărțișor” Zasavițchi Aneta, municipiul Chişinău
diminuat”
16. „Nivelul de CO2 depinde de noi” Grup de iniţiativă Wave Week Moldova Vlad Şeremet, municipiul Chişinău
şteşti şi autorităţi publice locale selectate într-un proces ri- • Premiul doi – 2000 lei, „O zi din vacanţă pentru o lume
guros, la care au aplicat 33 de proiecte214. mai curată”, coordonator: Inga Platon, Fundaţia Regina
PACIS, municipiul Chişinău;
Scopul concursului a fost:
• Premiul trei – 1000 lei, „Cu ochiul uităm, cu obiectivul
• conștientizarea şi protejarea de către tineri a mediului
memorăm”, coordonator: Irina Iacoban, oraşul Cimişlia
înconjurător în contextul fenomenului „schimbarea
- municipiul Chişinău;
climei”;
• Premii speciale – 500 lei fiecare:
• asumarea responsabilităţii şi formarea abilităţilor de
reducere a emisiilor de GES şi atenuare a schimbărilor -- „Cel mai bun proiect rural” – „Gândim global,
climatice; acţionăm local”, coordonator: Natalia Lubaş-Verdeş,
satul Izbişte, raionul Criuleni; şi
• identificarea soluţiilor în rezolvarea problemelor leg-
ate de mediu în contextul fenomenului „schimbarea -- „Descoperirea competiţiei” – „Florile vorbesc mai
climei” la nivel local şi naţional. mult în interesul sănătăţii noastre”, coordonator: Ele-
na Ipati, satul Ustia, raionul Dubăsari.
Fondul de premiere a competiţiei naţionale „Acţionează
asupra CO2” a fost după cum urmează: 6.3.3. Informarea şi sensibilizarea publicului
• Premiul întâi şi titlul „Campion naţional al competiţiei
Informarea şi sensibilizarea publicului despre problemele
«Acţionează asupra CO2»” – 3000 lei, „Împreună, pen-
de mediu are loc în mod continuu prin intermediul presei,
tru un mediu curat”, coordonator: Rodica Frecauţeanu,
emisiunilor radio şi televizate, seminarelor şi training-urilor
CAROMA Nord, municipiul Bălţi;
tematice organizate în acest context, dezbaterilor publice,
„flash moburi-lor”, precum şi campaniilor de mediu, rea-
lizate în colaborare cu partenerii comunitari şi autorităţi-
214
Informaţii suplimentare despre concurs pot fi accesate pe pagina web le publice centrale şi locale, instrumentelor electronice de
www.clima.md, iar pentru conţinut media: foto şi video, pagina Fan pe Fa- informare proprii (<www.mediu.gov.md>, <www.clima.
cebook: <https://www.facebook.com/actonco2moldova>.
Imaginea 6-1: Graffiti realizat de Centrul republican pentru copii şi tineret „Gutta Club” în cadrul Competiţiei naţionale a
campionilor „Acţionează asupra CO2” pe peretele stadionului „Dinamo” din municipiul Chişinău.
Imaginea 6-2: Secvenţe din proiectele implementate în cadrul competiţiei naţionale „Acţionează asupra CO2”.
Imaginea 6-3: Ceremonia de premiere a competiţiei naţionale „Acţionează asupra CO2”.

