Sunteți pe pagina 1din 124

Copertdgi tehnoredactale:

Malius Teodosiu
VioricaIchim
Corecturd:Ion Barbu
Ionel Popa

DescriereaCIP a Bibliotecii Nationale

Barbu lon, Popa lonel


Monitoringul seceteiin pddurile din Rom6nia/Ion Barbu,lonel Popa
CdmpulungMoldovenesc,
EdituraTehnicdSilvici - StaliuneaExperimenrald
de cultula Molidului, 2003
1 2 8p . , 2 4 c m + C D R O M
ISBN 973-96001-0-7
CZU 630.
Dr.ing.lonBarbu Dr.ing.lonelPopa

m0Nm0RIN@UI
SEGETENflM
\7

PAEURilIE
DilN
ROMAN[A

EdituroTehnico-Silvird
2003
Proiectulde cercetare,,Monitorizarea risculuide apariliea seceteiin pidurile din Romdnia"
este finan{atde Ministlul Educalieiqi Cercetdriiprin programulnafionalMENER (Mediu,
Energie,Resurse)gi cofinan{atde Ocolul Silvic ExpelimentalTomanticavdnddreptbeneficiar
RegiaNa{ionalda Pddurilor'.

Consultanttehnic din partea R.N.P.:Mihai Daia


Colaboratori: responsabilii la nivel de direcliesilvici
coordonatori
AlexandrinaIlica Alba
MirceaCheveresan Arad
MarianNeacau Argeg
NicolaePopa Bacdu
AlexandruJoltvinschi Baia Mare
Gavril Paqcaldu Bihor
Ovidiu Valea Bistrita
SavinArserri Botoqani
SoltanaVartolornei Brasov
ConstantinCdita Bucuregti
CristinaContig Buzdu
ElenaSandru CarasSeverin
Aurel Pepine Cluj
Florin Pagca Cor.rstan{a
StefanIvana Covasna
Adina Prodan Diirnbovila
FloreaAfrenie Dolj
Maria Safta Gorj
Ilona Orbok Harghita
Amalia Brdteanu Hunedoara
ConstantinRotaru lalomita
Doru Petroaie IaEi
D o r uT o m o n i Mehedinti
Adrian Pirlea Mureg
Alina Dogaru Neam!
Adrian Constantinescu Olt
Aurel Costache Prahova
Ion Mihalca SatuMare
DorelOros Sdla.i
I o a nM i c u Sibiu
Dorin Strugariu Suceava
Iulian Durnitru Teleorman
A u r e lP o p o v i c i Timig
Marian Simonescu Tulcea
GheorgheGrigori{a VAlcea
DumitruCondrea Vaslui
Dorinel Herescu Vrancea
ImplementareInternet: MariusTeodosiu
Ajutoare tehnice:Viorica Ichim, DurnitruVlddeanu,ToaderBodnirescu,lonel lchirn
PREFATA

Existadiferitemoduride a defini seceta.Exprirnatdprin duratl (zile, lr.rni,ani) - ca


perioaddcu deficit importantde precipitaliisauca perioadacu mentinerea resurselor de apa
subun nivel critic in rapoftcu condiliilemedii;de asemenea, seceta poatesdcaracterizeze un
climat, cazincare,lipsaapeireprezintiun fenomenobignuitgi sezonier. in primul caz,este
posibila se asociaseceta cu no{iunea de catastrolb climaticd, cu irnplicaliideosebite asllpra
vietuitoarelordin zonaafectatd.
intr-oanalizdsumarda manifestarilor climaticede peteritorir-rl Romdniei, seconstati
cd secetareprezintio componentd importantda stresuluicontinuula care au fost sllpuse
pddurilein ultirneledecenii.in consecinld, monitorizarea secetei tr.ebuie
acceptata ca o acti-
vitate absolutnecesard gi cu perspective. incepr"rtula fost ldcut in anuil2002prin lansarea
proiectulr-ri
de cercetare ,,Monitorizarea risculuide apari{iea seceteiin pdduriledin Romdnia"
finan{atde Ministrul Educalieigi Cercetirii prin programulnafionalMENER (Mediu,
Enelgie,Resurse) gi cofinanlatde OcolLrlSilvic Experimental Tomanticavdndd1eptbenefi-
ciar RegiaNalionalSa Pddurilor,iar primelerezultatenu au incetatsdapard.
SunnontAnd dificultafide ordinmaterial(lipsaechipamenlelor) un grupde specialigti
de la ICAS gi de la Direcliilegi Ocoalele silvices-aconstituit intr'-oechipa,cares-adovedita
fi foarteeficientd.Susfinernaceasta, intrr.rcdtfiliera : culegere- transmitere- prelucrarea
infbrmafiilora funclionat foarlebinegi ?ntimp util.
Numaiin aceastd manierds-areugita seelaborarapoaftede monitorizare incepdndcu
lunamaftiea anului2002.Acesterapoarte reprezintf,elementulde bazlrindetenninarea riscu-
h'ride declangare a secetei in coordonate spatio- temporale gi canrmarein adoptarea celormai
adecvate deciziide diminuarea impactuluiacestuifenomenasupravegeta{iei forestiere.
Cafteade fald reprezintd. o sintezda informatiilor,lucrlrilor gi preocupdrilor coordo-
natoriloracestuicurajosgi eficientproiect.Utilitateaei nu poatefi pusdin discufie,intrucdt
fiecareunitatesilvicdse regisegte cu propriiledate,retopitede astddatdin contextulfizico -
geoglaficrespectiv.
Expresiea intregulr-ri proiect,cafteasedistingeprin documentare, experliza,idei noi,
utilizareatehnologieiinforma{ieigi mai alesLrtilitate.
Ne exprimdmsperanlacAacestan de debutva constituiun inceputsemnificativin
rronitorizarea seceteipetelitoriulRomdniei.

Dr. ing.MilraiDaia
DirectortehnicR.N.P.
Introducere

1. Introducere

De pestedoud deceniise vorbegtetot mai insistentdespreschimbareaconditiilor de


mediu ca urmarea dezvoltariitehnologiceexponenlialeclarea avut la bazi consumuri
energetice(din ardereacombustibililorfosili) fbrd egalin perioadeanterioaregi au deter-
minat emisii de poluanli,dar mai ales de CO2 accentudnd efectulde seri (Barbu 1995,
Karl2002).
Cercetf,ridetaliate(Karl gi Trenbanh2002) pun in eviden!6fbrd echivocincdlzireain
ultimul secolcu cel pulin jumdtatede grad a suprafefeiglobului.Aceastdincdlzirea fost
pusdin legdturi directdcu acumulareagazelorcu efect de serd(CO2, NH4, CFC etc.).
Dacdin continuarevom inregistraaceleagi consumurienergetice seapreciazf, ci la sf6rgitul
acestuisecol temperaturamedie la suprafataTerrei ar putea cregtecu incd 1,4-5,8uC
(Fligge2002;Karl2002). Cum va influenlaaceastd incalzireviala pe Pimdnt?Un rdspuns
simplu estegreu de formulat,mai alescAnu se a$teapta o cregtereuniformd,ci modificdri
localesau regionalecu impactegreu de prevdzutasupraextremelorclimaticede pe glob
(Grabheret all. 2002).Se estimeazicd uneleregiuni vor fi foarteputernicafectateprin
cresterea valorii absolutea extremelorclimaticeinregistrateanterior(temperaturiextreme,
uragane,tornade,seceteetc.).Simuldrilepe calculatoare de mareputere,utilizdndmodele
sofisticate,confirmdobservaliilemenfionatecu privire la accentuarea extremelorgi la
modifi'c[rilorlocaleale regimuluifactorilormeteo-climatici (Karl 9i Nichollis2002).
Scenariileprivindschimbdrile climaticela nivelultlrii noastrepdndin anul2050prog-
nozeazS, cre$tereatemperaturii mediicu 0, 1-0,5'Cgi o cregtere a precipitafiilor cu 0,l-0,3
mmlzi (circa30-100mm/an)(Barbu 1996;Karl2002).
Toateacesteschimbdrinu vor rdmAnefbra efecteasuprastirii de sf,ndtate a populaliei
umanegi mai alesasupraecosistemelor estimdndu-se modificariimportantein cuantumul
gi regimul precipitaliilor.in uneleregiunise vor inregistraexcese,in alteledeficitemari
fala de valorile anteriormdsurate(Grabheret al. 2002;Rahmstorf2002).
Pentrupopulaliaumand,sc parecd apariliaunorepisoade cu terrrperaturiextremeeste
cel mai greu de suportat,determinAndmortalitaliridicate pentruanumitesegmentedin
populalie(fig. l). Agacum estecunoscut, distribufiafrecvenfeiparametrilor meteorologi-
ci seface,de reguld,dupaun clopotGauss,un exemplufiind distribulianumdruluide zile
cu anumitetemperaturi medii.
Reprezent6nd distribulianumdruluide zile din an cu anumitetemperaturiqi temperatu-
ra medie (Tm) se constatdcd.in cazulunei cregtericu l-2"C a temperaturiimedii (Tm')
avemo cre$terefoartemarea num6rulzilelor cu temperatur'tltxtreme (putdndu-se dublain
anumitesitualii)cu implicalii nebanuiteasuprasdnata{iioalnenilorgi rezisten}eiunor anu-
mite speciide plantegi animale(fig. l).
Pentruregnulvegetalgi animal,reducerea cantitAtiide precipita{iigi extindereazonelor
aridegi degerticeparea fi elementulesen{ialcareva determinaschimbdriin fizionomiagi
funclionareaasocialiilorde plantegi animale(Barbu 1996;Grabher2002).
Variafiatemperaturiigi precipitaliilorpe glob estedeterminatd doarde modificirile care
au loc in atmosferf,qi mai alesin conlinutulacesteia in gazecu efectde serddeoarececan-
titateade energieprimitd de la soareesteconstanta(Fliggegi Solonki 2002).Deci o mai
bun6"izolare" a Pdmdntuluidetermin[cregterea temperaturii.iar aceasta determinala rdn-
10 Monitoringul in padurile
secetei dinRom6nia

Zi,)EdE
caniculi

-T(CJ

-I0-505I015'tr2530 35 40
Fig. |' Reprezentareaschematic6a influenfei modificirii temperaturii medii de la Tm la Tm' asupra
medii
numf,rului de zile de caniculd (peste 30"C). Se constatdcd la o cregterede 2"C a temperaturii
numirul zilelor de caniculdse dubleazi

dul ei cregtereaevapotranspiratiei gi a nebulozitdliicare se asociazaadeseacu intensifi-


careavanturilorlocalesaua turbulentelor(taifunuri,tornade)gi a precipitaliilorextremde
intense.
Simuldrilepe calculator,dar gi mdsurdtorilede la stafiilemeteorologice pun in evidenli
cd precipitaliile sunt un parametru mult mai variabil decat temperatura, adeseafactori
locali avdndun rol important.Cuplatecu cregterile temperaturii, caredetermind creqterea
puternicda evapotranspirafiei incd din primdvari, variabilitateaprecipitaliilorapareca un
factorde risc important,put6ndu-se inregistrain acelagiloc cdderinemaipomenite de pre-
cipitalii dar gi lungi perioadede secetdexcesivd(Ex, cdderileextremde abundente pre- de
cipitafii din 29-30 mai 2002la Babadag-peste 150 mm in 5 ore-careau fost urmatede o
lungdperioadl de seceta).
Modelede prognoz[ale evolulieiprecipitaliilorpun in evidenfi ((Karl 2002;Gommes
1994)o cre$terea precipitaliilordin timpul iernii la latitudinimari (peste55" lat. N ) qi o
scddereevidentda acestorain zoneletropicale(Sahara,Sahel).
O analizdprivind evoluliaprecipitaliilordin perioada1900-1994(Karl 2002) punein
evidenldcregtereasemnificativl(cu pdna la 20%) a acestorain Canada,Scandinavia9i
Siberia gi sc[dereacu pdnd la 10-20%a precipitaliilorin EuropaCentrald9i de Sud.
Aceastascdderea precipitaliilortrebuieprivit6 gi prin efectelesaleasupraumiditalii din
sol, asuprascurgerilorgi debitelorapelor de suprafa![pentru a inlelege complexitatea
implicaliilor posibile(Barbu 1990;Barbuqi Popa2001,2002).Aga cum se aratdin studi-
uf amintit (Karl 2002)taranoastradeginu a fost bdntuittrde secetein aceeagimlsurd ca
celelalte!6ri din estulEuropeitrebuiesf,aritf,m cd seafld intr-o zoni predispusdla modi-
ficari negativegi pozitiveale precipitajiilorinregistrdndu-se alternanlede perioadefoarte
secetoase cu perioadefoarte ploioase (Dissescu 1946; Topor 1964;Georgescu1951,
Gdqtescuet a\. 1975).
lmpactul
economic, sisocial
ecoloqic alsecetei 11

Accentuareaincilzirii globale se asociaz6tot mai frecvent in Europa cu prezenla


fenomenelorextreme(inundaliilemileniului din vara anului 2002 in Europa Centrali,
seceteprelungitein ltalia, Ungaria,Bulgariagi Romdniain anul 2000),dar carenu lasdsd
se intrevadi o accentuare a frecvenleiSi intensitdliisecetelor.
Analizele fbcute in urmd cu 40 ani (Topor 1963) asuprafrecventei pe teritoriul
Romdnieia anilor ploiogigi secetogi in perioada1889-1961 trebuiecontinuateutilizdnd
metodelemodernede analizdgi prelucrarea bazelorde datecu scopulidentificariianumi-
tor particularitaliregionale,trendurigi periodicitali.Din pdcatelipsa unor publicalii spe-
cializate(Buletinelunare)ale InstitutuluiNafionalde Meteorologiegi Hidrologie,carein
perioada1889-1965au fbcut faima acestuiinstitut,precumgi lipsa de accesuluila datele
istoriceale staliilor meteorologice facefoartedificila continuareaacestorcercetlri.
in ultimii ani se constatdapari\iaunor studii pe plan mondialcare reiau ipotezemai
vechi careincercausa explicevarialiileclimatuluila nivelulemisfereinordice(ipoteza
echilibruluitermohalin,ipotezaOscilalieiNord Atlantice-NAOetc.), abordareacu
mijloacemodernea acestorproblemepermildndpunereain evidenlda unor rezultateme-
ritorii (Rahmstorf2002,Hurell 1995).
Posibiledezvoltdriin domeniul"climatologieisecetei"suntoportunegi ar puteafi incu-
rajatein cadrulunor lucrdride diplomdsautezede doctoratin specialitdlilemeteorologie,
geografte,biogeografie, silviculturd,agriculturi,hidrologie,sociologieetc.DateledebazlL
existdin arhiveleInstitutuluiNalionalde Meteorologiegi Hidrologiegi ale staliilor mete-
orologice,in anuareledirecliilorsilvicesauagricolereferitoarela efectelesecetelorasupra
producfieigi recoltelorsau in presavremii care a fost sensibili la semnaleleprivind
efectelesecetelor asupraunorcomponente alesistemuluisocio-economic. Lucrareade sin-
tezd" Ani ploioqi,ani secetogi"realizatl,de N. Topor?nanul 1964, rdmdneo abordarede
referin[d?nliteraturagtiin{ificadin Romdniagi din Europa.

2. Impactul economic, ecologic qi social al secetei

Apa reprezintd. o componentaindispensabila activitA{iiumaneprin acliuneadirectdsau


indirectl in producliade bunuriqi servicii.Deficitul de precipitaliiexprimatprin cuvdntul
generic"secetl" poategenerao seriede impactemai mari saumai mici in funcliede para-
metrii de cuantificarea lungimii gi severitdliiperioadeicu deficitde precipitaliisaude apf,
in sol sauIa suprafa!f,.
Impacteleseceteipot fi estimatedirectsauindirectprin urmdtoriiindicatori:
- reducereacregterilorla plantegi implicit a recoltelor;
- cre$terea riscului la apariliaincendiilor;
- scf,derea nivelului apei freatice;
- cre$terea ratei mortalitdfiila animalesilbaticegi domestice;
Consecinleleacestorimpacturi directe se pot cuantificain pierderi economicepi
degraddriecologiceprecumgi modificariin comportamentul social(migrafii,criminalitate,
gomaj,standardde via16,structuracheltuielilor,productivitatea muncii etc.).
Nu toate efecteleseceteisunt negative.De exemplu produc6toriiagricoli dintr-o
12 Monitoringul in p6durile
secetei dinRom6nia

regiune neafectatipot beneficiade "criza" produsf,de secetl ?ntr-oaltd regiuneprin


cre$terea preturilorla produseledeficitaresolicitatede piafd.Speculanlii,de asemenea,
pot
beneficiade disfunclionalitdlilecare aparin aprovizionarea cu produsealimentare,ap6,
bduturi ricoritoare etc. in zoneleafectate.Se poate afirma cf, cele mai afectatedomenii
datoritAseceteisuntagricultura,silvicultura,cregterea gi piscicultura.
anir.nalelor
Pe ldngdpierderiledirectese pot includein impactulseceteigi pierderiindirectecare
se manifesti adeseatimp mai indelungatdecdtsecetapropriu-zis:
- atacuride insectegi dlun6tori;
- slibirea stdrii generalede sdndtatea pSdurii;
- apariliaunor problemede eroziuneeolian6;
- reducereaefectivelorunor populaliide plantegi animalesllbaticepericlitate;
- cregterea preluluipentruproduselede strictl necesitate inclusivenergie;
- reducereaveniturilordin taxe gi impozite,turism,transporturietc.
- reducereaproducfieide energiehidroelectricdgi a aproviziondriicu apf,industrialdgi
potabild.

Efecte economice(generale)ale secetei.Principalele efecteeconomiceale secetei


sunt negativegi ar puteafi sintetizateastfel:
- scdderea valorii (prefului)fonduluifunciar;
- pierderiale industriilordependente directde producfiaagricoll 9i silvic6;
- pierderigi costurisocialemai ridicatedatoritdgomajuluidin domeniileafectate;
- pierderiinstituliilorbancaregi de asiguriri;
- scdderea veniturilorla bugetelelocale,regionalesaunalionale;
- cre$terea costurilorla produselealimentare;
- sc6dereaponderiiin PIB a ramurilor(saudomeniilor)afectate;
- scldereapopulalieiryraleqi decldereaeconomicda zonelorpreponderent agricolegi
forestiere.
Pentrucuantificareaimpactuluieconomical seceteise propunurmf,toriiindicatorisin-
tetici:
l. Pierderigi costurisuplimentare in silviculturbgi economiaforestierd
l l. Pierderidatorit6incendiilor
1.2.Costurisuplimentare pentrureimpiduriregi ingrijireaculturilor
1.3.PierderidatoratescdderiivitalitAfiigi cregteriiarborilor
1.4.Pierderiprin cregterea ponderiiproduselorde igiendin volumul lemnosrecoltat
1.5.Pierderidatoritaatacurilorde insecte9i boli
1.6.Costurisuplimentare pentrucombaterea daunatorilor
1.7.Costurisuplimentare pentrurecoltareaarboriloruscali(igien6)
1.8.Costurisuplimentare pentruproducerea puielilorin condifii de secetd(irigalii)
l 9. Pierderigi costurisuplimentare (pentrucompletdri)in culturi datoritdvdtimf,rilor
produsede vdnat
1.10.Pierderidatoritl mortalitaliimai ridicatela speciilede vdnat
1.I 1. Pierderidatoritdreduceriidiversitaliibiologice
1.12.Pierderi(pagube)datoritdreduceriiefectelorecoprotective ale pldurii (sociale,
antierozionale, hidrologiceetc.)
1.13.Costurisuplimentare pentrucombaterea incendiilorgi reducereariscurilorla
lmpactul
economic,
ecoloqic
sisocial
alsecetei 13

incendii
2. Pierderieconomicegi costurisuplimentare
2.1. Pierderide recoltd(kg/ha,lei/ha)
2.2. ReducereacalitSliirecoltelor(lei/unit.produs)
2.3. Reducerea venituriloragricultorilordatoritbreduceriirecoltei
2.4. Reducerea bonitSliiterenurilorca urmarea eroziuniisaulipseimaterieiorganice
care producefertilizareanaturali
2.5. Pierderidatoriteatacurilorde insecte
2.6. Pierderidatoritdatacurilorde boli gi d6un6tori
2.7. Pagubeproduserecoltelorde animale(domesticegi silbatice)
2.8. Costurisporitedatorateirigafiilor
2.9. Costuripentrurealizarcaunor noi amenajlrinecesare stocdriigi procurdriiapei
(baraje,conducte,puluri, forajeetc.)

Pierderigi costurisuplimentare la crescdtorii


de animale
3.1. Reducerea productivitdlii(masaverde)a terenurilor
3.2. Reducerea numdruluide animale/ha
3.3.Reducerea produclieide lapte,carneetc.
3.4. Reducereasuprafeleiterenurilorpagunabile
3.5. Cregterea costurilorpentruaddparea animalelor
3.6. costuri suplimentare pentruobtinereaapei(fdntdni,conducte,barajeetc.)
3.7. Costurisuplimentare pentrufurajareaanimalelor(transportfuraje,personaletc.)
3.8.Cregteratamortalitdtiila animale
3.9. Reducerea rateinatalitdtiila animale
3.10. Reducerea greutajiicorporale
3.11.Pierderidatoritdpr6d6torilor. etc.

4. Pierderiprodusepisciculturii(salmoniculturd in zonamontanf,)
4.1. Pierderidatoritdmodificdriihabitatului(oxigenerarea apei,nivel minim etc.)
4.2.Mortalitatearidicatdla pegtigi alte animaleacvatice
4.3. Pierderidatoritdamplificlrii braconajuluigi pradatorilor

Efectele(impacteleecologice)suntdeterminate de modificareahabitatelorgi a calitalii


acestora,adeseapentruo perioaddindelungat[:
- degradarea peisajului;
- reducereadiversitdfiibiologice;
- scbderea graduluide confortdatoritamodific[rii temperaturiigi umiditalii aerului;
- eroziuneaeolianda solului;
- distrugereazonelorumede.
Estimareaacestorimpacteeste mai dificild gi necesiti analizeeconomicecomplexe
bazatepe indicatoriai dezvoltdriidurabile.

Pentruestimareaimpactuluiecologic(asupramediului)al seceteisepot utilizatcu suc-


cesurmdtoriiindicatori
:
14 Monitoringul in p6durile
secetei dinRomdnia

l. Efectehidrologice
l.l. Scddereanivelului apelorin rduri, lacuri gi lacuri de baraj
1.2.Reducereascurgerilorgi a zonelorumede
1.3.Reducerea debitelorgi inriutilirea calitdfiiapelor(poluare,salinizareetc.)
1.4.Scdderea pH, oxigen,nivelul apeifreatice
2. Efecte asupraanimalelorgi plantelor
2.l.Degradareahabitatelorin speciala zonelorumede
2.2. Reducerea diversit6liibiologice
2.3. Cregtereamortalitatiila speciileacvaticegi semiacvatice
2.4. Apari[iaunor boli gi ddundtoricondifionafide secetf,
2.5. Cregtereavulnerabilifitii la prddatoria unor speciide animale
2.6.Migrareagi concentrarea unor speciiin anumiteareale.Efecteale suprapopul[rii
2.7. Cregtereanum6rului speciilor periclitate
3. Efecteasupraaerului9i condiliilorde habitatuman
3.1. Degradarea calitAliiaerului(poluare,temperaturi)
3.2. Degradarea peisajului(uscareavegetaliei,amplificareapoludriisolideqi gazoase,
degradarea
solului etc.)
3.3.Uscareaarborilor9i arbugtilorin localitali
3.4. Costurisuplimentare pentruasigurarea degraddriispaliilorverzi

Efectele (impactele)socialese refer6,in general,la stareade sdndtatea populaliei,


standardulde via!6 gi eventualconflict intre utilizatoriide apddin regiune.Ceamai mare
partea impactelorecologicegi economicespecificateanteriorse reflectdla societate$i in
specialla comunitdlilelocale.in zonele afectatefrecventde secetl apar fenomenede
migrare la orage apropiate sau in regiuni invecinate dar afectatemai pulin de secet6.
Acesteamigratii pot determinapresiuniasuprainfrastructurii(locuinfe,locuri de munc6,
resurse)socialeaccentudnd nemullumirealocalnicilorgi sdrdcia.
Sub raportulsanltilii, esteresponsabil6
seceta de apariliamalnutrifieisau al unei rate
ridicate a mortalitdlii la persoanesensibilela stressulprodusde secetd,calduragi lipsa
apei.

Principaliiindicatoripentruevaluareaefectelorsocialese pot sintetizain urmitorii:


l. Estimareaefectelorasupras6nltdfii populaliei
l.l. Cregtereastressului fizic Aipsihic(depresii, violen!6etc.)
anxietate,
1.l. Degradarea stdrii de sin[tate ca urmarea degradariicalita[iiaerului,apeigi
alimentelor
1.3.Boli datori6 subnutriliei
1.4. Cregtereamortalitdtii
1.5.Cregterea riscului la imbolndvire
1.6.Risc de contaminarea populalieicu boli transmisede animalesdlbatice
2. Cregtereanumdrului conflictelor de interese
2.l. Conflicteintre utilizatoriide aptr
2.2, Conflicteintre utilizatoriiterenurilor
2.3. Conflicteintrepopulaliilelocale
3. Scdderea calitdfiivielii qi a confortului
lmoactul ecoloqic
economic, sisocial
alsecetei 15

3.L Cregterea s6rdciei


3.2. Migrareapopulaliei
3.3. Reducerea zonelorde recreare
3.4. Reducereaperioadeide recreare
3.5. Reevaluarea prioritdlilor(in investilii)pentruasigurarea infrastructurii
3.6. Degradarea unor situri culturalegi de recreare
3.7. Modificareaunor drepturica urmarea restricliilorimpuseprin
programelede management ale crizei
4. Pierderiin turismgi recreare
4.1. Pierderiale intreprinderilorspecializate in turism,recrearegi odihna
4.2. Pierderiale asocialiilorsaufermelorspecializate in organizareavdndtorii,
pescuituluisauturismuluitip safari
5. Pierderiin industriaenergetici
5.1. Cregtereacosturilorpentruproducereade energieprin scoaterea din funcliune
a hidrocentralelor
5.2. Cregtereaconsumuluide combustibilifosili (cdrbuni,petrol, gazetc.)
6. Pierderigi costurisuplimentare in alimentareacu apdpotabildgi industriald
6.l. Reducerea veniturilordin distribuireaapei
6.2.Costuri suplimentare pentrualitrentarea cu apd(pompe,conducte,
pulurietc.)
6.3. Costurisuplimentare pentrudezvoltareaunor noi investitiiredundante
7. Pierderiin transporturigi industrie
7. l. Reducerea traseelornavigabile
7.2. Reducerea activitdliiin industriaalimentard
7.3. Cregterea importurilorde produsedeficitare
7.4.Reducerea vAnzdrilor ca urmarea cregteriiprefurilor

Aparilia secetelorsau a perioadelorcu precipitalii excedentareeste men{ionati in


numeroasescrierisauinsemndriistoricede la "potopulbiblic" saupilda celor "gaptevaci
slabegi gaptevaci grase"pdndla "insemndrilede pe vechi cirti de cult" sau de serviciu
religiosexistentin bisericilesatelorgi oragelornoastre.incercdrilede abordaregtiinlificd
a periodicitFt[iiaparilieiperioadelorsecetoase
sauploioase(Topor 1963)au condusla con-
cluzia c6.fenomenelementionatereprezintdo componentd a varialieiperiodicea climatu-
lui pe teritoriul 1ariinoastre.
Unele cercetdrimai recenteau pus in evidenldlegdturiintre fenomenecareau loc la
distanlemari de locul undesemanifestdfenomenelede deficit/excesde precipitaliicum ar
fi El Nino gi oscilafiadin emisfera(ENSO)sudicda centrilorde presiuneatmosfericd
(Rahmstorf2002).La scarf,mai mica s-a constatatcorelaliadirectaintre prezenfagi per-
sistenlacentrilorde marepresiuneatmosfericd(anticicloni)9i lungimeaperioadelorsece-
toase(Marcu 1983).De regul6,marile degerturiale lunii (Sahara,Arabia,Kalahari,Gobi
etc.) se afl6 in zonelecentraleale unor anticiclonipersistenti(uneoriani in gir) bareli-
miteazdformareanorilor gi migclrile ascendente ale aerului.in zonecu climat continental,
apariliaunor anomaliitemporarein miqcareamaselorde aerdatoritapersistenleiunor cen-
tri anticiclonicipoateconducela deficitemari de precipitaliicum a fost secetaextremddin
16 Monitoringul in pSdurile
secetei dinRom6nia

anul 2000 in EuropaCentralagi de Est (Barbu9i Popa2001).


Principalii factori de care depindeaparilia9i persistenlasecetelorsunt: interacliunea
aer-ocean, umiditateasoluluigi proceselela suprafa{a pdmdntului,topografiagi influenlele
acumulate (induse) de dinamicaanterioarda sistemuluiatmosfer6-ocean-uscat.
Posibilitateade modelaregi integrarea acestorfactoriin modelelede prognozi pe ter-
men lung suntdiferitegi adesealimitate(Rahmstorf2002;Fligge2002).
In zoneletropicales-a stabilitcd variabilitatearegimuluiprecipitaliilorestein strdnsd
legiturd cu temperatura mf,rilorgi oceanelorinregistratdcu luni sauchiar ani in urmd.Un
proiectrecentde cercetareTOGA (TropicalOceanGlobalAtmosphere)permiteprognoza
vremii pe termende pesteun an, in specialin zone afectatede ENSO-cuefectein dimi-
nua^rea riscurilorlegatede apariliasecetelorprelungite.
In zonatemperatf,insd prognozelepe termenlung suntfoartepujin precise9i cu pro-
babilitateredus5.
Realizareasistemuluide monitoringal aparilieiperioadelorsecetoase saucu excesde
precipitaliipoatesuplinimodelelecomplicategi incd imprecisede prognozdpe termen
indelungatdin zona temperatia emisfereinordice.Rezultateleoblinutein anul 2002 in
releauade monitoring instalatdin pdduriledin Romdnia(Barbu 2002) confirmdaceste
deziderat.

3. Cartarea teritoriului Rom6niei in raport cu lungimea medie a


perioadelor de seceti qi usciciune

Gospodirireadurabilda pddurilor,in condiliile pedoclimaticeale !6rii noastre,se con-


fruntd adeseacu dificultdli deosebitedatoritdacliunii unor factori perturbatoricu acliune
continudsaucvasicontinud, lntre caresecetaseconstituieadeseaca factordeterminantsau
agravantpentru alli factori de stres : incendii,atacuri de insecte,suprapa$unat etc. in
ultimele decenii,tot mai frecvent,fenomenelede uscareanormali inregistratela princi-
palele specii forestiere(stejaqsalcdm,brad) au fost potenlatesau chiar determinatede
perioadede secetdprelungita (Georgescu l95l; Dissescu1946,Marcu 1966,1989;Alexe
1987,1984;Barbu 1991; gi
Geambagu Barbu1987;Badeaet al. 1998).
Pentrupdduriledin silvostepdgi din zonade dealuri,in careca urmarea intervenliilor
antropices-auprodusmodificiri importantein compoziliagi structuraverticalagi calita-
tivd a arboretelor, fenomenelede uscare,in specialin arboreteletineresauin celesupraim-
bitrdnite sunttot mai dificil de gestionat(DonilA 1967;Alexe 1987).
Cunoagterea riscului naturalde apariliea unor perioadede secetareprezintao necesi-
tate in fundamentarea compoziliilorgi tehnologiilorde impaduriregi ingrijire a culturilor
tinere (Barbu 2000).
Realizarea,in anul 2002,a unei re{elenalionalea RegieNalionalea P6durilorpentru
mf,surareaprecipitaliilortotale gi efectivecarecad in fondul forestieral Rom6niei,per-
mite, prin intermediulunor sistememodernede prelucrareqi vizualizarea datelor(GIS,
geostatistica etc.),evaluarearealistda risculuide aparifiea seceteipentrufiecareocol sil-
vic in parte gi fundamentareamai corectAa solufiilor de gospoddrire,pentru ftecarezond
Cartarea
teritoriului
RomAniei
.

(Barbuqi Popa2001).
Agacum s-aobservat, din rapoarlelelunarede monitorizare a seceteipublicatepe site-
ul StaliuniiExperimentale de CulturaMolidului(www.icassv.ro/seceta), pentrulunilemar-
tie-septembrie2002, zoneleafectatede seceti sunt totdeaunacele "clasice" fenomenul
apardndadesea cu intensitate
extremdin zoneforestiere situatela distanldde polii secetei.
Exernpluldin prima partea sezonuluide vegeta{ie2002,cdnd?ntinsezonedin sud-ves-
tul fdrii gi SubcarpaliiSudici,Cdmpiade Vest9i DealurileVesticeau fost mai puternic
afectatedec6tBdraganulsauDobrogea,punein evidenli incd o datd,necesitatea unei mo-
nitorizdripermanente a parametrilorcarepot oferi elementede fundamentare a decizieiin
cazuriextreme.
in contextulschimblrilor climaticepotenlatede poluareageneralizatdla nivelul
Europei,cLlnoa$terea obiectivia condiliilorin carese dezvoltdvegetaliaforestierdrepre-
zint\ o preocupare constantA a laboratoru.luide ecologiegi nronitoringdin Institutulde
Cercetdrigi Arnenajarisilvice(Donili et al. 1990;Barbu2000).
IdeeaacesteianalizeseaflAin lucrarealui H. Walter(1974)gi se bazeaza pe utilizarea
diagramelorclimatice tip Walter-Liethpentru delimitareaclimatelor secetoasedin
Ron6nia(Donild 1967;Brirbugi Cenu961975).Autorii menlionafi,plec6ndde la diagra-
ma Gaussen, in careinilial eraureprezentate la scdriegaleprecipitaliilegi evapotranspi-
rafia(ETP),propuninlocuireaETPcu temperatura medie,careseafldin anumiteraporturi
de scari in graficulpropus$rg.2).
Walter(1974)considerd cd perioadain carecurbaprecipitajiilorla scaraP : 2T scade
st-tbcurbatemperaturiloresteo perioadi de sec-etf,, iar perioadain carecurbaprecipitali-
ilor la scaraP : 3T scadesub curbatemperaturiloresteperioaddde uscdciune.