md>), precum şi ONG-urilor de mediu (Mişcarea Ecolo- a populaţiei Republicii Moldova. Punctul de vedere al co-
gistă din Moldova, REC Moldova, Eco-Tiras, Bios, Biotica, munităţii ştiinţifice nu ajunge la populaţie; reprezentările
Eco-Terra, Ecotox, Gutta Club, Cutezătorul, Mediul şi Sănă- despre adevărul ştiinţific sunt împărţite, inclusiv ca efect al
tatea, Ormax etc.). Acest proces este coordonat de Ministe- lipsei de contact cu adevărul ştiinţific.
rul Mediului, de instituţiile din subordine a ministerului şi
Putem vorbi şi despre un fenomen al nesiguranţei informaţiei
de ONG-urile de mediu.
deţinute de respondenţi – la întrebările de cunoştinţe, majo-
În scopul informării populaţiei despre activitatea întreprin- ritatea răspunsurilor sunt plasate în dreptul răspunsului „pro-
să, Ministerul Mediului editează periodic raportul privind babil adevărat/ fals” în loc de „Cu siguranţă adevărat/ fals”.
„Starea mediului în Republica Moldova”, care poate fi găsit
în versiune electronică pe site-ul ministerului (<www.mediu. Mulţi dintre respondenţi au fost surprinşi de tematica son-
gov.md>). De asemenea, Inspectoratul Ecologic de Stat ela- dajului, așteptându-se mai degrabă la unul de natură socio-
borează şi publică anual raportul „Protecţia mediului în Re- politică. Operatorii au remarcat, comparativ cu alte sondaje,
publica Moldova” (<http://inseco.gov.md/monitorizare/>), lipsa de obişnuinţă de a răspunde la sondaje axate pe în-
iar Serviciul Hidrometeorologic de Stat publică „Cadastrul trebări de cunoştinţe. Cu toate acestea, respondenţii şi-au
de Stat al apelor” precum şi „Raportul de activitate al Servi- pus întrebări în privinţa numărului de răspunsuri corecte pe
ciului Hidrometeorologic de Stat” (<www.meteo.md>). care le-au dat şi când vor putea cunoaşte rezultatele acestei
cercetări.
Cu susţinerea financiară din Fondul Ecologic Naţional sunt
elaborate periodic următoarele publicaţii de mediu: revista Pentru acest sondaj, relevanţa non-răspunsurilor este foarte
„Natura”, „Mediul ambiant”, „Buletinul ecologic” şi „Revista mare la unele întrebări; faptul că respondenţii au ales răs-
apelor”. punsul „nu ştiu”, iar ponderea acestora e mai ridicată decât
a oricărui răspuns arată o dată în plus nivelul scăzut de in-
Problemele ce ţin de protecţia mediului sunt reflectate pe formaţie cu privire la tematica încălzirii globale.
larg şi periodic în cadrul emisiunilor radio şi TV cum ar fi:
„Eco-Terra” şi „Terra-Vita”, în special de către IPNA Com- Mai jos sunt oferite detalii privind perceperea şi cunoştinţe-
pania „Teleradio Moldova”. le populaţiei despre fenomenul „încălzirea globală şi schim-
barea climei”.
De menţionat că nivelul de sensibilizare a publicului larg
din Republica Moldova la fenomenul „schimbarea climei” a Spirit civic şi acţiuni ecologiste
fost studiat recent prin intermediul sondajului naţional „Re- Ştirile despre starea vremii preocupă constant pe 40% dintre
publica Moldova: cunoştinţele populaţiei despre schimbările respondenţi; ştirile despre mediu atrag serios atenţia pentru
climatice”, realizat în perioada 29 mai-16 iunie 2012, la co- 25%, în timp ce tematica încălzirii globale trezeşte un inte-
manda Oficiului „Schimbarea Climei”, Ministerul Mediului res major pentru 13%. Subiecte precum poluarea apelor şi a
al Republicii Moldova, în cadrul Proiectului „Asigurarea su- aerului au o vizibilitate mai ridicată şi sunt mai uşor de înţe-
portului Republicii Moldova în vederea pregătirii Comuni- les; acesta poate fi şi motivul pentru care ele declanşează cel
cării Naționale Trei în conformitate cu obligaţiunile sale faţă mai ridicat nivel de îngrijorare în rândul populaţiei. Urmă-
de Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbarea
toarea categorie de probleme ce îngrijorează populaţia con-
Climei” (studiul este disponibil pe pagina web a Oficiului
ţine şi tematica încălzirii globale, dar şi probleme precum
„Schimbarea Climei în limbile română şi engleză)215.
deşeurile, poluarea din agricultură sau poluarea urbană.
Volumul sondajului de opinie a fost de 804 respondenţi, în-
Atunci când au fost întrebaţi care sunt elementele cu care
tre 15-65 ani, din 12 unităţi administrativ-teritoriale, me-
asociază „mediul înconjurător”, unul din cinci respondenți
diu rezidenţial: urban şi rural. Eşantionul este reprezentativ
a menţionat mai degrabă o chestiune de ordin afectiv ce se
pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (fără Trans-
referă la moştenirea lăsată copiilor; al doilea element ales
nistria), cu eroarea maximă de eşantionare de ±3.5%.
ţine de proximitatea problemelor de mediu, 15% alegând
Rezultatele sondajului relevă că nivelul perceput de infor- poluarea din localităţi. Schimbarea climei a ocupat locul trei
maţie cu privire la încălzirea globală sau consecinţele aces- cu 14%, ceea ce reflectă totuşi o prezenţă a acestei teme în
teia deocamdată este foarte scăzut în Republica Moldova: discursul public (se acceptă ideea că o parte din răspunsuri
5%-6% considerându-se foarte informaţi despre sistemul au fost probabil şi efectul întrebărilor precedente din chesti-
climatic sau despre măsurile ce pot fi luate pentru diminu- onar, unde s-a discutat destul de mult pe tema schimbărilor
area efectelor încălzirii globale; şi doar 3% se declară foarte climatice). Chiar dacă marea majoritate a populaţiei înţelege
mulţumiţi de nivelul informaţiei deţinute. că problemele de mediu au un impact direct asupra vieţii
Aceste percepţii sunt de fapt foarte bine reliefate în răs- lor de zi cu zi (52% – acord total, 38% – acord parţial), când
punsurile participanţilor la sondaj unde multe întrebări de se pune problema responsabilităţilor şi acţiunilor concrete,
cunoştinţe arată lacune semnificative ale marii majorităţi acestea sunt direcţionate mai degrabă către autorităţile pu-
blice locale (61% – acord total), către Guvern (60% – acord
215
<http://www.clima.md/libview.php?l=ro&idc=248&id=2882> şi
<http://www.clima.md/libview.php?l=en&id=2882&idc=248>. total), către ONG-uri specializate (54% – acord total), în
timp ce asumarea unui rol activ la nivel personal a fost men- moldovenească, rezidentă în municipii. La nivelul întregului
ţionată doar de 43% din respondenţi. eşantion, balanţa este echilibrată: 47% au auzit, iar 49% nu au
auzit despre legătura dintre „efectul de seră” şi încălzirea glo-
Lipsa informaţiei şi a educaţiei în spiritul protejării mediului
bală. Din cei care au auzit de „efectul de seră”, 51% au înţeles
sunt motivele principale care explică în opinia responden-
corect că asta se referă la „Gazele din atmosferă care se carac-
ţilor situaţia actuală (70% – acord total). Chiar dacă există
terizează prin capacitatea mare de absorbţie a radiaţiei infra-
plângeri serioase din partea populaţiei în privinţa numărului
roşii”; alţi 19% cred în mod incorect că „Stratul de ozon care
ridicat de autoturisme (50%) sau a lipsei de spaţii amenajate
protejează Pământul”, „Poluarea care provoacă ploi acide”
pentru aruncarea gunoiului (60%), chiar dacă mulţi (63%)
(18%) sau „Modalitatea în care cresc plantele” (7%) ar ţine de
solicită aplicarea de amenzi atunci când normele de protec-
„efectul de seră”. În concluzie, la nivel naţional, 24% au auzit
ţie a mediului sunt încălcate, când vine vorba despre un mic
şi au identificat corect elementele explicative ce ţin de „efectul
efort de protejare a mediului, efort asumat la nivel individual,
de seră”. Mare parte dintre participanţii la sondaj (între 40%
procentele se schimbă semnificativ. Bunăoară, doar 31% ar
şi 75%) au identificat corect cauzele care conduc la creşterea
cumpăra produse care respectă condiţiile de protecţie a me-
temperaturii medie pe Pământ: erupţiile vulcanilor, gazele cu
diului, chiar dacă acestea costă mai mult. Ponderi semnifi-
efect de seră, cantitatea de particule solide din atmosferă etc.
cative de populaţie (între 20% şi 50%) nu îşi pun problema
Cu toate acestea, există ponderi mari de respondenţi ce con-
micşorării consumului de apă, a cantităţii de deşeuri pe care
sideră în mod incorect că cutremurele (72% – foarte mult şi
o produc, a volumului de energie electrică consumat, a utili-
într-o oarecare măsură) sau fazele lunii (46%) pot modifica
zării mai reduse a elementelor din plastic etc.
temperatura medie a aerului atmosferic. 60% dintre cetăţeni
Credinţe şi îngrijorări legate de schimbările climatice înţeleg că bioxidul de carbon are o capacitate mai mare de ab-
sorbţie a radiaţiei infraroşii, cauzând astfel încălzirea globală;
Majoritatea respondenţilor (85%) consideră că încălzirea
o pondere semnificativ mai mică consideră că metanul (41%)
globală are loc, iar 55% dintre aceştia sunt foarte siguri sau
şi vaporii de apă (27%) pot îndeplini acelaşi rol.
extrem de siguri. Circa unul din zece participanţi la sondaj
(12%) sunt de altă părere şi consideră că încălzirea globală Vremea versus clima
nu are loc, dar au o marjă ridicată de nesiguranţă cu referire
Cu toate că 73% ştiu că „Clima înseamnă condiţiile medii de
la acest raţionament. Cauzele încălzirii globale ar fi activi-
vreme (timp) într-o regiune”, iar 83% ştiu că „Vremea (tim-
tăţile antropogene (26% – este şi răspunsul corect); alte ca-
pul) se schimbă des de la un an la altul”, majoritatea popu-
uze au fost identificate în direcţia activităţilor antropogene
laţiei nu face o distincţie la nivel terminologic între concep-
combinate cu fenomenele naturale (39%) sau mai degrabă
tele de climă şi vreme, crezând incorect că clima se schimbă
lucruri legate de fenomenele naturale (26%). Ponderea mai
des de la un an la altul sau că vremea înseamnă condiţiile
ridicată de răspunsuri corecte a fost dată de cei care con-
medii de climă într-o regiune.
sideră că încălzirea globală are loc, persoane tinere (15-29
ani), rezidente în oraşele mici şi medii ale republicii; cele Schimbări climatice: trecut şi prezent
mai multe răspunsuri greşite au fost regăsite în dreptul per-
Cea mai ridicată pondere de răspunsuri greşite s-a înregis-
soanelor din mediul rural, al celor de peste 45 de ani, cu
trat în dreptul itemului „Clima Pământului la momentul ac-
educaţie scăzută.
tual e mai caldă că niciodată în trecut”, 79% considerând-o
Există două curente de opinie majoritare în privinţa a ceea cu siguranţă sau probabil adevărată. Acest lucru este fals,
ce respondenţii asociază cu părerile oamenilor de ştiinţă: pe deoarece au existat perioade în trecut cu temperaturi sem-
de o parte, 43% consideră că majoritatea oamenilor de şti- nificativ mai ridicate. Alte confuzii pe care populaţia le are
inţă au stabilit că încălzirea globală are loc, iar alţi 32% spun legate de trecutul termic al planetei se referă la faptul că „În
că mai e loc de discuţie şi nu există un consens nici în rândul trecut, întotdeauna clima Pământului se schimba gradual de
oamenilor de ştiinţă. Unul din patru cetăţeni consideră că la perioade calde la perioade reci” – 63%, „Clima Pământu-
au motive serioase de îngrijorare privind fenomenul încăl- lui a fost cam aceeaşi pe parcursul a milioane de ani” – 42%
zirii globale, iar alţi 48% şi-au manifestat îngrijorarea într-o sau că „Clima Pământului e mai rece ca niciodată în trecut”
oarecare măsură. Acest sentiment este prezent mai des în – 30%. Sondajul a constatat că o pondere semnificativă din
rândul celor care consideră că încălzirea globală are loc: în respondenţi (56%) înţeleg corect faptul că „În trecut, ridica-
rândul femeilor, al celor de peste 45 de ani, rezidenţi înde- rea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă a generat
osebi în mediul rural. 7% nu se îngrijorează deloc, iar alte creşterea temperaturii aerului atmosferic la nivel global”;
19% au temeri scăzute legate de impactul încălzirii globale aproximativ în aceeaşi pondere (57%) ştiu şi că procesul re-
asupra vieţii lor. versiv este, de asemenea, adevărat – creşterea temperaturii a
determinat şi creşterea dioxidului de carbon din atmosferă
Percepţia fenomenului „efectul de seră”
(temperatura globală şi nivelul de dioxid de carbon se pot
„Efectul de seră”, ca unul din principalele mecanisme care influenţa ambele unele pe altele în sens pozitiv sau negativ).
provoacă încălzirea globală, este mult mai cunoscut în rândul Trebuie să menţionăm că la aceste întrebări au fost înregis-
populaţiei tinere, cu educaţie superioară, de altă etnie decât trate şi un număr mare de non-răspunsuri (28%, respectiv
27%). Unul din doi cetăţeni înţeleg faptul că în ultimii 10 o pondere scăzută (16%) ştiu că stoparea arderii combusti-
000 de ani am avut o climă neobişnuit de caldă prin com- bililor fosili nu ar duce la stoparea imediată a fenomenului
paraţie cu clima din ultimele milioane de ani. Şi la această de încălzire globală. Variabila socio-demografică ce deter-
întrebare, ponderea non-răspunsurilor a fost una semnifi- mină calitatea răspunsului este educaţia respondentului.
cativă – 35%. Aproape un sfert din participanţii la sondaj
Cauzele încălzirii globale
cred că schimbările climatice au jucat un rol important în
dispariţia unor civilizaţii umane din trecut. Răspunsurile date la această secţiune ne îndreptăţesc să
Estimarea temperaturilor concluzionăm că marea majoritate a populaţiei mai degrabă
NU cunoaşte cauzele acestui fenomen. Dintr-o listă de posi-
Respondenţilor li s-a indicat temperatura medie curentă de bile 12 cauze, fiecare cauză a fost menţionată într-o propor-
la suprafaţa Pământului de 14.5 grade Celsius. La întrebarea ţie de 5%-8% ca fiind răspunzătoare în foarte mare măsură
care solicita estimarea temperaturii medii în timpul erei gla- sau ponderi de 10%-20% într-o oarecare măsură. Practic, nu
ciare, doar 6% au indicat răspunsul corect (între 7.7 şi 10.6 s-a făcut nici o distincţie între răspunsurile corecte şi cele
grade Celsius); 35% au indicat o temperatură mai scăzută, incorecte.
iar 11% o temperatură mai ridicată. Nota dominantă însă
rămâne ponderea foarte ridicată a celor care nu au ştiut să Argumentarea schimbărilor climatice
dea un răspuns – 47%. Într-un mod similar au stat lucruri- Mulţi dintre respondenţi (75%) cred incorect că oame-
le şi în cazul estimării temperaturii medii cu 150 de ani în nii de ştiinţă nu pot prevedea clima pentru un viitor mai
urmă. Pentru anul 2050, peste o treime din respondenţi esti- îndepărtat; un nivel ridicat de neîncredere (52%) există şi
mează că temperatura medie va fi semnificativ mai ridicată în modelele generate de computere pentru care ar putea
decât răspunsul corect (între 15.6 şi 16.1 grade Celsius), iar prezice viitorul climatic. Mai bine de jumătate din respon-
asta ne indică cel mai probabil o temere din partea popula- denţi (54%) consideră incorect că clima Pământului s-a
ţiei. Şi pentru această estimare, ponderea celor care au dat schimbat în mod natural; iar oamenii nu sunt cei care au
răspunsul corect a fost scăzută – 9%. cauzat încălzirea globală de astăzi. Un număr şi mai mare
Combustibilii fosili de respondenţi (69%) leagă greşit cauzalitatea dintre Soa-
re şi încălzirea globală, iar circa o treime se aşteaptă la mai
La acest capitol, cunoştinţele populaţiei sunt mai ridicate, multe beneficii decât daune dacă încălzirea globală va avea
peste două treimi menționând corect care sunt combustibilii
loc. Este de ţinut cont de faptul că la toţi itemii de la această
fosili: cărbunele (menţionat corect de 80%), petrolul (74%)
secţiune, numărul non-răspunsurilor a fost considerabil şi a
şi gazele naturale (69%). Totuşi, legat de lemne, hidrogen
variat între 11% şi 38%.
şi energia solară, există confuzii majore, între 17% şi 33%
existând ponderi de populaţie care le consideră şi pe aces- Elemente de impact
tea combustibili fosili. Segmentele de populaţie deficitare la
Chiar dacă ponderea răspunsurilor din dreptul răspunsu-
acest capitol sunt cei cu un nivel scăzut de educaţie, etnici
lui „Probabil adevărat” este aproape dublă faţă de răspun-
moldoveni, rezidenţi îndeosebi în mediul rural. Cât despre
surile „Cu siguranţă adevărat”, majoritatea participanţilor la
originea combustibililor fosili, cunoştinţele populaţiei sunt
sondaj (71%) înţeleg că încălzirea globală va cauza în une-
mai degrabă limitate: în primul rând, peste 30% s-au ferit
le locuri sporirea umidităţii, iar în altele deşertificarea; de
să dea un răspuns la acest modul de întrebări. Doar 17%
asemenea, două treimi din persoanele intervievate ştiu că
au fost siguri pe faptul că „Soarele prin intermediul fotosin-
un alt efect al încălzirii globale va genera recolte mai mari
tezei plantelor” duce la formarea combustibililor fosili, iar
în anumite zone, în timp ce în alte zone recoltele vor scă-
alţi 27% înclină să creadă că acest lucru e probabil adevărat.
34% consideră în mod eronat că resturile fosilizate ale di- dea. Locuitorii satelor şi cei care au declarat că ştiu de faptul
nozaurilor sau uraniul din scoarţa terestră (44%) au con- că încălzirea globală are loc au menţionat într-o pondere
tribuit la formarea combustibililor fosili. Doar un sfert din mai mare aceste fenomene. Aproape jumătate din intervi-
populaţie cunoaşte faptul că dioxidul de carbon rămâne în evaţi (47%) consideră în mod eronat că încălzirea globală
atmosferă câteva sute sau mii de ani odată ce el a fost emis. va face ca temperatura să crească similar pentru fiecare ţară
în parte. Mai puţin de o treime dintre cetăţeni au răspuns
Dioxidul de carbon corect şi au afirmat că majoritatea gheţarilor se topesc, în
Trei sferturi dintre participanţii la sondaj au răspuns corect, timp ce 11% au o reprezentare mai apocaliptică spunând că
identificând dioxidul de carbon ca rezultantă a arderii com- toţi gheţarii se topesc. Este de subliniat faptul că 4% nu au
bustibililor fosili. Doar unul din zece respondenţi cunoaş- auzit că la nivelul planetei s-ar petrece un astfel de fenomen.
te că stoparea arderii combustibililor fosili nu ar conduce 71% înţeleg corect că viteza de topire a gheţarilor a crescut
imediat la o scădere a concentraţiei de dioxid de carbon din semnificativ în ultima sută de ani. Acest răspuns este corelat
atmosferă. 8% se aşteaptă la efecte miraculoase odată cu sto- semnificativ cu ponderea celor care consideră că fenomenul
parea arderii combustibililor fosili, iar alţi 38% cred că efec- de încălzire globală are loc. Creşterea nivelului apelor mării
tele benefice se vor resimţi într-o perioadă relativ scurtă. Tot a fost corect legată, în proporţie de circa 80%, de topirea
gheţii din Antarctica, de topirea gheţii din Oceanul Îngheţat teptările cele mai mici sunt tot în dreptul instituţiilor aflate
de Nord, de topirea gheţarilor din munţi sau de încălzirea sub coordonarea Guvernului sau edificii de genul muzee.
apelor din oceane. Circa jumătate (51%) asociază însă inco- Cele mai de încredere surse de informare privind fenome-
rect acest fenomen de creşterea apelor mării cu fenomenul nul încălzirii globale sunt oamenii de ştiinţă (74%) şi docu-
de evaporare a apei. Atunci când au fost puşi să aleagă o mentarele TV (70%) care pot fi vizionate la canale precum
singură cauză răspunzătoare de creşterea nivelului apelor Discovery. Este de menţionat faptul că, din lista de surse
mării, participanţii la sondaj au ales în majoritate răspun- prezentate, în profesori există cea mai scăzută încredere –
suri ce ţin de topirea gheţarilor. Cu toate acestea, răspunsul doar 12% au menţionat că au foarte multă încredere, iar alţi
corect este „Încălzirea temperaturii apelor din oceane” şi a 38% că au o oarecare încredere. Preferinţele privind sursele
fost menţionat de doar 8%. 40% nu au putut aprecia cu cât de informare sunt influenţate semnificativ de caracteristici-
va creşte nivelul apelor mării dacă nu vor fi puse în aplicare le socio-demografice: spre exemplu, femeile, tinerii, cei cu
măsuri concrete legate de reducerea încălzirii globale. 61% studii superioare, etnicii moldoveni, rezidenţii din munici-
nu au auzit nimic sau au auzit puţine despre nivelul de aci- pii preferă într-o pondere mai ridicată ca sursă de informare
ditate al apelor oceanului – de asemenea, doar 11% au iden- documentarele TV; cei de peste 45 de ani, cei de la sate pre-
tificat corect cauza pentru creşterea nivelului de aciditate al feră mai degrabă o informare mediată de relaţiile interper-
apelor oceanului, şi anume „Absorbţia dioxidului de carbon sonale pe care le au cu cunoscuţii sau rudele lor. Contactul
în apele oceanelor”. cu diverse medii care ar putea transmite informaţii despre
schimbările climatice este extrem de redus – circa 85% au
Soluţii
declarat că în ultimele 12 luni nu au vizitat vreun muzeu de
Majoritatea respondenţilor înţeleg corect că următoarele ac- ştiinţe naturale sau muzeu de ştiinţă şi tehnologie; grădinile
ţiuni ar contribui semnificativ la reducerea încălzirii globale zoologice sau sălile de cinema au fost şi ele ignorate în ulti-
dacă ar fi întreprinse la nivelul întregii planete: plantarea de mul an de peste două treimi din populaţie. Principala cauză
copaci (89%), reducerea tăierii pădurilor tropicale (85%), pentru această situaţie este legată de numărul redus de ast-
mai puţine călătorii cu automobilul personal (77%), trece- fel de edificii la nivel naţional şi slaba lor promovare. 58%
rea de la arderea combustibililor fosili la utilizarea energiei consideră că au nevoie de mai multă sau mult mai multă in-
regenerabile (75%), trecerea de la automobile alimentate cu formaţie despre fenomenul încălzirii globale. Categoriile de
benzină la cele alimentate cu electricitate (74%), utilizarea populaţie care solicită mai insistent acest lucru sunt etnicii
intensivă a transportului în comun (66%), trecerea de la moldoveni, cei cu studii medii, din oraşele mici şi medii, dar
combustibili fosili la energie nucleară (56%), izolarea termi- şi cei care locuiesc în mediul rural.
că a clădirilor (49%). Putem vorbi însă şi de confuzii majore,
la nivel de masă, privind adoptarea unor soluţii care în con-
cepţia populaţiei ar avea ca efect reducerea încălzirii globa- 6.4. Cooperarea internaţională şi
le: spre exemplu, 84% cred incorect că mai puţine deşeuri
înseamnă un sprijin direct acordat diminuării încălzirii glo- regională
bale; sau 77% care consideră eronată limitarea dimensiuni-
lor găurilor din stratul de ozon prin reducerea lansărilor de 6.4.1. Cadrul legal şi instituţional de cooperare
rachete; sau 56% care consideră inadecvată mărirea taxelor internaţională
pentru utilizarea combustibililor fosili. Concepţia politicii externe (1995) rămâne documentul
Sursele de informare principal care identifică priorităţile ţării în sfera cooperă-
rii internaţionale. Respectarea angajamentelor asumate
Cea mai răspândite surse care prezintă informaţii despre fe-
constituie unul dintre principiile de bază expuse în Con-
nomenul încălzirii globale sunt programele de la TV (88%),
cepţie. Politica externă conform acesteia este orientată spre
iar cea mai scăzută notorietate au înregistrat-o informaţiile
cooperarea bilaterală şi multilaterală. Ţara consideră statele
prezentate de diverse instituţii aflate sub conducerea Guver-
G7 drept parteneri strategici importanţi, iar cooperarea cu
nului (17%) sau edificii de genul muzeelor (13%). Alte surse
Naţiunile Unite şi cu alte organizaţii internaţionale sau regi-
în care se dezbate această problemă sunt cercul de prieteni,
onale – drept o activitate esenţială.
rude (66%), radioul (52%), Internetul (49%) sau presa scrisă
(48%). Impactul cel mai mare privind cunoştinţele dobândi- Concepţia politicii de mediu a Republicii Moldova (2001)
te despre încălzirea globală este în dreptul programelor TV pune accent pe:
(22% declară că au învăţat foarte mult din aceste programe) • orientarea politică spre integrarea europeană, cu accentul
şi informaţiilor luate de pe Internet (19%). Clasamentul sur- pe aproximarea legislaţiei naţionale la Directivele UE;
selor ce vor fi căutate în viitor pentru informaţii referitoare • semnarea unor protocoale bilaterale de colaborare cu
la încălzirea globală reproduce în linii mari ordinea înre- ţările CSI şi UE;
gistrată în clasamentul de notorietate: TV (90%), Internet
(66%), ziare (58%), membrii de familie, rude (56%), iar aş-
• semnarea şi ratificarea unor acorduri regionale, cum ar din 13.02.2003). Sarcinile principale ale Oficiului sunt: (a)
fi Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi uti- acordarea asistenţei logistice Guvernului, instituţiilor ad-
lizarea durabilă a fluviului Dunărea; ministraţiei publice centrale şi locale, organizaţiilor negu-
• colaborarea internaţională în scopul atragerii vernamentale şi academice în activităţile implementate şi
investiţiilor în domeniul protecţiei mediului. promovate de către Republica Moldova în cadrul CONUSC
şi al Protocolului de la Kyoto; şi (b) implementarea pro-
Concepţia cooperării transfrontaliere a fost elaborată în iectelor şi programelor în domeniul „schimbarea climei”,
scopul susţinerii dialogului cu statele vecine şi organizaţiile care prevăd activităţi precum: evaluarea emisiilor de gaze
internaţionale şi europene. Printr-o Hotărâre a Parlamentu- cu efect de seră şi pregătirea rapoartelor naţionale de inven-
lui „Cu privire la dezvoltarea cooperării transfrontaliere în tariere; elaborarea şi implementarea proiectelor şi măsurilor
cadrul euroregiunilor” (2003), a fost creată Comisia pentru de atenuare a emisiilor de GES; elaborarea şi implementarea
cooperare transfrontalieră care este responsabilă de: proiectelor şi măsurilor de adaptare la schimbarea climei;
• stabilirea mecanismelor de cooperare transfrontalieră evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra compo-
în cadrul euroregiunilor ca elemente de bază ale proce- nentelor biologice şi socio-economice ale ţării; cooperarea,
sului de integrare europeană; promovarea şi implementarea activităţilor şi proiectelor în
• apropierea prevederilor actelor juridice naţionale cu cadrul Mecanismului dezvoltării nepoluante al Protocolu-
privire la cooperarea transfrontalieră de standardele lui de la Kyoto; implementarea şi facilitarea activităţilor de
europene; şi conştientizare şi informare a societăţii civile, a specialişti-
• crearea unui sistem de implementare a convenţiilor şi lor autorizați şi a factorilor de decizie asupra problemelor
acordurilor la care ţara este parte. ce ţin de schimbările climatice etc. Secretariatul „Comisiei
Naţionale pentru implementarea şi realizarea prevederilor
Legile cu privire la aderarea la convenţii sau protocoale con- Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind
stituie o parte integrantă a legislaţiei naţionale. Semnarea Schimbarea Climei, precum şi a mecanismelor şi prevede-
tratatelor internaţionale de către Republica Moldova are rilor Protocolului de la Kyoto” (se află în biroul Oficiului
loc în baza a două acte juridice principale: Legea cu privi- „Schimbarea Climei”) a fost creat în conformitate cu HG
re la acordurile internaţionale (1999) şi Regulamentul pri- nr.1574 din 26.12.2003 (MO nr. 006 din 01.02.2004) şi are
vind mecanismul de încheiere a acordurilor internaţionale ca obiectiv promovarea politicilor şi strategiilor la nivel na-
(2001). ţional privind implementarea obiectivelor Mecanismului
Rolul de bază în încheierea acordurilor în domeniul mediu- dezvoltării nepoluante a Protocolului de la Kyoto.
lui sau în aderarea la convenţiile de mediu îi aparţine Minis- Oficiul Finanțarea de Carbon a fost creat în scopul dezvol-
terului Mediului. tării capacităţii instituţionale privind executarea Legii nr.
Până în prezent Republica Moldova a aderat la 18 convenţii, 29-XV din 13 februarie 2003 privind aderarea Republicii
9 protocoale şi 2 acorduri internaţionale în domeniul me- Moldova la Protocolul de la Kyoto a Convenţiei-cadru a
diului (Boxa 6.1). Pentru coordonarea implementării cerin- Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei şi
ţelor pentru fiecare tratat internaţional este desemnat un întru implementarea Mecanismului dezvoltării nepoluante.
punct focal naţional. Obiectivele Oficiului constau în elaborarea, monitorizarea
şi realizarea noilor proiecte în cadrul Mecanismului dezvol-
Pentru desfăşurarea activităţilor în cadrul unor convenţii tării nepoluante. Sarcinile de bază ale Oficiului „Finanţarea
au fost create unităţi speciale (oficii) pe lângă Ministerul de Carbon” sunt: a) elaborarea Planului de monitorizare a
Mediului (majoritatea au fost create prin ordinul Autorităţii proiectelor susţinute de Banca Mondială şi Fondul Comu-
Centrale de Mediu). Echipele acestor oficii, concomitent cu nitar de Carbon privind Mecanismul dezvoltării nepoluante:
procesul de elaborare, promovare şi implementare a unor „Conservarea energiei şi reducerea emisiilor gazelor cu efect
proiecte, au sarcina de a participa la elaborarea, promovarea de seră, asociat proiectului Energia-II” şi „Sisteme publice de
şi implementarea politicilor şi strategiilor naţionale în con- termoficare prin arderea biomasei în comunităţile rurale ale
formitate cu obligaţiunile Republicii Moldova faţă de con- Republicii Moldova”; b) consolidarea capacităţilor instituţio-
venţiile şi tratatele internaţionale la care ţara noastră este nale şi umane în domeniul Mecanismului dezvoltării nepo-
Parte semnatară. luante al Protocolului de la Kyoto; c) acordarea asistenţei teh-
Astfel, spre exemplu, Oficiul „Schimbarea Climei” a fost nice şi financiare beneficiarilor proiectelor sus-menționate;
creat pe lângă Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dez- d) evaluarea şi monitorizarea implementării proiectelor Me-
voltării Teritoriului prin ordinul nr. 21 din 11.02.2004. canismului dezvoltării nepoluante, administrarea conturilor
Obiectivul de bază al Oficiului este realizarea obligaţiuni- speciale ale Oficiului, prezentarea rapoartelor la Ministerul
lor RM în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiuni- Finanţelor, Banca Mondială, Comitetul de supraveghere şi
lor Unite privind Schimbarea Climei (HP nr. 404-XIII din alte organizaţii internaţionale; e) elaborarea noilor proiecte
16.03.1995) şi a Protocolului de la Kyoto (Legea nr. 29-XV privind Mecanismul dezvoltării nepoluante şi prezentarea lor
Boxa 6.1: Convenţii internaţionale şi Protocoale adiţionale la care este parte Republica Moldova
1. Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979), ratificată prin Hotărârea Parlamentului
Nr. 1546-XII din 23 iunie 1993;
2. Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier (Espoo, 25 februarie 1991), ratificată
prin Hotărârea Parlamentului Nr. 1546-XII din 23 iunie 1993;
3. Convenţia privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale (Helsinki, 17 martie 1992), ratificată prin Hotărârea Parlamen-
tului Nr. 1546-XII din 23 iunie 1993;
• Protocolul privind evaluarea strategică de mediu (Kiev, 2003) la Convenţia privind efectele transfrontaliere ale accidentelor indus-
triale (Helsinki, 1992), semnat de către RM la 21.05.2003;
4. Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale (Helsinki, 17 martie 1992), rati-
ficată prin Hotărârea Parlamentului Nr. 1546-XII din 23 iunie 1993;
• Protocolul privind Apa şi Sănătatea la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor inter-
naţionale (Helsinki, 1992), ratificat prin Legea nr. 207-XVI din 29 iulie 2005;
5. Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr. 1546-XII din 23 iunie 1993;
• Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992), ratificat de către
RM prin Legea nr. 1381 – XV din 11 octombrie 2002;
6. Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi (Geneva, 13 noiembrie 1979), ratificată prin Hotărârea Parla-
mentului Nr. 399-XIII din 16 martie 1995;
• Protocolul privind poluanţii organici persistenţi la Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi (Geneva,
1979), ratificat prin Legea nr. 1018-XV din 25 aprilie 2002;
• Protocolul privind metalele grele la Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi (Geneva, 1979), ratificat
prin Legea nr. 1018-XV din 25 aprilie 2002;
• Protocolul privind combaterea acidificării, eutroficării şi ozonului la nivelul solului la Convenţia asupra poluării atmosferice trans-
frontaliere pe distanţe lungi (Geneva, 1979), semnat de către RM la 23 mai 2000;
7. Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind la Schimbarea Climei (New York, 9 mai 1992), ratificată prin Hotărârea Parlamentului
Nr. 404-XIII din 16 martie 1995;
• Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei, la care RM a aderat prin Legea nr. 29 – XV
din 13 februarie 2003;
8. Convenţia privind protecţia stratului de ozon (Viena, 22 martie 1985), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr. 966-XII din 27 iulie
1996;
• Protocolul referitor la substanţele ce distrug stratul de ozon (Montreal, 16 septembrie 1987) la Convenţia privind protecţia stratului
de ozon (Viena, 1985), ratificat prin Hotărârea Parlamentului Nr. 966-XII din 27 iulie 1996;
9. Convenţia privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora (Basel, 22 martie 1989),
ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr. 1599-XIII din 10 martie 1998;
10. Convenţia Naţiunilor Unite privind combaterea deşertificării în ţările afectate de secetă (Paris, 17 iunie 1994), ratificată prin Hotărârea
Parlamentului Nr. 257-XIV din 24 decembrie 1998;
11. Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Sofia, 29 iunie 1994), ratificată prin Hotărârea
Parlamentului Nr. 323-XIV din 17 martie 1999;
12. Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la procesul adoptării deciziilor şi accesul la justiţie privind problemele
de mediu (Aarhus, 1998), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr. 346-XIV din 7 aprilie 1999;
• Protocolul privind registrele emisiilor şi transferul poluanţilor (PRTR) la Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publi-
cului la procesul adoptării deciziilor şi accesul la justiţie privind problemele de mediu (Aarhus, 1998), semnat de RM la 21.05.2003;
13. Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar, 2 februarie 1971),
ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr. 504-XIV din 14 iulie 1999;
14. Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn, 23 iunie 1979), ratificată prin Legea nr. 1244-XIV din
28 septembrie 2000;
• Acordul privind conservarea liliecilor din Europa (Londra, 4 decembrie 1991), în cadrul Convenţiei privind conservarea speciilor
migratoare de animale sălbatice (Bonn, 1979), ratificat prin Legea nr. 1244-XIV din 28 septembrie 2000;
• Acordul privind conservarea păsărilor migratoare de apă afro-euroasiatice (Haga, 16 iunie 1995), în cadrul Convenţiei privind con-
servarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn, 1979), ratificat prin Legea nr. 1244-XIV din 28 septembrie 2000;
15. Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES) (Washington, 1973), ratifi-
cată prin Legea nr. 1246-XIV din 28 septembrie 2000;
16. Convenţia privind peisajul european (Florenţa, 2000), ratificată prin Legea nr. 536-XV din 12 octombrie 2001;
17. Convenţia privind poluanţii organici persistenţi (Stockholm, 2001), ratificată prin Legea nr. 40-XV din 19 februarie 2004;
18. Convenţia privind procedura de consimţământ în cunoştinţă de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor
care fac obiectul comerţului internaţional (Rotterdam, 10 septembrie 1998), ratificată prin Legea nr. 40-XV din 19 februarie 2004.
la Comisia Naţională pentru implementarea şi realizarea pre- telor internaţionale şi a Directivelor UE, având următoarele
vederilor Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite sarcini: (a) iniţierea, elaborarea şi administrarea/coordo-
privind Schimbarea Climei, precum şi a mecanismelor şi narea implementării proiectelor, finanţate de instituţiile şi
prevederilor Protocolului de la Kyoto; f) asigurarea realizării organizaţiile internaţionale şi/sau naţionale orientate spre
angajamentelor stipulate în acordurile semnate cu donatorii implementarea şi perfecţionarea politi cilor existente în
şi beneficiarii; inspectarea periodică a obiectelor, monitoriza- domeniul prevenirii poluării, dezvoltarea cadrului legal şi
rea şi evaluarea performanţelor; g) coordonarea şi eficienti- a potenţialului instituţional pentru prevenirea poluării me-
zarea procesului de instruire a beneficiarilor de proiecte, prin diului şi stabilirea unui management durabil al deşeurilor
organizarea cursurilor de instruire, seminarelor, conferinţe- şi substanţelor chimice, inclusiv în scopul implementării
lor, crearea unei pagini web; h) desfăşurarea altor activităţi Programului Naţional privind managementul durabil al
necesare pentru implementarea eficientă a proiectelor cu fi- substanţelor chimice; (b) colaborarea cu organizaţiile inter-
nanţare de carbon, inclusiv elaborarea şi implementarea altor naţionale de specialitate, instituţiile publice şi private şi so-
proiecte de mediu. cietatea civilă din Republica Moldova în scopul promovării
şi implementării politicilor în domeniul prevenirii poluării
Oficiul „Ozon” a fost creat prin ordinul Ministerului Mediu-
mediului, inclusiv managementului durabil al deşeurilor şi
lui al Republicii Moldova nr.27 din 07 aprilie 1999 în scopul
al substanţelor chimice; colaborarea şi schimbul reciproc
realizării prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1064 din
de experienţă cu proiectele similare, iniţiate sau realizate
11.11.1999 privind aprobarea Programului naţional de dis-
în ţările din regiune; (c) acordarea de consultanţă locală şi
trugere eşalonată a substanţelor ce distrug stratul de ozon
internaţională cu privire la prevenirea poluării mediului, in-
în Republica Moldova. Obiectivul de bază al acestui Oficiu
clusiv managementul deşeurilor, substanţe chimice pericu-
este implementarea activităţilor ce ţin de respectarea obliga-
loase etc.; (d) participarea la organizarea conferinţelor, se-
ţiunilor RM în cadrul Convenţiei pentru protecţia stratului
minarelor, forurilor naţionale şi internaţionale în probleme
de ozon (Viena, 1985) şi a Protocolului referitor la substan-
privind poluarea mediului, inclusiv managementul durabil
ţele care distrug stratul de ozon (Montreal, 1987) (HP nr.
al deşeurilor şi al substanţelor chimice; (e) desfăşurarea al-
966-XIII din 24.07.1996).
tor activităţi necesare pentru implementarea eficientă a pro-
Oficiul „Biodiversitate” a fost creat pe lângă Ministerul iectelor, inclusiv elaborarea şi implementarea altor proiecte
Mediului şi Amenajării Teritoriului prin ordinul nr. 334 de mediu.
din 14.07.2000. Sarcinile acestui Oficiu ţin de implemen-
tarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiuni în dome- 6.4.2. Cadrul politic de colaborare cu Uniunea
niul conservării diversităţii biologice (HP nr. 112-XV din Europeană
27.04.2001) şi de realizare a obligaţiunilor Republicii Mol-
dova în cadrul Convenţiei privind Diversitatea Biologică Conform Programului de activitate al Guvernului Republi-
(HP nr.1546 din 23.06.1993). cii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie,
Bunăstare” (2011-2014), integrarea europeană este un dezi-
Oficiul „Managementul Durabil al Poluanţilor Organici derat fundamental al politicii interne şi externe a Republicii
Persistenţi” a fost creat pe lângă Ministerul Ecologiei şi Re- Moldova.
surselor Naturale în conformitate cu Planul Naţional de Im-
plementare a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii Realizarea plenară a acestui obiectiv va permite ancorarea
organici persistenţi (POP), prin ordinul nr. 22 din 20 martie ţării într-un sistem de securitate, stabilitate şi prosperitate,
2006. Sarcinile de bază ale Oficiului constau în susţinerea guvernat de valorile democratice şi respectul faţă de liber-
activităţilor Ministerului şi facilitarea realizării sarcinilor de tăţile fundamentale ale omului. Totodată, asumarea şi im-
implementare a Strategiei Naţionale cu privire la reducerea plementarea cu responsabilitate a angajamentelor ce rezultă
şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi şi a Planului din parcursul european reprezintă cea mai eficientă mo-
Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stockholm, dalitate de a realiza modernizarea ţării sub aspect politic,
aprobate prin HG nr.1155 din 20 octombrie 2004, imple- economic, social. Integrarea europeană înseamnă, în pri-
mentării obligaţiunilor RM în cadrul Convenţiei de la Ba- mul rând, transformări interne pozitive ale ţării. Guvernul
sel, Convenţiei de la Rotterdam, Abordării Strategice pen- îşi propune să depună eforturi susţinute pentru promovarea
tru Managementul internaţional al substanţelor chimice reformelor solicitate atât de societate, cât şi de comunitatea
(SAICM), altor acorduri internaţionale în domeniu la care internaţională în domeniul asigurării libertăţii mass-media,
Republica Moldova este parte. independenţei sistemului judiciar, liberalizării economiei –
domenii vitale pentru integrarea europeană a ţării. Prin pro-
Oficiul „Prevenirea Poluării Mediului” a fost instituit pe movarea coerentă a unor politici de europenizare a tuturor
6 mai 2010. Oficiul realizează şi coordonează proiecte în aspectelor vieţii social-politice şi economice a ţării şi sem-
domeniul prevenirii poluării mediului, inclusiv în vederea narea acordului de asociere la UE, vom reuşi într-o perioadă
facilitării creării managementului durabil al deşeurilor şi al previzibilă să transformăm Republica Moldova într-o ţară
substanţelor chimice, în conformitate cu prevederile trata- eligibilă pentru aderarea la UE. Ca urmare a implementării
Programului de activitate al Guvernului, Republica Moldo- politici) în cadrul cărora se discută parcursul reformelor în
va va deveni un partener de încredere şi o ţară binevenită RM, relaţiile RM-UE şi subiecte de interes comun în do-
în comunitatea internaţională, care va realiza cu succes ne- meniul politicii externe şi de securitate. Pe parcursul anu-
gocierile pe marginea Acordului de Asociere (urmează a fi lui sunt organizate vizite reciproce, întâlniri şi consultări la
parafat în 28-29 noiembrie 2013 la cel de al 3-lea Summit toate nivelurile.
al Parteneriatului Estic de la Vilnius, Lituania), inclusiv a
Comitetul pentru Europa de Est și Asia Centrală al Consi-
Acordului de Comerţ Liber, Cuprinzător şi Aprofundat cu
liului UE (COEST) este constituit din reprezentanții Guver-
UE, şi va lansa procesul de negociere a statutului de mem-
nelor statelor-membre ale UE și este responsabil de relațiile
bru al UE.
Uniunii Europene cu țările din Europa de Est (Armenia,
Este de menţionat că relațiile dintre Republica Moldova și Azerbaidjan, Belarus, Moldova, Georgia, Rusia și Ucraina)
Uniunea Europeană au fost formal lansate odată cu semna- și Asia Centrală (Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turk-
rea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare și Parte- menistan și Uzbekistan). Grupul este implicat în toate as-
neriat (ACP), care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o pectele legate de cooperarea UE cu aceste țări, inclusiv noile
durată inițială de 10 ani. formate de cooperare multilaterală, cum ar fi Parteneriatul
Estic și Politica Europeană de Vecinătate (PEV).
ACP reprezintă baza juridică a relațiilor dintre Republica
Moldova și Uniunea Europeană. Acest aranjament asigură Comitetul politic şi de securitate (COPS) contribuie la de-
baza colaborării cu UE în domeniul politic, comercial, eco- finirea politicilor, elaborând opinii adresate Consiliului
nomic, juridic, cultural-științific. UE. De asemenea, COPS asigură, sub autoritatea Consiliu-
lui UE, controlul politic şi conducerea strategică a operaţii-
În conformitate cu prevederile ACP, dialogul instituţionali-
lor de gestionare a crizelor.
zat între RM şi UE se realizează prin intermediul următoa-
relor structuri de cooperare: În mai 2004, Republica Moldova a fost inclusă în Politica
Europeană de Vecinătate a UE. Planul de Acțiuni RM-UE a
Nivelul politic:
fost semnat la 22 februarie 2005. La 4 mai 2006, RM a fost
• Consiliul de Cooperare RM-UE, care se organizează acceptată în calitate de membru cu drepturi depline în ca-
anual la nivelul înalţilor oficiali (Prim-ministru/ drul Procesului de Cooperare în Europa Sud-Est, ceea ce
Comisarul pentru Afaceri Externe şi PEV, Înaltul confirmă încă o data apartenența Republicii Moldova la
Reprezentant al Consiliului UE/Preşedinţia UE) şi are spațiul sud-est european și deschide noi perspective cadru-
drept scop trasarea direcţiilor strategice ale dezvoltării lui de relații între RM și UE.
relaţiilor RM-UE;
Pe 6 octombrie 2005, a fost instituită Delegația Uniunii
• Comitetul de Cooperare RM-UE se reuneşte anual la
Europene în Republica Moldova pentru a facilita mai mult
nivelul funcţionarilor publici de nivel înalt în vederea
relațiile moldo-comunitare, primul ambasador al UE în
examinării tendinţelor directorii ale cooperării sectori-
Moldova a devenit Cesare de Montis, în perioada octombrie
ale RM-UE;
2005-noiembrie 2009; din noiembrie 2009 până în aprilie
• Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE, care se 2013, ambasador a fost Dirk Schuebel; în prezent această
reuneşte anual la nivelul șefilor delegaţiilor Parlamen- poziţie este ocupată de Pirkka Tapiola.
tului Republicii Moldova şi Parlamentului European.
În iunie 2008, a fost lansat Parteneriatul de Mobilitate RM-
Nivelul de lucru: UE. Începând cu 7 mai 2009, Republica Moldova participă la
Subcomitetele RM-UE sunt reuniuni sectoriale la nivel de inițiativa Parteneriatului Estic, contribuind activ la dezvol-
experţi ce se organizează o dată pe an: tarea dimensiunii bilaterale şi a celei multilaterale. Începând
cu 1 ianuarie 2010, Republica Moldova a devenit membru
• Subcomitetul în domeniul comerţului şi investiţiilor;
cu drepturi depline al Tratatului Comunității Energetice, iar
• Subcomitetul în domeniul finanţelor, economiei şi stat- la 15 iunie 2010, a fost lansat Dialogul RM-UE în domeniul
isticii; liberalizării vizelor. În ianuarie 2011, Republica Moldova a
• Subcomitetul în domeniul vămii, cooperării transfron- primit Planul de acțiuni privind liberalizarea vizelor, care
taliere, justiţiei şi afacerilor interne; conține două seturi de condiții care, odată implementate,
• Subcomitetul în domeniul energiei, mediului, transpor- vor contribui la instituirea unui regim fără vize între RM
tului, telecomunicaţii, știinţei, tehnologiilor, instruirii şi și UE. La 1 mai 2011, a fost definit Protocolul privind prin-
educaţiei. cipiile generale pentru participarea RM la programele UE.
Primul program UE la care RM participă este PC7 al Co-
Totodată, dialogul politic între RM şi UE este asigurat prin munităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologi-
intermediul reuniunilor în formatul dialogului politic UE- că şi activităţi demonstrative (2007-2013) (Memorandumul
RM (Comitetul pentru Europa de Est și Asia Centrală al de înţelegere între UE şi RM privind asocierea RM la PC7,
Consiliului UE, Comitetul politic şi de securitate, directori
a fost ratificat de Parlamentul RM prin Legea nr. 279-XIX ţia mediului înconjurător şi utilizarea durabilă a resurselor
din 27 decembrie 2011). De asemenea, pe 26 iunie 2012 a naturale, inclusiv:
fost semnat acordul privind aderarea Republicii Moldova la • Memorandumul de înțelegere între Ministerul Me-
spațiul aerian comun cu Uniunea Europeană. diului al Republicii Moldova şi Ministerul Mediului şi
UE dezvoltă cu Republica Moldova o relație din ce în ce mai Pădurilor al României privind colaborarea în domeniul
strânsă, aceasta merge dincolo de cooperare, până la integra- protecţiei mediului, 27 aprilie 2010, Bucureşti;
rea economică treptată și o aprofundare a cooperării politice. • Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guver-
nul României privind cooperarea pentru protecţia şi
De notat, în prezent Republica Moldova este în proces de
utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, 28 iunie
negociere a proiectului Acordului de Asociere.
2010, Chişinău;
Capitolul „Mediu” din Acord prevede angajamente şi activi- • Memorandumul de înţelegere reciprocă între Minis-
tăţi concrete, care urmează să fie realizate în domeniul pro- terul Agriculturii al Republicii Estonia şi Ministerul
tecţiei mediului de către Guvernul RM, şi anume: Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Mol-
a. elaborarea legislaţiei, normelor şi reglementărilor alini- dova în domeniul cercetării şi cooperării economice în
ate la standardele UE cu consolidarea capacităţii insti- domeniul agricol (intrat în vigoare la 16.08.2010);
tuţionale şi înfiinţarea structurilor noi necesare; • Acordul între Ministerul Mediului al Republicii Moldo-
va şi Ministerul Mediului al Republicii Estonia privind
b. elaborarea unei strategii naţionale de mediu care să cu-
cooperarea în domeniul protecţiei mediului, 19 octom-
prindă reformele instituţionale planificate (cu termeni
brie 2011, Tallinn;
stabiliţi) pentru asigurarea punerii în aplicare şi respec-
tării legislaţiei de mediu; • PC7 al Comunităţii Europene pentru cercetare, dez-
voltare tehnologică şi activităţi demonstrative (2007-
c. elaborarea strategiilor sectoriale în domeniul apei, ae- 2013), ratificat de Parlamentul Republicii Moldova prin
rului, managementului deşeurilor, conservării biodi- Legea Nr. 279-XIX din 27 decembrie 2011;
versităţii ş.a.
• Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele ge-
d. divizarea strictă şi clară a competenţelor între organele netice şi distribuirea corectă şi echitabilă a beneficiilor
de mediu la nivel naţional, regional şi local; care rezultă din utilizarea acestora la Convenţia CBD,
25 ianuarie 2012;
e. integrarea mediului în alte politici sectoriale, promova-
rea dezvoltării economice verzi şi a eco-inovaţiilor etc. • Protocolul Adiţional Nagoya-Kuala Lumpur privind
răspunderea şi repararea daunelor la Protocolul de la
Anexa la Capitolul „Mediu” din Acordul de Asociere con- Cartagena privind biosecuritatea, 25 ianuarie 2012;
ţine 25 de directive de mediu UE, conform cărora Republi-
• Acordul între Guvernul RM și Guvernul statului Israel
ca Moldova trebuie să transpună şi să implementeze un set
privind cooperarea în domeniul protecției mediului,
destul de larg de cerinţe, care implică, de altfel, şi costuri încheiat la Ierusalim la 14 mai 2012;
semnificative.
• Memorandumul de Înțelegere între Guvernul Re-
Există o cooperare strânsă şi în cadrul Grupului de lucru publicii Moldova și Guvernul Turciei în domeniul
„Mediul înconjurător şi schimbările climatice” din plat- protecției mediului, semnat la Ankara la 1 noiembrie
forma II „Integrare economică şi convergenţă cu politicile 2012 (părțile vor coopera în domeniul managementului
UE” a Parteneriatului Estic. Priorităţile de cooperare includ: integrat al deșeurilor, managementul apelor, manage-
consolidarea capacităţilor instituţionale şi legislative, inclu- mentul calității aerului, prevenirea poluării industriale,
siv prin intermediul consultanţei la nivel înalt, training-uri schimbarea climei, evaluarea impactului asupra mediu-
şi schimburi de experţi, practică şi stagieri, burse pentru lui, protecția biodiversității şi altele);
formarea instituţională, implementarea proiectelor concre- • Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinet-
te în domeniul schimbărilor climatice, integrare europeană, ul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în dome-
managementul deşeurilor, managementul resurselor acva- niul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului râului
tice, controlul poluării şi monitorizarea aerului atmosferic, Nistru”, 29 noiembrie 2012, Roma.
conştientizarea publicului, instruirea ecologică etc.
În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului RM
6.4.3. Colaborarea bilaterală Nr.790 din 22 octombrie 2012 a fost instituit Oficiul Re-
publicii Moldova pentru Ştiinţă şi Tehnologie (MOST) pe
În perioada 2010-2013, Republica Moldova a iniţiat şi sem- lângă UE în vederea asigurării implementării plenare a sta-
nat un şir de acorduri şi memorandumuri de colaborare bi- tutului RM în calitate de ţară asociată la PC7 al Comunităţii
laterală, de asemenea, a aderat la programe ce ţin de protec- Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activi-
tăţi demonstrative (2007-2013).
Oficiul MOST acţionează în calitate de interfaţă între co- blicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind
munitatea ştiinţifico-inovaţională din Republica Moldova colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a
și actorii Spaţiului European de Cercetare, având ca scop bazinului râului Nistru. Scopul acordului este de a crea baza
realizarea următoarelor obiective majore: juridică şi organizaţională de colaborare pentru utilizarea
• promovarea participării cercetătorilor, organizaţiilor raţională și protecţia resurselor de apă, a altor resurse afe-
din sfera ştiinţei şi inovării, întreprinderilor mici şi rente şi a ecosistemelor bazinului Nistru în interesele popu-
mijlocii şi organizaţiilor din sectorul asociativ la pro- laţiei şi dezvoltării durabile a Părţilor Contractante.
gramele de cercetare-inovare ale Uniunii Europene; Colaborarea transfrontalieră este asigurată, de asemenea,
• creşterea vizibilităţii potenţialului ştiinţific şi tehnolog- prin intermediul Programului Operaţional Comun Româ-
ic din Republica Moldova în spaţiul european de cerc- nia-Ucraina-Moldova, unul din noile instrumente de finan-
etare, inclusiv în relaţiile cu instituţiile europene; ţare ENPI ale Uniunii Europene, implementat la graniţele
• informarea permanentă, prin intermediul reţelei externe ale Europei lărgite în perioada 2007-2013. Progra-
Punctelor Naţionale de Contact, a actorilor naţionali mul are drept scop crearea unei „punţi de legătura” între cele
autorizaţi, dar şi a factorilor decidenţi din Repub- trei state partenere, în vederea susţinerii comunităților din
lica Moldova, privind oportunităţile de participare în zonele de frontieră în găsirea unor soluţii comune pentru
cadrul programelor de cercetare-inovare ale Uniunii problemele similare cu care acestea se confruntă. Prin in-
Europene, precum şi ultimele evoluţii înregistrate în termediul acestui program, autoritățile locale şi alte orga-
politica UE privind spaţiul european de cercetare. nizaţii din zonele de frontieră sunt încurajate să colaboreze
în vederea dezvoltării economiei locale, rezolvării anumitor
Este de menţionat şi Programul de cooperare în domeniul probleme legate de mediul înconjurător şi pentru întărirea
ştiinţei şi tehnologiilor dintre Academia de Ştiinţe a Repu- pregătirii pentru situaţii de urgenţă.
blicii Moldova şi Agenţia de Stat pentru Ştiinţă, Inovare şi
Informatizare a Ucrainei (2013-2017), semnat la 18.07.2013. 6.4.5. Asistenţa externă recepţionată de către RM în
Conform acestui Program, domeniile prioritare de cerce-
cadrul cooperării bilaterale şi multilaterale pentru
tare sunt: mediul ambiant, tehnologii informaţionale şi de
dezvoltare
comunicare, materiale noi, biotehnologie, nanotehnologie,
energie şi eficienţă energetică, medicina şi farmaceutica. Conform datelor statistice ale Organizației pentru Coopera-
re și Dezvoltare Economică (OCDE), RM se plasează prin-
În perioada 2010-2013, a continuat activitatea de extinde-
tre primele zece țări din Europa, beneficiare ale asistenței
re a cooperării internaţionale în domeniul protecţiei me-
externe. Conform situației din 2011, ponderea asistenței
diului fiind reînnoite relaţiile cu partenerii de dezvoltare
oficiale pentru dezvoltare în Venitul Naţional Brut (în engl.:
(Biroul Elveţian pentru Cooperare, Agenţia de Dezvolta-
GNI) pentru RM a constituit 5.95%, depășind toate țările
re Internaţională Suedeză (SIDA), Agenția de Cooperare
din regiune, cu excepția regiunii Kosovo.
Internațională a Germaniei (GIZ), Agenția Austriacă pen-
tru Dezvoltare (AAD), Comisia Economică Europeană a Odată cu venirea la guvernare, în septembrie 2009, a Alianței
Naţiunilor Unite (UNECE), Banca Europeană de Recon- pentru Integrare Europeană (AIE), Guvernul s-a adresat
strucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Mondială (WB), comunității donatorilor cu solicitarea susținerii pentru re-
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), alizarea reformelor prioritare pentru creșterea economică a
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Pro- țării, specificate în documentul „Relansăm Moldova”. Drept
gramul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială urmare, în cadrul reuniunii Grupului Consultativ „Forumul
(UNIDO), Fondul Global de Mediu (GEF), Organizaţia Parteneriatului pentru Moldova”, desfășurată la Bruxelles la
pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) etc.). 24 martie 2010, comunitatea donatorilor s-a angajat să aloce
Republicii Moldova 1.84 miliarde de euro (0.96 miliarde în
6.4.4. Colaborarea transfrontalieră formă de grant sau 52% din total; respectiv 0.88 miliarde în
formă de credite sau 48% din total) pentru perioada 2011-
În plan transfrontalier, în perioada 2010-2012 Republica
2013. În general, SUA (prin intermediul Programului Com-
Moldova a iniţiat și desfăşurat activităţi privind protecţia
pact al Corporației „Provocările Mileniului” și al USAID,
mediului în cadrul programelor operaţionale comune. La 28
semnat în 2010, în sumă de 260 milioane $ SUA) a deve-
iunie 2010, a fost semnat Acordul între Guvernul Republicii
nit unul din principalii parteneri de dezvoltare bilaterală ai
Moldova şi Guvernul României privind Cooperarea pentru
RM. Angajamentul UE și al statelor-membre ale UE privind
Protecţia şi Utilizarea Durabilă a Apelor Prutului şi Dunării,
alocațiile viitoare au constituit 40% din resursele promise în
care are ca scop protecţia şi utilizarea durabilă a resurselor
cadrul reuniunii.
de apă, exploatarea Nodului Hidrotehnic Costeşti (Republi-
ca Moldova) - Stânca (România) de pe râul Prut, construirea Către finele anului 2012, peste 70% din resursele prevăzute
şi exploatarea altor obiective hidrotehnice. La 29 noiembrie în cadrul reuniunii din 2010 de la Bruxelles au fost contrac-
2012, la Roma a fost semnat acordul între Guvernul Repu- tate, fiind demarate proiecte concrete în diverse sectoare ale
economiei naționale. În plus, au fost atrase resurse externe cea mai mare o deține asistența pentru realizarea proiectelor
de circa 800 milioane euro. Astfel, putem constata un volum (75%), urmată de asistența bugetară sectorială (circa 17%),
total de 2.6 miliarde euro acordate RM de către comunita- asistență tehnică și menținerea balanței de plăți a statului.
tea donatorilor în perioada 2010-2012 (cu 40% mai mult în
Date fiind constrângerile bugetare și ale capacităților de
comparație cu angajamentele financiare făcute în cadrul reu-
deservire a datoriei de stat, modul de atragere a resurse-
niunii de la Bruxelles). Pentru anul 2012, din partea donato-
lor externe, preferat de către Guvernul Republicii Moldo-
rilor, au fost estimate resurse în mărime de circa 474 milioa-
va, sunt resursele sub formă de grant și/sau resursele cre-
ne euro. Conform datelor Cancelariei de Stat a RM, bugetul
ditare în condiții concesionale. Volumul asistenței externe
proiectelor contractate în anul de raportare constituie circa
în derulare pe parcursul anului 2012 a constituit, conform
206 milioane euro, iar debursările raportate de către de do-
informațiilor din baza de date deținută de Cancelaria de
natori – aproximativ 465 milioane euro (circa 98% din suma
Stat, circa 1.1 miliarde euro sub formă de grant și 682.8 mi-
estimată). Spre comparaţie, aceste debursări au constituit în
lioane euro sub formă de împrumuturi. Respectiv, în 2012,
anul 2007 – 266 milioane euro, în 2008 – 298 milioane euro,
resursele contractate s-au repartizat după cum urmează:
în 2009 – 244 milioane euro, în 2010 – 470 milioane euro, în
circa 109.4 milioane euro sub formă de grant și 97.1 mili-
2011 – 451 milioane euro; concomitent, pentru anii 2013-
oane euro împrumuturi (BERD, BEI, BM). Astfel, ponde-
2014 fiind prevăzuţi 322 şi respectiv 213 milioane euro.
rea granturilor active în volumul total al asistenței externe
Modul de cooperare dintre Republica Moldova și partene- a constituit circa 62%. Pentru 2012, paritatea grant-credit a
rii de dezvoltare are diverse forme. Aici putem menționa constituit 53%, respectiv 47% din volumul total al asistenței
asistența tehnică, suportul destinat realizării diverselor externe contractate pe parcursul anului.
proiecte investiționale sau sociale, cel acordat bugetului
Comunitatea partenerilor de dezvoltare activi în Repu-
pentru realizarea politicilor sectoriale sau cel oferit pentru
blica Moldova întrunește circa 30 de state și organizații și
menținerea balanței de plăți a statului. Obiectivele de coo-
cuprinde atât cooperarea multilaterală (IFI), cât și cea bila-
perare dintre Guvernul Republicii Moldova și partenerii săi
terală. Tabelul 6-6 prezintă informația, pe donatori, despre
sunt agreate și stipulate în acordurile-cadru de cooperare
volumul asistenței în derulare în anul 2012, precum și al ce-
pentru o perioadă medie de timp. Conform datelor dispo-
lei contractate în 2012.
nibile privind asistența externă pentru dezvoltare, ponderea
Tabelul 6-6: Volumul asistenţei financiare externe în derulare şi al celei contractate, acordate pentru dezvoltare Republicii Moldova în anul
2012
Donator Derulare (Euro) Contractare (Euro)
Uniunea Europeană 488,349,915 52,685,902
Statele Unite ale Americii 292,546,224 21,726,235
Banca Mondială 321,887,911 40,326,516
Banca Europeană de Investiții 209,800,000 27,300,000
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 140,998,160 27,220,074
România 102,816,169 478,169
Națiunile Unite 85,770,655 1,692,866
Regatul Suediei 52,332,996 6,041,493
Japonia 37,163,402 268,836
Confederația Elvețiană 17,986,727 1,191,496
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei 13,400,000 13,400,000
Republica Austria 14,479,129 8,425,094
Republica Federală Germania 12,019,418
Republica Populară Chineză 11,247,024 4,739,024
Fondul Global pentru combaterea SIDA, Tuberculozei şi Malariei 7,434,590
Regatul Ţărilor de Jos 4,956,980
Principatul Liechtenstein 3,653,505 453,111
Regatul Norvegiei 1,582,154
ONG-urile internaţionale 944,474
Republica Turcia 560,008 556,008
Republica Slovacă 368,640 65,639
Regatul Danemarcei 197,625
Consiliul Europei 108,000
Republica Cehă 96,266 96,266
Republica Italiană 79,710
Total 1,820,779,683 206,666,729
Sursa: Cancelaria de Stat a Republicii Moldova (2013), Cooperarea pentru dezvoltare, Raport anual 2012 cu privire la asistenţa externă acordată Republicii
Moldova. Chişinău, iulie 2013. 64 pagini.
În topul clasamentului primilor zece parteneri ca volum al 8, BM, RFG – 6), fapt ce creează dificultăți în coordonarea
asistenței financiare în derulare pentru anul 2012 se află UE, activităților și atingerea rezultatelor concrete la unele refor-
urmată de Guvernul SUA, BM, BEI, BERD, Guvernul Româ- me sectoriale mai dificile.
niei, ONU, Guvernul Regatului Suediei, Guvernul Japoniei și
Tabelul 6-7 reflectă prezența asistenței externe pe sectoare.
Guvernul Confederației Elvețiene. Pentru resursele contrac-
Sectoarele „Transportul și depozitarea”, „Guvernul și soci-
tate pe parcursul anului 2012, UE rămâne în continuare cu
etatea civilă”, „Altă infrastructură socială”, „Agricultura” și
cel mai mare volum al asistenței acordate pentru dezvoltare,
„Mediu afaceri și alte servicii” se află în topul celor cinci
fiind urmată de BM, instituțiile financiare ale UE, ONU, Gu- care dețin circa 78 la sută din volumul asistenței externe în
vernul SUA, Guvernul Austriei, Regatul Suediei și Guvernul derulare.
Republicii Populare Chineze (din bilaterali).
Pentru asistența contractată în 2012 (circa 206 milioane
Conform principiilor privind eficientizarea asistenței pen- euro) sectoarele vizate sunt „Mediu afaceri și alte servicii”,
tru dezvoltare, alinierea asistenței la prioritățile naționale „Energia”, „Transportul”, „Guvernul și societatea civilă” și
constituie un factor-cheie în atingerea rezultatelor de dez- „Agricultura”, cu o pondere de 81% din suma totală. Acest
voltare economică și de îmbunătățire a nivelului de trai al fapt denotă că asistența externă e direcționată spre imple-
populației. În acest sens, comunicarea din ultimii ani dintre mentarea proiectelor investiționale pentru sectoarele econo-
Guvern și partenerii de dezvoltare a fost una constructivă, mice și pentru realizarea reformelor structurale importante.
dovadă și rezultatele chestionarelor pentru doi ani conse- Proiectele contractate în 2012 țin de: realizarea Programului
cutiv, care ne arată că peste 90% din proiectele în derulare de creștere a competitivității (BM - 23 milioane euro), rea-
sunt aliniate la prioritățile naționale de dezvoltare. Efortu- bilitarea rețelelor de transport electric (BERD, BEI – 32.6
rile ambelor părți în direcția eficientizării asistenței exter- milioane euro), agricultura competitivă (BM – 14 milioane
ne au fost axate și pe diminuarea fragmentării proiectelor euro), construcția spațiilor locative pentru păturile social
și prezența echilibrată a partenerilor în variate sectoare. mente vulnerabile (BDCE – 13.4 milioane euro), susținerea
Evaluarea prezenței donatorilor în sectoarele descrise în măsurilor de creștere a încrederii între malurile Nistrului
Planul de Acțiuni al Guvernului indică următoarea reparti- (UE – 12 milioane euro) și reabilitarea drumurilor în mun.
zare a acestora: politici economice și financiare (14), mediu Chișinău (BERD, BEI – 20 milioane euro).
(11), sănătate și probleme sociale (câte 9), educație, serviciu
Către finele anului 2012, în RM erau în proces de imple-
public eficient și stat de drept (câte 8), politică externă și
mentare 384 de proiecte în diverse sectoare, inclusiv 116
reintegrare (câte 5) și politici pentru tineret, cultură și in-
proiecte în domeniul guvernării și al societății civile, 58 de
tegrarea minorităților (câte 4). În același timp, și donatorii
proiecte în infrastructură și servicii sociale, 49 de proiecte
sunt încă dispersați pe mai multe sectoare (ONU – 9, UE –
Tabelul 6-7: Volumul asistenţei financiare în derulare şi al celei contractate acordate pentru dezvoltare Republicii Moldova pe sectoare în
anul 2012
Sector Derulare (Euro) Contractate (Euro)
Transport și depozitare 361,379,960 26,815,988
Guvernul și societatea civilă 314,807,731 24,876,427
Alte infrastructuri sociale și servicii 257,729,834 17,021,192
Mediu afaceri și alte servicii 223,397,122 43,916,006
Agricultură 197,271,534 21,700,531
Generarea și furnizarea energiei 140,301,914 42,683,319
Apă și salubritate 109,372,487 2,742,568
Sănătate 105,759,747 8,269,667
Învățământ 32,985,283 10,709,052
Sectorul multiplu/Transversal 22,635,716 1,506,826
Sistemul bancar și financiar 22,075,980 -
Industrie 14,300,045 -
Comunicații 7,109,945 422,322
Turism 3,789,913 3,380,693
Politica în domeniu comerțului și reglementări și ajustarea lor în raport cu comerțul 3,228,059 2,040,000
Ajutor umanitar 1,786,115 -
Politici în domeniul populației/Programe și sănătate 1,249,823 59,468
Refugiaţi în ţările recipiente 1,192,839 117,030
Construcţii 405,639 405,639
Total 1,820,779,683 206,666,729
Sursa: Cancelaria de Stat a Republicii Moldova (2013), Cooperarea pentru dezvoltare, Raport anual 2012 cu privire la asistenţa externă acordată Republicii
destinate educației, 31 de proiecte în agricultură, 29 de pro- ne euro) alocate de către UE au fost direcționate programe-
iecte multisectoriale, 24 de proiecte pentru dezvoltarea sec- lor aflate în proces de implementare din domeniul sănătății,
torului privat, 19 proiecte în domeniul mediului și 16 pro- stimulării economice în zonele rurale, reformei justiției.
iecte care au vizat generarea și livrarea energiei. În total, în
Cinci programe sectoriale de suport bugetar, cu un buget
anul 2012 au fost lansate 98 de proiecte noi, cu angajamente
de circa 200 milioane euro, au fost implementate în 2012,
noi în valoare de 206.6 milioane de euro în diferite sectoare.
iar pregătirile pentru următorul Program de Suport Bugetar
Pentru anul 2013, volumul estimat al asistenței externe este
(PSB) pentru Programul Naţional de Acţiuni (PNA) 2013 au
de 314 milioane euro.
fost inițiate cu un buget estimativ de 46 milioane euro pentru
După cum reiese şi din informaţia prezentată mai sus, UE reforme în domeniul învățământului profesional și în cel al
este cel mai mare dintre partenerii de dezvoltare care au mobilității și securității. De asemenea, în anul 2012 s-au aflat
fost activi în RM216. Strategia de ţară (ST) pentru perioada în derulare opt proiecte Twinning, trei proiecte fiind finali-
2007-2013 şi Programul Naţional Indicativ (PNI) pentru zate pe parcursul anului de raportare, patru au fost lansate și
perioada 2011-2013 stabilesc detaliat obiectivele şi rezulta- alte cinci noi proiecte aflându-se la etapa de pregătire. Instru-
tele care urmează a fi atinse în această perioadă. Dacă în mentul TAIEX a fost unul dintre cele mai preferate de către
2006 asistenţa UE a fost în valoare de doar 25 milioane euro, instituțiile publice din RM, acestea participând la 87 de eve-
atunci în 2012 a ajuns la 152 milioane euro (către luna sep- nimente, de pe urma cărora au beneficiat 1244 de funcționari
tembrie 2012, asistenţa totală recepţionată de către RM de la publici. Cât privește reforma administrației publice centrale,
UE a atins valoarea de 337 milioane euro)217. În cadrul PNI modernizarea sistemului de achiziții publice și a controlului
pentru perioada 2011-2013 Republica Moldova urmează să intern public, acestea au fost susținute prin intermediul a trei
beneficieze de 273.14 milioane euro de la Instrumentul Eu- proiecte SIGMA. În afară de programul național, RM bene-
ropean de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP) în trei domenii ficiază de alte programe și instrumente UE: est-regionale (de
prioritare: (i) bună guvernare, supremaţia legii şi libertăţile ex., TRACECA, INOGATE), interregionale (FIV, TAIEX,
fundamentale – circa 194 milioane euro sau 71% din total; SIGMA, CIUDAD, TEMPUS și Erasmus Mundus), de coo-
(ii) dezvoltarea socială şi umană – circa 30 milioane euro perare transfrontalieră (Moldova-România-Ucraina și Marea
sau 11% din total; (iii) comerţ şi dezvoltarea durabilă – cir- Neagră), de cooperare transnațională (Europa de Sud-Est),
ca 49 milioane euro sau 18% din total. Alte instrumente tematice (de ex., investiții în oameni, migrație și azil, actorii
UE acordă suport RM în următoarele domenii: cooperare nestatali și autoritățile locale), programele interne ale UE (de
transfrontalieră; justiţie şi afaceri interne; sectorul energetic ex., FP-7) etc.
şi mediu; democraţie şi drepturile omului; educaţie.
Proiectele care urmează a fi finanţate în perioada următoare
Alocațiile inițiale ale UE pentru anul 2012 au fost în va- sunt determinate în procesul de elaborare a PNI multianu-
loare de 94.2 milioane euro. Ur mare a performanțelor al în baza ST şi programelor anuale de acţiuni. Guvernul
excepționale ale RM în implementarea reformelor structu- Republicii Moldova participă activ la elaborarea ambelor
rale cu scopul de a asigura aplicarea standardelor democra- documente şi, de asemenea, a documentelor de proiect.
tice și de a crea o economie de piață funcțională, UE, prin Asistenţa externă acordată joacă un rol important în sus-
intermediul Programului de Cooperare și Integrare al Par- ţinerea dezvoltării ţării și în realizarea integrării economiei
teneriatului Estic (EaPIC), a majorat considerabil bugetul Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene.
pentru asistența bilaterală – cu 30%, în baza principiului
„mai mult pentru mai mult”, atingând astfel nivelul de 122 Printre cele mai importante proiecte finanţate de către UE219
milioane euro. De notat că în anul 2013 volumul asistenţei a în sectorul energetic şi mediu este Proiectul „Energie şi Bi-
fost planificat la circa 100.35 de milioane de euro. omasă în Moldova”, implementat în perioada 2011-2014.
Bugetul total al acestuia este de 14.56 milioane euro (14 mi-
Alocațiile pentru 2012218 au prevăzut 52.2 milioane euro lioane euro fiind acordați de UE și 560 mii euro de către
pentru Programul de suport bugetar în sectorul justiției, 30 PNUD Moldova). În anul 2013, proiectul s-a lansat în alte
milioane euro drept Suport pentru implementarea progra- 12 raioane, acoperind astfel întreaga ţară. În primii doi ani
mului în domeniul acordurilor UE-RM (etapa II a Progra- de activitate, Proiectul a acoperit 20 raioane şi UTA Gagauz-
mului CIB, proiecte Twinning și AT), 7 milioane euro pen- Yeri. 104 comunităţi rurale din aceste regiuni au fost deja se-
tru Programul-pilot de dezvoltare regională și 5 milioane lectate să îşi conecteze instituţiile publice la sisteme termice
euro pentru elaborarea Programului de suport bugetar pen- alternative celor existente. În total, în 121 de şcoli, grădiniţe,
tru învățământul profesional. Sumele adiționale (28 milioa- centre comunitare şi primării sunt instalate sau în proces de
216
instalare centrale moderne pe bază de biomasă cu sprijinul
FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Uniunea-Europea- financiar al proiectului. Peste 75 mii de persoane vor bene-
na&>. ficia de energie furnizată sigur şi de confort termic sporit.
217
<http://infoeuropa.md/interviuri/veaceslav-negruta-uniunea-europea- Noile sisteme termice de încălzire au condus la crearea a 226
na-ramane-principalul-donator-al-republicii-moldova/>.
218
Din cauza procedurilor administrative ale Comisiei Europene, fondurile 219
<http://eeas.europa.eu/delegations/moldova/projects/list_of_projects/
UE angajate sunt debursate cu o întârziere de unu-trei ani. projects_en.htm#>.
noi locuri de muncă, precum şi la lansarea a zeci de afaceri ternaţionale. „Black Sea BI-Net” are drept obiectiv general
noi de producere a peletelor şi brichetelor. Investiţia totală accelerarea dezvoltării unei economii productive şi compe-
a Proiectului în aceste localităţi a fost de 8 milioane 143 mii titive în regiunea bazinului Mării Negre, prin: crearea reţelei
$ SUA, comunităţile contribuind cu 2 milioane 434 mii $ de incubatoare în Bazinul Mării Negre; schimbul de experi-
SUA. În total, până în anul 2014, cel puţin 130 de şcoli, gră- enţă şi cunoştinţe între incubatoarele de afaceri; susţinerea
diniţe, alte instituţii publice îşi vor instala sisteme termice ÎMM-urilor incubate să internaţionalizeze. Proiectul este
alternative pe bază de biomasă cu bani europeni. finanţat prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parte-
neriat (IEVP) şi Instrumentul de Asistenţă pentru Preadera-
La 8 august 2013, a fost semnat contractul de grant în va-
re (IPA) în cadrul Programului de cooperare transfrontalie-
loare de 7 milioane euro, finanțat de UE, dintre Autoritatea
ră în bazinul Mării Negre 2007-2013. Proiectul are un buget
de Management al Programului Operaţional Comun Ro-
mânia-Moldova-Ucraina (2007-2013) şi Agenţia Naţiona- de 800 mii euro şi o perioadă de implementare de 24 luni.
lă a Resurselor Minerale din România pentru construcţia Alți donatori importanți la nivel bilateral şi multilateral sunt
gazoductului Iaşi (România) - Ungheni (Republica Mol- SUA, Japonia, Regatul Suediei, Republica Federală Germa-
dova). Proiectul va fi derulat de Agenţia Naţională pentru nă, Republica Austria, Republica Cehă, Regatul Danemarcei,
Resurse Minerale din România, în calitate de lider de pro- Confederația Elvețiană, România, Estonia, Ungaria, Polonia,
iect, în parteneriat cu Ministerul Economiei din Republica Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (WB),
Moldova şi are o durată de implementare de 17 luni, urmă- Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD/
rind asigurarea unui nivel superior de securitate energetică ERBD), Banca Europeană de Investiţii (BEI/EIB) și ONU.
pentru Republica Moldova, prin diversificarea surselor de
alimentare cu gaz. Republicii Moldova îi revin 3 milioane Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul
de euro pentru interconectarea reţelelor de gaze. Bugetul to- SUA cu privire la cooperarea tehnică a fost semnat pe 21
tal al proiectului este de aproximativ 26.5 milioane de euro, martie 1994. Sectoarele prioritare de cooperare sunt: creş-
din care 7 milioane de euro (26.4%) reprezintă contribuţia terea economică; guvernarea echitabilă şi democratică;
financiară a UE, prin Programul Operațional Comun „Ro- agricultura; protecţia copilului; suport ÎMM. Instrumentele
financiare aplicate sunt: granturile şi asistenţa tehnică. Până
mânia-Ucraina-Republica Moldova, 2007-2013”, finanţat
în 2010, majoritatea programelor/ proiectelor de asistenţă
prin Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat
ale SUA în Republica Moldova erau acordate de Agenţia
(IEVP). Lucrările au început pe 27 august 2013.
Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID)220,
Proiectul „Reţeaua Regională a Incubatoarelor de Afaceri” propunerile de proiect fiind elaborate unilateral de USAID,
(„Black Sea BI-Net”) este,de asemenea, finanţat prin In- în conformitate cu domeniile de cooperare prestabilite. Be-
strumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP) şi neficiarul potențial era consultat în procesul de elaborare a
Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA) în ca- documentului de proiect, ca de altfel şi Guvernul, în cazul în
drul Programului de cooperare transfrontalieră în bazinul care beneficiarul potențial era o instituţie guvernamentală.
Mării Negre (2007-2013). Organizaţia pentru Dezvoltarea Asistenţa USAID pentru RM a înregistrat o tendinţă de des-
Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) din creştere în ultimii ani din cauza reorientării asistenţei către
Republica Moldova, împreună cu partenerii din Turcia, Asia Centrală şi Orientul Apropiat. Concomitent, în ianu-
Grecia, România, Armenia şi Ucraina a dat start Proiectu- arie 2004 Congresul SUA a creat Corporaţia „Provocările
lui „Reţeaua Regională a Incubatoarelor de Afaceri” („Black Mileniului” (CPM)221, o agenţie inovativă şi independentă
Sea BI-NET”). Proiectul are drept scop crearea unei reţele responsabilă de asistenţa externă în combaterea sărăciei glo-
internaţionale de incubatoare în bazinul Mării Negre, tran- bale. CPM a venit cu o abordare nouă faţă de asistenţa ex-
sferul de tehnologii, schimbul de bune practici şi susţinerea ternă prin focusarea pe politicile eficiente, apartenenţa ţării
IMM-urilor incubate să internaţionalizeze. Până în prezent, şi rezultate. Pe 22 ianuarie 2010, Statele Unite ale Americii şi
ODIMM, cu suportul Uniunii Europene, a creat 6 incuba- Republica Moldova au semnat Acordul Compact în valoare
toare de afaceri la Soroca, Leova, Ştefan Vodă, Rezina, Sân- de 262 milioane de dolari SUA, acordaţi prin intermediul
gerei şi Dubăsari (Coşniţa). În 2013, se planifică crearea a CPM. Programul Compact a fost lansat în RM pe 1 septem-
două incubatoare noi la Ceadâr-Lunga şi Nisporeni. Toate brie 2010 şi urmează să fie implementat până la 1 septem-
incubatoarele active vor putea fi membre ale reţelei naţio- brie 2015. În cadrul parteneriatului RM-CPM au fost elabo-
nale şi internaţionale prin intermediul căreia vor beneficia rate două proiecte: (i) Tranziţia la Agricultura Performantă
de experienţa şi bunele practici ale ţărilor din bazinul Mării – grant în valoare totală de 101.70 milioane $ SUA; şi (ii)
Negre, iar întreprinderile incubate vor putea să îşi promove- Reabilitarea drumurilor naţionale – grant în valoare totală
ze produsele spre export. Din reţea vor face parte cel puţin 220
20 de business incubatoare din ţările partenere. Proiectul FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Statele-Unite-ale-Ame-
„Black Sea BI-NET” este un instrument pentru dezvoltarea ricii-SUA/USAID&>.
221
eficientă a mediului de afaceri şi în acelaşi timp un meca-
FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Statele-Unite-ale-Ame-
nism important de promovare a cooperării regionale şi in- ricii-SUA/Corporatia-Provocarile-Mileniului-CPM&>.
de 132.80 milioane $ SUA. Programul Compact implemen- elaborată Strategia regională pentru Europa de Est pentru pe-
tat în Republica Moldova vine cu o abordare comprehensivă rioada 2014-2020. Pentru perioada 2014-2015, în cadrul co-
faţă de creşterea economică, inclusiv reformarea modului de operării bilaterale moldo-suedeze sunt planificate nouă pro-
gestionare a resurselor de apă şi de întreţinere a drumurilor iecte în valoare totală de 20.8 milioane euro. Pentru moment,
naţionale. Programul Compact este o modalitate de eficien- în curs de implementare sunt 16 proiecte cu un buget total de
tizare a sectorului privat şi se bazează pe parteneriatul între 36.8 milioane euro. Debursările în anul 2012 au constituit 13
CPM şi Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională în milioane euro, iar cele planificate pentru perioada 2013-2014
acordarea asistenţei RM în atingerea obiectivelor de dezvol- – respectiv 12.8 şi 8.0 milioane euro.
tare ale acesteia. În final, Programul Compact oferă o soluţie
În octombrie 2012, Republica Moldova şi-a anunţat in-
integrată de reducere a sărăciei. Acesta are scopul de a spori
tenţia de a adera la Fondul Parteneriatului Europei de Est
productivitatea agricolă, promovează securitatea alimenta-
pentru Eficienţă Energetică şi Mediu (E5P), intenţie reite-
ră şi acordă acces la pieţe prin drumuri mai sigure. În anul
rată la Adunarea anuală a donatorilor Parteneriatului E5P
2012, în derulare erau 26 de proiecte cu un buget total de
de la Londra din 6 decembrie 2012. Fondul a fost înființat
circa 278 milioane euro (inclusiv CPM) și 21 de proiecte în-
cepute în perioada de raportare cu un buget total de circa 16 la inițiativa Guvernului suedez în timpul președinției sale
milioane euro. Debursările în anul 2012 au constituit 35.59 a Uniunii Europene în 2009 și a fost conceput pentru a
milioane euro, iar cele planificate pentru perioada 2013- promova investițiile în eficiența energetică în țările est-
2014, respectiv 57.42 şi 40.19 milioane euro. europene. Fondul și-a anunțat intenția de a-și extinde aria
de finanțare în Republica Moldova prin intermediul gran-
Acordul cu privire la cooperarea tehnică între Guvernul Ja- turilor și împrumuturilor pentru proiecte în domeniul
poniei şi Guvernul Republicii Moldova a fost semnat pe 14 eficienței energetice și de mediu. Valoarea estimativă a pro-
mai 2008222. Asistenţa este oferită prin intermediul Agenției iectelor finanțate din acest fond constituie aproximativ 100
Internaţionale de Cooperare a Japoniei (JICA), o instituţie milioane euro, inclusiv valoarea potențială de grant fiind
administrativă independentă creată în 2002 pentru a contri- cca 20 milioane euro. Efectul de multiplicare a fondurilor
bui la dezvoltarea economică şi socială a ţărilor în proces de atrase pentru finanțarea proiectelor în domeniile vizate con-
dezvoltare şi la extinderea cooperării internaționale a Japo- stitui 1:5. Republica Moldova, Georgia și Armenia au aderat
niei. În prezent, Japonia examinează posibilitatea de elabo- în octombrie 2013 la „Parteneriatul Europei de Est pentru
rare a unei Strategii de asistenţă pentru Republica Moldova. Eficiență Energetică și Mediu” (Eastern Europe Energy Ef-
Sectoarele prioritare de cooperare sunt: asistenţa medicală, ficiency and Environment Partnership, E5P). Totodată, co-
agricultura, suportul cultural, dezvoltarea sectorului privat/ munitatea internațională a donatorilor a hotărât să majoreze
suport ÎMM. Instrumentele financiare şi modalităţile de fondurile organizației cu 70 de milioane de euro. Consiliul
asistenţă aplicate sunt după cum urmează: granturi, credi- Europei a anunţat că este gata să aloce acestor trei țări până
te, cooperare tehnică, inclusiv AT (instruirea specialiştilor, la 30 de milioane de euro pentru co-finanțarea proiectelor
furnizarea echipamentului). Suma totală a asistenţei acor- ce țin de eficiență energetică a municipalităților. Aderarea
dată de Japonia Republicii Moldova în perioada 1992-2010 Republicii Moldova la E5P ar putea genera şi proiecte în
a constituit: 72.7 milioane dolari – asistenţă nerambursabi- domenii cum sunt ameliorarea sistemului de termoficare
lă, respectiv 48.2 milioane dolari – credite. În anul 2012, de și aprovizionare cu apă, iluminare stradală, eficientizare
către Japonia au fost realizate debursări în RM în valoare energetică a edificiilor publice, transport urban, gestiona-
totală de 1.36 milioane euro. rea și reciclarea deșeurilor şi altele. În Republica Moldova,
Regatul Suediei este unul din liderii europeni în acordarea agenția-partener a E5P în implementarea proiectelor va
asistenţei Republicii Moldova223. Conform Strategiei de co- fi Fondul pentru Eficiență Energetică (FEE), care este cre-
operare între Republica Moldova şi Regatul Suediei pentru at în mod special pentru atragerea fondurilor și finanțarea
perioada 2011-2014, suma totală a asistenţei pentru aceas- proiectelor în domeniul eficienței energetice și surselor de
tă perioadă constituie 52 milioane de euro, inclusiv pentru energie regenerabilă.
promovarea reformelor interne economice şi sociale, atât în Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ)
cadrul programelor de cooperare bilaterală, cât şi prin inter- (germ.: Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusam-
mediul structurilor internaţionale224. Suedia susţine Moldova menarbeit GmbH) implementează în Republica Moldo-
în câteva domenii prioritare, inclusiv în domeniul promovării va proiecte de dezvoltare în numele Ministerului Federal
eficienţei energetice şi reabilitării sectorului energetic. De cu- pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ)225. GIZ
rând, Guvernul Suediei a decis modificarea modului de coo- susține procesele complexe de reforme şi schimbări în ţările
perare cu țările Europei Centrale și de Est. În acest scop, a fost în curs de dezvoltare şi cele aflate în tranziție. Activitățile
222
<http://www.ncu.moldova.md/pageview.php?l=ro&idc=615&t=/PRO- GIZ sunt orientate spre îmbunătăţirea durabilă a condițiilor
FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Japonia&>.
223
<http://www.ncu.moldova.md/pageview.php?l=ro&idc=557&t=/PRO- 225
FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Suedia&>. FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Germania/Deutsche-
224
<http://infoeuropa.md/suedia/>. Gesellschaft-fur-Internationale-Zusammenarbeit-GIZ&>.
de trai şi a perspectivelor oamenilor. Pe lângă toate acestea, publicii Moldova de către Agenția Austriacă pentru Dezvol-
ocrotirea mediului ambiant reprezintă o problemă centra- tare era estimată la circa 10.6 milioane euro. În prezent, prin
lă a guvernului federal. Cooperarea pentru dezvoltare cu intermediul Programului de Cooperare pentru Dezvoltare
Germania are loc în baza Acordului dintre Guvernul RM al Austriei, în Republica Moldova sunt implementate 20 de
şi Guvernul RFG privind colaborarea tehnică (1994) şi a proiecte în diverse domenii de activitate. Printre sectoarele
Acordului interguvernamental cu privire la colaborarea prioritare ale cooperării moldo- austriece se numără sec-
financiară (2008)226. Din 1994 şi până în prezent, au fost torul apei și canalizării (8 proiecte în derulare), precum și
implementate un şir de proiecte importante de dezvoltare, învățământul vocațional (5 proiecte în derulare). În anul
care au avut drept scop facilitarea procesului de tranziție de 2012, de către Austria au fost realizate debursări în RM în
la o economie planificată la cea de piață. Punctele forte ale valoare totală de 8.54 milioane euro, inclusiv 7.5 milioane
angajamentului german în Republica Moldova le reprezintă euro pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale de la Spita-
dezvoltarea durabilă în domeniul economiei şi apropierea lul Clinic Republican din Moldova. Strategia de ţară stipu-
de Uniunea Europeană, în special prin îmbunătățirea ser- lează un buget pentru Republica Moldova de 2.4 milioane
viciilor locale în satele şi oraşele ţării, inclusiv prin investiţii euro pentru 2013, de 2.6 milioane euro pentru 2014 şi de
şi tehnologii inovatoare; capacităţi consolidate şi manage- 2.6 milioane euro pentru 2015 sub forma asistenţei tehnice,
ment modernizat al prestatorilor de servicii; consolidare a granturilor, contractelor de bunuri şi lucrări.
cooperării intercomunitare şi a participării la nivel local; o
Pe parcursul ultimilor ani, Guvernul Republicii Populare
mai bună coordonare dintre instituţii la nivel local, regional
Chineze (RPC) participă activ la realizarea dezideratelor
şi naţional, prin planificarea şi programarea integrată a in-
propuse de către Guvernul Republicii Moldova, în mod
vestiţiilor; prin promovarea IMM. Spre exemplu, eficienţa
special, în sectorul tehnologiilor informaționale și cel al
agriculturii se promovează prin finanţarea serelor moderne.
sănătății, prin oferirea de echipamente moderne. În anul
Republica Moldova mai este susţinută şi în cadrul micro-
2012, RPC a oferit RM asistență în valoare de 6.61 milioane
finanţării: banca cu capital german „ProCreditBank“ în-
euro, din care 4.70 milioane euro fiind destinați pentru do-
treţine legături strânse de colaborare cu Institutul de credit
tarea cu calculatoare a căminelor studențești și pentru mo-
şi reconstrucţii (KfW). În prezent, GIZ implementează 7
nitorizarea traficului rutier. Pentru anul 2013, erau planifi-
proiecte în RM. Din anul 1993 volumul total al asistenţei
cate debursări în valoare totală de 6.23 milioane euro pentru
tehnice şi financiare al RFG pentru RM a crescut la 39.5
6 proiecte în derulare.
milioane de euro. În anul 2012, Guvernul Federal German
a alocat 3.6 milioane euro pentru proiectele de dezvoltare Republica Moldova este statul prioritar al Asistenţei Oficia-
regională și 10 milioane euro pentru suplinirea Fondului le pentru Dezvoltare (AOD) a României în conformitate cu
Național de Dezvoltare Regională întru realizare proiectelor Strategia Naţională privind Politica Naţională de Cooperare
investiționale în domeniul modernizării serviciilor publice Internaţională pentru Dezvoltare şi Planul de acţiune pen-
locale, debursările constituind în acest an circa 5.37 milioa- tru aplicarea acesteia229. Dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu
ne euro. În total, pentru perioada 2012-2013, Guvernul RFG Republica Moldova este o prioritate pentru politica externă
a acordat 19.4 milioane euro pentru activitățile din sectorul a României230, care rezultă din relaţia istorică, limba, tra-
sănătății (procurarea de echipamente), modernizarea servi- diţiile şi cultura acestor două ţări. Priorităţile României pe
ciilor publice locale, fondul de dezvoltare regională și altele. linie ODA în RM sunt: acordarea de suport în perspectiva
europeană a RM şi intensificarea cooperării bilaterale. Prio-
Un alt partener important este Agenția Austriacă pentru
rităţile la nivel sectorial sunt: buna guvernare, consolidarea
Dezvoltare (AAD)227, o unitate operaţională a Cooperării
democraţiei şi a statului de drept, agricultura şi dezvolta-
Austriece pentru Dezvoltare (CAD) creată în 2004 în vede-
rea economică sustenabilă, protecţia mediului, educaţia şi
rea implementării şi gestionării fondurilor de Asistenţă Ofi-
sănătatea. România acordă asistență pentru RM în diverse
cială de Dezvoltare (AOD), responsabilă de implementarea
cadre de cooperare, respectiv: (1) Acordul între Guvernul
tuturor programelor şi proiectelor bilaterale în ţările parte-
României și Guvernul RM în baza unui ajutor financiar ne-
nere CAD. Biroul pentru cooperare tehnică cu Austria a fost
rambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de
deschis la Chișinău în anul 2005228. Iniţial, Austria a stabilit
România RM, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010. Fon-
următoarele priorităţi pentru asistenţa acordată Republicii
durile sunt acordate pe baza proiectelor convenite de cele
Moldova: reducerea sărăciei, dezvoltarea rurală, instruirea
două părți în domeniile de aplicare ale Acordului: infra-
tineretului. În prezent, activităţile CAD se focusează pe sus-
structură de transport, educație, energie, asistență umani-
ţinerea implementării Planului naţional de dezvoltare a Re-
tară în caz de urgență. Până în prezent au fost alocate peste
publicii Moldova, ODM şi Planul de acţiuni PEV UE-RM.
8 milioane de euro pentru asistența umanitară în caz de
La finele anului 2012 valoarea asistenței externe oferite Re-
urgență (reconstrucția caselor în regiunile care au suferit de
226
<http://infoeuropa.md/germania/>.
227
FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Austria&>. FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Romania&>.
228
<http://infoeuropa.md/austria/> 230
<http://infoeuropa.md/romania/>.
inundaţii în anul 2010) și sunt prevăzute 9 milioane de euro de circa 10.25 milioane euro. Către finele anului 2012 erau
în vederea realizării în 2013 a gazoductului Iași-Ungheni în proces de implementare 16 proiecte, în acest an Cehia a
pe teritoriul aferent Republicii Moldova; (2) În domeniul realizat debursări în RM în valoare totală de 2.87 milioane
educațional România desfășoară o serie de proiecte de co- euro. Până la acest moment, Republica Cehă a implementat
operare la toate nivelurile, doar bursele de studiu pentru în țara noastră proiecte în sumă de aproximativ 14 milioane
elevi și studenți din RM (circa 5500 burse sunt oferite anual) euro.
având o valoare de aproximativ 8 milioane euro în 2010, 12
Asistenţa Guvernului Danemarcei acordată RM vizează,
milioane euro în 2011 și 13 milioane euro în 2012. RM este
în special, proiectele din domeniul mediului, îmbunătăţirii
stat prioritar partener şi pentru perioada 2012-2015. Înce-
eficienţei Parlamentului, consolidării societăţii civile şi a
pând cu 2010, s-a acordat prioritar sprijin integrării europe-
presei libere şi independente, promovării creşterii econo-
ne a RM, prin contribuții la creșterea capacității instituțiilor
mice rurale şi reducerii sărăciei233. 1 miliard de DKK (133
publice centrale și locale și prin sprijinirea reformelor de-
milioane EUR) au fost prevăzute în cadrul Programului de
mocratice și a societății civile. În anul 2012, de către Româ-
vecinătate pentru perioada 2013-2017 pentru Europa de Est
nia au fost realizate debursări în RM în valoare totală de 14
şi Sud-Est, care vor fi debursate în tranşe în valoare de apro-
milioane euro. În 2013, se aflau în derulare 14 proiecte în
ximativ 200 milioane DKK pe an234. Sectoarele de prioritate:
valoare de aproximativ 2.7 milioane euro în următoarele do-
(1) drepturile omului şi democraţia, inclusiv buna guverna-
menii: agricultură, sănătate, modernizarea serviciilor publi-
re, reglementarea conflictelor şi menţinerea păcii, egalitatea
ce locale, sprijin pentru integrarea europeană (armonizarea
de gen, drepturile minorităților, drepturile popoarelor in-
legislativă, capacități instituționale), afaceri interne, cerceta-
digene, precum şi consolidarea societăţii civile şi mass-me-
re și inovare, sprijinirea societății civile. Totodată, România
diei independente; (2) dezvoltarea economică sustenabilă
este implicată activ, alături de RM, în proiecte de cooperare
şi inclusivă, inclusiv dezvoltarea sectorului privat cu scopul
transfrontalieră sprijinite de Uniunea Europeană menite să
de a promova creşterea economică sustenabilă, dezvoltarea
contribuie la dezvoltarea şi coeziunea statelor participante.
abilităţilor, crearea locurilor de muncă, asigurarea eficien-
Republica Cehă a implementat proiecte de cooperare în ţei energetice şi biotehnologiilor. Asistenţa de dezvoltare
domeniul dezvoltării în RM din 2001231. Începând cu anul acordată de Danemarca este prevăzută şi gestionată în baza
2006, RM a fost aleasă de către Guvernul Republicii Cehe ca Actului privind cooperarea internaţională pentru dezvolta-
ţară prioritară pentru colaborarea externă de dezvoltare232. re din 18.06.2012.
Agenţia Cehă pentru Dezvoltare (CzDA) este responsabilă
Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC)235,
de identificarea, elaborarea, implementarea şi monitoriza-
parte componentă a Departamentului Federal pentru Afa-
rea proiectelor de cooperare în domeniul dezvoltării în con-
cerile Externe al Elveţiei, de asemenea este activă în imple-
formitate cu programul de dezvoltare aprobat în conlucrare
mentarea proiectelor de asistenţă tehnică pe teritoriul Re-
strânsă cu ţara parteneră. De regulă, CzDA încheie un me-
publicii Moldovei. Împreună cu alte birouri federale, SDC
morandum de înţelegere cu partenerii instituţionali pentru
este responsabil pentru întreaga coordonare a activităţilor
fiecare proiect în parte care prevede drepturile şi obligaţiile
de cooperare şi dezvoltare în ţările din Europa de Est. Gu-
părţilor. Proiectele sunt în deplină conformitate cu priori-
vernul elveţian a decis să deschidă un birou permanent în
tăţile RM în domeniul social (îmbunătăţirea calităţii vieţii,
Republica Moldova în anul 2000. Până în septembrie 2001,
asistenţa socială direcţionată etc.), în domeniul alimentării
s-au elaborat şi aprobat acorduri bilaterale cu privire la asis-
cu apă şi canalizării (exploatarea resurselor de apă şi intro-
tenţa umanitară şi cooperarea tehnică (inclusiv cooperarea
ducerea managementului deşeurilor), agricultură (îmbună-
economică), iar oficiul SDC a obţinut statut diplomatic. Ac-
tăţirea competitivităţii şi eficacităţii), precum şi în domeniul
tivităţile de cooperare ţin să îmbunătăţească condiţiile de
mediului (decontaminare şi reducerea riscurilor de mediu).
trai pentru cele mai dezavantajate pături sociale. În primii
Programul colaborării de dezvoltare între Republica Cehă şi
ani de cooperare, SDC i-a oferit RM doar asistenţă umani-
Republica Moldova pentru perioada 2011-2017 se bazează
tară, care era oferită instituţiilor sociale şi programelor de
pe trei sectoare prioritare: ecologia, agricultura şi sectorul
iarnă pentru păturile vulnerabile. Începând cu anul 2005,
social. Programul este o continuare a programului prece-
asistenţa elveţiană s-a divizat în două direcţii: (i) asistenţă
dent de colaborare cu RM care punea accent pe sectorul
tehnică, cu obiectivul să contribuie la consolidarea şi dez-
ecologic (colaborarea în protecţia apelor, lichidarea polu-
voltarea sectorului antreprenorial şi la crearea locurilor
ării ecologice şi multe altele), precum şi pe sectorul social
de muncă pe termen lung; şi (ii) asistenţă umanitară, cu
şi medical. În cadrul programului precedent (2006-2010),
obiectivul să contribuie la reforme, reabilitarea în dome-
în RM au fost realizate 25 de proiecte importante de dez-
niile selectate ale sănătăţii publice şi ale asistenţei sociale.
voltare, al căror buget comun a constituit cca 9.1 milioane
de euro. Bugetul preconizat pentru perioada 2011-2014 este 233
FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Danemarca&>.
231
<http://infoeuropa.md/danemarca/>.
FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Republica-Ceha&>. 235
232
<http://infoeuropa.md/republica-ceha/>. FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Elvetia&>.
Domeniile de cooperare prioritare sunt: dezvoltarea secto- de instruire realizează programe de instruire şi seminare în
rului privat; generarea venitului; microfinanţarea; dezvolta- diferite aspecte ale reformei administraţiei publice pentru
rea economică locală; dezvoltarea socială; sănătatea publică ţările PE, inclusiv pentru Republica Moldova. Centrul este
(sănătatea mamei şi a copilului); asistenţa socială (progra- finanţat din bugetul de cooperare pentru dezvoltare al Mi-
mul de iarnă pentru păturile vulnerabile); sistemul de apă nisterului Afacerilor Externe al Estoniei.
şi canalizare; reabilitarea instituţiilor sociale. Pe parcursul
Primul acord bilateral de cooperare între Republica Mol-
întregii perioade de activitate, SDC a finanţat 50 de proiecte
dova şi Ungaria a fost semnat în 2007237. În 2007, Ungaria
de asistenţă umanitară şi tehnică. La etapa actuală, sunt în
s-a angajat să iniţieze 28 de proiecte în Republica Moldova
derulare 11 proiecte finanţate de SDC cu un buget total 4.3
cu un buget total de 73 milioane HUF, din care 4.5 mili-
milioane $ SUA. Bugetul strategiei de cooperare a Elveţiei
oane HUF au fost alocate pentru programul de armonizare
pentru perioada 2010-2012 a fost de aproximativ 7 milioane
legislativă. Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei este
franci elveţieni pe an. În anul 2012 de către Elveţia au fost
responsabil de planificarea şi coordonarea activităților de
realizate debursări în RM în valoare totală de 5.8 milioane
cooperare în domeniul dezvoltării internaţionale (CDI).
euro. Strategia de ţară stipulează un buget pentru Republica
Comitetul guvernamental pentru CDI, prezidat de minis-
Moldova de 7.4 milioane euro pentru 2013 şi de 8.7 milioa-
trul Afacerilor Externe, coordonează politica de dezvoltare
ne euro pentru 2014 sub forma asistenţei tehnice, granturi-
a Ungariei şi determină priorităţile geografice şi sectoriale
lor, contractelor de bunuri şi lucrări.
ale acesteia. Comitetul este asistat de un consiliu consulta-
Începând cu 2006, Republica Moldova este una din ţările tiv civil, din componenţa căruia fac parte reprezentanţi ai
partenere prioritare şi pentru Estonia236. Protocolul de coo- Ministerului Afacerilor Externe, partidelor politice, sindi-
perare între Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Es- catelor, patronatelor, cercurilor academice, ONG-urilor şi
tone şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova experţi individuali. Organizaţia nonprofit HUN-IDA este
este în vigoare din 3 aprilie 1996. Asistenţa este oferită în agenţia care implementează programele CDI ale Ungariei
conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Estone cu în Republica Moldova. Obiectivul strategic este de a susţine
privire la „condiţiile şi procedurile de acordare a asistenţei apropierea Republicii Moldova de standardele UE şi de a-i
pentru dezvoltare şi umanitare”, în vigoare din 15 februa- acorda asistenţă în dezvoltarea economică şi a domeniului
rie 2010. Strategia Estoniei privind acordarea asistenţei de social. Sectoarele prioritare sunt: buna guvernare, integra-
cooperare pentru dezvoltare şi umanitare acoperă perioa- rea europeană/ armonizarea legislaţiei, justiţia, statul de
da 2011-2015. Obiectivul general al cooperării pentru dez- drept, agricultura, protecţia datelor cu caracter personal,
voltare acordată de Estonia Republicii Moldova este de a democraţia, infrastructura. Către anul 2010, asistența un-
contribui la eradicarea sărăciei şi atingerea Obiectivelor de gară pentru Republica Moldova s-a ridicat la suma de 1.285
Dezvoltare ale Mileniului. Alocările financiare pentru Re- milioane $ SUA. Ungaria intenţionează să planifice proiecte
publica Moldova au fost: în anul 2012 – 487 mii euro, în într-un şir de domenii de prioritate pentru dezvoltarea Re-
anul 2013 – 500 mii euro, în anul 2014 – 700 mii şi în anul publicii Moldova care se axează parțial pe continuarea co-
2015 – 900 mii euro. Domeniile prioritare sunt: sănătatea, operării fructuoase stabilite anterior. În anul 2012, de către
educaţia/ ştiinţa, buna guvernare/ justiţia, dezvoltarea eco- Ungaria au fost realizate debursări în RM în valoare totală
nomică şi altele. Proiectele sunt identificate de Estonia. În- de 0.62 milioane euro, în derulare fiind 8 proiecte.
cepând cu anul 2000, contribuţia Estoniei în diferite proiec-
Din anul 2004, RM se află pe lista beneficiarilor prioritari de
te s-a majorat de zece ori. Pe lângă cooperare cu Ministerul
asistenţă pentru dezvoltare poloneză238. Cooperarea pentru
Afacerilor Externe al Republicii Estone, o cooperare reuşită
dezvoltare a Poloniei este implementată sub forma asisten-
cu Republica Moldova a avut loc şi prin alte ministere şi
ţei bilaterale acordate prin ONG-uri, instituţii din sectorul
instituţii (Ministerul Afacerilor Sociale, Ministerul Aface-
public, Academia de Ştiinţe din Polonia şi unităţile organi-
rilor Interne, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului,
zaţionale ale acesteia, universităţi, precum şi sub forma asis-
Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Oficiul Naţional de Audit,
tenţei multilaterale acordate prin organizaţiile internaţiona-
Academia de Ştiinţe de Securitate şi Serviciul Grăniceri).
le. Asistenţa multilaterală reprezintă aproximativ 75% din
Sectorul neguvernamental, de asemenea, arată un interes
cooperarea pentru dezvoltare acordată de Polonia. Cea mai
sporit în activitatea sa cu Moldova. Reprezentanţii ministe-
mare parte a acesteia reprezintă contribuţia la bugetul gene-
relor şi asociaţiilor civile participă în comitetul de evaluare a
ral al Uniunii Europene pentru cooperare pentru dezvoltare.
proiectelor de cooperare pentru dezvoltare care aprobă pro-
Celelalte fonduri reprezintă cooperare bilaterală. Programul
iectele bilaterale de cooperare pentru dezvoltare şi supra-
multianual de cooperare pentru dezvoltare pentru perioa-
veghează implementarea acestora. De notat de asemenea,
da 2012-2015, în cazul Republicii Moldova prevede pentru
că Centrul de Instruire al Parteneriatului Estic (PE) al UE
anul 2013 un buget de 3 milioane PLN. Obiectivul cooperării
şi-a lansat activitatea la Tallinn la începutul anului 2011. În 237
baza experienţei Şcolii de Diplomaţie din Estonia, centrul FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Ungaria&>.
236
FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Estonia&>. FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Polonia&>.
pentru dezvoltare acordate de Polonia este de a crea condiţii anul 2012, de către FMI au fost realizate debursări în RM în
pentru dezvoltarea sustenabilă, în special prin promovarea valoare totală de 114.92 milioane euro.
şi consolidarea democraţiei, acordarea asistenţei în crearea
Abordarea multilaterală, sub formă de fonduri fiduciare
unor instituţii de stat moderne şi eficiente, realizarea acţiuni-
multi-donatoare pentru țară, permite luarea în considera-
lor care contribuie la reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea con-
re a priorităților Guvernului împreună cu prioritățile par-
diţiilor de sănătate, precum şi creşterea nivelului de educaţie
tenerilor de dezvoltare. Aceste intervenții multi-donatoare,
şi calificare profesională a cetăţenilor. Sectoarele de prioritate
inclusiv cele bazate pe proiect, contribuie direct la imple-
de cooperare cu RM în perioada 2012-2015 sunt: securita-
mentarea programelor și strategiilor naționale existente.
tea publică şi gestionarea frontierelor; dezvoltarea regională,
Două fonduri fiduciare multi-donatoare acordă asistență
consolidarea administraţiei publice şi autorităţilor publice
autorităților din Republica Moldova în atingerea obiec
locale; agricultura şi dezvoltarea rurală. Instrumente financi-
tivelor strategice:
are şi modalităţi de asistenţă utilizate sunt: asistenţa tehnică/
instruire; granturi mici cu scopul de a atinge ODM; sarcini- I. Fondul fiduciar multi-donator gestionat de Ban-
le în domeniul cooperării pentru dezvoltare pot fi delegate ca Mondială (WB) pentru implementarea Reformei
Fundaţiei Poloneze pentru Cooperare pentru Dezvoltare In- Administrației Publice Centrale; și
ternaţională „Know-How”; respectiv, fondurile pot fi trans-
II. Facilitatea de investiții pentru vecinătate (FIV) (în engl.:
ferate direct în bugetul ţării beneficiare; asistenţa poloneză
NIF – Neighbourhood Investment Facility)240, care
vizează şi proiecte realizate de alte agenţii ale guvernului, in-
combină granturile din bugetul UE cu creditele acorda-
clusiv burse, asistenţă pentru refugiaţi, credite, reducerea şi
te de bănci de dezvoltare europene multilaterale, cum
restructurarea datoriilor. În anul 2012 de către Polonia au fost
sunt BERD/ERBD, BEI/EIB, și BDCE, precum și cu
realizate debursări în RM în valoare totală de 1.02 milioane
contribuțiile țărilor partenere. Aceasta susține proiecte
euro, în derulare fiind 21 de proiecte.
de infrastructură în domeniul transporturilor, energiei,
Republica Moldova a aderat la Fondul Monetar Internaţio- mediului și sectorului social, precum și inițiativele din
nal (FMI) pe 12 august 1992239. RM a acceptat obligaţiunile sectorul privat (în special, ÎMM) în vecinătatea UE.
stabilite în Articolul VIII din Statutul FMI la 30 iunie 1995.
Două decenii de cooperare a Republicii Moldova cu Banca
Cadrul strategic de colaborare este asigurat de: Scrisoarea
Mondială241 şi eforturile comune de a asigura prosperitate,
de intenţie; Memorandumul suplimentar cu privire la poli-
de a reduce sărăcia şi îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor
ticile economice şi financiare şi Memorandumul tehnic de
Republicii Moldova au fost transpuse în diferite tipuri de
înţelegere, semnat la 31 august 2012, precum şi de Raportul
suport acordat ţării în domenii precum sănătatea, educa-
de progres cu privire la Strategia de reducere a sărăciei în
ţia, agricultura, energia, aprovizionare cu apă şi canalizare,
Republica Moldova pentru 2011. Sectoare prioritare de coo-
guvernare electronică, protecţie socială, competitivitate şi
perare sunt: reducerea sărăciei, ODM, asigurarea stabilităţii
multe altele. Peste 970 milioane de dolari SUA au fost an-
macroeconomice, dezvoltarea capacităţilor administraţiei
gajate până în prezent în susţinerea a 45 de proiecte. Peste
publice. Instrumente financiare şi modalităţi de asistenţă
340 de fonduri fiduciare au fost implementate în valoare
aplicate sunt: creditele (facilitatea de creditare extinsă, faci-
de peste 200 milioane dolari SUA. Corporaţia Financiară
litatea de finanţare extinsă) şi asistenţă tehnică. Cota RM în
Internațională şi Agenţia de Garantare Multilaterală a In-
FMI constituie 123.2 milioane DST (în jur de 191 milioane
vestiţiilor – membri ai Grupului Băncii Mondiale – au acor-
$ SUA) sau 0.05% din cota totală. Puterea de vot a Republi-
dat resurse financiare şi garanţii în sumă de 295 milioane
cii Moldova în FMI este 1973 de voturi sau 0.08% din total.
dolari SUA. Portofoliul actual al Băncii include 11 proiecte
Programul FMI de trei ani pentru Republica Moldova apro-
de investiţii. Suma totală angajată se ridică la 255.6 mili-
bat pe 29 ianuarie 2010 este susţinut de un împrumut de
oane dolari SUA, iar rata de debursare depăşeşte constant
369.6 milioane DST, 320 milioane dintre care (în jur de 490
20% anual, atingând recordul de 35.1% la sfârșitul anului
milioane $ SUA) au fost deja debursate. Jumătate din suma
fiscal 2012. Portofoliul în proces de implementare al AID
împrumutului este acordată în cadrul Facilităţii extinse de
este vast, acoperind aproape fiecare sector, deşi concentra-
creditare care prevede o rată a dobânzii zero până în anul
ţia cea mai mare a operaţiunilor este în domeniul protecţiei
2013, o perioadă de graţie de 5 ani şi jumătate şi o perioadă
sociale, agriculturii şi dezvoltării rurale, precum şi în sec-
de scadenţă de 10 ani. Cealaltă parte a împrumutului este
torul financiar şi privat. Banca Mondială administrează un
acordată în cadrul Facilităţii extinse de finanţare, care pre-
portofoliu substanţial de 74 milioane dolari SUA în cadrul
vede o rată a dobânzii anuale egală cu rata de bază a DST (în
Fondurilor Fiduciare (unul din cele mai mari în regiunea
prezent, 1.15%) și urmează a fi rambursată într-o perioadă
Europei şi Asiei Centrale), cu o experienţă de implemen-
de 10 ani cu o perioadă de graţie de 4 ani şi jumătate. În
240
<http://ec.europa.eu/europeaid/where/neighbourhood/regional-coop-
239
<http://www.ncu.moldova.md/pageview.php?l=ro&idc=550&t=/PRO- eration/irc/nif_moldova_en.htm>.
FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Fondul-Monetar-Inter-
241
national&>. FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Banca-Mondiala&>.
tare destul de satisfăcătoare, care participă la cofinanţarea Republica Moldova. De la începutul activității sale în anul
operaţiunilor AID, finanţează operaţiunile GEF şi cele de 1992, Banca a semnat peste 100 de proiecte de investiții în
carbon şi acordă alte forme de suport, inclusiv pentru AAA. țară în domeniul energiei, transporturilor, antreprenoriatu-
AAA acordat în anii fiscali 2010-2012 include un Raport de lui agricol, industriei și în sectorul bancar243. Volumul total
evaluare a procurărilor ţării, un Memorandum economic de al investiţiilor atrase de BERD în ţară (inclusiv din banii
ţară, un Studiu regional privind restructurarea sistemului de donatorilor) a depăşit 1.571 miliarde de euro244. Portofo-
încălzire, o Analiză a cheltuielilor publice şi AT cu privire la liul propriilor investiţii ale BERD în Moldova a depăşit 795
monitorizarea sectorului financiar. În sectorul financiar, în milioane de euro. În 2012, BERD a oferit 94 de milioane
special, Banca Mondială a acordat asistenţă în îmbunătăţi- de euro pentru implementarea a 13 proiecte în Moldova
rea cadrului juridic şi normativ cu privire la plăţile electro- (pentru comparaţie, în 2011 au fost oferite 69 de milioane
nice şi segmentele sectorului financiar nebancar, asistată de de euro pentru implementarea a opt proiecte). Una din di-
Banca Naţională a Republicii Moldova cu efectuarea testelor recţiile prioritare a fost susţinerea iniţiativelor Guvernului
de stres pentru bănci; a elaborat o notă tehnică cu privire la Moldovei în domeniul energeticii şi creditarea proiectelor
dezvoltarea pieţei de capital; a acordat asistenţă în organiza- de eficienţă energetică. BERD a oferit 16 milioane de euro
rea unei mese rotunde cu privire la supravegherea serviciilor ÎS „Moldelectrica” pentru modernizarea reţelelor electri-
financiare şi a acordat consiliere şi asistenţă în alte domenii ce şi participarea ulterioară la reţeaua europeană Entso-E.
prin dialog continuu cu partenerii guvernamentali. Aceste A fost iniţiat al doilea program pentru creşterea eficienţei
produse AT vor fi utile în promovarea reformelor structu- energetice MoSEFF245 (22 milioane de euro) şi a fost lan-
rale şi elaborarea unui nou instrument de creştere economi- sat un proiect-cadru de anvergură de finanţare a eficienţei
că pentru Republica Moldova bazat nu doar pe remitenţe, energetice în sectorul rezidenţial MoREEFF246 (35 milioane
ci şi pe exporturi şi investiții. Pe lângă activitatea continuă de euro). În 2012, banca a oferit municipiului Bălţi un cre-
în domeniul securităţii alimentare, viitorul AAA va inclu- dit de 3 milioane de euro pentru cumpărarea troleibuzelor
de activităţi fiscale programatice, activităţi ulterioare A&A (încă 1.4 milioane de euro au fost oferite de donatori). În
ROSC, continuarea activităţii în domeniul concurenţei şi 2012, programul BAS (engl.: Business Advisory Service) al
reformelor structurale şi AT în domeniul sănătăţii. Ar putea BERD, realizat cu suportul financiar al Regatului Suediei şi
fi efectuate analize specifice domeniilor care să complete- UE, a finanţat 71 de proiecte, oferind granturi de 430 de mii
ze programul propus de creditare în domeniul energetic, de euro. Aproape o jumătate din proiecte a fost implemen-
educaţiei, raţionalizării, elaborării ALSAC în agricultură. tată în cadrul iniţiativei de reducere a consumului de ener-
AAA în sectorul financiar ar putea include acţiuni în vede- gie (servicii de consultanţă care au contribuit la majorarea
rea îmbunătățării intermedierii remitenţelor, monitorizării eficienţei energetice a companiilor), precum şi la iniţiativa
sectorului financiar pentru a susţine măsurile de rezistenţă „Femeilor în afaceri”. În 2013, este planificată participarea
la criză şi dezvoltarea pieţei. În anul 2012, de către Banca BERD la finanţarea modernizării sistemului de alimentare
Mondială au fost realizate debursări în RM în valoare totală cu apă în Chişinău. Cel mai mare proiect de infrastructură
de 70.64 milioane euro. În perioada 2013-2014, sunt plani- realizat cu susţinerea financiară a BERD este reconstrucţia
ficate debursări în valoare totală de 33.04 şi 20.07 milioane drumurilor naţionale (Proiectul I – 75 de milioane de euro;
euro, respectiv. La finele anului 2012, în RM erau în derula- Proiectul II – 92.5 milioane euro; Proiectul III – 181.2 mili-
re 23 proiecte susţinute de către Banca Mondială. Patru din oane euro, Proiectul IV – 315.5 milioane euro). Un avantaj
proiectele aprobate pe parcursul anului 2012 sunt destinate al BERD este nu doar creditarea proiectelor, ci şi dialogul
pentru realizarea reformelor și pentru investiții în agricul- cu partenerii băncii pentru atragerea finanţării suplimen-
tură, educație și dezvoltarea competitivității. În anul 2012, tare sub formă de granturi şi asistenţă tehnică. În prezent,
Banca Mondială a inițiat procesul de elaborare a noii Strate- anume această formulă este pusă la baza dialogului dintre
gii de parteneriat cu țara (SPT) pentru perioada 2014-2017, BERD şi Guvernul RM referitor la finanţarea ÎS „Calea Fe-
care va susține RM în creșterea în continuare a prosperității rată a Moldovei” (CFM). BERD pregăteşte un studiu de fe-
și în reducerea sărăciei, prin beneficierea deplină de deschi- zabilitate pentru situaţia de la CFM pentru a stabili toate
derea și de integrarea europeană și de un nivel mai înalt al aspectele tehnice şi economice ale unei eventuale colabo-
economiei globale. Au fost sugerați trei piloni care vor con- rări. La 10 decembrie 2013, urmează a fi aprobată finanţarea
tribui la diversificarea și extinderea capitalului instituțional, proiectului „Reabilitarea sistemului de transport feroviar în
uman și natural al țării: (i) creșterea competitivității, (ii) Moldova” cu un cost total de 30 milioane euro247. În anul
consolidarea capitalului uman și minimizarea riscurilor so- 243
ciale și (iii) promovarea unei Moldove ecologice, curate și FILURILE-PARTENERILOR-DE-DEZVOLTARE/Banca-Europeana-pen-
optimiste. tru-Reconstructie-si-Dezvoltare&>.
244
<http://www.ebrd.com/pages/country/moldova.shtml>.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 245
<http://infoeuropa.md/moseff/>.
(BERD/ERBD)242 este unul dintre cei mai mari investitori în 246
<http://infoeuropa.md/moreeff/>.
247
<http://www.ebrd.com/saf/search.html;jsessionid=1FF12199D0E9FFF9
242
<http://infoeuropa.md/berd/>. 969F3CDFAEE764EB?type=project&country=Moldova>.
2012, de către BERD au fost realizate debursări în RM în vulnerabile (faza I) a fost deja finalizat, iar în 2012 a fost
valoare totală de 8.13 milioane euro. În perioada 2013-2014, semnat Acordul pentru finanțarea fazei II a proiectului
sunt planificate debursări în valoare totală de 18.25 şi 40.40 „Spații locative”, cu un buget de circa 20.3 milioane euro,
milioane euro, respectiv. unde împrumutul BDCE constituie 13.4 milioane euro. A
demarat pregătirea studiilor de fezabilitate privind lansarea
Banca Europeana de Investiţii (BEI/EIB)248 este un alt inves-
unui nou proiect ce ține de protecția drepturilor omului
titor important în Republica Moldova. Acordul-cadru între
prin îmbunătățirea condițiilor de detenție a persoanelor în
Guvernul Republicii Moldova și Banca Europeană de Inves-
arest.
tiţii (BEI) privind activitatea BEI in Republica Moldova a
fost semnat în noiembrie 2006. Extinderea activităţii BEI a Prin intermediul Facilităţii de investiții pentru vecinătate
fost realizată în contextul deciziei Consiliului UE privind (FIV), care combină granturile din bugetul UE cu credite-
acordarea unui mandat de împrumut în valoare de 500 mi- le acordate de bănci de dezvoltare europene multilaterale,
lioane euro pentru ţările de vecinătate estice, inclusiv pentru cum sunt BERD/ERBD, BEI/EIB, și BDCE/CEB, precum și
Republica Moldova. La 28 iunie 2007, a fost semnat Acordul cu contribuțiile țărilor partenere, în perioada 2008-2012 în
între Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Inves- Republica Moldova a fost finanţată implementarea a 12 pro-
tiţii privind finanţarea proiectului de reabilitare a drumu- iecte (Tabelul 6-8).
rilor de conexiune între capitala Chişinău şi hotarul UE.
Cooperarea Republicii Moldova cu Organizaţia Naţiuni-
Aceasta este prima operaţiune a BEI în Republica Moldova.
lor Unite (ONU) are scopul de a aborda principalele pro-
În şase ani, de când Republica Moldova colaborează cu Ban-
vocări de dezvoltare naţională şi de a atinge obiectivele de
ca Europeană de Investiţii (BEI), au fost iniţiate 9 proiecte
dezvoltare pe plan internaţional ale ţării şi angajamentele în
investiţionale în valoare totală de 282 milioane de euro, în
domeniul drepturilor omului. Elaborarea şi implementarea
domenii precum: infrastructura drumurilor, sectorul viti-
programului se efectuează în comun de către Guvernul RM
vinicol, renovarea transportului public în oraşul Chişinău,
şi agenţiile ONU corespunzătoare şi alţi parteneri.
aprovizionarea cu apă şi canalizare a mai multor oraşe din
ţară şi creditarea ÎMM. În anul 2012, de către BEI au fost Activitatea agenţiilor ONU este în conformitate cu priori-
realizate debursări în RM în valoare totală de 27.84 milioane tăţile naţionale de dezvoltare stabilite în Strategia de Dez-
euro. În perioada 2013-2014, sunt planificate debursări în voltare „Moldova 2020”, strategiile naţionale sectoriale şi
valoare totală de 27.56 şi 52.29 milioane euro, respectiv. alte documente strategice naţionale şi planuri de acţiuni,
care susţin tranziţia Republicii Moldova spre o ţară euro-
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE/CEB)
peană modernă şi prosperă, cu accent pe echitate şi incluzi-
este prezentă în Republica Moldova la realizarea proiectelor
une; atingerea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului şi a
de infrastructură preponderent socială și este parteneră la
obiectivelor de dezvoltare sustenabilă pentru perioada ulte-
reabilitarea Spitalului Clinic Republican. Proiectul pentru
rioară anului 2015; şi realizarea angajamentelor normative
construcția spațiilor locative pentru păturile socialmente
248
<http://infoeuropa.md/banca-europeana-de-investitii/>
Table 6-8: Proiecte implementate şi în curs de derulare în Republica Moldova prin Facilitatea de Investiţii pentru Vecinătate (NIF) în
perioada 2008-2012
Instituţia financiară
Proiecte Costuri Totale, Euro Grant NIF, Euro
responsabilă
1. Modernizarea Spitalului Clinic Republican 20.5 milioane 3.0 milioane CEB
2. Modernizarea aeroportului Chişinău 46.25 milioane 1.75 milioane EBRD, EIB
3. Reabilitarea drumurilor (Proiectul II) 92.5 milioane 12.0 milioane EBRD, EIB
4. Reabilitarea drumurilor (Proiectul III) 181.2 milioane 16.2 milioane EBRD, EIB
5. Studiu de fezabilitate pentru îmbunătăţirea sistemului de apă şi canalizare
59.0 milioane 3.0 milioane EBRD, EIB, KfW
în Chişinău
6. Programul de dezvoltare a sistemelor de aprovizionare cu apă 31.5 milioane 10.0 milioane EBRD, EIB
7. Proiectul Transportului Public în municipiul Chişinău 15.45 milioane 3.0 milioane EBRD, EIB
8. Reabilitarea Industriei Vitivinicole 391.3 milioane 2.0 milioane EIB
9. Facilitatea de finanţare a eficienţei energetice în sectorul rezidenţial al
41.8 milioane 5.0 milioane EBRD
Moldovei (MoREEFF)
10. Facilitatea de finanţare a eficienţei energetice în Moldova (MoSEFF II) 23.3 milioane 4.5 milioane EBRD
11. Proiectul de reabilitare a reţelelor de transmisie ale întreprinderii
236.6 milioane 8.0 milioane EBRD, EIB
Moldelectrica
12. Compania de troleibuze din Bălţi (reabilitarea transportului public în
5.0 milioane 1.6 milioane EBRD
municipiul Bălţi)
Total: 1144.4 milioane 70.05 milioane
internaţionale ale Republicii Moldova inclusiv în domeniul nizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Banca Mondială (BM)
drepturilor economice, sociale, culturale, civile şi politice. şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA),
Comisia Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Inter-
Cei trei piloni tematici de cooperare sunt: (1) guvernarea
naţional (UNCITRAL), Comisia Economică a ONU pen-
democratică, justiţia, egalitatea şi drepturile omului; (2)
tru Europa (UNECE), Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
dezvoltarea umană şi incluziunea socială; (3) mediu, schim-
Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Oficiul ONU pen-
bările climatice şi managementul riscurilor de calamităţi.
tru Droguri şi Crimă (UNODC), Centrul Internaţional de
În acest context, cooperarea ONU cu Guvernul Republi- Comerţ (ITC), Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ
cii Moldova va susţine consolidarea capacităţii regulatorii şi Dezvoltare (UNCTAD), Programul Naţiunilor Unite pen-
şi instituţionale şi a condiţiilor pentru buna guvernare; va tru Mediu (UNEP) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
promova valorile ONU şi democraţia; va asigura echitate Dezvoltare Industrială (UNIDO). La solicitarea Guvernului
prin dezvoltarea capacităţii naţionale de prestare a servici- Republicii Moldova, ONU adoptă abordarea „Delivering as
ilor sociale şi oportunităţi de dezvoltare inclusivă şi va asi- One” pentru o mai bună coerenţă şi coordonare.
gura managementul sustenabil al mediului cu adaptarea la
Prin Cadrul de parteneriat pentru perioada 2013-2017,
schimbările climatice şi gestionarea riscurilor de calamităţi.
structurile ONU care activează în Moldova se angajează
Necesităţile de resurse stabilite în Planul de acţiuni al ca- să se mişte spre unitate în acţiunile lor, sporind coerenţa şi
drului de parteneriat sunt acoperite parţial din resursele re- cooperarea între agenţiile ONU şi partenerii lor naţionali
gulate/ principale sau estimate ale organizaţiilor ONU, dar şi acordând un tablou cuprinzător al suportului ONU în
în special din resursele extrabugetare din sursele bilaterale perioada menţionată şi accent strategic pe acesta. Planul de
şi multilaterale, sursele private, prin partajarea costurilor cu acţiuni transpune Cadrul de parteneriat în practică, stabi-
guvernul şi contribuţiile comunităţilor. lind modul în care agenţiile ONU vor conlucra cu partenerii
naţionali, precum şi între ele, în vederea armonizării, sim-
Există trei modalităţi de asistenţă: (1) asistenţa tehnică; (2)
plificării şi consolidării coerenţei acţiunilor ONU.
asistenţa financiară; şi (3) furnizarea echipamentului.
Proiectele în derulare implementate în anul 2012, cu su-
Proiectele şi programele ONU sunt elaborate în baza Ca-
portul ONU au decurs în aceleași arii prioritare, stabilite
drului de parteneriat ONU-RM pentru perioada 2013-2017
încă de Cadrul Națiunilor Unite de asistență pentru dez-
şi Planului de acţiuni al acestuia. Planul de acţiuni al cadru-
voltare (UNDAF) 2007-2012, și anume: (i) buna guvernare,
lui de parteneriat este operaţionalizat prin planurile anuale
supremația legii, accesul egal la justiție și promovarea drep-
de lucru şi/sau documentele de proiect care prevăd acţiuni
turilor omului; (ii) accesul echitabil și garantat la serviciile
ale Guvernului şi ale partenerilor în susţinerea rezultatelor
de bază și (iii) dezvoltarea regională și locală.
asupra cărora s-a convenit pentru a obţine suportul finan-
ciar şi/sau tehnic al ONU. Documentele de proiect şi Pla- Date fiind capacitățile de flexibilitate și prezența largă a
nurile anuale de activitate sunt elaborate în consultare cu agențiilor Națiunilor Unite în țara noastră, ONU realizează
partenerii corespunzători în cadrul Guvernului. proiecte în calitate de agenție de implementare pentru alte
structuri internaționale și multilaterale. Astfel, spre exem-
Cadrul de parteneriat pentru 2013-2017 în Republica Mol-
plu, pe parcursul anului 2012, ONU a realizat Programul
dova cuprinde peste 20 de agenţii, fonduri şi programe
Comun de Dezvoltare Locală Integrată, cu suportul Gu-
ONU care prin activitatea lor contribuie la atingerea prio-
vernului Suediei; Proiectul „Îmbunătățirea sistemelor de
rităţilor de dezvoltare ale RM: Organizaţia pentru Alimen-
irigare în scopul sprijinirii micilor fermieri”, cu suportul
taţie şi Agricultură (FAO), Fondul Internaţional pentru
Guvernului Ungariei; Proiectul „Sporirea capacităților insti
Dezvoltarea Agricolă (IFAD), Organizaţia Internaţională a
tuționale”, din fondurile Guvernului României; Proiectul
Muncii (OIM), Organizaţia Internaţională pentru Migra-
„Energie și Biomasă în Moldova” din fondurile UE şi altele.
ţie (OIpM), Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile
Sumarul proiectelor în derulare în cooperare cu agențiile
Omului (OHCHR), Programul Comun al Naţiunilor Unite
ONU, pentru anul 2012, indică drept active 98 de proiecte,
pentru HIV/SIDA (UNAIDS), Programul Naţiunilor Uni-
cu un buget total de circa 50.5 milioane $ SUA249.
te pentru Dezvoltare (PNUD), Fondul Naţiunilor Unite
pentru Populaţie (FNUP), Înaltul Comisariat al Naţiuni-
lor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), Fondul Naţiunilor
Unite pentru Copii (UNICEF), Agenţia ONU pentru Ega- 249
Cancelaria de Stat a Republicii Moldova (2013), Cooperarea pentru dez-
litatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women), Orga- voltare, Raport anual 2012 cu privire la asistenţa externă acordată Republicii
7. Constrângerile şi necesităţile financiare, tehnice
6. ALTĂ INFORMAŢIE
şi de capacitate 329
7 C o n s tr â ng e r i l e ş i
n e c e s i t ă ţ i l e f i n a nc i a r e ,
t e hn i c e ş i d e c a p a c i t a t e
C a p i t o l u l 7 . C o n s tr â ng e r i l e ş i
n e c e s i t ă ţ i l e f i n a nc i a r e , t e hn i c e ş i
d e c a pac i tat e
7.1. Constrângerile în calea atenuării rezervaţi a se conduce de acesta, deoarece tarifele pentru
energia electrică produsă din astfel de surse nu sunt cunos-
emisiilor de GES cute apriori, adică lipsesc tarifele de gen „Feed-in”. Drept ur-
Constrângerile financiare, tehnologice şi instituţionale în mare, devine problematică realizarea obiectivelor expuse în
calea dezvoltării economice cu emisii reduse de carbon în documentele strategice ale statului, la capitolul promovarea
sectoarele-cheie ale economiei naţionale sunt descrise în surselor de energie regenerabilă.
proiectul Strategiei de Dezvoltare cu Emisii Reduse al Repu- Costurile investiţionale ridicate ale tehnologiilor de energie
blicii Moldova până în anul 2020, elaborat în perioada 2010- regenerabilă şi lipsa certitudinii de asigurare a energiei de
2013 şi care urmează a fi aprobat de către Guvernul RM în balansare atunci când aceste surse sunt chemate să acope-
primul trimestru al anului 2014. Cele mai importante le re cererea de energie, de asemenea, reprezintă un obstacol
vom menţiona în continuare pentru fiecare sector în parte. major în calea extinderii surselor de energie regenerabilă în
Republica Moldova. O excepţie ar putea fi utilizarea bioma-
7.1.1. Sectorul energetic sei pentru producerea energiei termice în zonele rurale ale
În ţară lipseşte un cadru de reglementare adecvat, iar ca- ţării, unde deja sunt lansate mai multe proiecte de acest gen,
pacitatea de plată redusă a consumatorilor şi costul relativ avându-se suportul partenerilor străini.
înalt al capitalului în Republica Moldova fac investiţiile fie Capacitatea instituţională redusă duce la lipsa de proiecte
dificile a fi realizate, fie insuportabil de scumpe. viabile în sectorul energetic. Un exemplu elocvent în acest
Astfel, lipsa finanţării şi transferului tehnologic adecvat se sens reprezintă lipsa unui plan integrat de restructurare a
numără printre barierele care limitează majorarea eficienţei sistemului de încălzire centralizată, inclusiv în municipiul
centralelor electrice şi termice. Chişinău.
Totodată, majoritatea măsurilor orientate spre reducerea Odată cu realizarea obiectivului Republicii Moldova de ade-
emisiilor de gaze cu efect de seră necesită investiţii care con- rare la Uniunea Europeană, ţara urmează să se conformeze
duc la creşterea preţurilor la resursele energetice, ceea ce nu în mod obligatoriu şi cu sistemul de comercializare a certifi-
asigură durabilitate economiei. catelor de emisii al Uniunii Europene (EU ETS). Ca urmare,
activităţile de reducere a emisiilor de CO2 devin un factor
Dobânzile percepute de băncile locale pentru credite în ge- important spre stimularea eficienţei energetice în Republica
neral sunt foarte mari, totodată creditele externe sunt ex- Moldova.
puse la riscuri însemnate, deoarece Republica Moldova este
definită ca o ţară cu un nivel de risc sporit (riscul ţării pe ter- Republica Moldova evaluează oportunitatea încheierii unui
men lung este evaluat cu calificativul B3, Prima Riscului Glo- acord bilateral cu UE, având ca scop identificarea potenţia-
bal fiind de 14.8%). Pentru comparaţie, ţara cu cel mai mare lului de credite ale Mecanismului Dezvoltării Nepoluante al
risc din lume este Belize (Riscul pe termen lung – Caa3, Pri- Protocolului de la Kyoto, aferente proiectelor aprobate după
ma Riscului Global 20.8%), al Greciei fiind de 16.3% (Caa1). anul 2012, credite, destinate utilizării în cadrul schemei de
comercializare a reducerilor de emisii EU ETS. Totuşi, in-
Riscurile investiţionale ale Republicii Moldova sunt deter- certitudinea cererii de atare credite pe viitor afectează nega-
minate, în special, de către separatismul regiunii transnis- tiv preţurile şi interesul investitorilor.
trene, precum şi de stabilitatea politică şi economică scăzu-
tă, fapt care nu favorizează accesul la creditele străine. La moment nu există nici o soluţie certă la nivel internaţi-
onal privind cadrul politicilor care reglementează emisiile
Lipsa de interes pentru reabilitarea sau construcţia de noi CO2. Totodată, cu siguranţă se poate constata că politicile de
centrale electrice pe o piaţă liberă de producere a energi- atenuare se vor baza pe instrumente de piaţă şi plafonarea
ei electrice este o altă barieră importantă. Disponibilita- preţului.
tea unor surse de generare a energiei electrice (Ucraina şi
CTEM - Centrala Termoelectrică Moldovenească) la preturi Abordarea în cauză este confirmată deja de decizia Uniu-
mai mici, decât produse de o instalaţie nouă, limitează inte- nii Europene de aplicare pe teritoriul acesteia a limitelor şi
resul investitorilor spre construcţia de noi centrale electrice preţurilor emisiilor de CO2. Aceasta presupune, că Republi-
în ţară. ca Moldova urmează să înceapă pregătirea unei modificări
instituţionale şi să schimbe paradigma în activitatea tuturor
S-ar părea, că cadrul legal mult favorabil pentru dezvoltarea entităţilor emitente de gaze cu efect de seră, inclusiv a centra-
surselor regenerabile este creat. Totodată, investitorii sunt lelor electrice, întrucât odată implementat un astfel de sistem,
el va acoperi rapid nu doar emisiile provenite de la traficul Izolarea termică a apartamentelor din blocurile cu multe
aerian internaţional, ci şi de la alte categorii şi surse de emisie. etaje întâlneşte dificultăţi de mai mult gen:
-- Pentru un deţinător de apartament racordat la sis-
7.1.2. Sectorul transporturi temul centralizat de energie termică lipseşte intere-
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de sul de a izola pereţii exteriori, dat fiind că câştigul
la sectorul transporturi va necesita schimbări profunde în economic este minor, având în vedere că energia
planificarea transportului şi infrastructurii, precum şi o termică consumată de apartamentul respectiv nu este
tranziţie la combustibili cu emisii scăzute de carbon. Una măsurată aici, ci la nivelul blocului de locuit pentru
dintre barierele asociate cu oferta privind îmbunătăţirea efi- blocul integral;
cienţei energetice a vehiculelor este reprezentată de riscul -- Izolarea pereţilor exteriori ale blocurilor de locuit
comercial perceput al investiţiilor în dezvoltarea tehnologi- duce la descreşterea sarcinii termice la centralele
ilor eficiente, care parţial rezultă din lipsa de semnale clare electrice de cogenerare în Chişinău şi Bălţi şi a celor
de reglementare, în forma unor standarde de eficienţă a au- termice în alte oraşe, cu consecinţe de diminuare a
tovehiculelor. randamentului global al acestor surse, a capacităţii
electrice eliberate în reţea şi, ca rezultat, de îngheţare
În ceea ce ţine de cerere, costurile pre-operaţionale pentru
a investiţiilor cheltuite pentru construcţia acestor
vehiculele electrice şi hibride sunt ridicate. Lipsa infrastruc-
obiective şi creştere a preţului pentru agentul termic;
turii pentru încărcarea vehiculelor electrice este de aseme-
nea o barieră. -- De obicei, locatarii recurg la izolarea termică a
pereţilor exteriori din blocurile de locuit doar în
Combustibilii precum gazul natural comprimat, gazul de situaţia în care aceștia şi-au instalat sisteme de
sondă lichefiat şi biocombustibilii (bioetanol, biodiesel) ur- încălzire autonome, măsură întreprinsă drept rezul-
mează a fi promovaţi ca alternative mai puţin carbon-inten- tat al calităţii scăzute a serviciilor de energie termică
sive, în comparaţie cu combustibili convenţionali pe bază centralizată. Pentru a descuraja trecerea la sistemul
de petrol. autonom de încălzire, Guvernul a emis o hotărâre
Resursele interne de combustibili fosili sunt foarte limitate prin care deţinătorii de sisteme autonome sunt
şi Republica Moldova se confruntă cu probleme asociate de obligaţi să achite 20% din energia termică care le-ar fi
securitatea aprovizionării cu combustibili, aceleaşi în cazul revenit în lipsa sistemelor în cauză, lucru, care a stâr-
aprovizionării cu gaze naturale şi petrol. nit nemulţumiri în rândurile acestora.
Utilizarea biocarburanţilor, ținând cont de cererea pentru 7.1.4. Sectorul industrial