S8; $ nF
,r aa
Tt!t r)rt
i ULL{'!Ji,Jl ni
?
lt /76T:lJ v?{i
l!/u )U
/?
t't? ..- r t\I
l\t !.
L ill uu,,l
{--}
t
I

Fig. 2. Stabilirea lungimii perioadelorde secetd(Ns) qi uscbciune(Nu) pe bazz diagramelor climatice


Walter - Lieth
18 seceteiin pddurile
Monitoringul dinRomdnia

Tabelul l. Lungimea perioadelorde secetd(usciciune) detelminatdpe diagrameWalter'-Lieth


pebaza datelor multianualede la staliile meteorologicedin Romdnia

Stafianreteo Altit.(m) Lat. (') Long.(o) P (rnnr) l'MA('C) Nu(zile) Ns(zile)


Alexandria 45 43.99 25.33 5 3I t0 93 41 . 3
Arad l0l 46,18 2t,31 577 10.8 75,8 0
Armagegti 58 44,75 26.6 466 l0.3 104.8 27
Babdag 36 44,9 28,75 420 10,7 162,7 57,2
BArlad 74 46,23 27,64 473 9.8 101,4 0
Briila l5 45,25 27,95 440 il.1 121,7 74.4
Buziu 102 45,13 26.8 5t2 10.5 89.5 0
Calat'at 45 43.99 22.96 570 I 1.5 96,4 0
Caracal n2 44,1 24.34 522 10.8 108,1 0
Cenavodd 44 44,33 28.03 All
l 1.3 126,1 79.6
Constzurla 32 44,15 28,42 378 U,2 t92,8 96.4
Corabia +J 43.75 24.5 519 I t.l 101,4 37.2
Focgani 60 45,67 27,18 501 9.6 101,4 13,5
Galati 30 45,47 28.0l 426 | 0.5 121,7 7l
Giurgiu t7 41q ?sq7 553 I 1,3 94,6 40.6
Hugi t02 46,66 28,06 523 9.5 74,4 0
Iqi t00 47,t5 27.s5 518 9,6 55;l 0
Istrila 120 45.09 26,53 471 r0.6 l0l.l 26.4
Jimbolia 82 45,77 20.15 569 10.7 83,6 0
Mdrculegti 40 43,55 27,5 480 t0,6 n4,9 33.8
Rnr. Sdlat 140 45,35 27.05 562 t0.5 87,9 0
Sulina 3 45,15 29.6s 359 Il.l 200.3 r04.6
Sulila 160 47,6 26.95 486 8,6 86,9 0
Tr. Mddurele 29 43,75 24,98 518 I 1.5 103,3 62
Tulcea 33 45,16 28.83 440 ll 175.6 62
-furda
335 4'7
,56 23;15 552 8.4 00
Vaslui 135 46.62 27;75 588 q) 74,4 0

Delimitareazonelorcu secetape bazaanalizeidiagrarnelor clirnaticetip Walter-Lieth


P : 2T gi uscdciuneP : 3T in funcliede lungimeaperioadeide secetdsau uscaciune
(tabelull) s-arealizatpebazaanalizei datelormedii multianuale de la27 staliimeteoro-
logicesituatein zonade stepbgi silvostepd a Romdniei.
Pebazadatelormedii multianuale ale precipitatiilor$i temperaturiilunares-audese-
nat,la scara,diagramele climatice Walter-Lieth (Barbu gi Cenug[ 1975). De pe abscisa
dia-
gramelorpe caresuntreprezentate luniles-acitit numdrulmediude zile de secetdrespec-
tiv de uscdciune.in fig. 3 au fost reprezentategraficlegatLrrilecorelativedintrenumarul
zilelorde secetlrespectivuscaciune cu principaliiparametrigeografici(altitudine,Iongi-
tudinegi latitudine)gi climatici(temperatura medieanualdgi precipitaliimedii anuale).
S-areprezentat de asemenea corelafiadintrenumdrulzilelorde secetiqi numdrulzilelor
de uscdciune pe teritoriulRomdniei.
Se constatdca numArulzilelorde secetd(uscaciune) secoreleaza cu altitudinea
dupdo
curb6losaritmic6. Cu cdtaltitudinea e mai redusdcu atdtnumdrulzilelorde secetbestemai
Cartarea Romdniei
teritoriului 19

curbdlogaritmicd. Cu cdtaltitudinea e mai redusdcu atatnumdrulzilelorde secetf, estemai


mare.La altitudinide peste 150m practicnu semai inregistreazdzile de secetdiar la alti-
tudinimai mici de 50 m inregisffam peste30 zile de secetd. in raportcu latitudinea,secon-
statAo sci.dere a numlruluizilelorde secetd(usclciune)de la 50 zile la latitudinea 44" in
sudull6rii la 0 la 47 30 in nord.
CorelaJiadintrenumdrulzilelorde seceti(Lrsclciune) gi longitudineesteliniari gi po-
zitivd,numdrulmediual zilelorde secetdcrescdnd de la 0 in vestul[drii,2l" Iong.E, la
peste100in estulextrem al Romdniei,29"30 long.E. in medie,la fiecaregradlongitudine
numirul zilelorde secetdcre$tecu 6-l zile.
Ceamai strAnslcorelaliese inregistreazdinsd,intre numdrulde zile de seceti (uscdci-
une)qi precipitafiile mediimultianuale (r : -0,82).Numdrulmaximal zilelorcu secetdse
inregistreazf,in regiunicu precipitaJiimai mici de 400 mm/an9i depigeqte50 zile de seceta
gi 150zile de uscf,ciune. in regiunicu Pma> 600 mm, practicsecetanu aparein graficiar
numdrulzilelorde uscdciune sereducela circa50 zilelan.
Corelalianumiruluide zile de seceti(uscdciune) cu temperatura medieanuali (Tma)
esteliniard9i direct[ (r: 0,60).in regiunilecu Tma mai rnici sauegalecu 9"C practicnu
seinregistreazd. secetdiar in regiunilecu Tmamai mici sauegalecu I 1,5"Cnumdrulzilelor
de secetddepdgegte 50 zilelan.
Pe baza datelordin tabelul I s-au calculatgi ecualiilede regresiemultipld dintre
numirul zilelorde secet5(uscaciune) gi parametriigeografici (altitudine,latitudine,longi-
tudine)gi clirnatici(Tma,Pma),oblindndLr-se ecua{iile:
Nu:245-0,015A1t-3,52Lat + 0,67long-0,37Pma + 10,6Tma
R multiplu: 0,88Rr: 0,78
Ns: 102,4-0,l5,{lt-0,034lat + l,92Long-0,36pm + 13,89 Tma
R m u l t i p l u= 0 , 9 1 5 Rr= 0,838
Coeficienliide determinare (R') gi coeficientul
decorelaliernr-rltiplu
(R) au valorifoarte
ridicateceeace punein evidenladeterminarea geograficd a lungimiiperioadelorde seceta
gi ttscdciune. Coeficienfiide corelaliernLrltipld calculaliau valori foartesemnificative.
Aceastane-a permis reprezentarea graficd a numdruluizilelor de secet6(uscdciune)ln
raportcu 2-5 parametrigeograficiluafi in calcul,rezultateleobfinuteprin interpolaregeo-
statisticd(metodaKriging) fiind prezentate in hdrliledin fig. 4-9.
Rezultatelegraficeau fost reprezentate in coordonategeograficeiar prin suprapunerea
hirfii Romdnieise obfine zonareateritoriuluiin rapoftcu numdrulzilelorde secet6(uscd-
ciune)determinat pebazalatitudiniigi longitudinii(fig.4,7), larirudinii,longirudinii9i al-
titudinii (fig. 5, 8) qi a tuturorparametrilor geografici(latitudine,longitudine,altitudine,
temperatura medieanual6,precipitafiirnediianuale)(fig. 6, 9).
intre hdrlilereprezentate diferenfele suntredusegi ele pun in evidentdspecificulf6rii
noastrein raportcu numdrulmediumultianualal zilelorde secetdqi localizarea zonelor
secetoase. Hartase suprapune aproapeidenticpe haftavegetafieide stepi gi silvostepadin
Romdnia(Donifa1967).
Valorilemedii multianuale ale urniruluide zile de secetdrespectivuscdciune pun in
evidenlazoneleafectate anualde secetddarnu dauinfolmafiiasuprasecetelor din anumili
ani. Utilizareadiagramelor climaticeanualear puteapermiteestimarea lungimiiperioade-
lor de secetd(usciciune)localeiar din compararea acestorvalori cu mediilemultianuale
s-arputeadesprinde concluziiinteresante privindseveritatea secetei.
Monitoringul in pSdurile
secetei dinRomdnia

t;. t-;

AHsqhtr tF) uthrolns ( O)

15 -r =-tl6,C4$rld - l!4FF
+lt
tnu
l\s

z] n4 16 :f, !o

lr - I -- 2:,I2& ..Dl€,92
? = O,E/:JE*.:+;1

Fig. 3. Corelafiadintre numdrul mediu al zilelor de seceti (Ns) gi uscdciune(Nu) inregistratein Romdnia
in raport cu principalii factori geograficideterminanti
Cartarea
teritoriului
Rom6niei

)n
-o

\
I
21 2!6 Zin
Longitudine
Fig. 4. Nurndrul zilelor de uscdciune(Walter Lieth) in Romdnia, calculat in funcfie de coorclonatele
geoglafice(latitudine.longitudine)ale staliilormeteorologice
din stepagi silvostepaRomdniei

24 25 26 27 28 29
Fig. 5. Numhrul zilelol de seceta(Waltel'l-ieth) in RomAnia.calculat in functie de coordonatele
geogl'aficc(latitudine.longitudine)ale statiilolnleteorologice
dirr stcpa5i silvostepaRomAniei
22 Monitoringul in pSdurile
secetei dinRom6nia

'20
---

o
.E
E'
fr-
f
(U
J

\s

23 24 25
Longitudine

Fig. 6. Numirul zilelorde usclciune(WalterLieth)in Romdnia,calculatin raportcu trei parametri(lati-


tudine,longitudine, din stepagi silvostepa
altitudine)ai staliilormeteorologice Romdniei

10
(D
c
!, ..0'
5
(6 ---'
-J
A/-1-

,-"--i/

24 25
Longitudine

Fig. 7. Numirul zilelor de seceti (Walter Lieth) in Romdnia, calculat in raport cu trei parametri (latitu-
dine, longitudine,altitudine) ai staliilor meteorologicedin stepagi silvostepaRomdniei
i
ii
I

,.'I
I
s

24 25
Longitudine

Fig' 8. Numirul zilelor deuscdciune(WalterLieth) in Romdnia,calculatin raportcu


trei parametri(lati-
tudine,longitudine, altitudine)ai stafiilormeteorologice
din stepagi silvostepa
Romdniei

I
I
I

o
E
f
i
.=
au ---
J
6-

---t----

6$

I
22 23 24 25 26 2t7 28 29
Longitudine

Fig' 9' Numdrul zilelor de secetd(Walter Lieth) in Romdni4 calculat in


raport cu trei parametri (latitu-
dine, longitudine,altitudine)ai staliilor meteorologicedin stepa silvostepa
9i Romaniei
24 seceteiin p6durile
Monitoringul dinRomAnja

4. Monitoriz^re seceteiin ocoalelesilvice din Romflnia

Fondulforestieral Romdnieise afl6subinfluenlafluctua(iilormeteo-climatice carac-


teristiceclimatului continental. Periodic se inregistreazd episoade secetoase saltexcesiv de
secetoase cu repercusiuni asupravitalitdlii pddurilor'gi mai ales asupra gi
plantaliilor rege-
nerdrilorin cursinstalare. Pe fondul unorseceteprelungite, riscLrlaparilieiincendiilorde
paduresaual inmullirii in masda unorpopulaliide insectedd:ttttdtoare estefoarteridicat.
Secetadin anul2000- probabilunadintrecelemai severeinregistratlin Romdnia- a creat
problemedeosebiteRegieiNalionalea Pddurilorqi proprietalilorde pdduli plin rnulti-
tudineaproblemelor generate in cascadlde deficitulprelungitde plecipitaliigi scdderea re-
zervei de apd din sol.
Realizareaunuicentrunayionalde monitoringal seceteiin RontdniaSi al uneibuzede
date proprii a RegieiNatrionalea Pddurilor (R.N.P.1 privind ./bnomenele meteorologice
deosebite, reprezintd un deziderat mai vechial silvicultorilor'gi profesorilor de meteorolo-
gie forestiera(Baldnicd1955;Marcu 1971,1978,1983;Cenu$A1996).Dificultaliinsur-
rnontabilenu au permisincdrealizarea acestuideziderat.
Secetqdin anul 2000 ne obligi la o analizd, mr,rltnrai profundi $ reprezintdo provo-
care tn falafactorilor de decizie din silviculturd pentru asigurarea uneiprognozepe terlnen
mediu gi fung a riscurilor de apari{iela nivelul unitAlilor"de gestionare (ocoalesilvice) a
secetei.
Metodeleclasice,cuplatecu achiziliilemodernede prelucrale Si vizualizarea datelor
(GIS)oferdnoi pelspective in solufionarea problemei(BarbLr gi Popa2001).Datelemeteo-
climaticeexistentela InstitutulNalionalde Meteorologie gi Hidrologiear pr-rtea constituio
bazdde plecarein realizarea sistemului de monitoringal secetei in Rorndnia. Incercdrilede
oblinere a unor seturi de date coerente, pentru inifializarea Llnof programe de prognozd a
aparilieiunor fenomene cu efecte catastrofale asupra pddurilor (vatdmdri de zapadi gi vdnt,
incendii,gradaliiale unor ddundtorietc.)nu au fost finalizatedatoritacosturilorexagerate
cerutede InstitutulNafionalde Meteorologie gi Hidrologiepedeo paftegi intdrzieriicu care
acestedateau pututfi oblinute,pe de altdparte(Barbu1919,1998,2000).
Realizarea gi menfinerea in funcliunea uneirefelepropriia RegieiNafionalea Pidurilor
ar aveanumeroase avantaje gi ar permiteobiectivizarea Llnofdeciziiimportante in silvicul-
tura.

4.1.Centrul nafionalde monitoringal seceteiin pdduriledin Romdnia

Creareaunui centrunalionalde monitoringal secetei(CNMS) poatefi realizatdcu


conditiaconstituiriiunorgrupurispecializate carecomunicf,permanent intreele cu scopul
maximizdriieficienleiproduselor lor.
Grupurilecaretrebuieconstituite ar fi (fig. l0) :
Propuneri(legislative)actenormative:
- grupulde monitoringconstituitdin experliin meteorologie gi climatologie forestierl
caremonitorizeazdrezervelede ap5existentein sol gi fonnuleazi prognozede evolutiea
acestora(lnstitutulde Cercetiriqi AmenajdriSilvice,ocoalesilvice);
- grupul de evaluarea riscurilor,constituitdin exper{iin ecologieforestierdqi ges-
Monitorizarea in ocoalele
secetei silvice
dinRomdnia 25

Propuneri(legislative)
acte normative

Politici noi

Rapoarteasupra
situafieigi Directive politice
perspective

---t
I
I
Centrul nafional I
I
de monitoring al I
I
seceteiin pidu- I
I
rile din Romdnia I
I
(cNMS) I
I
I
I
I
Decizii Decizii I
I
I
I
I
Rapoafte I' I
I
de stare d I
I
I
I
Grupulde monitoring Evalulri Gruoul de evaluarea t
I
(GM) riscurilor(GER) I
I

I.C.A.S.-D.S.-O.S. I.C.A.S. - R.N.P I


I
Rapoartede stare I
t
I

F'ig. 10. Schemarela{iilor dintre grupurilede lucru careconstituieC.N.M.S. gi putereaexecutivi


(guvern) 9i legislativi (parlament)

tionareapddurilor(saua altor resurse)caredetermindla ce nivel al deficituluide api sunt


at'ectatecomponenteale pldurii (puie1i,arboretetinere,producliade seminfe)sauproduc
anumitedezastre(incendii,uscAriin masa,intrerupereaalimentdriiizvoarelor)sau sunt
pusein pericol anumiteservicii produsede pf,dure(recreare,protecfiaresurselorde api
etc.) (Institutulde Cercetdrigi AmenajdriSilvice,RegiaNafionalda Pddurilor,Dire,ctiile
Silvice);
- grupul de decizie,constituitdin conducdtoriide rang inalt din Regia Nalional6 a
Pddurilor gi ministereleinteresale,Ministerul Agriculturii, Alimentaliei gi Padurilor
(MAAP), MinisterulApdr[rii Nalionale(MAN), MinisterulApelor gi ProteclieiMediului
(MAPM) careau autoritatea de a decidemdsuriinbaza informaliilorpe carele primescde
la primeledoui grupuride experli.
Relafiilegi modul de comunicareintre grupurisuntprezentate in figura 10.
Pe bazarapoartelorde staregi a rapoartelorde evaluare,grupul de deciziestabileqte
masurileimediateqi pe termenmediu carevor fi transmisespreexecutarecAtredirecliile
silvice gi ocoalesilvice.De asernenea transmiteministerelorcoordonatoare gi guvemului
rapoartede staregi prognozdcu scopulincluderiilor in deciziilepolitice gi in formularea
unor noi politici forestierepentruzonelein carerisculse mentineridicat.
Programulde limitarea efc'ctelorseceteiva fi o consecin{d
a buneifunc{iondria CNMS
Monitoringul in pSdurile
secetei dinRom6nia

gi va oferi o noud viziune factorilorde deciziepolitici gi economicicu scopulformuldrii


unor linii modernede gospoddriredurabilSa pf,durilorin zoneafectatede secetd.

4.2. Seceta.Definifii gi concepte

Secetareptezintdun fenomenrar saucu o anumitl frecvenldde abaterenegativi a can-


titAlii de api din precipitaliifald de o valoaremediemultianuali consideratd"normal6"
(Marcu 1983).
Studii aprofundateefectuateasuprasecetelor"clasice", care au rlmas in "memoria
arborilor" (Popa2002),au fost realizatede Dissescu(1948)gi Georgescu (1951).
Prof. C.C. Dissescua adoptatpentruteritoriul Romdnieiurmdtoarelenormede carac-
terizarelunarda vremii in raport cu deficitul de precipitalii inregistrat:

% din precipitaliilemedii % din precipitaliimedii Caracteizare


(lunare) sezoniere(anuale)

9l-110 96- 105 Normal


81-90 90-95 Pufinsecetos
71-80 85-90 Secetos
51-70 75-85 Foartesecetos
<50 <75 Excesivde secetos

Pentru intervalele de timp mai mari de o lun6, pdni la un an, autorul precizeazdcd
deficitelese reduc la jumdtate.Intensitateaseceteise determindin funclie de lungimea
perioadelorde secetdgi frecvenfaperioadelorftri precipitalii (14 zile consecutivein
perioadarecea anului gi l0 zile consecutive in sezonulde vegetalie).
Teoretic,secetapoateapdreain toateregiunileclimatice,dar parametriide cuantificare
diferi de la o regiunela alta,Secetafacepartedintrehazardele naturaleiar definiliile care
o pot eviden[iavariazdin funclie de domeniulafectatsau de grupul de populaliecare
suportd consecinlele.Secetase poate defini in raport cu deficitul precipitaliilor fa!6 de
evapotranspiralia potenliala@ - ETP) dintr-unan, un anumitsezon,sauin raportcu exi-
genleleuneianumiteculturi la un momentdat.De asemenea, secetapoateaparegi in zone
in careprecipitaliileanualesauperiodiceslrnt"normale"sauapropiatede mediamultia-
nual6,dar apacdzutdprovinedin precipitafiirarecu intensitdfimari (mm/min)carenu au
permisacumulareaapei in sol.Acest tip de secetdestetot mai frecvent in sudul Si estul
Romdnieicu tendinydde extinderein centrul Si vestulldrii.
Secetaseasociazlde asemenea cu alli factoricu efectde poten{are:temperatura,v\teza
vdntului,umiditateaaeruluietc., iar in zonecu relief accidentatexpozilia,panta,profun-
zimea gi textura solurilor care determindo distribulie mozaicatf,a terenurilorafectate
(Marcu 1971,1978).
Seceta,ca gi alte hazardenaturalein p6duri (rupturi de zdpadd,dobordturi produsede
vdnt, alunecdri,inundafii locale cu efect catastrofaletc.) trebuieprivitd din perspectiva
celorcaregestioneaz[ecosisteme perenecu cicluri lungi de produclie,in caredeciziiletre-
buie luate pe termen lung avdnd la bazdcunoagterea frecvenleigi riscului apariliei lor
Monitorizarea
secelei
in ocoalele
silvice ..
dinRomdnia tl

(Barbu 1979, 1998).Modificareastructurii ocuplrii terenurilor(ta nivel regional)gi a


structuriipldurilor (la nivel local) prin intervenliiantropicein ultimelesecoleau condus
la structuriactualemult mai sensibilein raportcu structurileclimax specificefiecirei zone
(Doni!6et al. 1990).Pefondul acestordestructurf,ri majore,frecvenlasecetelorestein pro-
gresie evidentd.Trebuie de asemeneasA recunoa$temcb omul are tendinla de a exagera
impactulhazardelor,iar aceastf,frici gi incapacitate de acliunearela bazd,,de multe ori,
necunoa$terea gi lipsa unor metodede prognozdgi fundamentarea deciziilor pe termen
lung.
Definiliile operalionale ale seceteine permit identificareainceputului, sfarSitului gi
intensitdlii (gradului de severitate)al secetei.
inceputulseceteireprezintf,pentruspecialigtiidin SUA, de exemplu,momentulin care
precipitaliileperiodice(sauanuale)reprezintf,mai pu{in de 75% din precipita{iilemedii
multianuale(calculatepentrucel pulin 30 ani) pentrupunctul sau zona luatd in studiu.
Pentruagricultur6o definifiemai precisi a inceputuluiseceteiserealizeazdc6nddiferenla
valorilor lunareP - ETP devinenegativaceeace determindreducerearezerveide apadin
sol gi poateafectacantitativgi calitativrecolta.O asemenea definitietrebuieinsotitdins6
de o seriede mdsuritoriasuprarezerveide apd din sol, umiditateasolului gi fenofazain
carese afld cultura(Alley 1984;Doesken et al. 1991).
Alte definifii operationalepot fi formulate pentru analiz{ frecvenlei, intensitd;ii Si
durateisecetelorpentruo anumiti perioaddistoricd,intr-o anumitdregiune(Edwardset al,
1997).Adoptareaunor asemenea definilii reclaml existenlaunui set de informa{iimeteo-
climaticegi inregistriri ale impactuluiasupr4recoltelorsaualtor componente ale mediului
caresi permiti o evaluareunitardgi concreti.
Realizareapebazadatelorexistentela staJiilemeteorologice, in cronicileocoalelor(sau
in amenajamente !!) a unorstudiireferitoarela seceteledin raza unui ocol sitvic Aiefectele
inregistratein fondul forestierar fi beneficepentrufundamentareabazelor de amenajarein
viitor a pddurilorgi pentruidentificareazonelorgi structurilor(compozilii,vdrsteetc.) cu
maximumde risc Ai pentruformulareaunor programeantisecetd viabile pi operalionalein
silvicultura din Romdnia.
Secetameteorologici. Din punct de vederemeteorologic,seceta,este definita ca o
perioadi cdndgradulde uscaciunese abatede la o situalieconsideratd "normal6"gi dura-
ta acesteiperioade.Secetameteorologicd se instaleazddupd10 zile consecutivefbr6 pre-
cipitalii. Intensitatea seceteimeteorologice se apreciazain functiede:
- num5rulde zile fEr[ precipitatii
- numdrulde zile cu precipitaliisubnormalsausubmediamultianualda perioadeipen-
tru care se face analiza.
Secetaagro-silvic5.Din punctde vedereagricolgi silvic, secetaestedefinitdprin para-
metri hidro-meteocare determindun impact asupraproducliei 9i stabilitalii culturilor.
Acegti parametrisunt :
- rezervade apddin sol;
- evapotranspiralia potenliald- evapotranspiralia reali (ETp - ETR);
- deficit de apddin sol;
- scdderea nivelului apeifreatice(NAF) etc.
Cerinleleplantelorpentruapl depindde condiliile de mediugi in principalparametrii
meteorologici(Tm, Tmax, umiditateaaerului,precipitaliile)9i hidrofizici ai solului, de
28 seceteiin pddurile
Monitoringul dinRom6nia

fenofazd.gide specie.O bunddefinilie a seceteitrebuiesd includatoateacesteaspectein


mod explicit.
Secetahidrologici. Secetahidrologicl se asociazicu perioadelein careprecipitafiile
sunt prea slabe sau de scurt6duratdastfel incdt nu au efect asupraalimentdrii directe cu
aptra releleihidrologice,Rezultatulsecetelorhidrologicesefacesimfit in timp gi spaliupe
arii mult mai mari, afectdnd,de reguld,utilizatorii din aval de bazinul hidrografic analizat
(alimentareau api potabildgi industrialS,producereade energiehidroelectrica, habitate
umede,recreareetc.).Schemaimpactelorpe carele producesecetala diferite nivele este
ilustrati in figura I l.
Secetasocio-economici.Din punct de vederesocio-economic secetase asociazdcu
lipsa unor bunuri gi servicii careau la origini secetameteorologicdgi hidrologicd.Ea se

Variabilitatea naturald a
climei regionale

Deficit de pre- Parametriimeteo fhvora-


cipitafii (canti- bili intensificdriisecetei
tate, intensitate, (temperaturi +, vdnt +, SECETA
periodicitate) umiditate aer -, intensi- METEORO-
tatearadiafiilor +, grad de LOGICA
acoperire- etc.
- reducereascur-
TIMP gerilor infiltraliei,
(DURATA) percolafiei
CRESCA, - sclderea NAF
TOR

Stress(secetdfiziolog- SECETA
icd), reducerea AGRO-
cregterii,risc uscare, SIVICA
incendii,etc.

l
SECETA
Reducerea debitelor,sc[derea
HIDRO.
rezerveiin lacurilede baraj.
LOGICA
habitatelorumedeetc.
reducerea

S4BA
Impactui s0clo
flsr.p!a EtlNO-
medir.rh.i trsci

Fig. lf. Schemarelafiilor dintre diferite nivele de percep{iea seceteiEi impactele acestoraasupramediu-
lui gi a sistemuluisocio-economic
Monilorizarea
secetei
in ocoalele dinRomAnia
silvice .. IY

manifesti la scf,ridiferite gi capdtdefectela nivel regionalsau nalionaldupl o perioadA


mai indelungatdde secetemeteorologice severe.
in ultimeledeceniica urrnarea cregteriistandarduluide viald gi al rateiurbanizdrii,ce-
rereade bunuri gi servicii(apdcurent[,energie,recreareetc.)inregistreazd cregterisensi-
bile pe cap de locuitor.Aceastaatragedupdsine o cregterearatei producfieiprimarede
bunuri gi servicii prin utilizareamai eficientda mijloacelorde producfie.Daci ritmul gi
rata de cregterea consumuluide bunuri gi serviciimenlionate,depagesc nivelul de asigu-
tare al acestota,efectelesocio-economice ale secetelorse accentueazE gi pun in evidenfi
vulnerabilitateasistemuluisocio-economic la incidenlaunor perioademai scurtesaumai
lungi de secet6.Analizaacestorstiri de fapt poateconducela identificareaunor solufii
strategicede dezvoltarea sistemuluisocio-economic bazatpe minimizareariscurilor.Baza
unei asemeneaanalize o constituie?nsdun set coerentde dateasuprarisculuide apariliea
secetelor.

4.3. Indicatori de cuantificarea secetei

Din expunerileanterioareesteevidentddificultateaunei definifii atotcuprinzatoare gi


mai alesa unor cuantifictrrimulfumitoare.Un indicatoral seceteitrebuies6 fie un num6r
ugorde obfinutdar mult mai semnificativdecdt$irurilede datedin tabelelemeteorologice.
Indicatoriiseceteimdsoardin ce mdsurdprecipitaliiledintr-unanumitloc, pe o anumiti
perioaddseindep6rteaz6, de o valoaremediemultianuald,Au fost concepulimai multi indi-
ci careau avantajegi dezavantaje, pot fi folosili la o scari mai maresaumai redusf,in timp
gi spafiu.Unii au valabilitatemai marein regiuniplane,allii in zonecu relief accidentat.
Pe de altd parte construireagi'adoptareaunor indici care au relevantf,este limitatd sau
imposibiladatoritdlipsei unor datede bazd,careintrSin calcululacestorindici.
Centrulnalionalde supraveghere (monitoring)al seceteiin pldurile Romdnieiva tre-
bui sdadopteaceiindicatoripe careii va puteacalculaperiodicla nivelul fiecbruiocol sil-
vic cu scopulformuldrii unor mf,suricoerentgSi eficientede controlal efectelorsecetelor,
Pentruinceputse vor adoptaindicatorimai simpli dar fiabili, urmdrindca pe mf,suraacu-
muldrii unor date"istorice" sd se treaci Ia construireaunor indicatorimai sensibili.

4.3.1.Clasificareaindicatorilor pentru cuantificareasecetei

Indicatoriipentru cuantificareaseceteiau fost concepuJicu scopulde a diferenliagi


delimita intre ele regiuni climaticediferite sub raportullungimii perioadelorde secet6gi
severitlfii acesteia.Cel mai frecventse utilizeazAindicatoritip diagramasauindici calcu-
lali pe bazaunor elementemeteorologicesauclimaticemf,surabile(Berbecelet al. 1970.
Marcu 1983,Chiri!1 1974,Alley 1984,Doksenet al., l99l).
A. Diagrame
I .Gaussen (diagramaombrotermicd)
2. Gaussen-Walter
B. Indici
Bl.Indici baza[ipemdsurf,toricomplexe(p, T, vant,ETp, ETR etc.)
3. Koncek
4. Thornthwaite
30 Monitoringul in p6durile
secetei dinRomdnia

5. Indicelede variafieanotimpualIa umiditalii efective


6. Indiceleeficienfeitermiceglobale(Thornthwaite)
7. lndicele de concentralieestivall a eficacittrlii termice
8. Umiditatearelativl (P/ETP)
9. Indicelede nesaturalie Meyer
10.IndexulPalmerpentruevaluareaseveritdliisecetei
I l. Indiceleumiditdfli culturilor(Palmer)
12. Indicelede aprovizionareal apelorde suprafa![
13. Indicelede combaterea secetei
82. Indici baza[ipe mf,surarea precipitaliilorgi temperaturii
14. lndicelede ariditate(De Martonne)
15.IndiceleLang
83. Indici bazalinumaipe mf,surarea precipitaliilor
I 6. Procentulprecipitaliilor(P%)
17. Indexul standardizat al precipitaliilor(SPI)
I 8. Frecvenfadecilelorprecipitaliilor

4.3.2.Descriereaindicatorilor de caracterizarea secetei

in tabelul2 seprezintdsintetic18 dintre cei mai frecventutilizatiindicatoride cuan-


tificare a seceteiutilizali in agrometeorologie, precizdndu-se modul de calcul gi semnifi-
caliaparametrilornecesarievaluirilor,precumqi avantajelegi dezavantajele utilizdrii aces-
tora pentru delimitareazonelorafectateqi comparareaintre regiuni, perioadegi puncte
diferite.
Din picate nu existdstudii localesauregionalecaresd pundin eviden!6relaliile dintre
diverqi indici propugipentruevidenlierealungimii perioadelorde seceti gi a severitilii
acesteia. Majoritateaindicilorsintetizafiin tabelulde mai susau fost concepulipentruanu-
mite regiuni climaticeale globului cu scopurifoartediferite.De celemai multe ori valo-
rile unui indice calculatpentru o anumitbregiuneclimaticdnu au aceeagisemnificalie
fiziologici, hidrologicasausocio-economicd intr-o altd regiune.Singurulindicecareper-
mite compararea pe spaliimari qi evidenliereaintensitaliigi lungimii perioadelorsecetoase
este indicele standardizatal precipitafiilorcare mdsoardnumdrulabaterilorstandardcu
carevaloareaobservatldeviazlde la valoareamediemultianualS, pentruo normalSa va-
lorilor intdmplf,toare. Indicelestandardizat al precipitaliilor(SPI)a fost propusde McKee
et al. in anul 1993cu scopulde a cuantificadeficitul de precipitafiila sciri de timp multi-
ple. Sc[rile de timp reflectd impactul deficitelor (exceselor)de precipitafii asupra
diferitelornivele de perceplie'asecetelor(fig. 1l). De exemplu,umiditateasolului
rdspunderepede(l-3 luni) la anomaliilede precipitalii(deci o scardde timp redusl), pe
cdndrezervelede apddin lacurilede barajrlspundela secetecaresemanifestipe sciri de
timp mai mari (3-6 luni). Indicelestandardizat al precipitafiilorse calcsleazl, in mod curent
p e n t r u s c d r i d e t i m p dl e
, 3 , 6 , 1 2 , 2 4l u n i .C a l c u l u l S P I s e p o a t e f a c e p e n t r u o r i c e p u n c t
pluviometricpentrucaredispunemde un gir cdt mai lung de dateasupraprecipitaliilorgi
de parametriistatistici(s%) ai acestora. Pentrularanoastr6nu existi inci un studiual indi-
catorilor statistici ai parametrilormeteorologicimdsuralipe o perioadi indelungatI, nece-
sari calcululuiindicatoruluiSPI gi nici nu se cunoagtevariabilitateaparametrilorstatistici
Monitorizarea
secetei
in ocoalele
silvice
dinRomdnia
... ?l

Tabelul 2. Principalelecaracteristiciale indicatorilorseceteifolosi!i in agrometeorologie


Denumirea Formula de clacul gi semnificalia Avantaje Dezavantaje
L Gaussen Prrtt't= 2T - permiteestimarea - nu permitegi esti-
(Diagrama ,,postfacturn"a mareaintensitdtii
ombro- P <2T (perioaddde secetd) lungimiiperioade- (severitiliisecetei)
termicd) P<3T(perioadddeuscdciune) l o r d e s e c e t dq i - necesit[dateinre-
ql Uaussen - Sebarc,azApe reprezentarea u sc d c i u n e gistratein stafiime-
Walter ternperaturilormedii lunare qi a - este utll pentru teo standard (INMH)
la scAristandard(P= 2T
precipitaliilor delimitarea clinra-
pt. secetdgiP = 3T pt. uscaciune). t e l o r s e c e t o a s eg i
Peabscisagraficuluise estuneazi, in c h i a ra n u m d r u l u i
funcliede scard,nurn4rulnrdiu de mediu multianual
zilede secetd(uscdciune) in al zilelor cu seceti
IiuneaCaussen-Walter (uscdciune)
lndicele - se poatesubstitui - p r e s u p u n ed a t e
Koncek | -P
lz- '- xAr- lOt- (3Grv2),in care indiceluiThornt- inregistrato precis
( re57) t waite(lz = 3lm) - utilizareasa este
limitatd la zone cu
o relief plan
R = | Pi (sumaprecipitaliilor din - erori mari de esti-
4 apr.- sept.) mare cdnd este folo-
Ar= 105- | Pi(dec.- febr.) sit in mne rnontane
t = tempemtura mediein perioadade
vegetalie
v = vitezamediea vdntului(n/s) la
ora 14(aprilie-septembrie)
3. Indicele - se bazeazdpe for-
1n..=l00s- 60d , in care:
globalde mule greoaie care
n
umiditate 12 n e c e s i t dd a t e p r e c i s e
(Thomtwaite ) pe care le pot fumiza
s=I(Pi_ETRi)
l numai statiile meteo-
d=n-ETRan rologice complete, in
d=ETP-ETR care se masoarAeva-
n : ETP(necesarul de apd) potranspira{iapo-
I m - - 6 0 .. . | 1 0 0 0 tenliali qi reali
4 . I n d i c e l ed e -permite delimita- - indiciipropuqide
varialie ano- rea climatelorregi- Thomthwaite (1948)
impuald a o n a l e( 1 0 c l a s e ,5 au contribuitla ela-
umiitatii pt. climate umede borarea unuisistem
efecive Im>09i5pt. de clasificarea cli-
(Thomtwaite)
climate uscate lm < matelor,
0 - acestaestegreoigi
areaplicabilitatere-
dusadatoritadificul-
tdlilor de mAsurarea
ETP9i ETR.

la nivelul intregii !dri, un studiude detaliufiind in cursde realizarein cadrullaboratorului


de ecologiede la StafiuneaExperimentaltr de CulturaMolidului CdmpulungMoldovenesc.
In cadrulacesteiprime etapede dezvoltarea proiectuluis-auutilizatvalorile coeficientu-
lui de varia{ie.al precipitaliilorlunare multianualecalculatpentru statia meteorologic1
c6mpulungMoldovenesc pebazadatelordin perioadal96l-2000 (tabelul3).
32 seceteiin pddurile
Monitoringul dinRomdnia