terenuri arabile şi resurse de apă pentru irigaţie, concurează
cu obiectivele mai presante ale politicii interne ce ţin de asi- Chiar dacă există o gamă largă de tehnologii cost-eficiente
gurarea securităţii alimentare. de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, realizarea
pe deplin a acestora este împiedicată de o multitudine de
O provocare majoră cu care se confruntă proiectele ce ţin de bariere economice.
infrastructura transportului public este asociată cu costurile
pre-operaţionale de capital foarte ridicate. Utilajele şi echipamentele existente la întreprinderile indus-
triale din Republica Moldova au un grad sporit de uzură
Alte aspecte includ planificarea urbană nesatisfăcătoare şi morală şi fizică, iar statul are posibilităţi limitate de a sprijini
mecanismele instituţionale inadecvate pentru gestionarea financiar procesul de restructurare şi reutilare a întreprin-
cererii de transport în zonele urbane. derilor industriale.
7.1.3. Sectorul clădiri În industrie există un deficit crescând de personal ingineresc
şi tehnic calificat şi o discordanţă profundă între formarea
Multe proiecte de eficiență energetică în sectorul clădiri profesională a personalului tehnic şi necesităţile industriei.
sunt prea mici pentru a atrage atenţia investitorilor şi a in-
stituţiilor financiare. Dimensiunea mică a proiectului, îm- Ritmul lent al rotaţiei stocului de capital în multe domenii
preună cu costurile de tranzacţie disproporţionat de mari este un obstacol în calea atenuării emisiilor de gaze cu efect
împiedică unele investiţii de eficienţă energetică. de seră. Capacitatea în exces, care există în anumite ramuri
industriale, poate încetini în continuare rotaţia stocului de
În plus, ponderea scăzută a cheltuielilor pentru energie în capital. Politicile care încurajează rotaţia stocului de capital
veniturile disponibile ale grupurilor afluente de populaţie, vor spori atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Teh-
precum şi costurile de oportunitate asociate cu timpul, de nologiile noi, relativ scumpe, au de multe ori perioade mai
multe ori limitat al acestor grupuri, în vederea identificării lungi de recuperare a investiţiilor şi reprezintă un risc mai
şi implementării soluţiilor eficiente, limitează grav motiva- mare.
ţia de a spori eficienţa energetică în sectorul clădiri.
Lipsa unui mediu de afaceri favorabil este, de asemenea, • lipsa investiţiilor pentru redresarea sectorului zoot-
o barieră în calea transferului tehnologic. Abilitatea între- ehnic şi pentru implementarea unor sisteme durabile
prinderilor mici şi mijlocii de a accesa şi de a absorbi infor- de management a dejecţiilor animaliere;
maţiile privind cele mai performante tehnologii este adesea
Cu regret, alături de unele schimbări pozitive (privatizarea,
limitată. Chiar și marile companii au resurse tehnice limita-
multitudinea formelor de organizare a procesului de pro-
te pentru a interpreta și traduce informaţiile disponibile la
ducţie, crearea climatului de concurenţă, de iniţiativă, de
acest subiect.
întreprinzător, etc.) aceste transformări structurale au pro-
O altă constrângere importantă este lipsa companiilor de vocat şi apariţia unor disproporţii inter-ramurale evidente,
servicii energetice (în engl.: ESCO) care şi-ar asuma rolul de soldate cu pierderea locurilor de muncă, reducerea investi-
a ajuta întreprinderile mici şi mijlocii să găsească şi să finan- ţiilor, ponderea înaltă a exploataţiilor agricole de subzisten-
ţeze ameliorări de eficienţă. Crearea companiilor de servicii ţă, utilizarea preponderent a tehnologiilor învechite de pro-
energetice este constrânsă de indisponibilitatea capitalului ducţie agricolă; productivitatea scăzută a muncii şi costuri
de pornire din partea instituţiilor financiare, care nu sunt înalte de producţie, simplificarea excesivă a asolamentelor,
obişnuite cu modelul de afaceri al acestor organizaţii. asortiment redus şi calitate insuficientă a producţiei agrico-
le, reducerea utilizării îngrăşămintelor minerale şi organice,
7.1.5. Sectorul agricol respectiv un bilanţ profund negativ al humusului şi fertili-
tăţii solurilor, etc.
Agricultura în Republica Moldova este o activitate volatilă
şi foarte vulnerabilă la riscuri, fiind susceptibilă în special Au fost excluse din asolamentele exploataţiilor agricole cul-
la factorii climatici (precum secetele, îngheţurile, inundaţii- turile furajere şi o parte din culturile tehnice, inclusiv tu-
le, căderile de grindină, eroziunile). Reducerea dependenţei tunul, parţial sfeclă de zahăr, dar şi legumele, cartoful, cul-
de astfel de fenomene este o provocare majoră pentru acest turile etero-oleaginoase, plantele medicinale şi alte produse
sector. Alte bariere în calea de dezvoltare cu emisii reduse de cu valoarea adăugată sporită. S-a micşorat semnificativ pro-
carbon sunt asociate cu: ducţia produselor zootehnice de bază ca urmare a faptului,
• alocaţii bugetare reduse, în special pentru renovarea că în sectorul zootehnic predomină producţia de scară mică
bazei tehnico–materiale, precum şi lipsa investiţiilor în gospodării individuale în care predomină tehnologiile
capitale pentru renovarea patrimoniului; extensive de producere. Drept consecinţă, s-a redus nu doar
productivitatea sectorului, ci s-a intensificat şi poluarea me-
• acoperirea financiară insuficientă a Fondului de
diului, ca urmare a faptului că dejecţiile animaliere generate
subvenţionare a producătorilor agricoli (în ultimii ani
nu sunt administrate pe câmpuri în calitate de îngrăşămin-
subvenţiile agricole nu au depăşit 3% din cheltuielile
te organice, ci rămân depozitate în perimetrul localităţilor
bugetare);
rurale.
• gradul insuficient de dezvoltare a pieţei de asigurări în
agricultură; În ultimii ani, ponderea investiţiilor străine directe în agri-
cultură a fost doar de circa 1.5% din volumul total de in-
• fragmentarea excesivă a terenurilor agricole, fapt ce
vestiţii, fapt ce confirmă indirect competitivitatea redusă a
contribuie la scăderea randamentului producţiei ag-
acestui sector al economiei naţionale.
ricole prin ne-respectarea tehnologiilor de cultivare a
solului;
7.1.6. Sectorul forestier
• dezvoltarea insuficientă a agriculturii conservative;
Încă se întâlnesc cazuri de recoltare ilicită a lemnului, în
• fertilizarea insuficientă şi neproporţională a cul-
anul 2012 constituind 0.9% din totalul lemnului recoltat,
turilor agricole cu îngrăşăminte chimice (20-25 kg/
dacă să credem datelor statistice.
ha substanţă activă, din care 80-90% - îngrăşăminte
chimice cu azot), secătuirea treptată a rezervelor de fos- Sistemul actual de monitorizare şi control al proceselor de
for şi potasiu din sol cu efect negativ asupra volumului producţie în sectorul forestier este aplicat numai pentru zo-
şi calităţii producţiei agricole; nele forestiere gestionate de Agenţia „Moldsilva”. Astfel încât,
• neutilizarea completă pe terenurile arabile a o gamă largă de eforturi de monitorizare, aplicare în practică
îngrăşămintelor organice, ce conduce la micşorarea şi management forestier sunt necesare pentru a aborda nive-
eficienţei îngrăşămintelor chimice, formarea unui bilanţ lul de deforestrare înregistrat până în prezent în ţară.
profund negativ a humusului şi carbonului în sol, majo-
rarea emisiilor gazelor cu efect de seră, destructurarea, 7.1.7. Sectorul deşeuri
compactarea puternică a stratului arabil şi majorarea Domeniul juridic privind gestionarea deşeurilor în Repu-
riscului manifestării secetei pedologice cu urmări grave blica Moldova este deocamdată subdezvoltat, necesitând o
pentru starea de calitate şi capacitatea de producţie a restructurare atât a cadrului legal şi instituţional, precum şi
solurilor agricole;
crearea unui sistem integral de reciclare şi de recuperare a prezent nu a stabilit atenuarea emisiilor ca o prioritate de
deşeurilor. prim rang a ţării. Totodată, instituţiile respective continue
să deţină structuri de cercetare adiacente schimbărilor cli-
Agravarea problemelor asociate cu gestionarea deşeurilor,
matice, precum şi personal destul de calificat în domeniile
în special gestionarea deşeurilor solide menajere, este gene-
respective, fapt ce permit acestora să efectueze studii aferen-
rată de lipsa capacităților de prelucrare a deşeurilor. O altă
te schimbărilor climatice, inclusiv pentru elaborarea Comu-
problemă importantă, întâlnită în cazul realizării proiecte-
nicărilor Naţionale şi Rapoartelor Naţionale de Inventariere
lor de management al deşeurilor, este condiţionată de lipsa
către CONUSC.
terenurilor disponibile pentru amplasarea depozitelor de
deşeuri menajere solide, ceea ce va impune achiziţionarea Este adevărat, însă, că nu tot acelaşi lucru poate fi spus şi
acestor terenuri. despre modelele de calcul disponibile şi aplicate, precum şi
despre capacitatea informaţională disponibilă pentru aces-
Pentru a reduce fracţia biodegradabilă în deşeurile muni-
tea. Bunăoară, începând cu anul 2000, Institutul de Ener-
cipale sunt necesare investiţii semnificative şi facilităţi de
getică al AŞM (IE AŞM) a obţinut dreptul de utilizare a
tratare specializate, care au costuri de operare considerabile
pachetului de modele ENPEP (în engl.: Energy and Power
şi se bazează pe tehnologii avansate.
Evaluation Program), în principal fiind utilizate modelele
Merită de menţionat, de asemenea, că sistemul statistic ac- WASP şi IMPACT. Din cauza finanţării bugetare insufici-
tual în domeniul gestionării deşeurilor foloseşte o abordare ente, specialiştii care mânuiau cu succes instrumentele în
diferită în comparaţie cu cea a Uniunii Europene. cauză au părăsit instituţia respectivă, iar odată cu aceasta
IE AŞM s-a lipsit de capacitatea de a efectua profesional
studii privind dezvoltarea surselor de energie electrică în
7.2. Necesităţi de fortificare a ţară. Efectiv, acelaşi lucru s-a produs şi cu modelul de cal-
cul MARCAL. Utilizarea unor alte instrumente, cum ar fi
capacităţilor in domeniul atenuării MAED (Model for Analysis of Energy Demand), LEAP şi
emisiilor de gaze cu efect de seră altor, se ciocneşte cu un impediment de altă natură. Datele
de intrare pentru acestea nu sunt disponibile din surse cre-
Capacitatea în domeniul atenuării emisiilor de GES trebu-
dibile, iar pregătirea independentă a datelor necesare de că-
ie de înţeles ca o abilitate a persoanelor, grupurilor care-i
tre experţi cere importante resurse de timp şi financiare. Cu
reprezintă, a organizaţiilor şi instituţiilor respective de a re-
alte cuvinte, sistemul naţional de statistică este departe de a
zolva problemele asociate cu combaterea schimbărilor cli-
satisface cerinţele pentru efectuarea unor studii de evaluare
matice, această activitate fiind examinată ca parte integrantă
a rezervelor de eficienţă energetică şi de dezvoltare a unor
a unei serii de eforturi spre o dezvoltare durabilă250.
cereri de energie în baza abordării „de jos în sus”.
Necesităţile de capacităţi spre atenuarea emisiilor de gaze cu
La momentul actual RM se bucură de asistenţa din partea
efect de seră sunt relevante şi cerute a fi disponibile în patru
USAID şi a PNUD spre identificarea restructurărilor ceru-
dimensiuni:
te a fi întreprinse în sistemul statistic al ţării, astfel ca el să
• în a efectua studii şi cercetări climatice şi evaluări; corespundă celui aplicat în UE. Adică, ne putem aştepta la
• în formularea de strategii şi politici climatice; o statistică oficială, adecvată exigenţilor efectuării de studii
• în implementarea de strategii şi politici climatice; şi cercetări aferente atenuării emisiilor de GES, într-un ter-
men nu mai scurt de 5-7 ani.
• în negocierea aspectelor climatice la nivel internaţional,
în principal pentru atragerea fondurilor251
7.2.2. Capacitatea de formulare a strategiilor şi
7.2.1. Capacitatea de a efectua studii şi cercetări politicilor climatice
climatice şi evaluări La acest moment, în Republica Moldova nu au fost aproba-
te deocamdată de către Guvern careva politici în domeniul
Aşa cum s-a remarcat mai sus în Capitolul 6, RM dispune
combaterii schimbărilor climatice. Proiectul Strategii de
de o reţea largă de instituţii de cercetare în diferite domenii,
Dezvoltare cu Emisii Reduse (SDER) a Republicii Moldova
fără a avea, însă, structuri strict orientate spre studii aferente
până în anul 2020 a început să fie elaborat la finele anului
atenuării emisiilor de GES. Aceasta se justifică prin faptul
2010, însă până în prezent ea nu a fost încă aprobată, aflân-
că ţara nu se distinge prin sectoare cu importante emisii
du-se la faza finală de avizare de către părţile interesate, fi-
de gaze cu efect de seră, iar cadrul legal existent până în
ind planificată a fi aprobată în primul trimestru al anului
250
Donor assistance to capacity development in environment, OECD,
2014.
Paris, 1995.
Primul proiect al SDER a fost dezvoltat de către consultanţi
251
Sagar, A. Capacity development for the environment: A view from the
south, a view from the north, in: Annual Review of Energy and Environ-
internaţionali cu suportul financiar din partea Biroului Re-
ment 25, 2000, pages 377–439. gional pentru Europa şi Comunitatea Statelor Independente
(RBEC Bratislava) al Programului Naţiunilor Unite pentru naţionali (respectiv instituţiile naţionale de profil) au capa-
Dezvoltare (PNUD) şi PNUD Moldova. Ulterior, în acest citatea să efectueze atare studii. Problema constă, însă, în ca-
proces au fost implicaţi numeroşi consultanţi naţionali, care pacitatea de a formula aceste studii şi compilarea lor într-un
au contribuit cu importante modificări la aceasta. document strategic credibil. Aici asistenţa donatorilor este
mult binevenită. O atare asistenţă ar urma să finalizeze cu
Strategia a fost elaborată în concordanţă cu prevederile Pro-
un proiect de document de politici, care ar specifica într-un
gramului de activitate al Guvernului Republicii Moldova
mod pragmatic necesitatea unor asemenea studii şi modali-
„Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”
tatea de finanţare a acestora.
(2011-2014), Capitolului „Protecţia Mediului”, precum şi cu
prevederile Capitolului „Schimbări Climatice” din Acordul
de Asociere la Uniunea Europeană.
7.2.3. Capacitatea de implementare a strategiilor şi
politicilor climatice
Există o gamă largă de alte strategii naţionale şi ramurale deja
aprobate şi care au tangenţă cu domeniul atenuării emisiilor Strategia de Dezvoltare cu Emisii Reduse a Republicii Mol-
de gaze cu efect de seră direct. O parte dintre acestea au fost dova până în anul 2020, urmează a fi aprobată în primul
dezvoltate avându-se, în mare parte, suportul donatorilor ex- trimestru al anului 2014 şi conţine în sine politici şi acţiuni
terni. În acest sens, relevante sunt strategiile energetice ale sectoriale de atenuare a emisiilor de GES direct, în marea lor
RM. Către finele anului 2000 a fost aprobată prima Strategie majoritate, acestea se regăsesc şi în alte documente de poli-
energetică a Republicii Moldova până în anul 2010252. Aceas- tici. Multe din acestea au ca scop atingerea unor obiective
ta practic nu şi-a atins dezideratele din motivul lipsei atenţii considerate prioritare pentru sectoarele cheie ale economiei
cuvenite sectorului energetic. Cu intenţia de a face Strategia naţionale, aspectul de atenuare a emisiilor de GES având o
realistă, în anul 2007 a fost elaborată şi aprobată de către Gu- importanţă secundară în majoritatea acestora. Asamblarea
vern o nouă Strategie energetică a Republicii Moldova până într-un singur document (SDER), a politicilor sectoriale cu
în anul 2020253. Dar şi aceasta nu a fost implementată în de- impact major asupra atenuării emisiilor de GES direct ridică
plină măsură, cauza principală fiind formularea unei multi- însemnat probabilitatea realizării lor, dată fiind importanţa
tudini de obiective, fapt ce a dispersat atenţia factorilor de problemei combaterii schimbărilor climatice la nivel global,
decizie faţă de obiectivele mai importante ale ţării. În vederea şi ca rezultat, existenţa suportului internaţional la depăşirea
depăşirii situaţiei create, în 2013 este aprobată o nouă Stra- acesteia.
tegie energetică a Republicii Moldova până în anul 2030254, Elementele principale care sunt necesare pentru implemen-
aceasta din urmă fiind dezvoltată în mare parte de consultarea SDER în RM sunt256:
tanţi externi, cu suportul financiar al Uniunii Europene. Ea -- Capacitate instituţională adecvată;
dispune de obiective limitate, totuşi şi atingerea lor lasă multe
rezerve în ceia ce priveşte realizarea lor efectivă. Astfel, pe -- Cadru normativ adiacent;
parcursul a cca şase ani urmează a fi valorificate circa 2 mi- -- Plan de acţiuni privind realizarea activităţilor preconi-
liarde $ SUA, volum de investiţii incredibil pentru Republica zate.
Moldova, produsul intern brut al căreia în anul 2012 a consti- Obiectivul aranjamentelor instituţionale pentru implemen-
tuit doar circa 7.252 miliarde $ SUA255. tarea Strategiei de Dezvoltare cu Emisii Reduse a Republicii
Soartă similară au avut şi strategiile elaborate pentru alte Moldova până în anul 2020 urmează să acopere trei dome-
sectoare. Motivul fundamental care determină o atare sta- nii principale:
re de lucruri, când cele mai importante documente de dez- 1) planificarea naţională şi integrarea priorităţilor de dez-
voltare ramurală rămân a fi fără impact pentru ţară, constă voltare economică cu emisii reduse în cadrul naţional de
în lipsa de studii de fundamentare a obiectivelor formulate reglementare şi în priorităţile strategice de dezvoltare;
în aceste documente de politici. Adică, obiectivele stabili-
te sunt mai degrabă nişte doleanţe, întrucât nu au în spate 2) administrarea eficientă a finanţelor publice şi celor
justificări financiare şi organizatorice, privind impacturile oferite de donatori, tehnologiilor prietenoase mediului
sociale, tehnico-economice, etc. În mare parte, consultanţii transferate spre avantajul implementării SDER şi Acţi-
unilor de atenuare adecvate la nivel naţional (în engl.:
252
Hotărârea Guvernului Nr. 360 din 11 aprilie 2000 „Cu privire la aproba- NAMA), ce se conţin în aceasta;
rea Strategiei energetice a Republicii Moldova până în anul 2010”. Monito-
rul Oficial, 2000, Nr.42-44. 3) cadrul de guvernare să asigure monitorizarea şi con-
253
Hotărârea Guvernului Nr. 958 din 21.08.2007 cu privire la Strategia trolul adecvat al implementării acţiunilor planificate de
energetică a Republicii Moldova până în anul 2020. Monitorul Oficial
Nr.141-145/1012 din 07.09.2007. dezvoltare economică prin reducerea emisiilor şi carac-
254
Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030. Hotărârea terul corespunzător al măsurilor cuprinse în SDER.
Guvernului nr. 102 din 05.02.2013. Monitorul Oficial Nr.27-30/146 din
08.02.2013.
255
World Economic Outlook Database, April 2013. International Monetary 256
Proiectul Strategiei de Dezvoltare cu Emisii Reduse a RM până în anul
Fund. Retrieved April 16, 2013. 2020, <http://www.clima.md/lib.php?l=ro&idc=236&>.
Scoaterea în evidenţă a priorităţilor de dezvoltare cu emi- donatori sau creditabile, va fi efectuată în baza unor princi-
sii reduse în agenda politică a ţării poate fi realizată prin pii şi proceduri MRV, similare celor aplicate în prezent pro-
intermediul unui organ consultativ la nivel înalt, pe deplin iectelor MDN/CDM ale Protocolului de la Kyoto.
capabil să abordeze aspectele intersectoriale de răspuns la
Întrucât la nivel naţional deja există instituţii desemnate de
provocările combinate privind schimbările climatice şi dez-
autorităţile guvernamentale pentru procedurile de MRV la
voltarea economică verde.
nivel naţional şi în bază de proiect, responsabilitatea pentru
Un astfel de organ îl reprezintă „Comisia Naţională pentru MRV-ul SDER şi a componentelor acesteia, precum Acţiu-
implementarea şi realizarea prevederilor Convenţiei-cadru nile de atenuare adecvate la nivel naţional (NAMA), ar pu-
a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Schimbarea Climei, tea fi partajate după cum urmează:
precum şi a mecanismelor şi prevederilor Protocolului de la -- Oficiului Schimbarea Climei de pe lângă Ministerul Me-
Kyoto” (în continuare Comisia Naţională), creată prin Ho- diului, care este instituţia responsabilă de analiza şi eval-
tărârea Guvernului Nr. 1574 din 26.12.2003. uarea politicilor de atenuare, precum şi de compilarea
Componenţa nominală a Comisiei Naţionale urmează a fi re- şi raportarea la nivel internaţional a Comunicărilor
văzută în vederea asigurării unei reprezentanţe de nivel mai Naţionale, Rapoartelor Naţionale de Inventariere şi
Rapoartelor Bianuale Revăzute către CONUSC, ar
înalt a ministerelor-cheie (la nivel de vice-ministru şi/sau şef
urma să i se atribuie responsabilitatea pentru moni-
de direcţie generală). Membrii Comisiei urmează să acţione-
torizarea, raportarea şi verificarea implementării SDER
ze ca puncte focale pentru interacţiunea ministerelor pe care
şi NAMA unilaterale; iar
le reprezintă cu Comisia Naţională. Postul de vicepreşedinte
al Comisiei Naţionale urmează să fie redistribuit Ministerului -- Oficiului Finanţării de Carbon de pe lângă Minis-
Economiei (la nivel de vice-ministru), instituţie cu responsa- terul Mediului, care este instituţia responsabilă de su-
bilitate directă pentru planificarea dezvoltării naţionale. pravegherea implementării unor proiecte MDN/CDM
ale Protocolului de la Kyoto, ar urma să i se atribuie
Sarcinile tehnice legate de implementarea acţiunilor poten- responsabilitatea pentru monitorizarea, raportarea şi
ţiale, sprijinite de donatori şi celor creditabile în sectoarele verificarea implementării acţiunilor de atenuare spri-
energetic, industrial, clădiri şi transport urmează a fi atri- jinite şi creditabile.
buite Agenţiei pentru Eficienţa Energetică (AEE) de pe lân-
Pentru a obţine o recunoaştere internaţională şi sprijin pen-
gă Ministerul Economiei; aspectele de atenuare în sectorul
tru acţiunile sale, pentru RM este important să demonstreze
agricol - Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare
angajamentul său naţional prin consolidarea instituţională
(MAIA); aspectele de atenuare în sectorul forestier - Agen-
necesară şi prin efectuarea paşilor preliminari în vederea pro-
ţiei „Moldsilva”; iar cele ce ţin de sectoarele deşeuri şi indus-
movării agendei de dezvoltare economică cu emisii reduse.
trial (sub-sectorul frigorific şi de condiţionare) – unor oficii
ale Ministerului Mediului (Oficiul Prevenirea Poluării Me- Astfel, primii paşi în implementarea SDER, ar trebui să fie
diului, respectiv Oficiul Ozon). în primul rând, axaţi pe realizarea angajamentelor şi măsu-
rilor interne, precum şi pe crearea unui cadru instituţional
Deciziile iniţiale privind cadrul general pentru SDER şi
favorabil şi de reglementare.
Acţiunile de atenuare adecvate la nivel naţional, adoptate
la Conferinţa Părţilor de la Cancun (2010), indică faptul că Mijloacele de bază pentru atingerea obiectivelor SDER sunt
cadrul de Monitorizare, Raportare şi Verificare (MRV) ur- Acţiunile de atenuare adecvate la nivel naţional (NAMA),
mează să cuprindă două abordări fundamental diferite: identificate în strategie ca tehnologii şi măsuri de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de seră. Primul pas spre implemen-
Monitorizarea, Raportarea şi Verificarea acţiunilor de ate- tarea acestora rezidă în elaborarea planurilor de acţiuni pen-
nuare unilaterale, precum şi analiza şi evaluarea generală a tru fiecare din NAMA selectate. Pentru o parte din acestea,
implementării SDER; Planul de acțiuni a fost deja dezvoltat în cadrul Proiectului
Monitorizarea, Raportarea şi Verificarea acţiunilor de ate- „Evaluarea Necesităţilor Tehnologice”, finanţat de UNEP în
nuare sprijinite de donatori şi creditabile. perioada 2011-2013257. Elaborarea Planului de acţiuni pen-
tru alte NAMA cere dezvoltarea de capacităţi şi disponibili-
Aceste abordări vor necesita seturi fundamental diferite de tatea financiară. Efectiv, resursele în cauză, în buna lor parte,
competenţe şi capacităţi din partea instituţiilor responsabile. sunt lipsă în ţară, din care considerente este necesară o asis-
tenţă consolidată din partea donatorilor externi.
În timp ce Monitorizarea, Raportarea şi Verificarea acţiu-
nilor de atenuare unilaterale şi a progreselor înregistrate în
cadrul SDER permite aplicarea procedurilor şi principiilor
7.2.4. Capacitatea de negociere a aspectelor
de raportare către CONUSC (prin intermediul Comunică- climatice la nivel internaţional
rilor Naţionale, Rapoartelor Naţionale de Inventariere şi Ra- Odată ce angajamentul de reducere a emisiilor de GES di-
poartelor Bianuale Revăzute), Monitorizarea, Raportarea şi rect a fost asumat la nivel internaţional şi naţional, iar baza
Verificarea (MRV) pentru acţiunile de atenuare sprijinite de 257
<http://tech-action.org/publications.asp>.
instituţională în vederea respectării acestor angajamente 7.3. Necesităţi financiare in contextul