Tabelul2. Continuare

Denumirea Formula de clacul gi semnificatia Avantaje Dezavantaje

5. lndicele ETP(mm)-9clase: - formulelede calcul


eficientei termice >1140megatermal propusesuntafectatede
globale ETP 997- ll40 mezotermalIV biasurigreudeeliminat.
(Thorntwaite) 855- 997mezotermal III Teoreticpot fi calculalisau
712-855mezotermalII estimaliprin masuratori,
570-712mezotermalI dar in Romdniainci nu s-
427-570microtermalII au publicat rczullate
285427 microtermalI valabile.O lucrareestein
142-285 tundrl cursdeelaborare(Barbu,
< 142inghetpermanent' nepublicat). Nu poatefi
6. Indicelede g folositpentruprognoze
concentratle )ETP curente.
esrivalaa /CtEf=lY - xl00
eficienleitermice f,ere
(Thorntwaite) *,1
Valori:< 48 si > 88:8 clase

relativr(Ufl U ^ = -: : , in care: multianuale If, qi peperioade


bazavalorilor scurte
" ETP - aparentu$orde calculat, - difirentiazaregiuniintin-
dar ETP este estimat cu se,plane
P = precipitalii(mm) - pentruzonecu reliefacci-
formulaThorntwaite
ETP= evaporafia(mm)
dentaterorilesuntmari
8. Coeficientul D - presupunemasurAtorr
de nesaturalie preciseale deficitului de
(Meyer) P = precipitalii(mm) umiditate din aer exprimal
D = deficitul umiditalii din aer in in mm Hg
mm col.mercur
0<M<l00C.arid
100< M < 170C. mediteranean
170<M <2'l5C.semiumed
275<M<1000C. umed
9. Indexul - primul indice complex
Indice bazat pe evaluareaumiditdlii - poate exagera perioadele
Palmen pentru solului pe baza unui algoritm pentru cuantificarea secetoase
evaluatea calibrat pentru regiuni omogene. seceteiin suA - mai pulin adecvatzonelor
severitalii secetei - valorile sale cuantifica
Date necesarepentru calcul (local): monaanesau cu exreme
- precipitalii intensitateasecetei climatice
- temperatufa - permite evaluuea mo- - este prea complex gi ne-
- stareaumiditltii solului mentana $l in perspectivA specific
arezervei de umiditate - stratul de zlpadtr nu este
- permite viztalizarea luat in considerare
spalio - temporala a - ETP este dat cu formula
seceteloristorice Thorntwaite
I 0. Indicele Estederivatdin indicelePalmerqi - identifictr zonele de se" - nu esteun indicatorPen-
umidit[[ii reflecta rezervade umiditate din ceta potenliala pentru tru monitorizareapeter-
culturilor sol disponibiltrpentru o perioadd agriculturd menlung a secetei(dtr
(autorPalmer, scurttranumitorculturi agricole. - se actualizeazdsepttr- erori)
r 968) Elemente pentrucalcul: mdnal - la inceputul9i sfbrgitul
(CMI) - temperatura mediesdptdmdnald - permite vizualizarea sezonuluide vegetalieare
- precipitaliilestrptamanale spatio-temporala a valo- valoarea 0 ceeace limi-
- CMI calculatpentru slptimdna r i l o r teazdutilizareain afara
anterioara sezonuluidev€getatie
Monitorizarea
seceteiin ocoalele
silvicedinRom6nia

Tabelul 2. Continuare

Denumirea Formula de clacul Ei semnificatia Avanta.le Dezavantaje


I l . l n d i c e l ed e Se calculeazdla nivel de bazrn - permite evaluarearezer- - schimbareasetului de
aprovizionareal hidrografic Ai se bazeazi pe vei pentru apele de supra- date sau a sta{iilor de
apelor de grosimea stratului de zdpadh tali la nivelul fiectrrui ba- mdsurare determrni
suprafali Elementede calcul: zin independent schimbareaalgo-ritmulur
(swsr) - debitul rdulur - iarna folosegteprepon- - indiceleare valoareunicd
(dezvoltat de - precipitalii derentin calcul stratul de gi nu permite comparalll
Shafer qi - rezerva din lac fdcutd in timpul zilpada, iar vara precipi- intre bazine
Desman,1982in iernii tatiile
completarea
indicelui
Palmer)
l2
combatere a debazin pebaza permite evaluarea ETP Si bazin
secetei - temperaturii estimarearolului evapo- - limitat, deoarecenu
(Reclamation - precipitaliilor transpiralietinbilanlul permiteintercompara-
drought Index) - strat de zapadd apei bilitatea
SUA Oklahoma - rezervain lac din iarnd

1 3 . l n d i c e l ed e !- - permite delimitarea - mai putin adecvatzonei


ariditate De tr -- - lanual) climatelor semiumedesau tbrestieremontanegi reci
Martonne
T+10 - presupunevalori mlsura-
aride
- i n d i c e l el u n a r te in statii meteostandard
, 12Pi diferenliazI bine zonele
(lunar)
T. afectatede seceta

0<A<5Climatarid
5<A<20Climatsemiarrd
20<A<30 Climat semiumed
30<A<55 Climat umed
14. Indicele P - permite delimitarea - nu diferen{iazdzonele
Lang climatelor in zone plane tbrestieremontane
T
(agrrcole) - nu esteadecvatdelimitd-
P: precipitalii
(mm) rii zonelor afectateintr-p
T = temperatura
("C) anumita perioadAde secetA
- necesitAmisnritori in
0<L<20Climatarid stalii meteo bine echipate.
20 <L < 40 Climatmediteranian Nu esteaplicabil pe valori
40 < L < 70 Climatsemiarid lunare
70 <L < 1000Climatumed
I 5. Procentul P - uqorde calculat - valoarea,,normaltr"
precipitaliilor P%o=--x100 - se bazeazdpe misurdtori
P, reprezintl o medie
din media fiabile matematicl a unor valori
multianuali Pi : precipitaliile in perioada -
serve$teunor conrparatil multianuale
analiza6
intre regiuni. perioadesau - riscul la aparilia secetei
stalii dilbrite estecalculatin raport de
- permiteevaluareaunor

=
ir,
'-' seceteprelungite
media multianualAcare in
regiunile secetoase include
Pm - se actualizeazdlunar episoadelede seceta
sezonluni anterioartr
34 Monitoringul in pddurile
secetei dinRominia

Tabelul 2. Continuare

Denumirea Formula de clacul si semnificatia Avantaje Dezavantaje


16. Indexul - permlte compararease- - nec€sit6calculul para-
lJ-*166
standardizat al veritdlii seceteiin regiuni metrilor statisticiai preci-
precipitaliilor sPI 4"
= cu climate lbarte difbrite pitaliilor medii pentru di-
(SPI) dezvoltat sYo - se poate calcula pentnl ferite sciri de timp
de McKee d i f e r i t es c l r i d e t i m p ( 1 . . . - valorile calculatepe date
(l ee3) Pi = precipitaliilecurentein
n luni) preliminare se pot schim-
perioada i - poateevidenliaaparitia ba
Pm = precipitaliilemedii multr-
u n o r s e c e t ec u l u n i d e z i l e
anualein perioadai
avansgi poateeviden{ia
s7o= coeficientulde varialie a
severitateasecetei
precipitaliilor medii in perioadai - se actualizeazf,lunar
SPI = indice bazatpe probabili- - permite vintalizarea
tatea precipitatiilor la diferite
spatio-temporalaa
sclri de timp
valorilor dintr-un numfu
mare de punte

17.Frecventa Precipitaliile
lunarese uanjeazd - distribufia frecventei - necesitldatelepentru
decilelor in decilecareprin definiliesunt multianuale a precipita- precipita!iilunarepentru
GibbsEi Maher consideratesub normal daci nu liilor seimpartein decile o perioadipeste30 ani
(1967) depA$esc20 % din perioad[ - o decili reprezintdcea - nec€sltAprograme
Australia mai micf,cantitatede statistic€
speciale
precipitalii

Tabelul 3. Coeficienfii de varialie ai precipitaliilor multianualesi-Stalia meteorologici Cdmpulung


Moldovenesc( I 961-2000)

Luna sl ^a
s3 s4 S) s6 s8 s9 slO slI sl2
lanuarie 0,62 0,50 0,42 0,33 0,32 0,26 0,24 0,20 0 ,l 9 0,18 0 ,l 7 0,17
Februarie 0,64 0,42 0,42 0,36 0,28 0,28 0.24 0.22 0.20 0.l9 0.18 0.17
Martie 0,63 0,46 0,39 0,40 0,36 0,28 0,27 0,24 0.21 0,l9 0,18 0 ,l 7
Aprilie 0,40 0,32 0,31 0,29 0,29 0,28 0,23 0,23 0,2t 0,19 0,l8 0.17
Mai 0,46 0,32 0,28 0,27 0,25 0,25 0,24 0,21 0,22 0,20 0,19 0,17
Iunie 0,36 0,28 0,25 0,22 0,22 0,21 0,20 0,19 0,18 0,19 0,l8 0,17
Iulie 0,45 0,30 0,26 0,23 0,20 0,20 0,19 0,19 0,l8 0,17 0,l8 0,17
August 0,48 0,34 0,26 0,24 0,21 0,20 0,20 0,19 0 ,r 8 0,t7 0 ,| 6 0.17
Septembrie 0,67 0,4r 0,32 0,26 0,24 0,22 0,20 0,20 0.t9 0,t9 0,18 0,17
Octombrie 0,58 0,49 0,36 0,30 0,25 0,23 0,21 0,20 0,20 0,19 0,18 0,17
Noiembrie 0,58 0,43 0,42 0,31 0,27 0,23 0,21 0,20 0 ,l 9 0 ,l 8 0,18 0,17
Decembrie 0,64 0,48 0,3s 0,37 0,29 0,25 0,22 0,20 0 .l 9 0,18 0,18 0,t7
*s, - coeficientulde varialie al precipitaliilor medii dintr-o perioadade i luni anterioare

Semnificafiadati de autorvalorii indiceluiSPI esteredatain tabelul4.


in legdturdcu influenlacoeficientuluide varialie (s) asupraindicelui standardizatal
precipitaliilor se exemplific6doar modul in care influenleaz[coeficientulde varialie
indiceleSPI din luna ianuarie.Astfel, pentruun deficitde precipitaliide 50% din valoarea
precipitaliilormedii multianualegi un coeficientde varialies : 0,5 rezultdcd indiceleSPI
esteegalcu -1 gi caracterizeazdun regimde precipitafiiaproapenormal,pe candpentruun
Monitorizarea
seceteiin ocoalele
silvicedinRom6nia
,.. 35

Tabelul 4. Corespondenfadintre valorile lunare ale indicilor SPI 9i P% gi semnifica{iaacestora pen-


tru zona temperat-continentalia emisfereinordice (dupi Edwards gi McKee 1997)

SPI PYr Semnifica{iaclimaticd


>3 >270 Nemaipomenitde ploios. Inundalii iminente.Pericol alunecdride
teren vara,rupturi gi dobor6turide zdpaddiarna gi primdvara
2 5 0- 2 7 0 Excesivde ploios. Pericol de inundafii vara gi iarna dacd
precipitafiilesunt lichide. Pericolde RDZ primf,vara
' )- ) \
225-250 Extrem de ploios
| 5-,) 200 -225 Foarteploios
t-l{ t50 - 200 Moderatploios
-l-l 5 0- 1 5 0 Aproapede normal.Nu se semnaleazideficite sau excese.Vara
sunt posibile perioadede usciciune
-| \- -| 25-50 Moderatsecetos
-l 5 - -, 0-25 Foarte secetos
-) --) \ Extrem de secetos
-?5_-? 0 Excesivde secetos.De regulamai mult de 3 luni cu precipitatii
(stepdvara)
<-3 0 Cdnd se inregistreazdluni la rdnd deficite excesive,degertificare

s:0,2 calculular conducela un SPIegalcu -2,5 (regimexcesivde secetos).


Pe ansamblu(tabelul3), putemapreciacI in timpul iernii coeficienliide varialieai pre-
cipitaliilor au valori foartemari (peste0,50)$i aceastaexpl'Le,lde ce, chiargi in cazulunor
deficite(excedente) mari de precipitalii,regimulacestoraestimatprin intermediulSPI este
mai pulinsever.In tabelul5 au fostsintetizate valorile mediiperiodice (1-36luni)alecoe-
ficienlilorde variajieai precipitafiilor(s%) in lara noastra9i semnificatia indiceluistan-
dardizatal precipitafiilorpentru diferite valori relative (Pi/Pm o/o)ale precipitatiilorin
perioadaanalizatl.Astfel, se observ[ca pentruo lunacoeficientulde variatie arevalori
de35-65oh,la 3 luni 30-35yo,la 6luni 25-30yo, pentruca dupal2luni valoarea acestuia
sd scadi sub l7V'o.Pentruacelea9iprecipitaliirelative(20%) valoareagi semnificafiaSPI
estefoartediferitE.Astfel, o lurti itr care 'duc:azulrloar20o/oprecipitaliidin mediamulti-
anualI a lunii respectivese incadreaziintr-un regim de precipitaliifoartesecetos;pentru
acelagideficit, dar inregistratin 6 luni zonas-arincadrain regimulexcesivde secetoscu
tendinldde degertificare.
In acelagimod se interpreteazdsernnificaliaunui excedentde precipitalii de la o
perioadi la alta. Astfel, pentru o valoare a precipitaliilorde 150%ocdzuteintr-o 1un6
regimul de precipita(iise incadreazdin regim normal - moderat-ploios in timp ce dacd
acelagiexcedents-arinregistrape o perioadade 6 luni de zile caracteristica regimul ar fi
foarteploios-extremde ploios.
in tabelul6 s-asintetizatcorespondenla dintrevalorileindiceluiSPI gi precipitaliilere-
lative (PI/Pm) inregistratein l-12 luni 9i semnificafiaclimaticda acestorvalori pentru
zona tdrii noastre.Se constatdci pentruo zondin careprecipitatiilerelative(PiYo)cdzute
timp de o lundsuntdublefafi de mediamultianualia lunii respective, valoareaindicelui
standardizat a precipitafiilor
estede2-2,5 gi caracterizeazdun regimextremde ploios.
Se constatf,insd ca aceeaqicaracterizare o perioaddde 3 luni in careprecipitafi-
capZlrd
ile cdzutereprezintddoarl70o/o din mediaperioadei respective,150%din precipitaliile din
6 luni gi 130%din precipitaliileanuale.In acelagimod se constaEcl o lundin carepre-
36 seceteiin pddurile
Monitoringul dinRom6nia

Tabelul 5. Variafia indicelui standardizatal precipitaliilor (SPI) 9i semnificafia acestuiain funclie de val-
oarea coeficientului de variatie ( s%) 9i precipitatiile relative (Pi/P%\ cAzuteintr-un anumit interval de
timp in RomAnia
Perioada
Indicatorul
I lunl 3 luni 6 luni 9 luni 12luni 1.5ani 2ani 3 ani
so/o 35-65 30-35 25-30 20-25 t7 15 13 12
PrlP:20o/o 20 20 20 20 20 20 20 20
sPr -r,6 -2,6 -3 >-3 >-3 >-3 >-3 >-3
Semni/icalia Foarte Extrem Excesiv
DeSerti/icare
SP/ secetos secetos secetos
PitP:500 50 50 50 50 50 50 50 50
sPI -t -1,66 -2 -2,5 -2,9 >-3 >3 >.J
Semnificalia USor Foarte Extrem Extrem Excesiv Excesiv
Desertiricare
SPI secetos secetos secetos secetos secetos secetos
PitPm:15%o 75 75 75 75 7s 75 75 75
sPI -0,5 -0,7 -0,8 -l -t,4 -1,7 -1,9 -2,1
Semnilicatia
"-"";;;''' USor Moderat Foarte Foarte Extrem
Normal Normal Normal
secetos secetos secetos secetos secetos
PilPm:I25o/o 125 125 125 t25 t25 t25 t25 t25
,tP1 0,5 0,8 I 1,2 1,5 >1,5 >1,5 >2
(J$or Extrem
Semnificatia Moderat Moderat Foarte Excesiv
Spl ploios ploios f. ploios ploios ploios
oio",^
PitPm:150% 150 150 150 150 150 150 150 150
sPI I I,66 t, t,' 2,9 >3 >3 >3
. Normal J'
-SemniJicalia "--":-:,' '^;::^:
Foarte ploios Extrem Excesiv
' - u$or ^/-___.._
:;;'
SPI ploios - :;^:
ploios ploios
_;:,- _
Ptotos extem
Pi/Pm:2jUo/o 200 200 200 200 200 200 200 200
sP/23>3>3>J>3>J>J
. Extrem Extrem
Jemnfircatra
"""";;;"''' de Nemaipomenit de ploios (inundalii pe suprafeSemari)
!,
ploios ploios

cipitafiile cdzutereprezintAdoar25o/odin media multianualda lunii respective,capiltdca-


racterizarea moderatsecetoasd (SPI : -l - -1,5),dar aceeagicaracteristicA
o are o perioadd
de 3 luni in care precipitaliile clzute reprezinll 50% din media multianualda acestora$i
un an in care precipitaliilecdzutereprezinti doar'75Yodin mediamultianualAa precipi-
ta!iilor.

5. Prognoza ,p^ritiei secetelorSi a perioadelor cu excesde preci-


pita{ii pe bazil sistemului de monitoring propus

Sistemul de monitoring in teren face parte din grupul de monitoring gi cuprinde insta-
lafiile gi personalul desemnat sd capteze, sa m6soare, sd inregistreze gi si transmiti la
Centrul Nalional de monitoring al secetei datele referitoare la cantitatea de apd colectat6 in
timp de o lun6 la pluviometreletotalizatoare Si efective din dotare (Barbu gi Popa 2001).
Tabelul 6. Corespondenfa
dintre valorile periodiceale indicilor SPI gi P% si semnificatiaacestorapentru
zona farii noastre

P,/P,,,(7o) in perioadade I - 12 luni


SPI Semnificaliaclimatictr
Pto/o Pj:/o Po%o Psoh Pn%o
Nemaipomenit de ploios. Inundalii iminente. pericoi
2.s0 180 175 160 150 aluneceri de teren vara, rupturi qi dobonituri de zdpadd
(RDZ) iama 9i prim[vara
?\_1 230 Excesiv de ploios. Pericol de inundafii vara gi iama dacl
160 t50
190 140
') . ') \ precipitaliile sunt lichide. pericol de RDZ primlvara
200 170 150 140 130 Extrem de ploios
t . 5- 2 175 1s0 140 130 tzs Foarte ploios
r-1,5 150 135 r2s 120 ll5 Moderat ploios
-r- I 50- 65- 75- 80- 85- Aproape de normal. Nu se semnaleazl deficite sau
r50 135 125 120 I 15 excese.Vara sunt posibile perioade de usciciune
-l s _ -l 25 50 60 6s t5 Moderat secetos
-l 5 - -t 030405065 Foarte secetos
-) _-i < 012253550 Extrem de secetos
Extrem de secetos.De reguli mai mult de 3 luni frrd
-? {_-'l precipitafii (steptrvara) sau cu precipitalii
20 25
nesemnificative. Ani la rdnd deficite excesive. tendinttr
de degertificare.

Fig. 12. Reteauade puncte de monitoring al deficitului/excesuluide precipitalii in padurile


din Romdnia

5.I Echipamented€ miisurare in teren

Pluviometrultotalizatoresteun captatorde precipitaliide form6cilindrici, transparent,


gradat?nmm (l/m'z)prevLzutcu o pdlnie capaccarclastrsd pdtrunddprecipitafiile dar
lim-
38 seceteiin piduriledinRom6nia
Monitoringul

iteazdevaporarea (fig. l 3). El inregistreazdpractictoatec[delilede precipitaliidintredoud


citiri ldraa oferi informaliireferitoalela numdrulde caderi,intensitatea ploii etc.Celcetari
experirnentale au ardtat(Barbuet al. 2001.2002)cd valolileplecipitaliilortotale(lLrnare)
suntpu{inafectate(neglijabile) de evaporafie.
Gradaliaeste realizatidelabazlgipoatefi inscrisadoardin -5in 5 mrnIacitireapleci-
indu-sela menisc cu precizia de 2 mm. Aceastd este
rndsuldtoare acoperitoate sub l'apor-
tul precizieideoarece valorilese vor folosi doal in laportctr plecipita{iilernediilunare
multianuale extrase (
din AtlasulClirnatologic1965).
Pluviometrulefectiv.Pentrua evidenliaun bilanlpritnat'al apeidisponibile pentru
plantea fost imaginatun pluviometluef'ectiv(fig. l4). careinregistreazdcantitatea efec-
tivi de apadin precipitalii rdmasd lunii(P')
la sfdrgitul

P' : P-ETP

Pe baza diferenlei algebricedintre valorile peliodice citite la cele dor,rdtipLrride plLr-


p io t e n { i a l ed i n p e l i o a d ar e s p e c t i v d:
v i o m e t r es e o b l i n e e s t i r n a l e ae v a p o t l a n s p i r a ! i e

P - (P - ETP) : P - P + ETP : ETP

Pluviometrul este identic ca fblrnd (cilindric) cu plttviometl'ttltotalizator dar ntl este


dotat cu pdlnia de protecfieirnpotriva evapolafiei(in acestt-elel are capacitateade a primi
apa din precipitafii dar gi a ceda prin evaporaleo pafie din apa existentdin cilindrLr).De
asemeneagradalia (rnrn) incepe de la jLrrnatatea cilindlLrluiunde se afld lnarcatavaloarea
0. Valorile pozitive (deasLrpra lui 0) vor evidenlia un exces de plecipitalii fatd de ETP iar
valorile negative(sub 0) un deficit de pLecipitalii.La instalareoperatorulva avea grijd ca
in cilindrr.rnivelul apei sA fie 0, iar dupd fiecat'ecitire va vdrsa sau va adiuga ap6 astfel
incdt meniscul s6 fie la 0.
Cilindrul va fi a$t de inalt (300-400 rnm) incdt str pennitd stocarea unol cantitdli
exceplionale (200-250 mm) de precipitalii lunare.

Dopcu oriticii
carelimiteaze
evaporarea ETP<P 2J
(+) 20
apei l)
l0
Pdlnie de
prot€ctie .J

ETP>P .IO
/\ ' 15
\-/ - to
------3q.
-------+.t' ,----

Fig. 13. Pluviometru totalizator Fig. 14. Pluviometruefectiv


Prognoza qece{elor
aparitiei ... 39

Pluviometrele totalizatoare
gi efectivese instaleazlinbateriide cAte2lal-1,5 m dea-
suprasoluluiin terendeschis,la 20-25m de obstacole inalte(case,arborietc.)ca in fig.
15.

Fig. 15. Modul de instalarein terena bateriilorde pluviometretotalizatoalepT l, pT qi


2 ef'ectivepE l, pE 2

Dispozitivpentru mlsurarea(lunarl) a cantitd{iide precipitafiidin zdpadd.pentru


a Inonitorizagi in timpul sezonuluirececantitatea de precipitatiiajunsala sol estenece-
sardevaluarea cantitativda hidrometeorilorsub forma solida(z6pad6,polei, rndzariche,
lapovi!6etc.).La stafiilemeteorologicese face mdsurareazilnicFtastratuluide zttpadFriar
la 5-10 zile se determinddensitatea acesteiacu scopulde a stabiliechivalentul in apdal
zdpezii.
Pentruscopulproiectuluide monitorizare a risculuide aparitiea ssceteiin paduriledin
_
Romdniaa fost conceputun dispozitivspecial(fig. l6) capabilsi retinrintreaga
cantitate
de zdpaddcare poatecddeaintr-o lund (80-95 cm). Principial,dispozitivulde
mdsurare
constddintr-uncilindru prevrzutcu o pung6din pvC cu rungimeade g0
cm in care
pitrr'rndfulgii de zlqadd9i seacumuleazd,.
La sfdrgitulfiecdreiperioadede observafie(data
de I a fiecdreiluni de iarni) observatorul
va detaga pLrnga de pe cilindrugi o va duceintr-
un birou la cdldurapentrua topi zdpada. Apa rezultatasetoarndin pluviometrultotaliza-
tor (de varf,)cu gradaliide la 0 de labazd gi se va citi cantitateain mm netransformati.
Pentrua oblineechivalentul in mrndeprecipitafii(din zdpad6) valoarea cititaseinprulgegie
cu coeficientul0,75.
Exemplu:dupatopireazdpezridin pungds-aturnat aparezultatdinpluviometrul
total-
izator9i s-a citit 175mm. Valoarearealda cantitaliide precipitaliicdzutesub
form6 de
zdpadd,vaft: 175x 0,75= 13l mm.
Dateleobtinutedupi inmullireacu coeficientul0,75 se trec in registrulpunctului
de
monitoring.coeficientula fost stabilitpe bazaproportieidintresupiafala
de recepfiea
cilindruluipentruzdpaddgi a pluviornetrului totalizator:
40 seceteiin pSdurile
Monitoringul dinRomdnia

4=4
TD
-u tI

Sz: suprafalade recepliea cilindrului captatorde zdpadd'


Sp : suprafalade recepliea pluviometruluitotalizator
Pz: cantitateade apadin zdpaddcititala pluviometrultotalizator
Pt: cantitateareal6de precipitaliidin z[padtr,corectatd

dnd

4. (=r c "o=" =?E = 0,?54


Dz P.8

Prin misuritori experimentale s-a stabilit cd pentrucaptatoriide zdpadddistribuili in


refeauaR.N.P.Sp/Sz: 0,75
Faze de lucru la mtrsurareaechivalentuluiin apd al zdpeziicSzute:
l. Se dezleagf,pungade pe cilindru
2. Se transpoftapungala birou
3. Dup6 topirea zdpeziise toarnl cu atenlie aparezultatdin pluviometrul totalizator de
vard PT (mm)
4. Se citesc in ml valoareanetransformatda echivalentuluiin apd al zdpezii
5. Se inmulfegtevaloareacititi (netransformatd) cu 0,75 gi se obline echivalentulreal
in mm sau l/m2al zdpezii cdzutein intervalul de misurare (o lund). Mlsurdtorile se fac se-
paratpentru fiecarecaptatorin partegi setrec ?nregistrula Pt cr,rprecizareaca s-a masurat

Hidromebori (z pad,i)

Ci]indnr PVC

Sdrnuipentu lixarea
IndPVC mntu
IlxareaFrngu

Prlgi din polietilen{


(80 x 25 cm)

Zipadi acwtulat[ in Pngd

Fig. 16. Schemadispozitivului de captareazapezii


Prognoza
aparitiei
secetelor
... 41

apadin zlryadd.
Captatoriide zdpaddsemonteazf,in bateriide cdte2 pentrua oblineo estimarecdt mai
asigurattra echivalentuluiin apdal zdpeziicdzutetimp de o lund.

Fazede lucru la montareain teren a captatorilorde zipadl:


Se bate{Srugulde lemn in sol astfelinc6tdeasuprasolului sd rdmdndg0 cm.
I' Se fixeazi platbandaindoit[ in formd de U cu laturade 8-10 cm cu 2 cuie in vdrful
!f,rugului
2. Se frxeaz6. cu sdrmd,de ramurileverticaleale platbandei,cilindrii de z6padd.Sdrma
se treceprin orificiile existentelateral.
3. Sefixeazdpungadin polietilend,cu sArmf,,deasupraineluluide labazafiecdruicilin-
dru.
4. Se ageazdcutia de scdndurd(de proteclieimpotrivavdntului)cu dimensiunilede 80
x 20 x 20 cm ldngf,farug,sub fiecarecilindru captator.
5. Se ageazdin pozilieverticaldpungade colectare,sufldndbruscin cilindru.
Dacdpe duratamlsurdtorilorse constatdca pungas-a obturat,se recomand d aqezarea
acesteiain pozilie normald(vertical[).
Instalareacaptatorilorde zdpaddse va face de asemenea in imediatavecinitatea cap-
tatorilor existenfiavdndgrijd ca sd pdstrdmdistanfade obstacole(arbori,clddiri) carear
puteainfluenlamdsurdtorile.Dacdin intervaluldintre doua citiri se constatdcd vantul a
produsincrelireapungii din polietilen6,aceasta se ajusteazdcu mdnasausufldndputernic
in cilindru.Datdfiind importanlaprecipitaliilordin timpul iernii pentrurealizarearezervei
de apd din sol la inceputul sezonuluide vegetatieurmator,este necesarsI acorddmo

P:lqi {+
gnli*tSr&

f.]E+r,.,1*.*n&yt*.:;d.
'illn"tx,Yli':nr
prrllli
tra.ts.r(ui*i Fotlil&d
vd*friiiri tr F.irilju .S*
,,,l'l,kdalra tttrrsr

.X,{ga!aacuriur}eii

Tdor4d+ iS.lx --';:n 5 cvrr


ti$ni3iti *riJ i$ r;;ns

Fig. 17. Schemamontdrii captatorilorde ziryaddin tcren


+L Monitoringul in p6durib
secetei dinRomdnia

atenfiedeosebitigi acestormisurdtori.

5.2. Efectuareacitirilor gi raportarea rezultatelor

Citirea cantitafii de precipitalii se face direct la gradafiileimprimate pe cilindri trans-


parenli iar dateleoblinute se inscriu in registru(tab. 7). $eful de ocol va instrui gi va
desemnapersoanacarerdspundede integritateacaptatorilor,de citirea gi raportarealunari
a datelorla I.C.A.S.CdmpulungMoldovenesc.Esterecomandat sd fie o persoandcarestd
in permanenllla sediulocolului sauin locul undesunt instalaficaptatorii.Schemafluxu-
lui de informafiiin releauade monitoringse prezintbin fig. 18.
Observatriilese rcalizeazdlunar, in zirn de I dimineala, rezultatelese trec in registru,

Tabefuf 7, Tabel pentru inregistrareadatelor pluviometrice la Ocolul silvic -


Data instalarii 12001
Luna, data Pluviometrul totalizator P(mm) Pluviometrul efectiv (P-ETPXmm) Observator
citirii PT I PT 2 Media PE I PE2 Media (Nume9i semnatura)
Aprilie 52 55 54 21 20 20 Popescu,
O.
Mai 82 86 84 -5 -10 -7,5 Popescu,
O.

Date D ateluntre
Iwtare medii

INTERNET
Date lr.mara
Rapoul.e
cerf alizate
h:rrare

Cmtnr de rnoniforing al*cetei


Sialiunee EryerirnenteH ile Culure
Moliiluhi C funp ulung Ma tr av tne*

Rapoutelr.mue

Rryoartelunare

INTERNET
EMAIL

Rcgh Nafionali e Pidurib r

Fig. f8. Fluxul de informafii (direct gi indirect) in sistemul de monitoring al seceteiin pddurile din
Rom6nia
Proonoza
aparitiei
secetelor

iar valorilemediisetransmitprin fax sautelefonin aceeagi zi la coordonatolulla nivelde


Dilectiesilvica,iar acestaprin fax la StaliuneaExpelirnentald de CulturaMolidului
CdmpLrlung Moldovenesc (tel.0230/314147. fax. 0230/314146.email:barbu.ion(r?icassv.r.o).
Personalul l.C.A.S. va sintetizatoatedateleintr-obazdde datecarese af'lata laboratorul
de ecologie.Datelese introduclunarin perioada2-4 alelr,rniiin bazadedate,ial pdndde
l0 a lunii sefac prelucrdrile gi seelaboreazd
statistice hdrfilegi graficelecarevor fi inain-
tategrupuluide evaluarea riscurilorgi grupuluide decizie.

5.3.Sistemulde prelucrarea datelorgi elaborarea rapoartelorlunare

Pentruledactarea hdrfilorsinopticeprivindvariabilitatea spalialA a indicatorilorsecetei,


intr-oprintdetapas-autilizatocolulsilvicca unitateade calcul,obgindndu-se hdrlilede tip
"patdde culoare"fiecdruiocol atribuindu-se valoareacalcr-rlatd pentrupunctulde moni-
toringdin razaacestuia (fig. l9). Avdndin vederemareavariabilitate a condiliilorde relief
9i de vegetaliedintr-unocol silvic,adeseacu arnplitudinifoarternari,s-atrecutla un alt
rrod de elaborarea a hdrfilorprin intelpolarea geostatisticda datelolprimarepr.inmetoda
intelpoldriiproporlionale cu distanJa. Aceastdmetodda pelrnitoblinereaunor.hdrli tema-
tice careredaupe deoparte valorilerealernisuratein pLrnctele clernonitoring;;ipe de alt[
parteizoliniileestirnate pentrlrvaloriledintrepunctele de monitoring (fig. 20).
Pebazadatelormeteorologice mediimultianuale s-aLrstabilitprecipitaliilernediilunare
9i anuale(din AtlasulClimatologic) pe carele vom considela"nonnale"gi in rapor-t de ele
vornanalizaevolufiacantit6liide precipitalii.De regLrlS, evaluarea parametrilor rnediimul-
tianualiai precipitafiilors-a licut pentruun punctsituatin apropierea sediLrluide ocol,
ttndes-au montatpluviometlele.Reprezentativitatea punctuluipentruintregr-rl ocol este
mai redusdpentrualtitudinilemari(maiputinafectate de secetd)9i rnairidicatapentrualti-
tudinilernicidin cadrulocoluluisilvicrespectiv (fig. 2l).
Calcr-rlr-rl
indicatorilorsinteticiai precipitagiilor
se facepenlr'uo perioaddmai scurld(l-
3 luni) saumai lungd(12-36luni) in funcliede cerinlegi de interesulbeneficiarilor. Seceta
meteorologicd estepusf,in eviden!6de parametriilunariai precipitaliilor, secetafiziolo-
gicd de parametriidin ultimele l-3 (6) luni ai precipitafiilor,iar secetahidrologicd
(scdderea niveluluiapeifreatice,debitulunorcursuride apa)estepusdin evidenldde para-
metrii cumulalipe o perioadd, de regula,mai marede 3-6 luni pdnala 3 ani gi chiarmai
mult. Pentru determinarea parametrilorprecipitaliilorpe anurniteperioadede timp,
ocoalelesilvice se grupeazipe bazinehidrografice.Parametricare pot fi calculatigi
vizualizaliprin programele de calculse referf,la o seriede indicatoridirecli sau relativ
simplude calculatpdnala indicatoricomplecgicum esteindicelestandardizat al precipi-
ta!iilor(SPI).
Pentrucalcululautomatal indicatorilorsinteticia fost elabolatun programinforrnatic
SECETA2.0 carepermitegestionarea unitarda datelorgi transfelr-rl
rezultatelor-Iasistemul
GIS (fig. 22). Programulutilizeazdun sistemrelationalde gestionare a datelorcareper-
mite atdt vizualizareagraficacdt 9i tabelarda rezultatelor(fig. 23). Parametriicarepot fi
calculatisi vizualizagiprin programelede calculsereferala o seriede indicatoridirecii sau
relativsimplude calculatpdndla indicatoricomplecgiculn esteindicelestandardizat al
precipitaliilor(SPI).
44 Monitorinoul in pSdurile
secetei dinRomAnia

- t"T'L:
CI' ;i:i:ll,l}:i:i?i:.1'l,l,T
1i;] C$trB'lu[ lioidi\ nt..