este creată, RM devine eligibilă pentru obţinerea finanţă-
rii de la Fondul Verde pentru Climă pentru implementarea asigurării dezvoltării cu emisii reduse
NAMA sprijinite, odată ce acestea sunt înregistrate în Re- În vederea asigurării obiectivelor de reducere a emisiilor de
gistrul activităţilor de atenuare adecvate la nivel naţional (în gaze cu efect de seră în contextul dezvoltării cu emisii redu-
engl.: NAMA Registry) administrat de către Secretariatul se se cer a fi disponibile două categorii de finanţare. Prima
CONUSC. ţine de necesitatea atingerii nivelului adecvat de capacitate
În pofida faptului, că procedurile specifice şi instrucţiunile în domeniul atenuării emisiilor de gaze cu efect de seră. A
privind aplicarea pentru finanţare la Fondul Verde pentru doua corespunde volumului de investiţii necesar realizării
Climă nu sunt pe deplin definitivate, este important să fie măsurilor şi tehnologiilor care contribuie la reducerile de
iniţiată cât de curând posibil formularea ideilor de proiec- GES propuse.
te pentru acţiunile de atenuare adecvate la nivel naţional, Estimările efectuate au arătat că pentru fortificarea capaci-
pe care RM le-a identificat ca prioritare pentru finanţare şi tăţilor ţării de a rezolva problemele asociate cu dezvoltarea
sprijin din partea comunităţii internaţionale. cu emisii reduse, în următorii 4 ani ar fi necesare circa 1.2
În această privinţă, RM urmează să solicite finanţare bilatera- milioane $ SUA, dintre care anual circa 0.3 milioane $ SUA,
lă disponibilă prin mecanismul de finanţare rapidă (în engl.: celelalte resurse fiind de o singură implicare în formă de
„Fast Track”), inclusiv pentru a pregăti studii de fezabilitate, asistenţă, în principal venită de la donatorii externi. O parte
evaluări tehnice şi documentaţia de proiect deplină pentru din resursele necesare, în sumă de 642 mii $ SUA au fost alo-
acţiunile de atenuare adecvate la nivel naţional prioritare. cate şi urmează a fi valorificate în perioada 2014-2016 prin
intermediul Proiectului global „Programul de dezvoltare a
Ca o măsură adiţională în vederea obţinerii finanţării pen- capacităţilor pentru dezvoltarea cu emisii reduse”. Informa-
tru SDER, Guvernul RM ar urma să evalueze oportunitatea ţii mai detaliate privind structura necesităţilor financiare
stabilirii unui acord bilateral cu UE, care ar permite accesul menţionate mai sus sunt prezentate în Tabelul 7-1.
pe piaţa europeană a carbonului, prin furnizarea de credite
generate din proiecte de atenuare. În ce priveşte investiţiile necesare realizării măsurilor şi teh-
nologiilor care duc la reducerea emisiilor de GES identifi-
Este de notat, că capacitatea de negociere a fondurilor pen- cate de RM şi care, totodată, vor asigura durabilitatea dez-
tru reducerea emisiilor de GES în RM este limitată, ba chiar voltării economiei naţionale, acestea au fost determinate în
aflată la faza incipientă de consolidare. Drept urmare, se cer baza investiţiilor planificate a fi valorificate pentru realiza-
eforturi însemnate în vederea depăşirii acestei constrângeri. rea acţiunilor de atenuare adecvate la nivel naţional identi-
Se aşteaptă, că capacităţile respective să fie mult dezvoltate ficate în SDER. Investiţiile în cauză, alături de alţi parametri
în cadrul Proiectului global „Programul de dezvoltare a ca- identificaţi pentru fiecare sector în parte, precum: volumul
pacităţilor pentru dezvoltarea cu emisii reduse”, implemen- reducerilor de GES comparativ cu SLB, valoarea investiției
tat de către UNDP în 25 de ţări de pe mapamond cu su- şi investiția specifică pentru reducerile de GES sunt oglin-
portul financiar al UE, Guvernelor Germaniei şi Australiei, dite în Tabelul 7-2.
care urmează să fie implementat în perioada 2014 – 2016. Este de menţionat că în sectorul agricol nu se aşteaptă la o
Obiectivele proiectului sunt orientate spre consolidarea descreştere a emisiilor de GES, ci invers la o majorare a aces-
capacităților naționale, astfel ca să fie posibilă: (1) stabili- tora. Aceasta se explică prin necesitatea dezvoltării sectoru-
rea sistemelor de inventariere a gazelor cu efect de seră; (2) lui agricol, aflat în recesiune din 1990 încoace. Totodată, în
formularea măsurilor de atenuare la nivel național (NAMA) condiţiile în care NAMA preconizate pentru a fi realizate în
și Strategiilor de dezvoltare cu emisii reduse (SDER); și (3) sectorul agricol nu vor fi realizate în deplină măsură, creş-
stabilirea sistemelor MRV orientate spre susţinerea imple- terea emisiilor de GES comparativ cu SLB ar putea fi şi mai
mentării și dezvoltării NAMA și SDER. importantă.
Tabelul 7-1: Necesitaţi de finanţare la fortificarea capacitaţilor în domeniul atenuării emisiilor de GES în Republica Moldova în perioada
2014-2016, milioane $ SUA
Nr. Domeniul de fortificare a capacitaților Necesităţi financiare Comentarii
Efectuarea de studii, cercetări şi evaluări în Pentru a efectua anual studii, cercetări şi evaluări în domeniul
1. 0.30
domeniul schimbărilor climatice schimbărilor climatice
Pentru a formula studii de justificare a elementelor cheie din
2. Formularea de strategii şi politici climatice 0.15
strategiile şi planurile de acţiuni sectoriale
3. Implementarea de strategii şi politici climatice 0.65 Pentru dezvoltarea NAMA în conformitate cu priorităţile din SDER
Negocierea aspectelor climatice la nivel Pentru a dispune de posibilitatea de participa mai pe larg la
4. 0.10
internaţional negocierea viitoarelor acorduri climatice la nivel internaţional
TOTAL 1.20
Volumul total de investiţii necesar în scopurile susmenţio- • 14.4% din volumul solicitat de finanţare ar urma să fie
nat este egal cu 6.540 miliarde $ SUA. Spre comparaţie, in orientat spre sectorul clădiri, inclusiv pentru: izolarea
anul 2012 Republica Moldova a înregistrat un PIB de circa pereţilor locuinţelor; regulatoare de temperatură în odăi,
7.252 miliarde $ SUA258. cu programare; regulatoare automate de temperatură,
inclusiv modul zi/noapte; înlocuirea becurilor incan-
Tabelul 7-2: Investiţiile necesare până în anul 2020 pentru
descente cu becuri energetic eficiente; instalarea con-
valorificarea rezervelor de reducere a emisiilor de GES prin
intermediul acţiunilor de atenuare adecvate la nivel naţional
toarelor de energie termică la fiecare apartament; im-
(NAMA) plementarea centralelor termice pe pelete; pompelor de
căldură de capacitate medie şi mare, etc.
Valoarea investiției Investiția specifica pentru
Nr. Sectorul reducerile de GES,
• 8.4% din volumul solicitat de finanţare ar urma să fie
miliarde $ % din
SUA total Gg CO2 anual/mil. $ SUA orientat spre sectorul agricol, inclusiv pentru: înlocuirea
1. Energetica 1.9664 30.1 0.34
plugului cu grapa cu discuri grele la lucrarea de bază a
2. Transporturi 2.5330 38.7 0.28
solului la adâncimea de până la 20 cm fără introducerea
3. Clădiri 0.9426 14.4 1.15 îngrăşămintelor organice; implementarea pe pante cu
4. Industria 0.0075 0.1 11.58 înclinaţia mai mare de 5° a asolamentelor cu participar-
5. Agricultura 0.5502 8.4 -1.20 ea numai a culturilor semănate des (cereale păioase, ier-
6. UTSUTGS 0.1647 2.5 22.89 buri leguminoase anuale, ierburi perene); utilizarea: în
7. Deșeuri 0.3757 5.7 0.95 asolamentul cu 5 câmpuri ale 1 câmp ca ogor ocupat cu o
TOTAL 6.5402 100 0.92 cultură siderală leguminoasă (două recolte de măzăriche
de toamnă şi de primăvară încorporate în sol ca
Investiţiile în cauză ar avea următoarele destinaţii: îngrășământ verde pe fiecare câmp 1 în 5 ani); sistemului
• 38.7% din volumul solicitat de finanţare ar urma să fie ori- conservativ „Mini-Till”de lucrare a solului cu introducere
entat în sectorul transporturi şi gospodăria drumurilor, în sol preponderent numai a îngrăşămintelor minerale;
inclusiv pentru: producerea şi utilizarea de biomotorină sistemului conservativ „Mini-Till” de lucrare a solului cu
şi bioetanol; implementarea de sisteme „Bus Rapid Tran- utilizarea ca îngrășământ a îngrăşămintelor minerale şi
zit”; aplicarea tehnologiei gen injecţia directă la motoarele a întregii producţii agricole secundare (paielor, cioclejilor,
cu ardere internă; utilizarea Gazelor Naturale Compri- reziduurilor vegetale, etc.); sistemului conservativ „No-
mate, Gazelor de Sondă Lichefiate în transport; aplicarea Till” de lucrare a solului cu refacerea prealabilă în direcţie
tarifării electronice rutiere; implementarea transportului pozitivă a însuşirilor stratului post-arabil şi utilizarea
non-motorizat, Vehiculelor Electrice Hibride, Vehiculelor peste un an a măzărichii ca cultură intermediară folosită
Electrice Hibride cu conexiune la reţeaua electrică; reabili- ca îngrășământ verde; sistemului conservativ „Mini-Till”
tarea drumurilor mult deteriorate, etc.); de lucrare a solului cu refacerea prealabilă în direcţie
• 30.1% din volumul solicitat de finanţare ar urma să fie pozitivă a însuşirilor stratului post-arabil, utilizarea
orientat sectorului de producere a energiei electrice şi peste un an a măzărichii ca cultură intermediară folosită
termice, inclusiv pentru: implementarea cazanelor pe ca îngrășământ verde; depozitarea gunoiului de grajd în
gaze naturale în condensații, tehnologiei de cogenerare platforme; compostarea gunoiului de grajd; implementa-
bazată pe utilizarea motoarelor cu ardere internă de carea tehnologiei de alimentaţie a taurinelor prin utilizarea
pacitatea până la 500 kW putere electrică, tehnologiei separată a nutreţurilor, tehnologiei de alimentaţie a tau-
de cogenerare bazată pe utilizarea turbinelor pe gaze de rinelor prin utilizarea furajelor în formă de amestecuri
capacitatea până la 500 kW putere electrică, centralelor unice (monoraţie); utilizarea în alimentaţia taurinelor a
electrice cu cogenerare bazate pe utilizarea motoarelor cu unor aditivi furajeri care micşorează nivelul de formare
ardere internă şi turbine pe gaze de capacitate mai mare a metanului în procesul de digestie; prelucrarea gunoiului
de 1 MW putere electrică, centralelor electrice cu ciclu de grajd pentru obținerea biogazului şi utilizarea lui în
combinat cu gaze naturale, de capacitate mare, grupu- scopul producerii energiei.
rilor ciclu combinat cu gazificare integrată a cărbunelui • 5.7% din volumul solicitat de finanţare ar urma să fie ori-
(IGCC), centralelor electrice eoliene conectate la rețea, entat spre sectorul deşeuri, inclusiv pentru: dezvoltarea
sistemelor electrice eoliene pentru pompare, centralelor sistemului de colectare primară și depozitare a deșeurilor
fotovoltaice conectate la rețea, energiei fotovoltaice pen- în mediul urban și rural; dezvoltarea infrastructurii region-
tru mica irigare, centralelor hidraulice mici, microhi- ale de eliminare a deșeurilor municipale prin construcția
drocentralelor fără baraje; aplicarea centralelor termice depozitelor regionale de deşeuri menajere solide și stațiilor
pe bază de paie şi pelete pentru asigurarea cu energie de transfer; dezvoltarea infrastructurii regionale de elimin-
termică a obiectelor cu menire social-culturală, etc. are a deșeurilor municipale prin construcția centrelor de
tratare mecanico-biologică; tratarea nămolului la staţiile
258
World Economic Outlook Database, April 2013. International Monetary de epurare a apelor uzate din municipiile Chișinău, Bălți
Fund. Retrieved April 16, 2013.
și oraşul Cahul; recuperarea biogazului de la depozitul de nizate, adică după parametrul „Investiţia specifica pentru
deşeuri menajere solide din Țînțăreni, etc.. reducerea de GES” din Tabelul 7-2, atunci va trebui să con-
• 2.5% din volumul solicitat de finanţare ar urma să statăm că primele locuri după importanţă în reducerile de
fie orientat spre sectorul UTSUTGS, inclusiv pen- GES de la un 1 milion $ SUA sunt obţinute de la investiţiile
tru: împădurirea zonelor şi fâșiilor de protecţie a apelor în: sectorul UTSUTGS – 22.89 Gg CO2/ milion $ SUA; sec-
râurilor şi bazinelor acvatice; extinderea suprafeţelor torul industrial – 11.58 Gg CO2/milion $ SUA şi sectorul
împădurite; extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie clădiri – 1.15 Gg CO2/milion $ SUA.
forestieră; reconstrucţia/reabilitarea perdelelor forestiere O atare abordare, însă, nu ar fi una întocmai corectă, dat
de protecţie a câmpurilor agricole; programul de susţinere fiind că în sectoarele cu mai mici valori ale acestui parame-
a comunităţilor pentru managementul durabil şi integrat tru, cum este bunăoară, sectorul energetic, nu toată investi-
al pădurilor şi sechestrarea carbonului prin împădurire; ţia în sector ar trebui considerată la determinarea „Investiția
plantarea culturilor silvice energetice; reducerea emisiilor specifica pentru reducerea de GES”, dat fiind că investiţiile
de la deforestrarea şi degradarea pădurilor; pentru imple- respective sunt orientate prioritar spre dezvoltarea surselor
mentarea proiectelor „Conservarea solurilor în Moldova” şi de energie electrică pentru acoperirea cererii de energie în
„Dezvoltarea sectorului forestier comunal în Moldova”, etc. evoluţie, precum şi asigurarea securităţii energetică mult in-
• 0.1% din volumul solicitat de finanţare ar urma să fie ferioară, prin care se distinge ţara. Acelaşi sens îl au investi-
orientat spre sectorul industrial, inclusiv pentru: im- ţiile pentru alte sectoare.
plementarea Sistemului de Management Energetic în
Astfel că, în lipsa unor îndrumări general recunoscute la de-
conformitate cu standardul ISO 50001; aplicarea bio-
terminarea valorii investiţiei pentru determinarea indicelui
combustibilului de generaţia a 2-a pentru generarea
susmenţionat, determinarea aplicării investiţiei disponibile
energiei termice; ajustarea cadrului normativ naţional
spre reducerea de emisii va trebui efectuată prin analize mai
la cel al UE (Regulamentul CE Nr. 842/2006 privind
complexe.
anumite gaze fluorurate cu efect de sera) spre suprima-
rea eşalonată a unor gaze-F cu efect de seră; elaborarea/ Potenţialul de atenuare al acţiunilor adecvate la nivel naţi-
perfecţionarea sistemului de raportare a datelor privind onal (NAMA) în perioada 2014-2020, prezentate conform
importul şi consumul HFC, produselor şi echipamente- obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
lor cu HFC, PFC şi SF6; instruirea şi dotarea cu scule/ din Strategia de Dezvoltare cu Emisii Reduse a RM până în
instrumente disponibile pentru reglementarea HFC, PFC anul 2020, este prezentat în Anexa 2, iar Planul de acţiuni
şi SF6; consolidarea capacităţii Serviciului Vamal al RM; privind implementarea în mod prioritar a acţiunilor de ate-
reducerea eşalonată a consumului HFC, etc. nuare adecvate la nivel naţional, în vederea atingerii obiecti-
vului general al Strategiei de Dezvoltare cu Emisii Reduse a
Dacă judecăm după criteriul obţinerii celui mai înalt nivel
RM până în anul 2020, respectiv în Anexa 3.
de reducere a emisiilor de GES direct la investiţiile preco-
339
B i b l i o gr a f i e
1. Adger, W. N. (2006), Vulnerability. Global Environmental Houshan Kheradmand (Ed.), InTech, DOI: 10.5772/23840.
Change, 2006, 16 (3): 268–281. Available on: <http://www.intechopen.com/books/climate-
2. Ainsworth, E.A., Long, S.P. (2005), What have we learned change-socioeconomic-effects/impacts-of-climate-change-
from 15 years of free-air CO2 enrichment (FACE)? A meta- on-animal-production-and-quality-of-animal-food-pro-
analytic review of the responses of photosynthesis, canopy ducts>.
properties and plant production to rising CO2. New Phytol, 15. Babinszky, L., Dunkel, Z., Tуthi, R., Kazinczi, G., Nagy,
165:351–372 J. (2011), The impacts of climate change on agricultural
3. Alcamo, J., Moreno, J.M., Nováky, B. et al (2007), Europe. production, Hungarian Agricultural Research, in press,
Climate change 2007: impacts, adaptation and vulnerability. ISSN:1216-4526.
In: Parry ML. et al (eds) Contribution of working group II to 16. Benestad R.E. (2004), Tentative probabilistic temperature
the fourth assessment report of the intergovernmental panel scenarios for northern Europe. Tellus A, 2004, 56: p.89–101,
on climate change. Cambridge University Press, Cambridge, DOI: 10.1111/j.16000870.2004.00039.x.
pp 541–580.
17. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
4. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (2005), Balanţa Energetică în anul 2004 pe Republica Mol-
(2010), Raport despre activitatea Agenţiei Naţionale pentru dova. Mun. Chişinău.
Reglementare în Energetică în anul 2009. Chişinău, 2010. –
55 p.
(2006), Balanţa energetică în anul 2005 pe Republica Moldo-
5. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică va. Mun. Chişinău.
(2011), Raport despre activitatea Agenţiei Naţionale pentru
(2006), Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2006. Chişi-
70 p.
nău, Î.S. F.E.-P. „Tipografia Centrală” – Statistica Moldovei,
6. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică 560 p.
(2007), Balanţa Energetică a Republicii Moldova 2006. Cu-
57 p.
legere statistică. Chişinău: Statistica, 2007 (Combinatul Po-
7. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică ligrafic), 121 p.
(2007), Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2007. Chi-
70 p.
şinău, 2007, 560 p.
8. Angulo, C., R. P. Rötter, R. Lock, A. Enders, S. Fronzek,
and F. Ewert. (2013), Implication of crop model calibration
(2007), Principalii indicatori social – economici pe raioane,
strategies for assessing regional impacts of climate change in
municipii şi U.T.A. Găgăuzia în ianuarie – decembrie 2006.
Europe. Agric. For. Meteorol. 170: 32–46.
Chișinău 2007, p.16-19, http://www.statistica.md/pageview.
9. Arnell, N., and N. Reynard (1996), The Effects of Clima- php?l=ro&idc=263&id=2211.
te Change Due to Global Warming on River Flows in Great
Britain. // Journal of Hydrology, 1996, 183 (3-4): p.397-424.
(2008), Balanţa Energetică a Republicii Moldova 2007. Cu-
Available online at: http://www.sciencedirect.com/science
legere statistică. Chişinău: Statistica, 2008 (Combinatul Po-
10. Arnell, N.W. (2003), Effects of climate change on river flows ligrafic), 129 p.
and groundwater recharge using the UKCIP02 scenarios. Re-
port to UK Water Industry Research Limited. University of
(2008), Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2008. Chişi-
Southampton, 2003a.
nău, 2008, (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). - (Statistica Mol-
11. Arnell, N. W. (2003), Relative effects of multi-decadal cli- dovei). 580 p.
matic variability and changes in the mean and variability of
climate due to global warming: future stream flows in Britain.
(2008), Principalii indicatori social – economici pe regiuni de
// Journal of Hydrology, 2003b, 270: p.19-213.
dezvoltare, raioane şi municipii în ianuarie – decembrie 2007.
12. Asseng S., Foster I. T., and Turner N. C. (2011), The im- Chișinău 2008, p.16-19, http://www.statistica.md/pageview.
pact of temperature variability on wheat yields. Glob. Change php?l=ro&idc=263&id=2211.
Biol. 17:997–1012.
13. Babinszky, L., Halas, V., Verstegen, M. (2011), Impacts of (2009), Balanţa Energetică a Republicii Moldova 2008. Cu-
Climate Change on Animal Production and Quality of Ani- legere statistică. Chişinău: Statistica, 2009 (Combinatul Po-
mal Food Products. In: Climate Change – Socioeconomic ligrafic), 129 p.
Effects. Ed: J. Blanco and H. Kheradmand. In Tech. 454 p.
14. Babinszky, L., Halas, V., Verstegen, M. (2011), Impacts of (2009), Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2009. Ch.:
Climate Change on Animal Production and Quality of Animal Statistică, 2009 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). - (Statistica
Food Products, Climate Change - Socioeconomic Effects, Dr Moldovei). 576 p.
340
28. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova 42. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
(2009), Principalii indicatori social – economici pe regiuni de (2012), Principalii indicatori social – economici pe regiuni de
dezvoltare, raioane şi municipii în ianuarie – decembrie 2008. dezvoltare, raioane şi municipii în ianuarie – decembrie 2011.
Chișinău 2009, p.16-19, http://www.statistica.md/pageview. Chișinău 2012, p.16-19, http://www.statistica.md/pageview.
php?l=ro&idc=263&id=2211. php?l=ro&idc=263&id=2211.
29. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova 43. Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova
(2009), Populaţia Republicii Moldova pe vârste şi sexe, în (2013), Baza de date statistice: <http://statbank.statistica.
profil teritorial la 1 ianuarie 2008, Culegere statistică, 160 p. md/pxweb/Dialog/varval.asp?ma=IND0301&ti=Producti
30. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova a+principalelor+produse+industriale%2C+1997-2011&pa
(2010), Balanţa Energetică a Republicii Moldova 2009. Cu- th=../Database/RO/14%20IND/IND03/&lang =1>.
legere statistică. Chişinău: Statistica, 2010 (Statistica Moldo- 44. Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldo-
vei), 178 p. va (2013), Baza de date statistice. Indicatorii revizuiți
31. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova ai obiectivelor dezvoltării mileniului, 2000-2010:
(2010), Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2010. Ch.: <http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/varval.
Statistică, 2010 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). - (Statistica asp?ma=ODM0101&ti=Indicatorii+revizuiti+ai+Obiectivel
Moldovei). 572 p. or+Dezvoltarii+Mileniului%2C+2000-2011&path=../Data-
base/RO/ODM/&lang=1>.
(2010), Principalii indicatori social – economici pe regiuni de 45. Bostan, I. et al. (2007), Systems for conversion of renewable
dezvoltare, raioane şi municipii în ianuarie – decembrie 2009. energies. TEHNICA-INFO, Chisinau, 2007. 592 pages.
Chișinău 2010, p.16-19, http://www.statistica.md/pageview. 46. Brassard, J.P., Sigh P. (2008), Impact of climate change and
php?l=ro&idc=263&id=2211. CO2 increase on agricultural production and adaptation op-
33. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova tions for Southern Quebec, Canada. Mitig Adapt Strategies
(2010), Populaţia Republicii Moldova pe vârste şi sexe, în Glob Change, Vol. 13:241-265.
profil teritorial la 1 ianuarie 2009, Culegere statistică, 118 p. 47. Brenkert, A. & Malone, E. (2005), Modeling vulnerability
34. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova and resilience to climate change: A case study of India and
(2011), Balanţa Energetică a Republicii Moldova 2010. Cu- Indian States. Climatic Change, 72, 57–102. P. 37.
legere statistică. Chişinău: Statistica, 2011 (Statistica Moldo- 48. Brisson, N, Gate, P, Gouache, D., Charmet, G., Oury,
vei), 71 p. F.-X., Huard, F (2010), Why are wheat yields stagnating
35. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova in Europe? A comprehensive data analysis for France. Field
(2011), Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2011. Ch.: Crops Research, 119, 201–212. Calderini D, Slafer G. (1998):
Statistică, 2011 (S.C. „Europres” S.R.L.). - (Statistica Moldo- Changes in yield and yield stability in wheat during the 20th
vei). 564 p. century. Field Crops Research, 57, 335–347.
36. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova 49. Buciuceanu-Vrabie, M. (2013), Particularități socio-demo-
(2011), Principalii indicatori social – economici pe regiuni de grafice ale populației rurale. Populație și Dezvoltare, 1(13)
dezvoltare, raioane şi municipii în ianuarie – decembrie 2010. 2013, 4-5.
Chișinău 2011, p.16-19, http://www.statistica.md/pageview. 50. Cancelaria de Stat a Republicii Moldova (2013), Coopera-
php?l=ro&idc=263&id=2211. rea pentru dezvoltare, Raport anual 2012 cu privire la asisten-
37. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova ţa externă acordată Republicii Moldova. Chişinău, iulie 2013.
(2011), Populaţia Republicii Moldova pe vârste şi sexe, în 64 pagini.
profil teritorial la 1 ianuarie 2010, Culegere statistică, 118 p. 51. Carter, T.R. (1998), Changes in the thermal growing season
38. Biroul Naţional de Statistică (1990-2011), Raport Statistic in Nordic counties during the past century and prospects for
(anual) Nr. 24-agr „Starea sectorului zootehnic”. Efectivul the future. Agricultural and Food Science in Finland, 7: 161-
animalelor şi păsărilor în gospodăriile de toate categoriile la 1 179.
ianuarie (rapoarte anuale pentru perioada 1990-2011). 52. Carter, T. (2007), General Guidelines on the Use of Scenario
39. Biroul Naţional de Statistică (1990-2011), Raport Statistic Data for Climate Impact and Adaptation Assessment, Version
(anual) Nr. 24-agr „Starea sectorului zootehnic”. Indicatorii 2, Task Group on Data and Scenario Support for Impact and
de bază ai dezvoltării sectorului zootehnic în gospodăriile de Climate Assessment (TGICA). Intergovernmental Panel on
toate categoriile pe Republica Moldova (rapoarte anuale pen- Climate Change (IPCC), Geneva, 2007, 66p. Available on-
tru 1990-2011). line at: <http://www.ipcc-data.org/guidelines/TGICA_gui-
dance_sdciaa_v2_ﬁnal.pdf >.
(2012), Balanţa Energetică a Republicii Moldova 2011. Cu- 53. Cassman, K.G., Dobermann, A., Walters, D.T., Yang, H.S.
legere statistică. Chişinău: Statistica, 2012 (Statistica Moldo- (2003), Meeting cereal demand while protecting natural reso-
vei), 73 p. urces and improving environmental quality. Annual Review
of Environment and Resources, 28, 315–358.
(2012), Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2012. Ch.: 54. Cattivelli, L., Rizza, F., Badeck, F.-W. et al. (2008), Drought
Statistică, 2012 (Î.S. F.E.-P. „Tipografia Centrală”). - (Statis- tolerance improvement in crop plants: an integrated view from
tica Moldovei). 560 p. breeding to genomics. Field Crops Research, 105, 1–14. doi:
10.1016/j.fcr.2007.07.004.
341
55. Cerbari, V., Scorpan, V., Ţăranu, M. (2010), The potential electrică. Analele Institutului de Energetică al AŞM, 2010,
for reducing the CO2 emissions from arable soils of the Repu- pag. 207-231.
blic of Moldova. Mediul Ambiant (Environment), Scientific 68. Comendant, I. (2011), The identification of solutions to
Journal of Information and Ecological Culture, No. 1 (49), cover energy demand from renewables. Regional Energy
February 2010, ISSN: 1810-9551. P. 6-13. Problems, No. 2 (16), 2011, IPE ASM, pag. 39-52, <http://
56. Cerbari, V., Scorpan, V., Ţăranu, M., Bacean, I. (2012), ieasm.webart.md/contents_ro/?volume_id=28>.
Remedy of the quality state and productivity capacity of com- 69. Comendant, I. (2012), Impactul promovării surselor eoliene
mon chernozems in the south of Moldova as influenced by asupra dezvoltării sistemului energetic naţional. Conferinţa
some phytotechnology actions, Mediul Ambiant (Environ- Internaţională “Energetica Moldovei – 2012. Aspecte regi-
ment), Scientific Journal of Information and Ecological Cul- onale de dezvoltare”. 4-6 octombrie, 2012. Chișinău, Mol-
ture, No. 1 (61), February 2012, P. 38-43. dova, 8 pagini.
57. Cerbari, V., Scorpan, V., Ţăranu, M., (2012), Changing 70. Comitetul de Stat pentru Statistică al RSMM (1989), Eco-
properties of common chernozems in the south of Moldova nomia Naţională a RSSM, 1988. Anuar Statistic. Chişinău,
as influenced by some phytotechnology actions, In: „Acade- Cartea Moldovenească, 1989. 387 p.
mician I.A. Krupenikov – 100 years”: Collection of Scienti-
71. Constantinov T., Taranu L., Mironova Т., Тoderas V.
fic Articles / Academy of Sciences of Moldova, Institute of
(2009), Assessment of vulnerability some agricultural crops
Pedology, Agrochemistry and Soil Protection „N. Dimo”,
productivity in the Republic of Moldova, without adaptation
„Eco-TIRAS” International Environmental Association of
measures, to new climate conditions according to the CSIRO-
Dniester River Keepers; Ch.: S.n., 2012, 184 p. (P. 68-76).
Mk2, HADCM2 and ECHAM4 general atmospheric models.
58. Chambers, R., Gordon, C. (1992), Sustainable Rural The Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova, Series
Livelihoods: Practical concepts for the 21st Century. IDS of “Biological, Chemical and Agricultural Sciences”. Repu-
Discussion Paper 296, IDS, Brighton, UK. blic of Moldova, Chisinau, 2009, Nr.2 (308). C. 124-132.
59. Chase, D.L. Kehoe, P.T. (2011), GE Combined-Cycle Pro- 72. Craine, J.M., Elmore, A.J., Olson, K.C., Tolleson, D.
duct Line and Performance. GE Power Systems. Schenec- (2009), Climate change and cattle nutritional stress. Global
tady, New York, 2011, 44 pages. Change Biology, Vol.16, No.10 (October 2010), pp. 2901-
60. Challinor, A. J., Wheeler, T. R, Osborne, T. M., and Slingo, 2911. Doi: 10.1111/j.1365-2486.2009.02060.x.
J. M. (2006), Assessing the vulnerability of crop productivity 73. CRS (2008), Capturing CO2 from Coal-Fired Power Plants:
to climate change thresholds using an integrated crop–climate Challenges for a Comprehensive Strategy. CRS Report for
model. Avoiding Dangerous Climate Change, J. Schellnhu- USA Congress. 2008, 39 pages.
ber et al., Eds, Cambridge University Press, 187–194.
74. Daghir, N.J. (2009), Nutritional Strategies to Reduce Heat
61. Challinor, A. J., Wheeler, T. R., Slingo, J. M. (2005), Simu- Stress in Broilers and Broiler Breeders, Lohmann Informati-
lation of the impact of high temperature stress on the yield of on, Vol. 44, No.1 (April 2009) pp. 6-15.
an annual crop. Agric For Meteorol, Vol. 135: 180–189.
75. Departamentul de Stat pentru Statistică al Republicii
62. Ciscar, J.C., Iglesias, A., Feyen, L. et al. (2009), Climate Moldova (1992), Economia naţională a Republicii Moldova,
change impacts in Europe. Final Report of the PESETA Re- 1991. Anuar Statistic. Ch.: Tipografia C.P.C., 406 p.
search Project. EUR 24093 EN, JRC Scientific and Technical
76. Departamentul de Stat pentru Statistică al Republicii
Reports. Available at: <http://ftp.jrc.es/EURdoc/JRC55391.
Moldova (1994), Anuarul Statistic al Republicii Moldova,
pdf>.
1992. Ch.: Universitas, 1994, 372 p.
63. Close, W.H. (1989), The influence of thermal environment
77. Departamentul Statisticii al Republicii Moldova (1994),
on the voluntary food intake of pigs. In: The voluntary food
Balanţa Energetică în anul 1993 pe Republica Moldova (fără
intake of pigs, J.M. Forbes, M.A. Varley, T.L.J. Lawrence,
Transnitria). Mun. Chişinău.
(Eds), pp. 87-96. British Society of Animal Production,
Edinburgh. 78. Departamentul Statisticii al Republicii Moldova (1994),
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 1993. Ch.: „Statis-
64. Collin, A., van Milgen, J., Dubois, S., Noblet, J. (2001),
tica”, 1994, 448 p.
Effect of high temperature on feeding behaviour and heat pro-
duction in group-housed young pigs. British Journal of Nutri- 79. Departamentul Statisticii al Republicii Moldova (1995),
tion, Vol.86, pp. 63-70. Balanţa Energetică în anul 1994 pe Republica Moldova (fără
Transnitria). Mun. Chişinău.
65. COM (2009), Adapting to climate change: Towards a Euro-
pean framework for action. Commission of the European 80. Departamentul Statisticii al Republicii Moldova (1995),
Communities, Brussels, 1.4.2009, COM (2009) 147 final, Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 1994. Chişinău:
White Paper. Combinatul Poligrafic, 1995, 420 p.
66. Comendant, I., Sula, A., Robu, S., Dupleva, Iu. (2007), 81. Departamentul Statisticii al Republicii Moldova (1996),
Dezvoltarea surselor de energie electrică în RM inclusiv cu po- Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 1995. Chişinău:
sibila participare a centralei nucleare. Problemele energeticii Combinatul Poligrafic, 1996, 464 p.
regionale, Nr. 2, 2007, IE ASM, pag. 1-20. <http://ieasm.we- 82. Departamentul Statisticii al Republicii Moldova, Centrul
bart.md/contents_ro/?volume_id=13>. Principal de Calcul (1996), Balanţa Energetică în anul 1995
67. Comendant, I., Sula, A. (2010), Impactul factorilor de in- pe Republica Moldova. Mun. Chişinău.
fluenţă asupra scenariilor de dezvoltarea a surselor de energie
342
83. Departamentul Statisticii al Republicii Moldova (1997), vernmental Panel on Climate Change. Eds. Parry ML, Can-
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 1996. Chişinău: Edi- ziani OF, Palutikof JP, van der Linden PJ, Hanson.
tura „Ştiinţa”, 1997, 528 p. 100. ECE Convention on Long-Range Transboundary Air
84. Departamentul Statisticii al Republicii Moldova (1997), Pollution and European Environment Agency EMEP/
Balanţa Energetică în anul 1996 pe Republica Moldova. Mun. CORINAIR (2000), Atmospheric Emission Inventory Guide-
Chişinău. book. Second Edition from September 1999, Volumes 1, 2
85. Departamentul Analize Statistice şi Sociologie al Repu- and 3.
blicii Moldova, Centrul Principal de Calcul (1998), Ba- 101. Eckhardt, K. and Ulbricht, U. (2003), Potential impacts of
lanţa Energetică în anul 1997 pe Republica Moldova. Mun. climate change on groundwater recharge and stream flow in
Chişinău. a central European low mountain range.//Journal of Hydro-
86. Departamentul Analize Statistice şi Sociologie al Repu- logy, 2003. 284, p.244-252.
blicii Moldova, Centrul Principal de Calcul (1999), Ba- 102. EEA (2005), EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guide-
lanţa Energetică în anul 1998 pe Republica Moldova. Mun. book – 2005, European Environment Agency, Technical re-
Chişinău. port No 30. Copenhagen, Denmark, December 2005. (avail-
87. Departamentul Analize Statistice şi Sociologie al Repu- able on: <http://reports.eea.eu.int/EMEPCORINAIR4/en>).
blicii Moldova, Centrul Principal de Calcul (2000), Ba- 103. EEA (2009), EMEP/EEA Air Pollution Emission Inventory
lanţa Energetică în anul 1999 pe Republica Moldova. Mun. Guidebook 2009, Technical guidance to prepare national emis-
Chişinău. sion inventories. European Environment Agency, Technical
88. Departamentul Analize Statistice şi Sociologie al Repu- Report No 9/2009. Copenhagen, Denmark, (available on:
blicii Moldova (2001), Anuarul Statistic al Republicii Mol- <http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emis-
dova, 1999. Chişinău: Statistica, 526 p sion-inventory-guidebook-2009>).
89. Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Mol- 104. Ewert, F., Rounsevell, M.D.A., Reginster, I., Metzger, M.J.,
dova (2001), Balanţa Energetică în anul 2000 pe Republica Leemans, R. (2005), Future scenarios of European agricultu-
Moldova. Mun. Chişinău. ral land use I. Estimating changes in crop productivity. Agri-
culture, Ecosystems and Environment, 107, 101–116.
90. Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Mol-
dova (2002), Balanţa Energetică în anul 2001 pe Republica 105. Ewert, F., van Ittersum, M.K., Heckelei, T., Therond, O.,
Moldova. Mun. Chişinău. Bezlepkina, I., Andersen, E., et al. (2011), Scale changes
and model linking methods for integrated assessment of agri-
environmental systems. Agric. Ecosyst. Environ. 142: 6-17.
dova (2003), Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2003.
Chişinău: Statistica, 704 p 106. Farooq, M., H. Bramley, J. A. Palta, Siddique, K. H. M.
(2011), Heat Stress in Wheat during Reproductive and Grain-
Filling Phases. Crit. Rev. Plant Sci. 30: 491–507.
dova (2003), Balanţa Energetică în anul 2002 pe Republica
Moldova. Mun. Chişinău. 107. Federation of Animal Science Societies (2010), Guide for
the Care and Use of Agricultural Animals in Research and
Teaching, (January 2010), Champaign, Illinois, USA. <www.
fass.org/docs/agguide3rd/Ag_Guide_3rd_ed.pdf>.
Chişinău: Statistica, 738 p
108. Feenstra, J.F., Burton, I., Smith, J.B., Tol, R.S.J. (1998),
Handbook on Methods for Climate Change Impact Assess-
dova (2004), Balanţa Energetică în anul 2003 pe Republica
ment and Adaptation Strategies. UNEP/IVM, Nairobi/Am-
Moldova. Mun. Chişinău.
sterdam.
109. Finger, R. (2010), Evidence of slowing yield growth - the
example of Swiss cereal yields. Food Policy, 35, 175–182. doi:
Chişinău: Statistica, 555 p
10.1016/j.foodpol.2009.11.004.
96. Department of Energy and Climate Change of the United
110. Fischer, G., M., Shah, F. N., Tubiello, H. van Velhuizen
Kingdom (2009), The UK’s Fifth National Communication
(2005), Socio-economic and climate change impacts on agri-
under the United Nations Framework Convention on Climate
culture: An integrated assessment, 1990–2080. Philos. Trans.
Change, 153 pp.
Roy. Soc., 1463, 2067–2083.
97. Diaz-Nieto, J., and R. Wilby (2005), A Comparison of Sta-
111. Forster, P., Ramaswamy, V., Artaxo, P. et al. (2007), Chan-
tistical Downscaling and Climate Change Factor Methods:
ges in atmospheric constituents and in radiative forcing. In:
Impacts on Low Flows in the River Thames, United King-
Solomon S., et al (eds.) Climate change 2007: the physical
dom.//Climatic Change, 2005, 69 (2): p.245-268.
science basis. Contribution of working group I to the fourth
98. Easterling, W., Apps, M. (2005), Assessing the consequences assessment report of the intergovernmental panel on climate
of climate change for food and forest resources: a view from the change. Cambridge University Press, Cambridge.
IPCC. Climate Change, Vol. 70: 165–189.
112. Food and Agriculture Organization of the United Nations
99. Easterling, W.E., Aggarwal, P.K., Batima, P. et al. (2007), (2013), FAOSTAT / FAO Statistics Division, 15 February
Food, fibre and forest products. Climate change 2007: impacts, 2013:<http://faostat.fao.org/site/609/DesktopDefault.
adaptation and vulnerability. Contribution of Working aspx?PageID=609#ancor>.
Group II. In: The Fourth Assessment Report of the Intergo-
343
113. Galupa D., Talmaci I., Şpitoc L. (2005), Manual pentru ma- 129. Hai, L., Rong, D., Zhang, Z.Y. (2000), The effect of thermal
nagementul proiectului „Conservarea solurilor în Moldova”. environment on the digestion of broilers. Journal of Animal
Chişinău, Centrul editorial al UASM, 206 p. Physiology and Animal Nutrition (Berl.) Vol. 83 pp. 57–64.
114. Galupa D., Talmaci I., Şpitoc L. (2005), Studiul pentru Re- 130. Hahn, M.B. et al. (2009), The Livelihood Vulnerability
publica Moldova „Asigurarea durabilităţii pădurilor şi mij- Index: A pragmatic approach to assessing risks from climate
loacelor de trai prin perfecţionarea guvernării şi controlului variability and change—A case study in Mozambique. Global
asupra tăierilor ilicite”. Chişinău, Centrul editorial al UASM, Environ. Change, V.19, 1, 74–88.
116 p. 131. Hanson, C.E., Palutikof, J.P., Livermore, M.T.J. et al.
115. Galupa D., Talmaci I., Şpitoc L. (2006), Proiectul „Conser- (2007), Modeling the impact of climate extremes: an overview
varea solurilor în Moldova”. Chişinău, Centrul editorial al of the MICE Project. Climate Change, Vol. 81:163–177.
UASM, 18 p. 132. Harrison, P.A., Butterfield, R. (1996), Effects of climate
116. Galupa D., Talmaci I., Şpitoc L. (2006), Sectorul forestier change on Europe-wide winter wheat and sunflower producti-
din Republica Moldova – probleme, realizări, perspective. vity. Clim. Res. 7:225–241.
Chişinău, Centrul editorial al UASM, 27 p. 133. Hatfield, J. L., K. J. Boote, B. A. Kimball et al. (2011), Cli-
117. Galupa D., Talmaci I., Şpitoc L., Rotaru P., Rusu A., Boa- mate impacts on agriculture: implications for crop production.
ghie D. (2006), Dezvoltarea pădurilor şi pajiştilor comu- Agron. J. 103:351–370.
nale din Republica Moldova. Chişinău, Centrul editorial al 134. Hawkins, E., Sutton, R. (2011), The potential to narrow
UASM, 19 p. uncertainty in projections of regional precipitation change.
118. Galupa D., Talmaci I., Şpitoc L. (2006), Sectorul forestier Climate Dynamics, 37, 407–418. doi: 10.1007/s00382-010-
din Republica Moldova – probleme, realizări, perspective. 0810-6.
Chişinău, Centrul editorial al UASM, 27 p. 135. Hawkins, E., Fricker, T. E., Challinor, A. J. et al. (2013),
119. Galupa D., Talmaci I., Şpitoc L. (2008), Practicile agro-fo- Increasing influence of heat stress on French maize yields from
restiere în Moldova şi schimbarea climei. Chişinău, ÎEP Şti- the 1960s to the 2030s. Global Change Biology 19, 937–947,
inţa, 96 p. doi: 10.1111/gcb.12069.
120. Galupa D., Arcadie Capcelea, Talmaci I., Şpitoc L. (2010), 136. Herrero, M., Hanotte, O., Notenbaert, A. and Thornton,
Проекты МЧР в области облесения – опыт Республики P.K. (2008), Potential of modeling animal genetic resources
Молдова. Chişinău, ÎEP Ştiinţa, 92 p. data in relation to other existing data sets. In: Pilling, D.,
121. Galupa Dumitru, Platon Ion et al. (2011), Raport cu privire Rischkowsky, B. and Scherf, B., Eds., Report on the FAO/
la starea sectorului forestier din Republica Moldova: perioada WAAP Workshop on Production Environment Descriptors for
2006-2010. Agenţia „Moldsilva”; Ch., 48 p. Animal Genetic Resources Report, Caprarola, 6-8 May 2008.
<www.fao.org/docrep/meeting/022/mb386e.pdf >.
122. Galupa Dumitru, Ciobanu Anatol, Scobioală Marian et
al. (2011), Tăierile ilicite ale vegetaţiei forestiere în Republica 137. Hichem Ben Salem, Mourad Rekik, Narjess Lassoued,
Moldova. Studiu analitic, Ch., Agenţia „Moldsilva”, 38 p. Mohamed-Aziz Darghouth (2011), Global Warming and
Livestock in Dry Areas: Expected Impacts, Adaptation and
123. Gaughan, J.B. et al. (2009), Response of domestic animals
Mitigation, Climate Change - Socioeconomic Effects, Dr Ho-
to climate challenges. In: Ebi, K.L., Burton, I. and McGregor,
ushan Kheradmand (Ed.), InTech, DOI: 10.5772/24734.
G.R., Eds., Biometeorology of Adaptation to Climate Varia-
Available from: <http://www.intechopen.com/books/cli-
bility and Change, Springer Science, Hei- delberg, 131-170.
mate-change-socioeconomic-effects/global-warming-and-
124. Giannakopoulos, C., Le Sager, P., Bindi, M. et al. (2009), livestock-in-dry-areas-expected-impacts-adaptation-and-
Climatic changes and associated impacts in the Mediterrane- mitigation>.
an resulting from global warming. Global Planet Change, Vol.
138. Hoffman, M.T., Vogel, C. (2008), Climate change impacts
68: 209–224.
on African rangelands. Rangelands, 30: 12–17.
125. Giorgi, F. (2005), Climate change prediction. //Climatic
139. Horton, R. et al. (2010), New York City Panel on Climate
Change 2005, 73: p.239–265, DOI: 10.1007/s10584-005-
Change 2010 Report, Chapter 3: Climate Observations and
6857-4.
Projections. New York Academy of Sciences 1196, 2010:
126. Giorgi, F, Lionello, P. (2008), Climate change projections for p.41–62. Available online at: <http://onlinelibrary.wiley.
the Mediterranean region. Global and Planetary Change, 63, com/doi/10.1111/j.1749-6632.2009.05314.x/full>.
90–104.
140. Huynh, T.T.T., Aarnink, A.J.A., Verstegen, M.W.A., Ger-
127. Grassini, P., Thorburn, J., Burr, C., Cassman, K.G. (2011), rits, W.J.J., Heetkamp, M.J.W., Kemp, B. & Canh, T.T.
High-yield irrigated maize in the Western U.S. Corn Belt: (2005), Effects of increasing temperatures on physiological
I. On-farm yield, yield potential, and impact of agronomic changes in pigs at different relative humidity. Journal of Ani-
practices. Field Crops Research, 120:142-150. doi:10.1016/j. mal Science, Vol.83, pp. 1385-1396.
fcr.2010.09.012.
141. IBNET (2013), International Benchmarking Network for
128. Guvernul Republicii Moldova (2011), Programul de activi- Water and Sanitation Utilities, <http://www.ib-net.org/en/
tate al Guvernului Republicii Moldova Integrarea Europeană: production/?action=country>.
Libertate, Democraţie, Bunăstare 2011-2014. <http://www.
142. ICRISAT (2009), Quantitative assessment of Vulnerability to
gov.md/doc.php?l=ro&idc=445&id=3729>.
Climate Change. ICRISAT Manual, 32 p.
344
143. Iglesias, A., C. Rosenzweig, Pereira, D. (2000), Agricultu- 157. IPCC (1997), Revised 1996 IPCC Guidelines for National
ral impacts of climate change in Spain: Developing tools for a Greenhouse Gas Inventories Vol. 1-3, Intergovernmental
spatial analysis. Global Environ. Change, 10, 69–80. Panel on Climate Change.
144. Iglesias, A., Quiroga, S. (2007), Measuring the risk of clima- 158. IPCC/OECD/IEA (2000), IPCC Good Practice Guidance
te variability to cereal production at five sites in Spain. Clim. and Uncertainty Management in National Greenhouse Gas
Res. 34:47–57 Inventories, Intergovernmental Panel on Climate Change,
145. Iglesias, A., Quiroga, S., Schlickenrieder, J. (2010), Asses- Organization for Economic Co-operation and Develop-
sing uncertainty to support climate change adaptation needs ment, and International Energy Agency, Tokyo.
for Mediterranean crops. Climate Research, 44, 83–94. 159. IPCC SRES (2000), Nakićenović, N., and Swart, R., ed., Spe-
146. International Atomic Energy Agency (1996), Energy and cial Report on Emissions Scenarios: A special report of Working
Power Evaluation Program, ENPEP, Version 3.0, User’s Guide. Group III of the Intergovernmental Panel on Climate Chan-
1996. ge (book), Cambridge University Press,ISBN 0-521-80081-
1, 978-052180081-5 (pb: 0-521-80493-0, 978-052180493-6).
147. International Atomic Energy Agency (1995), Energy and
nuclear power planning study for Romania (covering period 160. IPCC TAR WG1 (2001), Houghton, J.T.; Ding, Y.; Griggs,
1989-2010). September 1995. D.J.; Noguer, M.; van der Linden, P.J.; Dai, X.; Maskell, K.;
and Johnson, C.A., ed., Climate Change 2001: The Scientific
148. International Atomic Energy Agency (2000), Wien Auto-
Basis, Contribution of Working Group I to the Third Assess-
matic System Planning (WASP) Package, A Computer Code
ment Report of the Intergovernmental Panel on Climate
for Power Generating System Expansion Planning, Version
Change, Cambridge University Press, ISBN 0-521-80767-
WASP-IV, User’s Manual. 2000.
0 (pb: 0-521-01495-6).
149. Inspectoratul Ecologic de Stat (2009), Anuarul IES – 2008
161. IPCC TAR WG2 (2001), McCarthy, J. J.; Canziani, O. F.;
„Protecţia mediului în Republica Moldova” / Iurie Stamatin,
Leary, N. A.; Dokken, D. J.; and White, K. S., ed., Climate
Alexandru Apostol, Mihai Mustea [et al.]. – Ch. : „A.V.i.T.
Change 2001: Impacts, Adaptation and Vulnerability, Contri-
Publ” SRL, 2009 (Tipogr. “Continental-Grup” SRL). – 288 p.
bution of Working Group II to the Third Assessment Report
150. Inspectoratul Ecologic de Stat (2011), Anuarul IES – 2010 of the Intergovernmental Panel on Climate Change, Cam-
„Protecţia mediului în Republica Moldova”; col. red.: Grigo- bridge University Press, ISBN 0-521-80768-9 (pb: 0-521-
re Prisăcaru, Valentina Ţapiş, Vadim Stângaci [et al.]. – Ch.: 01500-6).
S.n., 2011 (Tipogr. - “Sirius” SRL) – 232 p.
162. IPCC TAR WG3 (2001), Metz, B.; Davidson, O.; Swart, R.;
151. Inspectoratul Ecologic de Stat (2012), Anuarul IES – 2011 and Pan, J., ed., Climate Change 2001: Mitigation, Contribu-
„Protecţia mediului in Republica Moldova”; col. red.: Gr. tion of Working Group III to the Third Assessment Report
Prisăcaru, V. Ţapiş, V. Stingaci [et al.]. – Ch. : Continental of the Intergovernmental Panel on Climate Change, Cam-
Grup, 2012. – 248 p. bridge University Press, ISBN 0-521-80769-7 (pb: 0-521-
152. International Monetary Fund (2013), World Economic Ou- 01502-2).
tlook Database, April 2013. Retrieved April 16, 2013. 163. IPCC TAR SYR (2001), Watson, R. T.; and the Core Writing
153. IPCC SAR WG1 (1996), Houghton, J.T.; Meira Filho, L.G.; Team, ed., Climate Change 2001: Synthesis Report, Contri-
Callander, B.A.; Harris, N.; Kattenberg, A., and Maskell, K., bution of Working Groups I, II, and III to the Third Assess-
ed., Climate Change 1995: The Science of Climate Change, ment Report of the Intergovernmental Panel on Climate
Contribution of Working Group I to the Second Assess- Change, Cambridge University Press, ISBN 0-521-80770-
ment Report of the Intergovernmental Panel on Climate 0 (pb: 0-521-01507-3).
Change, Cambridge University Press, ISBN 0-521-56433- 164. IPCC (2003), Good Practice Guidance for Land Use, Land-
6 (pb: 0-521-56436-0). Use Change and Forestry. [Internet] Intergovernmental
154. IPCC SAR WG2 (1996), Watson, R.T.; Zinyowera, M.C.; Panel on Climate Change. Available from: <http://www.
and Moss, R.H., ed., Climate Change 1995: Impacts, Adapta- ipccnggip. iges.or.jp/lulucf/gpglulucf_unedit.html>.
tions and Mitigation of Climate Change: Scientific-Technical 165. IPCC (2006), Guidelines for National Greenhouse Gas In-
Analyses, Contribution of Working Group II to the Second ventories. Intergovernmental Panel on Climate Change.
Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Cli- Prepared by the National Greenhouse Gas Inventories Pro-
mate Change, Cambridge University Press, ISBN 0-521- gramme. Published by Institute for Global Environmental
56431-X (pb: 0-521-56437-9). Strategies (IGES). Available from: <http://www.ipcc-nggip.
155. IPCC SAR WG3 (1996), Bruce, J.P.; Lee, H.; and Haites, iges.or.jp>.
E.F., ed., Climate Change 1995: Economic and Social Dimen- 166. IPCC AR4 WG1 (2007), Solomon, S.; Qin, D.; Manning, M.;
sions of Climate Change, Contribution of Working Group III Chen, Z.; Marquis, M.; Averyt, K.B.; Tignor, M.; and Miller,
to the Second Assessment Report of the Intergovernmen- H.L., ed., Climate Change 2007: The Physical Science Basis,
tal Panel on Climate Change, Cambridge University Pre- Contribution of Working Group I to the Fourth Assessment
ss, ISBN 0-521-56051-9 (pb: 0-521-56854-4). Report of the Intergovernmental Panel on Climate Chan-
156. IPCC SAR SYR (1996), Climate Change 1995: A report of ge, Cambridge University Press, ISBN 978-0-521-88009-
the Intergovernmental Panel on Climate Change, Second 1 (pb: 978-0-521-70596-7).
Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Cli- 167. IPCC AR4 WG2 (2007), Parry, M.L.; Canziani, O.F.; Palu-
mate Change, IPCC. tikof, J.P.; van der Linden, P.J.; and Hanson, C.E., ed., Clima-
345
te Change 2007: Impacts, Adaptation and Vulnerability, Con- 181. Lobell, D. and Field, C., (2007), Global scale climate–crop
tribution of Working Group II to the Fourth Assessment yield relationships and the impacts of recent warming. Envi-
Report of the Intergovernmental Panel on Climate Chan- ron. Res. Lett. 2 014002 doi:10.1088/1748-9326/2/1/014002
ge, Cambridge University Press, ISBN 978-0-521-88010- 182. Lobell, D.B., Burke, M.B. (2008), Why are agricultural
7 (pb: 978-0-521-70597-4). impacts of climate change so uncertain? The importance of
168. IPCC AR4 WG3 (2007), Metz, B.; Davidson, O.R.; Bosch, temperature relative to precipitation. Environmental Resear-
P.R.; Dave, R.; and Meyer, L.A., ed., Climate Change 2007: ch Letters, 3 (034), 007. doi: 10.1088/1748-9326/3/3/034007.
Mitigation of Climate Change, Contribution of Working 183. Lobell, D. B., Burke, M. B., Tebaldi C. et al. (2008), Prio-
Group III to the Fourth Assessment Report of the Intergo- ritizing climate change adaptation needs for food security in
vernmental Panel on Climate Change, Cambridge University 2030. Science, 319, 607–610.
Press, ISBN 978-0-521-88011-4 (pb: 978-0-521-70598-1).
184. Lobell, D.B., Cassman, K.G., Field, C.B. (2009), Crop yield
169. IPCC AR4 SYR (2007), Core Writing Team; Pachauri, R.K; gaps: their importance, magnitudes, and causes. Annual Re-
and Reisinger, A., ed., Climate Change 2007: Synthesis Re- view of Environment and Resources, 34, 179–204.
port, Contribution of Working Groups I, II and III to the
185. Lobell, D.B., Burke, M.B. (2010), On the use of statisti-
Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel
cal models to predict crop yield responses to climate change.
on Climate Change, IPCC, ISBN 92-9169-122-4.
Agric. Forest Meteorol. 150:1443–1452.
170. Jones, R.N. (2000), Managing uncertainty in climate change
186. Lobell, D. B., Schlenker, W., Costa-Roberts, J. (2011), Cli-
projections–Issues for impacts assessments.// Climatic Chan-
mate Trends and Global Crop Production since 1980. Science,
ge, 2000, 45: p.403–419, DOI: 10.1023/A:1005551626280.
333:616–620.
171. Jones, P.D., Lister, D.H., Jaggard, K.W., Pidgeon, J.D.
187. Lobell, D.B., Banziger, M., Magorokosho, C., Vivek, B.
(2003), Future climate impact on the productivity of sugar
(2011a), Nonlinear heat effects on African maize as evidenced
beet (Beta vulgaris L.) in Europe. Climatic Change, 58, 93–
by historical yield trials. Nature Climate Change, 1(1): 42-45.
108.
188. Lobell, D.B., Schlenker, W.S., Costa-Roberts, J. (2011b),
172. Jones, R.G., Noguer, M., Hassell, D.C., et al. (2004), Gene-
Climate trends and global crop production since 1980. Scien-
rating high resolution climate change scenarios using PRECIS,
ce, 333, (6042): 616-620.
Met Office Hadley Centre, Exeter, UK, 40 pp.
189. Lobell, D.B., Sibley, A., Ortiz-Monasterio, J.I. (2012), Ex-
173. Kadzere, C.T., Murphy, M.R., Silanikove, N., Maltz, E.
treme heat effects on wheat senescence in India. Nature Cli-
(2002), Heat stress in lactating dairy cows: a review. Livestock
mate Change, 2, 186–189. doi: 10.1038/nclimate1356.
Production Science, Vol.77, No. 1 (October 2002), pp. 59-91.
190. Luo, Q. (2011), Temperature thresholds and crop production:
174. Keane, M.G., Allen, P. (1998), Effects of production system
a review. Climatic Change, 109, 583–598.
intensity on performance, carcass composition and meat qua-
lity of beef cattle. Livestock Production Science, Vol. 56, pp. 191. Lozovanu, V., Gîrbu, V. (2010), Foreign Assistance and
203–214. Moldova’s Economic Development. IDIS Viitorul, September
2010.
175. Kenny, G.J., Harrison, P.A. (1993), Chapter 11. Analysis of
effects of climate change on broad scale patterns of agroclimate 192. Malone, E.L., Brenkert A.L. (2008), Uncertainty in resilience
in Europe. In: The Effect of Climate Change on Agricultural to climate change in India and Indian states. Climatic Change.
and Horticultural Potential in Europe (eds Kenny GJ, Harri- 91: 451-476.
son PA, Parry ML), pp. 201–224. University of Oxford, UK. 193. Marai, I.F.M., El-Darawany, A.A., Fadiel, A., Abdel-Ha-
176. Kerr, B.J., Yen, J.T., Nienaber, J.A., Easter, R.A. (2003), In- fez, M.A.M. (2007), Physiological traits as affected by heat
fluences of dietary protein level, amino acid supplementation stress in sheep — a review. Small Rumin. Res. 71, 1–12.
and environmental temperature on performance, body com- 194. Marai, I.F.M., Haeeb, A.A.M. (2010), Buffalo’s biological
position, organ weights and total heat production of growing functions as affected by heat stress: A review. Livestock Scien-
pigs, Journal of Animal Science, Vol.81, pp. 1998-2007. ce, 127, 89-109. doi:10.1016/j.livsci.2009.08.001.
177. Lavalle, C., Micale, F., Houston, T.D. et al. (2009), Climate 195. Mashaly, M.M., Hendricks, G.L. & Kalama, M.A. (2004),
change in Europe. 3. Impact on agriculture and forestry. A re- Effect of Heat Stress on Production Parameters and Immu-
view. Agronomy for Sustainable Development, 29, 433–446. ne Responses of Commercial Laying Hens, Poultry Science,
178. Le Bellego, L., van Milgen, J., Noblet, J. (2002), Effect of Vol.83, pp. 889–894.
high ambient temperature on protein and lipid deposition and 196. McAveney BJ, Covey C, Joussaume S, Kattsov V, Kitoh A,
energy utilization in growing pigs. Animal Science, Vol.75, Ogana W, Pitman AJ, Weaver AJ, Wood RA, Zhao Z-C.
pp. 85-96. (2001), Model evaluation. In Climate Change 2001: The
179. Lin, H., Jiao, H.C., Buyse, J., Decuypere, E. (2006), Stra- Scientiﬁc Basis. Contribution of Working Group I to the Third
tegies for preventing heat stress in poultry. World’s Poultry Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate
Science Journal, Vol.62, pp. 71-86. Change, Houghton JT, Ding Y, Griggs DJ, Noguer M, van der
Linden PJ, Dai X, Maskell K, Johnson CA (eds). Cambridge
180. Lobell, D.B., Asner, G.P. (2003), Climate and management
University Press: Cambridge and New York; 2001: 881p.
contributions to recent trends in U.S agricultural yields. Sci-
ence, 299, 1032, doi: 10.1126/science.1078475. 197. McManus, C. et al. (2009), Heat tolerance in Brazilian
sheep: Physiological and blood parameters. Tropical Ani- mal
346
Health and Production, 41, 95-101. doi:10.1007/s11250- Scorpan, Andrei Perciun; grupul de sinteză: Vasile Scorpan,
008-9162-1. Andrei Perciun, Marius Ţăranu, Igor Bercu; red. şt.: Valentin
198. Mearns, L.O., M. Hulme, T.R. Carter, R. Leemans, M. Lal, Arion, Valentin Bobeică. Ch.: Cartdidact, 2002 (Tipografia
and P. Whetton. Climate scenario development (2001), In „Reclama”). - 176 p.
Climate Change 2001: The Scientific Basis, J.T. Houghton, Y. 207. Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Terito-
Ding, D.J. Griggs, M. Noguer, P.J. van der Linden, D. Xiao- riului / Institutul Naţional de Ecologie (2003), Starea me-
su, and K. Maskell (eds.). Cambridge University Press, New diului în Republica Moldova în anul 2002 (Raport Naţional).
York, 2001. Available at <http://www.grida.no/climate/ipcc_ Chişinău, Mediul Ambiant, 2003. - 144 p.
tar/wg1/pdf/TAR-13.PDF>. 208. Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale / Institutul
199. Meehl, G. A., C. Covey, T. Delworth, M. Latif, B. McAva- Naţional de Ecologie (2004), Starea mediului în Republica
ney, J. F. B. Mitchell, R. J. Stouffer, and K. E. Taylor (2007), Moldova în anul 2003 (Raport Naţional). Chişinău, Institutul
The WCRP CMIP3 multi-model dataset - A new era in cli- Naţional de Ecologie, 2004. - 130 p.
mate change research.//Bull. Am. Meteorol. Soc., 2007a, 88: 209. Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale / Academia
1383–1394, doi: 10.1175/BAMS-88-9-1383. de Ştiinţe a Moldovei / Institutul de Ecologie şi Geografie
200. Meehl, G.A., Stocker, T.F., Collins, W. et al. (2007), Global (2007), Starea mediului în Republica Moldova în anul 2006
climate projections. In: Climate Change 2007: The Physical (Raport Naţional). Ch.: S.n., 2007. - 103 p.
Science Basis. Contribution of Working Group I to the Fo- 210. Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale / Institutul
urth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Naţional de Ecologie (2005), Starea mediului în Republica
Climate Change (eds: Solomon S. et al.). Cambridge Univer- Moldova în anul 2004 (Raport Naţional). Chişinău, Institutul
sity Press, UK. Naţional de Ecologie, 2005. - 123 p.
201. Menzel, A., Jakobi, G., Ahas, R., Scheifinger, H., Estrella, 211. Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale/ Academia
N. (2003), Variations of the climatological growing season de Ştiinţe a Moldovei /Institutul de Ecologie şi Geografie
(1951-2000) in Germany compared with other countries. Int. (2006), Starea mediului în Republica Moldova în anul 2005
J. Climatol. 23: 793-812. DOI:10.1002/joc.915. (Raport Naţional). Chişinău, Institutul de Ecologie şi Geo-
202. Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare/ In- grafie, 2006. -
stitutul de Cercetări pentru Pedologie, Agrochimie şi 212. Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale / PNUD Mol-
Hidrologie „N. Dimo” (2001), Programul naţional complex dova (2005), Managementul de mediu: raport privind eva-
de sporire a fertilităţii solului în 2001-2020. Redactor respon- luarea capacităţii naţionale. coord.: Ilie Boian; echipa pro-
sabil membr. coresp. al AŞM dr.hab.şt.ag., S. Andrieş. Alcă- iectuluii: Vasile Scorpan, Andrei Perciun; grupul de sinteză:
tuitor responsabil dr.hab.şt.ag., prof. V. Cerbari. Ch.: Pontos, Marius Ţăranu, Alexandru Teleuţă, Petru Todos, Serafim
2001, (Tipografia Reclama).-130 p. Andrieş. Ch.: Cartdidact, 2005 (Tipog. „Reclama”). - 152 p.
203. Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare/ Agen- 213. Ministry of Environment and Natural Resources (2007),
ţia de Stat pentru Relaţii Funciare şi Cadastru/ Institutul Environment Protection in the Republic of Moldova, Chişi-
de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie „N. Dimo”/ nău, 2007. - 64 p.
Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului
214. Ministry of Environment of Republic of Moldova / United
(2004), Programul complex de valorificare a terenurilor de-
Nations Environmental Programme (2009), Second Na-
gradate şi sporirea fertilităţii solului. Partea I Ameliorarea
tional Communication of the Republic of Moldova under the
terenurilor degradate. Redactor responsabil memb. cores. al
UNFCCC. Coord.: Violeta Ivanov, George Mangul. Synthe-
AŞM dr.hab.şt.ag., S. Andrieş. Ch.: Pontos, 2004, (Tipografia
sis team: Vasile Scorpan, Marius Taranu, Petru Todos, Ilie
Reclama).-212 p.
Boian. – Ch.: “Bons Offices” SRL, 2009. – 316 p.
204. Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare/ Agen-
215. Ministry of Environment of Republic of Moldova / Unit-
ţia de Stat pentru Relaţii Funciare şi Cadastru / Institutul
ed Nations Environmental Programme (2009), National
de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie „N. Dimo”/
Inventory Report: 1990-2005. Greenhouse Gas Sources and
Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului
Sinks in the Republic of Moldova. Coord.: Violeta Ivanov,
(2004), Programul complex de valorificare a terenurilor de-
George Manful. Project team: Vasile Scorpan, Aliona Solo-
gradate şi sporirea fertilităţii solului. Partea II Sporirea ferti-
mon. Authors: Marius Taranu, Vasile Scorpan, Elena Bicova,
lităţii solurilor. Redactor responsabil membr. coresp. al AŞM
Vladimir Brega, Anatol Tarita, Ion Bacean, Violeta Paginu,
dr.hab.şt.ag., S. Andrieş. Ch.: Pontos, 2004, (Tipografia Re-
Ion Talmaci, Anatol Banaru, Tatiana Tugui, Sergiu Calos. –
clama).- 128 p.
Ch.: “Continental Grup” SRL, 2009. – 352 p.
205. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova (2010), Stra-
216. Ministry of Environment of Republic of Moldova / Uni-
tegia consolidată de dezvoltare a învăţământului pentru anii
ted Nations Environmental Programme (2013), National
2011-2015, aprobată prin Ordinul ministrului Educaţiei Nr.
Inventory Report: 1990-2010. Greenhouse Gas Sources and
849 din 29.11.2010.
Sinks in the Republic of Moldova. Coord.: Gheorghe Salaru,
206. Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teri- George Manful. Project team: Vasile Scorpan, Aliona Solo-
toriului / PNUD Moldova (2002), Necesităţi tehnologice şi mon. Authors: Marius Taranu, Elena Bicova, Vitalii Posto-
priorităţi de dezvoltare. Raport elaborat în cadrul Convenţiei latii, Vladimir Brega, Anatol Tarita, Sergiu Cosman, Lari-
Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei. Coord.: Nicolae sa Cremeneac, Valerian Cerbari, Ion Bacean, Ion Talmaci,
Stratan, Margareta Petruşevschi; echipa proiectului: Vasile
347
Tatiana Tugui, Tamara Guvir. – Ch.: “Imprint Plusp” SRL, 230. Monitorul Oficial al RM Nr. 5 din 29.07.1994, Hotărârea
2013. – 380 p. Parlamentului Nr. 210 din 29.07.1994 pentru aderarea Re-
217. Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului / PNUD publicii Moldova la Organizaţia Meteorologică Mondială.
Moldova (2000), Prima Comunicare Naţională a Republi- 231. Monitorul Oficial al RM Nr. 20 din 06.04.1995, Parlamen-
cii Moldova elaborată în cadrul Convenţiei Naţiunilor Unite tul Republicii Moldova Hotărârea Nr. 368 din 08.02.1995
privind Schimbarea Climei. coord.: Valentin Bobeică, Mar- pentru aprobarea Concepţiei politicii externe a Republicii
gareta Petruşevschi; echipa proiectului: Valentin Ciubota- Moldova.
ru, Andrei Perciun; grupul de sinteză: Valentin Ciubotaru, 232. Monitorul Oficial al RM Nr. 20 din 06.04.1995, Parlamen-
Vasile Scorpan, Marius Ţăranu, Igor Bercu, Andrei Perciun. tul Republicii Moldova Legea Nr. 371 din 15.02.1995 privind
Chişinău, 2000. -74 p. selecţia şi reproducţia în zootehnie.
218. Ministerul Mediului (2011), Starea mediului în Republica 233. Monitorul Oficial al RM Nr. 23 din 27.04.1995, Parlamen-
Moldova în anii 2007-2010. (Raport Naţional). – Ch.: S.n., tul Republicii Moldova Hotărârea Nr. 399 din 16.03.1995
(Tipografia „Nova-Imprim” SRL). – 2011. – 192 p. pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia asupra po-
219. Ministerul Mediului / Oficiul Schimbarea Climei / IMAS- luării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi.
INC (2012), Republica Moldova: cunoştinţele populaţiei 234. Monitorul Oficial al RM Nr. 23 din 27.04.1995, Parlamen-
despre schimbările climatice. Sondaj la nivel naţional elabo- tul Republicii Moldova Hotărârea Nr. 404 din 16.03.1995
rat în cadrul Proiectului UNEP-GEF ”Asigurarea suportului pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor
RM în vederea pregătirii comunicării naţionale trei în co- Unite cu privire la schimbarea climei.
respundere cu obligaţiunile sale faţă de Convenţia-cadru a
235. Monitorul Oficial al RM Nr. 11-12 din 22.09.1995, Parla-
Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei”. Chişinău
mentul Republicii Moldova Legea Nr. 590 din 22.09.1995 cu
2012. <http://clima.md/public/files/Constientzare/Raport_
privire la standardizare.
IMAS_RO.pdf>.
236. Monitorul Oficial al RM Nr. 62-63/692 din 09.11.1995.
220. Ministerul Mediului (2013), Proiectul Hotărîrii Guvernului
Parlamentul Republicii Moldova Legea învăţământului Nr.
cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare cu emisii redu-
547 din 21.07.1995.
se a Republicii Moldova pînă în anul 2020. <http://particip.
gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=929>. 237. Monitorul Oficial al RM Nr. 17-18 din 21.03.1996, Parla-
mentul Republicii Moldova Legea Nr. 728 din 06.02.1996 cu
221. Ministerul Mediului (2013), Proiectul Hotărîrii Guvernului
privire la pomicultură.
cu privire la aprobarea Strategiei de adaptare la schimbarea
climei a Republicii Moldova. <http://particip.gov.md/pro- 238. Monitorul Oficial al RM Nr. 52-53 din 08.08.1996, Par-
iectview.php?l=ro&idd=930>. lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 851 din 29.05.1996
privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra
222. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova / Centrul Şti-
mediului înconjurător.
inţifico - Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar
(2007), Sănătatea publică în Moldova în anul 2006. Chişi- 239. Monitorul Oficial al RM Nr. 54 din 15.08.1996, Parlamen-
nău, 2007, 308 p. tul Republicii Moldova Hotărârea Nr. 966 din 24.07.1996 cu
privire la aderarea Republicii Moldova la Convenţia pentru
223. Monitorul Parlamentului RM Nr. 2/33 din 28.02.1994,
protecţia stratului de ozon şi la Protocolul referitor la substan-
Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 845 din 03.01.1992
ţele care distrug stratul de ozon.
cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi
240. Monitorul Oficial al RM Nr. 77 din 28.11.1996, Parlamen-
224. Monitorul Oficial al RM Nr. 6 din 30.06.1993, Parlamentul
tul Republicii Moldova Legea Nr. 915 din 11.07.1996 privind
Republicii Moldova Hotărârea Nr. 1546 din 23.06.1993 pen-
protecţia soiurilor de plante.
tru aderarea Republicii Moldova la unele convenţii în dome-
niul protecţiei mediului înconjurător şi ratificarea Convenţiei 241. Monitorul Oficial al RM Nr. 1-2 din 02.01.1997, Parla-
privind diversitatea biologică. mentul Republicii Moldova Legea Nr. 835 din 17.05.1996 pri-
vind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului.
tul Republicii Moldova Legea Nr. 1538 din 23.06.1993 privind 242. Monitorul Oficial al RM Nr. 4 din 16.01.1997, Parlamen-
activitatea veterinară. tul Republicii Moldova Legea Nr. 887 din 21.06.1996 Codul
Silvic.
tul Republicii Moldova Legea Nr. 1515 din 16.06.1993 privind 243. Monitorul Oficial al RM Nr. 40 din 19.06.1997, Parlamen-
protecţia mediului înconjurător. tul Republicii Moldova Legea Nr. 1102 din 06.02.1997 cu pri-
vire la resursele naturale.
tul Republicii Moldova Legea Nr. 1532 din 22.06.1993 Codul 244. Monitorul Oficial al RM Nr. 69-70 din 23.10.1997, Par-
Apelor al Republicii Moldova. lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 1237 din 09.07.1997
aviaţiei civile.
Republicii Moldova Legea Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la 245. Monitorul Oficial al RM Nr. 71 din 30.10.1997, Hotărârea
antreprenoriat şi întreprinderi. Guvernului RM Nr. 767 din 11.08.1997 cu privire la Agenţia
Naţională pentru Reglementare în Energetică.
tul Republicii Moldova Legea Nr. 0131 din 02.06.1994 viei şi 246. Monitorul Oficial al RM Nr. 16-17 din 05.03.1998, Par-
vinului. lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 1347 din 09.10.1997
privind deşeurile de producţie şi menajere.
348
247. Monitorul Oficial al RM Nr. 28 din 02.04.1998, Parlamen- vind ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de impor-
tul Republicii Moldova Hotărârea Nr. 1599 din 10.03.1998 tanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice.
privind aderarea Republicii Moldova la Convenţia de la Basel 263. Monitorul Oficial al RM Nr. 126-127 din 12.11.1999, Ho-
privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor tărârea Guvernului RM Nr. 1047 din 08.11.1999 cu privire la
periculoase şi a eliminării acestora. reorganizarea Sistemului informaţional automatizat de cău-
248. Monitorul Oficial al RM Nr. 44-46 din 21.05.1998, Par- tare „Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor şi
lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 1422 din 17.12.1997 introducerea testării a autovehiculelor şi remorcilor acestora.
privind protecţia aerului atmosferic. 264. Monitorul Oficial al RM Nr. 133-134 din 02.12.1999, Par-
249. Monitorul Oficial al RM Nr. 50-51 din 04.06.1998, Par- lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 591 din 23.09.1999 cu
lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 1525-XIII din privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale
19.02.1998 cu privire la energetică. 265. Monitorul Oficial al RM Nr. 133-134 din 02.12.1999, Par-
250. Monitorul Oficial al RM Nr. 54-55/378 din 18.06.1998, lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 612 din 01.10.1999 cu
Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 1540-XIII din privire la protecţia plantelor.
25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului. 266. Monitorul Oficial al RM Nr. 135 din 09.12.1999, Hotărâ-
251. Monitorul Oficial al RM Nr. 60/409 din 28.05.1998, rea Guvernului RM Nr. 1064 din 11.11.1999 privind aproba-
Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 1536-XIII din rea Programului naţional de suprimare eşalonată a substanţe-
25.02.1998 cu privire la activitatea hidrometeorologică. lor ce distrug stratul de ozon în Republica Moldova.
252. Monitorul Oficial al RM Nr. 66-68 din 16.07.1998, Par- 267. Monitorul Oficial al RM Nr. 153-155 din 29.12.1999, Par-
lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 1538-XIII din lamentul Republicii Moldova Legea culturilor nucifere Nr. 658
25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. din 29.10.1999.
253. Monitorul Oficial al RM Nr. 77 din 20.08.1998, Parlamen- 268. Monitorul Oficial al RM Nr. 12 din 03.02.2000, Parlamen-
tul Republicii Moldova Legea Nr. 63 din 25.06.1998 cu privire tul Republicii Moldova Legea Nr. 652 din 28.10.1999 cu pri-
la Concepţia asupra privatizării întreprinderilor din sectorul vire la certificare.
electroenergetic. 269. Monitorul Oficial al RM Nr. 31 din 23.03.2000, Hotărârea
254. Monitorul Oficial al RM Nr. 90-91 din 01.10.1998, Par- Guvernului RM Nr. 276 din 20.03.2000 cu privire la regle-
lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 116 din 29.07.1998 mentarea colectării, achiziţionării şi comercializării resurselor
pentru aprobarea Codului transporturilor auto. secundare.
255. Monitorul Oficial Nr. 109-110/211 din 10.12.1998, In- 270. Monitorul Oficial al RM Nr. 46-49 din 27.04.2000, Hotă-
strucţiunea privind calculul plăţii pentru poluarea mediului rârea Guvernului RM Nr. 367 din 13.04.2000 privind apro-
la exercitarea controlului ecologic instrumental al mijloacelor barea Programului naţional de acţiuni pentru combaterea
de transport auto din 25.11.1998. deşertificării.
256. Monitorul Oficial al RM Nr. 111-113 din 17.12.1998, Par- 271. Monitorul Oficial al RM Nr. 42-44 din 20.04.2000, Ho-
lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 136 din 17.09.1998 cu tărârea Guvernului Nr. 360 din 11 aprilie 2000 cu privire la
privire la gaze. aprobarea Strategiei energetice a Republicii Moldova până în
257. Monitorul Oficial al RM Nr. 111-113 din 17.12.1998, Par- anul 2010.
lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 137 din 17.09.1998 cu 272. Monitorul Oficial al RM Nr. 59-62 din 25.05.2000, Par-
privire la energia electrică. lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 803 din 11.02.2000
258. Monitorul Oficial al RM Nr. 3 din 14.01.1999, Parlamentul privind securitatea industrială a obiectelor industriale peri-
Republicii Moldova Hotărârea Nr. 257 din 24.12.1998 privind culoase.
aderarea Republicii Moldova la Convenţia pentru combaterea 273. Monitorul Oficial al RM Nr. 65 din 08.06.2000, Parlamen-
deşertificării în ţările afectate grav de secetă şi/sau de deşer- tul Republicii Moldova Legea Nr. 866 din 10.03.2000 privind
tificare. barierele tehnice în calea comerţului.
259. Monitorul Oficial al RM Nr. 29 din 26.03.1999, Parlamen- 274. Monitorul Oficial al RM Nr. 78 din 08.07.2000, Hotărârea
tul Republicii Moldova Hotărârea Nr. 323 din 17.03.1999 des- Guvernului RM Nr. 606 din 28.06.2000 privind aprobarea
pre ratificarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia Programului naţional de valorificare a deşeurilor de produc-
şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea. ţie şi menajere.
260. Monitorul Oficial al RM Nr. 39 din 22.04.1999, Parlamen- 275. Monitorul Oficial al RM Nr. 88 din 28.07.2000, Parlamen-
tul Republicii Moldova Hotărârea Nr. 346 din 07.04.1999 tul Republicii Moldova Legea Nr. 982 din 11.05.2000 privind
pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, accesul la informaţie.
justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în 276. Monitorul Oficial al RM Nr. 133 din 26.10.2000, Parla-
domeniul mediului. mentul Republicii Moldova Legea Nr. 1244 din 28.09.2000
261. Monitorul Oficial al RM Nr. 73-77 din 15.07.1999, Par- pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind
lamentul Republicii Moldova Legea zootehniei Nr. 412 din conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, la
27.05.1999. Acordul asupra conservării păsărilor de apă migratoare afri-
262. Monitorul Oficial al RM Nr. 80 din 29.07.1999, Parlamen- can-euroasiatice şi la Acordul privind conservarea liliecilor în
tul Republicii Moldova Hotărârea Nr. 504 din 14.07.1999 pri- Europa.
349
277. Monitorul Oficial al RM Nr. 133 din 26.10.2000, Parla- 293. Monitorul Oficial al RM Nr. 59 din 02.05.2002, Hotărârea
mentul Republicii Moldova Legea Nr. 1246 din 28.09.2000 Guvernului RM Nr. 519 din 23.04.2002 cu privire la aproba-
pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind rea Programului de alimentare cu apă şi canalizare a localită-
comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe ţilor din Republica Moldova până în anul 2006.
cale de dispariţie (CITES). 294. Monitorul Oficial al RM Nr. 66 din 25.05.2002, Parlamen-
278. Monitorul Oficial al RM Nr. 141 din 09.11.2000, Parla- tul Republicii Moldova Legea Nr. 1018 din 25.04.2002 pentru
mentul Republicii Moldova Legea Nr. 1041 din 15.06.2000 ratificarea Protocolului privind poluanţii organici persistenţi
pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate. şi a protocolului privind metalele grele la Convenţia din 1979
279. Monitorul Oficial al RM Nr. 157-159 din 21.12.2000, Par- asupra poluării transfrontiere pe distanţe lungi.
lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 1136 din 13.07.2000 295. Monitorul Oficial al RM Nr. 75 din 13.06.2002, Hotărâ-
privind conservarea energiei. rea Guvernului RM Nr. 717 din 07.06.2002 despre aprobarea
280. Monitorul Oficial al RM Nr. 160 din 23.12.2000, Parla- Concepţiei organizării şi funcţionării monitoringului socio-
mentul Republicii Moldova Cod Nr. 1149 din 20.07.2000 Co- igienic în Republica Moldova şi Regulamentului privind mo-
dul Vamal al Republicii Moldova. nitoringul socio-igienic în Republica Moldova.
281. Monitorul Oficial al RM Nr. 166 din 31.12.2000, Parla- 296. Monitorul Oficial al RM Nr. 87 din 26.06.2002, Hotărârea
mentul Republicii Moldova Legea Nr. 1103 din 30.06.2000 cu Guvernului RM Nr. 672 din 28.05.2002 cu privire la efectua-
privire la protecţia consumatorului. rea transporturilor de mărfuri periculoase pe teritoriul Repu-
blicii Moldova.
mentul Republicii Moldova Legea Nr. 599 din 30.09.1999 297. Monitorul Oficial al RM Nr. 96 din 05.07.2002, Parlamentul
pentru aprobarea Codului navigației maritime comerciale al Republicii Moldova Legea Nr. 1113 din 06.06.2002 pentru ade-
Republicii Moldova. rarea Republicii Moldova la Convenţia privind protecţia patri-
moniului mondial cultural şi natural (UNESCO, Paris, 1972).
283. Monitorul Oficial al RM Nr. 75 din 06.07.2001, Hotărâ-
rea Guvernului RM Nr. 487 din 19.06.2001 privind aproba- 298. Monitorul Oficial al RM Nr. 135-136 din 03.10.2002, Ho-
rea Planului naţional de acţiune pentru sănătate în relaţie cu tărârea Guvernului Nr. 1247 din 24.09.2002 „Cu privire la
mediul. unele măsuri pentru revitalizarea complexului avicol în anii
2002-2010.
tul Republicii Moldova Legea Nr. 112-XV din 27.04.2001 cu 299. Monitorul Oficial al RM Nr. 149 din 07.11.2002, Parla-
privire la aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţi- mentul Republicii Moldova Legea Nr. 1381 din 11.10.2002
une în domeniul conservării diversităţii biologice. pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biose-
curitatea la Convenţia privind diversitatea biologică.
mentul Republicii Moldova Legea Nr. 386 din 19.07.2001 cu 300. Monitorul Oficial al RM Nr. 190-197 din 31.12.2002, Ho-
privire la tutun şi la produsele din tutun. tărârea Guvernului RM Nr. 1643 din 19.12.2002 cu privire
la aprobarea Programului naţional de gazificare a Republicii
286. Monitorul Oficial al RM Nr. 107/817 din 04.09.2001, Par-
Moldova.
lamentul Republicii Moldova Cod Nr. 828 din 25.12.1991
Codul Funciar. 301. Monitorul Oficial al RM Nr. 48 din 18.03.2003, Parlamen-
tul Republicii Moldova Legea Nr. 29 din 13.02.2003 pentru
287. Monitorul Oficial al RM Nr. 108 din 06.09.2001, Parla-
aderarea Republicii Moldova la Protocolul de la Kyoto la
mentul Republicii Moldova Legea Nr. 451 din 30.07.2001 pri-
Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire
vind licenţierea unor genuri de activitate.
la schimbarea climei.
288. Monitorul Oficial al RM Nr. 133 din 08.11.2001, Parla-
302. Monitorul Oficial al RM Nr. 67-69/423 din 11.04.2003,
mentul Republicii Moldova Hotărârea Nr. 350 din 12.07.2001
Hotărârea Guvernului Nr. 401 din 03.04.2003 despre unele
pentru aprobarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului
aspecte privind activitatea hidrometeorologică în Republica
forestier din Republica Moldova.
Moldova.
289. Monitorul Oficial al RM Nr. 141/1091 din 22.11.2001,
303. Monitorul Oficial al RM Nr. 77 din 25.04.2003, Hotărârea
Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 536 din 12.10.2001
Guvernului RM Nr. 447 din 17.04.2003 cu privire la aproba-
pentru ratificarea Convenţiei privind peisajul european.
rea Programului naţional de asigurare a securităţii ecologice.
304. Monitorul Oficial al RM Nr. 99-103 din 06.06.2003, Hotă-
Republicii Moldova Hotărârea Nr. 605 din 02.11.2001 privind
rârea Guvernului RM Nr. 636 din 26.05.2003 despre aproba-
aprobarea Concepţiei politicii de mediu a Republicii Moldova.
rea Programului de valorificare a terenurilor noi şi de sporire
291. Monitorul Oficial al RM Nr. 16 din 29.01.2002, Parlamen- a fertilităţii solurilor.
305. Monitorul Oficial al RM Nr. 99-103 din 06.06.2003, Ho-
organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.
tărârea Guvernului RM Nr. 637 din 27.05.2003 privind con-
292. Monitorul Oficial al RM Nr. 54 din 18.04.2002, Parlamen- trolul transportării transfrontiere a deşeurilor şi eliminării
tul Republicii Moldova Legea Nr. 852 din 14.02.2002 pentru acestora.
aprobarea Regulamentului cu privire la regimul comercial şi
306. Monitorul Oficial al RM Nr. 126 din 27.06.2003, Hotărâ-
reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care dis-
rea Guvernului RM Nr. 739 din 17.06.2003 cu privire la im-
trug stratul de ozon.
350
plementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului fores- 321. Monitorul Oficial al RM Nr. 125-129 din 30.07.2004, Par-
tier naţional. lamentul Republicii Moldova Cod Nr. 259 din 15.07.2004 cu
307. Monitorul Oficial al RM Nr. 132 din 01.07.2003, Hotă- privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova.
rârea Guvernului RM Nr. 737 din 17.06.2003 cu privire la 322. Monitorul Oficial al RM Nr. 132-137 din 06.08.2004, Par-
aprobarea Programului de stat de regenerare şi împădurire a lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 243 din 08.07.2004
terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020. privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în
308. Monitorul Oficial al RM Nr. 141-145 din 11.07.2003, Par- agricultură.
lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 186 din 24.04.2003 cu 323. Monitorul Oficial al RM Nr. 138-146 din 13.08.2004, Ho-
privire la evaluarea conformităţii produselor. tărârea Guvernului RM Nr. 841 din 26.07.2004 cu privire la
309. Monitorul Oficial al RM Nr. 191-195 din 05.09.2003, aprobarea Programului de valorificare a terenurilor noi şi de
Hotărârea Guvernului RM Nr. 1059 din 29.086.2003 despre sporire a fertilităţii solurilor (Partea a II-a. Sporirea fertilităţii
aprobarea Programului Naţional de renovare şi descentrali- solurilor).
zare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor din 324. Monitorul Oficial al RM Nr. 186 din 15.10.2004, Instruc-
Republica Moldova. ţiunea Nr. 381 din 16.08.2004 a Ministeriul Mediului privind
310. Monitorul Oficial al RM Nr. 196 din 12.09.2003, Hotă- evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic în rezulta-
rârea Guvernului RM Nr. 1065 din 02.09.2003 cu privire la tul poluării de către sursele staţionare.
aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în 325. Monitorul Oficial al RM Nr. 189-192/384 din 22.10.2004,
Republica Moldova în anii 2003-2015. Instrucţiunea Ministerului Mediului privind evaluarea preju-
311. Monitorul Oficial al RM Nr. 200-203 din 19.09.2003, Ho- diciului cauzat aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor de
tărârea Guvernului RM Nr. 1078 din 05.09.2003 cu privire producţie şi menajere din 08.06.2004.
la aprobarea Programului naţional de conservare a energiei 326. Monitorul Oficial al RM Nr. 193 din 29.10.2004, Hotărâ-
pentru anii 2003-2010. rea Guvernului RM Nr. 1155 din 20.10.2004 pentru aproba-
312. Monitorul Oficial Nr. 200-203/1149 din 19.09.2003, Hotă- rea Strategiei Naţionale cu privire la reducerea şi eliminarea
rârea Guvernului Nr.1095 din 08.09.2003 cu privire la unele poluanţilor organici persistenţi şi Planului Naţional de imple-
măsuri de regenerare a resurselor genetice suine. mentare a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii orga-
nici persistenţi.
313. Monitorul Oficial al RM Nr. 226-228/892 din 14.11.2003,
Parlamentul Republicii Moldova Codul transportului feroviar 327. Monitorul Oficial al RM Nr. 1-4/8 din 01.01.2005, Parla-
nr. 309-XV din 17.07.2003. mentul Republicii Moldova Legea Nr. 412-XV din 09.12.2004
cu privire la statistica oficială.
314. Monitorul Oficial al RM Nr. 6 din 01.01.2004, Hotărârea
Guvernului RM Nr. 1574 din 26.12.2003 despre instituirea 328. Monitorul Oficial al RM Nr. 5 din 14.01.2005, Parlamen-
Comisiei naţionale pentru implementarea şi realizarea pre- tul Republicii Moldova Legea Nr. 398 din 02.12.2004 privind
vederilor Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite aprobarea Strategiei de Creştere Economică şi reducere a Să-
cu privire la schimbarea climei, precum şi a mecanismelor şi răciei (2004-2006).
prevederilor Protocolului de la Kyoto. 329. Monitorul Oficial al RM Nr. 20-23 din 04.02.2005, Ho-
315. Monitorul Oficial al RM Nr. 19 din 30.01.2004, Parlamen- tărârea Guvernului RM Nr. 80 din 28.01.2005 cu privire la
tul Republicii Moldova Hotărârea Nr. 566 din 25.12.2003 cu aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia
privire la aprobarea Priorităţilor strategice ale cercetării-dez- de Ştiinţe a Moldovei pentru anii 2005-2008.
voltării pentru anii 2004-2010. 330. Monitorul Oficial al RM Nr. 46 din 25.03.2005, Hotărârea
316. Monitorul Oficial al RM Nr. 39 din 05.03.2004, Parlamen- Guvernului RM Nr. 288 din 15.03.2005 cu privire la aproba-
tul Republicii Moldova Hotărârea Nr. 40-XV din 19.02.2004 rea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în Republica
pentru ratificarea Convenţiei de la Stockholm privind poluan- Moldova până în anul 2015 şi a Primului Raport Naţional
ţii organici persistenţi. „Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Mol-
dova”.
tul Republicii Moldova Hotărârea Nr. 44-XV din 26.02.2004 331. Monitorul Oficial al RM Nr. 67-68/419 din 06.05.2005,
asupra proiectului de Lege cu privire la energia termică. Hotărârea Guvernului Nr. 357 din 23.04.2005 privind măsu-
rile de reorganizare a unor ministere şi autorităţi administra-
tive centrale ale Republicii Moldova.
produsele alimentare. 332. Monitorul Oficial al RM Nr. 83-85 din 17.06.2005, Ho-
tărârea Guvernului RM Nr. 573 din 13.06.2005 cu privire la
319. Monitorul Oficial al RM Nr. 83/654 din 28.05.2004, Hotă-
aprobarea structurii, efectivului-limită şi regulamentului Mi-
rârea Guvernului Nr. 513 din 18.05.2004 cu privire la apro-
nisterului Ecologiei şi Resurselor Naturale.
barea Programului de dezvoltare a complexului „Combinatul
de Vinuri „Cricova” - S.A.” în anii 2004-2013. 333. Monitorul Oficial al RM Nr. 107-109/575 din 12.08.2005,
Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 207 din
320. Monitorul Oficial al RM Nr. 100-103 din 25.06.2004, Par-
29.07.2005 pentru ratificarea Protocolului privind Apa şi Să-
lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 119 din 22.06.2004 cu
nătatea la Convenţia din 1992 privind protecţia şi utilizarea
privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.
cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale,
semnat la 10 martie 2000.
351
334. Monitorul Oficial al RM Nr. 126-128/611 din 23.09.2005, 349. Monitorul Oficial al RM Nr. 164-167/1243 din 20.10.2006,
Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 154 din Hotărârea Guvernului RM Nr. 1149 din 05.10.2006 cu privi-
21.07.2005 pentru modificarea şi completarea unor acte le- re la Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada până în
gislative. anul 2015.
335. Monitorul Oficial al RM Nr. 168-171 din 16.12.2005, Hotă- 350. Monitorul Oficial al RM Nr. 170-173 din 03.11.2006, Ho-
rârea Guvernului RM Nr. 1326 din 14.12.2005 cu privire la mă- tărârea Guvernului RM Nr. 1199 din 17.10.2006 cu privire la
surile de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării. aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului agroalimentar
336. Monitorul Oficial al RM Nr. 172-175/1436 din 23.12.2005, în perioada anilor 2006-2015.
Hotărârea Guvernului Nr. 1337 din 16.12.2005 cu privire la 351. Monitorul Oficial al RM Nr. 36-38 din 16.03.2007, Par-
aprobarea posibilităţii de recoltare a masei lemnoase în pro- lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 420 din 22.12.2006
cesul tăierilor de produse principale pentru perioada 2006- privind activitatea de reglementare tehnică.
2010. 352. Monitorul Oficial al RM Nr. 43-46/336 din 30.03.2007,
337. Monitorul Oficial al RM Nr. 1-4 din 06.01.2006, Hotărârea Hotărârea Guvernului RM Nr. 304 din 17.03.2007 cu privire
Guvernului RM Nr. 1406 din 30.12.2005 cu privire la aproba- la aprobarea Programului Naţional de asigurare a securităţii
rea Programului de alimentare cu apă şi canalizare a localită- ecologice pentru anii 2007-2015.
ţilor din Republica Moldova până în anul 2015. 353. Monitorul Oficial al RM Nr. 67 din 18.05.2007, Hotărârea
338. Monitorul Oficial al RM Nr. 31-34/199 din 24.02.2006, Guvernului RM Nr. 486 din 02.05.2007 cu privire la aproba-
Hotărârea Guvernului Nr. 149 din 10.02.2006 pentru im- rea Concepţiei salubrizării localităţilor din Republica Moldo-
plementarea Legii cu privire la producţia agroalimentară eco- va.
logică. 354. Monitorul Oficial al RM Nr. 86-89/696 din 22.06.2007,
339. Monitorul Oficial al RM Nr. 59-62/388 din 14.04.2006, Hotărârea Guvernului RM Nr. 662 din 13.06.2007 pentru
Hotărârea Guvernului Nr. 346 din 07.04.2006 cu privire la aprobarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canali-
aprobarea modificărilor ce se operează în Hotărârea Guver- zare a localităţilor din Republica Moldova.
nului nr. 447 din 17 aprilie 2003. 355. Monitorul Oficial al RM Nr. 107-111 din 27.07.2007, Par-
340. Monitorul Oficial al RM Nr. 75-78 din 19.05.2006, Parla- lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 138 din 21.07.2007
mentul Republicii Moldova Legea Nr. 578 din 10.03.2006 viei cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele
şi vinului. de inovare.
341. Monitorul Oficial al RM Nr. 83 din 02.06.2006, Hotărârea 356. Monitorul Oficial al RM Nr. 127-130 din 17.08.2007, Ho-
Guvernului RM Nr. 554 din 22.05.2006 privind aprobarea tărârea Guvernului RM Nr. 886 din 06.08.2007 cu privire la
Programului de consolidare a terenurilor agricole. aprobarea Politicii Naţionale de Sănătate.
342. Monitorul Oficial al RM Nr. 87-90/391 din 09.06.2006, 357. Monitorul Oficial al RM Nr. 127-130/550 din 17.08.2007,
Legea Nr. 119-XVI din 18.05.2006 pentru aderarea RM la Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 160-XVI din
Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substan- 12.07.2007 energiei regenerabile.
ţele ce distrug stratul de ozon. 358. Monitorul Oficial al RM Nr. 141-145/1012 din 07.09.2007,
343. Monitorul Oficial al RM Nr. 124-125 din 08.08.2006, Ho- Hotărârea Guvernului RM Nr. 958 din 21.08.2007 cu privire
tărârea Guvernului RM Nr. 854 din 28.07.2006 cu privire la la Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul
Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje. 2020.
344. Monitorul Oficial al RM Nr. 126-130 din 11.08.2006, Par- 359. Monitorul Oficial al RM Nr. 146-148 din 14.09.2007, Ho-
lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 149 din 08.06.2006 tărârea Guvernului RM Nr. 987 din 30.08.2007 cu privire la
privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura. aprobarea Strategiei de dezvoltare a aviaţiei civile în perioada
345. Monitorul Oficial al RM Nr. 134-137/987 din 25.08.2006, 2007-2012.
Hotărârea Guvernului Nr. 859 din 31.07.2006 cu privire la 360. Monitorul Oficial al RM Nr. 175-177 din 09.11.2007, Ho-
aprobarea Concepţiei infrastructurii calităţii în Republica tărârea Guvernului RM Nr. 1143 din 19.10.2007 cu privire la
Moldova. Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi
346. Monitorul Oficial al RM Nr. 134-137/1014 din 25.08.2006, D pentru anii 2007-2011.
Hotărârea Guvernului Nr. 935 din 16.08.2006 privind im- 361. Monitorul Oficial al RM Nr. 8-10 din 15.01.2008, Hotă-
plementarea Programului naţional de asigurare a securităţii rârea Guvernului RM Nr. 1471 din 24.12.2007 cu privire la
ecologice. aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în
347. Monitorul Oficial al RM Nr. 142 din 08.09.2006, Hotărâ- perioada 2008-2017.
rea Guvernului RM Nr. 1007 din 01.09.2006 privind mersul 362. Monitorul Oficial al RM Nr. 18-20/57 din 29.01.2008,
îndeplinirii Programului de stat de regenerare şi împădurire a Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 295-XVI din
terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020, aprobat prin 21.12.2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvol-
HG nr. 737 din 17 iunie 2003. tare pe anii 2008-2011.
348. Monitorul Oficial al RM Nr. 146-149 din 15.09.2006, Ho- 363. Monitorul Oficial al RM Nr. 30-31 din 12.02.2008, Ho-
tărârea Guvernului RM Nr. 1039 din 06.09.2006 cu privire tărârea Guvernului RM Nr. 85 din 01.02.2008 cu privire la
la aprobarea Planului de acţiuni pentru redresarea situaţiei aprobarea Strategiei infrastructurii transportului terestru pe
în domeniul securităţii circulaţiei rutiere până în anul 2009. anii 2008-2017.
352
364. Monitorul Oficial al RM Nr. 40-41 din 26.02.2008, Par- electrică produsă din surse regenerabile de energie şi biocom-
lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 239 din 08.11.2007 bustibil, Nr. 321 din 22.01.2009.
regnului vegetal. 379. Monitorul Oficial al RM Nr. 8-10/6 din 22.01.2010, Par-
365. Monitorul Oficial al RM Nr. 42-44 din 29.02.2008, Hotă- lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 117 din 23.12.2009
rârea Guvernului RM Nr. 191 din 25.02.2008 pentru apro- pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire
barea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei a Comunităţii Energetice.
naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011. 380. Monitorul Oficial al RM Nr. 141-144/25 din 10.08.2010,
366. Monitorul Oficial al RM Nr. 45-46 din 04.03.2008, Ho- Hotărârea Curţii de Conturi Nr. 35 din 01.06.2010 privind
tărârea Guvernului RM Nr. 211 din 26.02.2008 cu privire la Raportul auditului performanţei în domeniul mediului – ges-
implementarea programului Naţional „Satul Moldovenesc” tionarea deşeurilor menajere solide.
(2005-2015) în perioada 2005-2007. 381. Monitorul Oficial al RM Nr. 155-158/545 din 03.09.2010,
367. Monitorul Oficial al RM Nr. 47-48 din 07.03.2008, Parla- Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 142 din
mentul Republicii Moldova Legea Nr. 278 din 14.12.2007 cu 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică.
privire la tutun şi la articolele din tutun. 382. Monitorul Oficial al RM Nr. 254-256/1291 din 24.12.2010,
368. Monitorul Oficial al RM Nr. 51-54 din 14.03.2008, Par- Hotărârea Guvernului Nr. 1173 din 21.2.2010 cu privire la
lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 221 din 19.10.2007 Agenţia pentru Eficienţă Energetică.
privind activitatea sanitar-veterinară. 383. Monitorul Oficial al RM Nr. 114-116/589 din 15.07.2011,
369. Monitorul Oficial al RM Nr. 57-60 din 21.03.2008, Ho- Hotărârea Guvernului Nr. 523 din 11.07.2011 cu privire la
tărârea Guvernului RM Nr. 282 din 11.03.2008 cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în
aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltării durabilă a com- Republica Moldova pentru anii 2011-2020.
plexului agroindustrial al Republicii Moldova (2008-2015). 384. Monitorul Oficial al RM Nr. 139-145/696 din 26.08.2011,
370. Monitorul Oficial al RM Nr. 66-68 din 01.04.2008, Ho- Hotărârea Guvernului Nr. 626 din 20.08.2011 privind apro-
tărârea Guvernului RM Nr. 453 din 24.03.2008 cu privire la barea Programului de conservare şi sporire a fertilităţii soluri-
aprobarea Concepţiei dezvoltării transportului naval în Re- lor pentru anii 2011-2020 .
publica Moldova. 385. Monitorul Oficial al RM Nr. 197-202/914 din 18.11.2011,
371. Monitorul Oficial al RM Nr. 99-101 din 06.06.2008, Parla- Hotărârea Guvernului Nr. 833 din 10.11.2011 privind apro-
mentul Republicii Moldova Legea Nr. 39 din 29.02.2008 pri- barea Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-
vind protecţia soiurilor de plante. 2020.
372. Monitorul Oficial al RM Nr. 107-109 din 20.06.2008, Ho- 386. Monitorul Oficial al RM Nr. 233-236 din 27.12.2011,
tărârea Guvernului RM Nr. 715 din 16.06.2008 cu privire la Hotărârea Guvernului Nr. 983 din 22.12.2011 cu privire la
măsurile de accelerare a procesului de gazificare internă a lo- restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a siste-
calităţilor. mului centralizat de alimentare cu energie termică din mun.
373. Monitorul Oficial al RM Nr. 175-176 din 19.09.2008, Chişinău.
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, Ho- 387. Monitorul Oficial al RM Nr. 21-24/60 din 27.01.2012, Par-
tărârea Nr. 301 din 01.08.2008 cu privire la modificarea şi lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 279 din 27.12.2011
completarea Metodologiei de calculare a tarifelor la energia pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între Repu-
electrică livrată consumatorilor, aprobată prin Hotărârea blica Moldova şi Uniunea Europeană privind asocierea Re-
Consiliului de administrare al Agenţiei Naţionale pentru Re- publicii Moldova la cel de-al Şaptelea Program-cadru al Co-
glementare în energetică nr. 256 din 10 august 2007. munităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi
374. Monitorul Oficial al RM Nr. 19-21 din 03.02.2009, Ho- activităţi demonstrative (2007–2013).
tărârea Guvernului RM Nr. 27 din 22.01.2009 cu privire la 388. Monitorul Oficial al RM Nr. 126-129 din 22.06.2012, Ho-
aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia tărârea Guvernului RM Nr. 401 din 12.06.2012 cu privire la
de Ştiinţe a Moldovei pentru anii 2009-2012. Fondul pentru Eficienţă Energetică.
375. Monitorul Oficial al RM Nr. 37-40 din 20.02.2009, Hotă- 389. Monitorul Oficial al RM Nr. 126-129 din 22.06.2012, Ho-
rârea Guvernului Nr. 117 din 10.02.2009 cu privire la apro- tărârea Guvernului Nr. 401 din 12.06.12 Regulamentul cu
barea Programului de dezvoltare a industriei electronice pînă privire la organizarea şi funcţionarea Fondului de Eficienţă
în anul 2015. Energetică.
376. Monitorul Oficial Nr. 45-46/172 din 27.02.2009, Metodo- 390. Monitorul Oficial al RM Nr. 190-192/644 din 14.09.2012,
logia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor la energia Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 178 din 11.07.2012
electrică produsă din surse regenerabile de energie şi biocom- pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
bustibil, Nr. 321 din 22.01.2009. 391. Monitorul Oficial al RM Nr. 222-227/852 din 26.10.2012,
377. Monitorul Oficial al RM Nr. 149/412 din 22.09.2009, Par- Hotărârea Guvernului Nr. 790 din 22.10.2012 cu privire la
lamentul Republicii Moldova Legea Nr. 21 din 18.09.2009 instituirea Oficiului Republicii Moldova pentru Ştiinţă şi Teh-
pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire nologie pe lângă Uniunea Europeană.
la Guvern. 392. Monitorul Oficial al RM Nr. 245-247/791 din 30.11.2012,
378. Monitorul Oficial Nr.45-46/172 din 27.02.2009, Metodo- Parlamentul Republicii Moldova Legea Nr. 166 din
logia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor la energia
353
11.07.2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvol- S., Nygaard, L., West Patt, J., Dagmar, A., Schröter,
tare “Moldova 2020”. R., Klein, A., de la Vega-Leinert, C. (2004), Mapping
393. Monitorul Oficial al RM Nr. 27-30/146 din 08.02.2013, vulnerability to multiple stressors: climate change and
Hotărârea Guvernului Nr. 102 din 05.02.2013 cu privire la globalization in India. Global Environmental Change, 14,
Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030. 303–313.
394. Monitorul Oficial al RM Nr. 31-35/149 din 15.02.2013, 408. OECD/ITF (2008), Greenhouse Gas Reduction Strategies in
Hotărârea Guvernului Nr. 97 din 01.02.2013 cu privire la the Transport Sector: Preliminary Report from OECD and In-
aprobarea Strategiei de dezvoltare a învățământului vocaţio- ternational Transport Forum Working Group. OECD, 2008.
nal/tehnic pe anii 2013-2020. 137 p. <http://www.internationaltransportforum.org/pub/
pdf/08ghg.pdf>.
395. Monitorul Oficial al RM Nr. 82/306 din 12.04.2013, Ho-
tărârea Guvernului Nr. 248 din 10.04.2013 cu privire la 409. OECD/IEA (2011), World Energy Outlook 2011. Released
aprobarea Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica on 9 November 2011. 696 pages. <http://www.iea.org/pu-
Moldova pentru anii 2013-2027. blications/freepublications/publication/WEO2011_WEB.
pdf>.
396. Moriondo, M., Bindi, M. (2006), Comparison of tempera-
tures simulated byGCMs, RCMs and statistical downscaling: 410. OECD/IEA (2012), World Energy Outlook 2012. Released
potential application in studies of future crop development. on 12 November 2012. <http://www.worldenergyoutlook.
Clim Res 30:149–160. org/publications/weo-2012/>.
397. Moriondo, M., Giannakopoulos, C., Bindi M. (2010), 411. OECD/IEA (2012), The Impact of Wind Power on European
Climate change impact assessment: the role of climate extre- Natural Gas Markets. International Energy Agency Report.
mes in crop yield simulation. Climatic Change, doi 10.1007/ Working Paper. Vos Irene. January 2012. 54 pages. <http://
s10584-010-9871-0. www.iea.org/publications/freepublications/publication/im-
pact_of_wind_power-1.pdf>.
398. Moriondo, M., Giannakopoulos, C., Bindi, M. (2011), Cli-
mate change impact assessment: the role of climate extremes 412. Olesen, J.E. et al. (2007), Uncertainties in projected impacts
in crop yield simulation. Climatic Change. 104: 679–701DOI of climate change on European agriculture and terrestrial
10.1007/s10584-010-9871-0. ecosystems based on scenarios from regional climate models.
Climatic Change, 81:123–143.
399. Morrison, M.J., Stewart, D.W. (2002), Heat stress during
flowering in summer brassica. Crop Sci 42: 797–803 413. Olesen, J.E., Trnka, M., Kersebaum, K.C. et al. (2011),
Risk assessment and foreseen impacts on agriculture. Euro-
400. Moss, R.H., Brenkert, A.L., Malone, E.L. (2001), Vulnera-
pean Journal of Agronomy, 34, 96–112.
bility to Climate Change: A Quantitative Approach. PNNL-
SA-33642, Pacific Northwest National Laboratory, Washin- 414. Osborne, T., G. Rose, and T. Wheeler. (2013), Variation in
gton, DC. the global-scale impacts of climate change on crop producti-
vity due to climate model uncertainty and adaptation. Agric.
401. Nakicenovic, N., et al. (2000), Special Report on Emissions
For. Meteorol. 170:183–194.
Scenarios. A Special Report of Working Group III of the IPCC.
Cambridge University Press, 2000: 599p. 415. Parry, M., Rosenzweig, C., Iglesias, A. et al. (2004), Effects
of climate change on global food production under RSES emis-
402. Nardone, A., Ronchi, B., Lacetera, N., Ranieri, M.S. and
sions and socio-economic scenarios. Global Environ. Change,
Bernabucci, U. (2010), Effects of climate changes on animal
14, 53–67.
production and sustainability of livestock systems. Livestock
Science, 130, 57-69. doi:10.1016/j.livsci.2010.02.011. 416. Parry, M., Rosenzweig, C., Livermore, M. (2005), Climate
change, global food supply and risk of hunger. Philos. Trans.
403. National Energy Technology Laboratory (2010), Invest-
Roy. Soc., 360, 2125–2138.
ment Decisions for Baseload Power Plants. January 29, 2010.
402/012910, Final Report. 283 pages. <http://www.netl.doe. 417. Peters, D.P.C., Herrick, J.E., Monger, H.C. & Huang, H.
gov/energy-analyses/pubs/InvestmtDecsnsBsldPP4.pdf>. (2010), Soil-vegetation-climate interactions in arid landsca-
pes: Effect of the North American monsoon on grass recruit-
404. Nelson, G.C., Rosegrant, M.W., Koo, J., Robertson, R.,
ment. J. Arid Environ. 74, 618-623.
Sulser, T., Zhu, T. et al. (2009), Climate change: impact on
agriculture and costs of adaptation. Food Policy Report. In- 418. Peltonen-Sainio, P., Jauhiainen, L., Laurila, I.P. (2009a),
ternational Food Policy Research Institute, Washington DC. Cereal yield trends in northern European conditions: changes
in yield potential and its realisation. Field Crops Research,
405. Noblet, J., Le Dividich, J., van Milgen, J. (2001), Ther-
110, 85–90.
mal environment and swine nutrition, In: Swine Nutrition,
A.J. Lewis & L.L. Southern (Eds), pp. 519-544, CRC Press, 419. Porter, J.R., Semenov, M.A. (2005), Crop responses to cli-
ISBN:0-8493-0696-5, Boca Ration, Florida, US. matic variation. Philosophical Transactions of the Royal So-
ciety B, 360, 2021–2035.
406. Nuernberg, K., Dannenberger, D., Nuernberg, G., Ender,
K., Voigt, J., Scollan, N.D, Wood, J.D., Nute, GR., Olesen 420. Prudhomme, C., Reynard, N. and Crooks, S. (2002),
JE, Bindi M. (2002), Consequences of climate change for Eu- Downscaling of global climate models for flood frequency
ropean agricultural productivity, land use and policy. Euro- analysis: where are we now //Hydrological Processes, 2002,
pean Journal of Agronomy, 16, 239–262. 16: p.1137-1150.
407. O’Brien, K., Leichenkob, R., Kelkar, U., Venema, H., 421. Quiniou, N., Dubois, S. & Noblet, J. (2000), Voluntary
Aandahl, G., Tompkins, H., Javed, A., Bhadwal, S., Barg, feed intake and feeding behaviour of group-housed growing
354
pigs are affected by ambient temperature and body weight. 436. Schlenker, W., Roberts, M.J. (2009), Nonlinear temperature
Livestock Production Science, Vol. 63, No. 3. pp. 245–253. effects indicate severe damages to U.S. crop yields under cli-
422. Quiroga, S., Iglesias, A. (2009), A comparison of the climate mate change. PNAS USA, 106, 15594–15598, doi:10.1073/
risks of cereal, citrus, grapevine and olive production in Spain. pnas.0906865106.
Agricultural Systems, 101, 91–100. 437. Schmidhuber, J., and F. N. Tubiello. (2007): Global food
423. Quiroga, S., Iglesias, A. (2010), A comparison of the climate security under climate change. Proc. Natl Acad. Sci. USA
marginal productivity on representative crop yields in Spain. 104:19703–19708.
Princip: Estud Econ Política. 16:55–70. 438. Schneider, S. H., Semenov, S., Patwardhan, A. et al.
424. Ramankutty, N., Foley, J.A., Norman, J., Mcsweeney, K. (2007), Assessing key vulnerabilities and the risk from climate
(2002), The global distribution of cultivable lands: current change. In: Parry ML et al. (eds.) Climate change 2007: im-
patterns and sensitivity to possible climate change. Global pacts, adaptation and vulnerability. Contribution of working
Ecology and biogeography, 11, 377–392. group II to the Fourth Assessment Report of the Intergo-
vernmental Panel on Climate Change. Cambridge Univer-
425. Ravagnolo, O., Misztal, I. (2000), Genetic Component of
sity Press, Cambridge, pp 779–810.
Heat Stress in Dairy Cattle, Parameter Estimation. Journal of
Dairy Science, Vol.83, No.9, pp. 2126-2130. 439. Scholtz, M.M. et al. (2010), Environmental-genotype re-
sponses in livestock to global warming: A Southern African
426. Richardson, R.I. (2005). Effect of a grass-based and a con-
perspective. South African Journal of Animal Science, 40,
centrate feeding system on meat quality characteristics and
408-413. <http://www.sasas.co.za/journals/2010/5>.
fatty acid composition of longissimus muscle in different cattle
breeds. Livestock Production Science, Vol. 94, No.1-2. pp. 440. Scholtz, M. , McManus, C., Leeuw, K., Louvandini, H.,
137– 147. Seixas, L., Melo, C., Theunissen, A., Neser, F. (2013), The
effect of global warming on beef production in developing
427. Rinaldi, M. (2004), Water availability at sowing and nitro-
countries of the southern hemisphere. Natural Science, 5, 106-
gen management of durum wheat: a seasonal analysis with
119. doi: 10.4236/ns.2013.51A017.
the CERES-Wheat model. Field Crops Research 89: 27–37.
441. Scollan, N., Hocquette, J.F., Nuernberg, K., Dannenber-
428. Rosenzweig, C., Tubiello, F. (2007), Adaptation and miti-
ger, D., Richardson, I., Moloney, A. (2006), Innovations
gation strategies in agriculture: an analysis of potential syner-
in beef production systems that enhance the nutritional and
gies. Mitigation and Adaptation Strategies for Global Chan-
health value of beef lipids and their relationship with meat
ge, 12, 855–873. doi: 10.1007/s11027-007-9103-8.
quality, Meat Science,Vol.74, pp. 17–33.Semenov, M.A.,
429. Rosenzweig, C., Jones, J.W., Hatfield, J.L., Ruane, A.C., Barrow, E.M. (1997), Use of a stochastic weather generator
Boote, K.J., Thorburn, P. et al. (2013), The Agricultural in the development of climate change scenarios. Clim Change.
Model Intercomparison and Improvement Project (AgMIP): 35: 397–414.
protocols and pilot studies. Agric. For. Meteorol. 170:166–
442. Semenov, M.A. (2007), Development of high-resolution
182.
UKCIP02-based climate change scenarios in the UK. Agric
430. Rötter, R.P., Palosuo, T., Pirttioja, N.K., Dubrovsky, M., For Meteor. 144: 127–138.
Salo, T., Fronzek, S. et al. (2011a), What would happen to
443. Semenov, M.A., Halford, N.G. (2009), Identifying target
barley production in Finland if global warming exceeded 4°C?
traits and molecular mechanisms for wheat breeding under a
A model-based assessment. Eur. J. Agron. 35: 205–214.
changing climate. J. Exp. Bot. 60:2791–2804.
431. Rötter, R.P., Carter, T.R., Olesen, J.E., Porter, J.R. (2011b),
444. Semenov, M.A., Shewry, P.R. (2011), Modelling predicts that
Crop-climate models need an overhaul. Nat. Clim. Change 1:
heat stress, not drought, will increase vulnerability of wheat in
175–177.
Europe. Science Report, 1, 66. doi: 10.1038/srep00066.
432. Rötter, R.P., Höhn, J., Trnka, M. et al. (2013), Modelling
445. Seo, S.N., Mendelsohn, R. (2008), A structural ricardian
shifts in agroclimate and crop cultivar response under climate
analysis of climate change impacts and adaptations in Afri-
change. Ecology and Evolution, published by John Wiley &
can agriculture. Policy Research Working Paper Series 4603,
Sons Ltd. doi: 10.1002/ece3.782.
The World Bank. https://openknowledge.worldbank.org/
433. Rowlinson, P. (2008), Adapting livestock production systems bitstream/.../WPS4603.txt.
to climate change – temperate zones. In: P. Rowlinson, M. Ste-
446. Serviciului Hidrometeorologic de Stat (2009), Cadastrul
ele & A. Nefzaoui, eds. Livestock and global change. Proce-
de Stat al Apelor al Republicii Moldova pe anul 2009,
edings of an international conference, Hammamet, Tunisia,
Chișinău 2011, p. 53-54.
17–20 May 2008. Cambridge, UK, Cambridge University
Press. 61-63. 447. Soussana, J., Graux, A., Tubiello, F.N. (2010), Improving
the use of modeling for projections of climate change impacts
434. Sandu, M. (2009), The analysis of the evolution of foreign as-
on crops and pastures. Journal of Experimental Botany, Vol.
sistance offered for Moldova in the period 2001-2007. ADEPT,
61, No. 8, pp. 2217–2228.
2009. <http://www.e-democracy.md/files/prioritati-gu
vernare-2009.pdf>. 448. State Department for Environmental Protection of the
Republic of Moldova / National Institute of Ecology /
435. Sagar, A. (2000), Capacity development for the environment:
World Bank (1995), The National Strategic Action Plan for
A view from the south, a view from the north, in: Annual Re-
Environmental Protection for the period 1995-2010-2020.
view of Energy and Environment 25, 2000, pages 377–439.
Chisinau, 1995. 151 p.
355
449. Stratan, A., Savelieva, G, Cotelnic, V. (2012), Impactul 462. West, J.W., Mullinix, B.G., Bernard, J.K. (2003), Effects of
migrației forței de muncă asupra Republicii Moldova: aspecte Hot, Humid Weather on Milk Temperature, Dry Matter Inta-
demografice și economice. Akademos, 2 (25), 1-9. ke, and Milk Yield of Lactating Dairy Cows, Journal of Dairy
450. Sullivan, C., Meigh, J. (2005), Targeting attention on Science, Vol. 86, pp. 232–242.
local vulnerability using an integrated index approach: the 463. Wheeler, T.R., Craufurd, P.Q., Ellis, R.H. et al. (2000),
example of the climate vulnerability index. Water Science and Temperature variability and the yield of annual crops. Agric
Technology, 51, 69–78. Eco Environ. 82: 159–167.
451. Taranu L., Scorpan V., Тoderas V., Mironova Т. (2009), 464. White, J.W., Hoogenboom, G., Kimball, B.A., Wall, G.W.
Agroclimatic assessment of the impact of possible changes in the (2011), Methodologies for simulating impacts of climate
thermal regime on the area of cultivation of late maize hybrids change on crop production. Field Crops Res. 124: 357–368.
in the Republic of Moldova. Innovations transfer in agricultu- 465. Wilby, R.L, S.P. Charles, E. Zorita, B. Timbal, P. Whetton
re activities in the context of climate change and sustainable and L.O. Mearns (2004), Guidelines for Use of Climate Scena-
development. Proceedings of the International Conference rios Developed from Statistical Downscaling Methods, IPCC
Chisinau, November 11-13 2009, P. 400-409. (In Russian) Task Group on Data and Scenario Support for Impact and
<http://clima.md/lib.php?l=ro&idc=250&year=2009>. Climate Analysis (TGICA), 2004. Available online at: <http://
452. Taranu L., Bercu I., Deveatii D. (2012), Regional Climate www.ipcc-data.org/guidelines/dgm_no2_v1_09_2004.pdf>.
Change Scenarios for the Republic of Moldova: Future Tem- 466. Wolfe, M.J. et al. (2008), Developments in breeding cereals
perature and Precipitation Projections from Ensembles of 10 for organic agriculture. Euphytica, 163, 323-346. doi:10.1007/
Global Climate Models. Mediul Ambiant. Nr.3 (63), P. 33-42. s10681-008-9690-9.
453. Taranu, L. (2013), Projections of changes in productivity of 467. World Bank / International Finance Corporation (2011),
major agricultural crops in the Republic of Moldova accor- Doing Business 2011, Making a Difference for Entreprene-
ding to an ensemble from 10 GCMs for SRES A2, A1B and urs. Comparing Business Regulation in 183 Economies. 267
B1 emission scenarios in the XXI century. Mediul Ambiant. pages. <http://www.doingbusiness.org/~/media/GIAWB/
In press. Doing%20Business/Documents/Annual-Reports/English/
454. Todos, P., Sobor, I., Ungurean, D., Chiciuc, A., Pleşca, M. DB11-FullReport.pdf>.
(2002), Energia regenerabilă: studiu de fezabilitate. Red. şt.: 468. World Bank / International Finance Corporation (2012),
Valentin Arion; grup de coordonare: Nicolae Stratan, Mar- Doing Business 2012, Doing Business in a More Transpa-
gareta Petruşevschi, Vasile Scorpan, Andrei Perciun, Marius rent World. Comparing Business Regulation in 183 Econo-
Ţăranu. - Ch.: Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dez- mies. 212 pages. <http://www.doingbusiness.org/~/media/
voltării Teritoriului / PNUD Moldova, 2002 (Tipogr. “Re- GIAWB/Doing%20Business/Documents/Annual-Reports/
clama”). - 158 p. English/DB12-FullReport.pdf>.
455. Thomson, A.M., Brown, R.A., Rosenberg, N.J. et al. 469. World Meteorological Organization (1989), Calculation
(2005), Climate change impacts for the conterminous USA: of Monthly and Annual 30-Year Standard Normals, WCDP-
an integrated assessment—part 3 dry land production of grain No. 10, WMO-TD/No. 341, Geneva: World Meteorological
and forage crops. Clim Change. 69: 43–65. Organization.
456. Trnka, M., Olesen, J.E., Kersebaum, K.C., Skjelvag, A.O., 470. Yahdjian, M.L., Sala, O.E. (2008), Climate change im-
Eitzinger, J., Seguin, B. et al. (2011): Agroclimatic conditi- pacts on South America Rangelands. Rangelands, 34-39.
ons in Europe under climate change. Glob. Change Biol. 17: doi:10.2111/1551-501X(2008)30[34:CCIOSA]2.0.CO2
2298–2318.
471. Yohe, G., Tol, R.S.J. (2002), Indicators for social and
457. UNDP (2010), Mapping Climate Change Vulnerability and economic coping capacity—moving toward a wording
Impact Scenarios: A Guidebook for Sub-National Planners, definition of adaptive capacity. Global Environmental
2010: 91p. Change, 12, 25–40. 36.
458. UNDP (2010), National Human Development Report 472. Будыко М.И. (1980), Климат в прошлом и будущем. -
2009/2010: Climate Change in Moldova: Socioeconomic Im- Л.: Гидрометеоиздат, 1980. - 351с.
pact and Policy Options for Adaptation. 224p.
473. Дарадур М.И. (2001), Изменчивость и оценки риска
459. UNDP (2006), Human Development Report. United Nations экстремальных условий увлажнения. 160 стр.
Development Program. Available at: <http://hdr.undp.org/
474. Гопченко Е.Д, Лобода Н.С. (2001), Оцiновання
hdr2006/statistics/>.
природных водных ресурсiв Украïни за методом водно-
460. UNECE (2005), Environmental Performance Reviews. Repu- теплового балансу. // Науковi працi Украïнського наук.
blic of Moldova, Second Review. Economic Commission for –дослiдн. Гiдрометеорологiчного iн-ту. – 2001. Вып. 249.
Europe. Committee on Environmental Policy. United Nati- – с. 106-120.
ons, Ney York and Geneva, 2005. 164 p.
475. Государственный комитет по статистики Республики
461. UNFCCC (2003), Reporting on Climate Change. User Ma- Молдова (1991), Сводный топливно-энергетический
nual for the guidelines on national communications from non- баланс за 1990 гг. Республики Молдова. Кишинёв.
Annex I Parties. Climate Change Secretariat (UNFCCC).
476. Государственный комитет по статистики Придне-
Launched at COP 9 (Milan, 2003) and updated on 3 of Au-
стровской Молдавской Республики (1998), Стати-
gust 2004. Available online at: <http://unfccc.int/resource/
стический ежегодник Приднестровской Молдавской
docs/publications/userman_nainc_en.pdf>.
356
Республики, Статистический сборник (за 1990, 1995- ской Молдавской Республики - 2011: Статистический
1997). ПМР. – Тирасполь, 1998. – 254 с. сборник (за 2006–2010). ПМР - Тирасполь, 2011 – 184с.
477. Государственный комитет по статистики Придне- 485. Государственная служба статистики Приднестров-
стровской Молдавской Республики (2000), Стати- ской Молдавской Республики (2012), Социально-эко-
стический ежегодник Приднестровской Молдавской номическое развитие ПМР за 2011 год. Тирасполь, 2012.
Республики, Статистический сборник (за 1990, 1995- 85 с.
1999). ПМР. – Тирасполь, 2000. – 185 с. 486. Государственная служба статистики Министерства
478. Государственная служба статистики Министерства экономики Приднестровской Молдавской Республи-
Экономики Приднестровской Молдавской Республи- ки (2012), Статистический ежегодник Приднестров-
ки (2002), Статистический ежегодник Приднестров- ской Молдавской Республики - 2012: Статистический
ской Молдавской Республики: Статистический сборник сборник (за 2007–2011). ПМР - Тирасполь, 2012 – 188с.
(за 1996-2001). ПМР. – Тирасполь, 2002. – 190 с. 487. Закон ПМР № 698-3 от 13 дек. 2005 г., Государственная
479. Государственная служба статистики Министерства программа развития сферы обращения с твёрдыми бы-
Экономики Приднестровской Молдавской Республи- товыми и производственными отходами на террито-
ки (2005), Статистический ежегодник Приднестров- рии ПМР: Приложение к закону ПМР № 698-3 от 13 дек.
ской Молдавской Республики – 2005: Статистический 2005 г. /// Собр. Актов зак-ва ПМР. – 2006. - № 51. – Ст.
сборник (за 2000-2004). ПМР. – Тирасполь, 2005. – 189 с. 2127.
480. Государственная служба статистики Министерства 488. Коробов Р., Чалык С., Буюкли П. (2004), Оценка
Экономики Приднестровской Молдавской Республи- чувствительности растениеводства к возможному из-
ки (2006), Статистический ежегодник Приднестров- менению климата. В кн.: Климат Молдовы в XXI веке:
ской Молдавской Республики – 2006: Статистический проекции изменений, воздействий, откликов. Кишинев.
сборник (за 2001-2005). ПМР. – Тирасполь, 2006. – 188 с. стр. 213 – 253.
481. Государственная служба статистики Приднестров- 489. Лалыкин Н.В., Казак В.Я. (2005), Гидрологические
ской Молдавской Республики (2010), Социально-эко- характеристики малых рек Молдовы и их
номическое развитие ПМР за 2009 год. Тирасполь, 2010. антропогенные изменения. Кишинев, Mediul Ambiant,
75 с. 2005, 208 с.
482. Государственная служба статистики Министерства 490. Лобода Н. С. (2003), Годовой сток рек Украины в услови-
экономики Приднестровской Молдавской Республи- ях антропогенного влияния. Диссертация на соискание
ки (2010), Статистический ежегодник Приднестров- ученой степени доктора географических наук. Одесский
ской Молдавской Республики - 2010: Статистический Государственный Экологический Университет, на пра-
сборник (за 2005–2009) ПМР. – Тирасполь, 2010 - 181с. вах рукописи – Одесса, 2003 г., с. 37.
483. Государственная служба статистики Приднестров- 491. Мезенцев В.С. (1976), Расчет водного баланса. – Омск:
ской Молдавской Республики (2011), Социально-эко- Сельхозинститут, 1976. – 76 с.
номическое развитие ПМР за 2010 год. Тирасполь, 2011. 492. Тюрк Л., Струзера Л.Р. (1958), Баланс почвенной влаги.
79 с. – Л. Гидрометеорологическое изд., 1958 - 227 с.
484. Государственная служба статистики Министерства
экономики Приднестровской Молдавской Республи-
ки (2011), Статистический ежегодник Приднестров-
357
ANEXE
Anexa 1: Rezultatele inventarierii emisiilor naţionale de gaze cu efect de seră în

Republica Moldova în perioada 1990-2010
Anexa 1-1: Emisii naţionale de gaze cu efect de seră în Republica Moldova în anul 1990
Surse de emisii şi sechestrare a Emisii Stocări CO2 CH4 N2O NOx CO COVNM SOx
gazelor cu efect de seră CO2 (Gg) (Gg) (Gg) (Gg) (Gg) (Gg) (Gg) (Gg)
Total emisii şi sechestrări 35356.1083 -7180.2643 218.6027 10.6978 137.2194 428.0672 512.2303 294.9063
1. Energetica 33365.5535 45.8690 0.6180 134.6595 423.1362 71.9509 293.0068
A. Arderea combustibililor (abordare sectorială) 33364.9158 13.3788 0.6180 134.6595 423.1362 71.3692 293.0068
1. Industria energetică 19332.7655 0.4423 0.1653 54.2987 4.9157 1.3281 203.2514
2 Industria producătoare şi construcţiile 2188.7285 0.0953 0.0167 5.8887 1.4012 0.1954 24.1072
3. Transportul 3926.6606 1.1921 0.3352 38.6268 289.6096 54.5258 4.3700
4. Alte sectoare 7762.4898 11.6427 0.0993 35.4060 127.0250 15.3004 60.5137
5. Alte lucrări şi necesităţi în energetică 154.2715 0.0064 0.0016 0.4393 0.1847 0.0195 0.7646
B. Emisiile fugitive de la ţiţei şi gazele naturale 0.6377 32.4902 0.0000 NO, NE NO, NE 0.5817 NO, NE
1. Combustibili solizi NO NO NO NO NO
2. Ţiţei şi gaze naturale 0.6377 32.4902 0.0000 NO, NE NO, NE 0.5817 NO, NE
A. Produsele minerale 1888.0806 NO, NE NO, NE 2.2958 1.2584 392.0868 1.7797
B. Industria chimică NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE 0.3657 NO, NE
C. Producţia metalelor 11.7182 0.0071 0.0035 0.1663 0.0822 7.0883 0.1198
D. Altă producţie NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE 9.5163 NO, NE
E. Producţia halocarburilor şi SF6
F. Consumul halocarburilor şi SF6
G. Altele NO NO NO NO NO NO NO
3. Solvenţii şi utilizarea altor produşi 90.7560 0.0001 0.0001 0.0019 31.2223
4. Agricultura 99.4897 9.7772 NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
A. Fermentarea enterică 87.3513
B. Managementul dejecţiilor animaliere 12.1384 4.4577 NO, NE
C. Cultivarea orezului NO NO
D. Solurile agricole 5.3195 NO, NE
E. Arderea savanelor NO NO NO NO NO
F. Arderea reziduurilor agricole în câmp IE IE IE IE IE
G. Altele NO NO NO NO NO
5. UTSUTGS -7180.2643 0.1090 0.0032 0.0977 3.5884 NO, NE NO, NE
A. Terenuri silvice -2197.5790 0.0112 0.0006 0.0071 0.2544
B. Terenuri prelucrate -4196.1852 0.0978 0.0025 0.0906 3.3340
C. Pajişti -786.5000 NE NE NE NE
D. Terenuri umede NE NE NE NE NE
E. Terenurile localităţilor IE, NE IE, NE IE, NE IE, NE IE, NE
F. Alte terenuri NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
E. Altele NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
6. Deşeuri 73.1279 0.2958 NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
A. Depozite DMS 62.8611 NO, NE NO, NE
B. Tratarea apelor uzate 10.2667 0.2958 NO, NE NO, NE NO, NE
D. Altele NO NO NO NO NO NO
7. Altele NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
Memo items
Bunchere internaţionale 217.3668 0.0430 0.0070 0.7949 0.8733 0.5202 0.0689
Transportul aviatic 217.3668 0.0430 0.0070 0.7949 0.8733 0.5202 0.0689
Transportul marin NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
Emisii CO2 de la arderea biomasei 210.8274
Abrevieri: IE – incluse în altă parte (engl.: Included Elsewhere); NE – neestimate (engl.: Not Estimated); NO – nu se produc (engl.: Not Occurring)
358
1. Energetica 29193.0936 40.9613 0.5390 116.4861 366.4809 63.4604 254.5103
A. Arderea combustibililor (abordare
29192.4796 10.4689 0.5390 116.4861 366.4809 62.9165 254.5103
sectorială)
3. Transportul 3548.3245 1.0880 0.2951 34.4576 264.4692 49.7832 3.9274
4. Alte sectoare 6294.8303 8.9152 0.0818 27.7087 96.1384 11.7409 56.4259
Memo items
359
1. Energetica 20587.3862 32.7354 0.3529 78.3833 186.1429 32.6833 169.0262
20586.8688 5.1318 0.3529 78.3833 186.1429 32.1902 169.0262
sectorială)
2 Industria producătoare şi
962.3355 0.0403 0.0070 2.6619 0.4088 0.0879 10.8429
construcţiile
3. Transportul 1986.1727 0.5432 0.1830 19.7994 128.4896 24.2288 2.4049
4. Alte sectoare 4388.8608 4.2655 0.0508 18.6192 53.8737 6.9587 26.7322
5. Alte lucrări şi necesităţi în energetică 240.2766 NO, NE 0.0019 0.6244 0.0312 0.0156 0.7182
B. Emisiile fugitive de la ţiţei şi gazele
0.5175 27.6036 0.0000 NO, NE NO, NE 0.4931 NO, NE
naturale
Memo items
360
1. Energetica 15776.0767 28.9628 0.2933 61.6055 149.7682 25.0331 144.5701
15775.6384 4.1598 0.2933 61.6055 149.7682 24.5895 144.5701
sectorială)
3. Transportul 1463.2667 0.3525 0.1382 15.0985 85.9911 16.2216 1.8949
4. Alte sectoare 2249.3719 3.5220 0.0478 12.4659 60.0628 7.5191 15.0889
0.4382 24.8030 0.0000 NO, NE NO, NE 0.4437 NO, NE
naturale
Memo items
361
1. Energetica 14335.8965 28.1368 0.2611 55.6893 137.6924 23.0075 101.8663
14335.4880 4.2653 0.2611 55.6893 137.6924 22.5806 101.8663
sectorială)
3. Transportul 1271.1186 0.3262 0.1270 12.4665 79.3899 14.9588 1.4527
4. Alte sectoare 2112.0567 3.7236 0.0423 11.9701 54.7840 6.8245 14.8890
0.4085 23.8714 0.0000 NO, NE NO, NE 0.4269 NO, NE
naturale
Memo items
362
1. Energetica 11030.3907 29.4496 0.1996 46.9101 135.3017 23.2127 60.4022
11029.9714 2.9941 0.1996 46.9101 135.3017 22.7366 60.4022
sectorială)
3. Transportul 1297.6775 0.3431 0.1073 12.3891 83.5294 15.7355 1.4669
4. Alte sectoare 2193.9896 2.5000 0.0387 13.3229 49.2149 6.4240 9.8365
0.4194 26.4555 0.0000 NO, NE NO, NE 0.4761 NO, NE
naturale
1. Combustibili solizi NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
A. Terenuri silvice -1620.7949 0.0002 NO, NE 0.0001 0.0041
B. Terenuri prelucrate 1079.4983 0.0947 0.0025 0.0877 3.2281
Memo items
363
Anexa 1-6: Emisii naţionale de gaze cu efect de seră în Republica Moldova în anul 1995 (continuare)
Surse de emisii şi sechestrare a HFCs (Gg) PFCs (Gg) SF6
gazelor cu efect de seră HFC-32 HFC-125 HFC-134a HFC-143a Alte HFCs CF4 C2F6 Alte PFCs (Gg)
Total emisii 0.0000 0.0000 0.0014 0.0000 NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
1. Energetica