:iil
I 5l .60
frrro

I91.rrD

Iti]]tS
rzr.r:o
f
Itr3r . r+o
w& t4t t50
1 5 1. 1 6 0

lllj,ii'

Fig. 19. Harta cantit[filor de precipitalii cdzrte in luna august 2002 in ocoalele silvice din Romdnia,
metoda"petelor de culoare"

Legerxlr
h rrnrnr

0 lc 6! 120 130

Fig. 19. Harta cantitetilor de precipita\ii cdzvtein luna august 2002 in ocoalele silvice din Romdnia,
metodainterpoldrii proporfionale cu distan!a
valorilemediimultianua
Pm pentrudiferiteperioadede timp
i:(1,2,3.. 12luni)
I.C.A.S.Cdmpulung Moldovenesc precipita{iilor
- (r.NM.H.)
r.c.A.s.
calculeazaparametrii statistici ai
mediilor, s2, s, so%etc
I.C.A.S. CdmpulungMoldovenesc

leazl parametriistatistici ocoalesilvice) pen-


ai mediilor, s2, s, soloetc
mAsuriuea
lunarda precipitaf
iilor
LC.A.S. CdmpulungMoldovenesc ator ocoalesilvice

alcule pe bazaalgoritmilbr speci


pentru lista.rea,determinareasau
reprezentareagrafici a valorilor
indicatorilor secetei
I.C.A.S. CdmpulungMoldovenesc

lndicele stan-
daftizat al
precipitaliilor
Pi-Pmi

I.C.A.S. 9i alte unitati interesate


Fig' 2l' Schemalogicl a lucrdrilor necesarepe"h,, cat""[t i"di.=t"rilor
seceteideriva{i din precipitafiigi
pentru editarea hA{ilor sinoptice

5.4. Perspective

Realizareaii menfinereain funcliunea unui sistemde monitorizarea secetei


- la nivelul
fondului forestieral Romdnieiva permiteidentificareazonelorexpuse
unor episoadede
sec€tacu efect negativ asupravitalitifii, st[rii de sanatate,producfiei proiuctivit6lii
9i
pddurilor.Pe bazaunor analizecomplexese va puteacuantifica
efectulseceielorde inten-
sitdti diferiteasuprafelurilor silviculturalegi economicedin zone
de risc ridicat la secetf,.
Elementelede cuantificare$i modelarestatistico-matematica a intensitaliiseceteivor putea
fundamentavulnerabilitatea arborilorgi arboretelorcu structuridiferitela impactulsecetei
9i la adaptareamanagementuluiforestier in scopul minimizdrii riscurilor pentru ges-
46 in pddurile
secetei
Monitoringul dinRomdnia

Dirotu. puetuSl pep@EPbhffic m6 P.e hr decffi. lln

I52 I $ I 54 t SJ ! M r I I S I 59 rSrc rsll r3!2


Sl

Fig.22.Interfafa de lucru a programului SECETA 2.0

Dete nriswitod

- COD PIJNCT
Indicatori seceti
Datc gmra|'
- Antn
- CODPI,NCT - IAH . CODPUNCT
- Prccip4ii lurc
-Dmirc - P-EIP hmr -&ul
- Iudq -Ima
- Dircclic silvict - Indicdor cumulat - si
- Ocol silvic - Prccipit4ii lwnrc - Pi
- Prccipita$i mcdii - hn
- Altitudnc Algoritni spccihci . Abatcrca faP & mdc - Pi-hn
-hngitudirc - Abatcrca relativi - fPi-Prn)/Rn
- Iatitudinc . Indicdc stm&rdizat al prccipita.tiilor - SPI
- Ewpohmpir4ia potaiali - ETP;
- Responsabilpuct - Reerva dc 4t - P-ET$
- Tclcfonrcspombil Prccipfta$mcdl . Umiditatcarclativi - P/ETP
mutiarualc

Repoartc
Panmcti
stetlsdcl - COD PI]NCT

. IIARTIGB
. RAPOARTf, INDIVIDUALE
PENTRUFIECART PT'NCT

Fig. 23. Structura bazei de date gi relaliile funclionale


Rezultate

6. Rezultate obfinute in anul 2002

6.1.Raportul de monitorizarea riscului de aparifie a seceteipe luna martie2002

Proiectulde cercetare.,Monitorizarea risculuide apar"i{iea seceteiin pdduriledin


Romdnia" este elaboratde Institutulde Cercetdrigi AmenajariSilvice - Statiunea
Experimentaldde Cultura Molidului CdmpulungMoldovenescin cadrul programului
Nalional MENER (Mediu, Energie,Resurse)gi are ca beneficiarRegia Nalionalda
Pddurilorgi DirecfiileSilvice.in perioadaseptembrie2001- februarie2002 s-aucon-
feclionatechipamentele pentrumdsurarea lunarda precipitaliilortotalegi efective(p-ETp)
9i s-au elaboratinstructiunile pentruefectuarea gi raportaream6surdtorilor, public6ndu-se
brogura..Evaluarea risculuide aparifiea seceteiin pidulile din Romdnia"carese difuzeazd,
la fiecaredirecliesilvicdgi ocol silvic odat6cu instalarea echipamentelor gi instruirea
responsabililor desemnali.
In perioadaI februarie- 8 martie 2002a fost instalatl releauade efectuarea m6surf,-
torilor in ocoalelesilvice din direc{iilesilvice: Dolj, Mehedinli,Gorj, vdlcea, olt,
Teleorman, Bucuregtigi Sloboziagi s-afbcutinstruirea responsabililor desemnali la nivelul
direcliilorsilvicegi Ia nivelulocoalelorsilvicedin subor.dinea acesrora.
In lunamarties-aumdsuratgi inregistrat integralprecipitaliile
la un numdrde 38 ocoale
silvice.care,dupdce au fostvalidate,au fost introduseinbazacledategi s-austabilitindi-
catoriiprezenta[i sinopticpe hdrfile anexate. Pentruocoalelesilvicela carenu s-aterminat
instalarea captatorilor la inceputullunii martiesaupentrucaredateletransmise nu au putut
fi validate,aparein h6r{i culoareaalbit.
Pe bazamdsurdtorilor asupraprecipitafiilortotaleinregistrate la punctelede monito-
ring instalate in sudullarii s-aucalculattoli parametriicareperrnitevaluarea deficituluide
precipitafii9i intensitatea seceteiprin intermediulindicatoruluiSPI (indicelestandardizat
al p-recipitafiilor).
Incepdnddin datade 8 aprilie 2Q02rez.ultafele calculelor9i harfilesinopticeai indica-
torilor de caracterizare a seceteivor puteafi accesate de cdtrebeneficiariiminlionali (RNp,
Direclii silvice,Ocoalesilvice)de pe site-ulICAS Cdrnpulung: http://www.icassv.rolse-
cela/.
Rezultatele oblinutes-auraportatgraficin sistemGIS prin interpolare proporfionalS cu
distanla.in continuarese prezintd.analizaindicatorilorseceteicalculalipentrusudultdrii,
pe bazamlsurdtorilorefectuatein luna nartie 2002.
Harta precipita{ii lunare (Pi). Din informatiilenoastre,culesela ocoale, rezultd,cdr
pentrutot sudulfdrii, cu exceptiaDireclieisilviceSlobozia,in Iunileianuariegi februarie
nu au cdzutprecipitaliisemnificative, in celemai multedintreocoalelesilviceitinerate,
ultimeleprecipitafiifiind inregistrate la sfdrgitullunii decembrie 2001.Mdsurdtorile efec-
tuatein lunamartie2002in ocoalelesilvicedin sudr-rl all fost reprezentate grafic?n
larii
ha4i tematice.Se constata ca in jude{eleMehedintiqi Gorj practicnu au cdztrtprecipitafii
in lr-rna martie,deficitulcumulAndu-se cu cel din lunileianuariegi februarie,rezultAnd un
deficit importantde precipitaliipentruaceasta zona.in judeleleDolj, Olt gi Teleormancan-
titalile de precipita!iicdzuteau avut valori maximede 20-40 rr,ln sudul extremal
fdrii
(in ocoalelesilvice din apropiereaDundrii) gi valori mult mai redusesub l5
mm in
dinRomania
in oadurile
secetei

ocoalele silvice din nordul judelelor respective.Valori cantitative nesemnificatives-au


inregistratin Subcarpa{iiSudici. in SE Cdrnpiei Romdne (Dileclia silvicd Slobozia) s-au
-
inregistratprecipitaliilecele mai mari din tot sudul larii 30 60 rnm, valorile rnaximefiind
inregistratein Ocolul silvic Calalagi.
Aarta precipita{iilor medii multianuale (Pm). Luna martie este una dintre cele mai
-
secetoaseluni ale anului, cantitatilemedii multianualede plecipitalii variind intre 30 40
mm in sudul extrem, 40 - 50 mm in Mehedinli 9i partea sr"rdicda judelului Gorj 9i in
SubcarpaliiSudici. Pentruzona montanda judelulr-riMehedin{i 9i Gorj au valori de peste
60 mrn. in functie de cantitd{ilede precipitalii inregistratein cut'suliernii 9i in luna martie
se poate estima rezeryade apa din sol la inceputul sezonulr-ri de vegetalie.
Harta deficitului/excesului de precipitatii (Pi-Pm). Pe baza diferentei dintre preci-
pitaliile efective cdzulein luna maftie 9i precipitaliilemedii multianualeale lunii martie s-
-
a calculat 9i reprezentatsinoptic deficitLrlde precipitalii (Pi Prn) exprimat in tntn pentru
ocoalelesilvice la care s-au fbcut mdsurbtorivalide. Se constatdca deficitul maxim pentru
-60 mm)'
luna martie se inregistreazain judelele Gorj (- 40 - -70 mm) li Mehedinli (-30
in judelele Dolj, Olt, Teleormangi Cdldragideficitele de precipita{ii au valori tnai reduse
f i i n d c u p r i n s ei n t r e - 1 0 -
g i 3 0 m m . i n j u d e l L rC l d l a l a g i i,n a p r o p i e l e a D u n a r i i ,p r e c ipitali-
ile cdzr,rte in luna martie sunt mai tnat'ictt 30 mm fala de media rnultianualf,'
H a r t a c a n t i t l { i l o r r e l a t i v e d e p r e c i p i t a t i i ( P i / P m x 1 0 0 ) .C a n t i t a l i l er e l a t i v ed e p r e -
c i p i t a l i i ,e x p r i m d i n p r o c e n t e ,( P i / P r n ) x 1 0 0 ,c a n t i t a t e ad e p r e c i p i t a { i i i n r e g i s t l a t d i lnu n a
nrartie fa{dde valorile medii mr"rltianuale. Din analizahdr{ii in care s-au repfezentataces-
te valori se constatd cd in judeprl Gorj, apfoape in toate ocoalele precipitaliile cdzule
'
reprezintf,doar 0 20% din valorile mr-rltianuale, in jLrdefulMehedinli sunt cLr10 -90%
mai 6ici decdt media lunii rnarlie. ln jLrdeleledin sudr"rl !6rii situatein imediatavecinltate
a Dun6rii (Vdnju Mare, Calafat. Corabia, Turnu Mdgr-rlele)precipitaliile cdzttte prezintd
din
v a l o r i c u 2 0 - 4 0 %m a i m i c i d e c d tr n e d i am u l t i a n u a l 6a l r , r n iri n a f t i e .I n o c o a l e l es i l v i c e
'- 80%o rnai
nordr,rljLrdelulLriOlt (Slatina,Balg) cantitalilerelative de precipitalii sunt ctt 70
redusedecAtmedia. In juclelul Teleorman,cantitalilerelative de pLecipitaliiau valori mai
redusecu 20 - 60Yo dec6lmedia mr-rltianuald. Numai in OcolLrlsilvic Cdldra$is-au inre-
gistrat precipita{ii mai mari cu 20 - 40oh deca]t media rnr-rltianr'rald a lunii.
Harta indicelui standardizat al precipita{iilor (SPI). Pe baza datelor calculate se
poate aprecia c6 luna martie 2002 a fost foarte secetoasd in jLrdelele Gorj 9i Mehedinli,
m o d e r a ts e c e t o a s A i ns u d u l j u d e l e l o rM e h e d i n f ig i D o l j g i n o r d t r l . i L r d e g uOl ul it . D e a s e m e -
-
nea se poate aprecia ca rnoderatsecetoasi foarte secetoasazona Subcarpa{ilorSr'rdici
(Staliunea ICAS MihAie;ti). in restul ocoalelor silvice. lltna tnat'tie,se caracte-t'izeazdca
pentrlt
fiind apropiatdde normal, doar in judefr-rlCalaragi,estitrat'eaprin intermediul SPI'
luna martie fiind de lun6 foafte ploioasl. Lr-rcrarea de instalale a captatorilor de precipitalir
continud in restul ocoalelor silvice din lali, estitndndr-r-se flnalizareaacestei acliunii la
sfArgitulh"rniirnai 2002.
-
Harta evapotranspira{iei poten{iale (ETP). Temperaturilelidicate (cu 3 5"C mai
-
mari decdt media multianuala)gi vAnturile intensedin perioada5 9 martie ar,rf-avorizat
40 - 60 rnm in D.S. Mehedinli, Gorj q
inregistrareaunol evapolEriimporlanteestimatela
Ootl, ZO- 40 mm in D.S. Olt $i Valcea. Spre est, in D.S. Teleorman9i Bucuregtise inre-
gistreazdo cre$tetea evapotranspiralieila valori cafe se aplopie sau chiar depdqescvalo-
rile m6suratein Mehedinli 9i Gorj consideratepolii seceteidin aceastdprirndvard'
Rezultate

Valorile mai reduseale evapotranspiralieimdsuratein D.S. Vdlcea gi Olt se explic6, in


parte, $i datorit?isalbei de lacuri artificiale (de baraj) de pe rdul Olt care menlin la data
respectivdtemperaturimai reduse,pe de o parte,gi determindun plus de umiditateatmos-
fericf,, pe de altf, parte.
Harta precipitafiilor efective (P-ETP). Valoarea precipitaliilor efective (p-ETp)
reprezintA,teoretic, cantitateade apf,care ajungein sol gi contribuie la realizarearezewdi
de apd din sol. La inceputul sezonuluide vegetalie rezeryade ap6 din sol reprezintava-
loareaP-ETP cumulatddin perioadaoctombrie- martie.
Din analizavalorilor posibile ale precipitaliilor efective P-ETP,se constatac6 acestea
pot fi pozitive (cdnd P >ETP) gi contribuie la cregterearezeweide ap[ din sol (Rs+), pot
aveavaloarea0 (cdnd P=ETP) gi determindconstantarezewei de ap5 din sol gi in sfhrgit
pot fi negative (cdnd P<ETP) determindndreducerearezervei de aptr din sol Rs : 0 gi
accentu6nddeficitul (atunci cdnd acesteaexisttr,Rs-). Din analizahdrfii, se constati c6 in
toate ocoalele monitorizate rezewa de api din sol s-au redus cu -10 - 40 mm in D.S.
Teleorman9i Olt qi s-au redus drastic cu 40 - 60 mm ?n Oltenia gi ocoalele silvice din
judelul Giurgiu. Acest deficit accentueazd, efectul seceteidin lunile anterioare.
50 in piduriledinRomAnia
secetei
Monitoringul

**T1;,
l!iti:
I31
-€
841-50
51-60
E 6 1- 7 0
! zr -eo

ll'.li
I

1lil]il
,.;
li:]'1$
1131;-

0 30 60 tm 180 2&

Cantitatilede precipita,tiicizute in luna martie 2002n ocoalelesilvice din Rom6nia

Legenda
Pm(mm)
0-10
11-20
2 1- 3 0
3 1- 4 0
41,50
51 -60
61 -70
7 1, 8 0
81-90
100
1 0 1- 1 1 0
1 1- 1 n
121- 1n
131- 14
1 4 1, 1 5 0
151- 160
161" 170
71 - 180
190
m

03060

Cantitaple medii multianuale de precipitafii cizute in luna martie in ocoalele silvice din Rom6nia
Rezultate 51

Legenda
Pi-Pm(|m)

I-150
I-149--1s

I13 f3 110
I-119
-l -109 100

-
. --,-- 89 "80
79 - -70
-69 - 60
i '59 ,50
49,-4
-39 - ,30
-29 ,20
1 9- - 1 0
90
r-10
1 1- 2 4
21-30
::,1,r,.
_ l' r -.]
t|'-."'
31,40
4 1- 5 0
,'
51 60
Ei- 61 -;0

0 30 60 120 180 :40

Deficitul/excesulde precipitafir (Pi - Pm) inregistratin luna martre 2002 in ocoalelesilvice din Romdnia
ffi1i
Legenda
Pi/Pm (9/o)

0 10
11-24
21 3A
31 4A
-,_-- . 41,50
51 60
61-70

Xat -so
Isr - roo
r10-1 -110
-111 124
I121 -130
-14
I131
- 141- 15c
151- 160
1 6 1, 1 7 0
171 180
- ''-'l'i-
131- 190
: i ''-: /' ..' 191- 200
>200

-Km
0 i0 60 120 i80 )1t)

cantitifrle relative de precipitaqii (in % din valoarea medie rnultianuald) inregistrate


in luna martie 2002in ocoalelesilvice din Romdnia
in oiduriledinRom6nia
secetei

Legenda
SPI
<-3,0 k$lifictrc
-2,9 - -2 5 kc€sjv de $cet6
-2,4--20E{tem&seb
-1,9 - -1,5 Fomsceb
,1,4 - -1,0 Mderal$eb
:4.1 { I - t,O AF@F 'omtl
-l- 1,1 - 1,5 Vderatploios
1,6-2,0 FoePbi6

Jli,t;
1-'r,-
2,1 - 2,5 kem
2,6 - 3,0 k6iv
& Ploi6
&ploios
l-{ >3,0 NmdFmmil& Ploios

I L
-

0 i7_5 15 I50

Indicele standardizatalprecipitaliilor (SPI) din luna marrie 2002in ocoalelesilvice din Rom6nia

Stadunea E>:perin€ltala
t'l de Culhua Molrduhn
t7t Cdmprftng ldcld*rncsc

<'38 DeFtficde
-2,9''2,5 Exctdvde sccb3
-2,4 - -2ll Axkn d?
"c'ios
1,9 - -1,5 Foe ecer6
-1,4' -1,0 Moddds..dos
09-10 Ayolre@nd
1,1 ,1,5 Modeldploid
1F-2,0 Fod.Plllos
2,1 - 25 Ert.frde!!dos
2,6-3,0 EicenYd.ploios
>30 N.ndpmedld.ploios

2t0

Indicele standardizatal precipitaliilor (SPI) in luna martie 2002 in ocoalelesiivice din Rominia
l-

Rezultate

Legenda
ETP(mm)

!o ro
-f 2a
I21 -30
lsr - ao
_- . . . ,4_1 , 5 0
--- 5 1 0- 6
i-'- ei - zo
71,80
81 90
9 1, 1 m
101 110 .::.f,
trr r:o _|$:
121- 130 :11,-'
"
tlo f
141' lS t:'::i.
':;151
: lm
161- 174
171 1S ... :
181 r9o:" :f.1'
1 9 i- m ' . " 1
>2{O

0 :0 60 120 180 2&

Evapotranspiratiapotentiala in luna martie 2002 in ocoalele silvice din Rom6nia

Legenda

Rs (mm)

I-150
--149-.16
r 1 3 9 -1 m
-1n--1m
a t tf t1:
I ,89- 80
' 79 - -70
-**
r 69--60
-59 ,50
49--€

-29 - 20
- 1 9- - 1 0
-90
1 10
1 1- 2 4
2 1, 3 0
3 1- 4 0
41-50
51 60
61-70
71 -Aa
8 1, 9 0
sl 100
101 11C
111 12C
121- 130
131 14
141 154
>150
,r -lo 60 t20 180 2{0

Rezerva de apa din sol iffegistratd in luna rnartie 2002 in ocoalele silvice din Rorndnia
54 Monitoringul in pddurile
secetei dinRomdnia

6.2. Raportul de monitoriz re a riscului de aparifie a seceteipe luna aprilie 2002

in perioadamartie- aprilie 2002 s-acontinuatinstalareare{eleide mdsurarea precipi-


taliilor totaleP (mm) 9i a precipitaliilorefectiveP-ETP(rnm)in toateocoalelesilvice din
Moldova (Direcfia Silvicl Botogani,Iagi, Vaslui,Bac6u,Neam!),din regiuneaCarpalilor
de Curburi (Direcfia Silvicd Vranceagi Buzdu) 9i din vestul larii (Direcfia Silvicd
Maramureg,Bihor, Zal6u,Arad, Timigoaragi CarasSeverin)gi s-aftcut instruirearespon-
sabililordesemna{i la nivelulDirecliilorsilvicegi ocoalelorsilvicedin subordinea acesto-
ra.Pebazaprogramirii fbcutein comuncu Direcliile silvice,in raportuldin luna tnai vor
figuratoateocoalelesilvicedin Moldovagi Carpaliide Curburaiar in lunaiunie 9i ocoalele
silvicedin vestul1arii.
in luna aprilie 2002 s-aumasuratgi inregistratintegralprecipitaliilela un numarde 53
ocoale silvice din sudul lirii (Direc{iilesilvice Mehedinfi,Gorj, Dolj, Vdlcea,Olt,
Teleorman,Bucuregtigi Slobozia),care,dupi ce au fost validate,au fost introduselnbaza
de dategi s-austabilitindicatoriiprezentafi sinopticpe harfileanexate. Pentruocoalelesil-
vice la carenu s-aterminatinstalarea captatorilor la inceputullunii apriliesaupentrucare
dateletransmisenu au pututfi validate,nu s-arealizatcalcululindicatorilorsecetei.
Harta precipita{iilor lunare (Pi). Din misurdtorileefectuatein luna aprilie 2002 in
ocoalelesilvicedin sudulldrii seconstatlcd valorilemaximealeprecipitaliilor inregistrate
se localizeazf,in ocoalelesilvice din Direcliile silvice Olt, Teleormangi norduljudefului
Gorj. in ocoalelesilvicedin suduljudefuluiGorj gi norduljudegului Dolj, precum9i in
sudul B6rdganului, precipitaliileinregistrateau avut valori sub rnedia multianualf,.Local
s-auinregistratprecipitaliipestemediamultianualaa lunii in ocoalelesilviceSimiangi
Vdnju Maredin DirecliasilvicdMehedinli.
Harta precipita{iilor medii multianuale (Pm). Luna apriliese caracterizeazdprinva-
lori multianuale ale precipitaliilorvariindintre20 - 30 mm in estulBlriganului,30 - 40
mm in Bdrlgan gi sud-estulCdmpiei Romdne,40 - 50 mm in Teleorman,Romanaligi
suduljudefuluiMehedinfigi peste50 mm in norduljudeluluiDolj gi in suduljudefelor Gorj
gi Vdlcea. Cantitdli medii de peste 70 mm se inregistreazf,doar in nordul judelelor
Mehedin{i,Gorj 9i Vdlcea.
Harta deficitului/excesuluide precipitafii (Pi-Pm). Seconstatf,ctrdeficitulmaxim de
precipitaliiseinregistreazd in norduljudelelor Gorj,Vdlceagi Mehedinficu valoricuprinse
intre 30 9i 60 mm precipitalii.in sudullarii deficitelede precipitaliireprezintd-20 - -30
mm (fa!6de mediamultianuald) in DirecliilesilviceDolj, BucurettiSiSlobozia. Valorimai
mari decdtmediamultianualds-auinregistratin Direcliasilvicl Olt gi Teleormanqi in
ocolulsilvic Brdiladin Direcfiasilvicdlalomi!a.
Harta cantiti{ilor relativede precipita{ii(Pi/Pm x 100).Cantitdlilerelativede pre-
cipitalii, exprimdin procente,(Pi/Pm)x 100,cantitateade precipitaliiinregistratd in luna
apriliefala de valorilemediimultianuale.
Din analizahdrlii in cares-aureprezentat acestevalori se constatici in ocoalelesil-
vice din D.S.Gorj, Mehedinfi,suduljudefuluiDolj pi sudulD.S.Ialomifacantitililerela-
tive de precipitafii reprezintddoar 20 - l0% din cantitdlilemultianualede precipitafii
inregistrate. Numai pentruocoalelesilvicedin D.S. Olt, Teleormangi Bucuregtivalorile
relativeale precipitaliilordepaqesc u$orcantitAlilemedii multianualede precipitalii.In
ocoalelesilvice din nordul D.S. Ialomila cantiffililede precipitatiiau fost apropiatesauau
depdgitcu l0 - 40Yocantitdlilemedii multianualede precipitaliiinregistratein lunaaprilie.
Harta indiceluistandardizatal precipitafiilor(SPI). Pebazadatelorcalculatese
poateapreciacb luna aprilie 2002 a fost excesivde secetoasd in ocolul silvic Strehaia,
extrem de secetoasf, in ocoalelesilvice Orgova,Latorila gi Voineasa,foarte secetoas6 in
ocoalelesilvice Bdbeni,Bblcegti,Horezugi Stoicenidin D.S. Vdlcea,in ocolul silvic
Calafat9i Filiagi din D.S. Dolj, in restulocoalelordin jud. Vdlcea,Gorj 9i Dolj regimul
precipitaliilorse apreciazlca moderatsecetos.in ocoalelesilvicedin D.S. Olt, Teleorman,
Bucuregtigi Ialomifase apreciazdci regimul precipitaliilora fost apropiatde normal sau
chiar moderatde ploiosin ocoalelesilvice Comanagi Brdila. Pe bazadatelorinregistrate
in lunile martiegi apriliela ocoalelesilviie din sudulldrii s-a calculatindicelestandar-
dizatal precipitaliilorcumulatepe doudluni anterioareincepdnddin lunaaprilie 2002.Din
analizahdrlii se constatdcd ceamai marepartedin ocoalelesilvicedin judeful Gorj se ca-
tacterizeazlprintr-unregimclimaticextremde secetos,sudullarii incadrdndu-se in valori
apropiatede normal,cu excepliaocoalelesilvice din nordul D.S. Olt gi Bucuregtiin care
valorile indicelui standardizatal precipitaliilorpentru lunile martie gi aprilie incadreazl
zona?nmoderatsecetoasi.Ocolul silvic C6l6ragise ?ncadreazd,, pe bazaindicatoruluiSPI
calculatin lunile martieqi aprilie,in regim foarteploios,fap de mediamultianual6.
Harta evapotranspirafieipoten{iale(ETP). Pe bazamisurdtorilorefectuateseapre-
ciazdcd in lunaaprilieevapotranspiralia poten{ialA (ETP)a avut valori relativmari in zona
de cdmpiegi deal(50 - 80 mm) gi valori mai redusein apropierea Dundrii(Orgova- 20
mm, O.s.Giurgiu38 mm, Mitreni- 32 mm, TurnuMdgurele- 19 mm, Fetegti- 48 mm)
gi in zonelemontane(25 - 45 mm). in estulCdmpieiRomdne,s-au?nregistrat celema;
mari valori ale ETP (60 -75 mm) cu excepliaunei zoneingustedin vecinatatea Dunarii gi
bllfilor aferentein careETP a avut valori sub 50 mm.
Harta precipita(ilor efective(P-ETP). Deficitul de apdin sol s-a accentuatcu -40
...-10 mm in D.S. Bucuregti(in specialocoalelesilviceSnagov,Brdnegtigi Bolintin),in
D.S. Olt cu -20 ...-5 mm, valorile maximefiind inregistratein ocoalelesilvice Slatina,
Vulturegtigi Corabiaiar celeminime la Caracalgi DragdnegtiOlt. Se apreciazd c6 defici-
tuf de apa in sol s-a accentuat cu -20... -5 mm in luncaDundlii gi -45 . . . -30 mm ?n
Bdrigan (ocoalelesilvice lanca,Lacul Sdrat,Lehliu, Slobozia,Urzicenigi Calaragi).
Prognozaevolufieiprecipitaliilor,rezerveide apdin sol, temperaturiigi evapotrans-
pirafiei,pentruperioada6 - l6 mai 2002.Pebazainformafiilorculesedin site-urilormete-
orologice(internet)se apreciazlcL[aranoastrdse va afla sub influenlaunui anticicloncu
extensiemaximdin centrulEuropeicareva determinao vremecalddgi uscatd.Peteritori-
ul larii noastreprecipitaliilepentruperioada6 - l0 mai 2002vor fi nesemnificative, iar in
perioadall - l6 mai suntprognozate precipitaliidoarin vestulf6rii ln cantitalimai mici
de 20 llm'1-in Dobrogeagi sudullarii precipitaliilevor lipsi sauvor fi extremde slabe(sub
5 mm).
Fala de mediamultianualda perioadeise apreciazdca precipitaliilevor fi apropiate
de normalin vestullarii $i vor reprezenta25 -75o/odin mediamultianuala a perioadeiin
Transilvania(in specialin zonaCarpafilorOccidentali).Pentrusudul 1irii, Moldova gi
Dobrogeaprecipitaliilevor reprezenta mai pulin de 20%odin mediamultianualda perioa-
dei 6 - 16 mai. Pebazarezerveide apl in sol existentAla datade 5 mai 2002Si a prog-
nozelorde evoluliaa precipitaliilorpentruaceeagiperioadlse apreciazdci in perioadade
prognozdrezervade apdin sol va scddeacu l0 - 20 mm ?ntoatStaracu exceptiasudului
Monitoringul in piduriledinRom6nia
secetei

Moldovei gi Dobrogeain carese estimeazA o sciderede 20 - 40 mm. in perioada6 - ll


rnai temperaturamediein tari va aveavalori de l5 - 20oCcu excepfianordului Carpatilor
Orientali unde se vor inregistratemperaturimai reduse.in perioadaI I - 16 mai tempera-
turile medii in fara vor fi de 20 - 200,cu excepfiaunei zonerestrdnsein nord - vestul 15rii.
Fap de media multianual[ a temperaturiiin perioadade prognozdse apreciazdcd
temperaturilevor fi cu 4 - 6oCmai mari in vestul farii, Oltenia gi Moldova gi cu 2 - 4oC
rnai mari in rest. Fall de luna aprilie seestimeazf,cl evapotranspiraliava cre$teiar defici-
tul de precipitafii in sol se va accentua.Se recomandf,irigareaculturilor din pepiniereln
specialin sudul 16rii,Dobrogeagi Moldova. Dupi datade 17 - 18 mai sunt a$teptatepre-
cipitafii semnificativein specialin vestul Frii.
Lucrareade instalarea captatorilorde precipitalii continui in restul ocoalelorsilvice
din fard, estimdndu-sefinalizareaacesteiacliunii la sfhrgitullunii mai 2002.
Rezultate 57

Legenda
Pi(||m)

I o-rc
.24
J11
I21 30
=n 1, '"
4 1- 5 0
51,60
61 70

Iet-roo
I 101,110
- 1 1 1. 1 2 4
- 121- 13O
It:r-ro

151 160
rc-....^
I 1 7 1- 1 8 0
f rer -rso
I 191,2C0
I'2oo

0 30 60 120 I 80 24!)

Cantitatilede precipitaliicdzutein luna apriiie 2002in ocoalelesilvicedin Romania

Legenda
Pn (mm)

I0 10
t -11 20
-'., ,a'''
.::..j.- l-._ -
-i,-'--'-: r
41,50
51 60
6 1- 7 0

r
*l: zz
q..;nn
-101 110
.120
J111
- 121- 130
- 131,140
#
151- 160
fi:et -tio
I tzr reo
I 181 190
- 1 9 1- 2 0 0
| .- : f'2oo

r"....-..... Km
0 30 60 120 180 240

Cantitalile medii rnultianuale de precipitatii cdzute in luna aprilie in ocoalele silvice


din Rorndnia
58 Monitoringul in piduriledinRomdnia
secetei

Legcnda
Pi - Pn (mD

03060

Deficitul/excesulde precipitatii (Pi - Pm) inregistratin luna aprilie 2002 in ocoalelesilvice drn Rom6nra

Legenda
PtPn (%)

!o,ro
-1.2a
I 2 1- 3 0

41 -50
51 60
| 61-74
l-:'- ;r - ao
8 1- 9 0
91 - 100
1 0 1, 1 1 0
11 -1n
121- 130
131- 140
141 150
1 5 1, 1 6 0
161- 170
171- 180
1 8 1, 1 9 0
191- 200
>2!0

-Km
0 30 60 120 180 24!)

Cantitilile relative de precipitalii (in 7o din valoarea medie rnultianuald) inregistrate


in luna aprilie 2002 in ocoalele silvice din Rominia
Rezultate 59

Legenda
SPI
<,3 0 Defe!ficare
'2,9 2,5 kcesi de $cetos
'24 20BxkeoJesccelos
1 9 - 1,5 Foane secetos

"r -
14 l0Nfoddat$ce1os
09-10 Atroapenomsl
11 15 Moderarlloios
1,6-20 Foad.ploN,

-,.\ 21
2,6 3 0
25 E\renrdephcs
E\ces,v de ploNs
>3,0 NcmaiFmenil dc phos

:'l I :.-,
---l

-Inn
) 37.5 75 150 225 300

Indicele standardizatal precipitaliilor (SPI) din luna aprilie 2002 in ocoalele


silvice din Romiinia

n"':;:i.?ou,::,fi
fi
:€
:t':illli
C'r;nrprirrrci.lolde.cnc."

Legt'ntlr
$t
<-:,0 Dertficd.
-2,! -2,5 Ex*drde retetot
-2,4 - '2,0 Erteft de secdlos
-1 I 'l 5 Fode sceks
-1,4. .l,0 Moddnt scilos
-[9 ],! Aprosleernd
11-1E ModaNilloios
1,1:,0 Fodarlo,os
2,1-25 ErhehdtplotDs
2,5 3,0 prccsroeproio"
>:0 Neadlmanr d ep l o i o s

%ih
rtiTa 140 210 2ZA

hidicelestandardizat
al plecipitatiilor(SPI)in iunaaplilie 2002in ocoalelesilvicedin Romrinra
60 in pddurile
secetei
Monitoringul dinRomdnia

Legenda
IttP (ilm)

I?,t:.
Jzr'ro
Krr ao
,. 415!

,' ti il?3
ffitt"ar'
-81 90
I91 10!

Ir| l:
]r,"nt
! r:i - r<c
lll1r r:!
::: r5r r' !
tri;r rii
-'. fi I r;r -rar
^J I t,, rgo
'1
alil;"'

t0 50 l2c t81l 240

potenliali in luna aprilie 2002 in osoaleiesiivice din Rorndnia


Evapotransprratia

i:!
'20

1ii
10!
9J
.3!

6!
:0

30
-21
]U

l:o l.iii
ffi
Rezena de apa din sol inregistrati in luna aprilie 2002 in ocoalelesilvics din Rorndnia
Rezultate 61

6.3. Raportul de monitorizare a riscului de aparifie a secetei pe luna mai2002

tn perioadaaprilie-mai2002 s-acontinuatinstalarearefeleide masurarea precipitafi-


ilor totale Pi (mm) 9i a precipitafiilorefectiveP-ETP (mm) in toate ocoalelesilvice din
Ardeal (Direcfiile silvice cluj, Alba, Bistrita,Sibiu,Deva,Brasov,Sf. Gheorghe,Hargita
gi Mures),din SudulCarpatilorMeridionali(DirecfiaSilvic[ Ploiesti,Pitestigi Dambovifa)
gi din Dobrogea(Direcfia Silvica Tulcea,Constantagi Silvodelta)gi s-a f6cut instruirea
responsabililordesemnalila nivelul Direcliilor silvice gi ocoalelorsilvice din subordinea
acestora. Pebazaprogram[riifbcutein comuncu Direcfiilesilvice,in raportuldin lunamai
fi'gureazd,toateocoalelesilvice din Sudulfirii, din Moldova gi din direc{iilesilvice Bihor
qi Arad.
in luna mai2002 s-aumdsurat9i inregistratintegralprecipita{iilela un numdrde 180
de ocoalesilvicedin zonelemenfionate,dupdce au fost validate,au fost introduseinbaza
de dategi s-austabilit indicatoriiwezenralisinopticpe h[4ile anexate.
Harta precipitafiilor lunare (Pi). Din mlsurdtorile efectuatein luna mai 2002 in
ocoalelesilvicedin !ard,careau fost reprezentate pe hartdseconstatao variabilitateextrem
de mare a cantitdlilorde precipitaJiicdzute,remarcdndu-se cantitalilefoartemici de pre-
cipitalii cdzutein nordulCdmpieiRomdne,sudulMoldovei,nord-estulprii (D.S.Botogani
gi Iagi),suduljudejelorMehedinli9i Dolj precumgi in ocoalelesilvicedin Cdmpiade Vest
gi zona piemontanaa dealurilorvestice.Cantitdli de precipitaliiapropiatede normal gi
chiar depdqindaceastavaloares-auinregistratinzonamontanddin CarpaliiOrientaligi in
mod exceplionalin CdmpiaRomdn6,la sudde Bucuregti(O.S.Comana)gi Cdmpiade Vest
(11I mm in O.S.Chigineu-Criq).
Harta precipitafiilor medii multianuale (Pm). Luna mai reprezintdpentrutot terito-
riul Romdnieiuna dintre cele mai ploioaseluni ale anului, cu valori medii multianuale
cuprinseintre 45 mm in sud-estulldrii gi peste150mm ?nzonamontani inaltd. Valorile
medii multianualecrescde la cdmpiela muntecu un gradientvariabilde l0-15 mm/100m
altitudine.Caracteristicile pluviometriceale lunii mai sunt definitorii pentrriclezvoltarea
vegetalieiagricolegi forestiere.Deficitelede precipitaliidin luna mai determin6pierderi
importantein culturilesilvicegi reducereadrasticaa recolteloragricole.
Harta deficitului/excesuluide precipitafii (Pi-Pm). Pe bazadiferenfeidintre preci-
pitaliile efectivecdzutein lunamai gi precipitafiilemedii multianualeale lunii mai s-acal-
culat9i reprezentat graficdeficitulde precipitafii(Pi - Pm) exprimatin mm pentruocoalele
silvice la cares-aufdcut mdsuritorivalide. Se constatdcI deficitul maxim de precipitalii
se inregistreazd in nordul Olteniei(50-70mm), piemontulvestic (60-80mm), nord estul
!5rii (20-60 mm) qi in nordul cdmpiei Romdne gi in sudul Moldovei (40-70 mm).
Deficitele minime de precipitalii s-au inregistratin sudul
larii (D.S. Olt, Teleorman,
Bucuregtigi Ialomila- parteasudicd),in centrulMoldovei gi in Cdmpiade Vestla nord de
rdul Mureq.Menliondminsf,cd in majoritateaocoalelorsilviceprecipitaliileinregistratein
luna mai provin dintr-unnumdrredusde c5.deride precipitafii,adeseade intensitatefoarte
mare,carea provocatscurgeriintensela suprafaligi local fenomenetorenliale(Chiginer:-
Crig,Oradea,Comana),
Harta cantitS{ilor relative de precipitatii (Pi/Pm x 100).Cantit6lilerelativede pre-
cipitalii au reprezentatdoar 10-30%din media multianualain nordul CampieiRom6ne,
sudul Moldovei, nord - estul fdrii gi Cdmpiade Vest.Cantitatirelativereprezentdnd 30-
ot Monitoringul in pddurile
secetei dinRomdnia

600/odin media multianualI s-auinregistratin Oltenia gi norduljudelelor Olt gi Teleorman.


in centrul Moldovei gi sudul extremal !6rii precipitafiile cdzuteau reprezentat60-90%o din
mediamultianuali. in O.S. Comana,Briila, Driglnegti, Balg precipita\iilecdzuteau fost
apropiatesau au depdgitmediamultianualI.in mod excepfional,datoritdunor cdderide
precipitaliilocale,s-auinregistratgi valori careau depdgitcu 60-80%precipitafiilemedii
multianualein O.S. Chigineu-Crig gi Comana.
Harta indicelui standardizatal precipitafiilor (SP!. PehartaRomdnieis-areprezen-
tat indicelestandardizat al precipitaliilorin luna mai 2002in ocoalelesilvice din !ar[. Pe
baza datelor calculatese poateapreciacd luna mai 2002 a fost foarte secetoasd- extrem
de secetoasd in ocoalelesilvice Gugeptigi Dumitregtidin D.S. Vrancea,Bolintin (D.S.
Bucureqti)gi Strehaia(D.S. Mehedinfi),foarte secetoasd in ocoalelesilvice din nordul
Bdriganului,sudulMoldovei, Subcarpaliide Curburdgi in cdtevaocoalesilvice situatela
nord de Bucuregti;moderatsecetoasiin ocoalelesilvicedin Oltenia,vestulfirii gi centrul
Moldovei; pe bazaindicelui SPI, luna mai se consideri aproapenormaldin Subcarpalii
Moldovei, sudulCdmpieiRomdne,nordulOltenieigi cdtevaocoalesilvicedin vestulprii.
Harta indicelui standardizatal precipitafiilor pe trei luni (SPI3).Pebazamdsurd-
torilor efectuatein releauade monitoringdin sudulldrii in perioadamartie-mai,s-acalcu-
lat indiceleSPI pentruultimeletrei luni, incepdnddin lunamai. Analizdndharta,se cons-
tatdcd ultimeletrei luni au fost excesivde secetoase-extrem de secetoase in ocoalelesil-
vice din judelul Gorj, foartesecetoase in suduljudefului Mehedinli,in norduljudefului
Dolj gi al CdmpieiRomdne,in restulocoalelorsilvice din sudullarii regimul precipitafi-
ilor, in ultimeletrei luni fiind caracterizalca moderatsecetospdni la aproapenormal.
Harta evapotranspira{ieipoten{iale(ETP). Din analizahirlii se constatlcd valorile
evapotranspiralieiau inregistrato cregteresensibildfald de lunile anterioareoscildndintre
70 qi 110mm. Celemai mari valori s-auinregistratin Oltenia,Bdrdgan gi Moldovaiar cele
mai mici in Cdmpiade Vest,DealurileVesticegi in SubcarpaliiMoldovei.
Harta precipita{ilor efective(P-ETP).Pebazamdsr.irdtorilor efectuatese apreciazd, cd
in luna mai evapotranspiralia potenfiald(ETP) a avut valori relativ foarteridicate(peste
110mm) in zonade est a CdmpieiRom6.ne gi in SubcarpaliiSudici,cu valori extremela
Galafi,Tecuci,Baia de Aramd,Vulturegti,Slatina,Stoiceni,R6mnicuVdlcea,Rogioride
Vedeqi TurnuMdgurele.in zonadealurilorinalteqi in PodigulMoldovei,valorileETP au
oscilat?ntre70-90mm, iar in zonamontanA,valorilemaximeau fost de 40-60mm.
Deficitul de ap[ in sol s-a accentuatcu 40-80 mm in nordul CAmpieiRomdne,cu va-
lori extreme- peste90 mm - in ocoalelesilvice Ianca,RdmnicuSirat, Slobozia,Galali gi
Tecuci.In ocoalelesilvice din sudul!6rii, deficitul de apddin sol a fost de 40-80mm, iar
in nord-estul!6rii - D.S. Botoganigi Iaqi - acesteaau oscilatintre 20-100mm. Cele mai
mici pierderide apd din sol s-auinregistratin zona montandgi submontan6din Carpalii
Orientaligi Occidentali.
Lucrareade instalarea captatorilorde precipitafiicontinul in restulocoaielorsilvice
din !ari, estimindu-sefinalizareaacesteiacliunii la sf6rgitullunii iunie 2002.
lmpactul
economic, qisocialal secetei
ecologic

Legendn

u
Pi(m)

0-1!
1 1. 2 4
21 30
31 4C
41 50
5 1- 6 0
61-70
71 -AA
8 1- 9 0
91 100
toi - 110
111- i20
121 134
131 14
: 141 r50
1 5 r- 1 6 0

I
161 170
171- 180
18T- 190
191- 200
>200

0i060 120 180

cantitagile de precipitalii cdzute in luna mai 2002 in ocoalele silvice din RornAnia

Legenda
Pm (mm)

Io-ro
-11 20
I 2 1- 3 0

: 4 1, 5 0
. 51 m
6 1- 7 4
71-80

fln'-,,
IlU ri
- 121.13O
-131 -1q
w",,,-^

-,

-.n^
Iii,i#
t.]
.x:.' \, ..
l--r-r.-/
:
\ i
0 i0 60 120 180 2tv

Cantitatile medii multiam:ale de precipitatii cdzute in iuna rnai irr ocoalele silvice din
Romdn.ia
64 Monitoringul in pddurile
secetei dinRomdnia

Legenda
Pi-I)n(|m)

I.rso
--149 16
r,139--130
- 129- 12a
t-119 r1o

- -99- g0
-_ - -- -89 80
- 79--70
-'l '69 - 60
, -ss-ro
-49 ,4
-39 - -30
.29 -20
1 9- , 1 0
-9-0
1,10
1 1- 2 4
21 30
31,40
41 50
51 60
61-70

30 60 i20

Deficitul/excesulde precipitalii (Pi - Prn) inregistratin luna mai 2002 in ocoalelesilvice din RomAnia

Legenda
PVPn (o/o)

f,!,ri:
,:r_{E 31 .40
4 1, 5 0
'
5160

ill'*
" 't-^l
.j
,-1L /--

l,i:.'*
030s 120 180 ?1n

Cantitdfle relative de precipitalii (in % din valoarea medie multianuala) inregistrate


in luna mai 2002 in ocoalele silvice din RornAnia
economic,
lmpactul ecologic
Aisocial
alsecetei 65

Legenda
sPt
<-3 0 Deieilncarc
-2 I -2.5 E\cesrv de sceros
-2,4 .2.0 [i$cm de s.c.los
19 ,1 5roaneseceros
14 -1 0 Moddat $celos
-0,9 1 0 Atroapcnom.l
11 15 Moderatrloros
16'20 fodeploios

r1l,::*il*irT,.,".

::-r.ii^i

fr- -

150 225 300

Indicele standardizatal precipitaliilor (SPI) din luna mai 2002in ocoalele silvice din Rom6nia

Legenda
sPt
<-3 0 l).t.!fic.re
-2 9 ' -2 5 FxcerY de rcetos

. _._ -2,4, 2.0 htem de secerE

tr;s$uo
Iil,r:l:x*:i;,"
;i':-;'1:(

l{ 210 280

Indicele standardizatal precipitaliilor cumulate pe trei luni anterioare (SpI)


din luna mai 2002 in ocoalele silvice din RomAnia
66 Monitoringul in pddurile
secetei dinRomdnia

Legenda
ETP (mnt

Io to
.24
-11
-21 30
ffi:r -ao
_ 41 0
- 5
. - 51-60
61-70

ilqr-rm

r{L..
ilj
n'"
,."
*lil121 130

':141-t50

:#,..,-^
f tzt tso
Itet rso
-i-,,";', -191 -2AA
|t I >200

30 60 120

Evapofranspiratiapotenlald in luna mai 2002in ocoalele silvice din Romdnia

Legenda
Rs(mm)
,)'..i'
I.150

I il: ,ifl
tn
flzs
m i . ^ r i ^

- _ _ _8 9 , 8 0
-79 70

*l*
- . n

-10
. .

[,1s
I,g o
Itr r -rn
7,.^^
Irzu
il^-^^
- Z J !

--:.-. gtr
ilzr
31,40
5n
L ./'.
f f i ' - "
:,;!& r,r zo
.71-80
a%gr
:3.
-111 ea

tlil [3
f tqt.$a
I't:o

03060 t80 2+0

Rezewa de apa din sol inregistrati in luna mai 2002 in ocoalele silvice din Romdma
-

6.4. Raportul de monitorizare a riscului de aparifie a seceteipe luna iunie 2002

in perioadamai-iunie2002 s-acontinuatinstalareareleleide mdsurarea precipitafiilor


totaleP (mm) 9i a precipitaliilorefectiveP-ETP(mm) in toateocoalelesilvice din Ardeal
(Direcliile silvice cluj, Alba, Bistrifa, Sibiu, Deva, Brapov,sf. Gheorghe,Harghita qi
Mureg),din Sudul CarpafilorMeridionali(Direclia silvicd Ploiegti,Pitegtigi D6mbovifa)
gi din Dobrogea(Direcfia silvicd Tulcea,Constanfagi Silvodelta) s-a f6cut instruirea
9i
responsabililordesemnalila nivelul direcfiilor silvice gi ocoalelorsilvice din subordinea
acestora.in luna iunie 2002 s-au mlsurat gi inregistratintegral precipitaliile la un numdr
de 331 de ocoalesilvice din zonelementionate.Dupd ce datelemisurateau fost validate,
au fost introduseinbaza de date gi s-au stabilit indicatorii prezentalisinoptic pe hlrlile
anexate.Pentruocoalelesilvice la carenu s-aterminatinstalareacaptatorilorla inceputul
lunii iunie saupentrucaredateletransmisenu au putut fi validate,nu s-aucalculatindica-
a torii specifici.La inceputullunii iulie esteprogramatdinstruireagi distribuireapluviome-
trelor pentruocoalelesilvicedin direcfiasilvicdSuceavagi din OcoaleleExperimentale
I.C.A,S.
Pe bazamdsurdtorilorasupraprecipitafiilortotaleinregistratela 331 de ocoalesilvice
din lard s-aucalculattoli parametriicarepermit evaluareadeficitului/excesului de preci-
pitalii 9i intensitateaseceteiprin intermediulindicatoruluiSPI (indicelestandardizatal
precipitafiilor).
Harta precipitafiilor lunare (Pi). Din mdsuritorileefectuatein luna iunie 2002 In
ocoalelesilvicedin fard,careau fost reprezentate pe hartdseconstatdo variabilitateextrem
de mare a cantitIlilor de precipitalii cdzute,remarcdndu-se cantitdlilefoartemici de pre-
cipitalii inregistratein Dobrogea(in specialzona centraldgi de sud),sudul Olteniei gi in
cdtevaocoalesilvice din vestul!6rii (Oradea,SatuMare, Borlegti),sudulMoldovei (O.S.
Panciu, Hanu conachi), nordul Bf,rdganului(o.S. Slobozia, Buz6v, ploiegti, Ianca).
Cantitdfide precipitaliiapropiatede normalgi chiardepdgindaceasta valoares-auinregis-
trat doar in zona montanasuperioarddin Carpalii Orientali, in centrul Transilvanieigi in
notdul Moldovei precumgi in sudul extremal Banatului(O.S. Oravi{a,SascaMontana,
?
Moldova Noua,Anina gi V6liug). in mod exceplionals-auinregistratcantitdlide precipi-
tafii mai mari dec6tmediamultianualf,a lunii iunie in cdtevaocoalelesilvice din Campia
Romdn6, (o.S. comana, Lehliu, Br6ila) 9i cdmpia de vest (o.S. T69nad).cantitdfi
exceptionalede precipitafii s-au inregistratin O.S. Vidraru, SascaMontand, Brateg,
Latorilagi Calimdnegti.
Harta precipitafiilor medii multianuale (Pm). Luna iunie reprezintipentrutoat6[ara
luna cu valorile maximede precipitalii.Valorilemedii multianualecrescde la campiela
muntecu un gradientvariabilde 5-20mm/100m altitudine.Caracteristicile pluviometrice
ale lunii iunie suntdefinitoriipentrudezvoltarea vegetalieiagricolegi forestiere.Deficitele
de precipitaliidin luna iunie determindpierderiimportantein culturilesilvice gi reducerea
drasticEa recolteloragricolede toamn5.Distribuliateritorialda precipitafiilormultianuale
ale lunii iunie esteputernicinfluenfatdde relief gi de longitudine.Valorilemaximeale pre-
cipitaliilor se inregistreazl"inzonamontandsuperioar6undepot dep[gi 150mm, iar valo-
rile minimein Dobrogea,sudulMoldovei,CdmpiaRomdndgi C6mpiade Vest(40-65mm).
Harta deficitului/excesuluide precipita(ii (Pi-Pm). Pe bazadiferenleidintre preci-
pitaliile efectivemisurate?n luna iunie 2002 9i precipitaliilemedii multianualeale lunii
in p6durile
secetei
Monitoringul dinRomdnia

iunie s-a calculat $i reprezentatgrafic deficitul de precipitalii (Pi - Pm) exprimat ln mm


pentru ocoalelesilvice la care s-auf6cut mdsuritori valide.
Se constatdci deficitul maxim de precipitalii seinregistreaz|ln zonadealurilorvestice
in mod deosebitin O.S. Sudrigiu,Vasciu, Zaldu,Oradeagi Slvdrgin, in toatf, depresiunea
Maramuregului, pe valeaMureguluiMijlociu intre Ilia gi Alba-Iulia,pe valeaCemeigi nor-
dul judetelor Mehedinli gi Gorj, in SubcarpaliiGetici, in depresiunileintramontanedin
estul Transilvaniei (Ciuc, Covasna,Bragov) gi in zona centrali a Dobrogei. in Cdmpia
Romdn6,Moldova gi Cdmpiade Vest (intre Timiqoaragi Salonta)deficitele de precipitalii
au valori reduse.Menliondm insi cf, in majoritateacazurilor precipitatiilor inregistratein
luna iunie provin dintr-un numdr redusde cideri de precipitalii inregistratela inceputul gi
la sfdrgitul lunii, adeseade intehsitatefoarte mare, care a provocat scurgeri intense la
suprafaldgi local fenomenetorentiale.
Harta cantitifilor relative de precipita{ii (Pi/Pm x 100).Cantitllile relativede pre-
cipitalii au reprezentat 10-30 % din media multianuali in Dobrogea, sudul Olteniei;
DepresiuneaMaramuregului9i Dealurile Vestice.Pe Valea Mureqului gi parlial in unele
depresiuni intramontanedin Carpalii Orientali, s-au inregistrat valori de 30-50 Yo din
media multianuald.Cantit[li relative reprezentdnd60 - 80% din media multianuali s-au
inregistratin nordul Bdriganului, sudul Olteniei, parlial in Cdmpiade Vestin zonanordici
gi in centrul Moldovei. Zonele in care s-au inregistrat cantitali de precipitagiimai mari
decdtmediamultianualdaparizolatinzonaBucuregtiului(O.S.Lehliu, Comana),in sud-
vestul Banatului, in centrul Transilvanieiprecum gi in zona montan6inaltA din Munlii
Figdraq.
Harta indicelui standardizat al precipita{iilor (SP!. Pe baza datelorcalculatese
poateapreciaci luna iunie 2002 a fost:
- extrem de secetoasd in Dobrogeacentralf,gi de sud (de remarcatcd la sfdrgitullunii
mai in centrul Dobrogei s-auinregistratcantitf,li exceplionalede precipitalii >170 mm la
Babadag,94 mm la Casimceagi 65 mm la Altan Tepe)qi in sudulOlteniei(O.S.Calafat)
determindndscurgeriintensegi pagubelocale insemnate.
- foarte secetoaslin nord-vestullArii (O.S. Oradea,Zal6u,Strdmbu-Biiug,Vagc6u)qi
tn suduljudelului Carag-Severin.
- moderatsecetoasd in nord-vestul![rii (D.S. SatuMare, Maramureggi Sblaj),Valea
Mureqului (in D.S. Deva gi Alba), ValeaCernei,nordul Bdrdganului,in specialBuziu
Ploiegti,Slobozia,Gugeqtigi Hanu Conachi.
Harta indicelui standardizatal precipitatiilor pe trei luni (SPI 3). Pe bazamdsur6-
torilor efectuatein reteauade monitoring din sudul !6rii in perioadaaprilie - mai - iunie, s-
a calculat indicele SPI pentruultimele trei luni, lncepdnddin luna iunie. Analiz6nd harta,
se constati cd sezonulde vegetalie2002 poatefr caracterizatla sfhrpitullunii iunie astfel:
- Excesivdesecetos:in O.S. Sadova,Caracal
- Foartesecetos:in O.S. Padeg,Tismana,Bumbegti,Polovragi,Cdrbunegti,Horezu,
Jiana,Perigor,Tg. Jiu, Turceni gi Brineqti.
- Extremde secetos:in O.S.Vdnju Mare, Simiangi Vulturegti.
Menfion6m cb acestedatesunt incompletedar ele evidenliazdzonelein care s-au acu-
mulat deficite importantede precipitalii, in ca.rerezervelede apa din sol sunt aproape
epuizate,cu consecinledeosebiteasupravegetalieiforestiere.Se estimeazica in aceste
zone chiar dacain luna iulie cantitdlilede precipitaliivor fi apropiatede cele normale,
Rezultale 69

regimul de secetaedafic6gi hidrologici se va menfine.


Harta evapotranspirafieipotenfiale(ETP). Pebazamisuritorilor efectuatese apre-
ciazd.cd in luna iunie evapotranspiralia
potenliali (ETP) a avut valori relativ foarte ridicate
(peste ll0 mm) in zona de est a Cdmpiei Romdnegi in,subcarpafii Sudici, cu valori
extremede cca. 130 mm la Galafi,Tecuci,Baia de Aramaj Vulturegti,Slatina,Stoiceni,
RdmnicuVdlcea,Rogioride Vedegi TurnuMdgurele.
Harta precipitafilor efective(P-ETP). La sfdrgitullunii iunie rezervade ap[ din sol
s-a mai reduscu 80 * 100mm in Dobrogea,estul CdmpieiRomdnegi sudul Olteniei.In
PodigulMoldovei gi Cdmpiade Vestrezervadeumiditatedin sol s-amai reduscu 50 - 70
mm. In Vldsia, Vlaqca,Teleorman,Romanaligi toli Subcarpaliirezervade apd.din sol s-
a reduscu20 - 50 mm. Precipitaliileefective(P-ETP)capabilestrrefac6,"i"*a de ap[
din sol au avut valori pozitive numai in zonamontani inaltd gi in mod excepfionalin c6te-
va ocoale unde s-au inregistratprecipitafii de intensitatefoarte mare, care insi s-au scurs
foarte repede9i nu au contribuit efectiv la refacerearezerveide apa din sol. Ex: O.S.
Lehliu, Comana,Oravita, SascaMontanb,Tf,gnadetc.
Lucrarea de instalare a captatorilor de precipitafii se va ftnaliza in luna iulie iar
rapoarteledin luna augustvor confine informa{ii despretot fondul forestieral Rom6niei.
70 Monitoringul in padurile
secetei dinRomAnia

Legenda
Pi(Ilm)

I
010

21 -30
3 1- 4 0
41-50
5 1- 6 0
6 1- 7 0
71 80
8 1- 9 0
91 , 100
101 110
111 120
121 - 130
1 3 1- 1 4
1 4 1, 1 5 0
151 160
161- 17D
171 180
181- 190
191- 200
>200

03060 120

Cantitalile de precipitalii cdzute in luna iunie 2002in ocoalele silvice din Romdrua

Legenda
Pn (mm)

T
0,10
1 1- 2 4
21 3A
31-40
41-50
51 60
6 1- 7 4
71 80
8 1- 9 0
91 - 100
1 0 1- 1 1 0
111 120
121.130
1 3 1, 1 4
1 4 1, 1 5 0
151- 160

I
161- 170
1 7 1- 1 8 0
1 8 1- 1 9 0
19T- 200
>2AA

0 30 60 120 180

Cantitatile medii multianuale de precipitalli cdzutein luna iunie in ocoalele silvice din Romdnia
Rezultate 71

Legenda
Pi Pm(m)

t
<-150
-149 -14
- 1 3 9- - 1 3 0
- 1 2 9 ,- 1 2 0
T 1 9 -T 1 0
109-100
99- 90
89 80
a9 - -70
69 - -60
59 -50
49 - -44

fl
-39- -30
-29 - -24
r9, -10
90
110
1 1- 2 4

#
21 3A
31 40
4 1- 5 0
.4 51,60
61 70
l 7 1- 8 0

, . - . - l 81 90
91 100

il
101 11C
111- 124
121- 130
131- 140
141 150
>150
30 60 120

Deficrtul/excesulde precipitalii (Pi - Pm) imegistrat in h.uraiunie 2002 in ocoalelesilvrce din Romdnia

Legend{
PVPn(7o)
0 -10
11 20
2 1. 3 A
31-40
4 1- 5 0
51-60
61 7A
7 1- 8 0
81-90
91 100
1 0 1- 1 1 0
111 124
121 13A
131 140
141 15A
151 160
161- 170
171 T80
181 190
191- 20a
>2AA

-Km
0 30 60 120 180 2i0

Cantititile relative de precipitalii (in % din valoarea medie rnultianuald) inreeistrare


in luna iunie 2002in ocoalelesil.r,icedin Romdnia
Legenda
SPI

t;:;:,.*::*:::"",.,
:-**
-2 4 _2 0 &trem de secetos
-1,9 ' -1.5 lode secelos
-1 4 -1,0 Moderal ec.los
-nq 10 Atr@trromar
j1,5 Mod€ratploros
1,1
1,6-20 FoePlolos
2,1 - 2,5 L\e€m de Plotos
2,6' 3,0 &cesivde Ploros
>3 0 NemdFm€ntr&ploros

0 37.5 75 t50

Indicele standardizatal precipitaliilor (SPI) din luna iunie 2002in ocoalele silvice din Rom6nia

Legenda
SPI
<-3,0 Delelificre
'2 I - '2 5 hcesiv de scebs
-2'4 _ 2 0 Extren de secetos
* -
1 I - -1 5 trom seceto.

l l:l;].'If#x"-:t
Iil13 il"*:i:::"
:\, ' '
f ;:.:,:
"Tlth::",.."
\',/*--1-
t-{}';

35 70 140 210 280

Indicele standardizat al precipitaqiilor cumulate pe trei luni anterioare (SPI)


din luna iunie 2Ql2inocoalele silvice din Rom6nia
Rezuitate r3

l,egcn(la
ll l l, intntl

l- 11 rl!
t1 3i)
"xl
.11 a:i

li. 1l
',
at)
ar 3a

t:t ,. ,)
'','t 1r\.:
1:)1 1':,t)
'l' i4-1
'11
lal
tal 1!a
'ii-
1:l

t. t
r
I''oil
t:t' :a!

it{r rNt ll0

Er.apotranspiratia
potenpalriin luna iunie 2002in ocoaleiesih.icedin Rorniinia

I-egenda

':34 't]l
t::_r rlt:
.-
:j9 "-,

:3 ait
it9 3!

r.!t ii

t! ua
:l il

..::.

--f,ji

) li) an) 1:lr I Sir i !)


r
ilezervade apadin so1inregistrald
in luna iunie 2{)A2tn ocoaleiesilyicedin R.ornrinra
in pSdurile
secetei
Monitoringul dinRom6nia

6.5. Raportul de monitorizare a riscului de aparifie a seceteipe luna iulie 2002

in luna iulie 2002 s-aincheiatinstalareape tot teritoriulldrii a releleiproprii a R.N.P.


pentruevaluareariscului de aparilieia seceteipebazamdsurdtorilorasupraprecipitaliilor
totale $i efective (P-ETP). Instalarearefelei de monitoizare a seceteis-a incheiat in data
de l0 iulie, de aceeadateleprivind valorile precipitaliilordin ocoalelesilvice din judelul
Suceavareprezintdvalori incomplete(doarpentruperioadal0-31 iulie).
in luna iulie s-aumf,suratgi validat datelede la 368 ocoalesilvice.Practic,incep6nd
din luna august2002 releauade monitorizarea riscului de aparilie a seceteifunclioneazi
pe intreg teritoriul !6rii. Urmeazdca pe bazapreludrii datelordin lunile urmdtoaresd ana-
lizdm toate aspectelelegatede fiabilitatearezultateloroblinutein toatefazelede achizitie,
transmiteregi prelucrarea datelor.
Sfhrgitul lunii iunie gi aproapetoatd luna iulie a anului 2002 s-a caracterizatprintr-un
regim pluviometricexcesiv,determinatde invaziateritoriuluiRomdnieide la vestla estde
masede aer umed din vest careau determinatformareaunor fronturi, adeseastalionarepe
teritoriul montangi de dealuridin estulCarpalilorOrientali gi sudulCarpalilor Meridionali
insolite de precipitalii abundente.Precipitaliile cdzutein luna iulie au avut va-lori mult mai
mari decdtmediamultianualdin majoritatearegiunilor [drii cu excepfianordului Dobrogei
gi nord -vestulextremal !6rii undevalorileinregistrates-ausituatmult sub mediamulti-
anualS.
in majoritateocoalelorsilvicedin Moldova din Carpalide curburdgi Meridionalican-
titalile de precipitaliicf,zuteau provenitdin ploi de intensitatefoarteputernicaceeace s-
a asociatadeseacu viituri gi pagubeimportante.Dupdo perioaddde 6 luni excesivde sece-
toase,in specialin sud (Dolj, Mehedinli,Gorj) 9i est (Dobrogea,Birf,gan) precipitaliile
cdzutein iunie gi iulie ar trebui sd refacbin bun6 partedeficitul de apl din sol gi si asigu-
re o mai buni dczvoltarea culturilor.
Din pf,cate,date fiind intensitf,lileinregistrate,scurgereala suprafalasolului a avut va-
lori foarteridicatecu consecinlenegativein specialin zoneleneacoperite de p6duri.
Pebazamisurbtorilorasupraprecipitalilortotaleinregistratela 368 ocoalesilvice din
lard s-au calculat toti indicatorii care permit evaluareacantitativaa deficitului excesivde
precipitalii $i intensitateaseceteisau excesuluide precipitaliiprin intermediulindicelui
SPI inregistratin ultima lund sauin ultimele2-5 luni pentruocoalelesilvice la cares-au
fdcut misuritori sistematicein relea.
Harta precipita{iilor lunare (Pi). Pe baza mdsurltorilorefectuatela pluviometrele
totalizatoaredin releauade monitoring a secetei,valori careau fost reprezentategrafic in
hartd,se conshta cd precipitaliile cf,zutein Moldova, Bf,r6gangi in Carpali Meridionali au
reprezentatpeste150- 200 mm in majoritateaocoalelorsilvice.Valorilecele mai reduse
s-auinregistratin DeltaDunirii (sub 10mm), Dobrogeade Sud(20 - 30 mm) 9i in Cdmpia
de Vest9i C6mpiaTransilvaniei(20 - 70 mm).
Harta precipitafiilor medii multianuale (Pm). Luna iulie se caracterizeazd prin va-
lori mari ale precipitalilorapropiatede valorile medii din luna iunie cdnd se inregistreazi
maximul anual in climatul temperat- continental,dominant pe teritoriul Rom6niei.
Valorilemaximede precipitalise inregistreazdinzonamontanagi de dealuri(>100 mm)
iar valorile minime 30 - 40 mm ?nDobrogeagi Sudul Olteniei.Gradientulde cregterea
precipitalilorarevalori medii pentruaceastA lunf,de 10 - 15 mm/100m.
Harta deficitului/excesuluide precipita{ii (Pi-Pm). Pebaza diferenteidintre preci-
pitaliile efectivecdzutein luna iulie gi precipitaliilemedii multianualeale lunii iulie s-au
reprezentatsinoptic valorile in hartdconstatdndu-se urmf,toarele:
- in toatd Moldova gi Muntenia s-au inregistratexcesede precipitalii fa![ de media
multianual6,cuantificatela20-50 mm pentruSudulextremal t6rii pdn[ la 120- 150mm
in exces,in Moldova Centraldgi de nord.
- in Dobrogeagi Transilvaniaprecipitaliile clzute au fost in deficit de 20-40 mm iar
in CdmpiaTransilvanieideficitulinregistrata depbgit70-75 mm.
Harta cantit5{ilor relative de precipitafii (Pi/Pm x 100).Raportdnddeficitul/excesul
de precipitaliiinregistratein lunaiulie la valorilemedii multianualeale acesteiluni secon-
statf,ci in Moldova gi Blrdgan excesulde precipitalii a depdgitde 2 sauchiar de 3 ori val-
orile medii multianualea lunii iulie.
in Transilvaniagi in special in nord-vestulFrii ,deficitul inregistrat a reprezentatin
medie20 - 70 % din precipitafiilemedii multianuale,iar in Delta Dun[rii peste90% din
mediamultianuald.Aga cum se observddin hart6,se remarcdzonecu excesmarede pre-
cipitalii in toatl zonaextracarpatica, dar gi zonecu deficit ridicatin specialin Dobrogeagi
nord - vestul f5rii.
Harta indicelui standardizatal precipitafiilor (SPI). Indicelestandardizat al preci-
pitaliilor se calculeazdca raport intre (Pi - Pm)/ Pm gi coeficientulde varialie (s) al pre-
cipitaliilor medii multianualeale lunii iulie, gi permiteevidenliereaintensitdliideficitului
excesulde precipitaliipentrufiecareocol silvic in parte.in rapoartelepe lunile anterioare
s-a prezentatcorespondenfa dintrevalorile indiceluiSPI gi P% gi semnificaliaacestorva-
lori pentruzonatemperatcontinentald a emisfereinordice.PehartaRomdnieis-areprezen-
tat indiceleSPI in luna iulie.
Luna iulie s-a caracterizatca fiind excesiv de ploioasdpdnd la nemaipomenitde
ploioasdin toatd Moldova, in Carpa{iide Curburl gi in nordul Bbriganului. Aceeagicarac-
teristicda avut-o in unele ocoaledin Oltenia.Pentruteritoriul Transilvaniei.luna iulie
poatefi caracterizatd, ca aproapenormaldsauchiar moderatploioasdin bazinul mijlociu al
Muregului.In rcstul TransilvanieiEi lanlul Munfilor Carpafiregimulprecipitafiilorin luna
iulie se incadreazl.in normal cu c6tevaexceplii in D.S. CaragSeverin.in Dobrogeaval-
oarea indicelui SPI cancterizeazi luna iulie ca foarte secetoasS-extrem de secetoasain
DeltaDundriigi moderatsecetoasd - aproapenormalSin rest.SudulDobrogeia primit can-
titdli mult mai mari decdtnordtrl,regimul pluviometricfiind foarte ploios - excesivde
ploios.
Harta indicelui standardizat al precipitafiilor pentru trei luni (SPI3). Pentru
ocoalelesilvicein cares-aufbcutmdsurdtoriin ultimeletrei luni s-acalculatindiceleSPI
carepermite caracterizar ea intervalului mai-i ulie astfel;
- Foartesecetos- extremde secetosin cdmpiadin vestul
lArii gi in dealurilevestice,
in ocoalelesilvicedin sudulD.s. Dolj (o.s. Calafat)9i D.S. Mehedinfi(o.S. orgova)qi in
Bdrdgan;(O.S.Slobozia)
- Moderatsecetosin norduljudelului Vdlceagi Gorj;
- Aproapenormalin Oltenia,Moldova la vestde Siret gi in sudulCdmpieiRomdne;
- Moderatploios-foarteploiosin ocoalelesilvicedin Moldova situatela estde Siret;
- Excesivde ploiosin cdtevaocoalesilvice din Moldova(Trugegti,Barlad,Br6ila)
Extindereamdsurdtorilorin toatd fara gi utilizarea indicilor propugi va permite in
76 Monitoringul in pddurile
secetei dinRom6nia

viitor o caracterizarcmai pertinentf, a regimului precipitafiilor in fondul forestier al


Romdnieigi obiectivizarea soluliilor de gestionaredurabili a pldurilor.
Harta evapotranspirafieipotenfiale(ETP). Valorileevapotranspiraliei au depdgitin
aproapetoate ocoalelesilvice 80 mm. Cele mai mari valori s-auinregistratin Dobrogea
Centrali, in B6rdgan(>120 mm) gi sudul CAmpieiRomdne.In restulteritoriuluivalorile
au oscilatintre 80 gi 110mm. Cele mai mici valori ale evapotranspiraliei potenliales-au
inregistrat acolo undecdderifrecventede precipita!1icareau menlinut umiditateaatmos-
fericdridicatS.
Harta precipitafilor efective (P-ETP). Precipitaliileefective cdzutein luna iulie2002
in pddurile din Romdniaau fost foarte diferite sub raportul contribufiei lor la refacereare-
zerveide api din sol sauaccentuarea deficituluidin lunile anterioare.
Din analizah64ii se
constati cf, valori pozitive ale precipitafiilor efective s-au inregistrat in toatf, zona
Carpaticdgi Sulcarpatic5.Celemai mari rezerves-auacumulatin Moldova gi Carpafiide
Curburd (> 70 mm) 9i chiar in Bbrdganulsudic. Valorile deficitares-au inregistratin
Dobrogea(-70 mm) 9i nord - vestullZirit(-40 - -60 mm).
In Transilvaniaqi Olteniavalorilerezerveide apddin sol s-aumai reduscu 10- 40 mm.
Dupd o jumtrtatede an secetossauexcesivsecetos,in ocoalelesilvice din estul gi sudul
flrii incepeo perioaddmai ploioasf,careva opri declinulfiziological arborilorinstalaliin
perioadamartie- iunie 2002.
Rezuitate

L,egcnrlir

ffi.'
ilY^-t;-i

-rE -
rlr S, .1.i,

t a n t r l a t t j e -r i c i r t c i : r l t i t l i t l , : i . r , r u ti*n i L r n ai L r l r el t ) ( i l i r { , J { \ a i e l c
srii iee dtn Ror.nanr:

l,cgcn {lri

n :: )l

ryL\,
6 I :tii lNlr ,li

C a n t i t a t i l eu t e d r i r n u l t i a n u a i ed e p r - e r : r n i t a lcr iri z u t i ,i n l u n a i u l r c
i.,rcoaleic:il'rcc din Ror,_'ni:i
78 in pddurile
secetei
Monitoringul dinRom6nia

Lcgen(la
I'i t'n (Dml

tr >,. ,,
T-

(i lf 6l ll0 i80 :+11

Dellcitr.rlr'excesulde precrpirarii (Pi - Pm1 inregistrat in luna iulte 2002 in ocoalcle silvlce ciin Romiinl:r

Legcnda
I'ii|\n {qnl

'11
2ta
?' -1i:

41 i-.
1. 6a
a' ita
:1 ::l
ft :,:

'tt 1_l
"t' '21)

1:1 13!

'ili
ta-
1':' r:l

't. ':t,

.\ >::,4'

I ar.r tf l2rl ll11

Caltitatile relatiye cle'precipitatii (ilr 9i, dirr r aloareamedic rnultianual.i)itltegistr-atc


in luna iulrr:2002in ocoalelesilvicedin Rotrania
Rezultate IY

Legenda
sPt

I;:,: ,.il::fTj:".,",
...
-2 4 2 0 Eften d. secetos
1I 1 5fodescceeis
'j- tq ,oModddl$.cr.\

t,o,n,'ro:iH.",T;il1 Fodeploios
- 11.6-20
21-25 Esend€Dloros
fzo eo Frc.sldepro,os
I 's,o NemaiNmenn de ploros

,:!fl

37.5 7J 150 25 300

Indicele standardizatal precipitaliilor (SPI) din luna iulie 2002 in ocoalele silvice din Romania

Legenda
SPI

[ ;":,.l:::]lT:'"".,".
-._-
-2 4 - -2 0 li1ren de secctos
i9 l5foanesecer.s
ffiR -r a - -r n \Lrdrrir {..ro.

l-os , o A p t u a p < nm r a l
-11-15 VoderatDior.s

21 25 L\remd.tloros
26-30 ixcesrydeplor.s
>3 0 \emalpn.ilr de ploros

\:7 '

t40 2t0 280

Indicele standardizatal precipitaliilor cumulate pe trei huri anterioare (Spl)


din luna iulie 2002 in ocoalelesilvice din Romdnia
30 in padurile
secetei
ii/onitoringul dinRomdnia

l-egcnd{
Ll P onur)
,!
,-- t
,- r' ;)a

'| .,i

t1 afl

r't : l
itl ![
3', t0l

i21r tEi) l4o

potentiali in luna rulie 2002 in ocoalelesilVicedin Rorndnta


Evapotranspir.a{ia

Lcgenda
Rs (DDr)

. i5a
_.--

13! 'ail
.
't! -
:il
i') 1.1
I i_r! ,lil

!9 :11
a:r !a
i! . :'l

-):) aa

39 . 3il
2U zia
-19 -a

:-,
'1

:1 lu

1- :C
ar a!
i' r.
i' lll

.41, 11,:
'111 :2a

-i
ffi.,,-
Iu'
f'15:'

) l:0 I 8lJ 110

in luna iuhe 2002 in oooalelesilvice din Rotniinia


Rezen.ade apa din sol inr-egistratii
Rezultate

6.6. Raportul de monitorizare a riscului de aparifie a secetei pe luna august2002

in luna iulie s-a incheiatactivitateade instruire a personaluluitehnico-inginerescde la


Direcliile silvice gi ocoalelesilvice din toati lara $i instalareade 406 punctede m6surare
a precipitaliilor totale gi efective care constituie refeauade monitorizare a riscului de
aparilie a seceteiin ptrduriledin Romdnia.Practic, incepdndcu luna augustraportul de
monitorizarea seceteicuprindedatedin toatd tara.
Pe baza mdsuritorilor efectuatein 406 puncte de monitoring s-au calculat toli para-
metrii care permit evaluareadeficitului/excesuluide precipitalii (fap de media multianu-
ala) 9i intensitateasecetei/excesului prin intermediul indicatorului SPI (indicele standar-
dizat al precipitafiilor).Menlionim ci pentru caracterizarea intensitdfiiseceteiindicele SpI
secalculeazi gi se cartografiazlnunumai pentruluna curentdgi ci pentru2 . . -nluni ante-
rioare, deoarecesecetaesteun fenomencumulativ caretrebuie cunoscutin cele mai mici
detalii pentru a anticipa consecinlelegi stabili solufii de managementforestieradecvate.
Harta precipitafiilor lunare (Pi). Pe bazamisurltorilor efectuatela 406 ocoalesilvice
in luna augusts-a realizathartasinoptici din carerezulti o foarte marevariabilitate a pre-
cipitaliilor cdzutein diferite regiuni. Astfel, se constatdc6 in nordul Carpatilor Orien-tali,
in vestul Carpalilor Meridionali qi in Carpalii Occidentalicantitateade precipita{ii cdzute
au depigit cu mult medialunii, inregistrdndu-sefrecventvalori de peste180- 200 mm care
au produs local viituri gi dauneimportante.
Peansamblul!6rii sepoateapreciaci precipitaliile cizute au fost mai mari dec6tmedia
multianuald(peste80 mm) cu excepJiaBdrdganuluiundes-auinregistratvalori mai reduse
(30 - 50 mm).
Harta precipitafiilor medii multianuale (Pm). Luna august,in general,se caracte-
rizeazd,ca o luni ploioas[ cu valori medii pe !ar[ de circa 60 - 65 mm. La munte circa 85
mm, in zona de dealuri circa 70 mm iar in zona de cdmpie45 - 50 mm. Valorile maxime
ale precipitaliilor medii multianualein augustse inregistreazi in nordul
16rii (zona mon-
tanl) in toli Carpafii gi ?nTransilvania.Valorile minime se inregistreaz,lin sud-estul
![rii
(Dobrogea,Bdrdgan,sudul Moldovei) gi in sudul Olteniei.
In mod normal din august se inregistreazd,secet6,in Birdgan, Dobrogea gi c6mpia
Dunf,rii. Carpalii gi Subcarpaliisecaracterizeazdprintr-un regim ploios,num6rulzileloicu
ploaie putdnddepagi8 - 12 z1le.
Harta deficitului - excesului de precipitafii (Pi-Pm). Pe baza diferenlei dintre pre-
cipitaliile cdzutein august2002 Si mediamultianualda lunii s-arealizathartadeficitului -
excesului.Se constatdcd singurelezone cu deficit fald de media multianualtrsunt in nor-
dul larii in Maramureg,Bistrila gi Cluj, in Prahovagi Bir6gan. Exces de precipitalii s-a
inregistratin Teleormangi Olt, Gorj, Hunedoaragi sudul Direcliei silvice CaragSeverin,
dar gi ln Bihor, nordul Carpalilor Orientali gi Delta Duntrrii undecdderiabundentede pre-
cipitafii intr-un interval scurt de timp au determinatpagubeimportante.
Harta cantittr{ilor relative de precipitalii (Pi/Pm x 100).Din calculul acestuiindica-
tor se constatd cd'in sudul gi sud-vestul!6rii pe o zon6,situatd la sud de aliniamentul
Giurgiu - Arad, valoareaprecipitafiilor relative a fost aproapedubli fafd de media multi-
anualf,;aceeaqivaloarein Lunca Dunirii, Prutului Inferior gi Delta Dunirii. Zonain care
precipitaliile relative au avut valori negativein luna augustestesituatAin Birigan, nord-
vestul ![rii qi PodiqulMoldovei.
in pddurile
secetei
Monitoringul dinRomdnia

Harta indicelui standardizatal precipita{iilor (SPI). Pe hartaocoalelorsilvice din


Romdnias-a reprezentatindiceleSPI calculatpentruluna august.Se constatdcd in toatd
lara regimulprecipitaliilora fost aproapenormalsauexcesivde ploios.Astfel lunaaugust
aparccz excesivde ploioasi - foarteploioasSin sudulRomdnieigi in Dobrogea,dar 9i in
sud -vestul!6rii gi in ocoalelesilvicedin Moldova,de o partegi alta a Siretului.Practicin
luna augustnu s-ainregistratsecetddecdtlocal (O.s.HanuConachi- D.S. Vranceaqi O.s.
Simian- D.S. Mehedinfi).
Harta indicelui standardizat al precipitafiilor pentru trei luni (SPI3). Analizdnd
rezultatelecalculelorindicelui SPI pe ultimele 3 luni, reprezenlatepe hartf,,se constatd ci
acesteaau avut un regim pluviometricexcedentarinzona extracarpaticd, in specialin estul
Moldovei gi in sudul!6rii. Zonelein careseceta qi-aficut_prezenla se semnaleazd.in cdte-
va ocoalesilvicedin nord-vestul![rii (Sdlaj,Cluj, Maramureg,SatuMare) 9i Dobrogea,in
specialpartea sud-estic6. Restulregiunilorau avut,in ultimele3 luni, un regim pluvio-
metricnormalsauugorexcesiv.Dateledisponibilepentruultimele4 luni provin din sudul,
estul gi vestul Romdniei.Pentrurestul regiunilor refeauas-a instalat mai tdrziu. Din ana-
lizavalorilor SPI seconstatdcd ultimele4 luni in Moldova(in specialocoalelesilvicedin
zona Prutului) au fost ploioase,in unele ocoale (Trugeqti,Bdcegti,Bdrlad, Epureni 9i
Galali)inregistrdndu-se un regim extremde ploios- excesivde ploios.Secetas-amenfi-
nut la nivelul ,,foartesecetos- excesivde secetos"in ocoalelesilvice Slobozia,Simian,
Orgovagi in cdtevaocoalesilvicedin SubcarpaliiVestici(Sudrigiu,Vaqclu,Slv6rqin).In
restul regiunilor, acoperitede refeain perioadamenfionati, regimul precipitaliilor a fost
aproapenormalsaumoderatsecetos(in Cdmpiade Vest). Pentrucele mai multe ocoale
silvice din sudul Frii releauaa fost instalati incb de la inceputul sezonuluide vegetalie,
astfelincdt s-aputut calculaindiceleSPI pentruultimele5 luni.
Harta evapotranspira{ieipotenfiale (ETP). In mod normal in luna augustse inre-
gistreazdcelemai mari valori ale evapotranspirafiei potenliale,de reguldpeste100mm. In
luna august2002 valorileETP s-ausituatsubmedianormalddatoritdabundenleiprecipi-
taliilor in aproapetot teritoriul!6rii. Valorilecelemai mari s-auinregistratin DeltaDundrii
(> 120 mm), Dobrogea9i Muntenia(> 100mm), Valorilecelemai mici (60 - 80 mm) s-
au inregistratin zonamonana gi submontanldar gi in zonelejoase de cdmpiedin vestul 9i
nord-vestul!6rii, in specialin zonelecu frecventecdderide precipitalii.
Harta precipita{ilor efective(P-ETP). In luna augustprecipitaliile efectiveau avut
valori negative(-10 - -80 mm) ?nest gi sud-est(Moldova,Bdrdgan,Dobrogea)9i local in
nord-vestulldrii cu valori de -10 - -40 mm. Valori pozitiveinsemnates-ay inregistratin
nordul CarpalilorOrientali(+50 - +90 mm), CarpaliiMeridionali9i in cdtevaocoalesil-
vice din Munlii Apusenigi DealurileVestice.In restulteritoriuluivalorile precipitaliilor
efectiveau avutvalori pozitivedetermindnd imbogifirearezerveide apddin sol cu 10- 50
mm.
Analiza sinoptici a lunii august2002.Pluviozitatea lunilor iulie gi augusta fost deter-
minatl de deplasarea unorzonedepresionare din vestulEuropeisaudin MareaMediteran6,
care au determinatprecipitalii excesivein zone intinse din Centrul Europei, la nord de
Alpi. Inundaliile inregistratein Austria, Germania,Cehiasunt consideratecele mai puter-
-
nice tnregistratein ultimul mileniu,valorileprecipitaliilorlocaledepdqind200 mm in 2
3 zile ceeace a avut ca efect pagubeconsiderabileproduseinfrastructurilor (cdi ferate,
gosele)gi agezdrilorumane.
Rezultate 83

Legcndt
Pi {niln)

I ll
.1 a1
a': 31
,.' 1f,
.' ,_l
'f tx
a' -a
-'al

!- 9ii
:r" 1 r_'ir

./.-_,.i
--tiil..,.
-j

r_Krl
lr n) ai) [t ]Nt tl(l

Cantitalile dc plecipitalri cizr"rtein LunaaLrgust2002 in ocoalelesilvice din Romania

Lc-qcndr

fffi f i ' l
ti :i:l

:. 4l

51
3!

:r,:
Tt!

1:rl

t5l
lal
',ta
'rl!

:!J
:ll:l
j

l. 1'

r_Nnl
| :l t(i t:ll 180 !r)

Cantitatile rnedii rnultianuale clcprecipitatii cizute in luna august in ocoalele silrice rlin Rorliinia
u Monitoringul in piduriledinRomdnia
secetei

l,egenda
Pi-Pm(llm)

m.iso
ff rqs .to
W rrs tm
. -_ 129 1m
,119--110
,109 100
99 90
,89 - ,80
79 - -70
,69 , -60
53 50
-44
-39 - -30
-29.24
1 9 ,- 1 0
: 9-0

1 1- 2 4
21 3A
3 1- 4 0
i^="---l' 41-54
kl'Y' 51 60
61 70
71 80
. .81--90
91 1m
101 110
111 120
1 2 1- r J 0
riaia*. -^- - {-^
m,r
I14i i5o
f ,rso
0 30 tr 120 180

Deficitul/excesulde precipitalir (Pi - Pm) inregishat in luna august2002 in ocoalelesilvice drn Romdnia

Legenda
PVPn (%)

:ig o ro
lS'rr.:o
2 1- 3 0
31 40
41 50
5 1- 6 0
61,70
7 1- 8 0
81 90
fi-1m
1 0 1- 1 1 0
1 1 1- 1 n
121 13
1 3 1. 1 4
141 1fi
1 5 1- 1 m
1 6 1, 1 7 0
T/ 1 1 8 0

E
-
- :'::
tgt 2uu
-. >200

30 60 r20 180 240

Cantitdgilerelative de precipitatii (in % din valoarea medie multianuali) iffegistrate


'2002in
in luna ausust ocoalelesilvice din RomAnia
Rezultate

I*genda
SPI
< 3,0 hwrfic{€
.2,9- - 2 , 5 k i ! & @
-20km&$e

2,0 F(eploic
2,5 k€m & ploic
3,0 kc6av&ploiG
>3,0 Nm&pmqr. & pbi6

0 37.5 75

Indicelestandardizat
al precipitaliilor(SPf din luna august2002in ocoalelesilvicedin Rom6nia

Legenda
SPI
f .-s,o D*dficee
- -2.s - -2.5 kc6iv e $etG
-2,4_ _2,0 ken &sedos
-__ ,
- 1,9 - -1,5 F(tr *ebs
-t 4 - -1 O M&d $eros
Arwnomat
Ios-ro
. 11-1,5 @alplorc
1 6-20 Fo@ploi6
2,1 -25 ken&plois

ffi:l;" ff:i;*#Jl",.,*

35 70

Indicele standardizatal precipitaqiilor cumulate pe trei luni anterioare (spl)


din luna august 2002 in ocoalele silvice din Rominia
B6 lVonitorinoul in oddurile
secetei dinRomAnia

,r! :-'..
-j-'-1- r_-I

Dt ]ir t.l0

potentialain luna august2002in ocoalelesrlvicedin Ron-rinia


Evapotranspiralia

Lcgenrl:r
Rs ('nD,l

12.! |a:
',!
1 l1:i
1 ! t:i:l
!: 9!
:rl 5l
t! i!
a! ail

:rl il:l
l! ::l
-!
ii

..i

6it I ;,{r I 3rr t+lr

2002in ocoalelcsilrice din Rcnnanra


Rezer\'ade apadil sol inlegistratiiu luna aLrgust
6.7.Raportul de monitorizarea risculuide apari{iea seceteipe luna septembrie2002

in lunile iulie gi augusts-auverificat prin sondajmodul de efectuarea misuratorilor gi


s-auinregistratcoordonatele punctelordin releauade monitoring.in lunaiunie s-aincheiat
activitateade instruirea personaluluitehnico-ingineresc de la Direcliile silvicegi ocoalele
silvicedin toatdlara gi instalareade 406punctede mdsurarea precipitaliilortotaleqi efec-
tive careconstituiereleauade monitorizarea riscului de apariliea seceteiin paduriledin
Romdnia.Practic,incepdndcu luna iulie raportullunarde monitorizarea seceteicuprinde
date din toat6.lara. Lucrdrilede birou au constatin ameliorareamodului de prelucrarea
datelor gi a reprezentdrilorcartografice.
Pe baza mdsurf,torilorefectuatein 400 puncte de monitoring s-au calculat toli para-
metrii carepermit evaluareadeficitului/excesului de precipitalii(fap de mediamultianu-
al[) 5i intensitateasecetei/excesului prin intermediulindicatoruluiSPI (indicelestandar-
dizatal precipitalii le).
Harta precipita{iilor lunare (Pi). Pe bazamdsurdtorilorefectuatein circa400 puncte
din releauade monitoringa seceteis-aintocmit in sistemGIS hartaizoliniilor precipitali-
ilor din septembrie.
Din analiza hirlii se constatAcd,zonain cares-auinregistratcelemai multe precipitalii
in luna septembrieestesituatain nord-vestullarii (sudul Direcliei silvice Maramureggi
nordul Direcliei silvice Sdlaj)cu valori de peste150mm gi vestulCarpalilorMeridionali.
Pe ansamblu,valorile cele mai mari ale precipitaliilors-auinregistratin Transilvaniagi
sudullArii (in specialOcoalelesilvicesituatela sudde Bucuregti).Celemai mici cantitdli
de precipitaliis-auinregistratin PodigulCentralMoldovenesc, nordulB6r6ganuluigi nor-
dul Dobrogei(cu valori mai mici de 30 mm).
Harta precipita{iilor medii multianuale (Pm). Luna septembriese caracterizeazd,
printr-unregim pluviometricmult mai redusdecdtcelelalteluni din sezonulde vegetalie.
Cantitdfilemedii multianualesuntestimatela nivelul larii la 50 mm cu varialii de la 60 -
65 mm in zonamontanf,,50 - 55 mm in zonade deal gi 30 - 45 mm in zonad,ecdmpie.
Regional,celemai mari valori se inregistreazd in nord 9i vest (60 - 80 mm) iar cele mai
mici (30 - 45 mm) in Dobrogeagi Moldova.NumSrulmediual zilelor cu precipitaliieste
de 10- 12inzonamontand, 4-9inzonade,dealgisub4zileinzonadecdmpiedinsudul
[5rii.
Harta deficitului/excesuluide precipita(ii (Pi-Pm). Pebazadiferenleidintre preci-
pitaliile totale (Pi) cdzutein septembrie2002 9i valoareamedie multianuald(pm) s-au
reprezentatpe hart6valorile deficitului/excesului de precipitalii,prin intermediulizolini-
ilor, calculateprin interpolaredirectproporlionaldcu distanla,pentru400 punctein cares-
au frcut mdsurdtori.Se constatdcd in toatdTransilvaniagi in sudul ldrii s-auinregistrat
valori mai mari cu l0 - 120mm decdtmediamultianuald.Zonelecu excesmarede pre-
cipitalii (peste60 mm) sunt situatein nord-vestulldrii, in Direcliasilvic6 CaragSeverin,
Hunedoaragi in Direcliile silvice Teleorman,Bucuregtigi Constanqa. Zonelecu excedent
moderat(10 - 50 mm) suntsituatein vestulldrii qi in interiorularculuicarpatic.Zonelecu
deficit de precipitaliisunt situate?nestul!6rii, in Moldova,Biragan gi nordul Dobrogei.
Valorile cele mai mari ale deficitului se ?nregistreazd in PodigulCentralMoldovenescpi
DeltaDunf,rii,undeprecipitaliilecdzuteau fost cu l0 - 20 mm mai mici decdtmediemul-
tianuali a lunii septembrie.
88 Monitoringul in fiduriledinRominia
secetei

Harta cantittrfilor relative de precipitafii (Pi/Pm x 100). Din reprezentareacar-


tograficd se constatf,cl valorile excesuluide precipitalii sunt de 2 - 3 ori mai mari decdt
media multianual[ in nord-vestulllrii qi in toatf, CdmpiaRomdnd(in specialocoalelesil-
vice din sud). In Transilvania,nordul Cdmpiei.Romdnegi sudul Moldovei (intre Siret gi
Prut) excedentulde precipitafii a fost cu 60' l00o/omai mare decdtmedia.
Harta indicelui standardizat al precipitafiilor (SPI). Evaluarearegimului pluvio-
metric prin intermediul SPI pune in evidenll ci in toati lara acestaa fost excedentar-
aproape normal. Astfel, sudul 16rii gi nord-vestul prii se incadreazl intr-un regim foarte
ploios - excesivde ploios. Local; in nordul Direcliei silvice Suceava,sudul Direcfiei sil-
vice Vaslui gi Direclia silvicl Hunedoara,s-a inregistrat un regim foarte ploios. In
Transilvania (cu excepfia ocoalelor silvice din vestul Direcliei silvice Timig qi Arad)
regimul precipita,tiilorin luna septembries-a caracterizatca moderat ploios. Moderat
ploios - extrem de ploios a fost gi regimul precipitaliilor in sudul Dobrogei gi sudul
Moldovei. In restul lirii regimul precipitaliilor s-a caracterizatca fiind aproapenormal
pentru luna septembrie.Pe bazacalculului indicelui SPI pe ultimele 2 luni (septembrie-
august)se constatl ci in ceamai marepartea ![rii, in specialin sud,sud-vest,nord-vestgi
sud-estregimul precipitaliilor in ultimele 2 luni se caracterizeazd ca fiind foarte ploios -
nemaipomenit de ploios. De asemene4 nordul Carpalilor Orientali, Direclia silvicd
Suceavagi Neam!, s-a caracterizatprintr-un regim foarte ploios - extrem de ploios.
Regimul precipitaliilor a fost moderat ploios - aproapenormal, in Moldova Centrali,
Carpafii de Curbur[, Blrlgan, Centrul Transilvaniei,vestul extrem (D.S. Arad) gi in nor-
dul tlrii (D.S. Marimureg qi Bistrifa). Practic,in ultimele doui luni nu s-ainregistratsecetl
in nici unul dintre ocoalelesilvice din !ar6.
Harta indicelui standardizat al precipita{iilor pentru trei luni (SPI3). Din harta
indicelui standardizatSPI pe ultimele 3 luni se constatflcd in a doua parte a sezonuluide
vegetafie, in Romdnia, s-a inregistrat un regim pluviometric excedentar caracterizat ca
foarte ploios - nemaipomenitde ploios in toatii zona extracarpaticd.De menlionatcd va-
lorile cele mai mari s-au inregistrat in zonele de cdmpie caracterizate,de regul6, prin
deficite de precipitalii.
In interiorul arcului carpaticqi in Transilvania,regimul precipitafiilor clzute in ultimele
3 luni poatefr caractenzatca foarte ploios - aproapenormal. Acelagicalificativ se acordi
gi nordului Dobrogei gi Deltei Dunlrii. Caracteristicileprecipitaliilor cizute in ultimele 3
luni au determinat,in mareparte,compensarea deficitului din primele 3 luni (aprilie, mai,
iunie) din sezonulde vegetafie2002, clnd, in sudul gi vestul ldrii s-auinregistratperioade
lungi de secetl foarte severS.
Harta evapotranspira{iei poten{iale (ETP). Pe baza deficitului dintre precipitaliile
totale (Pi) gi efective (P-ETP) mdsuratecu pluviometrelemontatein fiecarepunct de mo-
nitoring al seceteis-a calculat evapotranspiratiapotengiall(la suprafa{aliberl a apei) ln
fiecarepunct din refea:ETP : Pi - (Pi - ETP). Harta reprezinti izoliniile ETP in luna sep-
tembrie. Se constati cI cele mai ridicate valori ale ETP s-au inregistrat?n sudul qi sud-
estul grii (peste70 mm) Ei ?nocoal.elesilvice din jude{ul SatuMare (60 - 70 mm).
Valorile cele mai reduseale ETP s-auinregistrat in zona montan6,in special in Carpafii
Orientali (sub 50 mm) iar in extremulnord al acestora,chiar sub40 mm. Valori reduseale
ETP sub 50 mm s-auimegistratEi in CarpaEiiMeridionali 9i Carpafii Occidentaliinclusiv
in Cdmpiade Vestde la nord de rdul Mureg.In restulfirii (inclusiv in Carpafii de Curburd)
Rezultate 89

valorileETP au oscilatintre50 gi 70 mm.


Harta precipita{ilor efective(P-ETP).Agacum s-a ardtat,precipitaliilecareajung sd
constituierezervade apadin sol reprezintd,, teoretic,diferenladintre precipitaliiletotale
cizute intr-o perioadl minus evapotranspiralia. Pe baza mdsurdtorilorefectuatein 400
punctes-a realizathartacarereprezintdrezervade api din sol carese adaugala rczerva
existentidin lunileanterioare.
Se constatdcd in regiuneasituatdla est de Carpali,din Moldovapdn6la lalomila,
incfusivjumatateade norda Dobrogei,valorilerezerveisuntnegative(-20 - -g0 mm), in
restulteritoriului valorile sunt pozitive,ceeace inseamndc[ dupi precipitaliiledin sep-
ternbrie,rezervade apdin sol a crescut.Zonelein care rezervade apd in sol a sc6zutcu
peste 50 mm suntsituatein nordulBirdganuluigi Nordul Dobrogei.Zonelein carerezer-
va de apain sol a scdzutcu20 - 50 mm suntsituatein MoldovaCentraldgi de sud.in restul
larii, in specialin nord-vest,vestulCarpalilorMeridionaligi CAmpiaRomfinbrezervade
apd in sol a crescutin lunaseptembrie cu 30 - 80 mm.
Analizasinopticda lunii septembrie2002.inmodnormallunaseptembrie esteo lunf,
sdraciin precipitaliidatoritdschimbariiradicalea configuratiei baricecdndin Europa,in
zonasituatdintre 40"- 70"latitutinenordicd,seinstaleazd un brdude marepresiuneatmos-
fericd din Azore pdnl in Ural. Depresiunea islandezdse retragemult spre nord iar cea
arabdspresud,credndpremisepentruvremefrumoasdqi stabilitateatmosferic6.
In anul 2002 insd,,zoneledepresionare din nord gi din Mediteranas-audeplasatmult
spresud9i estin culoarulrdmasintreanticiclonulSiberiangi cel Azoric,ceeace a avutca
efectcdderiexcepfionale de precipitaliiin vestullarii (in specialNV) gi in sud.practic
toatl regiuneade la vestde arculcarpatica primit precipitaliide I - 3 ori mai mari dec6t
media.Sub efectulfenomenelor de foenizarezonasituatdla est de CarpaliiOrientalia
primit mai pulineprecipitaliidar cevamai.multdecdtmediamLrltianuald a lunii.
In acestecondilii,apreciemcd lunileexcesivde ploioasedin a douapartea sezonului
de vegetafie2002 au determinatpentrucea mai mare partea ldrii refacerearezerveide
umiditatedin sol 5i un startbun pentruculturilede toamn5,. Zoneleafectatcputernicde se-
cetadin februarie- iunie(D.S.Gorj, Mehedinfi,Dolj, prahova,Vrancea,Ialornita,Bihor
9i Arad)in carenu s-apututdeclanga campania de impdduriride primdvar6, beneficiazd de
celemai bunecondi{iipentrurealizarea unei campaniide toamnacu bune rezultate.
Monitoringul in pddurile
secetei dinRom6nia

x
I

Cantitatilede ltlecipitalii cazutein luna septembrie1002 in ocoalelesillice tlin Roniiuria

o"*'T,'];1,,,,,,
IGir:l -' ,- ..
ffi-l
it al
.1 -:

.':,::: I )

I', r:.
Ir.r r'.,
I,r::r
Ir'rr
f r,r r+:
I',fl r:a
'-
II , ; r -r,:r

llll..,,

ll,, 1N,'

Cantitatilemedii ntultianLralecleprcciprtittiicazutcin hura septentlrtiein ocoalelesilr ice clinRom:irtra


Rezultate 91

l.egrr rl,r
I'i llr , nrDr,

1.fiffi
ffi
r=F'

a_]ffi:t::::-n r
il-.rtit.trtt

l.rgrn{lil
l'i ' rl

€ffi::,:mt l

( ' l l r l i t l i i i l l t t : i l i l t ' 'c r i c


1 l t . - . : i l t l r r t ti it n " , , , l i l t i ; l i r ) : l t r . rr ! l l i i J ; jl t r l l i j . l t i l t : t l ir: li J l t , . - . L i : i i i l t !
ill lilniticltf!'l]lir119 l i l r ) l i t i l r r r r : r i c l , sr r i , , . . , , , . i , , r , , r r r ,
secetei dinRomdnia
in oadurile

Lcgcndrr
SPI
I.-:'t t.!r!!:
- )a, . f\'i.-.,, l,-...r.
. -:I : IFr'!h r! r.d'
..1trr:(!r',
t..r-t:l
#Hr rr r
I li :l'1.rt!rl
ffill
1r:: f.trtiLlr,'
ll:a frtrr:t]..t1r,,

I '].,"',;i;,;]],',.,,,

.i tnr ttj

al precipitatiilor(SPI) din lrrnasepteuibliel0t)l in ocoalelesih ice din Ronrinia


lndicelestandaldizat

l4 11 , lr-'

Liclicelestandaldizatal precipitatiilot' ( SIil )


cnulrlatepe trei luni artterioale
clinlrrnasel)tembliel0t|l in ocoalelesillice clinRonania
Rezultate 93

l. ;l .,'-=.'-
.'',i l
li\i
'l-.
_i-'i
\1 \\'
\!.,!\
'-!'l
i-:_ '
t.

-t|r
.,
ltrL t:., ll

E r a p o t t a l t s l . r i t a l il i)i( r l e n t i a l iiir t l r r r r as e p t e r r r b f i el 0 L ) l i r t o e c , a l e l rs. i l r i c e c l i t rI { t r 1 1 i r r 6

l.tgtnrla

ffi
ffi
-,:.