sectorială)
1. Industria energetică
2 Industria producătoare şi construcţiile
3. Transportul
4. Alte sectoare
5. Alte lucrări şi necesităţi în energetică

naturale
1. Combustibili solizi
2. Ţiţei şi gaze naturale
2. Procese industriale 0.0000 0.0000 0.0014 0.0000 NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
A. Produsele minerale
B. Industria chimică
C. Producţia metalelor NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
D. Altă producţie
E. Producţia halocarburilor şi SF6 NO NO NO NO NO NO NO NO NO
F. Consumul halocarburilor şi SF6 0.000005 0.000008 0.001439 0.0000002 NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE
G. Altele
3. Solvenţii şi utilizarea altor produşi
4. Agricultura
A. Fermentarea enterică
B. Managementul dejecţiilor animaliere
C. Cultivarea orezului
D. Solurile agricole
E. Arderea savanelor
F. Arderea reziduurilor agricole în câmp
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
B. Terenuri prelucrate
C. Pajişti
D. Terenuri umede
E. Terenurile localităţilor
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
B. Tratarea apelor uzate
C. Incinerarea deşeurilor
D. Altele
7. Altele NO NO NO NO NO NO NO NO NO
Memo items
Bunchere internaţionale
Transportul aviatic
Transportul marin
Emisii CO2 de la arderea biomasei
Abrevieri: NE – neestimate (engl.: Not Estimated); NO – nu se produc (engl.: Not Occurring)
364
1. Energetica 11198.7301 32.5523 0.1915 44.3305 133.5421 22.5061 58.4038
11198.2574 3.7968 0.1915 44.3305 133.5421 21.9901 58.4038
sectorială)
3. Transportul 1267.6092 0.3266 0.1007 11.7158 79.5586 14.9784 1.3726
4. Alte sectoare 2290.6492 3.3179 0.0405 11.2283 51.3353 6.4162 12.4324
0.4726 28.7555 0.0000 NO, NE NO, NE 0.5160 NO, NE
naturale
Memo items
365
Surse de emisii şi sechestrare a HFCs (Gg) PFCs (Gg) SF6
gazelor cu efect de seră HFC-32 HFC-125 HFC-134a HFC-143a Alte HFCs CF4 C2F6 Alte PFCs (Gg)
1. Energetica

sectorială)
3. Transportul
4. Alte sectoare
B. Emisiile fugitive de la ţiţei şi gazele naturale
D. Altă producţie
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin
366
Total emisii şi sechestrări 10863.9811 161.7750 6.2412 41.9948 138.7959 75.1749 33.9676
1. Energetica 10179.4508 26.0885 0.1574 40.9470 126.4156 22.3271 33.3351
10178.3402 2.4211 0.1574 40.9470 126.4156 21.9087 33.3351
sectorială)
3. Transportul 1292.0143 0.3711 0.1021 12.4630 90.3625 17.0009 1.4286
4. Alte sectoare 2522.6439 1.9187 0.0271 11.1212 33.6107 4.3736 8.5533
1.1105 23.6674 0.0000 NO, NE NO, NE 0.4183 NO, NE
naturale
5. UTSUTGS 172.8643 0.1181 0.0031 0.1092 4.0199 NO, NE NO, NE
Memo items
367
Surse de emisii şi sechestrare a HFCs (Gg) PFCs (Gg)
SF6 (Gg)
gazelor cu efect de seră HFC-32 HFC-125 HFC-134a HFC-143a Alte HFCs CF4 C2F6 Alte PFCs
1. Energetica

sectorială)
3. Transportul
4. Alte sectoare

naturale
D. Altă producţie
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin
368
1. Energetica 8709.0855 24.1905 0.1401 34.3358 111.6272 19.5024 26.4235
8708.0126 2.0403 0.1401 34.3358 111.6272 19.1101 26.4235
sectorială)
3. Transportul 1126.3239 0.3162 0.0915 10.8830 77.0271 14.4903 1.2511
4. Alte sectoare 2104.8957 1.6113 0.0267 8.5884 32.5657 4.1567 6.7725
1.0729 22.1502 0.0000 NO, NE NO, NE 0.3923 NO, NE
naturale
Memo items
369
SF6 (Gg)
gazelor cu efect de seră HFC-32 HFC-125 HFC-134a HFC- 143a Alte HFCs CF4 C2F6 Alte PFCs
1. Energetica

sectorială)
3. Transportul
4. Alte sectoare
D. Altă producţie
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin
370
1. Energetica 6841.7537 23.9243 0.0924 25.0195 75.3152 12.8458 13.5377
3. Transportul 770.1737 0.1867 0.0578 7.2771 45.5918 8.5793 0.8862
4. Alte sectoare 1848.8722 1.5520 0.0235 6.4442 27.8804 3.4965 5.6814
Memo items
371
SF6 (Gg)
1. Energetica
A. Arderea combustibililor (abordare sectorială)
3. Transportul
4. Alte sectoare
D. Altă producţie
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin
372
1. Energetica 6092.4074 25.6880 0.0983 23.5733 73.7128 12.7201 9.3243
3. Transportul 838.3532 0.1902 0.0678 8.3751 46.5294 8.7674 1.0574
4. Alte sectoare 1512.1110 1.4995 0.0217 5.1812 25.6301 3.1846 5.0113
Memo items
373
SF6 (Gg)
1. Energetica
3. Transportul
4. Alte sectoare
D. Altă producţie
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin

374
1. Energetica 6700.4292 25.3406 0.1054 25.8089 75.8569 13.2617 8.8672
3. Transportul 892.9559 0.2055 0.0747 9.1449 50.2701 9.4752 1.1545
4. Alte sectoare 1451.5894 1.2791 0.0202 4.9727 23.7038 2.9652 4.4252
Memo items
375
SF6 (Gg)
gazelor cu efect de seră HFC-143a HFC-134a HFC-125 HFC-32 Alte HFCs CF4 C2F6 Alte PFCs
1. Energetica
3. Transportul
4. Alte sectoare
D. Altă producţie
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin
376
1. Energetica 6328.5245 27.7260 0.1255 26.5019 94.2123 16.4424 9.9252
3. Transportul 1132.2307 0.2646 0.0931 11.4130 64.6678 12.1906 1.4349
4. Alte sectoare 1766.7757 1.6166 0.0238 5.8830 27.9604 3.4688 5.7914
Memo items
377
SF6 (Gg)
gazelor cu efect de seră HFC-143a HFC-125 HFC-134a HFC-32 Alte HFCs CF4 C2F6 Alte PFCs
1. Energetica
3. Transportul
4. Alte sectoare
C. Producţia metalelor
D. Altă producţie
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin
378
1. Energetica 7097.9321 29.4534 0.1475 29.8096 109.1685 19.0950 12.4325
3. Transportul 1413.6197 0.3165 0.1130 14.3099 77.3685 14.6059 1.8835
4. Alte sectoare 2076.2619 1.8136 0.0255 5.8270 30.1763 3.6347 7.6532
Memo items
379
SF6 (Gg)
Total emisii 0.0000 0.0193 0.0002 0.0002 NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE 0.0000
1. Energetica
3. Transportul
4. Alte sectoare
2. Procese industriale 0.0000 0.0193 0.0002 0.0002 NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE 0.0000
D. Altă producţie
F. Consumul halocarburilor şi SF6 0.000019 0.019300 0.000209 0.000164 NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE 0.0000002
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin
380
1. Energetica 7532.9793 31.2551 0.1453 31.2550 111.5122 20.4590 10.5425
3. Transportul 1581.1835 0.3840 0.1139 15.7664 84.7304 16.0064 2.1130
4. Alte sectoare 2261.9540 1.4750 0.0219 5.5977 24.9627 3.0158 6.3808
Memo items
381
SF6 (Gg)
1. Energetica
3. Transportul
4. Alte sectoare
D. Altă producţie
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin

382
1. Energetica 7772.5759 33.3583 0.1477 31.7845 113.8159 20.9926 11.0710
3. Transportul 1612.7476 0.3573 0.1164 16.0982 87.3479 16.4992 2.1507
4. Alte sectoare 2216.1375 1.5670 0.0217 5.1215 24.6433 2.9563 6.1363
B. Emisiile fugitive de la ţiţei şi gazele naturale 1.9206 31.3513 NO, NE NO, NE NO, NE 1.1781 NO, NE
Memo items
383
SF6 (Gg)
1. Energetica
3. Transportul
4. Alte sectoare
D. Altă producţie
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin
384
Surse de emisii şi sechestrare a gazelor cu Emisii Stocări CO2 CH4 N2O NOx CO COVNM SOx
efect de seră CO2 (Gg) (Gg) (Gg) (Gg) (Gg) (Gg) (Gg) (Gg)
1. Energetica 7036.1667 29.4661 0.1568 29.8031 108.8576 19.4557 11.5750
3. Transportul 1535.8523 0.3316 0.1255 15.9006 80.9715 15.3324 2.1698
4. Alte sectoare 2207.0126 1.7398 0.0230 5.0783 26.3517 3.1512 6.4084
Memo items
385
SF6 (Gg)
Total emisii 0.0001 0.0345 0.0006 0.0005 NO, NE 0.0000 NO, NE NO, NE 0.0000
1. Energetica
3. Transportul
4. Alte sectoare
2. Procese industriale 0.0001 0.0345 0.0006 0.0005 NO, NE 0.0000 NO, NE NO, NE 0.0000
D. Altă producţie
F. Consumul halocarburilor şi SF6 0.000054 0.034471 0.000618 0.000500 NO, NE 0.000002 NO, NE NO, NE 0.000011
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin
386
1. Energetica 6715.9617 30.7889 0.1484 29.8817 106.5704 19.5972 9.7208
3. Transportul 1606.1743 0.3415 0.1211 16.4888 83.4406 15.8018 2.2855
4. Alte sectoare 1664.5024 1.3257 0.0190 4.1738 21.6075 2.6207 4.6973
4. Agricultura 31.3017 2.7669 NO, IE NO, IE NO, IE NO, NE
C. Pajişti -798.8464 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
Memo items
387
SF6 (Gg)
1. Energetica
3. Transportul
4. Alte sectoare
D. Altă producţie
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin
388
1. Energetica 7733.2846 30.7089 0.1589 33.3096 110.6004 20.5653 13.8455
3. Transportul 1696.5714 0.3516 0.1219 17.2542 85.9984 16.2811 2.4258
4. Alte sectoare 1671.5326 1.3581 0.0198 4.1359 22.4985 2.7338 4.5003
3. Solvenţii şi utilizarea altor produşi 53.5824 NO 0.0000 0.0008 18.6653
Memo items
389
SF6 (Gg)
1. Energetica
3. Transportul
4. Alte sectoare
D. Altă producţie
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin
390
1. Energetica 8480.4656 25.7669 0.1432 34.0651 109.3094 20.3062 17.7339
3. Transportul 1619.4921 0.3469 0.1018 16.1041 84.8597 16.0487 2.2617
4. Alte sectoare 1817.8349 1.3972 0.0199 4.1215 22.2256 2.6797 4.9032
C. Cultivarea orezului 0.0000 NO
Memo items
391
SF6 (Gg)
1. Energetica
3. Transportul
4. Alte sectoare
D. Altă producţie
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin
392
1. Energetica 8369.7595 25.1976 0.1536 36.2690 109.3032 20.1500 18.2448
3. Transportul 1861.9016 0.3475 0.1145 18.7731 85.1121 16.1605 2.8017
4. Alte sectoare 1653.9545 1.5470 0.0195 4.2172 22.1317 2.6764 5.0450
D. Altă producţie NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE NO, NE 2.8602 0.0000
Memo items
393
Surse de emisii şi sechestrare a HFC s(Gg) PFCs (Gg)
SF6 (Gg)
1. Energetica
3. Transportul
4. Alte sectoare
D. Altă producţie
G. Altele
4. Agricultura
G. Altele
5. UTSUTGS
A. Terenuri silvice
C. Pajişti
D. Terenuri umede
F. Alte terenuri
E. Altele
6. Deşeuri
A. Depozite DMS
D. Altele
Memo items
Transportul aviatic
Transportul marin
Anexa 2: Potenţialul de atenuare al acţiunilor adecvate la nivel naţional în perioada 2013-2020, prezentate
394
conform obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din Strategia de Dezvoltare cu Emisii
Reduse a RM până în anul 2020
Denumirea acţiunii de Capacitatea de Reducerile estimative
Nr. atenuare adecvate la nivel Descrierea succintă a acţiunii de atenuare implementare a acţiunii de de emisii ale gazelor cu
naţional atenuare efect de seră
Obiectivul general SDER: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor totale naţionale de gaze cu efect de seră direct, cu nu mai puţin de 20% comparativ cu scenariul liniei de bază, în susţinerea
efortului global de limitare a creşterii temperaturii cu 2°C.
Obiectivul specific 1: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră direct provenite din sectorul energetic (arderea staţionară a combustibililor fosili, precum şi de la
1.
operaţiunile cu petrol şi gaze naturale), cu 25% comparativ cu scenariul liniei de bază.
În cazanele pe gaze naturale cu condensare se utilizează căldura latentă a condensării vaporilor Prin utilizarea acestor cazane
din gazelor arse, astfel majorîndu-se randamentul cazanului cu 10-15%, în comparaţie cu se poate de produs ≈ 5% din
Cazane pe gaze naturale cu
1.1. cazanele pe gaze naturale obişnuite. Capacitatea acestor cazane este de pînă la 100 kW energie totalul de energie termică 6 500 tone CO2/an
condensare
termică. Astfel de cazane pe gaze naturale cu condensare se utilizează la încălzirea locuinţelor, care conform prognozelor va
oficiilor şi a altor spaţii. constitui 46.6 PJ în anul 2020
Tehnologa permite obţinerea unor avantaje de mediu, economice, sociale şi permite reducerea
Implementarea tehnologiei de
dependenţei de importul de combustibil datorită randamentului producerii simultane a energiei
cogenerare bazată pe utilizarea 10 000 kW, aceasta va 10 000 tone CO2/an, după
electrice şi termice în comparaţie cu producerea separată a lor. Durata utilizării sarcinii termice
1.2. motoarelor cu ardere internă constitui 1.1% din sarcina implementarea capacităţii
pe parcursul anului trebuie să depăşească 4500 ore. Tehnologia duce la reducerea pierderilor
de capacitatea pînă la 500 kW maximă egală cu ≈ 900 MW prognozate
de energie electrică şi respectiv energiei termice în reţelele electrice sau termice. Randamentul
putere electrică
tehnologiei poate ajunge pînă la 80-85 %. Combustibilul utilizat sunt gazele naturale.
Tehnologa permite obţinerea unor avantaje de mediu, economice, sociale şi permite reducerea
Implementarea tehnologiei
dependenţei de importul de combustibil datorită randamentului producerii simultane a energiei
de cogenerare bazată pe 5 000 kW, aceasta va 4 000 tone CO2/an, după
electrice şi termice în comparaţia cu producerea separată a lor. Durata utilizării sarcinii termice
1.3. utilizarea turbinelor cu gaze constitui 0.55% din sarcina implementarea capacităţii
pe parcursul anului trebuie sa depăşească 4500 ore. Tehnologia duce la reducerea pierderilor
de capacitatea pînă la 500 kW maximă egală cu ≈ 900 MW. prognozate
de energie electrică şi respectiv energiei termice în reţelele electrice sau termice. Randamentul
putere electrică
tehnologiei poate ajunge pînă la 80-85 %. Combustibilul utilizat sunt gazele naturale.
Centrale electrice cu 134 000 tone CO2/an,
cogenerare bazate pe utilizarea după implementarea
150 000 kW, aceasta va
motoarelor cu ardere internă şi Randamentul – pînă la 80-85%. Centrale electrice cu cogenerare vor fi construite acolo unde capacităţii prognozate,
1.4. constitui 16.6 % din sarcina
turbine pe gaze de capacitate sarcina termică există pe parcursul întregului an. Combustibilul utilizat – gazele naturale. substituindu-se 855
maximă egală cu ≈ 900 MW
mai mare de 1 MW putere mln kWh la centralele
electrică existente cu condensare
330 000 tone CO2/an,
Grupurile cu ciclu combinat gaz-abur sunt constituite din una sau două turbine cu gaze,
Centrale electrice cu ciclu 300 000 kW, aceasta va substituindu-se 2,1 mlrd
un cazan recuperator, în care energia gazelor evacuate din turbina cu gaze se utilizează la
1.5. combinat gaz-abur de constitui 33.3 % din sarcina kWh energie electrică
producerea aburului, utilizat apoi în turbina cu abur pentru a produce energie electrică.
capacitate mare maximă egală cu ≈ 900 MW produsă de grupurile
Randamentul electric al grupului ajunge la 60%. Combustibilul utilizat – gazele naturale.
existente cu condensare
140 000 tone CO2/an,
150 000 kW, aceasta va substituindu-se 900 mln
Grupuri pe ciclu combinat cu Randamentul electric 50-55%, randamentul global poate fi pînă la 80-85%. Concomitent este
1.6. constitui 16.6 % din sarcina kWh energie electrică
cogenerare, de capacităţi mari de menţionat că acest randament poate fi atins numai în cazul existenţei sarcinii termice.
maximă egală cu ≈ 900 MW. produsă de grupurile
existente cu condensare
Tehnologia de gazificare a cărbunelui pentru producerea energiei electrice, denumită ca grup pe
ciclu combinat cu gazificare integrată a cărbunelui (IGCC), este o unitate energetică în care se 390 000 tone CO2/an,
foloseşte gazul de sinteză în locul gazelor naturale. Tehnologia integrează producerea gazului datorită instalațiilor
Grup pe ciclu combinat de sinteză purificat cu producerea energiei electrice. Utilizarea tehnologiei date este benefică 200 000 kW, aceasta va de captare a CO2,
1.7. cu gazificare integrată a din punct de vedere ecologic, deoarece duce la reducerea emisiilor de poluanţi în cazul în care constitui 22.2 % din sarcina substituindu-se 1.4 mlrd
cărbunelui se utilizează captarea şi stocarea carbonului. IGCC pot atinge randamente mai mari de 45%, maximă egală cu ≈ 900 MW kWh energie electrică
deoarece se combină arderea gazului de sinteză şi se utilizează energia gazelor arse pentru produsă de grupurile
producerea aburului viu şi apoi din el – energie electrică. Combustibilul utilizat este cărbunele, existente cu condensare
care este mai ieftin în comparaţie cu gazele naturale.
Pe teritoriul RM sunt zone în care viteza medie anuală a vîntului la înălțimea de 100 m deasupra
solului este egală cu 7.0 - 7.5 m/s. Pentru astfel de amplasamente sunt recomandate turbine
Centrale electrice eoliene eoliene proiectate pentru clasa IIIA de vînt, ceia ce semnifică o funcționare eficientă în
1.8. 250 MW 313 300 tone CO2/an
conectate la rețea amplasamente cu viteze ale vîntului cuprinse între 5,5 și 8,5 m/s. Puterea unui grup 1.8 - 3.0 MW,
înălțimea turnului 80-120 m. În condițiile de vînt ale RM aceste turbine ar funcţiona anual la
capacitate nominală 2.2 - 2.6 mii ore, sau factorul de capacitate va fi de 0.25 - 0.30.
Elimină necesitatea folosirii bateriei de acumulatoare și invertoarelor. Generatorul eolian este
cuplat direct cu un motor de curent alternativ, care antrenează pompa centrifugală. Tensiunea
Sisteme electrice eoliene și frecvența variază în funcție de viteza vîntului respectînd legea U/f = constant. Oferă o 850 sisteme cu puterea
1.9. 20 000 tone CO2/an
pentru pompare corespondență ideală dintre caracteristica vîntului (puterea proporțională cu cubul vitezei) și totală 8.5 MW
caracteristica pompei centrifuge (puterea necesară, de asemenea, este proporțională cu cubul
vitezei de rotație).
Tehnologia conversiei directe exclude transformările intermediere: radiaţia solară în energie
termică, energia termică în energie mecanică, energia mecanică în energie electrică de curent
alternativ. Generatorul fotovoltaic, aşa numita celulă fotovoltaică, spre deosebire de generatorul
Centrale fotovoltaice
1.10. electromecanic, produce energie electrică de curent continuu. Excluderea din lanţul tehnologic 10 MW 7 100 tone CO2
conectate la rețea
al transformărilor intermediare, lipsa mişcării, zgomotului, vibraţiilor, existenţa unei construcţii
modulare, durata de exploatare de peste 25 de ani, sunt argumente în afirmarea că viitorul
energeticii descentralizate va aparţine tehnologiei fotovoltaice.
Sistemele FV pentru pompare conțin următoarele elemente principale: panoul solar, invertorul
și pompa de suprafață sau submersibilă. În cazul utilizării pompelor antrenate de motoare
Energia fotovoltaică pentru 1800 sisteme cu puterea
1.11. de curent continuu invertorul nu este necesar, de asemenea nu sunt necesare acumulatoare, 144 000 tone CO2
mica irigare instalată 2,7 MW
al căror rol este preluat de rezervorul de apă. În consecință, sistemele FV pentru pompare
concurează economic cu motopompele sau grupurile electrogene.
Centralele hidraulice mici (pînă la 1 MW) sunt echipate cu turbina de apă, multiplicator și
generator. Diferite tipuri de turbine, cu diferite domenii de utilizare au fost dezvoltate pentru
1.12. Centrale hidraulice mici a avea cea mai mare eficiență. Fiecare tip de turbina este rațional de utilizat pentru anumite 17 MW 43 700 tone CO2
căderi de apă și debite: turbina Pelton - pentru căderi mari și debite mici; turbina Francis - pentru
căderi medii și debite medii; turbina Kaplan - pentru căderi mici și debite mari.
Tehnologia este bazează pe efectul generat de un profil hidrodinamic al palei și orientat sub
un unghi optimal față de direcția vitezei apei. La mișcarea palei în direcția curentului de apă,
momentul este produsă atît de forțele hidrodinamice cît și de forțele de presiune exercitate
500 microhidrocentrale,
1.13. Microhidrocentrale fără baraje de apă pe suprafața palei. La mișcarea palei împotriva curenților de apă se folosesc doar 18 000 tone CO2
2.7 MW
forțele hidrodinamice pentru generarea puterii. Principalele avantaje ale acestor tipuri de
microhidrocentrale sunt: reducerea impactului asupra mediului; lucrări de construcții civile se
reduc la minimum.
Biomasa solidă: aplicarea Aceste tipuri de centrale ar putea asigura, în primul rînd, obiectele cu menire social-culturală
centralelor termice pe bază de cum ar fi: instituţii de învăţămînt preşcolar, şcolar, case de cultură etc. Centralele termice pe
1.14. paie şi pelete pentru asigurarea baza baloturi de paie şi/sau produselor din lemn (pelete, brichetelor din lemn) trebuie utilizate 560 MW 221 000 tone CO2
cu energie termică a obiectelor în localităţile rurale în care folosirea gazului natural este imposibilă sau prea costisitoare.
cu menire social-culturală Capacitatea de producere a energiei termice constituie 150 -750 kW.
Obiectivul specific 2: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră direct provenite din sectorul transporturi (arderea mobilă a combustibililor), cu 15% comparativ cu
2.
scenariul liniei de bază.
Biomotorina este utilizată pentru a substitui motorina, fiind amestecată cu combustibilul fosil în
diverse proporţii. În Europa, standardele aplicate combustibililor permit un amestec de pînă la
20% din consumul anual de
5% de biomotorină, din cauza limitărilor impuse de combustibil și de specificaţiile vehiculului.
2.1. Biomotorina motorină pe ţară sau 100 mii 50 000 tone CO2/an
Utilizarea amestecurilor peste 20% poate necesita unele adaptări modeste ale vehiculului.
tone de biomotorină pe an.
Biomotorina poate fi produsă din diverse uleiuri vegetale, precum seminţele de rapiţă și soia,
ulei de palmier și grăsimi animale.
395
396

Bioetanolul poate fi produs din culturi de zahăr sau pe bază de amidon. Bioetanolul este amestecat
cu benzina în proporţii de la 5 la 85%. Proporţii mai mici ale amestecului sunt aplicabile la
motoarele convenţionale cu benzină. Amestecuri cu un conţinut mai mare de 10% de bioetanol
20% din consumul anual de
pot fi utilizate doar în motoare modificate. Procesul de obţinere a bioetanolului porneşte de la
2.2. Bioetanolul benzină pe ţară sau 50 mii 35 000 tone CO2/an
prelucrarea materiei prime pentru a obţine zahărul, în care apoi pentru fermentare se adaugă
tone pe an.
drojdii. Într-o cameră anaerobică închisă are loc fermentarea zahărului, rezultînd mai multe
produse, inclusiv acid lactic, hidrogen, dioxid de carbon și etanol. În cele mai răspîndite procese se
utilizează sorgul, sfecla de zahăr, precum și alte plante care conţin zahăr.
Un sistem de „Bus Rapid Tranzit” este un sistem de transport de capacitatea înaltă cu cale proprie
de deplasare. Aceasta este o tehnologie-cheie pentru ţările în curs de dezvoltare, care poate
1.665 mln pasageri-km/
schimba tendinţa transferurilor modale către transportul public, aducînd în acest fel un şir
2.3. Sisteme „Bus Rapid Tranzit” an sau 25% din transportul 128 000 tone CO2/an
de beneficii, inclusiv congestie diminuată, mai puţină poluare şi servicii mai calitative pentru
rutier urban de pasageri
oamenii săraci. Un dezavantaj al acestui sistem faţă de alte sisteme de transport urban constă în
necesitatea de spaţii urbane.
Injecţia directă semnifică injectarea combustibilului, sub presiune mare, direct în cilindrii
motoarelor. Procesul de injecţie directă oferă un control precis asupra momentului şi cantităţii
injectate de combustibil. Acest control precis permite sistemului de gestionare a motorului 25% din autoturismele
Injecţia directă la motoarele cu
2.4. să injecteze cantităţi relativ mari de combustibil doar atunci cînd este necesar, de exemplu la particulare cu consum de 47 000 tone CO2/an
ardere internă
accelerarea vehiculului. Injecţia directă duce la modificarea sistemului de injecţie a combustibilului benzină
în motor, dar nu necesită modificări adiţionale în design-ul automobilului sau în infrastructura
transportului. În acelaşi timp, motoarele cu injecţie directă necesită componente mai robuste.
Din punct de vedere tehnic, vehiculele cu consum de gaze naturale comprimate funcţionează
foarte similar ca vehicule cu consum de benzină. Pentru a utiliza gazele naturale comprimate
Gaze Naturale Comprimate în an sau 25% din transportul
2.5. la autoturisme existente este necesară reutilarea acestora cu un rezervor pentru gaze naturale. 11 000 tone CO2/an
transport anual de pasageri cu
Însă aceste autoturisme nu sunt tot aşa de eficiente ca cele cu consum de gaze naturale puse în
autobusele
vînzare de producători.
Tarifarea rutieră poate fi implementat în cîteva moduri, inclusiv: taxă de drum - o taxă (de obicei
fixă) pentru a călători pe un drum anumit; taxarea congestiei - o taxă variabilă în dependenţă de
nivelul congestiei într-o anumită zonă; taxă de cordon - de obicei aplicate pentru parcurgerea
centrelor urbane; taxă pentru distanţa parcursă - se aplică per vehicul şi distanţă parcursă;
2.6. Tarifarea electronică rutieră an sau 25% din transportul 93 000 tone CO2/an
Metodele tarifării electronice rutiere includ: taxarea electronică, prin care utilizatorii sunt taxaţi
rutier de pasageri
cînd aceştia trec peste anumite puncte de pe drum; recunoaşterea optică a vehiculului, care
aplică un sistem optic de taxare; GPS, prin care sunt localizate vehiculele, utilizatorii acestora
fiind taxaţi în baza distanţei parcurse.
25% din parcul auto de
Gaze de sondă lichefiate în Gazele de sondă lichefiate sunt un combustibil alternativ utilizat pe scară largă, în general aplicat
2.7. automobile particulare cu 28 000 tone CO2/an
transport la vehiculele utilitare uşoare şi autoturisme.
consum de benzină
Transportul non-motorizat (cunoscut de asemenea ca transport activ şi transportul acţionat
de către om) include mersul pe jos şi ciclismul, diverse unităţi de transport specifice (rickshaw,
25.0 mln pasageri-km sau
patine pe rotile, skateboard-uri, trotinete şi cărucioare) şi scaune cu rotile. Aceste moduri de
2.8. Transportul non-motorizat 0.5% din transportul rutier 4 200 tone CO2/an
transport oferă atît recreere, cît şi transport şi sunt în deosebi importante pentru călătorii la
de pasageri
distanţe scurte de pînă la 7 km , ceea ce acoperă cea mai mare parte a călătoriei în ariile urbane.
Calea de implementare - crearea infrastructurii respective şi educaţia.
Un vehicul hibrid utilizează două sau mai multe surse distincte de energie, de exemplu
vehiculele electrice hibride combină un motor cu ardere internă şi unul sau mai multe motoare
electrice. Motorul cu ardere internă asigură majoritatea puterii necesare pentru deplasarea 2.352 mln pasageri-km sau
2.9. Vehicule Electrice Hibride vehiculului, iar motorul electric oferă putere suplimentară atunci cînd se accelerează. Acest 25% din transportul anual de 25 000 tone CO2/an
fapt permite utilizarea unui motor mai mic şi mai eficient. Puterea electrică pentru motor este pasageri cu autobusele
generată de frînarea regenerativă şi de motorul cu ardere internă. În felul acesta, motoarele
electrice nu necesită să fie conectate şi încărcate de la o sursă de energie electrică.
Un vehicul electric hibrid cu conectare la reţeaua electrică se alimentează de la o sursă externă
precum o reţea. Un asemenea vehicul poate rula fie cu antrenarea motorului cu ardere internă
4.000 mln pasageri-km sau
Vehicule Electrice Hibride cu sau a acumulatorului. Avantajul-cheie al acestei tehnologii în raport cu vehiculele complet
2.10. 30% din numărul total de 97 000 tone CO2
conexiune la reţeaua electrică electrice care rulează pe bază de acumulator constă în flexibilitatea utilizării combustibilului.
autovehicule particulare
Primele nu au limite în distanţe parcurse şi dacă infrastructura de reîncărcare nu este disponibilă,
nu limitează utilizarea vehiculului.
3. Obiectivul specific 3: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră direct provenite de la sectorul clădiri, cu 20% comparativ cu scenariul liniei de bază.
În anul 2011 fondul de locuinţe al RM a constituit 79.342 mln m2, din care 30.423 mln m2 în
localităţile urbane şi 48.919 mln m2 – în localităţile rurale. În anul 2020 fondul de locuinţe va
constitui ≈ 82.4 mln m2, din care 32.25 mln m2 în localităţile urbane. În anul 1997, cînd au fost
Economisiri
modificate cerinţele faţă de izolarea pereţilor clădirilor, fondul de locuinţe era 73.2 mln m2. În
Reabilitarea a 25% din 150 000 t.c.c./an,
3.1. Izolarea pereţilor locuinţelor locuinţele construite înainte de 1997 izolarea pereților corespundea 70 W/m2 în sectorul urban
fondul de locuinţe reducerea emisiilor cu
şi 160 W/m2 în sectorul rural. După 1997 aceste valori s-au redus la 50 W/ m2 şi 130 W/ m2 ,
246 000 tone CO2/an
respectiv. În ultimul deceniu măsurile de izolare au fost implementate în aproximativ 10% din
clădirile vechi urbane şi 1-2% din fondul locativ rural: izolarea pereţilor, înlocuirea ferestrelor
vechi cu tehnologia termopan, înlocuirea uşilor etc.
În sistemul centralizat de alimentare cu căldură, temperatura agentului termic este reglată la
sursă, prin regularea temperaturii apei din conducte. În acelaşi timp prin reducerea temperaturii
Prin utilizarea acestor tipuri
din încăperi de la 18–200C la valori de 10-120C, pe parcursul perioadelor de timp cînd încăperile
de regulatoare către anul
Regulatoare de temperatură în nu sunt utilizate, pot fi obţinute reduceri ale consumului de energie termică cu 20-30%. Această
3.2. 2020 poate fi obţinută 98 600 tone CO2
odăi, cu programare tehnologie poate fi implementată în clădiri cu alimentare centralizată cu energie termică, care
reducerea consumului de
constituie ≈ 60% din tot fondul urban de locuinţe. Instalarea termostatelor (care costă 10-12 $
combustibil cu 60 mii t.c.c.
SUA pe unitate) la fiecare corp de încălzire va permite de a schimba temperatura în încăperi la
0
10–12 C, pe parcursul perioadelor cînd ele nu sunt folosite ceea ce constituie ≈ 50% din timp.
Regulatoarele date pot fi utilizate de asemenea şi în alte tipuri de încăperi. În clădirile
Regulatoare automate de
administrative se lucrează aproximativ 10 ore, pe parcursul a 5 zile din săptămînă. Pe parcursul Economisire 700 TJ/an sau
3.3. temperatură, inclusiv modul zi/ ≈ 49 000 tone CO2/an
celorlalte perioade de timp, temperatura în încăperi poate fi redusă pînă la 10-120C, modul 29.8 mii t.c.c./an
noapte
“noapte”
Becurile incandescente (Clasa E) utilizate în prezent au eficienţa luminoasă de 10-12 lm/W, în Iluminarea unei suprafeţe
Înlocuirea becurilor
timp ce la becurile eficiente energetic (Clasa A) indicatorul respective constituie 50 lm/W. Dacă de 22 mln m2 duce la
3.4. incandescente cu becuri 170 000 tone CO2/an
intensitatea energetică la iluminare constituie în medie 10 W/m2, atunci la utilizarea becurilor economisirea a 254 mln
energetic eficiente 2
fluorescente acest indicator va fi de 2 W/m . kWh/an
În prezent la blocurile de locuit sunt instalate contoare de energie termică. În cazul în care se va
Instalarea contoarelor de opta pentru modificarea schemei actuale de distribuţie verticală a energiei termice în blocuri în
≈ 60%
3.5. energie termică la fiecare schemă orizontală de distribuţie va fi necesar de instalat contoare de energie termică în fiecare ≈ 98 000 tone CO2/an
din fondul urban de locuinţe
apartament apartament. Această acţiune va duce la reducerea consumului de energie termică în bloc cu cel
puţin 5%
Peletele reprezintă combustibil solid produs din materie primă de proveniență vegetală
(rumeguș de lemn, plante energetice, deșeuri agricole) de formă cilindrică, cu diametrul pînă la
Biomasa solidă: implementarea 25 mm. Capacitatea calorică variază de la 14 pînă la 19 MJ/kg. Cazanele pe pelete pot fi aplicate 20 000 unități cu puterea de
3.6. 194 000 tone CO2
cazanelor pe pelete şi pentru asigurarea cu energie a consumatorilor casnici. Exploatarea acestor cazane este simplă 25 kW, în total 490 MW
și nu necesită mari cheltuieli de întreținere. Se produc cazane cu capacitate de producere a
energiei termice 12-100 kW.
Pompele de căldură majorează temperatura sursei de căldură de potenţial redus pînă la
temperatură necesară consumatorului. Sursa de căldură de potenţial redus poate fi aerul
Prin utilizarea pompelor de
atmosferic, solul, apele de suprafaţă şi apele freatice şi de asemenea sursele tehnologice de
căldură poate fi asigurat ≈ 2
Pompe de căldură de energie termică (aerul pentru ventilare, apele uzate, fluidele pentru răcire la centralele electrice
3.7. % din necesarul de energie 37 142 tone CO2/an
capacitate mică, medie şi mare şi echipamente tehnologice, iar pe termen lung şi căldura de la drumurile asfaltate etc.).
termică către anul 2020, sau
Pompele de căldură nu elimină emisii poluante. În ultimul timp agenţii frigorifici ozonoactivi
46.6 PJ
sunt înlocuiţi cu hidrocarburi, care sunt neutre pentru stratul de ozon. Pompele de căldură
397
folosesc 1 kWh energie electrică pentru a obţine de la 3 la 5 kWh de căldură.

398

4. Obiectivul specific 4: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră direct provenite din sectorul industrial, cu 20% comparativ cu scenariul liniei de bază.
Sistemul de Management Energetic (SME) introdus prin standardul ISO 50001, deja aprobat
ca standard naţional în 2012, constituie un şir de procese de management care permit
întreprinderilor (organizaţiilor) să întreţină şi să îmbunătăţească sistematic performanţele Implementarea in 15% din
Către 2020 se vor
energetice. SME include colectarea, prelucrarea şi analiza datelor privind consumul tuturor întreprinderi şi organizații
economisi
Implementarea Sistemului de formelor de energie şi a diferitor purtători de energie pe puncte de consum al energiei (energie duce la reducerea
4.1. ≈ 25 mln kWh/an, emisiile
Management Energetic electrică, termică, răcire, aer comprimat, gaze naturale, alţi combustibili etc.) şi informarea consumului de energie cu
vor fi reduse cu ≈ 12 000
managementului de vîrf despre datele colectate şi propunerea măsurilor de eliminare a risipei cca 1%, echivalent cu 25 mln
tone CO2/an
de energie, implementarea măsurilor adoptate, inclusiv monitorizarea rezultatelor obţinute. kWh/an
Practica întreprinderilor din UE arată că implementarea SME poate rezulta în reducerea
consumurilor de energie la întreprinderi cu circa 10-30%.
Procesul are loc la temperaturi de 450-800°C, prin descompunerea lignocelulozei din biomasă,
în final obținîndu-se biocombustibil gazos (singaz), biocombustibil solid (cărbunele de mangal),
Aplicarea biocombustibilului
biocombustibil lichid (biouleiul). Procesul de piroliză rapidă este dirijat și în dependență de 190 unităţi cu puterea de 57 000
4.2. de generaţia a 2-a pentru
temperatura aplicată și de durata de desfăşurare a procesului de piroliză cantitatea de combustibil 130 kW tone CO2
generarea energiei termice
poate fi obținută în diferite proporții. Pentru condițiile Republicii Moldova este rațional aplicarea
instalațiilor cu producerea a 65-75% biocombustibil lichid, 20%-gazos și 15%-solid.
Ajustarea Cadrului
Elaborarea şi promovarea prin Hotărîre de Guvern a unui Program sau Regulament Naţional
normativ naţional la cel al
privind reglementarea unor gaze-F cu efect de seră (HFC, PFC şi SF6); interzicerea importului
UE (Regulamentul CE Nr.
unor tipuri de produse şi echipamente cu gaze-F (noi şi utilizate); stimularea inovării, dezvoltării
4.3. 842/2006 privind anumite gaze Nivel naţional n/a
şi utilizării de noi tehnici; elaborarea şi promovarea Legii privind modificarea şi completarea
fluorurate cu efect de sera) spre
Legii Nr. 1540-XIII din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului; stabilirea şi aprobarea
suprimarea eşalonată a unor
cotelor anuale de import a gazelor-F, produselor şi echipamentelor cu acestea.
gaze-F cu efect de seră
Elaborarea/ perfecţionarea
sistemului de raportare a
datelor privind importul şi Crearea sistemului, inclusiv electronic de raportare a datelor privind importul şi consumul HFC,
4.4. Nivel naţional n/a
consumul HFC, produselor şi produselor şi echipamentelor cu HFC, PFC şi SF6.
echipamentelor cu HFC, PFC
şi SF6
Elaborarea criteriilor tehnice, ajustate cu Regulamentele UE (Regulamentul Nr. 305/2008)
pentru instruirea specialiştilor frigotehnişti din sectoarele de deservire a tehnicii frigorifice,
Instruirea si dotarea cu scule/ de aer condiţionat şi echipamentului electric în care gazele-F (PFC şi SF6) sunt folosite ca
4.5. instrumente disponibile pentru dielectric; elaborarea / procurarea materialelor de instruire profesională; actualizarea Codului Nivel naţional n/a
reglementarea HFC, PFC şi SF6 de bune practici în domeniul frigului şi condiţionării aerului; instruirea obligatorie şi certificarea
tehnicienilor din sectorul frigorific şi de AC; dotarea specialiştilor frigotehnişti cu scule şi
echipamente pentru deservirea tehnicii frigorifice şi de AC.
Consolidarea capacităţii Elaborarea/procurarea materialelor de instruire profesională; actualizarea Ghidului pentru
4.6. Serviciului Vamal al Republicii colaboratorii vamali; instruirea teoretică şi practică a colaboratorilor/brokerilor vamali; dotarea Nivel naţional n/a
Moldova Serviciului Vamal cu identificatoare de freon.
Retrofitul şi reutilarea echipamentelor frigorifice şi de condiţionare a aerului existente care
Reducerea eşalonată a
4.7. funcţionează cu HFC cu freoni alternativi de generaţie nouă, inclusiv freoni naturali (propan; Nivel naţional n/a
consumului HFC
izobutan; izopentan, H2O, NH3, aer, heliu, CO2)
5. Obiectivul specific 5: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră direct provenite de la sectorul agricol, cu 20% comparativ cu scenariul liniei de bază.
Anual lucrarea de bază cu
Înlocuirea plugului cu grapa discurile este implementată
74 000 tone CO2/an
cu discuri grele la lucrarea de pe cca 40-50 la sută din
Lucrarea cu grapa cu discuri prezintă avantajul realizării economiei de combustibil şi obţinerea 0.37 tone CO2/ha/an x 200
5.1. bază a solului la adîncimea de suprafaţa terenurilor
unor producţii practic egale cu cele obţinute în tehnologia clasică. mii ha
pînă la 20 cm fără introducerea agricole. Suprafaţa lucrată se
îngrăşămintelor organice recomandă a fi de circa 200
mii ha/an.
Implementarea pe pante cu
înclinaţia mai mare de 5° a
Tehnologia se bazează pe principiul protecţiei erozionale diferenţiate asigurate solului de 200 mii ha terenuri arabile
asolamentelor cu participarea 300 000 tone CO2/an
diferite culturi agricole: gramineele şi leguminoasele perene după primul an de folosinţă asigură în panta mai mare de 5°,
5.2. numai a culturilor semănate
o protecţie de 90-95 la sută; Culturi bune protectoare – cerealele păioase, leguminoasele, 5 ani în perioada 2013-2020,
des (cereale păioase, ierburi 1.5 t/ha/an x 200 mii ha
plantele furajere anuale cu densitate mare, asigură o protecţie de 70–90 la sută. pe 40 mii ha de fiecare dată
leguminoase anuale, ierburi
perene)
În prezent este cea mai
Tehnologie tradiţională pentru RM de alimentaţie a taurinelor prin folosirea raţiilor constituite
răspîndită tehnologie 14 175 tone CO2
Tehnologie de alimentaţie din nutreţuri separate – fîn, plante verzi, concentrate, etc. În dependenţă de starea fiziologică şi
care cuprinde peste 50% echivalent
5.3. a taurinelor prin utilizarea productivitatea animalelor raţiile se deosebesc după cantitatea de nutreţuri şi raportul între ele
din şeptelul de taurine
separată a nutreţurilor (structura). Dacă structura raţiilor este optimă atunci productivitatea, starea sănătăţii animalelor,
din ţară. Ulterior aria de
digestibilitatea furajelor şi formarea de gaze în rumen sînt la un nivel optim.
implementare se va micşora.
Tehnologie pe larg utilizată în ţările cu o zootehnie dezvoltată. În RM această tehnologie este în
proces de implementare, actualmente se utilizează aproximativ la 5% din şeptelul de taurine. În prezent în fermele noi
Tehnologie de alimentaţie Deosebirea principală a acestei tehnologii constă în faptul că raţiile calculate reieșind din cerinţele create şi reconstruite pentru
14 700 tone CO2
a taurinelor prin utilizarea fiziologice ale animalelor, formate din nutreţuri voluminoase, grosiere, suculente, concentrate, vaci de lapte practic la nivel
5.4. echivalent
furajelor în formă de adaosuri proteino-vitamino-minerale se amestecă uniform cu utilaje speciale (mixtere) şi se de 95-100%. Către anul 2020,
amestecuri unice (monoraţie) distribuie animalelor în formă de amestec unic. Acest moment influenţează pozitiv nivelul de cel puţin 25% din şeptelul de
digestibilitate a nutreţurilor, starea de sănătate animalelor, indicii de reproducţie, şi ca rezultat final taurine din ţară.
creşterea productivităţii cu pînă la 20-25% faţă de tehnologia tradiţională.
Lucrarea clasică de bază
a solului, utilizarea în
asolamentul cu 5 cîmpuri ale Sistemul clasic de lucrare a solului, din cauza specificului de cultivare a unor culturi agricole 400 mii ha, pe parcursul a 10
880 000 tone CO2/an
1 cîmp ocupat cu o cultură (sfecla-de-zahăr şi de furaj, legumele etc.), nu poate fi înlocuit cu sistemul conservativ de lucrare ani, cîte 40 mii ha de fiecare
5.5. siderală leguminoasă (2 recolte a solului. Reieşind din aceasta, se propune ca pe dată, astfel tehnologia
2.2 tone/ha/an x 400
de măzăriche de toamnă şi de 400 mii ha sistemul clasic de lucrare a solului să fie perfecţionat prin introducerea în treptat va fi implementată
mii ha
primăvară încorporate în sol ca asolamentul cu cinci cîmpuri al unui „cîmp ogor ocupat cu măzăriche ca îngrăşămînt verde”. pe această suprafaţă
îngrăşămînt verde pe fiecare
cîmp o dată în 5 ani)
200 mii ha sau 20% din
Sistemul conservativ 220 mii tone CO2/an
suprafaţă solurilor arabile,
„mini-till”de lucrare a Pentru implementarea tehnologiei sunt necesare: cultivator combinat cu discuri uşoare şi o
pe durata a 5 ani, cîte 40
5.6. solului cu introducere în semănătoare obişnuită sau o semănătoare combinată care prin o trecere efectuează lucrarea 1.1 tonă CO2/ha/an x 200
mii ha de fiecare dată, în
sol preponderent numai a solului şi semănatul. mii ha
primul rînd pentru cultivarea
îngrăşămintelor minerale
culturilor de cereale păioase
În sol la 1,0 tonă de masă uscată de recoltă principală se acumulează resturi vegetale 1,0 t/ha
la evacuarea paielor şi 1,43 t/ha la încorporarea şi paielor în sol. Aşa dar, la încorporarea 1 tone
Sistemul conservativ „mini-
de paie în sol se acumulează adăugător 0,43 t/ha resturi vegetale cu conţinut de carbon 40-45%
till” de lucrare a solului cu 200 mii ha terenuri arabile,
şi conţinut de azot 0.05-0.08%. Reieşind din recolta – etalon în Republica Moldova de 3 t/ha
utilizarea ca îngrăşămînt a pe durata a 5 ani, cîte 40 mii 60 000 tone CO2
de producţie principală, în sol se vor acumula adăugător 1.3 t/ha de resturi vegetale, din care
5.7. îngrăşămintelor minerale şi ha de fiecare dată, pentru
se va sinteza 140 kg de humus şi se vor sechestra 81 kg de carbon, ce a contribui la reducerea
a întregii producţii agricole cultivarea culturilor de 0.3 tone CO2/ha x 200 mii
adăugătoare a emisiilor de CO2 din solurile agricole cu cca 0,3 t/ha. Pentru implementarea
secundare (paielor, cioclejilor, cereale păioase ha
tehnologiei sunt necesare: cultivator combinat cu discuri uşoare, o semănătoare obişnuită
reziduurilor vegetale, etc.)
sau o semănătoare combinată, care prin o trecere efectuează lucrarea solului şi semănatul. Pe
combaine trebuie să fie instalate mărunţitoare de paie.
399
400

„No-Till” este un sistem conservativ de lucrare a solului, conform căruia semănatul se face direct 1.06 mln tone CO2
Sistemul conservativ
în mirişte. Agregatul principal de lucru este semănătoarea. Elementul principal al semănătoarei 5.3 tone CO2/ha x 200 mii
„No-Till” de lucrare a solului cu
„No-Till” este brăzdarul. Stratul de sol superficial treptat devine biogen, bine structurat, afînat, ha se asigură un bilanţ
refacerea prealabilă în direcţie
se formează un regim aerohidric şi de hrană favorabil pentru plante, se majorează rezistenţa 200 mii ha terenuri arabile, pozitiv al carbonului în
pozitivă a însuşirilor stratului
5.8. acestora la secetă. Se propune perfecţionarea sistemului „No-Till” prin utilizarea în cadrul pe durata a 10 ani, cîte 20 sol pe parcurs de 2 ani,
post-arabil şi utilizarea peste
acestuia a măzărichii ca cultură succesivă pentru îngrăşămînt verde. Pînă la implementarea mii ha de fiecare dată emisiile anuale CO2 din
un an a măzărichii ca cultură
tehnologiei „No-Till” se recomandă de a efectua refacerea prealabilă a stratului arabil. Pentru sol comparativ cu lucrarea
intermediară folosită ca
aceasta un an terenul se foloseşte ca ogor ocupat, semănat cu măzăriche de toamnă şi de convenţională a solului se
îngrăşămînt verde
primăvară, masa verde a cărora se încorporează în sol. reduc totalmente.
1.06 mln tone CO2
Sistemul conservativ Sistemul minim de lucrări a devenit o variantă a sistemului conservativ de lucrare a solului,
5.3 tone CO2/ha x 200 mii
„mini-till” de lucrare a solului bazîndu-se pe considerentele: agrotehnic, economico-energetic, ecologic. Acest sistem prevede
200 mii ha terenuri arabile, ha se asigură un bilanţ
cu refacerea prealabilă în restituirea resturilor vegetale în sol, menţinerea parţială a acestora ca mulci la suprafaţa solului.
pe durata a 10 ani, cîte 20 pozitiv al carbonului
direcţie pozitivă a însuşirilor Se propune perfecţionarea acestui sistem prin utilizarea în cadrul lui a măzărichii ca cultură
5.9. mii ha de fiecare dată, în în sol pe parcurs de 2
stratului post-arabil, utilizarea succesivă pentru îngrăşămînt verde. Aplicarea sistemului este condiţionată de disponibilitatea
primul rînd pentru cultivarea ani, emisiile CO2 din sol
peste un an a măzărichii ca unor maşini agricole adecvate. Pentru implementarea tehnologiei sunt necesare: cultivator
culturilor de cereale păioase comparativ cu lucrarea
cultură intermediară folosită ca combinat cu discuri uşoare şi o semănătoare obişnuită sau o semănătoare combinată, care prin
convenţională a solului se
îngrăşămînt verde o trecere efectuează lucrarea solului şi semănatul.
reduc totalmente.
Gunoiul de grajd, fiind depozitat pe platforme impermeabile, poate fi separat. În scopul fermentării
Depozitarea gunoiului de grajd corecte, va fi acoperit cu o folie de plastic, pentru a preveni spălarea nutrienților și a diminua 40% din total 3.0 mln tone 50 000 tone CO2
5.10.
în platforme volatilizarea de CH4 și NH3. Astfel va deveni posibilă limitarea pătrunderii în sol și în apă a nitraților de gunoi de grajd echivalent
și nitriților, reducerea emisiilor de GES și obținerea unor îngrășăminte organice de valoare.
În prezent, compostarea gunoiului de grajd se face în volum de cca 1% din totalul obținut.
Compostarea are ca rezultat reducerea la minimum a emisiilor de CH4 și N2O, obținerea unui
Compostarea gunoiului de 50% din total 3.0 mln tone 62 500 tone CO2
5.11. îngrășămînt organic valoros – humusul și, în consecință, ameliorarea structurii solului și sporirea
grajd de gunoi de grajd echivalent
productivității plantelor. Concomitent, se asigură protecția mediului ambiant împotriva
consecințelor negative ale poluării solului, apei, aerului.
Utilizarea în alimentaţia
Către anul 2020,
taurinelor a unor aditivi În amestecurile unice (monoraţii) la taurine adăugător se introduc aditivi furajeri speciali, care
aplicarea acestei tehnologii
5.12. furajeri care micşorează nivelul conţin substanţe (saponine, ionofore, etc) ce influenţează nivelul de formare şi eliminare a 9 450 tone CO2 echivalent
ar putea atinge cel puţin
de formare a metanului în metanului, micșorînd acest indice cu pînă la 30%.
10% din șeptelul de taurine
procesul de digestie
Fermentarea anaerobă a biomasei care se produce în fermentator permite ca urmare a activității
Prelucrarea gunoiului de grajd microorganismelor, obținerea biogazului, 1 tonă de CH4 care este echivalentul la 21 tone CO2, 10% din total 3,0 mln tone 12 500 tone CO2
5.13.
pentru obținerea biogazului însă biogazul obţinut nu se va degaja în atmosferă, dar va fi folosit ca sursă de energie electrică de gunoi de grajd echivalent
și termică.
Obiectivul specific 6: Majorarea, către anul 2020, a capacităţii de sechestrare a dioxidului de carbon în cadrul sectorului utilizarea terenurilor, schimbări în utilizarea terenurilor şi gospodăria
6.
silvică, cu 25% comparativ cu scenariul liniei de bază.
Se prevede crearea/reabilitarea perdelelor forestiere de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor
Împădurirea zonelor şi fîșiilor
acvatice pe o suprafaţă de 30,4 mii ha, conform HG Nr.593 din 01.08.2011 cu privire la aprobarea
6.1. de protecţie a apelor rîurilor şi 32.0% din 96 000 ha 590 773 tone CO2
Programului Naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale pentru perioada 2011-
bazinelor acvatice
2018.
9.4% din suprafaţa totală a
Extinderea suprafeţelor Măsură constă în extinderea suprafeţelor împădurite din contul terenurilor degradate,
6.2. terenurilor degradate de 3 163 050 tone CO2
împădurite impracticabile pentru agricultură cu 81 000 ha
860 000 ha
Extinderea suprafeţelor Măsura prevede extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră din afara fondului
6.3. 55 mii ha 4 526 500 tone CO2
acoperite cu vegetaţie forestieră forestier cu 55 mii ha
Reconstrucţia / reabilitarea Se prevede reconstrucţia / reabilitarea perdelelor forestiere de protecţie a cîmpurilor agricole pe
72 000 ha, capacitatea de
6.4. perdelelor forestiere de o suprafaţa de circa 2 000 ha. Conform normativelor, suprafaţa perdelelor forestiere de protecţie 49 800 tone CO2
implementare circa 2.8%
protecţie a cîmpurilor agricole trebuie să fie 4% din suprafaţa terenurilor arabile (circa 1,8 mln ha).
Ameliorarea productivităţii a 800 ha pajişti comunale, suprafaţa totală a pajiştilor este de circa
Programul de susţinere
370 mii ha;
a comunităţilor pentru Pentru pajişti – 0,2% din
Reconstrucţia şi/sau restabilirea a 1200 ha păduri şi alte tipuri de vegetaţie forestieră deţinute
managementul durabil total;
6.5. de primării, suprafaţa totală a fondului forestier proprietate publică a unităţilor administrativ- 102 000 tone CO2
şi integrat al pădurilor şi pentru vegetaţia forestieră –
teritoriale este de 54,500 ha;
sechestrarea carbonului prin 2.2% din total
Elaborarea amenajamentelor silvice pentru 3200 ha păduri şi alte tipuri de vegetaţie forestieră
împădurire
deţinute de primării.
Plantarea culturilor silvice Plantarea unor culturi silvice din specii repede crescătoare, gospodărite la cicluri mici de
6.6. 10 mii ha 1 287 000 tone CO2
energetice producţie (10-15 ani).
Reducerea emisiilor de la deforestrarea şi degradarea pădurilor poate fi atinsă prin:
a) amplificarea activităţilor de pază a pădurilor şi altor tipuri de vegetaţie forestieră;
b) ameliorarea managementului pădurilor existente, inclusiv prin:
Reducerea emisiilor de la • reconstrucţia/ substituirea arboretelor degradate/ slab-productive pe 10 mii ha; De văzut la rubrica
6.7. deforestrarea şi degradarea • efectuarea oportună a lucrărilor de îngrijire şi conducere pe 40 mii ha; «Descriere succintă a acţiunii 1 378 000 tone CO2
pădurilor (REDD+) • elaborarea proiectelor de management silvic pentru întreaga suprafaţă a pădurilor şi altor de atenuare»
tipuri de vegetaţie forestieră deţinute de primării pe circa 100 mii ha;
• aplicarea oportună a tratamentelor silvice din cadrul regimului codru (tăieri progresive etc.) pe
circa 10 mii ha.
2.3% din suprafaţa totală
Proiectul „Conservarea solurilor
6.8. Plantarea a 20 300 ha păduri de terenuri degradate. de 860 mii ha terenuri 3 600 000 tone CO2
în Moldova”
degradate
Proiectul „Dezvoltarea 0.98% din suprafaţa totală
6.9. sectorului forestier comunal în Plantarea a 8 468,9 ha păduri de terenuri degradate. de 860 mii ha terenuri 3 800 000 tone CO2
Moldova” degradate
7. Obiectivul specific 7: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră direct provenite de la sectorul deşeurilor, cu 15% comparativ cu scenariul liniei de bază.
Dotarea cu containere (35
Dezvoltarea sistemului de
Se prevede extinderea sistemului actual de colectare primară și depozitare a deșeurilor din 650 unităţi) și unități de 420 000 tone CO2/an
colectare primară și depozitare
7.1. mediul urban în cel rural, în perspectivă de cinci ani, pînă la finele anului 2017, conform transport cu capacitatea de sau 1 680 000 tone CO2
a deșeurilor în mediul urban 3
proiectului Strategiei Naţionale privind gestionarea deșeurilor. 8 m (120 unităţi) pentru total
și rural
colectarea deșeurilor
Dezvoltarea infrastructurii
regionale de eliminare a
Măsura constă în dezvoltarea infrastructurii regionale de eliminare a deșeurilor, prin construcția De văzut la rubrica 420 000 tone CO2/an
deșeurilor municipale prin
7.2. a 7 depozite regionale de deşeuri menajere solide, a 34 stații de transfer și 158 de unități de «Descriere succintă a acţiunii sau 5 040 000 tone CO2
construcția depozitelor
transport cu capacitatea de 16 m3 pentru transferul deșeurilor la depozite. de atenuare» total
regionale de deşeuri menajere
solide și stațiilor de transfer
Dezvoltarea infrastructurii
regionale de eliminare a De văzut la rubrica
Măsura constă în dezvoltarea infrastructurii regionale de eliminare a deșeurilor prin construcția 630 000 tone CO2/an
7.3. deșeurilor municipale prin «Descriere succintă a acţiunii
a două centre de tratare mecanico-biologică, în municipiile Chişinău şi Bălţi. sau 7 560 000 CO2 total
construcția centrelor de tratare de atenuare»
mecanico-biologică
28 640 tone CO2/an,
Tratarea nămolului la staţiile Dotarea schemei tehnologice de epurare a apelor uzate aferente stațiilor apă-canal din municipiile
Tratarea apelor uzate în inclusiv: 22 900 tone CO2/
de epurare a apelor uzate din Chişinău, Bălți și oraşul Cahul cu tehnologii de tratare a nămolului în condiţii anaerobe. Tehnologia
7.4. municipiile Chișinău şi Bălți an - Chișinău;
municipiile Chișinău, Bălți și cuprinde: metan-tancul; stația de pompare; concentratorul de nămol; sisteme de depozitare și
și în oraşul Cahul 4 690 tone CO2/an - Bălți;
oraşul Cahul ardere a metanului; rezervorul de deshidratare; rețea de distribuție și comunicații.
1 050 tone CO2/an – Cahul
Alături de 325 kW putere
Recuperarea biogazului de la
Dotarea și punerea în funcțiune a instalației de recuperare a biogazului de la depozitul de electrică generatoare
7.5. depozitul de deşeuri menajere 47 549 tone CO2/an
deşeuri menajere solide din Țînțăreni. existentă vor fi construite
401
solide din Țînțăreni