*r\
i,--:-

.t,

\ - l

,!-i

-, -, .,+

I { c z c t ' r l tt l c a 1 u t l r n s { ) li n r a g t s t t i l t i i r r l L r r l rs e l t t e n r l l l t cl 1 ) l l l i r t o e l l r l e l e - i i l r i c c d r r r R o n l i r r r a
6.8. Raportul de monitoruare a riscului de aparifie a seceteipe luna octombrie 2002

Pe bazamlsurdtorilorefectuatein 404punctede monitoringdin toateocoalelesilvice din


larAs-aucalculattoli parametriicarepermit evaluareadeficitului/excesului de precipitaliiin
raportcu mediamultianualda lunii octombriegi intensitatea secetei/excesuluide precipitafii
prin intermediulindicatoruluiSPI (indicelestandardizat al precipitaliile).Realizareamlsurl-
torilor de fost posibilddatoritddevotamentului personaluluitehnico- inginerescde la ocoalele
silvice qi activitalii coordonatorilorproiectuluila nivelul fiecdreiDireclii silvice din lartr.
Cu inceperedin luna martie2002 rezultatele prelucrlrii datelormasurate9i ha4ile sinop-
tice ale indicatorilorde caracterizare a seceteiintocmitein sistemGIS pot fi accesatedirect
de ctrtrebeneficiariiproiectului(RegiaNalionall a Pldurilor, Direclii silvice,ocoalesilvice,
Institutul de Cercetdrigi AmenajdriSilvice,FacultAflede silviculturi) de pe site-ul Stafiunii
Experimentalede CulturaMolidului CdmpulungMoldovenesc:http://www.icassv.ro/seceta.
Harta precipita(iilor lunare (Pi). Pe bazamdsurltorilorf6cutein 404 ocoalesilvice din
re[eauademonitoringa seceteis-a?ntocmithartaGIS a izoliniilor din lunaoctombrie.Secon-
stati cd distribuliaprecipitaliilordin octombrie2002sedeosebegte radicalde distribuliapre-
cipitaliilor medii multianuale.
Valorile maxime ale precipita[iilor cdzutes-au inregistrat in nord-vestul t6rii (peste 150
mm), in Munlii Maramuregului, in vestulCarpafilorMeridionali(100-120mm), in sudul
Moldovei (peste100mm) gi in Teleorman,la vest de Bucuregti.Celemai redusecantitblide
precipitaliis-ausemnalat?nC6mpiade Vest(30-50mm) 9i in C6mpiaTransilvaniei(30 - 40
mm). De asemenea, valori redusealeprecipitafiilor,s-ausemnalatgi in nordulMoldovei,unde
au sczut sub mediamultianualda lunii. In estulBardganuluigi in Dobrogea,valorile preci-
pitaliilor au depdqitmediamultianuald.
Harta precipita{iilor medii multianuale (Pm). Luna octombriesecaracterizeazdingen-
eralprintr-unaportmoderat- redusde precipitalii,cantitateamediemultianualdla nivelul prii
fiind estimatla 50 mm. Yaria[iaprecipitaqiilorcdntteestemult mai redusddecOtin lunile de
var6, de la 60 - 70 mm in zonade muntela 50 - 55 mm inzona de deal 9i 40 - 45 mm la
cdmpie.Valorilemedii multianualearatf,cdcelemai mari cdderide precipitaliiseinregistreazd
in nord-vestultdrii (70 - 80 mm) iar celemai mici in Dobrogeagi Moldova (35- 40 mm).
Harta deficitului/excesuluide precipita{ii (Pi-Pm). Pebazadiferenfeidintreprecipitali-
ile cizute in luna octombrie2002(PD gi celemultianuale(Pm) s-aureprezentat, pe hafiA,va-
lorile deficitului/excesului de precipitaliiprin intermediulizoliniilor calculateprin interpolare
geostatisticlpentrucele404 punctede monitorizare.
Din analizahirlilor se constatic6, aproapein toatf,tara,cv excepfianorduluiCarpalilor
Orientali,Carpalii Meridionali gi nord-vestul.tArii,precipitaliilecdzute?nluna octombrieau
fost excedentare. Cele mai mari excedentes-auinregistratin Maramureg,sudul Moldovei,
CaragSeveringi Teleorman.Valori excedentare s-ausemnalatqi in sud-estulldrii (B6r6gangi
Dobrogea).
Harta cantitifilor relative de precipita{ii (Pi/Pm x 100).Din hartdseconstatdcd fali de
media multianualba lunii octombrie,precipitaliilectrzuteau fost de 2 - 3 ori mai mari in
Dobrogeagi Teleormangi de 0,5 - I ori mai mari in nordul Direc(iei silvice Maramureggi
sudulDirectiei silviceCara$Severin.In restul!6rii, precipitaliileau fost apropiatesaucu circa
30 - 50% mai mari decdtmediamultianuali.In CarpafiiOrientaligi Meridionalis-auinregis-
trat precipitaliimai redusecu20 - 30%odecdtmediamultianuald.
Harta indiceluistandardizatat precipitafiitor(SP!. CalcululindiceluiSpl pentruluna
octombrie punein evidenll ci aproapetot teritoriul
!6rii se incadreazlin regim up.oup" no.-
mal - moderatploios. SudulMoldovei gi sudul Teleormanuluipi Maramureguluise caracte-
rizeazdca fiind foarteploios- excesivde ploios.De asemenea, toateocoalelesilvice din sud-
estul ldrii au avut un regim al precipitaliilor moderatploios gi chiar foarte ploios (Delta
Dundrii).
in luna octombriegi septembrieindicelestandardizatal precipitaliilorpune in evidenfa
urmdtorulregim al precipitaliilor:
- foarte ploios - extrem de ploios in sudul Cdmpiei Romdne,
sudul Dobrogei, sudul
Moldovei gi nord-vestulfirii (DirecfiasilvicdMaramureg).
- moderatploios in nordul CdmpieiRomdne,Subcarpafiisudici,
sudul Moldovei, nordul
Dobrogei,nord-estulBanatuluigi nord-vestulTransilvaniei(inclusivCdmpiaTransilvaniei).
- aproapenormalin Moldova,carpalii Meridionaligi restulArdealului.
De remarcatci in mod normallunile septembrie - octombriesuntdeficitarein precipitalii
in sudul!6rii, undein anul 2002 s-auinregistratexceserar intdlnite.
Harta indicelui standardizat al precipita{iilor pentru trei luni (SPI3). Calculatpentru
ultimeletrei luni indiceleSPI punein evidenldurmdtoareleregimuriale precipitaliilor:
- excesivde ploios - nemaipomenitde ploios ?n tot sudul
larii (din Mehedinli pdn[ in
Dobrogea)
- foarteaploios- extremdb ploiosin Banat,SubcarpaliiSudici,nordulBardganului,
sudul
Moldovei, nord-vestullarii gi nord-estulTransilvaniei
- moderatploios- aproapenormal?nCarpaliiOrientali,CarpafiiMeridionaligi
Campiade
Vest.
Sepoateapreciacd ultimeletrei luni s-aucaracterizat printr-unexcedentde precipitafiiin
toatdtaraceeace a determinatrefacerearezervejde api din sol.
Harta evapotranspirafieipotenfiale(ETP). Pebazadiferenleidintreprecipitafiiletotale
(Pi) gi efective(P-ETP)mf,suratela pluviometrelemontatein fiecarepunctde monitoringal
seceteis-acalculatevapotranspiralia potenfialf,(cantitateade apaevaporatdla suprafafaliber[
a apei)in fiecarepunctdin refea.Seconstatdcd valorilecelemai mari (peste50 mm) ale ETp
s-auinregistratin sud-estul!5rii gi in Olteniasudica.In anumitezone(DeltaDunarii,nisipurile
din^sudulOlteniei)ETP a depdgit60 mm.
In restulteritoriuluivalorileevapotranspiraliei au avutvalori reduse(10 - 50 mm), cele
mai mici valori inregistrdndu-se in nord-vestul!6rii pi in Carpatidatoritaumiditalii ridicatedin
atmosferd,precipitaliilorabundente gi temperaturilormai scAzute. Agacum estecunoscut,pre-
cipitaliile din octombrieseacumuleazd,inmarepartein sol contribuindla realizarearezervei
de apdin sol pentrusezonulurmdtorde vegetafie.
Harta precipita{ilor efective(P-ETP). Teoretic,precipitafiileefective(P-ETP) reprezin-
tA cantitateade apb careajungela sol gi constituie(in mare parre)rezewade apda solului.
Atunci cAndsuntexcedentare sauprovin din ctrderimasivede precipitalii,o marepartedin ele
se scurgla suprafaga solului sauajungln apa freaticf,percoldndsolul. Aceastase adaug6la
rezervaexistentddin lunile anterioaregi va constituirezenrade apf,totalddin sol la sfdrsitul
lunii octombrie2002.
Din hartaseconstatacd.rezewade apds-aimbog[fit in nord-vestul
larii cu peste80 - 120
mm 9i tn CarpaliiMeridionalicu 20 - 80 mm. In vestulf5rii, CampiaTransilvaniei, sudul
Olteniei,nord-estulprii gi sudulDobrogei,rezervade api din sol a scazutcu 20 - 50 mm, ca
urmarea evapotranspiraliei, incd intensein acesteregiunisaudeficituluide precipitalii(nord-
estulRomdniei).
Analiza sinopticl din luna octombrie2002.Aceastdsitualiese datoreazd, in general,
anticiclonului
sldbiriiactivitS{ii Azoric gi extinderii Anticiclonului Siberian pesteEuropa ceea
ce favorizeazaaparilia,in golful Genua a unor depresiuni care pot fi antrenatepdnd in vestul
RomAniei,adeseain conjuncliecu fronturilegeneratede depresiunea Islandezacarecoboarl
mult spre sud. Majoritateateritoriului !6rii se afl6, de regul6,sub influenla anticiclonului
Siberiancare aducemasede aer rece gi uscat.Luna octombrie2002 s-a caracterizat,insi,
printr-o vreme mai inchisdgi mai ploioasddecdtde obicei, datorititsldbirii activitZiliantici-
clonului Siberiangi activariianticiclonuluiAzoric ai a culoaruluidepresionar din nordul
Scandinaviei p6nd in Mediterana.Aceastb situaliesinopticd afavorizat formarea mai multor
fronturi atmosfericecareau adusmari cantitdli de precipitalii,in special, in vestulldrii.
t.{t

t-.-.-lt
t'i lr'11
T-- ffi
?l?i

,.":-? E
I

II tr, :,+,,

( l t n t i t a t t l e d e p l e c i p r t a t r i c i z u t c i n l u l l i l o c t ( ) r l r t r r i .l t . t ( t l i r t o r o a l e l c
sillice tiin Rrrrltirlll

Lcgtnrl:t

-.v- "ri{r*
ffi
re
\=_ ,":

I
, : : ! ; I

{.lrrrtilirtiicll1.!|ililil|Iti:llltlll|e.|c1ll.eci1,itittiIr:llztl|ciltlrttlitl,ell,lttilt.leill,lllllil:|c
9B lVonitoringul in pddurile
secetei dinRomAnia

Ltgcutlrr
I'i I\utntrrr

l-t '
,' rr: rrt
.ii: ::
'|
?) r!
tl irf
1 : :! i:!:
::
a

1t)
ra

il, r' lllL

r . : ; L t(ll e p r e c l l l t e t ! l ( P r - P n i l i r t r e g t s t r a ti n l L r n uo c t o m b l l g l f ) 0 1 i r t t c r u l e l e s t i i t c e t l t r t R t r t u r i n r l t

i-egcutlit
l ' i I ' n rr " " )

:l
:l
tl
:l

tl|

(;irrtrlutilelelatireclepr-ecipitlrtii{in9odin\itloareuuiediettrttltiarttrailtiirtlegtsttate
itr lutta oclottr[rlie ]0(]l itt ocoaiele srllice iiin Rottllitita
Rezultate

Lcgcndir
sPl
II :
- -:l

', '_
1.. liir tli rrl

Inclicelestandalcjizatal preclpitatlrlor(SPI) drr luna octombrie1002 in ocoalelesih icq'ilm it{}llruuu

llr, ], lfi

ai piecil;itatiilolcumuiatelretr-eiir-rliantt'r'ioale
Lrcliceiestanclarclizat (siri)
din lr-rtaoctonll]fie2001 il ocoaleiesillice clirrRl'nvlnia
, i;.1_1
..,'.:.

ry

*
,.#

tr
6.9.Raportul de monitoraare a riscului de aparifiea seceteipe luna noiembrie2002

in luna noiembries-a f6cut instruirearesponsabililorla nivelul Direcliilor Silvice privind


modul de instalarein terena captatorilorde zdpadl,pentru mdsurarea precipitaliilorsolidecare
cad in sezonulrece.
Harta precipitafiilor lunare (Pi). Continudndtendinfainregistratdin ultimele3 luni, pre-
cipitafiile cdzutein luna noiembrie2002au avut o distribuliein totaladiscordanla -.diu
multianualSa precipitaliilorcdzutein noiembriein lara noastrf,.AnalizAnddistribufia "ucantita-
tivd a precipitaliilorpe teritoriul Rom6nieiconstatdmc6 valorile maxime s-auinregistratla
periferiaarcului carpaticcu maximede peste80 mm in nord-vestd
Frii (D.S. SattiMare gi
Maramureg)in sud-vest(D.S.CaragSeveringi Mehedinji)qi in sudulMoldovei (D.S. Vaslui,
D.S. Vrancea).Valori ale precipitaliilorcuprinseintre 60 9i 80 mm s-auinregistratla periferia
zonelor menlionate(D.S. S6laj, Bihor, Arad, Timig) dar gi pe o zond"intinsd din sudul
Romdniei(din zonacentralba CarpalilorMeridionali pdni in Teleormangi Codrii Vlisiei).
Valorilecele mai reduseale precipitaliilor(sub 50 mm) s-auinregistratin nord-estd
Frii
(D.S. Suceava,Botoqani,Iagi,Neam!)in centrulTransilvaniei(D.S. Cluj, Bistrila, Uuregj in
sudulDobrogeigi sudulOlteniei.Recordulprecipitaliilorminime in lunanoiembrie200i s-a
inregistratin D.S. Suceavagi nordulD.S. Botogani(sub40 mm). Practic,precipitaliiledin
aceastdzondau fost determinatede advectiade masede aerrece din2 - 5 noiembriecareau
determinatun stratde zdpadd. de 20 - 30 cm.
Harta precipitafiitor medii multianuale (Pm). Luna noiembriese caracterizeazd.printr-
o pluviozitateredusdin majoritatearegiunilor!6rii, cu excep{iaCarpalilorMeridionali si clina
vesticda CarpalilorOrientali(Maramureg)unde se inregistreaza valori ce depdges6,70 - 80
mm. Valorilecelemai mici seinregistreazd in Moldova,Dobrogeagi estulMuntenleiundenu
depigesc35 - 40 mm. Valori reduse(40 - 50 mm) seinregistreazd gi in CdmpiaTransilvaniei
gi Cdmpiade Vest.Toamnaanului2002a fost excesivde ploioasd(comparativcu mediamul-
tianuali) ceeace se intdmplddestulde rar. Dupd N. Toporfrecventatoamnelorploioaseeste
de l%o?nDobroge4Moldova gi Transilvania,2%o in Munteniapi 6% in BanatgiOltenia.
Harta deficituluilexcesuluide precipita{ii (PFPm). Precipitafiilecdzutein luna noiem-
brie 2002 au avut valori mai mari decdtmedia multianualdcu 20 - 30 mm. Cele mai mari
excedentede precipitalii(mai mari cu peste50 mm fa!trde mediamultianuala),sreu inresis-
trat in sudul Moldovei, nord-vestull6rii $i sud-vestul
fdrii. Valori in excescu jd * sO111i,-
au inregistratla periferiazonelormenlionate(centrulgi sudul Moldovei, nordul B6fuanului
gi Dobrogei,Banatgi Mehedinligi nordul D.s. Bihor, Salaj Maramureg).o zond,in
9i r-
au inregistratde asemenea excedente de precipitaliide peste30 mm seafl6 in CdmpiaRom6nd "u."
la estede Olt (Teleormangi Vlasia). Singurelezone in care precipitaliiles-au apropiatde
mediamultianualf,seafl6in nordulCarpafilorOrientali(D.S. Suceavagi Bistrila) gi in bltenia
(D.S. Gorj 9i Dolj)' In centrulzonelormentionates-auinregistratvalori ale piecipitaliilor
cu
circa20 mm mai scbzutedecdtmediamultianualda lunii noiembrie.In restuiteritoriului pre-
cipitaliile cdzuteau avut valori cu I - 30 mm mai mari decdtmediamultianuald.
Harta cantitdfilor relative de precipitafii (Pi/Pm x 100).Calcul6ndin valori relative,
cantitalilede precipitafiicdzutein luna noiembrieconstatdmci in sudulMoldovei acesteaau
deplgit de peste2,5 ori precipitaliilemedii multianualeale perioadei.
in zona central[ a Moldovei, nordul Bdrdganului;i Dobrogei, nord-vestul
Jarii 9i in
C6mpiaRomdnS,la nord de Bucuregtivalorileprecipitafiilorau depdgitde 2 ori precipitaliile
-
medii multianuale.Pe zoneintinse din Moldova"Munteni4 Banat9i Bihor Maramure$,pre-
cipita;iile c1anteaudepigit cu 100%mediile multianuale.Zonele in careprecipitafiile au fost
dpopiate de mediamultianualdocupi arii intinsein Carpalii Orientali 9i Meridionali 9i in ves-
tul t6xii. In Oltenia gi nordul Transilvanieigi Bucovina precipitatiile cdzuteau reprezentat60
-80% din mediamultianualda lunii noiembrie.
. Harta indicelui standardizat al precipita{iilor (SPI). Calculul indicelui standardizatal
precipita{iilor pentru luna noiembrie 2002puneln evidenJiun regim al precipitaliilor aproape
nmmal in majoritatearegiunilor tirii cu exceptiazonei extracarpaticedin esful Moldovei qi
su&rl Murteniei gi nord vestul extrem al lArii in care s-au inregistrat pre'cipitalii in exces.
Asfel s-a lnregisfiatun regim moderatploios- in ocoalelesilvice din sudulD.S. Iagi, estul
D.S. Bacdugi Vranceq precumgi in tot Bdt'lganul de la Argegla Dundre.In nord':vestultirii
s-ainregishatun regimmoderatploiosin D.S. SatuMare,nordulD.S. S[laj qi in MaramureE.
Un regim foarte ploios s-a inregistrat?nocoalelesilvice din DepresiuneaMaramure;ului 9i in
tot sudul Moldovei. Un regim extrem de ploios - nemaipomenitde ploio5 s-a inregistrat in
srd-estul Moldovei intre Prut 9i Bdrlad.
Ultimele dou[ luni pot fi caractefizatecaavAndun regim aproapenormal alprecipitafiilor
in majoritatearegiunilor ldrii cu exceptiaestului, sud-estuluigi bazinul mijlociu al Somegului
(D.S. Maramureggi SAlaj)tn cares-auinregistratexcedenteimportante.Ultimele doul luni au
awt un regim moderat ploios in nord-vestul ldrii, in sudul Munteniei (D.S. Teleorman,
Bucuregti,Ialomila, Prahov4 Vrancea,Constan!4Tulcea,Baclu - estgi Ia$i - sud).Un regim
foarte ploios s-a inregistratiri ocoalelesilvice din sudulD.S. Vasluigi estul D.S. Vrancea-
O.s. Galafi,GriviP, Tecuci.
Harta indicelui standardizatal precipita{iilor pentru trei luni (SPB). AnalizAndharta
indicelui standardizatal precipitaliilor din ultimele 3 luni se constatdcAin toat6 lara regimul
precipitafiilor a fost normal gi pestenormal.Pestejumltate din teritoriul lnrii gi in specialzona
montanf,$i submontanaau avut in ultimele 3 luni un regim aproapenormal al precipitatiilor.
in exteriorul arcului carpatic,regimul precipitaliilor in ultimele 3 luni a fost excedentar
din Botoqanipanah sudul Olteniei. De asemenea,excedentara fost in nord-vestul!6rii.
Pe nivele caracteristiceindicelui SPI regimul excedentarde precipitalii din ultimele 3 luni
se poate caracterizaastfel:
- excesivde ploios- tn sudulMunteniei9i Dobrogei(D.S. Bucuregti,D.S. Ialomi{a,D.S'
Constanla)gi in nord-vest(O.s.Ulmeni, $omcuta).
- extremde ploios- in D.S. Teleorman,Bucuregti,Ialomil4 Constanlaprecumgi in nord-
vestulftuii.
- foarte ploios - intr-o zond cuprinzdndocoalele silvice din D.S. Olt, Teleorman,
Ddmbovita,Prahova,Ialomila gi D.S. Vasluiqi Vrancea.De asemenea, o bundpartedin teri-
toriul D.S. SatuMare, Sdlaj, Maramureg primesc aceastb cwacteizue.
- moderatploios- in toli SubcarpaliiSudici gi de Curbur6,in CdmpiaMoldovei, Podigul
CentralMoldovenescai nordul Dobrogei(inclusiv Delta Dundrii). Aceeaqicaracterizarese
constatl gi in ceamai marepartea ocoalelorsilvice din nordulD.S. CaragSeverin.
Harta evapotranspirafieipotenfiale(ETP). Pebazamisurltorilor realizateasuprapre-
cipitafiilor totale(Pi) 9i efective(Pi - ETP) s-acalculatevapotranspiralia iar rezultateles-au
reprezentatgraficin harti subformaunor izolinii alecantitdfilorestimatea fi apapierdutdprin
evaporarela suprafafaliberf,a apeidin pluviometru'
Se constat?lci valorile maxime (30 - 40 mm) ale evapotranspirafiei se inregistreazdin
Banatgi Cdmpiade Vest(D.S. CaragSeverin,Timigoara,Arad). Valori cevamai mici (25 -
35 mm) s-au inregistrat in toatii Cdmpia de Vest, Banat
$i rama vestici a Carpalilor
Meridionali. De asemeneaestul Munteniei gi Dobrogeaau inregistrat valori asemlnltoare.
Cele mai redusevalori ale evapotranspiralieipotenliale(sub tO mm) s-auinregisfat in nordul
CarpatilorOrientali (D.S. Suceava)qi estulextremal Moldovei (D.S.Iai). In restulteritori-
ului evapotranspiratiaa avutvalori cuprinseintre l0 gi 20 mm.
Harta precipita(itor efective (P-ETP). Cantitateade api rlmasa in pluviometrul efectiv
(Pi - ETP) reprezintA- teoretic- cantitateacareajungein sol constituie rezeyade
Ei apd din
sol (in ipoteza absenfeiscurgerii la suprafali $i infiltrerii spre pdnza freaticl). Din analiza
h64ii se conshta cd,larezewaexistentitla inceputul lunii s-al rai udaugut cantititli osciland
intre 30 mm (in sudul prii) gi 70 mm in nord-vestulextrem al
1arii.
Valorile cuprinseintre 50 gi 70 mm s-auacumulatin tot vestul
lerii (cu excepfiaunei zone
situatein extremitateavestic[, la nord de ValeaMureguluiunde acumulareaa fost de circa 50
mm) 9i pe arii extinsedin MoldovaCentraldgi de Sud,Carpaliide Curbura centrulCflmpiei
9i
Romdne.In ceamai marepartea CarpalilorOrientali,nordulMoldovei,CampiaTransilvaniei
gi Olteni4 valorile rezeweide apl s-aumdrit cu 30 - 50 mm.
104 Monitoringul in pddurile
secetei dinRomdnia

Legcndr
I'i 1nnl)

I
i-14
1i ::
:T ti
11 lil
tl -:i
ii :!
r'l I
-1

n
1l

:1 Tai
1i)1 - 114
1 1I t:i
1:t l.ti

1tl , 1a:-i
l a T' 1 , 4

I i91 - 1!!
l:1 :-:rl
,:ilil

nr rir i:r, ls,r l4rr

Cantitalilecleltrecipitalricizute in luna noiembr.ie2002 in ocoalelesillice din Romania

Ltgrltl:t

' :| lir Jl| lsL! ll,r

Cantitatitemecliinrultialurle de plecipitatii ciizutein lurranoiettrbrie in ocoalelesilr ice din Rolilinia


Rezultate

i'i 1 ' u ri n r n i t

[ ) c f i c r t L r it ' i c e " L r L , i c ] l t e c t l l t t i ] t r i i l t t - [ ) t r r ] i l l e , j r s l r i l T i n l i r n . rn t , r c i l i l t r c l l l i r l i i r , r c o l r l ei e s r l r r c c r l r r r R a s r i l l a t

Lrgtn ti r
{'i l'n' 1'"

I t l

-:
,ryF

"ffi,
---
i , i ! l i i l i i t l l r ' : r - ' i l t i t r c . l e l - ' r e c i l t i l l r r i i l i r t " , , i l i i r ' \ a l i ) i l l e i l i l i c ( l tl.1 l U l l t i i l l u i r l l i i i n r c r r : t | l t e
i t t l t t r r ar r i , t , : t t r l r r ilti i f t l irroclllli'13:ilr rce ilrn Rorlilrr.r
106 Monitoringul in p6durile
secetei dinRom6nia

Legen(ltl
SPI

€Lnt

Indicele standardizatal plecipitaliilor'(SPI) din luna noiernblie 2002 in ocoalelesillice drn Rominia

-tor
llr' ]lil lNrt

lndicele stanclaldizatal plecipitaliilor cnmttlatepe tr.eihuri anterioale(SPI)


din huta noienrblie2002 in ocoalelesillice din Romania
Rezutate

ffi
lI
108 in pddurile
secetei
Monitoringul dinRominia

6.10Raportul de monitorizarea risculuide apari(iea seceteipe luna decembrie2002

Rezultateleobtinutein lunadecembrie2002au labazdmlsurdtorilefbcutecu ajutorulcap-


tatorilor de z[padi care au fost concepu{igi realizali la StaliuneaExperimentaldde Cultura
Molidului CdmpulungMoldovenesc.Aceqtiaau fost instalaliin conformitatecu instrucliunile
primite.Pe bazamdsurdtorilorefectuateIa circa350 ocoalesilvices-aucalculattoli parametrii
carepermitevaluareaaportuluiglobalde precipitaliigi realizarearezerveide apadin sol.
Harta precipitafiilor lunare (Pi). Analiz6nd distribulia precipita[iilorinregistratein
ocoalelesilvice din lara noastr6in lunadecembrie2002seconstatdo distributiefoarteapropi-
ati de ceamultianuali dar cu ugoarediferenle.Astfel, valorile minime au fost inregistratein
nordulgi estulMoldovei,valorilefiind insdsub20 mm, decimai mici decdtmediamultianu-
al6.Valorilemaximes-auinregistrat in nord-vestul Frii (peste100mm) ii in sud-vest(D.S.
qi
CaragSeverin Mehedin{i)dar9i in CarpafiiMeridionali gi DealurileVestice, undeau dep[;it
mediilemultianuale. In sudulMoldoveigi CdmpiaRomdna cantitalile
de precipitaliicdzuteau
depagitmediamultianuald cu 10-15mm cu excepliauneizonerestrdnse din lungulDunariigi
sudulDobrogei,undes-auapropiatde mediamultianuald.
Harta precipita(iitormedii multianuale(Pm).Lunadecembrie secaracterizeazdprinva-
lori mediimultianuale reduse(< 50 inm) aleprecipitalilor. Cantitalilemaximeseinregistreazd
in sud-vestul lirii (> 65 mm) gi nord-vest. Lan{ulcarpaticde asemenea beneficiazdde un spor
de precipitaliiimportantfatade zoneledepresionare gi de cdrnpie.Valorileminimeale preci-
pitaliilorin decembrie seinregistreazdin estulMoldoveigi DeltaDunirii (< 30 mm).In restul
16riivalorilecelemai frecventedepagesc rar 30 - 40 mm. Lipsapiecipitagiilor ?nlunadecem-
brieseexplic[prin prezenla anticiclonuluisiberiandeasupra estuluiEuropeicaredetermind, de
regulf,,vremestabild cu temperaturiscdzutegi precipitaliireduse.Numai parteade vest a te-
ritoriului Romdnieiprimegteprecipitaliimai ?nsemnate datoritbadveclieiunor tnasede aer
umeddin Mediterana (SV) sauOceanulAtlanticQllV)careins6nu reugesc sadislocemasede
aeranticiclonic din vestullarii decdtfoafierar"
Harta deficituluilexcesului de precipitatii(Pi-Pm).Din analizadatelorreprezentate pe
hartl prin izolinii seconstatdcd apareun u$ordeficit de precipitaliiin zonalanlului Carpatic(-
2A - 4A mm) qi in nordulgi estulMoldovei.In nor-vestgi sud-estseinregistreazl excedente
importante de peste50 mm in D.S.SatuMare,Maramureg, CaraqSeverin9i Mehedin{i.
Harla cantitS(ilor relativede precipitafii (PilPm x 100).Din analizadatelorprelucratepi
reprezentate in hart6 se constatdcd practictot vestul!6r'ii a primit cantitdlide zdpadf,duble
decAtmediamultianualdiar nord-estulcantitdlireprezentdnd doar20 - 60% din mediamulti-
anualf,.In restullarii acestea au fost apropiatede mediamultianuald.
Harta indicelui standardizatal precipita{iilor (SPI). Pe harla s-au reprezentat prin
izolinii valorileSPI calculatepentrulunadecembrie2002.Seconstatd cd aproape tot teritoriul
larii a fostin regimnormaldeprecipitaliicu excepliaunorocoaledin nord-vest gi sud-vest unde
caracteristica -
a fost foarteploios excesivde ploios.In alte c6tevaocoaledin D.S.Neam!,
FocAani,Olt gi VAlcea(fbraa vorbi de o zonare)s-auinregistratcantitdlide zdpadacare deter-
min6 incadrareaacestorain regimmoderatploios- foarteploios.Indicelestandardizat al pre-
cipitaliilorpe ultimele2 luni (SPI2)permiteo comparafiea precipitaliilorinregistratein
ultimele2 luni aleanului2002cu precipitaliile mediimultianuale aleaceleiaqi perioade. Astfel
sunt comparate cantit5filede precipitaliile
clnute in decembrie gi noiembrie 2002 cu media
multianuald a acestorluni extrasddin atlasulclimatologic al RomAniei.
Rezultate 109

Seconstatdcd majoritateateritoriuluilarii se incadreazd in regim aproapenormalal preci-


pitaliilor cu excepliaurmdtoarelorzone: sud-estulMoldovei (D.S. Vaslui, Vrancea)Delta
Dunirii (D.S.Tulcea)qi nord- vestulldrii (D.S.Maramureg) in careregimulprecipitatiilor este
caracteizalca foarteploios- excesivploios.Cdtevazoneaflatela periferiacelor menlionate
dar qi in vestullarii gi centrulCdmpieiRomdneauinregistratin ultimele2 luni un regimde pre-
cipitalii apreciatca moderatploios.
Harta indiceluistandardizatal precipita{iilorpentru trei luni (SPI3). Analizaregimu-
lui precipitaliilordin ultimele3 luni,pe bazaindiceluiSPI,permiteevidenlierea regimuluide
umiditateal {[rii pe o perioaddmediedar extremde importantdpentrurealizarearezerveide
apddin sol. SPI3permitecompararea cantitafi de precipitaliicdzutein ultimele3 luni cu can-
titdfilemediimultianuale aleaceleagi perioade. Din calculeleSPI3gi reprezentarea cartograficl
aferentdsepoateapreciacdin ultimele3 luni regimulprecipitafiilor in RomAniaa fost :
- extremde ploios- nemaipomenit de ploios: in sudulMoldovei,DeltaDun6rii,Nordul
CAmpieiRom6,ne gi Maramureg
- moderatde ploios- foarleploios: in centrulMoldovei,nordulBdriganului Dobrogiei,
9i
Tbleorman, CdmpiaVl[siei, Salaj- SatuMaregi norduljud. Mehedinfiqi CaragSeverin.
- in restul!6rii regimulprecipitafiilor a fostaproape normalspremoderatploios.
Indicatorii SPtr4s-aucalculatin acelagimod iar valorile oblinuteau permiscartografierea
teritoriului Romiiniei.Din analizaprezentatf, se evidenliazdurmdtoarelezonein careregimul
precipitaliilor in perioadaseptembrie - decembrie 2A02a fostfoarleploios- nemaipomenit de
pioios: sudulMoldovei,Dobrogea, CdmpiaRomdndgi Subcarpalii sudiciintrePrahovagi Olt.
nord-vestul 1[rii gi sud-vestul Romdniei.mai pu]injud. Timiq.Acestezonecu excesimportant
de precipitaliireprezint6 aproape jumdtatedin teritoriultAriigi suntsituatein zonelecelemai
secetoase ale 16rii.Aceastd particularitate
face din toamnaanului2002 una dintrecele mai
ploioaseinregistrate vreodatdin laranoastr6.[n celelalteregiuniregimulprecipitaliiiora fost
aproapenormal- moderatploiosfhrda seevidentiazonecu deficitde precipitalii.
Harta indicelui standardizatal precipita{iilorpentru cinci luni (SPIS).Din analiza
indiceluiSPI5pentruultimele5 luni aleanului2002reprezentat pe har16,seconstat5. o exteil-
siea zonelorcu precipitafiiin excescuprinzdnd o suprafala de peste60%o dinteritoriultirii.
Astfel ultimele5 luni au fost foartepioioase- nemaipornenit de ploioasein tot sudul
Moldovei gi jumdtateade suda ldrii din BanatpAn[in Dobrogea.De asemenea vestulgi nord-
vestulfdrii se incadreazd in acelagiregim.In restulteritoriului(in specialinzona montand)
regimulprecipitaliilor a fostapropiatde normalspremoderatploios.
Harta indicelui standardizatal precipita{iilorpentru gaseluni (SPI6).tndiceleSPi6
comparbcantitatea de precipitaliiinregistratain ultimele6 luni cu valoareamediemultianuaia
a precipita{iilorin aceeaqi perioad[.Acestindicatorpunein eviden![tendinladin ultimele5 luni
pe de o parte,dar ofer6,de asemenea, indicafiiprelioaseasuprarezerveide apd di'i soi ?n
aceastA perioad[.Din analizaindicilorreprezenta[i pe hartdseconstatA c[ ultimele6 ,,,ni aie
anului2002au fostfoarteploioase- nemaipomenit de ploioasein tot spatiulextracarpatic ca-r
mai alesin zonelecelemai secetoase aleldrii (sudulMoldovei,nordulBdrdganului, Dobrogea
9i CdmpiaRomdnd).Zonamontanagi Transilvaniasecaracterizeazdin ultimele5 luni printr-
un regim de precipitaliimoderatploios cu cdtevaexcepfiiin bazinulBistrileiqi Trotupului,
Muntii Maramuregului gi Banatului.Lipsaunorexcesede precipitaliiin zonamontan6expiica
absenfa inundaliilor.In CdmpiaRomdnapi sudulMoldoveiexceseie de precipitaliiinregistrate
au determinatlocal inundafiinemaiintdlnite(Drdgdnegti Olr.
110 in p6durile
secetei
Monitoringul dinRomania

Legenda
Pi {nnu)

0-1,

21 )!

41-50
i1 - :.1

;1-5!
3 1- ! t
91 1t0
101- Tltl
1 T 1- 1 : l
1 1 1- 1 l t
131- 14)
141 111
1il -16n
161. 111]
1:1 15a
181- T!!
M-:0i
):!!

2001 in ocoalelesillice din Rorndnia


Cantrtalilede precipitatii ciztrte in luna decemtrr.ie

Legrnd:t
I\n (ntrnt

n !1 , 1!!

1 1 1- 1 t l
1:1 l.ril
T:1 - 14i
111 - 1,.0
1 4 1- 1 t l

I
161 - 1:n
1;T 130
M 194
M - 2a:t1
,100

1r lil ,ir lll! lS1, ll,l

Cantitatilernedii rnultiamralede pr:eciqltatiicnzutein luna decembriein ocoalelesilvice clil RomAnia


Rezultate

|.r{t rrrir
I'i Ih' |ilrl

l,egcn rla

,*
J..

r'f'.'- f; ,
&ii, 1-;a
*,,
*- '*i

ffi-]_h,il

t, t:r .tt,l

1 l t t j l i l t r l e r t l a l r i e d e p r f o r p t l a t i il i n o i r i l i i t r l r i o a l c u r r r c d r c r n u l t i l l u a i t i ) i n r c r : i s t r . a t e
; r t i t t r t a t i e c e t r b r c l t ) 0 L t n i r r . : t l l r l c l se r i r r c c J r n l i r i l l 1 l 1 1 1 , u
112 seceleiin pddurile
Moniloringul dinRomdnia

Lcgenda
SPI

I ::;i.,'J:::fi::..",,.
.- 4 - ,: ! lrcrr l( r, tl

ri;,i'l:irF
' -.- I I t - : l r',t.11,
l :.r . : ; !.n(i .. rl {

| " :il;::l;l;:.;:,.,,
:.u;'

lr .17-i 7i l<0 lli lrx,

Indicele standaldizatal precipita{iilor'(SPI)din luna decembrie2002 in ocoalelesilvice din Romdnia

Legentlr
SPI

-!n
lr ti lt) 1lr llrl lSrl

Indicele standaldizat al precipitaliilor ctrnttlate pe tlei lturi antelioare (SPl)


din luna decemblie2002 in ocoalelesilvice din Romzuria
Rezultate 113

I .-: n l).s.!l..,re
2 9,,: : Ei.rr, .i.(!d il
- 2 . 4 , , l 0 F : i k . D , 1 .t r < r '
l.! T.:f.,dere'et,\

ffi
l.! 1 iltlcf.(!..d '
-i9 1i.:fr.rFr.,0r,1
T1 T: h l , 1 . r . (f l ! !
16-2a lr(kfl!..
:1':: lrlriDrrrfl !:,

I :.6- : i
>l.n
Er.r.r: r. il. r.,,,
tleh,.i,tu.ff rf ti ,

llr llr ltrl

Lidrcelestandardizat
al precrprtatirlor
curllulatepe crtcr luni antenoare(SPI)
cln huradecembnel00l in ocoalelesrlr.rcedln Rorldnra

< l! Ilr{nrr.

* - l : -

,:.4,
_ L - q i

-:.4 Frtnil J..e.d..


. . r

1j-'1 aI.trli..i.,il

#
-T 4 - -1 0 !t J{,il,,...r i

-a! II.![ifen,!r],'l

1.1 1 i fi '[rt fl!,.f


1.1' 2a F.' n.flri

: 1 -:: Frlkr J. fl r'.

I :
>;.!
0 I i E:i..,.ri Jr

t;nr.!fn.!rtr11.,
fl !, r

I n d r c e l es t a n c l a r d r z aatl p r e c r p r t a t r r l ocr u n t u l a t ep e g a s el u n i a n t e n o a r e( S p I )
drr lrura decernbne l00l in ocoalele sth'ice drn Rorn.inra
114 Monitoringul in piduriledinRomdnia
secetei

7. Caracteriz^reuregimului precipitatiilor in anul 2002in ocoalele


silvicedin Romf,nia
Pe bazadateloracumulatein cursulanului2002 inbazadedatea proiectuluiputemincer-
ca o caracterizaredin punct de vederepluviometric a lunilor gi anotimpurilordin 2002.
Menliondmci mf,surf,torilesistematice in releauade monitoringau inceputin lunamartie(in
sudul prii gi s-auextins in toatltaradin luna iunie). Vom caracterizamai int6i lunile ianuarie
gi februarie).
Luna ianuarie2002a fost extremde secetoasiin toatdEuropadin sudpdndla paralela500
latitudineN. Cantitafllede precipitatiiclzute au reprezentat doar l0 - 55% din mediamulti-
gi
anualf,.Pentruzonacentrald esticda Europei, luna ianuarieesteceamai secetoasiaqacum
incdt cantitateaefectiv cdzutdnu a depdqitl0 mm pe arii extinse.In lara noastrS,cu exceplia
zonei de nord gi nord-estcantitiilile clzute au fost nesemnificative.Cuplatecu temperaturile
ridicatepi vdntul persistent,putemapreciacf,in luna ianuaries-aaccentuatdeficitul de umid-
itatein sol.
Luna februarie a continuatsd fie extrem de secetoast,precipitaliile cizute au reprezentat
sub30% din mediamultianulda lunii in toatAjumdt.atea de suda Europei(subparalelade 480
(la
lat. N). In Europanordicd nord de paralela500lat. N) s-auimegistratcideri importantede
precipitafiicareau depd4itde 2 * 3 ori mediamultianuali a lunii.
in lara noastr6,tot teritoriul(cu excepliacolguluide nord-vestal l6rii) precipitaliile cdzute
au fost mai mici de 50% din media multianualda lunii. Cele mai secetoase zone au fost
Oltenia,Banat,Moldovagi Dobrogea.in jumltatea de nord-vesta ldrii precipitaliilecdzuteau
atins50 - 80% din medialunii februarie.

7.1.Analiza condifiilor pluviometricedin iarna anului 2002

Pebaza datelordin releauaInstitutul de Meteorologie9i Hidrologie (publicatein mass-


media) gi a observafiilorsatelitarepublicatepe intemet se poateface o apreciereglobalda
condiliilor pluviometricedin iama 200112002.
in Europa,iama200ll2002 s-acaracterizatcafiindexcesivdebogatdinprecipitafii(peste
125%din mediamultianualS)la nordde paralela500lat.N qi foartesecetoasd la sudde aceastd
paralelddin Spaniapdni in Ucraina.TeritoriulRomdnieis-aaflat in cele3 luni sub incidenfa
unui deficit marcatde precipitalii (in specialjumitatea de sud a !arii). Precipitaliilemedii
clzute in lara noastri in toati iama nu au depdgit40 mm in nordul lArii gi 20 mm in sud.
Menfiondm,de asemenea,c[ anii 2000 gi 2001 au fost excesivde secetogi,in specialin
Transilvaniagi sudul!6rii. Pe fondul acestordeficiteimportantede precipitafiirezewade ap6
din sol s-a redus considerabilceeace a favoizat aparifiaincendiilor de pddurein sudul
CarpatilorMeridionali. Dezvoltareaplantelora fost putemic afectati, inci de la intrareain
vegetalie (sfdrgitul lunii februarie) inregistrdndu-seusciri ale puietilor determinatede
deshidratdriledin timpul iernii cares-auaccentuatpdndin var6.Condiliile au fost total nefa-
vorabilelucr[rilor de impiduriri ceeace a condusla neexecutarea acestoragi la recomandarea
de a fi amdnatein toamn6.
Iama anului 200112002, in sintez6,a avut caracteristiciprezentate
in tabelul8.
Caracterizarea precipitaliilor...
regimului 115

Tabeful8. Caracteristicile
pluviometricein diferiteregiunialeRomdnieiin iama 2001- 2002
Caracterist din preci unea
pluviometrice medii multianuale

Foarte secetoasA 2 5- 5 0 % Sudul Moldovei, Birigan, Subcarpalii


Sudici,Transilvania
Moderat secetoasa 50 - 80% Dobrogea,CdmpiaRomdni
Aproape normal 80 - l25o/o Dobrogea 9i sudul Cdmpiei Romdne,
nordul Moldovei

7.2. Analna condifiilor pluviometrice din primivara2002 (martie-aprilie-mai)

Luna martie a continuatsAfie secetoas5 in centrul gi sudul Europei,unde precipitafiile


inregistrateau fost de cel mult jumf,tate din mediamultianuali. In lara noastrAsecetainstalatd
in primele doud luni ale anului a continuat cu aceea;i intensitatein tot sudul gi vestul
Romdniei.Precipitaliimai abundente (peste30 mm), careau depdgitmediamultianualda lunii
de 2 - 3 ori, s-auinregistratin Dobrogeagi sudulCdmpieiRomdneaproapede Dundre.In nor-
dul qi nord-estul16riicantitAfllede precipitaliicdzutein lunamarties-auapropiatde normals-
au au depigit u$or aceastiivaloare (in Bucovina).
Cele mai afectateregiuni de secetds-au aflat in vestul gi sud-vestulRom6niei (Carag
Severin,Mehedinli,Oltenia)undepracticprecipitaliile cdzutenu au deplqit decdtpe alocuri
5 mm.
Luna aprilie a fost excesivde secetoasd in toatd Europacu excepliazonelor de coast6
mediteraneand din Spaniap6ndin Grecia,unde s-au inregistratprecipitalii mai abundente
decdtin mod normal.
in lara noastrdcantitdlilede precipitaliiau fost deficitarein toat6Jaracu excepliauneizone
situatela nord de Dunire (de la DrobetaTr. Severinpdndin Dobrogea)undeau cazutcantitdli
apropiatede celenormale(35 - 45 mm) pentruaceastdlund.In restulteritoriului cantitdlilede
precipitalii cdntte au reprezentatmai pulin de 60% din media multianuali a lunii aprilie.
Valorile cele mai scdzute(sub 50% din media lunii) au cdzut.in Moldova, Centrul
Transilvaniei9i Cdmpiade Vest.
Luna mai s-a caracterizat printr-un deficit importantde precipitaliiin majoritatearegiu-
nilor extracarpatice, cantitdfilecdzutenedepagind 40 mm. Celemai mari deficitefatade media
multianualf,s-auinregistratin sudulMoldovei gi nordulCdmpieiRomdnegi sudulOltenieigi
Cdmpiade Vest.
Regimul precipitaliilorin luna mai a fost caructerizat ca fiind foartesecetos- extremde
secetosin sudul Moldovei, Bardgangi cdtevaocoalesilvice din nordul Olteniei,Moldova gi
vestulfArii. in restulldrii a fost moderatsecetos- aproapenormal.
Primlvara anului 2002 a fost excesivde secetoasd - extrem de secetoasd in toati zona
SubcarpalilorSudicigi de Curburd,in sudulMoldovei,nordulCdmpieiRomanegi Cdmpiade
Vest,foartesecetoasi- moderatsecetoasiin tot restulldrii.
Secetadin primivard s-aadtrugatdeficituluiaccentuatde precipitaliidin timpul iemii ceea
ce a condusla o rezultantdgi mai nefavorabil[pentruvegeta]ie.Culturileagricoleinstalatein
toamna2001au fost, in ceamai mareparte,compromise.
116 Monitoringul in pddurile
secetei dinRomfnia

7.3. Analizt condifiilor pluviometrice din vara 2002 (iunie-iulie-august)

inci de la sfrrgitul lunii mai in sudul gi estul fnrii (Dobrogea)qi-au f6cut aparifia precipi-
tafii, adeseafoarte intense(ex. O.s. Babadag)carepe alocuri neavdndrlgazul infiltrlrii in sol
au determinatinundatii gi eroziuni locale importante.
Luna iunie a fost relativ bogatl in precipitalii in majoritatearegiunilor, regimul precipi-
taliilor fiind catacterizataproapenormal.Moderatsecetos- foartesecetoss-amenfinutin sud-
estul qi nord-vestullirii.
Luna iulie a fost foarte ploioasd- nemaipomenitde ploioasi in toatAlara zonaextracarpa-
ticd qi aproapenormald in rest.
Luna august,de asemeneaa fost excesivde ploioasi in toate regiunile extracarBaticemai
alesin Olteniagi Moldova.
Yara2002 s-a caracterizatdin punctul de vedereal regimului precipitatiilor astfel: foarte
ploioasl - excesivde ploioasdin Moldova,Olteniagi Cimpia Romdnd(mai pulin Bdrdganul),
in nord -vestul filrii, Bdrlgan gi sudul Dobrogei inregistrAndu-seun regim al p.recipitaliitor
moderatsecetos- foarte secetos.in restulteritoriului vara a fost aproapenormald din punctul
de vedereal precipitaf,ilor cdzute.

7.4. Analiz,a condifiilor pluviometrice din toamna 2002 (septembrie-octombrie-


noiembrie)

Lunile de toamn6 s-au caracterizat,de asemeneaprin cantitdfi excesive de precipitalii


inregistratemai ales in regiunile extracarpatice(cu precldere in sud gi nord-vest)in septem-
brie gi octombriegi in est(noiembrie).
Regimul precipitafiilor tr toamna20O2afost:
- foarteploios* excesivde ploiosin CdmpiaRomdntr,sudulDobrogei,sudulMoldovei gi
nord-vestulf.itrii;
- moderatploios in sudul Olteniei, SubcarpaliiSudici, estul Moldovei, CaragSeverir5Satu
Mare, Sf,laj,BistiB gi Maramr.reg.
ln restul teritoriului, regimul precipitaliilor a fost aproapenormal.

7.5. Caracterizareasintetictra regimului precipitafiilor din anul 2002 indiferite zone


ale Rominiei

in tabelul 9 se prezinti o caracterizaresintetic6a regimului precipitaliilor din anul 2}02in


diferite znne aleRom6niei. Teritoriul prii a fost imp@it in zone aferentepunctelor cardinale
gi intercardinale,iar pe bazaobservaliilor gi analizelor prezentateanterior se prezintit carac-
teristicile fiecdrui anotimp gi semestrudin anul 2002. Seconstati ci penffu majoritatearegiu-
nilor lirii primul semestrua fost excesivde secetosiar cel de-al doileasemestruexcesivde
ploios.
Caracterizarea precioitatiilor
reoimului ... 117

Thbelul9. Caracterizarea
sintetictra regimuluiprecipita{iilordin anul2002in diferitezone
aleRomdniei

Zona Anotimpul SemestruJ-


Iarna 1q1-n Primivara p_y Vara yy-yry Toamna ry_;s I-VI VII-XII

NE Ms Fs Exp Mp Fs Exp-Fp
E Exs Exs Exp Fp Exs Exp
SE Fs Fs Ms Exp Exs Fp-Exp
S Ms Exs Exp Exp Exs Exp
SV Exs Exs Fp Mp Exs Exp
V Exs Exs N Mpn Exs Fp-Mp
NVNMs Ms Exp Ms Fxp
Centru Fs Ms N Mp-N Fs Mp-N
NOTA:
Ns - nemaipomenitde secetos Np -nemaipomenitde ploios
Exs - extrem de secetos Exp, exhem de ploios
Fs - foarte secetos Fp - foarteploios
I\ds- moderatsecetos Mp - moderatploios
N - normal
118 in pSdurile
secetei
Monitoringul dinRomdnia

Bibliografie

Alexe,A., 1985,1986:Analizasistemicd a fenomenului de uscarea quercineelorqi cauzeleacestuia, partea


I-VI, RevistaPddurilor411984;1,3/1985; l-3 11986.
Alley, W.M., 1984:ThePalmerDroughtSeverityIndex:limitationsandassumptions. Joumalof Climateand
AppliedMeteorology, 23: I 100-1109.
Barbu,L, 1979:Factorimeteorologici careaufavorizatrupturilegi doborAturile produsedezipadddin aprilie
1977in pdduriledin Bucovina.Rev.Pad.nr. lll979.
Barbu,I., 1982:Znnweape bazegeomorfologice a arboretelorsubraportulvulnerabilitd{iila vitimdri de
zfupadn. BuletinulSocietdtiide gtiintegeografice din RSR.Vol.VI (LXXVI), Bucuresti, 1982.
Barbu,I., l99l: Moarteabradului.Simptomal degraddrii mediului.Ed.Ceres,Bucureqti. 278p.
I.,
Barbu, 1994:Confiibu{ii la cunoasterea conditiilor ecologice din zonele cu uscari la brad din
inter.rse
Bucovina.BucovinaForestierd, nr.2/1994,p. l-23.
Barbu,I., 1995:Rolul pidurii in diminuarea efectuluide ser6.Universitatea Bragov.In vol. Anul european al
protecfieimediului.Braqov,p. 53 - 58.
Barbu,I., 1996:Relafiiintrefactoriistafionaligi intensitatea de uscarea bradului.In vol. Molidul in contex-
tul dezvoltiiriidurabile,Cdmpulung Moldovenesc.
Barbu,I., 1998:Propuneridezonareteritorialda Romdnieiin raportcu risculaparilieivdtffnlrilor produsede
zApitdd.in pdduri.BucovinaForestieri,nr. l-2 11998, p.29-3'1.
Barbu,I., 2000:Gospodirireaculturilorde rl;inoasein afaraarealului.Ref. qt.final, I.C.A.S.Bucuregti,98
p.
Barbu,L, 2000:P6durilejudetuluiSuceava. in vol. ,,LucrarileConferinteiNafionalede StiintaSolului". Ed.
UniversitatiiAl. I. Cuza laqi,2000
Barbu, I., 2002: Rapoartelunarede monitonzarea riscului de apwilie a seceteiin pidurile din Rom6nia.
I.C.A.S.Cdmpulung Moldovenesc, siteintemet:http://www.icassv.ro/seceta
Barbu,I., Cenug6, R., 1974:Diagrameclimaticetip Walter-Lieth pentruStatiilemeteorologice din Romdnia.
Lucriri gtiin{ificestudenfeqti. UniversitateaBragov.
Barbu,I., Pop4 I., 2001:Monitorizarea risculuide aparifiea seceteiin paduriledin Rom6nia.Bucovina
ForestierS, an IXVI l-212001, p. 37-51
Barbu,I., Popa,I., 2002:Cartarea teritoriuluiRom6nieiin raportqq lungimeamediea perioadelor de secetl
gi usctrciune. BucovinaForestierd nr. l-212002,p. 13-23
Barbu,I. et al.,2001-2002:Monitorizarea risculuide aparifiea seceteiin pdduriledin Rom6nia.Rapoarte
qtiinlifice,etapaIJII. ManuscrisICAS,Bucureqti
Bade4O. et al., 1998:ForestconditioirMonitoringin Romania1990- 1996.ONF.Depart.desRecherches
Tehniques, 62 p., Franfa
BilAnicd,T., 1955:Meteorologiegi climatologieforestierd.in ManualullngineruluiForestier.Vol. I. Ed.
Tehic4Bucuresti.
Berbecel,O., 1970:Agrometeorologie. Ed.Ceres,Bucuregti
Cenugd" R., 1996- Meteorologie gi climatologie forestieri.Lucriri de laborator- Universitateadin Suceava,
Facultatea silviculturd,1996,148p.
Chirili, C., 1974:Ecopedologie. Ed. Ceres,Bucureqti.
Dissescu,C., 1946:Un fenomenineteorologicneobignuit- secetaanului 1946.Bul. Inst. Meteorologic,
Bucuregti
Doesken, N.J.,McKee,T.B. andKleist,J., l99l: Development of a surfacewatersupplyindexfor thewest-
ernUnitedS ClimatologyReportNumber9l-3, ColoradoStateUniversity,Fort Collins,Colorado.
Doni!4 N., 1968:Vegetaliadin silvostepa Romdniei.Ed. Academiei.Bucuresti
Doni{a,N. 9.a.,1990:Ecosistemele forestieredin RomAnia.Ed. Centrulde PropagandiTehnicdAgricoli,
Bucuregti.
Edwards,D.C. andMcKee,7.8., 1997:Characteristics of 20thCenturydroughtin theUnitedStalesat mul-
tiple time scaleClimatoloryReportNumber97D, ColoradoStateUniversity,Fort Collins,Colorado.
Fligge,M., Solonki,S.,2002:Sonenhelligkeit undKlima. In SpektrumderWissenschaft 112002, p.32 -33
G69tescu, P. et all., 1975:Excesulde umiditatedin perioada1968- 1973in C6.mpiaRomdn6.Editura
AcademieiRomdne.Bucuregti.
Geambagu, N.' Barbu,1., 1987:Fenomenul de uscarea braduluiin paduriledin Bucovina.Rev.p[d. Nr. 3, p.
133-139
Georgescu, C.C.,l95l: Studiuasupraefectelor secetei in paduri.Studiigi Cercetdri. SeriaI, vol. XII. ICS..
Ed. TehniclBucuregti:235- 298.
Gibbs,W.J' andMaher,J.Y.,1967:Rainfalldecilesasdroughtindicators. Bureauof Meteorology Bulletin,No.
48, Commonwealth of AustraliaMelbourne.
Gommes,R. And Petrassi,F., 1994:Rainfallvariabilityand droughtin Sub-Saharan Africa since 1960.
Agrometeorology workingpaperNo. 9, FoodandAgricurtureorganization, Rome,Italy.
Grabher. G.,Gottfried, M., Pauli,H.,2002:okologische EffekteandeiGrenzen desLebens. In Spektrum der
Wissenschaft 112002,p.84 *89
Heddinghaus, T.R.andSabot,P., l99l: Areviewof thePalmerDroughtSeverityIndexandwheredo we go
fromhere? 7thConf.OnAppliedClimatology, September l0-13,1991.American Meterological Socieiy,
Boston,pp.242-246
Hurell,J. et al', 1995:Changes in stormactivityandthe shifu in theAtlanticstormtrace.UCASClimate&
GlobalChange.ColumbiaUniversity.USA
Karl, T., Nichollis,N., 2002:DasKlima derZukunft.In SpektrumderWissenschaft Dossier112002, p. 6 -ll
Karl,T.,Trenborth, K.,2002:MenschundKlima.In Spektrum derwissenschaft 1D002,p.l2_17
Pop4 I', 2002:Elaborweaseriilordendrocronologice pentrumolid,bradgi gorun,cu aplicabilitate in dendro-
climatologiegi dendroecologie. Referatgtiinlificfinal. ManuscrisICAS,Bucuregtr.
Marcu, Gh. et al., 1966:Studiulcauzelorgi al metodelorde preveniregi combaierea uscariistejarului.
CDTEF,Bucuregti.
Marcu,M., I 971: Topoclimatologia qi specificulsitviculturiiromdnegti.
In. vol. InstitutuluipolitehnicBraSov.
Vol.X[I.
Marcu'M., 1978:Cu privirela funcfiaclimatici a pidurilor in ButetinulUniversiteliidin Bragov.Vol. XX.
Marcu,M., 1983:Meteorologie gi climatologieforsestieri.Ed.Ceres,Bucuregti.
Rahmstorf,S.,2002:WarumdasEiszeitklima KapriolenSchlug.In SpektrumderWissenschaft 112002,p.4g
Topor,N., 1963:Ani ploiogi,anisecetoqi. Ed.Inst.Meteorologic, Bucuregti,302p.
Walter,H., | 974: YegetaliaPdmdntului. Ed. gtiinlificI, Bucuregti.
xxx, 1966,AtlasulClimatologic al Rom6niei. Ed.CSA- InstitutulMeteorolosic. Bucuresti
Summary

Many institutions and scientistshave beendiscussingin the last l0 yearsabout desertifi-


cation in the southempart of Romaniataking into accountthe severeepisodesof extreme
droughtsin the periods 195-1998 and especially2000,when not only the plain, but also a
great part of the hilly and mountainousareawas affected.
In our opinion the risk of desertificationin Romania is far but if we look in the past this
region was altematively affectedby drought and by wetness.
In the absenceof real data measurementsand evaluations(measurementsmade by the
National Institute for Meteorology and Hydrolory are not published)a lot of hypothesisand
theories connectedwith the desertification phenomenaare subject of concern for several
departrnents(agriculture and forestry, environmentand waters etc.). The project is a part of
National ResearchProgram(MENER) - Environment- Energy- Resourceswhich is trying
to evaluatein real time the risk of drought in the RomanianForestson the basisof rain meas-
urementsand analysisof indicesderived from monthly rain dynamics'
What is a desert?A desertis a region that has lessthan 250 mm of rain per year but also
is so devoid of vegetationthat few peoplecan live there.Desertificationis called a oncepop-
ulatedregion locatedat the borderof a barrendesert,but this is not the caseof southRomania
regions.
The sustainableforest managementin Romania is confronting (in the given soil and cli-
matic conditions) with greatdifficulties becauseof the action of disturbing factors with con-
tinuous or quasi-continuousaction among which drought is a determinating/aggravating fac-
tor (forest fires, insect attacks,overgrazingetc.). More often in the last decadesthe dying-
away of main forest specieshasbeenincreasedor causedby prolongeddrought conditions.
As a result of human influence on the composition,vertical and qualitative structure of
standsin silvo-steppeforestsandin hilly areasthe senescence phenomena,especiallyin young
and very old standsis getting more and more difficult to manage'
The making of a national network for measuring total and effective rainfall in the
Romanianforestsin2002has allowedthroughthe meanof very moderncomputingandview-
iirg systems(GIS, geostatistics)the real evaluationof drought risk for eachforest district and
the correct foundation of managementdecisionsfor eacharea.
The monthly drought risk report, published on the website www.icassv.ro/seceta shows
that in the March-September2002 period the drought affectedareasaren't always the usual
ones,.ts drought often appearswith extremeintensity in forest areaslocatedat geat distance
from the drought "poles". The exampleof the first part of the gfowing season2002, when
areaslocatedin the south- westemandwestempart of Romania(evenin the moturtains)have
beenaffectedby droughtstrongerthan south-easternregions,showsagainthe necessityofper-
manentmonitoring of soil- moisture and rainfall parametersfor a better managementdeci-
sionsin extremecases.
In the context of pollution generalisedover Europeand climate changes,the knowledgeof
rhe condition in which forest vegetationappea$ representsa constantconcem of the moni-
toring health state made by the forest ecolory laboratoriesin the Forest ResearchInstitute
Mappingof the Romanianterritory in relationwith the averagelengthof periodswith drought
andaridity wasmadeusingclimaticdiagrams.Theknowledgeof naturalrisk of occurrenceof
droughtperiodrepresents a necessityfor the foundationofafforestationtechnologiesand sil-
vicufturaloperations.The ideaof synthesisis in the book of H. Walter(1974)and is basedon
the use of climatic diagramstype Walter-Liethfor the delimitationof drought climate of
Romania(Doni!6, 1967; Barbuand Cenu$[,I 975).
Walter(1974) considers thatthe periodin whichthe precipitation curveat P : 2T scaleis
underthe temperaturecurveis a droughtperiodandtheperiodin which theprecipitationcurve
at P : 3T scaleis underthe temperaturecurveis a aridity period.The delimitationof drought
zoneson the baseof climaticdiagrams(P < 2T) and aridity zone(P < 3T) in regardto length
of droughtperiodsor aridity periodswasmadeon the basisof the analysisof the averagecli-
matic parametersfrom 2'7weatherstations.The strongestcorrelationwas found betweenthe
numbersof drought(aridity)daysandthe annualmeanprecipitationof station(r: -0.82).The
maximumnumberof dayswith droughtis registered in the regionswith precipitations
small-
er that 400 mm/yearand is greaterthat 50 day of droughtand 150day of aridity,andthe min-
imum in the regionswith Pma greaterthat 600 mm/years.Practically,in theseregionsthe
droughtis missingandthe numberof ariditydaysis lowerthan50 days/year.
The multiple regressions betweenthe numberof droughtdays(aridity) andthe geograph-
ic (altitude,latitude,longitude)and climaticparameters (Tma, Pma)were established and
permit drawingmapsfor Romanianterritory.
Numberof droughtdays:

Ns: 245- 0,0l5Alt- 3,52Lat - 0,37Pma


+ 0,67Long : 0,88;R2= 0,78);
+ 10,6Tma(Rmultiple

Numberof ariditydays:

Nu= 102,4-0,l5Alt-0,034lat
+ l,92Long-
0,36Pm+
l3,89Tma(Rmultiple=0,915;
R2=0,S3g)

The multiple correlationcoeflicientscalculatcdhavevery significarrtvalues.This permits


the graphicalrepresentation of the droughtdays (aridity) numberin relation with 2-5 geo-
graphicalparametersusinggeostatistical analysis.
On the basisof rainfall measurement in the monitoringnetwork(400 plots locatedin each
forestsdistricts)the authorsmadean analysisof conditionsfor eachmonth and eachseason
of the year2002.
For Europe,winter 200112002 was exceedingwetly at the north of parallel50' lat N and
very dry in the south,from Spainto Ucraine.All 3 the monthson Romanianterritorywere
registeredno more than 40 mm rain in the north and20 mm in the south.We mentionthat
2000 and 2001 were also excessivedry, so at the beginningof the growingperiodan impor-
tant deficit of water in the soil war registeredfavourisingwood fires especially in the south
Carpathians. Raincharacteristics (in % of mean)of winteraresummarised as follows :
- extremelydry (lessthan20%o meanrain) in westand south-westRomania
- very dry (25 - 50% of meanrain) in south-eastandTransilvania
- moderatedry (50 -80% of rain) in DobrogeaandDanubeplain(south)
- nearnorrnal(80 - 125%o of meanrain)in the restof territory
The spring 2002 has continuedto be very dry in the sameregionsas in winter. Rainfall
122 Monitoringul in pddurile
secetei dinRomdnia

regimewas characterised asfollows:


- excessively- extremely dry in the hilly regions of southernCarpathians,southem
Moldavia,the DanubePlain(Bdrilgan)andthe westernplain
- very dry - moderatelydry in the restof the country.Most part of weedcultureand gen-
erally agricultureand live stockwereaffected.
The Summer2002 totally changesthe rainfall regimeand from the end of May in south-
em regions,heavyrainfall wasregistered.The regimeof rainfall in summerwas :
- very wet - extremelywet in Moldaviaand southRomania(exceptBdragan)
- moderatelydry - very dry in the south-east
- nearnormal in the mountainousareaand Transilvania
The Autumn 2002 alsoreacheshugequantitiesof rain in all the regionsof Romaniaespe-
cially in the extra- Carpathianarea.
The rainfall regimewerecharacterised as :
- very wet - excessivelywet : in the DanubePlains,southof Moldavia,Dobrogeaandthe
north-westregion
- moderatelywet : in the south- westernregionsand centralTransilvania
- nearnormal- in the othersregionsof Romania
The growing year2002wascharacterised asheavilydroughtyin the first part and heavily
wet in the secondpart. In the statisticsthis situationsis very rare.At the beginningof winter
season2002/2003in all the regions(exceptsouth- east)the watersupplyin soils is estimat-
ed as good- very good anda good startin the growingseason2003 is forecasted.
Monitor!4gul in padurile
secelei dinRomdnia

ANEXE

Rezultatelemisuritorilor pluviometrice gi ale indicatorilor


secetei/excesuluide precipita{ii in ocoalelesilvice din
Rom6nia (pe regiuni geografice)
124 in piduriledinRomAnia
secetei
Monitoringul

Interpreta rea semnifica{iei indicatorilor seceteibaza\i pe m isura rea


precipita{iilor in reteauaR.N.P.

Fig. l. Varia{i4lunarl a precipita{iilormedii multianuale (Pm) li celeinregistrate


(Pi)in anul2002

Graficelereprezintdvarialiaprincipalilorindicatori(y) in laport cu timpul (luna-x).


Graficulcuprindedatedin lunilemaftie-decembrie
- se constatacd in lunilemarlie,aprilie.rnaigi iLrnieplecipitatiile au fbstsistematic mai
rnici decdtmediamultianualf, a acestora.Din lunaiuliepdndin decemblieprecipitaliilecdzule
au fost sistematicmai mari (VII-lX) saufoafteapropiatede rnedie(X-XII).
- valorilemaximeale precipitaliilormediiseinregistreazd gi nu depagesc
in ir-rnie 80 mm.
ln anul2002valorilemaximes-auinregistrat in lunileiulie gi alrgllstgi au oscilatintre I l0 gi
150mm in cele2 luniconsecutive.

Fig.2. Dinamicaprecipita{iilormediilunarecumulate(Pm)gi a precipita{iilorlunare


cumulate(Pi) din anul2002

Graficulcuprindedatedin perioadamaftie-decembrie (OgivaGauss).Pentrustaliaana-


lizatd,curbaprecipitaliilorrnediicumulateesteo dreaptdceeace indicdvalorirelativconstante
gi mici de la o lundla alta.In anul2002curbaprecipitafiilor cumulateareformatipicdde ogivd
ceeace punein evidenldo distribulie detip clopota precipitaliilor
inregistrate.
Pdndin lunile
iulievalorilecumulate aleprecipitaliilor
cizutein2002 au lbst rnairnicidecdtrnediaiar din
augustau dep6gitmult mediamultianuald ajungAnd anuluila o diferenldde circa
la sfbrgitLrl
135rnm in plus fafdde precipitaliilemedii.Seevidenliaza tbarteclarcd primapartea anului
a fost deosebitde secetoasd iar a douapafieexcesivde ploioas[,fenornenrar intdlnitin lara
noastra.

Fig. 3. Deficitulde precipita{ii(Pi-Pm)inregistratin cursulanului2002

IndicatorulPi - Pm punein evidenldnu numaipolaritatea 2002(foartesecetosin


anr-rlui
primaparte,extrem de ploiosvarapi toamnagi nonnaliarna)ci gi valoareadefrcitului/exce-
sului lunar.Astfel,seobservf,cd in prirnele5 luni deficitullunara tbstde l5 ? 40 mm pentru
ca din augustp6ndin septembrie excedentul lunarsdfie de peste90 mm.
Anexe 125

Fig. 4 Deficitul/excesulcumulat (Pi-Pm) al precipita{iilor cdzutein anul 2002

Se constatdcdpdndla sfdrgitullunii iunie deficitulcurnulaseaproape69 mrn. In iulie acest


deficit a fost compensatpentru ca din augustgi pdnd la sf6rgitLrl
anului si se acumnlezeun
excedentde circa 135 mm reprezentAndcirca 40olodin rnediamultianual6a cantitatilorde pre-
cipitatii cdzute.

Fig. 5 variafia precipitafiilor relative (Pi/Pm)crzute in cursul anului 2002

GraficLrlreprezintdlunile anuluiin abscisagi valorile procentualeale precipitaliilorlunare


inregistratein2002. Se constatdciin prirnele6lLrni precipitaliilecdzLrte au reprezentat30 -
40% din medie pentru ca din augustpdnd in septembriesd reprezintepentrlr fiecale luna de 2
- 3 ori valoat"ea
medie multianualS.In lunile octombrie- decembliecuanturnulplecipitaliilor
cazute a fost apropiat de cel normal (100%).

Fig. 6. Varia{ia lunard a precipita{iilor relative cumulate (pi/pm)

Glaficr-rlreprezintavaLialiaprocentualda precipitaliilol cdzutepdnd in luna i, cumulat din


tnarliecdnd au incepr-ttobserva{iile, fala de rnediarnultianualda aceleagiperioade.Din datele
leplezentateg'afic se constatdca pdnd la inceputul h-rniiir-rnieprecipitaliile cdzlrtereprezen-
tatt doar 60% din cantitifile rnedii rnr-rltianualepe aceeagiperioada.Cantitatilede precipitalii
in exces din timpul verii, au detenninatca valoareaprecipitatiilolcumulatesd depdgeasca
media astfel incdt in septembrieprecipitaliile cizute cumulate reprezentau160% din media
rnultianualS a per"ioadeiiar la sfdrgitulanulr-ril40oh, decicu 40ohmai multe decdt mediamul-
tianuald.

b'ig.7. Varia{ia lunari a indicelui standardizat al precipita{iilor (SPI) in cursul anu-


lui 2002

Semnificalia valorii lunare a SPI este datd in tabelul 4. Pe gLaficau fost reprezentateva-
lorile lunare ale SPI inregistrate in pelioada martie - decernbrie 2002. Se constata cd in
pt'irnele6 luni indicele SPI a avut valori intre 0 gi -l (rnoderatsecetos)pentru ca toatd vara
(ir-rlie- septembrie)sd aibdvalori de 1 la +3 (nernaipomenit de ploios).Din octombriepdn6la
sfhrgitLrlanului valoareaSPI incadreazdzona in regim aproapenolrnal al precipitatiilor.

Fig. 8 Varia{ia lunari a indicelui standardizat al precipitafiilor pe ultimele 3 luni


(liPr3)

Semnificalia valorilor periodice ale SPI este datd in tabeh-rl,5. Pentru fiecare lunf, s-au
rapoftat valorile SPI din 3 luni a anterioare.Astfel, se constatdcd SPI3 estimat in mai pentru
ultitnele3 luni (mai, aprilie,rnarlie)ale valoarea-1,2 (moderatsecetos).La fel s-ar-r caracter-
izat $i in iunie ultirnele3 luni pentruca din iulie pdni in decembriecaracteristicile a 3 luni
tto Monitoringul in p6durile
secetei dinRomAnta

s6 fie moderatploioase- extremde ploioase.


anterioare

Din exemplificdrileftcute se constatf,cdanalizadatelorrepl'ezentate graficoferdo mul-


titudinede informaliicareservescla prognozain luna/lunileLlnxatoare a regimurlui precipi-
tafiilor gi permito evaluarea regirnuluide urniditateal soluluila inceputulsezonuluide veg-
etaliedin anul urmdtor.
Astfel, din analizavalorilorcumulateale precipitaliilolse desprindurmf,toalele con-
cluzii:
- la sfrrgitulanului2002precipitaliilecdzutereprezentau cLr135mtn mai mult decdtmedia
anuald:
- inVo, excedentulde precipitaliiinregistratla sfdrgitulanuluireprezintd 40o/odin totalul
anualal precipitaliilor medii;
- in ipotezac6 in primeleluni aleanului2003regirnulprecipitaliilor va fi deficitar(simi-
lar anului2002)rezervade apddin sol asigur[Llnstaftbun vegetafieiqi dezvoltdriiplantafi-
ilor;
- in ipotezaunui regimnormalsauexcedentar al precipitafiilorin primele3 luni din anul
2003 sunt posibilecregteriimporlantede debit sau exceselocale(bdltiri) de r-rmiditate in
regiunilede cdmpie.
Anexelesinteticepentrufiecarepunctde monitoringsegisescpe CDROM-uIinclus.
Anexe 127

E]trMPLU
puncl IX Judetul E]{
eflltnrfe Slavesti Direcla sil'uic,{ Teleorman
Ocolul silvic Slavestr
Altitudine (mJ 110
Lahtudine 442008 Responsabil ,:*avtrAddan
25 t2D6 Telefon 0722R05fr2J

Irrdic aton ai pre cipitatrilot p entnr anr.rl2t_10?

Lrura
Indrcator
II II IV v 'nil
fI vIl i.: X )fl :{1r
Fi(*,) ld 22 54 111 lJ0 4J 7J 30
Pi.(nm) 16 ?1 93 147 ?58 4ll8 453 J3D J8J 61J
lm(mm) 30 4J fr5 a1
60 4-5 JJ 4rl 40
i{

lq(rnm) 30 140 215 ?]J 324 . 3JJ 400 440 480


'11
li-Pm(rnnr) 15 10 -qs 51 l0J 1t:l 32 IJ -tD
Pt-Pmr (mnr t{ -J -48 -69 10
88 98 30 14J t 3 J
Pi{Prn(Y"J {1
122 34 72 18_5 33J 1:F 71 r38 7J
Pir"rr'{ (7d 52 94 66 68 94 t2? 1l? 32 1 3 3 118
iPIl -tt 76 0 J 6 1.43 -11.78 1 8 S q . g 1 ri.43 22 [.d4 -rJ.39
l7l i to -tl:J L84 l7l 3.27 1 . 1 3 0 8 4

i60 lB0

14rl
60rl
120
J00
? tDo
E 40rl
E 8rl fl
o
R
j suo
FOU i=

,+0 200

20 l0rl

0 0
I II III IT V 1I YIII,'IIIIX X EI XI] I II III IT T I/'IVIffIIIIX X XIXII
-Pi(m) -Fm(run) -Pie -Fm
{m) {m) Lrm
128 Monitoringul in p6durile
secetei dinRomdnia

t20 aTJB
I00
i50
80
60 100
a
40
50
2B ttr
ra tr
0 D
-20
-40
-60 -r00
I il ilI IV Y 1''I YIII/IIIIX :{ XI XII I II III IT Y 1'ITIIUIIX E HI XI
Lrrrra Lu:ra

350 l4D

300 I
"-0
250 100

8mo s0
H rso
F.
5
&
uu

r00 40

50 2D

0 D
I U ffi IV V 1'I TIr.JIIIIX X HI HII I II III IIJ 1'' UI'IIUIIIX ,1: HIXII
Lrura Luna

6.00 40D

5.00
3.lltl
4.00
?.t]0
3.00
tr 200 l.0L-l
w

I.00
0.0rl
0.0r1
_I .Lll
-1.00
-2.00 .2,DD
I IIIIIffVYIHIIilIXNHIEI I II III IT f YI VIII,'IIIX X XI XI
Lt:na Lula