adițional 825 kW
Anexa 3: Plan de acţiuni privind implementarea în mod prioritar a acţiunilor de atenuare adecvate la nivel
402
naţional, în vederea atingerii obiectivului general al Strategiei de Dezvoltare cu Emisii Reduse a RM până în
anul 2020
Denumirea acţiunii de atenuare Termenul de Instituţia
Nr. Indicatorii de monitorizare Costuri estimative Surse de finanţare
adecvate la nivel naţional realizare responsabilă
Obiectivul general: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor totale naţionale de gaze cu efect de seră direct, cu nu mai puţin de 20% comparativ cu scenariul liniei de bază, în susţinerea
efortului global de limitare a creşterii temperaturii cu 2°C.
Obiectivul specific 1: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră direct provenite din sectorul energetic (arderea staţionară a combustibililor fosili, precum şi de la
1.
operaţiunile cu petrol şi gaze naturale), cu 25% comparativ cu scenariul liniei de bază.
Companii Investiţia specifică în astfel de
Cazane pe gaze naturale cu Investiţii, energie produsă, reduceri de emisii stabilite
1.1. 2013-2020 private, ME, cazane este de ≈ 2 ori mai mare decît Investiţii private
condensare prin proceduri de MRV aprobate la nivel naţional
AEE investiţia în cazane obişnuite
cogenerare bazată pe utilizarea Companii Investiţii, capacitatea total instalată, energie produsă, Investiţii totale – 11.5 mln $ SUA, Fondul Verde pentru
1.2. motoarelor cu ardere internă de 2014-2020 private, APL, reduceri de emisii stabilite prin proceduri de MRV costuri de operare şi întreţinere, fără Climă; Investiţii private;
capacitatea pînă la 500 kW putere ME, AEE aprobate la nivel internaţional combustibil – 1.7 mln $ SUA/an Proiecte şi granturi
electrică
Companii Investiţii, capacitatea total instalată, energie produsă, Investiţii totale – 11.5 mln $ SUA, Fondul Verde pentru
cogenerare bazată pe utilizarea
1.3. 2014-2020 private, APL, reduceri de emisii stabilite prin proceduri de MRV costuri de operare şi întreţinere, fără Climă; Investiţii private;
turbinelor cu gaze de capacitatea
ME, AEE aprobate la nivel internaţional combustibil –1.68 mln $ SUA/an Proiecte şi granturi
pînă la 500 kW putere electrică
Centrale electrice cu cogenerare
bazate pe utilizarea motoarelor cu Companii Investiţii, capacitatea total instalată, energie produsă, Investiţii totale – 150 mln $ SUA, Fondul Verde pentru
1.4. ardere internă şi turbine pe gaze de 2014-2020 private, APL, reduceri de emisii stabilite prin proceduri de MRV costuri de operare şi întreţinere, fără Climă; Investiţii private;
capacitate mai mare de 1 MW putere ME, AEE aprobate la nivel internaţional combustibil – 6.0 mln $ SUA/an Proiecte şi granturi
electrică
Companii Investiţii, capacitatea total instalată, energie produsă, Investiţii totale – 225 mln $ SUA, Fondul Verde pentru
Centrale electrice cu ciclu combinat
1.5. 2014-2020 private, ME, reduceri de emisii stabilite prin proceduri de MRV costuri de operare şi întreţinere, fără Climă; Investiţii private;
gaz-abur de capacitate mare
AEE aprobate la nivel internaţional combustibil – 10.8 mln $ SUA Proiecte şi granturi
Grupuri pe ciclu combinat cu
1.6. 2014-2020 private, ME, reduceri de emisii stabilite prin proceduri de MRV costuri de operare şi întreţinere, fără Climă; Investiţii private;
cogenerare, de capacităţi mari
AEE aprobate la nivel internaţional combustibil – 9.0 mln $ SUA Proiecte şi granturi
Grup pe ciclu combinat cu gazificare
1.7. 2014-2020 private, reduceri de emisii stabilite prin proceduri de MRV costuri de operare şi întreţinere, fără Climă; Investiţii private;
integrată a cărbunelui (IGCC)
ME, AEE aprobate la nivel internaţional combustibil – 24.0 mln $ SUA Proiecte şi granturi
Companii Investiţii, capacitatea total instalată, energie produsă, Fondul Verde pentru
Centrale electrice eoliene conectate
1.8. 2014-2020 private,ME, reduceri de emisii stabilite prin proceduri de MRV 525.0 mln $ SUA Climă; Investiţii private;
la rețea
ANRE, AEE aprobate la nivel internaţional Proiecte şi granturi
Investiţii, numărul de sisteme instalate, capacitatea
Companii Fondul Verde pentru
Sisteme electrice eoliene pentru total instalată, energie produsă, reduceri de emisii
1.9. 2014-2020 private,MAIA, 10.2 mln $ SUA Climă; Investiţii private;
pompare stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel
ANRE, AEE Proiecte şi granturi
internaţional
Companii Investiţii, capacitatea total instalată, energie produsă, Fondul Verde pentru
Centrale fotovoltaice conectate la
1.10. 2014-2020 private, ME, reduceri de emisii stabilite prin proceduri de MRV 16.3 mln $ SUA Climă; Investiţii private;
rețea
AEE, ANRE aprobate la nivel internaţional Proiecte şi granturi
Investiţii, numărul de sisteme instalate, capacitatea
Energia fotovoltaică pentru mica total instalată, energie produsă, reduceri de emisii
1.11. 2014-2020 private, MAIA, 6.5 mln $ SUA Climă; Investiţii private;
irigare stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel
AEE, ANRE Proiecte şi granturi
internaţional
Companii Investiţii, numărul de centrale construite, capacitatea
Fondul Verde pentru
private, ME, total instalată, energie produsă, reduceri de emisii
1.12. Centrale hidraulice mici 2014-2020 37.4 mln $ SUA Climă; Investiţii private;
MAIA, AEE, stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel
Proiecte şi granturi
ANRE internaţional
Companii Investiţii, numărul de microhidrocentrale construite,
Fondul Verde pentru
private, ME, capacitatea total instalată, energie produsă, reduceri de
1.13. Microhidrocentrale fără baraje 2014-2020 1.1 mln $ SUA Climă; Investiţii private;
MAIA, AEE, emisii stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel
ANRE internaţional
Biomasa solidă: aplicarea centralelor Investiţii, numărul de centrale termice construite,
termice pe bază de paie şi pelete capacitatea total instalată, energie produsă, reduceri de
1.14. 2013-2020 private AEE, 176.4 mln $ SUA Climă; Investiţii private;
pentru asigurarea cu energie termică emisii stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel
APL Proiecte şi granturi
a obiectelor cu menire social-culturală internaţional
Obiectivul specific 2: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră direct provenite din sectorul transporturi (arderea mobilă a combustibililor), cu 15% comparativ cu
2.
scenariul liniei de bază.
Investiţii, cantitatea de biomotorină produsă şi Investiţii totale – 12 mln $ SUA, Fondul Verde pentru
2.1. Biomotorina 2014-2020 MTID furnizată pe piaţa de carburanţi, emisii reduse stabilite costuri de operare şi întreţinere – 2 Climă, Investiţii private;
prin proceduri de MRV aprobate la nivel internaţional mln $ SUA/an Proiecte şi granturi
Investiţii, cantitatea de bioetanol produsă şi furnizată Investiţii totale – 11 mln $ SUA, Fondul Verde pentru
2.2. Bioetanolul 2014-2020 MTID pe piaţa de carburanţi, emisii reduse stabilite prin costuri de operare şi întreţinere – 1 Climă, Investiţii private;
proceduri de MRV aprobate la nivel internaţional mln $ SUA/an Proiecte şi granturi
Fondul Verde pentru
Investiţii, ponderea în transportul rutier urban de Climă, Fondul Rutier,
pasageri acoperită de sistem, numărul de pasageri-km/ Investiţii totale – 100 mln $ SUA, Fondul Naţional de
2.3. Sisteme „Bus Rapid Tranzit” 2015-2020 MTID
an transportaţi, emisiile reduse stabilite prin proceduri costuri de întreţinere – 0,5 mil $ SUA Dezvoltare Regională,
de MRV aprobate la nivel internaţional Investiţii private;
Investiţii, numărul autoturismelor pe consum de
benzină cu sisteme de injecţie a combustibilului în Fondul Verde pentru
Injecţia directă la motoarele cu Investiţii totale – 130 mln $ SUA,
2.4. 2014-2020 MTID motor modificate, ponderea acestora în numărul total Climă, Investiţii private;
ardere internă costuri de operare – 2 mln $ SUA/an
al autovehiculelor, emisii reduse stabilite prin proceduri Proiecte şi granturi
de MRV aprobate la nivel internaţional
Investiţii, numărul de autovehicule reutilate cu rezervor
pentru gaze naturale comprimate, ponderea acestora Investiţii totale – 59 mln $ SUA, Fondul Verde pentru
Gaze Naturale Comprimate în
2.5. 2013-2020 MTID în numărul total al autovehiculelor, numărul de costuri de întreţinere – Climă, Investiţii private;
transport
pasageri-km/an transportaţi, emisii reduse stabilite prin 1 mln $ SUA/an Proiecte şi granturi
proceduri de MRV aprobate la nivel internaţional
Investiţii, ponderea în transportul rutier urban de
Investiţii totale – 130 mln $ SUA, Fondul Verde pentru
pasageri acoperită de sistem, numărul de pasageri-km/
2.6. Tarifarea electronică rutieră 2014-2020 MTID costuri de întreţinere – Climă, Investiţii private;
an transportaţi, emisiile reduse stabilite prin proceduri
33 mln $SUA/an Proiecte şi granturi
Investiţii, numărul de autovehicule pe consum de gaze
de sondă lichefiate, ponderea acestora în numărul total
2.7. Gaze de sondă lichefiate în transport 2013-2020 MTID costuri de întreţinere – Climă, Investiţii private;
al autovehiculelor, emisii reduse stabilite prin proceduri
4 mln $SUA/an Proiecte şi granturi
Investiţii, ponderea în transportul rutier urban de
pasageri, numărul de pasageri-km/an substituit prin Fondul Verde pentru
Investiţii totale – 1 mln $ SUA, costuri
2.8. Transportul non-motorizat 2013-2020 MTID, APL aplicarea acestei măsuri de atenuare, emisii reduse Climă, Investiţii private;
de întreţinere – 0.05 mln $SUA/an
stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel Proiecte şi granturi
internaţional
403
404
MTID, APL, Investiţii, ponderea în transportul rutier urban de

întreprinderi pasageri, numărul de pasageri-km/an transportaţi,
2.9. Vehicule Electrice Hibride 2014 -2020 costuri de întreţinere – Climă, Investiţii private;
private din emisii reduse stabilite prin proceduri de MRV aprobate
1 mln $ SUA/an Proiecte şi granturi
zonele urbane la nivel internaţional
MTID, APL, Investiţii, ponderea din numărul de autovehicule
Investiţii totale – 1.770 mlrd $ SUA, Fondul Verde pentru
Vehicule Electrice Hibride cu întreprinderi particulare şi numărul de pasageri-km/an transportaţi,
2.10. 2014 -2020 costuri de întreţinere – 25 mln $ SUA/ Climă, Investiţii private;
conexiune la reţeaua electrică private din emisii reduse stabilite prin proceduri de MRV aprobate
an Proiecte şi granturi
zonele urbane la nivel internaţional
3. Obiectivul specific 3: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră direct provenite de la sectorul clădiri, cu 20% comparativ cu scenariul liniei de bază.
MDRC, Fondul Verde pentru
Investiţii totale, ponderea clădirilor reabilitate în totalul
AEE, APL, Investiţii totale – 700 mln $ SUA, Climă, Fondul pentru
fondului de locuinţe, energie economisită, emisii
3.1. Izolarea pereţilor locuinţelor 2013-2020 întreprinderi costurile de operare şi întreţinere nu Eficienţă Energetică,
reduse stabilite prin proceduri de MRV aprobate la
private şi se modifică Investiţii private;
nivel internaţional
publice Proiecte şi granturi
AEE, APL, SV,
întreprinderi
Investiţii totale, numărul de termostate importate Fondul pentru Eficienţă
private şi Investiţii totale – 22.5 mln $ SUA,
Regulatoare de temperatură în odăi, şi comercializate anual, cantitatea de energie Energetică, Investiţii
3.2. 2013-2020 publice, costurile de operare şi întreţinere vor
cu programare economisită, emisii reduse stabilite prin proceduri de private; Proiecte şi
gestionarii creşte nesemnificativ
MRV aprobate la nivel internaţional granturi
fondului de
locuinţe
AEE, APL, SV,
întreprinderi
Investiţii totale, numărul de termostate importate Fondul pentru Eficienţă
Regulatoare automate de private şi Investiţii totale – 6 mln $ SUA,
şi comercializate anual, cantitatea de energie Energetică, Investiţii
3.3. temperatură, inclusiv modul zi/ 2013-2020 publice, costurile de operare şi întreţinere nu
economisită, emisii reduse stabilite prin proceduri de private; Proiecte şi
noapte gestionarii se modifică
MRV aprobate la nivel internaţional granturi
fondului de
locuinţe
AEE, APL, SV, Investiţii totale, numărul de becuri energetic eficiente
Fondul Verde pentru
Înlocuirea becurilor incandescente cu întreprinderi importate şi comercializate anual, cantitatea de energie
3.4. 2013–2020 Investiţii totale – 14.4 mln $ SUA Climă, Fondul pentru
becuri energetic eficiente private şi economisită, emisii reduse stabilite prin proceduri de
Eficienţă Energetică
publice MRV aprobate la nivel internaţional
AEE, APL,
întreprinderi
Investiţii totale, numărul de contoare termice instalate, Fondul pentru Eficienţă
private şi
Instalarea contoarelor de energie cantitatea de energie economisită, emisii reduse Energetică, Investiţii
3.5. 2013-2020 publice, Investiţii totale – 45.0 mln $ SUA
termică la fiecare apartament stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel private; Proiecte şi
gestionarii
internaţional granturi
fondului de
locuinţe
AEE, APL,
Fondul Verde pentru
întreprinderi Investiţii totale, numărul de centrale termice instalate,
Climă, Fondul pentru
Biomasa solidă: implementarea private şi total putere instalată, cantitatea de energie produsă
3.6. 2013-2020 Investiţii totale – 61.7 mln $ SUA Eficienţă Energetică,
centralelor termice pe pelete publice, anual, emisii reduse stabilite prin proceduri de MRV
Investiţii private;
consumatori aprobate la nivel internaţional
casnici
Fondul Verde pentru
AEE, APL, UTM, Investiţii totale, numărul de pompe de căldură
Investiţii totale – 93.0 mln $ SUA, Climă, Fondul pentru
Pompe de căldură de capacitate întreprinderi instalate, total putere instalată, cantitatea de energie
3.7. 2013-2020 costurile de operare şi întreţinere Eficienţă Energetică,
mică, medie şi mare private şi produsă anual, emisii reduse stabilite prin proceduri de
–13.5 $ SUA/GJ Investiţii private;
publice MRV aprobate la nivel internaţional
4. Obiectivul specific 4: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră direct provenite din sectorul industrial, cu 20% comparativ cu scenariul liniei de bază.
Numărul de întreprinderi care au implementat sistemul Fondul Verde pentru

Companii de management energetic şi Standardul Naţional SM Climă, Fondul pentru
Implementarea Sistemului de
4.1. 2013-2020 private, ME, ISO 50001:2012, cantitatea de energie economisită, Investiţii totale – 5.74 mln $ SUA Eficienţă Energetică,
Management Energetic
AEE, INSM emisii reduse stabilite prin proceduri de MRV aprobate Investiţii private;
la nivel internaţional Proiecte şi granturi
Fondul Verde pentru
Investiţii, numărul de instalaţii construite, capacitatea
Aplicarea biocombustibilului de Investiţii totale – 1.12 mln $ SUA, Climă, Fondul pentru
Companii total instalată, energie produsă, reduceri de emisii
4.2. generaţia a 2-a pentru generarea 2013-2020 reieşind din 190 unităţi cu puterea de Eficienţă Energetică,
private, AEE stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel
energiei termice 130 kW la un cost de 45 $ SUA/kW Investiţii private;
internaţional
Ajustarea Cadrului normativ naţional
la cel al UE (Regulamentul CE Nr. Regulament naţional privind reglementarea unor
MM, Oficiul
842/2006 privind anumite gaze gaze-F cu efect de seră aprobat; cote anuale de import
4.3. 2014-2020 Ozon, Serviciul Nu necesită acoperire financiară
fluorurate cu efect de sera) spre a gazelor-F, produselor şi echipamentelor cu acestea
Vamal, UTM
suprimarea eşalonată a unor gaze-F aprobate
cu efect de seră
Elaborarea/perfecţionarea
sistemului de raportare a datelor MM, Oficiul Sistem electronic de raportare a datelor privind
4.4. privind importul şi consumul HFC, 2014-2015 Ozon, Serviciul importul şi consumul HFC, produselor şi 25 mii $ SUA Proiecte şi granturi
produselor şi echipamentelor cu HFC, Vamal, UTM echipamentelor cu HFC, PFC şi SF6 creat şi funcţional
PFC şi SF6
Criterii tehnice, ajustate cu Regulamentul CE Nr.
305/2008 pentru instruirea specialiştilor frigotehnişti
din sectoarele de deservire a tehnicii frigorifice, de
aer condiţionat şi echipamentului electric cu gaze-F
Instruirea si dotarea cu scule/
MM, Oficiul elaborate; Codul bunelor practici în domeniul frigului şi
4.5. instrumente disponibile pentru 2014-2020 100 mii $ SUA Proiecte şi granturi
Ozon, UTM condiţionării aerului actualizat; instruirea şi certificarea
reglementarea HFC, PFC şi SF6
obligatorie a tehnicienilor din sectorul frigorific şi de
aer condiţionat; specialiştii frigotehnişti dotaţi cu scule
şi echipamente performante pentru deservirea tehnicii
frigorifice şi de aer condiţionat
Materialele de instruire profesională elaborate şi/sau
MM, Oficiul procurate; Ghidul pentru colaboratorii vamali actualizat;
Consolidarea capacităţii Serviciului
4.6. 2014-2016 Ozon, Serviciul instruirea teoretică şi practică a colaboratorilor / 30 mii $ SUA Proiecte şi granturi
Vamal al Republicii Moldova
Vamal brokerilor vamali realizată; colaboratorii Serviciului
Vamal dotaţi cu identificatoare de freon
Numărul echipamentelor frigorifice şi de condiţionare
a aerului care funcţionează cu HFC supuse retrofitului
Companii şi reutilării existente cu freoni alternativi de generaţie Fondul Verde pentru
Reducerea eşalonată a consumului
4.7. 2016-2020 private, MM, nouă, (propan; izobutan; izopentan, H2O, NH3, aer, heliu, 300 mii $ SUA Climă, Proiecte şi
HFC
Oficiul Ozon etc.), cantitatea totală de agent frigorific înlocuit, emisii granturi
reduse stabilite prin proceduri de MRV aprobate la
nivel internaţional
5. Obiectivul specific 5: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră direct provenite de la sectorul agricol, cu 20% comparativ cu scenariul liniei de bază.
405
406
Investiții totale – 38.8 mln $ SUA, o

Înlocuirea plugului cu grapa cu
Total investiţii, suprafaţa totală pe care anual este dată în 10 ani, în primul an, pentru
discuri grele la lucrarea de bază a Companii
realizată lucrarea de bază cu discurile (mii ha/an), emisii 200 mii ha, reieşind din 194 $ SUA/ Sursele agenţilor
5.1. solului la adîncimea de pînă la 20 cm 2013-2020 private, MAIA,
reduse stabilite prin proceduri de MRV aprobate la ha; costurile operaţionale – 69.6 mln economici
fără introducerea îngrăşămintelor APL
nivel naţional $ SUA pentru 200 mii ha, reieşind din
organice
348 $ SUA/ha/an
Implementarea pe pante cu înclinaţia
Investiții totale – 42.6 mln $ SUA, o
mai mare de 5° a asolamentelor Total investiţii, suprafaţa totală pe care anual este
Companii dată la 10 ani, în primul an, reieşind
cu participarea numai a culturilor implementată tehnologia (mii ha/an), emisii reduse Sursele agenţilor
5.2. 2013-2020 private, MAIA, din 213 $ SUA/ha/an, pentru 200 mii
semănate des (cereale păioase, stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel economici
APL ha, costurile operaţionale – 87.5 mln
ierburi leguminoase anuale, ierburi naţional
$SUA, reieşind din 416 $ SUA/ha/an
perene)
Ponderea de aplicare a tehnologiei (în % din şeptelul
Tehnologie de alimentaţie a Companii
de taurine pe ţară), Sursele agenţilor
5.3. taurinelor prin utilizarea separată a 2013-2020 private, MAIA, 300 mii $ SUA
emisii reduse stabilite prin proceduri de MRV aprobate economici
nutreţurilor APL
la nivel naţional
Tehnologie de alimentaţie a Ponderea de aplicare a tehnologiei (în % din şeptelul
Companii
taurinelor prin utilizarea furajelor de taurine pe ţară), Sursele agenţilor
5.4. 2013-2020 private, MAIA, 200 mii $ SUA
în formă de amestecuri unice emisii reduse stabilite prin proceduri de MRV aprobate economici
APL
(monoraţie) la nivel naţional
Lucrarea clasică de bază a solului,
Investiții totale – 88.8 mln $ SUA,
utilizarea în asolamentul cu 5 cîmpuri
odată în zece ani, în primul an,
ale 1 cîmp ca ogor ocupat cu o Total investiţii, suprafaţa totală pe care anual este
Companii reieşind din 222 $/ha, pe 400 mii Fondul Verde pentru
cultură siderală leguminoasă (două implementată tehnologia (mii ha/an), emisii reduse
5.5. 2013-2022 private, MAIA, ha, cîte 40 mii ha de fiecare dată, – Climă, Investiţii private,
recolte de măzăriche de toamnă şi stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel
APL costurile operaţionale – 145.2 mln $ Proiecte şi granturi
de primăvară încorporate în sol ca internaţional
SUA, pentru 400 mii ha, reieşind din
îngrăşămînt verde pe fiecare cîmp 1
316 $/ha/an
în 5 ani)
Investiţii totale – 38.4 mln $ SUA,
odată în 10 ani, în primul an, reieşind
Sistemul conservativ „Mini-Till”de Total investiţii, suprafaţa totală pe care anual este
Companii din 192 $ SUA/ha pe 200 mii ha, Fondul Verde pentru
lucrare a solului cu introducere implementată tehnologia (mii ha/an), emisii reduse
5.6. 2013-2022 private, MAIA, pe durata a 5 ani, cîte 40 mii ha de Climă, Investiţii private,
în sol preponderent numai a stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel
APL fiecare dată, costurile operaţionale – Proiecte şi granturi
îngrăşămintelor minerale internaţional
64 mln $ SUA pentru 200 mii ha/an,
reieşind din 320 $SUA/ha/an
Investiţii totale – 44.4 mln $ SUA,
Sistemul conservativ „Mini-Till”
odată în 10 ani, în primul an, reieşind
de lucrare a solului cu utilizarea Total investiţii, suprafaţa totală pe care anual este
Companii din 222 $ SUA/ha, pe 200 mii ha, Fondul Verde pentru
ca îngrăşămînt a îngrăşămintelor implementată tehnologia (mii ha/an), emisii reduse
5.7. 2013-2022 private, MAIA, pe durata a 5 ani, cîte 40 mii ha de Climă, Investiţii private,
minerale şi a întregii producţii stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel
APL fiecare dată, costurile operaţionale Proiecte şi granturi
agricole secundare (paielor, internaţional
– 64.0 mln $SUA pentru 200 mii ha,
cioclejilor, reziduurilor vegetale, etc.)
reieşind din 320 $SUA/ha/an
Investiţii totale – 170 mln $ SUA
Sistemul conservativ „No-Till”
pentru 200 mii ha sau 17 mln $ SUA/
de lucrare a solului cu refacerea
Total investiţii, suprafaţa totală pe care anual este an, pe durata a 10 ani, cîte 20 mii
prealabilă în direcţie pozitivă a Companii Fondul Verde pentru
implementată tehnologia (mii ha/an), emisii reduse ha de fiecare dată, reieşind din 850
5.8. însuşirilor stratului post-arabil şi 2013-2022 private, MAIA, Climă, Investiţii private,
stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel $ SUA/ha, costurile de întreţinere şi
utilizarea peste un an a măzărichii APL Proiecte şi granturi
internaţional operaţionale – 112 mln $ SUA pentru
ca cultură intermediară folosită ca
200 mii ha, reieşind din 560 $SUA/
îngrăşămînt verde
ha/an
Sistemul conservativ „Mini-Till” Investiţii totale – 46 mln $ SUA pentru
de lucrare a solului cu refacerea 200 mii ha sau 4.6 mln $ SUA/an pe
Total investiţii, suprafaţa totală pe care anual este
prealabilă în direcţie pozitivă a Companii durata a 10 ani, cîte 20 mii ha de Fondul Verde pentru
implementată tehnologia (mii ha/an), emisii reduse
5.9. însuşirilor stratului post-arabil, 2013-2022 private, MAIA, fiecare dată, reieşind din 230 $ SUA/ Climă, Investiţii private,
stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel
utilizarea peste un an a măzărichii APL ha, costurile de întreţinere şi operare – Proiecte şi granturi
internaţional
ca cultură intermediară folosită ca 77.0 mln $ SUA/an pentru 200 mii ha,
îngrăşămînt verde reieşind din 384 $ SUA/ha/an
Companii Total investiţii, cantitatea gunoiului de grajd depozitată Fondul Verde pentru
Depozitarea gunoiului de grajd în
5.10. 2013-2020 private, MAIA, anual în platforme, emisii reduse stabilite prin 133.0 mln $ SUA Climă, Investiţii private,
platforme
MM, APL proceduri de MRV aprobate la nivel internaţional Proiecte şi granturi
Companii Total investiţii, cantitatea gunoiului de grajd Fondul Verde pentru
5.11. Compostarea gunoiului de grajd 2013-2020 private, MAIA, compostată anual, emisii reduse stabilite prin proceduri 39.0 mln $ SUA Climă, Investiţii private,
MM, APL de MRV aprobate la nivel internaţional Proiecte şi granturi
Utilizarea în alimentaţia taurinelor a
Companii Total investiţii, ponderea de aplicare a tehnologiei (în % Fondul Verde pentru
unor aditivi furajeri care micşorează
5.12. 2013-2020 private, MAIA, din şeptelul de taurine pe ţară), emisii reduse stabilite 8.45 mln $ SUA Climă, Investiţii private,
nivelul de formare a metanului în
APL, AŞM prin proceduri de MRV aprobate la nivel internaţional Proiecte şi granturi
procesul de digestie
Fondul Verde pentru
Companii Total investiţii, cantitatea gunoiului de grajd supusă
Prelucrarea gunoiului de grajd pentru Climă, Fondul pentru
private, MAIA, fermentării în scopul producerii biogazului, cantitatea
5.13. obținerea biogazului şi utilizarea lui 2014-2020 3.3 mln $ SUA Eficienţă Energetică,
MM, AEE, de biogaz şi energie produsă, emisii reduse stabilite
în scopul producerii energiei Investiţii private,
ANRE, APL prin proceduri de MRV aprobate la nivel internaţional
Obiectivul specific 6: Majorarea, către anul 2020, a capacităţii de sechestrare a dioxidului de carbon în cadrul sectorului utilizarea terenurilor, schimbări în utilizarea terenurilor şi gospodăria
6.
silvică, cu 25% comparativ cu scenariul liniei de bază.
Împădurirea zonelor şi fîșiilor de Total investiţii, suprafaţa totală împădurită anual, emisii
Agenţia Buget de stat, Proiecte,
6.1. protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor 2013-2018 CO2 sechestrate anual, stabilite prin proceduri de MRV 3.6 mln $ SUA
„Moldsilva” granturi
acvatice aprobate la nivel naţional
Agenţia Total investiţii, suprafaţa totală împădurită anual, emisii
Buget de stat, Proiecte,
6.2. Extinderea suprafeţelor împădurite 2013-2020 „Moldsilva”, CO2 sechestrate anual, stabilite prin proceduri de MRV 14.6 mln $ SUA
granturi
APL aprobate la nivel naţional
Agenţia Total investiţii, suprafaţa totală împădurită anual, emisii
Extinderea suprafeţelor acoperite cu Buget de stat, Proiecte,
6.3. 2013-2020 „Moldsilva”, CO2 sechestrate anual, stabilite prin proceduri de MRV 6.7 mln $ SUA
vegetaţie forestieră granturi
APL aprobate la nivel naţional
Total investiţii, suprafaţa cîmpurilor agricole plantate Fondul Verde pentru
Reconstrucţia/reabilitarea perdelelor Agenţia
anual cu perdele forestiere de protecţie, emisii CO2 Climă, Proiecte şi
6.4. forestiere de protecţie a cîmpurilor 2013-2020 „Moldsilva”; 2.3 mln $ SUA
sechestrate anual, stabilite prin proceduri de MRV granturi, Bugetul de
agricole APL
aprobate la nivel internaţional stat
Total investiţii, suprafaţa pajiştilor comunale cu
productivitate ameliorată; suprafaţa pădurilor şi altor
Programul de susţinere a
tipuri de vegetaţie forestieră deţinute de primării
comunităţilor pentru managementul Agenţia Banca Mondială,
reconstruite şi/sau restabilite; suprafaţa pădurilor şi
6.5. durabil şi integrat al pădurilor 2009-2013 „Moldsilva”; 1.0 mln $ SUA bugetele autorităţilor
altor tipuri de vegetaţie forestieră deţinute de primării
şi sechestrarea carbonului prin APL publice locale
pentru care au fost elaborate amenajamente silvice,
împădurire
emisii CO2 sechestrate anual, stabilite prin proceduri de
MRV aprobate la nivel internaţional
Agenţia
Fondul Verde pentru
„Moldsilva”; Total investiţii, suprafaţa plantaţiilor cu culturi silvice
Climă, Proiecte şi
6.6. Plantarea culturilor silvice energetice 2013-2020 ME; APL; energetice, emisii CO2 sechestrate anual, stabilite prin 30.0 mln $ SUA
granturi, Bugetul de
proprietari proceduri de MRV aprobate la nivel internaţional
stat
privaţi
407
408
Total investiţii, suprafețele arboretelor slab-productive

reconstruite; terenurilor pe care s-au realizat lucrări de
îngrijire; pădurilor şi altor tipuri de vegetaţie forestieră Fondul Verde pentru
Reducerea emisiilor de la Agenţia
deţinute de primării pentru care s-au elaborat proiecte Climă, Proiecte şi
6.7. deforestrarea şi degradarea pădurilor 2013-2020 „Moldsilva”; 55.5 mln $ SUA
de management silvic; pădurilor în regim codru pentru granturi, Bugetul de
(REDD+) APL, ME
care s-au aplicat tratamentelor silvice, emisii CO2 stat
sechestrate anual, stabilite prin proceduri de MRV
aprobate la nivel internaţional
Total investiţii, suprafaţa terenurilor degradate pe
Agenţia Bugetul de stat, Fondul
Proiectul „Conservarea solurilor în care s-a plantat pădure, emisii CO2 sechestrate anual,
6.8. 2002-2022 „Moldsilva”, 19 mln $ SUA de Carbon al Băncii
Moldova” stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel
APL Mondiale
internaţional
Total investiţii, suprafaţa terenurilor degradate pe
Agenţia Bugetul de stat, Fondul
Proiectul „Dezvoltarea sectorului care s-a plantat pădure, emisii CO2 sechestrate anual,
6.9. 2006-2036 „Moldsilva”, 32 mln $ SUA de Carbon al Băncii
forestier comunal în Moldova” stabilite prin proceduri de MRV aprobate la nivel
APL Mondiale
internaţional
7. Obiectivul specific 7: Reducerea, către anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră direct provenite de la sectorul deşeurilor, cu 15% comparativ cu scenariul liniei de bază.
Total investiţii, numărul de containere și unități de Buget de stat, Fondul
Dezvoltarea sistemului de colectare
transport procurate pentru colectarea deșeurilor, emisii Naţional de Dezvoltare
7.1. primară și depozitare a deșeurilor în 2014-2018 APL 30.1 mln $ SUA
reduse stabilite prin proceduri de MRV aprobate la Regională, Proiecte şi
mediul urban și rural
nivel naţional granturi
Dezvoltarea infrastructurii regionale Total investiţii, numărul depozitelor regionale Fondul Verde pentru
de eliminare a deșeurilor municipale de deşeuri menajere solide şi stațiilor de transfer Climă, Proiecte şi
7.2. prin construcția depozitelor 2015-2027 APL, ME construite, numărul unităților de transport procurate 162 mln $ SUA granturi, Buget de stat,
regionale de deşeuri menajere solide pentru transferul deșeurilor, emisii reduse stabilite prin Fondul Naţional de
și stațiilor de transfer proceduri de MRV aprobate la nivel internaţional Dezvoltare Regională
Fondul Verde pentru
Dezvoltarea infrastructurii regionale Total investiţii, numărul centrelor de tratare mecanico-
Climă, Proiecte şi
de eliminare a deșeurilor municipale biologică construite în municipiile Chişinău şi Bălţi,
7.3. 2015-2027 APL, ME 169 mln $ SUA granturi, Buget de stat,
prin construcția centrelor de tratare emisii reduse stabilite prin proceduri de MRV aprobate
Fondul Naţional de
mecanico-biologică la nivel internaţional
Dezvoltare Regională
Investiţii totale –
Total investiţii, numărul staţiilor de epurare a apelor Fondul Verde pentru
Tratarea nămolului la staţiile 10.6 mln $ SUA,
uzate înzestrate cu tehnologii de tratare a nămolului Climă, Proiecte şi
de epurare a apelor uzate din inclusiv:
7.4. 2015-2020 APL, ME în condiţii anaerobe, cantităţile de metan recuperate, granturi, Buget de stat,
municipiile Chișinău, Bălți și oraşul 3.14 mln $ SUA – Chișinău;
emisii reduse stabilite prin proceduri de MRV aprobate Fondul Naţional de
Cahul 2.48 mln $ SUA – Bălți;
la nivel internaţional Dezvoltare Regională
2.44 mln $ SUA – Cahul
Total investiţii, cantitatea de biogaz recuperată, putere
Recuperarea biogazului de la
TEVAS Grup electrică generatoare instalată, cantitatea de energie
7.5. depozitul de deşeuri menajere solide 2009-2020 4.0 mln $ SUA Investiţii private
SRL produsă, emisii reduse stabilite prin proceduri de MRV
din Țînțăreni
aprobate la nivel internaţional
Anexa 4: Plan de acţiuni privind implementarea Strategiei de adaptare la schimbarea climei a Republicii
Moldova
Termenul de Costuri
Nr. Obiective şi activităţi Instituţia responsabilă Surse de finanţare
realizare estimative
Obiectivul general: A crea un mediu puternic de abilitare şi a stabili direcţii clare pentru un proces eficace şi coerent de adaptare la schimbarea climei în sectoarele cheie ale economiei
naţionale.
1 Obiectivul specific 1: Îmbunătăţirea gestionării şi proliferării informaţiei privind riscurile de dezastre şi climatice în Republica Moldova.
A consolida capacităţile de colectare, monitorizare, raportare Ministerul Mediului (Oficiul Schimbarea Climei şi Serviciul Bugetul de stat,
1.1 statistică, analiză şi distribuire a informaţiei necesare pentru Hidrometeorologic de Stat); 2013-2014 400 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
modelarea climatică, evaluarea riscurilor climatice şi a impacturilor Academia de Ştiinţe a Moldovei asistenţă financiară externă
A consolida sistemul naţional de colectare / monitorizare, raportare Bugetul de stat,
Ministerul Mediului (Serviciul Hidrometeorologic de Stat
1.1.1 statistică, creare a bazelor de date electronice pentru informaţiile 2013-2014 100 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
şi Oficiul Schimbarea Climei)
periodice hidrometeorologice şi climatice asistenţă financiară externă
A elabora scenarii climatice regionale pentru Republica Moldova, Ministerul Mediului (Oficiul Schimbarea Climei şi Serviciul
Proiecte şi granturi din
1.1.2 pe termen mediu şi lung, în baza modelelor generale de circulaţie Hidrometeorologic de Stat) 2013-2014 30 000 $ SUA
asistenţă financiară externă
globală cuplate atmosferă-ocean şi modelelor climatice regionale Academia de Ştiinţe a Moldovei
A construi hărţi cu rezoluţie înaltă pentru condiţiile climatice viitoare Ministerul Mediului (Oficiul Schimbarea Climei şi Serviciul
1.1.3 pe teritoriul Republicii Moldova, cu luarea în calcul a diverse scenarii Hidrometeorologic de Stat) 2013-2014 20 000 $ SUA
de emisii: A2 (emisii înalte), A1B (emisii medii), B1 (emisii reduse) Academia de Ştiinţe a Moldovei
A realiza analiza temporală şi spaţială a tendinţelor în frecvenţa şi Ministerul Mediului (Oficiul Schimbarea Climei şi Serviciul
1.1.4 intensitatea evenimentelor climatice extreme în Republica Moldova Hidrometeorologic de Stat) 2013-2014 20 000 $ SUA
ca rezultat al schimbării climei Academia de Ştiinţe a Moldovei
Ministerul Mediului (Oficiul Schimbarea Climei şi Serviciul
Hidrometeorologic de Stat);
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;
Academia de Ştiinţe a Moldovei Bugetul de stat,
A realiza evaluarea vulnerabilităţii şi riscurilor pentru sectorul agricol
1.1.5 Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM 2013-2014 30 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
la nivel regional
Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Solurilor asistenţă financiară externă
„Nicolae Dimo”
Organizaţiile nonguvernamentale
Hidrometeorologic de Stat);
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;
Academia de Ştiinţe a Moldovei
A realiza studii privind impactul schimbării climei asupra culturilor Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM Bugetul de stat,
1.1.6 agricole de bază şi principalelor categorii de animale crescute pe Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Solurilor 2013-2014 40 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
teritoriul ţării „Nicolae Dimo” asistenţă financiară externă
Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnice
şi Medicina Veterinară
Organizaţiile neguvernamentale
Ministerul Mediului (Oficiul Schimbarea Climei, Serviciul
Bugetul de stat,
A realiza evaluarea spaţială a impactului schimbării climei asupra Hidrometeorologic de Stat şi
1.1.7 2013-2014 30 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
apelor de suprafaţă, freatice şi subterane Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale);
409
Termenul de Costuri
410

Hidrometeorologic de Stat)
Ministerul Sănătăţii
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
A realiza evaluarea riscurilor/oportunităţilor pentru sănătatea umană
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
şi dezvoltarea durabilă a sectoarelor vulnerabile la schimbarea climei Bugetul de stat,
Autorităţile Publice Locale
1.1.8 (de ex., agricultura, sectorul forestier, resursele acvatice, sectorul 2013-2014 90 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
construcţii, etc.) cauzate de numărul sporit şi intensitatea mai mare a asistenţă financiară externă
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
evenimentelor extreme
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie din
Moldova „Nicolae Testemiţeanu”
Organizaţiile non-guvernamentale
Ministerul Economiei
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor
Ministerul Mediului (Oficiul Schimbarea Climei şi Serviciul Bugetul de stat,
A realiza evaluarea riscurilor şi vulnerabilităţii la schimbarea climei a
1.1.9 Hidrometeorologic de Stat) 2013-2014 40 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
sectorului energetic şi cel al transporturilor
Academia de Ştiinţe a Moldovei asistenţă financiară externă
Institutul de Energetică al AŞM
Universitatea Tehnică din Moldova
Ministerul Mediului
Ministerul Educaţiei
Bugetul de stat,
A crea mecanisme pentru sensibilizare privind riscul schimbării Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
1.2 2013-2017 350 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
climei şi măsurile de adaptare Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
Ministerul Educaţiei
A revizui/completa curricula şcolară pentru ciclul primar, gimnazial şi Bugetul de stat,
Ministerul Mediului
1.2.1 liceal, în vederea încorporării temei de studiu „Schimbarea climei” în 2013-2014 50 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
obiectele de studii de referinţă asistenţă financiară externă
Ministerul Mediului
A elabora şi realiza programe şi materiale accesibile de e-instruire
(cărţi, broşuri etc.) privind adaptarea la schimbarea climei cu scopul
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Bugetul de stat,
perfecţionării abilităţilor fermierilor, specialiştilor din domeniul
1.2.2 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor 2015-2017 70 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
medicinii, serviciului protecţiei civile şi situaţii excepţionale,
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor asistenţă financiară externă
inginerilor din sectorul energetic, transporturi şi construcţii, altor
specialişti
Ministerul Mediului
A elabora o strategie/program de sensibilizare a publicului în
Ministerul Educaţiei Bugetul de stat,
domeniul schimbărilor climatice şi a realiza o campanie de informare
1.2.3 Academia de Ştiinţe a Moldovei 2015-2017 90 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
şi educaţie în domeniul schimbării climei, prin mijloace media,
Autorităţile Publice Locale asistenţă financiară externă
abordări cuprinzătoare şi alte metode de proliferare a informaţiei
A crea un sistem de avertizare timpurie asupra hazardelor naturale de Ministerul Mediului
origine climatică, care să prevadă accesul publicului la date și informații (Serviciul Hidrometeorologic de Stat) Bugetul de stat,
1.2.4 necesare pentru evaluarea riscurilor climatice și impacturilor, precum Ministerul Afacerilor Interne 2015-2017 140 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
și publicarea în mod regulat a rapoartelor de monitorizare, ca parte a (Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, asistenţă financiară externă
strategiei de comunicare privind impacturile schimbării climei Observatorul Naţional pentru Dezastrele Naturale)
Termenul de Costuri
A elabora o platformă de resurse şi o reţea de experţi în
domeniul „schimbarea climei” (experţi independenţi, organizaţii Ministerul Mediului Nu este necesară
1.2.5 neguvernamentale, instituţii ştiinţifice, instituţii financiare), care Academia de Ştiinţe a Moldovei 2013-2014 acoperire
ar putea presta servicii autorităţilor publice centrale şi locale în Organizaţiile nonguvernamentale financiară
adaptarea la schimbarea climei
A crea un organ regional de coordonare cu ţările vecine pentru a
stabili legătura între activităţile privind gestionarea riscurilor de
Ministerul Mediului Nu este necesară
dezastre şi cele climatice, precum şi un sistem regional de avertizare
1.3 Cancelaria de Stat 2013-2014 acoperire
timpurie asupra dezastrelor naturale de origine climatică (comutat la
financiară
sistemul naţional de avertizare timpurie asupra dezastrelor naturale
de origine climatică)
2 Obiectivul specific 2: Fortificarea cadrului instituţional, care să asigure implementarea eficientă a măsurilor de adaptare la schimbarea climei la nivel naţional, sectorial şi local.
A modifica prin Hotărîre de Guvern Regulamentul şi Componenţa
nominală a Comisiei Naţionale pentru implementarea şi realizarea
mecanismelor şi prevederilor Convenţiei-cadru a Organizaţiei Nu este necesară
Ministerul Mediului
2.1 Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei şi a Protocolului 2013-2014 acoperire
de la Kyoto, ca acesta să fie responsabilă de aprobarea proiectelor financiară
de adaptare şi să devină organ de monitorizare şi implementare a
strategiei
A consolida capacităţile Guvernului pentru gestionarea şi integrarea
Bugetul de stat,
adaptării la schimbarea climei în politicile de dezvoltare sectoriale, Autorităţile publice centrale
precum şi în practicile durabile ce urmează a fi realizate la nivel Autorităţile publice locale
naţional şi local
Bugetul de stat,
A realiza o scanare de risc climatic al politicilor sectoriale de
2.3 Autorităţile publice centrale 2013-2014 100 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
dezvoltare
Bugetul de stat,
A crea un mecanism de integrare a riscurilor climatice în toate Autorităţile publice centrale
politicile sectoriale existente şi de viitor Autorităţile publice locale
3 Obiectivul specific 3: Dezvoltarea rezilienţei climatice prin reducerea riscurilor şi facilitarea adaptării la schimbarea climei în sectoarele prioritare.
Bugetul de stat,
A realiza o analiză a activităţilor de adaptare curente pentru a Autorităţile publice centrale
identifica cele mai reuşite activităţi care au potenţialul de multiplicare
Bugetul de stat,
A elabora Strategii şi/sau Planuri de acţiuni privind adaptarea la
3.2 Autorităţile publice centrale 2015-2017 300 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
schimbarea climei pentru sectoarele cu risc înalt la impacturile climei
A realiza o analiză a actelor legislative relevante şi a le revedea în Bugetul de stat,
3.3 vederea asigurării rezilienţei climatice prin reducerea riscurilor şi Autorităţile publice centrale 2013-2014 300 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
facilitarea adaptării la schimbarea climei la nivel naţional şi sectorial asistenţă financiară externă
Bugetul de stat,
A dezvolta un plan de finanţare pentru managementul riscurilor Autorităţile publice centrale
climatice şi măsurile de adaptare la schimbarea climei Cancelaria de Stat
4 Obiectivul specific 4: Monitorizarea şi raportarea implementării Strategiei de adaptare la schimbarea climei a Republicii Moldova
A realiza monitorizarea implementării Strategiei de adaptare la Comisia Naţională pentru implementarea şi realizarea Bugetul de stat,
4.1 schimbarea climei a Republicii Moldova şi publicarea rapoartelor de mecanismelor şi prevederilor CONUSC şi ale Protocolului 2013-2017 100 000 $ SUA Proiecte şi granturi din
progres. de la Kyoto asistenţă financiară externă
COSTURI TOTALE: 2 500 000 $ SUA
411

MD TNC Ro Web PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MD TNC Ro Web PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MinisteRul MEDIULUI

Fondul global de mediu

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Ministerul Mediului al Republicii Moldova Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu

© Ministerul Mediului al Republicii Moldova (MM)

Ministerul Mediului Institutul de Zoologie al AŞM

CND Comunicarea Naţională Doi EEE Echipamente electrice şi electronice

m metru MW Megawatt (106 watt)

OSCE Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa s secundă

PNA Programul Naţional de Acţiuni T Temperatura

RNI Raport Naţional de Inventariere T2 Abordare metodologică de Nivelul 2 (engl.: Tier 2)

2.4.5. Evaluarea incertitudinilor .......................................................................................................................................................119

5.5.4. Impactul potenţial al schimbărilor climatice asupra lumii animale ..................................................................................266

lui), moldovenii/românii au constituit – 71.5%, ucrainenii – R.2.4. Aranjamente instituţionale

107.8 106.6 107.4 107.5 107.8 107.1 106.4

PIB, în % față de anul precedent PIB, în % față de anul 1990

Producția industrială Producția agricolă Consumul de electricitate

la o centrală pe cărbune de aceiaşi capacitate disponibilă, R.5.3.3. Sectorul agricol

R.6. Evaluarea vulnerabilităţii şi pacitatea economică, resursele umane, condiţiile de mediu;

Capacitatea de plată redusă a consumatorilor şi costul relativ R.8.1.6. Sectorul forestier

Figura 1-1: Harta Republicii Moldova

1.1.3. Clima Precipitaţiile anuale scad în intensitate de la Nord-Vest la

Figura 1-2: Harta administrativ-teritorială a Republicii Moldova

tiv-teritoriale din stânga Nistrului au promovat o politică 1.3.2. Populaţia

sănătatea populaţiei pot fi de natură chimică, fizică, biologi-

Naţionalităţi % % % că, psihică, genetică, culturală, comportamentală.

Anul Tumori Total

1565 1573 1584 1587 1583 1577 1558 1546 1541

Numărul de elevi Numărul de școli

Numărul de elevi Numărul de instituții

Numărul de elevi Numărul de instituții

140 126.1 128.0 122.9

Numărul de instituții Numărul de studenți

Numărul de instituții Numărul de doctoranzi

Numărul de instituții Numărul de postdoctoranzi

-- implementarea şi facilitarea activităţilor de „Evaluarea potenţialului de atenuare a schimbărilor clima-

Conferinţa Părţilor (COP)

Grupul de lucru Grupul de lucru „Evaluarea Grupul de lucru „Evaluarea

Grupul de lucru „Modelări Grupul de lucru „Educaţia şi

Figura 1-9: Aranjamente instituţionale privind pregătirea Comunicării Naţionale Trei.

ca răspuns la activităţile de verificare, control a calităţii • Autorităţile Administrative Centrale (AAC):

Tabelul 1-6: Structura PIB-ului în Republica Moldova în perioada 1993-2012, %

Tabelul 1-9: Produsul Intern Brut în RM în perioada 1993-2012, miliarde $ SUA

Tabelul 1-13: Deficitul balanţei comerciale a Republicii Moldova în perioada 1993-2012

Tabelul 1-20: Evoluţia sectorului industrial în Republica Moldova în perioada 1990-2011

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Tabelul 1-26: Generarea energiei termice în RM în perioada 1990-2011, milioane Gcal

comparativ cu nivelul de producţie înregistrat în anul 1997 1.6.2. Producţia agricolă

Tabelul 1-29: Evoluţia producţiei agricole în Republica Moldova în perioada 1990-2011

Tabelul 1-30: Producţia principalelor produse vegetale în RM în perioada 1990-2011, kt

Tabelul 1-33: Producţia principalelor produse animaliere în RM în perioada 1990-2011

Tabelul 1-39: Transportul de mărfuri pe moduri de transport în RM în perioada 1990-2011

Tabelul 1-40: Transportul de mărfuri pe moduri de transport public în RM în perioada 1990-2011

În 2011 volumul mărfurilor transportate cu transportul ae- 1.6.4. Turismul

Tabelul 1-47: Activitatea turistică a agenţiilor de turism în RM în perioada 2004-2012

Tabelul 1-49: Evoluţia serviciilor de piaţă prestate populaţiei în RM în perioada 1990-2011

Tabelul 1-50: Evoluţia indicatorului investiţii în capital fix în RM în perioada 1990-2011

2.2. Aranjamente instituţionale, tratatelor internaţionale de mediu la care Republica Mol-

Furnizori de informație și date de activitate:

Ministerul Economiei al UATSN

Serviciul Vamal al Republicii Moldova

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor Ministerul Mediului

Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova